Audit Frizer -Cursant Petre Geogian Mircea

Cursant: Petre Georgian Mircea

1

Capitolul 1

1.1. Prezentarea intreprinderii / societatii

Firma S.C. BEAUTY EXPERT S.R.L. este o societate cu capital privat, care îşi desfăşoară activitatea în baza legilor din România şi care deruleză activitatea de de infrumusetare si ingrijire a podoabei capilare – frizerie

1.1.1. Datele de identificare ale societatii

Denumirea unitatii S.C. BEAUTY EXPERT S.R.L

Adresa sediu social Comuna Balotesti, Sos. UNIRII, Nr.278, judet

ILFOV

Adresa punct lucru Comuna Balotesti, Sos. UNIRII, Nr.278, judet

ILFOV

C.U.I. RO23923640

Nr. Inregistrare Reg. J23/612/2008

Administrator Vlasceanu MIhai

Numar telefon 0728.487.551

Activitate principala CAEN –9602: “Coafura și alte activități de

infrumusețare”

Locul de munca ce urmeaza a fi evaluat este:

1. Personal FRIZER

Punct de lucru: Comuna Balotesti, Sos. UNIRII, Nr.278, judet ILFOV

PROGRAMUL DE LUCRU:

luni- vineri - 9.00-17.30

sâmbătă – 9.00-17.30

duminică - LIBER

1.1.2. Descrierea activitatii :

SC Beauty Expert SRL a fost infiintata in anul 2008, in Comuna Balotesti. La inceput

societatea avea un singur angajat, iar cu trecerea timpului numarul clientilor crestea, acest

lucru a dus la angajarea unui lucrator.

Societatea are un numar de 2 angajati.


2

2.1.3. Prezentarea cladirii unde se desfasoara activitatea

Punctul de lucru este acelasi cu sediul social pe soseaua principala a comunei Balotesti, Sos.

Unirii, nr. 278.

Cladirea unde se desfasoara activitatea, are un singur nivel, este formata dintr-o singura

camera si o toaleta. Suprafata totala este de aproximativ 33 m^2.

2.1.4. Schita spatiului

2.2. Prezentarea proceselor de munca:

Efectueaza operatii specifice de frizerie, finisare, spalat, spanuire par, barbierit si

finisare barbierit


3

2.3 Prezentarea structurii de personal a intreprinderii

2.3.1. Organigrama S.C. BEAUTY EXPERT S.R.L.

2.4 Starea de sanatatea personalului firmei

Din punct de vedere al stării de sănătate la nivelul întreprinderii, a fost necesară analiza rapoartelor sintetice anuale pe anii 2010 - 2013, întocmite de medicul de medicina muncii cu care angajatorul are contract privind situația sănătății personalului muncitor, mai cu seamă, cel vizat pentru evaluarea riscurilor de accidentare și/ sau îmbolnăvire profesională, cu specificații asupra locului de muncă studiat : frizer

Prin natura activităţilor de frizerie, lucrătorii se confruntă cu o expunere completă a

corpului la riscurile de accidentare şi boli profesionale, la locul de muncă, pornind de la

problemele scheleto-musculare și încheind cu problemele de toxicitate.

lucrătorilor li se acordă atenția cuvenită privind starea lor de sănătate,

prin efectuarea periodică anuală a controalelor medicale și determinări de câte ori există

solicitări datorate unor sintome de boală, în scopul prevenirii îmbolnăvirilor profesioanale.

Din conținutul rapoartelor anuale emise de medicul de medicina muncii, privind

starea și evoluția stării de sănătate a personalului lucrător din firmă, a rezultat că nu s-au

înregistart probleme de sănătate de natura activităților prestate de angajați. Astfel, în

ultimii 4 ani, au fost declarate și înregistrate 2 concedii medicale, ambele cu diagnosticul

de gripă și viroză respiratorie,

Administrator

Frizer


4

Utilizând metodologia şi tabelul din Anexa nr.1, din H.G. nr.1048/2006, pentru

evaluarea riscurilor în vederea selecţionării echipamentelor individuale de protecţie,

putem realiza identificarea şi evaluarea riscurilor pentru activităţile şi meseriile cele mai

expuse, din cadrul societatii, respectiv frizer

Au fost identificate următoarele riscuri pentru activităţile şi meseria de frizer:

a. Mecanice - lovituri, tăieturi, pentru mâini, braţe, picior, gambe şi piele ;

- înţepături, tăieturi, zgârieturi, pentru, mâini, braţe ,picior, gambe şi piele ;

- alunecare şi cădere de la acelaşi nivel, pentru întregul corp.

b. Termice - căldură, foc, pentru întregul cap, mâini, întregul corp ; frig, pentru întregul cap, mâini, picior, întregul corp ;

c. Electrice - pentru mîini şi întregul corp ;

d. Chimice - împroşcare, stropire, pentru ochi şi faţă, piele, întregul corp ;

- gaze, vapori, pentru căile respiratorii ;

e. Biologice - bacterii patogene, pentru căile respiratorii, mâni, întregul corp ;

- ciuperci generatoare de micoze, pentru mâini, piele.

CAPITOLUL 2 Pregatirea evaluarii

2.1 Prezentarea componentelor sistemului de muncă studiat. Colectarea datelor

necesare evaluării.

Metoda de evaluare adoptată permite, pe baza datelor acumulate şi

prelucrate în perioada documentării, identificarea situaţiilor de lucru generatoare de riscuri de

accidentare sau îmbolnăviri profesionale, nominalizarea riscurilor generate şi cuantificarea

nivelului de risc a locurilor de muncă din cadrul macrosistemului analizat precum şi

formularea unor măsuri tehnico-organizatorice, cu caracter preventiv, în vederea

reducerii potenţialului de manifestare a riscurilor de accidentare, de reducere a

gravităţii urmărilor unor posibile accidente de muncă, de eliminare a unor riscuri de

accidentare.

Metoda are ca scop determinarea cantitativă a nivelului de risc pe loc de muncă, pe

baza analizei sistemice şi evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională.


5

Aplicarea metodei se finalizează cu două documente:

FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ, cuprinde datele obţinute din

documentare şi din prelucrarea lor, folosite pentru evaluarea locurilor de muncă

analizate şi sunt prezentate în conformitate cu metodologia de lucru adoptată

pentru fiecare factor de risc la nivelurile de risc parțiale şi nivelul de risc global pe

loc de muncă.

FIŞA DE MĂSURI DE PREVENIRE, ce cuprinde totalitatea măsurilor tehnice şi

organizatorice prevăzute de normele şi standardele în vigoare, pentru fiecare factor

de risc în parte.

Fişa locului de muncă astfel întocmită constituie baza fundamentării programului de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă din întreprinderea analizată.

Metoda cuprinde următoarele etape obligatorii:

constituirea echipei de evaluare; definirea sistemului de analizat (loc de muncă); identificarea factorilor de risc din sistem; evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională; ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire; propunerea măsurilor de prevenire.

În cadrul activităţii desfăşurate de către S.C. BEAUTY EXPERT S.R.L., s-au identificat şi nominalizat locuri de muncă, caracterizate fiecare printr-un tip de activitate şi prin existenţa unor riscuri de accidentare specifice acestei activităţi.

Fişa de evaluare a locului de muncă determină nivelul de risc al locului de muncă

analizat, determinare care se bazează pe cuantificarea fiecărui risc de accidentare identificat la locul de muncă respectiv.

Identificarea factorilor de risc şi determinarea nivelului de risc au pornit de la

identificarea cauzelor, respectiv a situaţiilor de lucru generatoare ale factorilor de risc respectivi.

Această acţiune a contribuit la conceperea şi formularea unor măsuri de prevenire,

tehnico-organizatorice, prin aplicarea cărora să se asigure reducerea riscurilor de accidentare sau altfel spus reducerea situaţiilor de lucru generatoare de accidente de muncă şi / sau avarii.

Obiectivul lucrării se înscrie în prevederile actualei legislaţii de securitate şi sănătate

în muncă, care prevăd obligativitatea şi principiile evaluării riscurilor la locurile de muncã.

Aplicarea metodei adoptate, permite factorilor de conducere ai S.C. BEAUTY

EXPERT S.R.L. următoarele rezultate:


6

radiografierea situaţiei existente la fiecare loc de muncă, reliefându-se riscurile acceptabile şi cele inacceptabile, precum şi măsurile ce trebuie adoptate;

compararea şi ierarhizarea locurilor de muncă după criteriul gravităţii şi probabilităţii riscurilor, ceea ce asigură:

o justificare rigurosă, economică şi socială pentru decizia managerială vazând ordinea

de adoptare a măsurilor preventive;

Metoda respectã principiile evaluării, conform cărora evaluarea riscurilor

presupune identificarea tuturor factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire

profesionalã şi determinarea nivelului de risc, pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi

probabilitatea consecinţei maxime previzibile.

Adoptarea acestei metode corespunde obiectivului de determinare a

dimensiunii reale a riscului (cuantificarea nivelului de risc), pe baza celor doi

parametri măsurabili, respectiv:

- probabilitatea cu care se poate produce un eveniment nedorit (accident de

muncă sau boală profesională);

- gravitatea consecinţelor acestuia, respectiv gravitatea maximă previzibilă şi

probabilă.

Un factor important în evaluarea nivelului de risc este determinat de durata de

expunere a executantului în zona de manifestare a riscurilor de accidentare. Acest factor

influenţează modul de cuantificare al evaluatorului în raport cu o situaţie de lucru cu potenţial

accidentogen.

Pentru interpretarea optimă a datelor din fişele de evaluare, se fac

următoarele precizări:

1. Locul de muncă este conceput ca un sistem complex, structurat din

următoarele elemente care interacţionează: mijloace de producţie, mediu de muncă, sarcina

de muncă, executant.

Evaluarea porneşte de la identificarea factorilor de risc proprii fiecărui

element component al sistemului de muncă, iar nivelul de risc pe locul de muncă se

determină după stabilirea nivelurilor parţiale de risc pentru fiecare factor de risc în

parte.

Pentru evidenţierea factorilor de risc este necesară o analiză sistematică a

caracteristicilor accidentogene şi ale abaterilor posibile la nivelul fiecărei componente a

sistemului.


7

A. Factorii de risc proprii executantului

Abaterea posibilă a executantului de la disciplina tehnologică pe care trebuie s-o

urmeze pentru îndeplinirea sarcinii de muncă reprezintă întotdeauna o eroare, la nivelul

uneia sau a mai multora dintre verigile de bază ale activităţii de muncă, respectiv:

erori de recepţie, prelucrare şi interpretare a informaţiei; erori de decizie; erori de execuţie; erori de autoreglaj.

Eroarea executantului se concretizează într-un comportament inadecvat

din punctul de vedere al securităţii muncii, sub forma unei acţiuni greşite sau omisiuni.

B. Factorii de risc proprii sarcinii de muncă

La nivelul sarcinii de muncă pot apărea două categorii de cauze potenţiale de

accidentare sau îmbolnăvire profesională:

conţinut sau structură necorespunzătoare a sarcinii de muncă în raport cu scopul

sistemului de muncă sau cu cerinţele impuse de situaţiile de risc (operaţii, reguli,

procedee greşite, absenţa unor operaţii, metode de muncă necorespunzătoare);

sub/supradimensionarea cerinţelor impuse executantului, respectiv necorespunzătoare

posibilităţilor acestuia.

C. Factorii de risc proprii mijloacelor de producţie

După natura acţiunii lor, factorii de risc proprii mijloacelor de producţie se pot manifesta

sub următoarele forme:

factori de risc mecanic, a căror acţiune constă în eliberarea bruscă, necontrolată şi contraindicată, a energiei cinetice incorporate în mijloacele de producţie sau în părţi ale acestora;

factori de risc termic, în cazul cărora pericolul potenţial este dat de acţiunea energiei termice incorporate în mijloacele de producţie la contactul sau manipularea acestora de către executant;

factori de risc electric, la care pericolul constă în posibilitatea contactului direct sau indirect al executantului cu energia electrică vehiculată de mijloacele de producţie;

factori de risc chimic, a căror acţiune este determinată de proprietăţile chimice nocive sau potenţial accidentogene ale substanţelor utilizate în procesul de muncă;


8

factori de risc biologic, cu acţiune de natură biologică, nocivă sau potenţial accidentogenă, în funcţie de caracteristicile macro-organismelor şi micro-organismelor utilizate în procesul de muncă.

D. Factorii de risc proprii mediului de muncă

Mediul fizic ambiant poate prezenta abateri sub formă de depăşiri ale

nivelului sau intensităţii funcţionale a parametrilor specifici (microclimat, zgomot,

vibraţii, noxe chimice, radiaţii, iluminat etc.), fie caracteristici care reprezintă condiţii de muncă

inadecvate (suprasolicitare fizică).

Mediul social se caracterizează prin factori de risc de natură psihică al căror

rezultat este suprasolicitarea executantului.

2. Un accident de muncă poate fi produs ca urmare a mai multor factori de risc ce

intervin în lanţul cauzal. În evaluare se ia în considerare factorul de risc care constituie

ultima verigă a lanţului cauzal.

3. Încadrarea în clasele de gravitate se bazează pe criteriile medicale de

evaluare a incapacităţii de muncă, elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii,

Solidarităţii Sociale şi Familiei.

4. Încadrarea în clasele de probabilitate a avut ca sursă standardul CEN 812/1985, în prezent fiind stabilite următoarele intervale:

Clasa de probabilitate Frecvenţa evenimentului

1 O dată la peste 10 ani

2 O dată la 5 - 10 ani



5 O dată la 1 an - o lunã

6 O dată la mai puţin de o lunã

5. Fişa de evaluare a locului de muncă reprezintã documentul centralizator al

tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau


9

îmbolnăvire profesională şi cuprinde:

date de identificare a locului de muncã; date de identificare a echipei de evaluatori; nominalizarea factorilor de risc identificaţi şi prezentarea formei concrete de

manifestare a acestora; consecinţa maximã previzibilã pentru fiecare factor de risc în parte; clasa de gravitate şi probabilitate pentru fiecare factor de risc în parte; nivelul de risc parţial, pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi probabilitatea

fiecărui factor de risc; nivelul de risc pe loc de muncă, ca medie ponderată a nivelurilor parţiale de risc;

pentru ponderare se utilizeazã rangul factorului de risc care este egal cu nivelul de risc.

Pentru evaluarea nivelului de risc de accidentare sau de îmbolnăvire profesională, cu ajutorul metodei de lucru adoptate, a fost necesară nominalizarea locurilor de muncă în care se desfăşoară activitatea S.C. BEAUTY EXPERT S.R.L., atribuţiile specifice sarcinii de muncă şi procesele de muncă desfăşurate.

2.2 Elementele componente ale sistemului de munca Principalul obiectiv al frizerului este infrumusetarea si ingrijirea parului clientilor. Mijloace de productie

- Feon

- Masina de tuns electrica

- Casca inox si plastic

- Sterilizator

- Ondulator

- Placa pentru intins

- Climazone

- Masa reviste

- Scafe

- Vopsea par


10

- Oxidanti

- Pudra decoloranta

- Oglinda

- Scaun

- Brici

- Stropitor de par

- Bigudiuri

- Lame de ras

- Lenjerie de frizerie

- Prosop de protectie

- Manta de tuns

- Savoniera

- Pamatuf

- Pasta de ras

- Alcool

- Crema de fata

- Dezinfectant

- Vata

- Foarfeca, piepteni etc.


11

Toate aceste echipamente și utilaje folosite ca mijloace de producție, sunt dotate din

fabricație cu echipamente speciale de protecție, menite să prevină producerea de acidente

tehnice sau de muncă, dar mai cu seamă să diminueze efectele unor asemenea evenimente

nedorite

2.3 Echipamentele de protectie utilizate

- Manusi de unica folosinta

- Halat

- Masca impotriva particulelor fine de par din aer

2.4 Factorii de risc identificati

2.4.1. Factori de risc proprii executantului

Inceperea activitatii fara verificarea aparaturii de utilizat si a mobilierului

Folosirea de echipamente, aparatura, utilaje din dotare care prezinta improvizatii, deteriorari, defectiuni la instalatiile electrice sau la nivelul carcaselor, echipamentelor de protectie

Accidentari in timpul deplasarilor la beneficiar si la alte institutii in interesul serviciului

Raniri, accidentari de mijloace de transport care efectueaza manevre de mers cu spatele

Raniri, accidentari prin parasirea locului de munca

Minimizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si a securitatii muncii la realizarea sarcinii de munca

Prezentarea la lucru in conditii psihico-fiziologice necorespunzatoare (oboseala, boala, ebrietate)

Neaducerea la cunostinta angajatorului a eventualelor accidente de munca si imbolnaviri profesionale sau evenimente rutiere suferite in afara lucrului

Neprezentare la controlul medical periodic si la angajare

Neutilizarea EIP din dotare

Utilizarea surselor de foc in loc interzis

Alunecari, caderi de la acelasi nivel, de pe scari, sau la accesarea partii superioare a rafturilor

Interventii gresite in caz de inceput de incendiu la instalatiile electrice sau la mijlocul de transport

Deplasare de vertebre prin depasirea maximei admise de ridicare pentru fiecare angajat

Sprijinire\stationare langa panourile de inalta tensiune


12

Lovire, accidentare prin desfasurare de activitati care se supun autorizarii, instruirii speciale, testarii medicale si psihologice, cunoasterii modului de functionare a diverselor echipamente tehnice si utilaje folosite

Innecare, asfixiere in timpul pauzelor

2.4.2. Factori de risc proprii mijloacelor de productie

2.4.2.1 Factori de risc mecanic

Miscari functionale

Antrenare obiecte vestimentare, prindere sau strivire membre de catre echipamentele tehnice din incinta societatii, in timpul deplasarii de la un loc de munca la altul

Accident de circulatie la folosirea masinii personale sau a societatii, in intereres de serviciu

Taiere, intepare membre cu obiecte ascutite- foarfeci, ace de par etc

Ranire cu echipamente de lucru utilizate necorespunzator- masina de tuns, feon,placa de par.

Deplasari sub efectul gravitatiei

Accidentare membre inferioare la caderi de obiecte, materiale de la diferite inaltimi

2.4.2.2 Factori de risc termic

Atingerea accidentala a suprafetelor supraincalzite (mufe, becuri,placa de par etc)

Arsura pielii cu aer fierbinte de la uscatoarele de par

Oparire cu apa fierbinte de la robinet, la realizarea spalarii parului

2.4.2.3 Factori de risc electric

Utilizarea de instalatii electrice defecte (prize, stechere defecte, cabluri dezizolate) Electrocutare directa prin deterioarea accidentala a izolatiilor unor circuite electrice, prin atingere indirecta sau aparatia tensiunii de pas la deteriorarea circuitelor de legare la instalatia de impamantare / intreruperea cablurilor de impamantare

Interventii la instalatiile electrice (punere sub tensiune, remediere de defectiuni) de catre persoane neautorizate

Incendiu datorita lasarii nesupravegheate a unor echipamente ce se alimenteaza cu curent electric

2.4.2.4 Factori de risc chimic

Ingerarea de substante toxice (vopsea de par,etc)

Inflamarea ochilor la atingerea (accidentala) cu substante toxice


13

Intoxicatie cu gaz, explozie datorita unor defectiuni la echipamentele ce functioneaza cu gaz (centrala termica pe gaz)

2.4.2.5 Factori de risc biologic

Imbolnavire sau datorita expunerii directe si prelungite la aerul conditionat

Ranire, infectare prin folosirea necorespunzatoare a toaletelor

2.4.3. Factori de risc proprii sarcinii de munca

Accidentari sau imbolnaviri datorita stresului

Risc de avort datorita mediului, starii de sanatate sau a altor cauze

Vatamare corporala prin atac la persoana

2.4.4. Factori de risc proprii mediului de munca

Ambianta luminoasa disconfortabila

Umiditate relativ scazuta, temperaturi oscilante, curenti de aer si ambianta sonora

Afectiuni mioarticulare frecvente in regiunea coloanei cervicale, umerilor, mainii si pumnului.

Afectiuni ale circulatiei sangelui membrelor inferioare datorita pozitiei ortostatce prelungite

Seism, calamitati naturale

2.5 Fise de audit

Condițiile de muncă sunt foarte importante în procesul de identificare a

riscurilor de accidentare și de îmbolnăvire profesională, precum și pentru elaborare

unei evaluări ale acestor riscuri.

Vom folosi metada de auditare a riscurilor generale de la locurile de muncă.

Fisele privind riscurile generale la locul de munca

În urma analizei activității desfășurate la posturile de muncă, ale firmei, care pot

fi organizate la Punctul de lucru,a rezultat faptul că din 17 fișe de auditare,

cele mai relevante sunt următoarele fise de riscuri generale specifice locului de

muncă:

I-Iluminat;

II- Zgomot;

X- Amenajarea locului de munca; XVI-Protectia colectiva si individuala


14

XVII - Organizarea primului ajutor.

FIŞA I

2.5.1. ILUMINATUL Criterii: 1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/ 2006; 3. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă

Cod Indicator D/I/O Punctaj maxim

Punctaj acordat

I.1 Condiţiile de iluminat au constituit obiectul unor analize la nivelul secţiei sau atelierului?

D 20 20

I.2 Nivelul de iluminare de la locul de muncă corespunde cerinţelor sarcinii de muncă?

D 15 15

I.3 Salariaţii se plâng de oboseală vizuală (înţepături, lăcrimări)?

I 15 15

I.4 Sursele luminoase sau reflecţiile lor sunt vizibile în centrul câmpului vizual al locului de muncă?

I,O 10 10

I.5 S-au luat măsuri pentru evitarea zonelor de umbră?

O 10 10

I.6 Sistemul de iluminat corespunde caracterisiticilor locului de muncă? iluminatul general uniform se foloseşte acolo unde se execută activităţi similare pe toată suprafaţa încăperii sau când poziţia locurilor de muncă sau a persoanelor se modifică frecvent în timpul lucrului; iluminatul general localizat se foloseşte la locurile de muncă unde sunt necesare niveluri de iluminare diferite şi nu este posibilă utilizarea iluminatului local; iluminatul combinat se foloseşte la locurile de muncă unde sunt necesare niveluri diferite de iluminare, iar iluminatul general nu poate asigura cerinţele de calitate corespunzătoare.

O 20 20

I.7 Angajaţii pot să modifice individual iluminatul locului lor de muncă în funcţie de precizia sarcinii pe care trebuie să o realizeze?

I,O 10 10

I.8 Angajaţii pot recepţiona uşor informaţiile necesare realizării sarcinii de muncă?

I,O 15 15

I.9 Lucrările care solicită eforturi pentru aparatul vizual sunt executate totdeauna de aceiaşi angajaţi?

D 10 10


15

I.10 Erorile, defectele, rebuturile sunt mai frecvente la sfârşitul schimbului/săptămânii?

I 5 5

I.11 Sunt respectate pauzele prevăzute în cursul schimbului de lucru? I 5 0

I.12 Sistemul de iluminat artificial este în permanenţă în stare de funcţionare? I,O 10 10

I.13 Se asigură curăţarea regulată a geamurilor (asigurarea iluminatului natural)?

I,O 10 10

I.14 Există sistem de iluminat de siguranţă?

O 10 10

I.15 După efectuarea unor modificări ale instalaţiei de iluminat s-a făcut verificarea nivelului de iluminare?

D 10 5

TOTAL 175 165

FIŞA II

2.5.2. ZGOMOT

Criterii: 1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006. 2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 3. HG nr.493/12.04.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot. 4. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă.


Punctaj acordat

II.1 Se realizează măsurări ale nivelului de zgomot, periodic şi după modificări ale locului de muncă?

D 20 15

II.2 Nivelul de zgomot măsurat depăşeşte limitele maxime admise? D 20 20

II.3 Angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora participă la determinările şi măsurările de zgomot efectuate?

D,I 15 10

II.4 Angajatorul asigură păstrarea rapoartelor de măsurare a zgomotului şi fişelor privind starea auzului angajaţilor?

D 15 15

II.5 Medicul, angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora au acces la aceste date?

D,I 15 15


16

II.6 La locurile de muncă unde expunerea personală zilnică a unui angajat depăşeşte 80dB(A) sau când valoarea maximă a presiunii acustice

instantanee neponderate este mai mare de 112 Pa, s-au luat măsuri ca

angajaţii să aibă la dispoziţie mijloace individuale de protecţie auditivă?

D,I 15 Neaplicabil

II.7 La locurile de muncă unde expunerea personală zilnică la zgomot depăşeşte 85dB(A) sau unde valoarea maximă a presiunii acustice

instantanee neponderate depăşeşte 140 Pa a fost impusă

obligativitatea utilizării mijloacelor individuale de protecţie auditivă?

D,O 15 Neaplicabil

II.8 Pentru aceste locuri de muncă s-au întreprins următoarele acţiuni: identificarea cauzelor nivelului de zgomot ridicat; stabilirea unui program de măsuri tehnico-organizatorice de reducere a expunerii angajaţilor la zgomot?

D 20 Neaplicabil

II.9 Angajaţii au la dispoziţie EIP împotriva zgomotului? D,I 20 Neaplicabil

II.10 Angajaţii utilizează în mod corect şi curent EIP din dotare? O 20 Neaplicabil

II.11 Calitatea EIP este corespunzătoare?

EIP trebuie să fie certificate, iar achiziţionarea se face numai împreună cu certificatul de conformitate; EIP trebuie să asigure un nivel de zgomot la urechea persoanei sub 80dB(A)

D,I 15 Neaplicabil

II.12 Angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora sunt consultaţi la alegerea modelului de EIP?

I 5 Neaplicabil

II.13 La locurile de muncă unde expunerea personală zilnică la zgomot a

angajaţilor nu poate fi redusă sub 85 dB(A) este asigurată examinarea

stării auzului personalului atât la angajare cât şi periodic?

D,I 20 Neaplicabil

II.14 Dacă s-au pus în evidenţă depăşiri ale limitelor maxime admise de zgomot s-au luat măsuri tehnice pentru reducerea acţiunii nocive a zgomotului? măsuri de combatere a zgomotului la sursă; măsuri de izolare a surselor de zgomot (ecrane sau carcase fonoizolante); măsuri de combatere a zgomotului la receptor (cabine fonoizolante).

D 20 Neaplicabil

II.15 Angajaţii sunt instruiţi privind riscul expunerii la acţiunea zgomotului şi modul de utilizare a EIP?

D,I 15 Neaplicabil

II.16 Programul de lucru pe posturi de muncă a fost stabilit în funcţie de durata expunerii la zgomot?

D 15 15

II.17 S-au luat măsuri de prevenire a propagării zgomotului la locurile de muncă învecinate?

O 15 15


17

II.18 Dispozitivele de insonorizare cu care sunt eventual dotate unele maşini

sau instalaţii împiedică operatorii de a avea informaţiile necesare bunei lor

funcţionări?

O,I 15 15

TOTAL 130 120

Fişa X

2.5.3. AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCĂ

(principii ergonomice)

Criterii: 1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006; 2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006; 3. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă.


Punctaj acordat

X.1 Angajaţii au sesizat probleme ale vederii (lăcrimare, usturimi)? I 15 15

X.2 Membrii comitetului de sănătate şi securitate în muncă au fost consultaţi la amenajarea locului de muncă?

I 15 Neaplicabil

X.3 Dotarea locului de muncă este suficientă în perioadele de vârf ale activităţii?

I 20 15

X.4 În perioadele de vârf, dificultăţile de a ordona priorităţile în comenzi (oprirea unei comenzi pentru a porni o altă comandă maiI urgentă) creează încurcături la locul de muncă?

I 15 10

X.5 Există probleme specifice cu anumite produse particulare?

I 10 10

X.6 Operatorii reclamă unele dificultăţi în urmărirea în acelaşi timp a

informaţiilor vizuale necesare şi efectuarea comenzilor?

I 15 15

X.7 Există obstacole care împiedică observarea corectă a semnalelor

luminoase, a comenzilor sau a pieselor?

I,O 15 Neaplicabil

X.8 În cazul locurilor de muncă care reclamă poziţia şezut, pot fi reduse distanţele şi frecvenţa deplasărilor pentru aprovizionare, evacuarea pieselor, control?

I 15 Neaplicabil


18

X.9 Persoanele care lucrează în poziţia şezând pot să-şi întindă picioarele?

I,O 10 Neaplicabil

X.10 Locurile de muncă cu operatori în poziţie în picioare pot fi

modificate astfel încât operatorii să stea în poziţie şezând?

I,O 10 0

X.11 Există angajaţi de talie mică sau mare care se plâng de dureri de spate?

I 10 10

X.12 Persoanele care se plâng de dureri de picioare lucrează în poziţia în

picioare?

I 10 5

TOTAL 105 80

Fişa XVI

2.5.4. PROTECŢIA COLECTIVĂ ŞI INDIVIDUALĂ

Criterii: 1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006; 2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006; 3. HG 1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locurile de muncă;. 4. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă.


Punctaj acordat

XVI.1 Există sisteme de separare între zonele cu riscuri şi cele fără riscuri? O 15 10

XVI.2 Protecţia colectivă face parte integrantă din politica generală de

prevenire din întreprindere?

D,I 15 15

XVI.3 Lucrătorii sunt consultaţi la alegerea sistemelor de protecţie

colectivă?

D,I 15 15

XVI.4 În planul de intervenţii al întreprinderii sunt detaliate zonele

periculoase?

D 15 15

XVI.5 Calitatea echipamentelor individuale de protecţie este

corespunzătoare?

D,I 15 15


19

XVI.6 Dotarea cu echipamente individuale se face conform reglementărilor în

vigoare?

D,I 20 20

XVI.7 Mănuşile de protecţie sunt adaptate condiţiilor specifice de lucru? D,I 15 15

XVI.8 Dar încălţămintea de protecţie? D,I 15 15

XVI.9 Dar costumul de protecţie? D,I 15 15

XVI.10 Dar ochelarii de protecţie? D,I 15 Neaplicabil

XVI.11 Dar antifoanele pentru protecţia auzului? D,I 15 Neaplicabil

XVI.12 Dar casca de protecţie?

D,I 15 Neaplicabil

XVI.13 Lucrătorii folosesc în mod corect şi curent echipamentele individuale

de protecţie?

I,O 15 10

XVI.14 Lucrătorii posedă informaţii referitoare la echipamentele individuale de

protecţie?

I,O 15 15

TOTAL 170 160

Fişa XVII

2.5.5. ORGANIZAREA PRIMULUI AJUTOR

Criterii: 1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006; 2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006; 3. HG 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă; 4. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă; 5. Ordinul 427/2002 pentru aprobarea componentei trusei sanitare si a baremului de materiale ce intra in dotarea posturilor de prim-ajutor fara cadre medicale;


Punctaj acordat

XVII.1 Echipamentele de prim ajutor existente în întreprindere sunt

adaptate riscurilor specifice?

I,O 15 15


20

XVII.2 Există truse de prin ajutor corespunzătoare reglementărilor în

vigoare?

O 20 15

XVII.3 Conţinutul lor este verificat periodic?

D 15 15

XVII.4 Există indicatoare care să semnalizeze locul de amplasare a

truselor?

O 15 15

XVII.5 Este accesibil locul de amplasare a truselor?

O 15 15

XVII.6 Personalul de la locul de muncă cunoaşte modul de utilizare a

truselor de prim ajutor?

I 15 15

XVII.7 Sunt elaborate instrucţiuni pentru acordarea primului ajutor?

D 20 20

XVII.8 Personalul de la locul de muncă are cunoştinţele necesare acordării

primului ajutor?

I 20 15

TOTAL 135 130

2.6. Concluzii la evaluarea activitătii locului de muncă analizat,

Nivelul de securitate general pentru unitatea: S.C. BEAUTY EXPERT S.R.L. este

calculat mai jos:

Obiectivul auditat: Postul de lucru: FRIZER, din cadrul firmei.

Cod

fisa

Denumire Punctaj maxim Punctaj acordat Nivel de

securitate

RISCURI GENERALE

I Iluminatul 175 165 94%

II Zgomotul 130 120 92%

X Amenajarea locului de

munca

105 80 76%

XVI Protectia colectiva si

individuala

170 160 94%

XVII Oraganizare a primului

ajutor

135 130 96%


21

RISCURI SPECIFICE

TOTAL 715 655 91.6%

In conditiile auditarii conditiilor de munca studiate se pot intocmi Fise de

neconformitati. Se stabilesc masuri corective / preventive pentru nivelul de conformare si

securitate general stabilit. Se analizeaza neconformitatile inregistrate in fisa de audit: X –

Amenajarea locului de munca.

Neconformitatile constatate sunt:

Dotarea locului de muncă nu este suficientă în perioadele de vârf ale activității;

Exista angajați care se plang de dureri ale coloanei vertebrale;

Persoanele care se plâng de dureri ale membrelor inferioare.

In baza acestor neconformitati si stabilesc urmatoarele actiuni corective:

Se va analiza dacă este nevoie de o nouă organizare a spațiului de muncă.

Se propune o pauză la fiecare 2 ore de expunere lângă client și pentru client, fie că este așezat pe scaun, fie că este în poziție verticală.

2.7. Concluzii la audit

1. Nivelul de securitate general pentru S.C. BEAUTY EXPERT S.R.L., locul de muncă FRIZER,

analizat, este de 91,6%, ceea ce reflectă o bună cunoaștere și aplicare a normelor, legislației și

reglementărilor legale din domeniul securității și sănătății în muncă.

2. Acțiunile preventive / corective stabilite, pentru S.C. BEAUTY EXPERT S.R.L., au în

marea lor majoritate un caracter organizatoric ceea ce face

ca implementarea acestora să se poată face într-un timp relativ scurt și cu costuri scăzute.

3. Măsurile tehnice care se impun a fi luate se referă la realizarea de investiții (dotări

necesare ergonomice, eficiente).

4. Măsurile tehnice, organizatorice, igienico-sanitare, de formare și informare, perfecționare se vor

cuprinde în planul de prevenire și protecție și în programele organizației anuale.


22

2.8. Planul de actiuni corective

S.C BEAUTY EXPERT S.R.L. PLAN DE ACTIUNI CORECTIVE NR.1

Obiectiv auditat: Postul de

munca ”FRIZER”

Numele emitentului :

Petre Georgian

Semnatura Data:

10.11.2014

I.11

NU sunt

respectate pauzele

prevazute in

cursul schimbului

de lucru

Se va da o decizie

privind oraganizarea

de pause la ora

12.30, de cate 30

minute, a.i. fiecare

lucrator sa poata lua

masa si sa se

odihneasca

Respons.SSM

Petre

Georgian

14.11.2014

I15

Dupa efectuarea

unor modificari ale

instalatiei de

iluminat NU s-a

facut verificarea

nivelului de

iluminare

Se va contacta un

furnizor de servicii/

laborator, in

domeniul

determinarii

luminozitatii, pentru

masurarea gradului

de luminozitate la

locurile de munca

Administrator

Vlasceanu

MIhai

16.11.2014

X.3

Dotarea locului de

munca NU este

suficienta in

perioadele de varf

ale activitatii

Se va reorganiza

dotarile locurilor de

munca, pentru a

acoperi perioadele

de varf ale

activitatilor

Administrator:

Vlasceanu

Mihai

16.11.2014

X.10

Locurile de munca

cu operatori in

pozitie in picioare

NU sunt

modificate, a.i.

operatorii sa stea

in pozitie sezand

Se va emite o decizie

privind organizarea

pauzelor la fiecare 2

ore de expunere

langa client si pentru

client, fie ca este

asezat pe scaun , fie

ca sta in pozitie

verticala

Respons.SSM

Petre

Georgian

16.11.2014

X.12

Persoanele se

plang de dureri de

picioare deoarece

lucreaza in pozitia

Se va emite o decizie

privind organizarea

pauzelor la fiecare 2

ore de lucru se vor

Respons.SSM

Petre

16.11.2014


23

in picioare da 10 min pentru

refacerea capacitatii

de lucru, prin

miscare si / sau

odihna in pozitie

asezat

Georgian

XVI.1

NU exista sisteme

de separare intre

zonele cu riscuri

si cele fara riscuri

Se vor efectua

evaluarile de risc de

accidentare si

producer de boli

profesionale, dupa

care se vor delimita

zonele cu riscuri si

cele fara riscuri, prin

semnalizare SSM

Respons.SSM

Petre

Georgian

20.11.2014

2.9. Factorii de risc proprii executantului

Executanții sunt angajați pe baza unei calificări în domeniul activităților de frizerie, astfel încât aceștia să fie familiarizați cu disciplina tehnologică pe care trebuie s-o urmeze pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă. Este obligatorie o instrure de specialitate și vechime, în domeniul acestor meserii, pentru a se evita erorile din timpul executiei. Erorile pe care le poate genera executantul, se concretizează într-un comportament inadecvat din punctul de vedere al securităţii muncii la locul de muncă, sub forma unei acţiuni greşite sau omisiuni.

Lucratorii trebuie să prezinte aptitudini și un nivel profesional corespunzător,

în raport cu cerințele de pregătire de la locul de muncă, precum și prezenatarea unei stări de sănătate (fișa de aptitudini), caractersitici antropomorfo-fiziologice ale executanților din cadrul Frizeriei.

Personalul muncitor angajat în postul de frizer corespund cerințelor mai sus

enumerate, iar Fișa de aptitudini a fiecăruia este fără restricții sau recomandări.

Audit Frizer -Cursant Petre Geogian Mircea

Documents

Transcript of Audit Frizer -Cursant Petre Geogian Mircea