AUDITUL FINANCIAR CONTABIL PRIVIND veniturile.docx

AUDITUL FINANCIAR CONTABIL PRIVIND VENITURILE

FLOREA CRISTINA-IULIANA

GRUPA 646,SERIA B,ANUL III,CIG

Etapele misiunii de audit privind veniturile:

Etapa 1:Prezentarea cadrului legislativ normativ privind veniturile.

Etapa 2:Prezentarea obiectivelor auditului financiar contabil privind veniturile.

Etapa 3:Sistemul de documente primare si fluxul lor informational.

Etapa 4:Monografia contabila a veniturilor.

Etapa 5:Aplicarea procedeelor si tehnicilor de audit financiar contabil.

Etapa 6:Determinarea riscului aferent veniturilor.

Etapa 7:Prezentarea probelor de audit financiar contabil.

Etapa 8:Importanta relative a riscurilor de erori si pargul de semnificatii.

Etapa 9:Exprimarea opiniei de audit.

Etapa 10:Intocmirea si prezentarea raportului de audit.

ETAPA 1: Prezentarea cadrului legislativ normativ privind veniturile.

IAS 18; Legea571/2003 Codul fiscal; Ghidul calitatii in audit; OMFP 3055/2009; Legea 82/1991;

ETAPA 2: Prezentarea obiectivelor auditului financiar contabil privind veniturile.

1.Verificarea veniturilor aferente activitatii de exploatare privind determinarea cifrei de afaceri.

2.Verificarea veniturilor aferente activitatii financiare,in principal a dobanzii si diferentelor de curs valutar tinand cont de gradul de indatorare.

3.Verificarea veniturilor afarente activitatii extraordinare,cu referire la evenimente care au un caracter neprevizibil la inceperea exercitiului financiar.

4.Verificarea veniturilor din punct de vedere fiscal:

Impozabile; Neimpozabile;

5.Verificarea tranzactiilor privind veniturile aferente vanzarii de bunuri,clasificate pe active imobilizate si stocuri.

6.Verificarea tranzactiilor privind veniturile din prestarea de servicii.

7.Verificarea veniturilor din interese de participare.

8.Verificarea veniturilor ce provin din schimburi de bunuri.

9.Verificarea tranzactiilor privind veniturile obtinute din livrari si prestari de servicii care au perioade de incasare ce depasesc un exercitiu financiar si sunt clasificate in doua categorii:

Venituri curente; Venituri anticipate sau in avans;

10.Verificarea tranzactiilor privind generarea veniturilor:

Pe baza de factura la vanzare; Pe baza de contract;

ETAPA 3: Sistemul de documente primare si fluxul lor informational.

Documentele primare folosite in intocmirea situatiilor financiare sunt:

Facture de vanzare; Jurnal de vanzare; Avize de expeditie; Balanta de verificare; Contul de profit sau pierdere; Registru inventar; Fise de magazie; Cerere confirmare creanta; Note contabile; Note de comanda emise de client; Registru casa pentru incasari prin intermediul chitantelor; Extrase de cont pentru incasari prin intermediul ordinelor de plata; Decont TVA;

ETAPA 4:Prezentarea monografiei contabile.

Nota de comanda

Aviz expeditie Nota contabila

Factura de vanzare Jurnal vanzare Decont TVA

Registru inventar

Nota contabila

Fisa de magazie

Nota contabila

Chitanta

Registru casa

Nota contabila

Ordin plata/CEC

Nota contabila

Extras cont

Cerere confirmare creanta

Balanta de verificare

Contul de profit sau pierdere

I.Intreprinderea Alfa,producatoare de ulei,schima cu intreprinderea Beta,care produce zahar,750 l de ulei avand o valoare contabila(cost)de 30.000 lei cu 1800 de kg de zahar(pe care nu-l avea in stoc la magazinele sale din regiunea intreprinderii Beta) pentru care preturile pietei locale determina o valoare justa de 36.000 lei.Tranzactiile sunt purtatoare de TVA.Atunci cand cele doua parti au semnat acodrul,intreprinderea Alfa a acceptat sa achite suma de 2.000 lei,plus TVA aferenta ,pentru ca schimbul sa fie echitabil.

a)reflectarea venitului din schimbul de bunuri(cedarea uleiului) evaluat la valoarea justa a bunurilor primate,diminuata cu sumele platite in numerar de intreprinderea Alfa(36.000-2.000).

4111 Clienti= % 42.160

707 Venituri din vanzarea marfurilor 34.000

4427 TVA colectata 8.160

b)descarcarea gestiunii pentru marfurile primate

607 Cheltuieli privind marfurile=371 Marfuri 20.000

c)primirea bunurilor de la intreprinderea Beta(zahar)

% =401 Furnizori 44.640

381 Ambalaje 36.000

4426 TVA deductibila 8.640

d)anularea creantei si a datoriilor aferente schimbului de bunuri,tinandu-se seama de sumele platite de intreprinderea Alfa.

401 Furnizori= % 44.540

461 Debitori diversi 42.160

5121 Conturi la banci in lei 2.380

II.Societatea Alfa efectueaza urmatoarele operatii:

a)schimba material prima x al carui cost este de 9.000 lei cu marfa y cu o valoare justa de 16.000 lei pentru care plateste 4.000 lei.

371 Marfuri= % 16.000

301 Materii prime 9.000

5121 Conturi curente la banci in lei 4.000

7583 Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital 3.000

b)are relatii comerciale cu societatea Beta care este client pentru produsele sale si in acelasi timp prestator de servicii pentru Alfa.Alfa vinde produse finite lui Beta in valoare de 24.000 lei si primeste facture de la Beta privind reparatiile in valoare de 19.000.

1.livrarea produselor finite

4111 Clienti=704 Venituri din vanzrea produselor finite 24.000

2.inregistrarea lucrarilor de reparatii effectuate

611 Cheltuilei cu intretinerea si reparatiile=401 Furnizori 19.000

c)vinde in anul 2009 un program informatics pentru suma de 60.000 lei si include in facture si pretul activitatii de service dupa instalare egal cu 4.000 lei.Activitatea de service se realizeaza in 2008.

1.in anul 2009

461 Debitori diversi= % 64.000

7583 Venituri din vanzarea activelor si 60.000

alte operatii de capital

472 Venituri inregistrate in avans 4.000

2.in anul 2010

472 Venituri inregistrate in avans=704 Venituri din lucrari executate si 4.000

Servicii prestate

III.Intreprinderea Alfa livreaza intreprinderii Beta materiale consumabile(care la furnizor sunt marfuri) in valoare de 24.000 lei,TVA 24%,avand un cost de achizitie de 10.000 lei.Ulterior livrarii,clientul se declara nemultumit de calitatea bunurilor,care nu este corespunzatoare termenilor contractului.In aceasta situatie,intreprinderea Alfa acorda un rabat de 10% pentru calitate inferioara a bunurilor si trimite intreprinderii Beta o factura in rosu,pe care aceasta o accepta.

a)reflectarea veniturilor current pentru bunurile livrate

4111 Clienti= % 29.760

704 Venituri din servicii prestate 24.000


b)descarcarea gestiunii pentru bunurile livrate

607 Cheltuieli privind marfurile=371 Marfuri 10.000

c)inregistrarea facturii in rosu privind rabatul acordat clientului

4111 Clienti= % (2976)

707 Venituri din vanzarea marfurilor (2400)

4427 TVA colectata (576)

IV.Intreprinderea Alfa livreaza intreprinderii Beta un mijloc de transport (care pentru Alfa este produs finit) in valoare de 80.000 lei pe baza de facture.Furnizorul accepta ca decontarea sa se faca prin intermediul unui bilet la ordin intocmit de client,cu scadenta la 6 luni.Se stie ca practica sectoriala in cazul decontarii prin intermediul efectelor de comert este de doua luni.Dobanda medie anuala a pietei este de 32%,respective semestriala,de 16%.Biletul la ordin se incaseaza la scadenta.TVA este de 24%.

Vj=Vn/(1+d)=80.000/1,16=68.966

a)reflectarea veniturilor din vanzarea imobilizarii

Venit din exploatare pentru valoarea justa=68.966

Venit financiar nerealizat=80.000-68.966=11.034

4111 Clienti= % 99.200

701 Venituri din vanzarea produselor finite 68.966



b)acceptarea biletului la ordin

413 Efecte de primit de la clienti=4111 Clienti 99.200

c)depunerea spre incasare la scadenta a biletului la ordin

5113 Efecte de incasat=413 Efecte de primit de la client 99.200

d)incasarea biletului la ordin

5121 Conturi la banci in lei=5113 Efecte de incasat 99.200

e)recunoasterea venitului din dobanzi corespunzator celor 6 luni

472 Venituri inregistrate in avans=766 Venituri din dobanzi 11.034

V.Intreprinderea Beta,care a fost declarata in stare de dificultate ca urmare e unei insuficiente de trezorerie,a intrat intr-o perioada de redresare,schimbandu-si structura actionariatului.In aceste conditii,pentru a-si pastra legaturile de aprovizionare mai vechi cu intreprinderea Alfa,semneaza un contract prin care accepta sa plateasca anticipat,in 4 rate egale,contravaloarea materiilor prime pe care le va primi o data cu achitarea ultimei rate.

Intreprinderea Alfa ii factureaza la 01.07.N un prim lot de bunuri(pentru ea,produse finite) pentru un pret de vanzare de 50.000 lei,TVA 24%.Costul de productie al produselor este de 45.000 lei.Livrarea se va efectua la 31.08.N,dupa achitarea bilunara a celor 4 rate.

a)facturarea lotului de produse finite catre intreprinderea Beta,la 01.07.N

461 Debitori diversi= % 62.000



b)incasarea fiecarei rate in perioada 01.07-31.08.N

5112 Cecuri de incasat=4111 Clienti 50.000/4=12.500; 12.500*1,24=15.500

c)livrarea produselor finite catre client la 31.08.N si recunoasterea venitului din vanzare

472 Venituri inregistrate in avans=701Venituri din vanzarea produselor finite 50.000

d)descarcarea gestiunii de produse finite

711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse=345 Produse finite 45.000

VI.Se demoleaza o cladire cu o valoare de intrare de 250.000 lei,amortizare inregistrata 140.000 lei.Cu ocazia dezmembrarii se fac cheltuieli cu salariile brute de 100.000 lei,CAS 23,33%,CFS 5% si CASS 7%,si se recruteaza material de constructii in valoare de 200.000 lei.Consiliul de administratie hotaraste ca diferenta de valoare nerecuperata sa se recupereze in urmatorii 5 ani(incepand cu exercitiul N) in cote egale.

a)reflectarea cheltuielilor ocazionate de demolare

6588 Alte cheltuieli de exploatare= % 135.330

421 Personal-salarii datorate 100.000

4311 Contributia unitatii la 23.300

asigurarile sociale

4371 Contributia unitatii la 5000

fondul de somaj

4313 Contributia angajatorului pentru asigurarile

Sociale de sanatate 7000

b)recuperarea materialelor

3021 Materiale auxiliare=7588 Alte venituri din exploatare 200.000

c)inregistrarea diferentei dintre veniturile din demolare si cheltuielile aferente

6588 Alte cheltuieli de exploatare=2812 Amortizarea constructiilor 64.670

d)scoaterea din evidenta a cladirii(amortizarea cumulata este de 140.000+64.670=204.670)

% = 212 Constructii 250.000

2812 Amortizarea constructiilor 204.670

471 Cheltuieli inregistrate in avans 45.330

VII.In urma inventarierii anuale s-a constatat un minus la stocurile de materi prime,in valoare de 3.000 lei,care se imputa gestionarului la pretul de 4.000 lei,TVA 19%.

a)reflectarea lipsei in gestiune

6588 Alte cheltuieli de exploatare=301 Materii prime 3.000

b)imputarea lipsei gestionarului

4282 Alte creante in legatura= % 4.960

cu personalul 7588 Alte venituri din exploatare 4.000

4427 TVA colectata 760

VIII.Clubul de tenis Alfa ofera abonamente pe durata unui an pentru servicii sportive complete(teren,echipament,alte facilitate) care,pe langa cotizatiile trimestriale de 500 lei,includ un drept de intrare printer membrii clubului,nerambursabil,in valoare de 1.700 lei,reprezentand 50% din cotizatiile anuale.Dreptul de intrare se incaseaza la inscrierea fiecarui nou membru.Se va calcula si TVA.Nu se inregistreaza cheltuielile efective ale perioadei si costurile aferente acesteia.

a)incasarea in numerar a dreptului de intrare

5314 Casa in valuta= % 2.108


4427 TVA colectata 408

b)incasarea trimestriala a cotizatiei

5311 Casa in lei= % 620*4=2.480

704.1 Venituri din servicii prestate 500*4

4427 TVA colectata 120*4

c)recunoasterea trimestriala la venit a cotei-parti din dreptul de intrare(1.700/4=425)

472 Venituri inregistrate in avans=704.2 Venituri din servicii prestate 425*4

IX.La 31.03.N,intreprinderea Alfa achizitioneaza de pe piata de valori 10 obligatiuni ale intreprinderii Beta,la un pret de 13.000 lei bucata.Dobanda anuala pe obligatiune,de 900 lei,este platita la data de 30.08 a fiecarui an.

Dobanzile aferente exercitiului N se descompun astfel:

-dobanzi anterioare achizitiei titlurilor(perioada de la 01.09.N-1 la 31.03.N)

900*10*7/12=5.250 lei

-dobanzi posterioare achizitiei titlurilor(perioada de la 01.04.N la 30.08.N)

900*10*5/12=3.750 lei

a)la 30.03.N,achizitia obligatiunilor

265 Alte titluri imobilizate=5121 Conturi la banci in lei 10*13.000=130.000

b)la 30.08.N incasarea dobanzii anuale,recunoasterea ca venituri a dobanzii aferente perioadei posterioare achizitiei si inregsitrarea ca o diminuare a investitiei in obligatiuni a dobanzilor aferente perioadei anterioare achizitiei

5121 Conturi la banci in lei= % 9.000

766 Venituri din dobanzi 3.750

265 Alte titluri imobilizate 5.250

X.Intreprinderea Alfa a achizitionat obligatiuni in luna iulie exercitiul N in valoare de 1.000 lei,cuponul dobanzii de incasat figureaza cu data de 1 aprilie,acelasi exercitiu,rata dobanzii 16%.In exercitiul N+1 la 1 aprilie se incaseaza cuponul pentru perioada 01.04.N la 01.04.N+1.

a)dobanzile in curs cuvenite pentru exercitiul incheiat N(dobanda=1.000*16%*9/12=120 lei)

5088 Dobanzi la obligatiuni =762 Venituri din investitii financiare 120

Si titluri de plasament pe termen scurt

b)reluarea dobanzilor cuvenite la deschiderea exercitiului N+1

764 Venituri din investitii financiare=5088 Dobanzi la obligatiuni 1.000*16%=160

cedate si titluri de plasament

c)incasarea in exercitiul N+1 printr-un cec a cuponului dobanzii

512 Conturi curente la banci=764 Venituri din investitii financiare 160

cedate

ETAPA 5:Aplicarea procedeelor si tehnicilor de audit financiar contabil

Procedeul 1:Studiul general prealabil: scrisoarea de angajament

Scrisoare de angajament

Catre Consiliul de Administratie sau reprezentantilor adecvati ai conducerii la varf:

Dumneavoastra ati cerut ca noi sa efectuam auditul bilantului societatii SC.BETA.SA la data 31.12.2012 precum si al contului de profit si pierdere si situatiei fluxurilor de numerar pentru

exercitiul financiar care se incheie la aceasta data. Suntem incantati sa va confirmam acceptarea acestui angajament prin continutul acestei scrisori. Auditul pe care il vom efectua va avea ca obiectiv exprimarea unei opinii din partea noastra asupra situatiilor financiare.

Noi ne vom desfasura activitatea de audit in conformitate cu Standardele Internationale de Audit (sau cu referire la practici sau standarde nationale relevante). Acele standarde cer ca noi sa planificam si sa efectuam auditul,cu scopul de a obtine un grad satisfacator de certificare ca situatiile financiare nu contin denaturari semnificative. Un audit include examinarea,pe baza de teste, a dovezilor privind valorile si prezentarile de informatii din situatiile financiare. De asemenea, un audit include evaluarea principiilor contabile folosite si a estimărilor semnificative efectuate de catre conducere, precum si evaluarea prezentarii generale a situatiilor financiare.

Datorita caracteristicii de test si a altor limitari inerente ale oricarui sistem contabil si de control intern, exista un risc inevitabil ca unele denaturari semnificative sa ramana nedescoperite.

Pe langa raportul nostru asupra situatiilor financiare,estimam ca va putem oferi o scrisoare separata privind orice carenta semnificativa a sistemului contabil si de control intern care ne atrage atentia.

Va reamintim ca responsabilitatea pentru intocmirea situatiilor financiare,incluzand prezentarea adecvata a acestora, este a conducerii societatii.Aceasta include mentinerea inregistrarilor contabile adecvate si controlul intern, selectarea si aplicarea politicilor contabile si supravegherea sigurantei activelor societatii. Ca parte a procesului de audit vom cere din partea conducerii confirmarea scrisa privind declaratiile facute noua in legatura cu auditul.

Asteptam cu nerabdare o colaborare deplina cu echipa dumneavoastra si credem ca aceasta ne va pune la dispozitie orice inregistrari, documentatii si alte informatii care ne vor fi necesare în efectuarea auditului. Onorariul nostru, care va fi plătit pe masura ce ne desfasuram activitatea, se calculeaza pe baza timpului cerut de personalul stabilit la angajament, plus cheltuieli ce vor fi decontate pe masura ce vor fi efectuate. Ratele orare cerute de personal variaza in functie de gradul de responsabilitate implicat si de experienta si aptitudinile necesare.

Aceasta scrisoare va ramane valabila pentru anii urmatori, cu exceptia cazurilor cand va fi incheiata, schimbata sau inlocuita.

Va rugam sa semnati si sa returnati exemplarul atasat acestei scrisori pentru a ne arata ca scrisoarea este conforma cu întelegerea dumneavoastra privind acordurile pentru angajarea noastra in auditul situatiilor financiare.

S-a luat la cunostinta in numele societatii

SC.BETA.SA de catre

IONESCU BOGDAN

Data:01.03.2013

Procedeul 2: Controlul documentar contabil

O parte esentiala a procesului de audit se concretizeaza in a avea evidenta modului in care s-au intocmit situatiile financiare auditate si in a obtine documentele prin care se pot justifica cifrele individuale.

Controlul documentar contabil se imparte in:

a) controlul cronologic: presupune verificarea documentelor in ordinea intocmirii,inregistrarii si indosarierii documentelor fara o grupare sau o sistematizare prealabila.

De exemplu:verificarea registrului de vanzari zilnice şi inregistrarile din jurnalul de vanzari; verificarea unui esantion de facturi; verificarea vanzarilor in numerar: bonuri de casa, chitante, inregistrari contabile: contul bancar, contul de venituri din vanzari, contul de TVA;

b) controlul invers cronologic: presupune exercitarea controlului pornind de la sfarsitul perioadei pana la inceputul perioadei supusa controlului. Verificarea invers cronologica este folosita cand este nevoie sa se stabileasca momentul care a generat o anumita abatere sau atunci cand au fost efectuate omisiuni de inregistrari sau greseli de inregistrare.

c) controlul reciproc: consta in corectarea si confruntarea la aceeasi unitate a unor documente cu continut identic insa diferite ca forma pentru aceleasi operatii sau diferite ,insa legate reciproc.

De exemplu:nota de predare a produselor se confrunta cu raportul de fabricatie si cu documentele de preluare in gestiune; documente de transport - cu factura furnizorului (date privind cantitatea, localitatea de expeditie, etc.);inregistrarile din registrul de casa - cu cele din extrasul de cont primit de la banca.

d) controlul sistematic: presupune gruparea documentelor pe probleme (pe operatiuni de casa, de aprovizionare, de salarizare) si verificarea cronologica a documentelor care au legatura cu problema supusa controlului.

e) controlul incrucisat:consta in verificarea si confruntarea tuturor documentelor existente la unitatea controlata, la alte unitati cu care s-au facut decontari sau de la care s-au primit si s-au livrat produse, marfuri, materiale si alte valori.

De exemplu: originalul facturii existent la client se confrunta cu copia ramasa la furnizor; extrasul de cont primit de la banca - cu copia existenta la bancă.

f) analiza contabila:presupune verificarea datelor si a conturilor care s-au folosit in inregistrarile contabile.Aceasta analiza contabila se efectueaza pentru a se confirma ca toate datele obtinute din vanzari sunt inregistrate in contabilitate integral si cu exactitate.

g) calculul matematic: se aplica la facturile scrise de mana,astfel se poate verifica daca datele sunt corect scrise si nu s-au efectuat modificari sau erori.

Procedeul 3:Controlul total respectiv controlul prin sondaj.

In functie de numarul documentelor folosite in intocmirea situatiilor financiare aplicam unul dintre cele doua controale.

Controlul total cuprinde toate operatiile din cadrul obiectului stabilit si pe intreaga perioada supusa controlului.

Controlul prin sondaj consta in verificarea selectiva a documentelor si operatiilor semnificative in care sunt reflectate modurile de calcul, de evidentiere si de plata.

Pentru aplicarea unui control de sondaj trebuie sa se parcurga urmatoarele etape:

a) alegerea tehnicilor care este influentata de doua elemente: natura controlului de efectuat si recurgerea sau nu la tehnici statistice.

b) determinarea taliei esantionului se face in functie de unii factori care difera, dupa cum este vorba despre sondaje asupra atributiilor sau asupra valorilor.

c) selectionarea esantionului: oricare ar fi metoda utilizata pentru alegere, esantionul selectionat trebuie sa fie reprezentativ.

d) studiul esantionului: pentru ca esantionul să aiba un caracter probant, toate elementele selectionate trebuie să fie controlate.

e) evaluarea rezultatelor: inainte de formula concluzii generale asupra rezultatelor obtinute, fiecare anomalie constatata este examinata in sensul aprecierii daca acestea sunt intr-adevar reprezentative pentru masa respectiva sau sunt accidentale.

f) concluziile sondajului.

Exemplu:

1.prezentarea populatiei statistice

Numar facturi = 1900

2. ordonarea populatiei statice descrescator

3. determinarea esantionului statistic

Esantion = 1900 * 10% = 190 facturi

4.determinarea topului esantionului

Top = 190 * 80% = 152 facturi

5.determinarea segmentului aleator

190 – 152 = 38

Procedeul 4: Controlul faptic.

Presupune determinarea exacta a cantitatilor si valorilor existente, a starii in care se gasesc, a stadiului si a modului de prelucrare a respectarii legalitatii in utilizarea lor.

Inventarierea are ca obiectiv constatarea la un moment dat a existentei cantitative şi calitative a elementelor de activ si pasiv ale unei unitati gestionare.

Inventarierea poate fi fizica si valorica.

Inventarierea fizica presupune comparatia dintre situatia scriptica si stuatia faptica,sin aceasta comparative rezultand plusuri sau minusuri de inventor.

Inventarierea valorica presupune compararea valorii contabile cu valoarea justa,din aceasta comparatie rezultand aprecieri sau deprecieri de valoare.

Procedeul 5:Confirmarile externe.

Sunt frecvent utilizate in legatura cu soldurile conturilor si componentelor acestora, dar nu trebuie sa se limiteze la acestea.

ETAPA 6:Determinarea riscului aferent veniturilor

Auditorul trebuie sa utilizeze rationamentul profesional la evaluarea riscului de audit si la stabilirea procedurilor de audit, pentru a se asigura ca riscul este redus pana la un nivel acceptabil de redus.

Riscul de audit reprezinta riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit neadecvata, atunci cand situatiile financiare sunt denaturate in mod semnificativ. Riscul de audit are trei componente:

a)riscul inerent

b)riscul de control

c)riscul de nedetectare

Riscul inerent reprezinta susceptibilitatea ca un sold al unui cont sau o categorie de tranzactii sa contina o denaturare care ar putea fi semnificativa, individual sau cumulata cu denaturarile existente in alte solduri sau categorii de tranzactii, presupunand ca nu au existat controale interne adiacente.

Riscul de control reprezinta riscul ca o denaturare, care ar putea aparea in soldul unui cont sau intr-o categorie de tranzactii si care ar putea fi semnificativa in mod individual, sau atunci cand este cumulata cu alte denaturari din alte solduri sau categorii, sa nu poata fi prevenita sau detectata si corectata la momentul oportun de sistemele de contabilitate si de control intern.

Riscul de nedetectare reprezinta riscul ca procedurile de fond ale unui auditor sa nu detecteze o denaturare ce exista in soldul unui cont sau categorie de tranzactii si care ar putea fi semnificativa in mod individual, sau atunci cand este cumulata cu denaturari din alte solduri sau categorii de tranzactii.

Riscul de audit(RA)=Riscul inerent(RI)*Riscul de control(RC)*Riscul de nedetectare(RN)

Exemplu:

RI=9%

RC=8%

RN=10%

RA=RI*RC*RN=9%*8%*10%=7,2%

ETAPA 7:Prezentarea probelor de audit financiar contabil.

Probele de audit cuprind totalitatea fraudelor,erorilor,inexactitatilor sau iregularitatilor regasite cu ocazia aplicarii tehnicilor si procedurilor de audit in cadrul firmei auditate.Auditorul trebuie sa obtina suficiente probe de audit adecvate pentru a fi capabil sa emita concluzii rezonabile pe care sa se bazeze opinia de audit.Probele de audit, care sunt cumulate ca natura, includ probe de audit obtinute din procedurile de audit efectuate pe parcursul auditului si pot include probe de audit obtinute din alte surse, cum ar fi angajamentele de audit anterioare si procedurile unei firme de control al calitatii pentru acceptarea clientilor si continuarea contractelor cu clientii deja existenti.Probe de audit trebuie sa fie adecvate si suficiente.

Probe de audit cerute:

1.Reconcilierea veniturilor din vanzarile la care se aplica TVA cu deconturile de TVA.O reconciliere a acestor venituri cu evidentele contabile privind TVA reprezinta adesea un mijloc prin care se confirma cu certitudine valoarea veniturilor din vanzari.2.Dacă nu exista un jurnal al vanzarilor.Trebuie sa existe suficiente dovezi ca veniturile din vanzari si soldul final al debitorilor se refera la tranzactii reale. Un esantion al incasarilor din vanzari trecute in registrul de casa trebuie verificat pe baza facturilor, acelasi test efectuandu-se pentru un esantion de incasari prin conturi bancare.3.Sintetizarea veniturilor din vanzari aferente exercitiului financiar auditat.O parte esentiala a procesului de audit se concretizeaza in a avea evidenta modului in care s-au intocmit situatiile financiare auditate si in a obtine documentele prin care se pot justifica cifrele individuale.Veniturile din vanzari sau cifra de afaceri reprezinta o informatie extrem de importanta, care trebuie sa fie completa, precisa si sa nu fie supradimensionata.4.Verificarea unui esantion al marfurilor vandute pe baza borderourilor de expeditie.Este important sa se verifice ca bunurile si serviciile au fost facturate la pretul corect si ca s-a aplicat taxa pe valoarea adaugata.5.Stornarile.Emiterea de documente de stornare influenteaza in mod direct veniturile din vanzari. Emiterea de documente de stornare ar putea fi utilizata pentru a se ascunde defalcarea incasarilor de clienti. Auditorul trebuie sa verifice, prin prisma riscului implicat de fiecare client, daca emiterea documentelor de stornare a fost autorizata si cu ce frecventa s-au emis aceste documente.6.Examinarea comenzilor restante pentru o perioada mare.Auditorul trebuie sa afle motivele pentru care comenzile nu au fost onorate in timp util si sa verfice daca aceste comenzi au fost, pana la urma onorate integral si facturate.7.Examinarea analiticaReprezinta o etapa importanta a procesului de audit:- compararea veniturilor din vanzari aferente exercitiului financiar auditat cu cele din anul anterior si cu cele prognozate in buget.- compararea marjei profitului brut aferent exercitiului financiar auditat cu cea din anul anterior.

In cazul societatii ALFA s-au constatat urmatoarele erori de inregistrare:

La exemplul I:

Intreprinderea Alfa,producatoare de ulei,schima cu intreprinderea Beta,care produce zahar,750 l de ulei avand o valoare contabila(cost)de 30.000 lei cu 1800 de kg de zahar(pe care nu-l avea in stoc la magazinele sale din regiunea intreprinderii Beta) pentru care preturile pietei locale determina o valoare justa de 36.000 lei.Tranzactiile sunt purtatoare de TVA.Atunci cand cele

doua parti au semnat acodrul,intreprinderea Alfa a acceptat sa achite suma de 2.000 lei,plus TVA aferenta ,pentru ca schimbul sa fie echitabil.

Inregistrarile contabile corecte sunt:a)reflectarea venitului din schimbul de bunuri(cedarea uleiului) evaluat la valoarea justa a bunurilor primate,diminuata cu sumele platite in numerar de intreprinderea Alfa(36.000-2.000).4111 Clienti= % 42.160

707 Venituri din vanzarea marfurilor 34.0004427 TVA colectata 8.160

b)descarcarea gestiunii pentru marfurile primate607 Cheltuieli privind marfurile=371 Marfuri 20.000c)primirea bunurilor de la intreprinderea Beta(zahar)

% =401 Furnizori 44.640371 Marfuri 36.0004426 TVA deductibila 8.640

d)anularea creantei si a datoriilor aferente schimbului de bunuri,tinandu-se seama de sumele platite de intreprinderea Alfa.

401 Furnizori= % 44.540411 Clienti 42.1605121 Conturi la banci in lei 2.380

La exemplul III:

Intreprinderea Alfa livreaza intreprinderii Beta materiale consumabile(care la furnizor sunt marfuri) in valoare de 24.000 lei,TVA 24%,avand un cost de achizitie de 10.000 lei.Ulterior livrarii,clientul se declara nemultumit de calitatea bunurilor,care nu este corespunzatoare termenilor contractului.In aceasta situatie,intreprinderea Alfa acorda un rabat de 10% pentru calitate inferioara a bunurilor si trimite intreprinderii Beta o factura in rosu,pe care aceasta o accepta.

Inregistrarile contabile corecte sunt:a)reflectarea veniturilor current pentru bunurile livrate

4111 Clienti= % 29.760707 Venituri din vanzarea marfurilor 24.0004427 TVA colectata 5.760

b)descarcarea gestiunii pentru bunurile livrate607 Cheltuieli privind marfurile=371 Marfuri 10.000

c)inregistrarea facturii in rosu privind rabatul acordat clientului4111 Clienti= % (2976)

707 Venituri din vanzarea marfurilor (2400)4427 TVA colectata (576)

La exemplul V:

Intreprinderea Beta,care a fost declarata in stare de dificultate ca urmare e unei insuficiente de trezorerie,a intrat intr-o perioada de redresare,schimbandu-si structura actionariatului.In aceste conditii,pentru a-si pastra legaturile de aprovizionare mai vechi cu intreprinderea Alfa,semneaza un contract prin care accepta sa plateasca anticipat,in 4 rate egale,contravaloarea materiilor prime pe care le va primi o data cu achitarea ultimei rate.Intreprinderea Alfa ii factureaza la 01.07.N un prim lot de bunuri(pentru ea,produse finite) pentru un pret de vanzare de 50.000 lei,TVA 24%.Costul de productie al produselor este de 45.000 lei.Livrarea se va efectua la 31.08.N,dupa achitarea bilunara a celor 4 rate.

Inregistrarile contabile corecte sunt:a)facturarea lotului de produse finite catre intreprinderea Beta,la 01.07.N

4111 Clienti= % 62.000472 Venituri inregistrate in avans 50.0004427 TVA colectata 12.000

b)incasarea fiecarei rate in perioada 01.07-31.08.N5121Conturi la banci in lei=4111 Clienti 50.000/4=12.500; 12.500*1,24=15.500

c)livrarea produselor finite catre client la 31.08.N si recunoasterea venitului din vanzare472 Venituri inregistrate in avans=701Venituri din vanzarea produselor finite 50.000

d)descarcarea gestiunii de produse finite711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse=345 Produse finite 45.000

La exemplul VII:In urma inventarierii anuale s-a constatat un minus la stocurile de materi prime,in valoare de 3.000 lei,care se imputa gestionarului la pretul de 4.000 lei,TVA 24%.

Inregistrarile contabile corecte sunt:a)reflectarea lipsei in gestiune

6588 Alte cheltuieli de exploatare=301 Materii prime 3.000b)imputarea lipsei gestionarului

4282 Alte creante in legatura= % 4.960 cu personalul 7588 Alte venituri din exploatare 4.000

4427 TVA colectata 960(24%)

La exemplul VIII:

Clubul de tenis Alfa ofera abonamente pe durata unui an pentru servicii sportive complete(teren,echipament,alte facilitate) care,pe langa cotizatiile trimestriale de 500 lei,includ un drept de intrare printer membrii clubului,nerambursabil,in valoare de 1.700 lei,reprezentand

50% din cotizatiile anuale.Dreptul de intrare se incaseaza la inscrierea fiecarui nou membru.Se va calcula si TVA.Nu se inregistreaza cheltuielile efective ale perioadei si costurile aferente acesteia.

Inregistrarile contabile corecte sunt:a)incasarea in numerar a dreptului de intrare

5311 Casa in lei= % 2.108472 Venituri inregistrate in avans 1.7004427 TVA colectata 408

b)incasarea trimestriala a cotizatiei5311 Casa in lei= % 620*4=2.480

704.1 Venituri din servicii prestate 500*44427 TVA colectata 120*4

c)recunoasterea trimestriala la venit a cotei-parti din dreptul de intrare(1.700/4=425)472 Venituri inregistrate in avans=704.2 Venituri din servicii prestate 425*4

La exemplul X:

Intreprinderea Alfa a achizitionat obligatiuni in luna iulie exercitiul N in valoare de 1.000 lei,cuponul dobanzii de incasat figureaza cu data de 1 aprilie,acelasi exercitiu,rata dobanzii 16%.In exercitiul N+1 la 1 aprilie se incaseaza cuponul pentru perioada 01.04.N la 01.04.N+1.

Inregistrarile contabile corecte sunt:a)dobanzile in curs cuvenite pentru exercitiul incheiat N(dobanda=1.000*16%*9/12=120 lei)

5088 Dobanzi la obligatiuni =762 Venituri din investitii financiare 120Si titluri de plasament pe termen scurt

b)reluarea dobanzilor cuvenite la deschiderea exercitiului N+1762 Venituri din investitii financiare=5088 Dobanzi la obligatiuni 1.000*16%=160

Pe termen scurt si titluri de plasamentc)incasarea in exercitiul N+1 printr-un cec a cuponului dobanzii

512 Conturi curente la banci=762 Venituri din investitii financiare 160Pe termen scurt

ETAPA 8: Importanta relativa a riscurilor de erori si pragul de semnificatie.

Prin prag de semnificatie se intelege „nivelul, marimea unei sume, peste care auditorul considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta atat regularitatea si sinceritatea conturilor anuale, cat si imaginea fidela a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii“.

Pe baza indicatorilor de calitate(cifra de afaceri,rezultat si total active) se apreciaza pragul de semnificatie.In urma raportarii valorii probei cuantificabile la valoarea unui indicator de calitate se poate determina daca proba respectiva este sau nu semnificativa.Astfel,daca valoarea raportului depaseste pragul de 5 % aceasta este considerata semnificativa.

Se folosesc urmatoarele elemente de referinta in determinarea pragului de semnificatie:

cifra de afaceri=1.200.000 lei rezultat=25.000 lei total active=800.000 lei

Analiza probelor de audit:

1.Eroarea consta in valoarea de 36.000 lei,ponderea in cifra de afaceri fiind de 36.000/1.200.000=3%.Aceasta valoare este inferioara pragului de semnificatie,reprezentand, deci,o proba nesemnificativa.

2.Eroarea este de 42.160 lei,ponderea in cifra de afaceri fiind de 42.160/1.200.000=3,51 %. Valoarea este inferioara pragului de 5 %,reprezentand,deci,o proba nesemnificativa.

3.Eroarea inregistreaza o valoare de 24.000 lei,ponderea in cifra de afaceri fiind de 24.000/1.200.000=2%.Fiind sub nivelul de 5% este clasificata drept proba nesemnificativa.

4.Eroarea consta in valoarea de 62.000 lei,ponderea in cifra de afaceri fiind de 62.000/1.200.000=5,1%.Aceasta valoare este superioara pragului de semnificatie,reprezentand,deci,o proba semnificativa.

5.Eroarea este de 15.500 lei,ponderea in cifra de afaceri fiind de 15.500/1.200.000=1,29%.Valorea este inferioara pragului de 5%, fiind clasificata drept proba nesemnificativa.

6.Eroarea inregistreaza o valoare de 960 lei,ponderea in cifra de afaceri fiind de 960/1.200.000=0,08%.Fiind sub nivelul de 5% este clasificata drept proba nesemnificativa.

7.Eroarea consta in valoarea de 2.108 lei,ponderea in cifra de afaceri fiind de 2.108/1.200.000=0,17%.Aceasta valoare este inferioara pragului de semnificatie,reprezentand o proba nesemnificativa.

8.Eroarea este de 160 lei,ponderea in cifra de afaceri fiind de 160/1.200.000=0,013%.Valoarea este inferioara pragului de 5%,fiind o proba nesemnificativa.

Relatia dintre pragul de semnificatie si riscul de audit

Evaluarea pragului de semnificatie in raport cu tranzactiile economico financiare, a soldurilor contabile, ajuta auditorul sa decida care elemente trebuie validate utilizand proceduri analitice si

esantioane. Toate acestea permit auditorului sa aplice anumite proceduri de audit care, cumulate, conduc la reducerea riscului de audit la un nivel acceptabil.Asa cum se precizeaza in Standardul de Audit nr. 320, „pragul de semnificatii”, relatia intre acesta si riscul de audit este invers proportionala. Cu cat este mai inalt nivelul pragului de semnificatii, cu atat este mai scazut riscul de audit si invers.Aceasta relatie este invers proportionala atunci cand auditorul determina natura, durata si intinderea procedurilor de audit. Daca auditorul determina, dupa planificarea procedurilor specifice de audit, ca nivelul acceptabil al “pragului de semnificatii este scazut“, atunci riscul de audit este crescut.In asemenea situatii, auditorul va proceda astfel:a) reduce nivelul evaluat al riscului de control daca este posibil sau sustine nivelul redus prin utilizarea unor teste suplimentare de control.b) reduce riscul de nedetectare de fond in faza de planificare a auditului.Riscul de audit si evaluarea pragului de semnificatie initial in etape de planificare a angajamentului se pot schimba fata de momentul evaluarii rezultatelor curente ale operatiunilor si pozitiei financiare, care difera in mod semnificativ fata de etapa initiala a planificarii auditului.Cu cat totalul informatiilor eronate necorectate se apropie de nivelul pragului de semnificatii, auditorul considera reducerea riscului prin aplicarea unor proceduri aditionale sau solicita conducerii sa faca corectiile in situatiile financiare aferente informatiilor eronate depistate.

ETAPA 9:Exprimarea opiniei de audit.

La sfarsitul mandatului sau, auditorul elaboreaza o lista cuprinzand constatarile sale.

In urma analizarii probelor obtinute reies urmatoarele:

Proba 4 a condus la prezentarea eronata a situatiei pozitiei financiare a intreprinderii prin majoararea activului cu 62.000.

Prin urmare,se va acorda opinia cu reserve,aceasta fiind sustinuta de probele semnificative.

ETAPA 10: Intocmirea si prezentarea raportului de audit.

Destinatar SC.ALFA.SA

Raport cu privire la situatiile financiare

Am auditat situatiile financiare de la 31.12.2012 ale S.C.ALFA SA ,situatii compuse din: bilant, contul de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalurilor proprii, situatia fluxurilor de trezorerie aferente exercitiului încheiat la aceasta data, si un sumar al politicilor contabile semnificative si alte informatii explicative.

Responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare

Conducerea este responsabila de intocmirea si prezentarea fidela a acestor situatii financiare în conformitate cu OMF XXXXX si pentru acel control intern pe care conducerea il determina necesar pentru a permite intocmirea situatiilor financiare care sunt lipsite de denaturare semnificativa, cauzate fie de frauda, fie de eroare.

Responsabilitatea auditorului

Responsabilitatea noastra este de a exprima o opinie cu privire la aceste situatii financiare pe baza auditului nostru. Ne-am desfasurat auditul in conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit. Aceste standarde prevad conformitatea cu cerintele etice si planificarea si desfasurarea auditului in vederea obtinerii asigurarii rezonabile cu privire la masura in care situatiile financiare sunt lipsite de denaturari semnificative.

Un audit implica desfasurarea de proceduri in vederea obtinerii de probe de audit cu privire la valorile si prezentarile din situatiile financiare. Procedurile selectate depind de rationamentul auditorului, inclusiv de evaluarea riscurilor de denaturare semnificativa a situatiilor financiare, cauzate fie de frauda fie de eroare. In efectuarea acelor evaluari ale riscului, auditorul ia in considerare controlul intern relevant pentru intocmirea de catre entitate a situatiilor financiare, in vederea conceperii de proceduri de audit care sa fie adecvate circumstantelor, dar nu cu scopul exprimarii unei opinii cu privire la eficienta controlului intern al entitatii.

Un audit include, de asemenea, evaluarea gradului de adecvare a politicilor contabile si a caracterului rezonabil al estimarilor contabile efectuate de catre conducere, precum si evaluarea prezentarii generale a situatiilor financiare.

Credem ca probele de audit pe care le-am obtinut sunt suficiente si adecvate pentru a furniza o baza pentru opinia noastra de audit.

Opinia

In opinia noastra, situatiile financiare ale S.C. ABC pentru exercitiul incheiat la 31.12.2012 sunt intocmite, din toate punctele de vedere semnificative, in conformitate cu OMF XXX

AUDITUL FINANCIAR CONTABIL PRIVIND veniturile.docx

Documents

Transcript of AUDITUL FINANCIAR CONTABIL PRIVIND veniturile.docx