PROIECT

AUDIT INTERN PRIVIND DEPOZITAREA

PRODUSULUI FINIT DIN CADRUL

SOCIETĂȚII S.C. VEL PITAR S.A.

Braşov

2015

Cuprins

Capitolul 1. Noţiuni Tehnice privind derularea unui Audit Intern.....................3

1.Planificarea activităţilor...........................................................................................................3

2.Listele de verificare...................................................................................................................4

3. Documentele de lucru folosite în etapa de pregătire-planificare a auditului ……………4

4.Elaborarea planului de audit...................................................................................................5

5.Examinarea sistemului calităţii................................................................................................5

Etapa 1. Evaluarea documentaţiei sistemului calităţii organizaţiei auditate..........................................5

Etapa 2. Această etapă se efectuează după obţinerea acordului de vizitare a organizaţiei auditate, din partea conducerii auditatului. .............................................................................................................................5

6.Raportul de neconformitate.....................................................................................................6

Capitolul 2. Descrierea Unităţii Auditate ……………………………………..7

Capitolul 3. Efectuarea auditului........................................................................10Depozitarea................................................................................................................................. 10

Condiţii optime pentru depozitarea pâinii................................................................................12

Chestionarul de audit…………………………………………………………………………..13

RAPOARTE DE NECONFORMITĂŢI....................................................................................22

RAPORT DE AUDIT INTERN.................................................................................................24

Bibliografie.....................................................................................................................................25

2

Auditul calitǎţii: ȋn funcţie de scop:audit intern ȋn funcţie de obiectiv:auditul calitǎţii procesului

O cerinţă centrală este ca auditul să contribuie cu adevărat la crearea contextului favorabil,obţinerii performanţei şi să nu devină o nouă cale de a consolida şi extinde birocraţia.

Obiectivul :Se va urmarii daca activitatile si rezultatele relative din cadrul societatii S.C. Vel Pitar S.A. satisfac dispozitiile prestabilite si daca aceste dispozitii sunt puse in opera intr-un mod eficace si apt pentru siguranta consumatorilor.

PRESCURTARI:

1. Audit - proces sistematic, independent si documentat in scopul obtinerii de dovezi si a evaluarii lor cu obiectivitate pentru a determina masura in care sunt indeplinite criteriile de audit.

2. Auditul calitatii - examinare sistematica si independenta in scopul de a determina daca activitatile referitoare la calitate si rezultatele aferente satisfac dispozitiile prestabilite, precum si daca aceste dispozitii sunt implementate efectiv si sunt corespunzatoare pentru realizarea obiectivelor.

3. Auditor - persoana calificata si competenta pentru a efectua audituri.4. Auditat - organizatie care este auditata.

Capitolul 1. Noţiuni Tehnice privind derularea unui Audit Intern.

1.Planificarea activităţilor

Auditorul şef stabileşte modul de derulare al auditului prin planificarea activităţilor, urmărind o anumită strategie. Din acest punct de vedere, într-o primă abordare, auditul poate fi:

orizontal, în care se urmăreşte un anumit aspect al obiectului auditului în toate compartimentele organizaţiei,

vertical, în care se urmăresc toate aspectele obiectului auditului în fiecare compartiment auditat.

În vederea bunei desfăşurări a auditului este necesară folosirea unui document de verificare, prin care se controlează dacă au fost culese toate informaţiile necesare, înainte de auditarea unei alte activităţi.

Auditorul trebuie să fie familiarizat cu activităţile funcţiei auditate a sistemului calităţii, procedurile şi documentaţiile utilizate, clauzele adecvate ale standardului. Auditorul va pregăti un chestionar de audit pentru compartimentele vizitate, împreună cu întrebările pe care le va pune şi operaţiile şi documentaţiile care urmează să le vadă. Subiectele auditului vor include şi auditurile precedente ale compartimentului vizitat.

3

Compartimentele care necesită investigaţii speciale sunt cele care nu au fost verificate recent, cele care au fost verificate anterior şi în care au fost găsite deficienţe, precum şi cele în care sunt cunoscute deficienţele sau se suspectează că acestea există.

Auditorul trebuie să îl facă pe auditat să fie conştient în avans de domeniul auditului şi să specifice ce se aşteaptă de la el.

2.Listele de verificare

Sunt instrumente utile în vederea acoperirii întregii problematici a auditului (domenii şi activităţi investigate în timpul auditului).

Elaborarea lor se face în faza pregătirii auditului, în care auditorul se asigură că sistemul definit în documentul de referinţă (manualul calităţii, standardul de referinţă) este complet şi apt să ducă la îndeplinirea obiectivelor calităţii organizaţiei.

Folosirea acestor liste, care nu au mai mult de două, trei pagini, constituie o bună verificare a auditării tuturor compartimentelor şi activităţilor organizaţiei.

În faza pregătirii auditului, auditorul şef trebuie să se asigure că sistemul definit în manual este complet şi apt să ducă la îndeplinire obiectivele calităţii organizaţiei.

3. Documentele de lucru folosite în etapa de pregătire-planificare a auditului sunt:

autorizarea auditului; standardele sau alte specificaţii după care se face auditul; planul de audit; orice formate provizorii care se folosesc în timpul auditului; aide-memoires, liste de verificare, diagrame de flux etc.

În această etapă sunt prevăzute următoarele activităţi:

a) Iniţierea auditului,

b) Definirea obiectivelor, domeniului, întinderii şi frecvenţei auditului;

c) Alcătuirea echipei de audit;

d) Analiza preliminară a documentaţiei sistemului calităţii;

e) Vizita preliminară la auditat;

f) Elaborarea planului de audit;

g) Transmiterea planului de audit auditatului în vederea aprobării conţinutului;

h) Organizarea echipei de audit.

4

4.Elaborarea planului de audit

Un plan de audit bine conceput trebuie să fie flexibil pentru a permite modificări care apar pe parcursul auditului organizaţiei, sau situaţii imprevizibile care nu pot fi avute în vedere în momentul elaborării sale. La elaborarea sa trebuie avuţi în vedere o serie de factori, dintre care se menţionează:

Intervale de timp suficient de lungi pentru colectarea de informaţii; Intervale de timp suficient de lungi pentru examinarea atentă a compartimentelor; Prevederea de intervale de timp în care auditorii să aibă posibilitatea de a se întâlni cu

membrii desemnaţi ai echipelor manageriale ale compartimentelor examinate; Planificarea activităţilor astfel încât organizaţia auditată să aibă posibilitatea de asigurare

a ghizilor însoţitori.

5.Examinarea sistemului calităţii

Examinarea organizaţiei auditate se efectuează în două etape, prima etapă constă într-o evaluare a documentaţiei sistemului calităţii, iar cea de-a doua etapă implică vizitarea organizaţiei.

Etapa 1. Evaluarea documentaţiei sistemului calităţii organizaţiei auditate, are ca obiectiv verificarea concordanţei dintre documentele sistemului calităţii şi standardul ales ca model de referinţă. Se analizează raporturile auditurilor anterioare, în cazul în care acestea au existat, recomandările făcute cu ocazia acestor audituri, pentru a urmări activităţile cărora li s-au făcut recomandări de corecţie şi dacă au fost eliminate neconformităţile evidenţiate în timpul auditurilor anterioare.

Etapa 2. Această etapă se efectuează după obţinerea acordului de vizitare a organizaţiei auditate, din partea conducerii auditatului.

Ea constă în vizitarea organizaţiei auditate cu scopul de a constata gradul de conformitate între practica curentă din organizaţia auditată şi prevederile din documentele sistemului calităţii precum şi modelul de referinţă ales pentru construirea acestui sistem.

Documentarea constatărilor auditului

Documente de lucru folosite de auditor în timpul colectării informaţiilor şi a documentării constatărilor auditului sunt:

standarde sau/şi specificaţii; documentaţia sistemului de management al calităţii a auditatului(manualul calităţii şi

procedurile asociate); liste de verificare; chestionarul de audit; planul de audit; rapoarte de neconformitate/observaţie

Toate observaţiile din timpul auditului trebuie documentate (scrise). Auditorii trebuie să noteze suficiente date pentru a avea o sursă din care să poată rezulta concluzii clare.

Notiţele clare, exacte, lizibile şi complete sunt esenţiale. Este ineficient, pierderea de timp şi total neprofesional, ca auditorul să se întoarcă într-o zonă pentru că: nu a

5

înregistrat suficiente detalii, nu poate citi sau înţelege propriile notiţe, sau detaliile înregistrate nu sunt clare.

Pentru a nu exista nici un dubiu asupra înregistrărilor, poate fi de ajutor ca auditorul să dea celui intervievat să citească ce a înregistrat.

Notiţele auditorilor pot fi folosite în cadrul discuţiilor sau în rapoartele scrise transmise auditatului pentru a defini neconformităţile.

Notiţele auditorilor constituie înregistrări ale calităţii care se păstrează pentru o anumită perioadă de timp.

6.Raportul de neconformitate

Neconformităţi

Neconformitatea constituie un eşec în îndeplinirea unei cerinţe, faţă de referinţa auditului.

În momentul depistării unei neconformităţi, este bine ca auditorul să aducă la cunoştinţa auditatului neconformitatea constatată, conţinutul său, dovezile obiective care demonstrează neconformitatea pentru ca auditatul să înţeleagă că auditul este o activitate transparentă, iar auditorul nu are nimic de ascuns.

Neconformităţile se clasifică în două categorii: majore şi minore. În afară de neconformităţi mai pot exista şi observaţii, atunci când nu există dovezi obiective suficiente pentru a putea aprecia că eşecul respectiv este o neconformitate.

Neconformitatea minoră

Neconformitatea minoră este aceea care identifică „scăpări izolate sau sporadice” în conţinutul sau implementarea procedurilor sau înregistrărilor calităţii şi care pot duce la eşecul sistemului calităţii dacă nu sunt corectate.

Neconformitatea minoră apare când există dovezi obiective ale implementării incomplete a unei clauze particulare a standardului ales ca model de referinţă pentru organizaţie.

Neconformităţile de acest fel se rezolvă prin acţiuni corective. Odată cu constatarea lor recomandarea auditorului pentru aprobarea şi înregistrarea sistemului calităţii organizaţiei poate să continue, cu recomandarea ca neconformitățile minore să fie eliminate prin acţiuni corective, care sunt verificate cu ocazia vizitelor de supraveghere.

Neconformitatea majoră

Neconformitatea majoră este aceea care identifică absenţa sistemului calităţii, nefuncţionalitatea sa, sau o implementare necorespunzătoare a acestuia, luat ca un incident singular sau ca o combinaţie a unui număr de incidente similare.

Asemenea neconformităţi apar, de obicei, foarte clar în cazul sistemelor care nu sunt stabilite, documentate, implementate sau menţinute.

Capitolul 2. Descrierea Unităţii Auditate

6

Vel Pitar

Grupul Vel Pitar este liderul pieţei româneşti a produselor de panificaţie şi morarit şi

un jucător important în domeniul producţiei şi distribuţiei de : pâine, biscuiţi, napolitane,

specialităţi de cofetărie şi produse de patiserie.

Povestea grupului începe în momentul în care fondul de investiţii Broadhurst Investments

Limited, administrat în România de către New Century Holdings (NCH), achiziţionează două

mari companii de morărit şi panificaţie, Mopariv Râmnicu Vâlcea şi Berceni Bucureşti. În

decembrie 2001 se formează S.C. Vel Pitar S.A., prin fuziunea a patru fabrici din industria de

morărit şi panificaţie: Mopariv Râmnicu Vâlcea, Berceni Bucureşti, Mopariv Cluj Napoca şi

Granpan Tecuci. Sediul noii companii este stabilit la Râmnicu Vâlcea.

Anul 2007 a reprezentat trecerea la un nou tip de organizare. Compania Vel Pitar S.A. s-a

divizat în trei societăţi autonome care au ca obiect de activitate panificaţia - S.C. Vel Pitar S.A.,

morăritul - S.C. Şapte Spice S.A. şi retailul - S.C. VP Magassin S.A.. Aceste activităţi s-au

dezvoltat continuu în ultimii ani, astfel încât acum beneficiază de condiţiile necesare pentru a

funcţiona autonom. Prin procesul de divizare noile companii fructifică mai bine oportunităţile

oferite de piaţă în domeniile lor, gestionează mai bine resursele şi utilizează în mod direct

veniturile obţinute.

Tehnologie Modernă

Grupul Vel Pitar a schimbat modul în care, în România, se fac afacerile în industria de

morărit şi panificaţie. Sunt primii care au investit masiv în tehnologii moderne, inovatoare,

pentru a oferi clienţilor produse de cea mai bună calitate. De aceea Grupul Vel Pitar este lider

absolut din toate punctele de vedere: dimensiune, acoperire geografică, cifră de afaceri, nivel de

profit, număr de clienţi, nivelul de implementare a tehnologiilor moderne şi respectarea normelor

legislaţiei europene.

Grupul Vel Pitar îşi preţuieşte clienţii, punând întotdeauna calitatea produselor şi

respectul pentru oameni pe primul plan.

Sunt renumiţi pentru calitate, siguranţă alimentară, diversitate sortimentală, adaptarea

produselor la cerinţele consumatorilor, seriozitatea serviciilor, modernitate.

Compania Vel Pitar este certificată  în:

MANAGEMENTUL CALITĂŢII (ISO 9001/2000);

SIGURANŢĂ ALIMENTARĂ ( HACCP - ISO 22000/2005);

SIGURANŢĂ ŞI SĂNĂTATE OCUPAŢIONALĂ (OHSAS 18001/2004);

MEDIU (ISO 14001/2004).

Tehnologia Keine Touch

Keine Touch = produs neatins

7

Tehnologia Keine Touch garantează că eşti prima fiinţă care atinge pâinea. Producţia şi

ambalarea sunt realizate cu instalaţii automate – igienă perfectă. La cumpărare verificaţi ca

ambalajul să fie intact.

Panificatia ambalata de la Vel Pitar are la baza utilizarea conceptului revolutionar

KEINE TOUCH - produs neatins. Este vorba de cea mai moderna tehnologie care a impus un

nou standard in panificatie.

Pornind de la selectarea  tipurilor de faina superioara si continuand cu framantarea,

dospirea, coacerea,racirea si ambalarea, procesul este controlat in intregime de calculator. Painea

rezultata, toast sau speciala, este ambalata in pungi inchise ermetic, intr-un mediu complet

igienic, oferind garantia ca primul care atinge produsul este doar consumatorul final.

Managementul de la cel mai înalt nivel se asigură că  politica  referitoare la Calitate,

Mediu, Siguranţa Alimentului, Sănătate şi Securitate Ocupaţională, Declaraţia preşedintelui şi

obiectivele SMI  sunt cunoscute, înţelese şi implementate de întreg personalul, la toate nivelurile

SC. VEL PITAR S.A.

Managementul de la cel mai înalt nivel din SC. VEL PITAR S.A. se angajează  să menţină şi

să îmbunătăţească  sistemul  integrat implementat şi principalele obiective ale organizaţiei prin:

Recertificarea, menţinerea şi îmbunătăţirea SMI implementat conform standardelor de

referinţă SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001:2005, SR EN ISO 22000:2005, ISO

OHSAS 18001:2008.

Orientarea proceselor şi produselor către clienţi, menţinerea încrederii celor tradiţionali şi

câştigarea de noi clienţi

Îmbunătăţirea continuă a performanţelor de calitate, mediu, siguranţa alimentului,

sănătate şi securitate ocupaţionale prin analize de management anuale şi prin actualizarea

planificată a documentaţiei SMI

Funcţionarea în condiţii optime a organizaţiei – asigurarea tuturor facilităţilor necesare în

vederea obţinerii de produse sigure şi de calitate, conform specificaţiilor tehnice stabilite

în concordanţa cu cerinţele clienţilor;

Evaluarea periodică a satisfacţiei clienţilor în vederea îmbunătăţirii continue a calităţii şi

siguranţei produselor şi serviciilor ;

Conformarea cu cerinţele legale si de reglementare aplicabile a aspectelor legate de

calitate, siguranţa alimentului, mediu şi a factorilor legaţi de sănătatea şi securitatea

angajaţilor, respectarea cerinţelor generale de funcţionare a organizaţiei, precum şi a

regulilor şi regulamentelor;

Monitorizarea eficienţei proceselor identificate, a punctelor critice şi a aspectelor de

mediu în vederea reducerii impactului asupra mediului şi a riscului de contaminare al

produselor;

Perfecţionarea angajaţilor în domeniul profesional, al calităţii, mediului, siguranţei

alimentare, sănătăţii şi securităţii ocupaţionale prin instruiri, participări la seminarii şi

simpozioane;

8

Asigurarea unui număr optim de resurse umane şi financiare în vederea realizării

obiectivelor;

Comunicarea către clienţi şi autorităţi a informaţiilor relevante privind produsele obţinute

şi performanţa de mediu.

9

Capitolul 3. Efectuarea auditului

Auditul calitǎţii: ȋn funcţie de scop:audit intern ȋn funcţie de obiectiv:auditul calitǎţii procesului

Obiectivul :Se va urmarii daca activitatile si rezultatele relative din cadrul societatii S.C. Vel Pitar S.A. satisfac dispozitiile prestabilite si daca aceste dispozitii sunt puse in opera intr-un mod eficace si apt pentru siguranta consumatorilor. Auditorul şef stabileşte modul de derulare al auditului prin planificarea activităţilor, urmărind o anumită strategie

Astfel modul de derulare al auditului va urmării modul de depozitare al produsului finit şi anume al pâinii până la livrarea acesteia.

Auditurile privind procedurile bazate pe sistemul HACCP verifică dacă operatorii dinsectorul alimentar aplică aceste proceduri în mod permanent şi corect, avînd în mod special grijă ca procedurile să ofere garanţiile siguranţei alimentului. Acestea stabilesc, în special, dacă procedurileoferă garanţii, în măsura posibilului, că produsele alimentare:(a) sunt în conformitate cu criteriile microbiologice stabilite în cadrul legislaţiei;(b) sunt în conformitate cu legislaţia privind reziduurile, contaminanţii şi substanţeleinterzise ;(c) nu prezintă riscuri fizice cum ar fi corpurile străine .

DEPOZITAREA

Dupa cum ştim pentru a obţine un produs de calitate trebuie să ne asigurăm că dispunem de o sursă de materii prime ,semifabricate,ambalaje de calitate care sunt verificate la recepţie ,iar mai apoi sunt menţinute în depozite la temperaturi care să nu pericliteze calitatea acestora cât şi calitatea produsului finit evitând astfel apariţia unui pericol asupra sănătăţii şi siguranţei consumatorului.

Un rol foarte important îl constituie instruirea personalului:

Toţi angajaţii trebuie instruiţi cu privire la:Bunele Practici de Producţie (Good Manufacturing Practices GMP) şi Bunele Practici de igienă (Good Hygiene Practices GHP), igienă personalului, practicile angajaţilor, incluzând programul HACCP, la un nivel adecvat activităţilor desfăşurate.

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să pună în aplicare, să implementeze şi să menţină o procedură sau proceduri permanente bazate pe principiile HACCP.

HG 412/2010 , Anexă - Reguli generale pentru igienă produselor alimentare,capitolul I, Prevederi generale, articolul 5, punctul 1

„Sistemul HACCP este un instrument care ajută operatorii din industria alimentară

să realizeze un standard mai înalt de siguranţă a alimentelor.

10

Sistemul HACCP nu trebuie privit ca o modalitate de auto-reglementare şi nu va înlocui controlul oficial”

 Depozitarea :reprezintă toate activităţile tehnice şi organizatorice legate de amplasarea mărfurilor într-un spaţiu fix sau mobil. Din punct de vedere tehnic, aceste activităţi presupun: stivuirea, ordonarea mărfurilor după anumite reguli de vecinătate etc.; din punct de vedere organizatoric: zonarea interioară a mărfurilor, ordinea intrării/ieşirii mărfurilor, accesul la mărfuri evidenţa intrării/ieşirii mărfurilor, caracteristicile depozitelor.

Principalul rol al depozitării este concentrarea mărfurilor în cantităţi mari în vederea dirijării lor către consumatori. În raport cu acest rol pe care îl au în circulaţia mărfurilor, depozitele pot avea următoarele funcţii:

concentrarea în stocuri a produselor colectate în scopul sortării, prelucrării primare şi pregătirii pentru expediţie în cantităţi relativ mari sau în scopul repartizării continue a cotelor programate în cantităţi relativ reduse;

asigurarea condiţiilor de menţinere a integrităţii produselor şi uneori de îmbunătăţire a însuşirilor lor calitative;

livrarea şi expedierea mărfurilor către cumpărător.

În procesul depozitării calitatea mărfurilor alimentare poate suferi modificări importante şi de cele mai multe ori nedorite. Aceste modificări se produc deoarece majoritatea produselor alimentare se caracterizează printr-o stabilitate relativă în timp, influenţată atît de factorii interni (structurali) cît şi de cei externi, care le pot modifica proprietăţile fundamentale, prin procese de degradare, alterare, contaminare chimică sau microbacteriologică, impurificare cu substanţe străine etc

Factorii interni :compoziţia chimică, proprietăţile fizice, biologice etc evidenţiindu-se şi influenţele acestora asupra stabilităţii produselor alimentare.

Din punct de vedere merceologic, cei mai importanţi factori externi care produc modificări calitative mărfurilor în timpul depozitării sunt: prezenţa aerului şi compoziţia acestuia, parametrii atmosferici ai mediului înconjurător (umiditatea relativă a aerului, temperatura), radiaţiile luminoase, microorganismele din mediul extern, natura ambalajului de contact cu marfa, microclimatul şi igiena depozitelor, natura produselor învecinate etc.

Nu se depozitează împreună mărfuri alimentare şi industriale şi nici acele produse care emană mirosuri puternice ce pot fi împrumutate cu uşurinţă de alte mărfuri.Produsele nu pot fi păstrate decît o anumită perioadă, în cadrul termenului de valabilitate. În timpul depozitării se verifică periodic parametrii de microclimat precum şi celelalte condiţii de păstrare a produselor alimentare.Existenţa unui echilibru între acţiunea factorilor interni şi externi constituie regimul optim de păstrare a produselor alimentare.

11

CONDIŢII OPTIME PENTRU DEPOZITAREA PÂINII

 Depozitarea pâinii se face în încăperi special amenajate în care trebuiesc asigurate anumite condiţii:temperatura de 18-20°C, cât mai uniform posibilă;-ventilaţie suficientă, naturală sau cu instalaţii de condiţionare, astfel încât umiditatea relativă a aerului să fie de 65-70%, lumină; igienă corespunzătoare pentru produsele alimentare (lipsa mucegaiului, a insectelor şi a rozătoarelor)

În spaţiile de depozitare si nu numai , se va asigura ventilarea naturală şi/sau mecanică (acolo unde este cazul), fără a permite pătrunderea fluxului de aer dintr-o zonă contaminată către o zonă curată.

Checklist al Sedintelor & Lista Participantilor

Perioada auditului: din 05/01/2015 pânã la 05/01/2015

Instrucţiuni pentru şedinţa de dechidere Instrucţiuni pentru şedinţa de închidere1. Prezentarea echipei de audit2.Confirmarea domeniului certificat, standardul si orice excluderi3. Confirmarea confidentialitãtii4. Explicarea felului în care auditorii vor fi repartizati5. Asigurarea disponibilitãtii ghizilor si a instruirii lor6. Confirmarea programului si explicarea cã acesta poate fi modificat 7. Explicarea metodei de audit8. Explicarea categoriilor de neconformitãri& felul în care vor fi prezentate la sedinta de închidere9. Confirmarea pregãtirilor (prânz, salã conferinte)10. Confirmarea datei/orei/participantilor la sedinta de închidere11. Întrebãri pentru clarificare

1. Multumiti clientului pentru cooperare, prezentati elementele pozitive si negative depistate2. Explicati cã toate elementele depistate suntconfidentiale3. Cereti ca întrebãrile sã fie puse dupã finalizarea sumarului4. Reamintiti domeniul de certificare si standardul de referintã5. Explicati categoriile de neconformitãti6. Explicati faptul cã neconformitãti mai pot exista7. Prezentati sumarul auditului (nr. de neconformitãti în fiecare categorie) & recomandãri8. Auditorii prezintã fiecare neconformitate9. Întrebãri10. Explicarea actiunilor ulterioare si a procedurii de închidere

Chestionarul de audit

Formatul acestor documente este stabilit de auditorul şef, care trebuie astfel concepute încât să nu limiteze activităţile sau investigaţiile suplimentare, care pot deveni necesare pe parcursul desfăşurării auditului.

Chestionarul de audit este documentul folosit de auditor într-o zonă auditată. Acesta se întocmeşte plecând de la următoarele elemente:

standardul de referinţă; rezultatele auditurilor anterioare; deficienţe cunoscute privind calitatea; priorităţi ale managementului; documentele sistemului calităţii; alte documente ale organizaţiei; consideraţii ale auditorilor bazate pe propriile cunoştinţe, experienţe, vizite preliminare

etc.

12

CHESTIONAR DE AUDIT

1.Numarul auditului: .....................

2.Data desfasurarii auditului: 05/01/20153.Unitatea auditatǎ: S.C Vel Pitar S.A.4. Tip audit :intern

Nr ReferinteIntrebari

Evaluare

C N NA O LDO

1. Cerinte privind locatia

Locatia unitatii de productie este astfel aleasa incat sa fie departe de orice sursa de poluare a mediului (ex. zone inundabile, zone de colectare a gunoiului) si de orîce activitate industriala care ar putea reprezenta o amenintare serioasa asupra alimentelor?

2. Sunt echipamentele astfel pozitionate incat sa permita o folosire, reparare si igienizare adecvata?

3. Cerinte privind constructia cladirii si a incaperilor de lucru

Marimea si amplasarea spatiiior si incaperilor permite protectia impotriva contaminarii pe parcursul desfasurarii proceselor?

4. Sunt pereţii, pavimentul, tavanul, usile de acces, peretii separatori din spatiile in care se proceseaza alimente construite din materiale impermeabile, lavabile, lipsite de toxicitate si nedeteriorate?

5. Sunt pereţii, pavimentul, tavanul, usile de acces, peretii separatori din spatiile in care se nu se praceseaza alimente construite din materiale impermeabile, usorde curatat, nedeteriorate?

6. Sunt suprafetele care intra in contact direct cu alimentele nedeteriorate si confectionate din materiale netede, neabsorbante si inerte fata de alimente, detergenti si dezinfeclanti?

7. Sunt cladirea si echipamentele in stare buna de functionare incat sa permita igienizarea?

8. Sunt cladirea si echipamentele intretinute astfel incat sa se previna contaminarea fizica si chimica?

9. Cerinte privind echipamentele

Sunt echipamentele care intra in contact direct cu alimentele astfel proiectate/construîte si amplasate (din materiale inerte) incat sa poata fi usor curatate si dezinfectate, in conformitate cu graficul de igienizare si inspectate impotriva prezentei daunatorilor?

10. Sunt utilajele igienizate regulat si functioneaza corect?

11. Exista sisteme de monitorizare si control a parametrilor in cauza (temperatura, umiditate)?

12. Sunt containerele de gunoi sau recipientii cu materiale periculoase (agenti de igienizare etc. confectionate din materiale impermeabîle, construite adegvat, plasate si etichetate astfel incat sa se evite contaminarea accidentala a alimentelor?

13

NrReferinte

Intrebari

Evaluare

C N NA O LDO

13. Exista surse de apa potabila calda si rece disponibile in toate zonele in care se proceseaza alimentele?

14. Exista sisteme de canalizare suficiente, adecvate si protejate astfel incat sa se reduca riscul de contaminare sau infestare a alimentelor?

15. Exista sisteme de evacuare a gunoiului astfel proiectate incat sa reduca riscul contaminarii alimentelor si a apei?

16. Exista surse de apa potabila calda si rece si facilitati de igienizare a alimentelor, echipamentelor si ustensilelor cu sursa de apa calda si rece?

17. Exista mijloace adecvate de spalare si uscare a mainilor intretinute in stare buna, curate in numar suficient si la indemana lucratorilor prevazute cu:

18. *sursă de apă potabilă caldă şi rece în amestec (aprox. 40 C)

19. *robineţi igienizaţi, de preferat fără atingere cu mâna

20. *afişe de atenţionare asupra procedurii de spalare disponibile sub formă de pictograme

21. *periuţe de unghii curate

22. *coşuri de gunoi disponibile lângă chiuvete, curate

23. *hârtie de unică folosinţă disponibila

24. *săpun dezinfectant antibacterian in dispensere pline etichetate, avizat sanitar si corect utilizat ?

25. Exista spatii pentru dusuri amplasate linga vestiare?

26. Exista suficiente dulapuri-vestiar pentru numarul de personal pentru ambele sexe si bine intretinute?

27. Exista un numar suficient de toalete adresate ambelor sexe si bine intretinute?

28. Exista facilitati de control a temperaturii mediului ambiant?

29. Sistemul de ventilatie este conceput astfel incat aerul sa nu vina din zone contaminate in zone curate si este sistemul bine dimensionat?

30. Sunt gurile de admisie si evacuare a aerului curate si bine intretinute?

31. Are sistemul de iluminat intensitatea adecvata incat sa asigure buna desfasurare a proceselor si un control corespunzator al igienizarii?

32. Sunt lampile protejate impotriva spargerii cu evitarea riscurilor de contaminare fizica?

33. Sunt spatiile de depozitare suficiente, construite incat sa protejeze alimentele impotriva patrunderii daunatorilor?

34. Sunt spatiile de depozitare alimente prevazute cu rafturi si/sau paleti pentru evitarea depozitarii alimentelor direct pe paviment?

35. Monitorizarea temperaturii de funcţionare se realizeaza cu termometre calibrate şi codate?

14

NrReferinte

Intrebari

Evaluare

C N NA O LDO

36. Exista cel putin un depozit separat pentru materialele de igienizare si substantele chimice folosite in operatiile de igienizare?

37. Exista specificatii disponibile pentru toate produsele finite (sau grupe de produse similare din puncul de vedere al sigurantei alimentului?

38. Sunt descrise in aceste specificatii caracteristieile tuturor produselor relevante?

* numele produsului (grupului de produse)

* numarul articolului

* scurta descriere a produsului listarea pe scurt a ingredientelor sau componentelor

* scurta descriere a procesului

* cerinte legate de calitate sau impuse de legislatie

* caracteristici specifice produsului (limitele contaminantilor chim., microb., corpi straini)

* ambalarea etichetarea; sisteme de identificare a produsului

* conditii de depozitare si distributie

* durata de valabilitate

* recomandari de utilizare

* eventual utilizarea pentru care a fost conceput?

39. A fost luat in considerare intregul scop cand s-au conceput specificatiile? Astfel, includ

Specificatiile, materiile prime folosite si toate aspectele legate de procesul de productie

inclusiv modul de livrare si utilizarea pentru care a fost conceput produsul?

40. Sunt mentiunile de mai sus valabile si pentru specificatiile cerute de client?

41. S-au luat masuri de prevenire a utilizarii necorespunzatoare a produselor?

42. S-au luat masuri suplimentare pentru cazul in care produsul este destinat unei utilizari

speciale (de catre consumatori din anumite grupe de risc)? De exemplu are produsul

o compozitie speciala sau instructiuni de folosire inscrise pe eticheta?

43. Sunt disponibile diagrame de flux care sa descrie procesele de productie?

44. Au fost incluse in diagrama de flux toate etapele de proces importante pentru siguranta

Alimentului?

45. Au fost identificate toate riscurile potentiale pentru toate etapele proceselor in cadrul sistemului HACCP?

15

NrReferinte

Intrebari

Evaluare

C N NA O LDO

46. Au fost definite pentru locurile cu probabilitate de contaminare (biologica, chimica, fizica) valorile normale si limitele critice ale contaminantilor?

47. Au fost inregistrate toate riscurile potentiale identificate?

48. Au fost luate in considerare (acolo unde este cazul) urmatoarele aspecte:

49. * toate materiile prime si auxiliare?

50. *toate produsele (grupele de produse) inclusiv "produsele comercializate de terte partr?

51. *toate etapele procesului si toate liniile de proces?

52. * toate localurile de productie

53. * intreaga infrastructura a organziatiei folosita pentru productie?

54. * toate masurile functionale de igiena?

55. A fost inregistrat modul in care echipa HACCP a procedat la evaluarea riscurilor?

56. Au fost inregistrate rezultatele finale ale analizei riscurilor?

57. A stabilit organizatia nivelul (pragul) pana la care un risc identificat este

considerat inacceptabil si incepand cu care masurile de control devin esentiale?

58. Exista inregistrate masuri de control in care sa se asigure ca toti contaminantii potentiali sunt eliminati sau ca riscurile sunt reduse sau tinute sub control la un nivel acceptabil ?

59. Contin masurile de control inregistrarea urmatoarelor elemente:

60. * specificatii pentru materii prime si auxiliare, pentru produs sau proces?

61. * instructiuni de lucru, de control, de operare?

62. * proceduri: de achizitionare, de intretinere, de instruire, de control al igienei, etc.?

63. S-a stabilit care dintre aceste puncte in care sunt necesare masuri de control sunt puncte critice PCC-uri, care trebuie considerate puncte de atentie PA-uri si motovatia care explica incadrarea lor intr-o categorie sau alta?

64. S-a inregistrat metoda de evaluare a riscurilor folosita pentru luarea acestor decizii ( arborele decizional, procedura de evaluare a riscurilor, date luate din literatura de specialitate, masuratori si observatii proprii, etc.)?

65. Au fost inregistrate toate PCC-urile si PA-urile?

66. S-au stabilit la fiecare PCC sau PA parametrii controlabili si masurabili pentru produs si

pentru proces?

67. Sunt inregistrate valorile standard (valorile tinta) si limitele critice ale acestora (tolerantele) pentru fiecare paramentru al produsului sau procesului?

16

NrReferinte

Intrebari

Evaluare

C N NA O LDO

68. Este disponibila vreo procedura care sa asigure, in caz de nevoie, determinarea intretinerea si revizuirea valorilor standard si a limitelor critice?

69. Sunt monitorizate procedurile de control in mod efectiv si continuu?

70. Se revizuiesc procedurile de control ori de cate ori se schimba vreo operatie?

71. S-a stabilit daca produsul rezultat in urma procesului astfel controlat satisface cerintele impuse de legislatie in ceea ce priveste siguranta alimentului?

72. A fost dezvoltat si aplicat un sistem de monitorizare pentru controlarea fiecarui PCC si PA?

73. Au fost elementele fundamentale ale acestui sistem (masurarea, observarea, domeniul de masurare si metoda, frecventa de masurare, acuratetea si precizia, calibrarea, etc.) discutate si inregistrate?

74. Au fost determinate si inregistrate acuratetea si precizia metodei de monitorizare?

75. Este specificata frecventa minima de efectuare a masuratorilor (observatiilor)?

76. Exista, acolo unde este cazul, instructiuni de operare pentru instrumentele de masura sau instructiuni de lucru pentru efectuarea observatiilor?

77. Sunt instrumentele de masura intretinute si calibrate in mod regulat?

78. Sunt inregistrate si evaluate deviatiile de la valorile standard si fata de limitele critice?

79. Cand masuratorile sunt efectuate de o terta parte s-a verificat daca aceste servicii sunt

in conformitate cu cerintele standardelor de calitate (ex. ISO 45001/45002)?

80. Au fost datele obtinute prin monitorizarea fiecarui PCC (si PA) inregistrate intr-o maniera prestabilita?

81. Sunt disponibile la locul de munca formularele corespunzatoare pentru inregistrarea datelor?

82. Este indicata persoana responsabila cu efectuarea masuratorilor si inregistrarea datelor?

83. Se precizeaza cine este cel care trebuie sa puna in aplicare actiunile corective sau sa anunte cand apare o deviatie?

84. Au fost stabilite ce actiuni corective trebuie puse in aplicare in momentul in care apar deviatii sau alimentele sunt produse in afara limitelor critice stabilite ? Se aplica la toate PCC-urile si PA-urile?

85. Exista formulare disponibile in toate punctele importante de lucru pentru a inscrie actiunile corective care au fost executate?

86. Exista o procedura disponibila de evaluare a efectivitatii aplicarii actiunilor corective?

87. Au fost distribuite in mod oficial toate responsabilitatile si autoritatile astfel incat actiunile corective sa fie executate intr-o maniera prestabilita, fara nici

17

NrReferinte

Intrebari

Evaluare

C N NA O LDO

o intarziere?

88. Sunt actiunile corective inregistrate sub forma de documente, in asa fel incat sa se poata elabora masuri preventive pentru cazul in care vor mai apare deviatii in viitor?

89. Sunt temperaturile produselor tinute sub control in punctele critice pentru siguranta?

90. Sunt temperaturile alimentelor receptionate din categoriile de mai sus monitorizate regulat cu verificarea acuratetii inregistrarilor?

91. Este durata fazelor procesului de productie consemnata intr-un grafic de producţie?

92. Este verificata efectiv temperatura interna a produselor (conform zonei de siguranta si functie de categorie), la finele tratamentului termic, cu incadrarea in limite?

93. Sunt aceste valori inregistrate permanent si cu acuratete?

94. Sunt produsele analizate prin analize chimice/ microbiologice de laborator pe baze stiintifice, conform unui program de recoltare/analiza documentat, respectat?

95. Se asigura pastrarea probelor din fiecare tip de produs?

96. Sunt angajatii instruiti sa-si spele mainile inainte de a intra in sectie sau dupa ce au venit in contact cu alte surse de contaminare?

97. Sunt utilizate echipamente de protectie a alimentelor (sorturi, halate) schimbate frecvent?

98. Exista sisteme documentate de prevenire a contaminarii fizice a alimentelor?

99. Exista sisteme documentate de prevenire a contaminarii chimice a alimentelor?

100. Sunt furnizorii selectati si evaluati pe baza capabilitatii acestora de a furniza un produs in concordanta cu cerintele organizatiei?

101. Sunt efectuate periodic, in baza unei programari, audituri de Igiena si Siguranta alimentului la furnizori, audituri documentate, unitatile auditate fiind alese in baza unui sistem de evaluare a riscurilor legate de produsele furnizate?

102. Sunt evidentiate in rapoartele de audit urmatoarele:

103. * concluzie asupra Sistemului de obţinere a calităţii

104. * conformitatea cu procedurile HACCP

105. * conformitatea cu PCC-urile relevante produselor aprovizionate?

106. * documentaţia întocmită pentru criteriile PCC-rilor relevante?

107. Sunt intocmite specificatii clare pentru produsele aprovizionate in baza carora se realizeaza controlul produselor receptionate?

108. Sunt efectuate analize de laborator asupra materiilor prime?

18

NrReferinte

Intrebari

Evaluare

C N NA O LDO

109. Se aplica rotatia stocurilor?

110. Pot fi prezentate buletine de analiza a potabilitatii apei in urma recoltarii regulate de probe de apa din punctele de consum?

111. Au managerii si supervizorii suficiente cunostinte legate de principiile igienei alimentelor

112. Exista o procedura de verificare a Sistemului HACCP care sa fie functionala?

113. Sunt urmatoarele modificari ale protocolului de productie o parte integranta a procedurii de verificare:

114. * modificari ale materiilor prime, furnizorilor?

115. * modificari majore in compozitia produsului?

116. * modificari in sistemul de procesare?

117. * modificari in infrastructura?

118. * modificari in procedurile de igienizare?

119. Este disponibila o procedura de audit intern?

120. Au fost desemnate, in schema de realizare a auditului, partile din sistemul HACCP care vor fi auditate, cand si cat de des? In decursul unui an sunt supuse auditului toate componentele sistemului HACCP?

121. A fost sistemul HACCP inregistrat sub forma unui manual al calitatii? Este manualul complet?

122. Este manualul calitatii pastrat si se afla la indemana?

123. Arata inregistrarile si modificarile faptul ca sistemul HACCP este functional, intretinut si revizuit in mod regulat

124. Sunt operatiile reale executate in conformitate cu instructiunile si procedurile stabilite?

125. S-a stabilit in ce fel se vor colecta inregistrarile si cum vor fi ele evaluate si controlate?

126. S-a stabilit cat de mult se vor pastra inregistrarile si documentele?

127. Este disponibil un sistem de identificare a produsului care sa permita ceea ce se cheama "urmarirea si gasirea produsului" pentru a fi de ajutor in cazul retragerii sale de pe piata?

128. Exista proceduri clare referitoare la modalitatile de actiune in cazul in care se identifica un risc pentru sanatatea consumatorilor (oricare ar fi natura acestui pericol) in cazul unui lot de produs finit?

129. Includ aceste proceduri si analiza loturilor produse in conditii similare?

130. Includ aceste proceduri si avertizarea publicului si a autoritatilor competente?

131. S-au luat masuri de prevenire a utilizarii necorespunzatoare a produsului?

19

NrReferinte

Intrebari

Evaluare

C N NA O LDO

132. Sunt toti pasii unei igienizari corespunzatoare respectati incluzand si o forma de dezinfectie?

133. Exista programe de igienizare intocmite si care sa includa: aria, echipamentul de igienizat,

responsabilitatile, metoda si frecventa igienizarii, procedura de monitorizare?

134. Se iau masuri de prevenire a accesului daunatorilor in vecinatatile si in perimetrul unitatii?

135. Se iau masuri de reducere a riscurilor de infestare si aciuare a daunatorilor in unitate?

136. Sunt spatiile unitatii inspectate regulat pentru detectarea urmelor prezentei daunatorilor?

137. Se realizeaza periodic operatii de dezinsectie -deratizare inregistrate?

138. Exista un plan actualizat de tinere sub control a daunatorilor cu verificari regulate?

139. Exista un spatiu separat de colectare a gunoiului?

140. Este acest spatiu igienizat regulat?

141. Este gunoiul eliminat in mod regulat din unitate?

142. Se realizeaza monitorizare starii de sanatate a angajatilor in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare?

143. Sunt angajatii instruiti sa raporteze orice simptom de imbolnavire si se realizeaza aceasta cerinta in mod efectiv?

144. Sunt mainile lucratorilor curate, fara infectii ale pielii?

145. Exista o politica a unitatii referitor la interzicerea purtarii de bijuterii, ceasuri, oja?

146. Se realizeaza acoperirea taieturilor, arsurilor cu plasturi de protectie?

147. Sunt folosite manusi de unica folosinta la manipularea directa a alimentelor?

148. Se realizeaza efectiv spalarea si dezinfectarea mainilor in conformitate cu procedura cunoscuta si cu frecventa impusa de necesitatea evitarii contaminarii alimentelor

149. Se efectueaza teste de sanitatie asupra mainilor angajatilor care manipuleaza alimente?

150. Sunt asigurate uniforme curate pentru lucrători şi halate pentru vizitatori?

151. Sunt asigurate mijloace de acoperire a părului (bonete, fileuri) disponibile, corespunzătoare, corect purtate in zonele de lucru astfel incat parul sa fie complet acoperit?

152. Sunt respectate urmatoarele reguli in unitate:

153. * Nu se mănâncă/ nu se bea la locul de munca

20

Nr

ReferinteIntrebari

Evaluare

C N NA O LDO

154. *Nu se scuipă, strănută, tuşeşte în zona alimentelor neprotejate

155. * Nu se fumează decat in locurile permise cu afisaje

156. Sunt supusi vizitatorii zonelor de procesare, fabricare sau depozitare acelorasi reguli ca si angajatii?

157. Sunt aplicate masuri de protejare a produselor la transport?

158. Sunt vehiculele de transport spalate si dezinfectate periodic? Se realizeaza la transport protectia impotriva fumului si a prafului pentru alimente?

159. Se realizeaza revizii tehnice ale mijloacelor de transport?

160. Exista statie de spalare a mijloacelor de transport si a containerelor de transport alimente?

161. Exista disponibil un sistem de identificare a produsului care sa permita urmarirea si gasirea produsului?

162. Este produsul etichetat corespunzator?

163. Exista programe de educare a consumatorului?

164. Sunt instruiti si constientizati lucratorii cu alimentele asupra responsabilitatilor lor in

protejarea alimentelor contra contaminarii si deteriorarii?

165. Sunt instruiti si constientizati cei care lucreaza cu materialele si substantele de igienizare

asupra riscurilor asociate si asupra tehnicilor de manipulare sigura a acestor produse?

166. Exista un program respectat de instruire a personalului pe categorii si cu o tematica completa?

167. Exista un program respectat de instruire a personalului pe categorii si cu o tematica completa?

21

RAPOARTE DE NECONFORMITĂŢI

Unitate : Vel Pitar S.A. Braşov

22

Legenda:

NA = neaplicabil

C = conformitate

N = neconformitate

O = observaţie

LDO =lipsa dovezi obiective

Audit numar:xxxxx Data:05/01/2015

Clauza: Depozitare produs finit

Comp./Dept. Compartimentul de depozitare

Unitate : Vel Pitar S.A. Braşov

Audit numar:xxxxx Data:05/01/2015

23

Descrierea neconformităţii: Cauza neconformităţii

Pe parcursul auditului s-a constatat că în sectorul

de depozitare navetele cu pâine erau depozitate

direct pe pardoseală, în plus s-a observat şi fecale de

rozătoare în diferite locuri din depozit.

Societatea a avut de efectuat numeroase

comenzi neavând carucioare suficiente pentru

întreaga cantitate.

Dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea nu a

fost făcută la timp de către societatea

responsabilă.

Auditat: Ionescu Maria, inginer tehnolog

Semnatura:

Auditor:Ursu Georgiana-Mihaela

Semnatura:

Categorie neconformitate: Minora

Actiune corectivã:

Intreg lotul de pâine este aşezat pe cărucioare pentru a nu fi în contact direct cu pardoseala. Personalul Compartimentului Depozitare va fi instruit privind importanţa stivuirii navetelor de pâine pe cărucioare. Efectuarea de dezinsecţie, dezinfecţie, deratizare a incintei.

Data propunerii:05/01/2015Propus de :Semnatura:

Termen implementare: 14 zileResponsabil: Semnatura:

Analiza actiunii corective propuse, de cãtre auditor:

Auditor:

Stadiul implementării acţiunii corective: Implementată Neimplementată Semnatura……………………………… La data de …………………………………

Clauza: Depozitare produs finit

Comp./Dept. Compartimentul de depozitare

RAPORT DE AUDIT INTERN

Data auditului:

05/01/2015

Echipa de audit: .........................................................................................................................

Standard dereferinta:

ISO 22000:2005

24

Descrierea neconformităţii: Cauza neconformităţii

Pe parcursul auditului s-a constatat cǎ

temperatura şi umiditatea din spaţiul de

depozitare nu sunt monitorizate.

Neglijenţa responsabilullui prvind depozitarea

produselor.

Auditat: Patraulea Gheorghe operator

Semnatura:

Auditor: Ursu Georgiana-Mihaela

Semnatura:

Categorie neconformitate: Medie

Actiune corectivã:

Instruirea responsabilului privind cerintele

speciale de depozitare a produselor în cadrul

depozitului.

Data propunerii:05/01/2015Propus de :Semnatura:

Termen implementare: 14 zileResponsabil: Semnatura:

Analiza actiunii corective propuse, de cãtre auditor:

Auditor:

Stadiul implementării acţiunii corective: Implementată Neimplementată Semnatura……………………………… La data de …………………………………

............................................................................

Zone audiate (Domeniu):

Compartimentul de depozitare

Nr. neconformitati: 1

Nr. observatii: 3

Functii intervievate in timpul auditului: Ionescu Maria inginer tehnolog

Patraulea Gheorghe operator

Rezumatul constatarilor:

În urma auditului efectuat s-au descoperit unele neconformităţi de categorie medie,minoră însă

pot influenţa în mod direct siguranţa alimentară, periclitând sănătatea consumatorilor.

Concluzii/Recomandari:

Se recomandă o analiza a cauzelor care duc la apariţia neconformităţii în funcţie de gravitatea

acestora; termen de rezolvare 14 zile.

De asemenea se recomandă efectuarea de reinstruiri specifice ale personalului din cadrul

unitǎţii privind GMP si GHP pentru o funcţionare corectă a sistemului HACCP; termen de rezolvare

14 zile.

Difuzarea raportului Anexe: Semnatura auditorului

BIBLIOGRAFIE

http://www.velpitar.ro/?page_id=26 25

Manual privind efectuarea controlului oficial în unităţile care fac obiectul ANSAhttp://ansa.gov.md/uploads/files/Comert/Manual%20privind%20control%20oficial.pdf

Siguranţa Alimentelor garanţia protecţiei consumatorului- Dan Șerban şi Cristina Maria Canja -

Iniţiere în audit –Note de curs Dan Șerban Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calităţii -Dan Șerban Curs şi lucrări seminar–Politici şi strategii globale de securitate alimentară -Dan Șerban

26