, FIARTMI DE TNTRARE $I IHDIcATonr DE prRFonn'tnr*y.{

Ansliza eficienfei energetice cu ajutorul indicatorilor de performanf$ se poatela diferite niveluri. La nivelul economlei mondiale, continentale sau nafionale

pot calcula indicatori energetici globali pe baza datelor disponibile in statistici.i indicatori integreazI inforrna{ii privind un numilr mnre de procese diferite

,son$um de enorgie, situafie in,cars $€ recurge in mod obignuit la exprimarearrlsrid a volumului sctivitE{ii econsmice.

Pe m$sur$ ce:gradul de agegere scde c[hs nivetul intreprinderii, secfiei saual unui anumit util*j, esar condiliile efectudrii unor analize tehnice pe bazeindicatori de carrCum'el encrgi.ei e4primafi in unitdli flrzice.Eficientn energetic& *i indicetorii care o exprimfi trebuie totugi cpnsiderate

din,perspeotiva nrf,i 16r * s eficientei qi rentabilit$fii economice. () mlsurfl avfrndca siop reducerea coneumului de sfi€rgie va fi aplicatl numai dacit s-a dovedit ctr:t& v[ prodrrce rerultatu econornlce poe,ttive pentru organizalie (sc6derea sosturilord+ pruducfie, cregterea productivi$ti l': etc).

Luerarea de fa$ pun6 accenhrl pe analiza eficienfei energetice la nivelulcort$wnatorilor finali, in continuare fiind pr*zentate cu precidere aspeetelessr,aateristict acestui nivel.

3.4,1. Dste de intnrre ale bil*ntulul mateninl gi energetic

intocmirea bilanfului material qi energetic al unei activititfi productiveprtsupune mai intii sta.bilirea precisfl a corlturului ln interiorul cflruia acsasta sedesf{goaril, nurnit contur de bilanf, suprafatfr sau volum de control. Conhrrul poate

; cuprinde o intr-eag$ organieafie (cornpanie, grup, tmst stc.) sare are filiale indiverse locuri, o intreprindere, o secfie de producfie, un [an{ tehnologic, o clildire

I rau un agregat tehnologic. El poate cuprindo elemente care nu sunt neapfrrat situatei pe acelagi amplasament, dar intrr car€ exi$tl legflturi materiale (cabluri de fo{itconducte, instalafii sau sistems de tansport etc.].

in raport cu conturul de bilanf stabilit se definesc dategoriile de intrflri gi iepiridin acest confirr.

Tnbelul 3.2

Categorii de mf,rimi de intrare pi de iegire dfrntr-o activitate productiv[

Intrlri ln contur Ieriri din conturResurse primare RP{materialc gi energetice)

Resurse secundare R$(rnateriale gi energetice)

Encrsie dii?ct utilizabilfl EDU Pierderi directe de energie PDEProdusut principal PP

Odar6 definite, fluxurile ssu cantitEgilc de rnnsl sunt npoi:cusrrtificate fie Br$mmfsurare, fie prin calcule. Pe baza lor se determinil o parte din termenii bilanfuluienergetic (cildurile sensibile, efectele termice nle reacliilor chimice etc.).-Bilan;ul

energetic al procesului analizat poate fi exprimat matematic prinrelafia:

Wxsr *Wspu =Wpp + l fn rs +V lpaa tW*cu

unde Wxw reprezintfl continutul de energie al fluxului sau fluxurilor de enargieprimare, Wrrrreprezintfi confinutul de energie al fluxului sau fluxurilor de energie

Uirot uiitir"Uit \ Wppreprezintd confinutul de energie al produsului prltlclFal, Wnrs

r€pr€zint6 confinutul de energie nl fluxului sau fluxurilor de resurse energstico

secundare , Wro, reprezirrtf, fluxul de energie pierdutf, direct in nrediul ambiant iar

Wncu reprezint[ cantitatea de energie pierdutil prin efect de acumulsre. Ultimul

termen *pure doar in cazul proceselor discontinue" mfirimea $a putflnd fi In anumite

cazuri semnificativfi iar in altele neglijabilfi.Terrnenii bilanfului energetic pot fi exprimafi, dupil ca4 ?n kW sau kJ.R.esursele materiale pot fi in acelagi timp qi resurse energetice, avfind valoare

energetic[ sau un anumif conlinut de energie, pot fi de diverse feluri 9i se potprczenta in divsrse moduri. ln geueral, prin resurse energetice primare sdu energieprimard se infeleg 'substanfa combustibile convenfionale, in timp ce prin energic'direct

utilizabild se intelege s formtr de energia rezultatfl de obicei prin conversia'energiei primare, care poate fi consumat[ ca atare:. Jnetgia elecffictr;r ene6is mecanica ltransmisit in general prin intermediul unui arbore motor);. c*ldure (transmisil prin intermediul unui agent termic sau prin radiafie). .

Din contud de bilanf considerat iese- in primul rind produsul principal' canF

este scopul activitittii prductive hnal izate. in cile mai multe cazuri, pe 16nel acesta

mai iesi gi unul sau mai multe produse sbcundare, denumite dupit caz de$euri,

reziduuri sau resurse secundare imateriale gi/sau energetice), Trebuie preilzat dprodusul principal poate avea 9i el un anumit con$imrt de energie. -

pieiOr*t* diiecte de energie ale conturutui constau In cflldura transmistr

mediului inconjurltor prin pcrefii componefttslor n cfrror temperaturfl este rnai manE

decfit tf,mperfltura ambientului.Resursele secundarc materiale sunt importante numai pentru faptul cl

determinfi eficienla materialfl a procesului {exprimatit p;in cantitatea de rQsurss

materiale primare care se regtrsegte in produsul principal). Analiza eficienpi

energetice a unui procos, r**p,*Jtin a conturului care il defiiregre, Pomcfik ln.primulr6nd de ls cantitatea gi calitates tresuru€lor energetice secundare disponibilizate In

raport cu.contuml stabilit.Resursele energptice secundare (res) reprenint[ cantit4i/fluxuri deenergie dc

orice f*1, ,*ltate linr-o activitatp productiv[ gi cane nu mai pot fi reciclate

(rcutilizate ou *"to.ificatc dirsct tot ln'astiviatea respectilil) decet lrtT modificlri' aduru inshlafiilor allate [n conturul de bilanf r€spactiv. Ele pot fi clasificate tn

func{ie de confinutul de cncrgie ?n patm categoril distincte:

3.1

. Cornbu.stihile:

. Termice;

. De suprnpresiune;I Cinetice.Res cornbustibile pot fi intf,lnite in stare gazoasfi (gaz de cccsn gaz de furnal,

gaze eliminate ca purj[ dintr-o instalafie'de sinteza], lichid6 (legie] sau solidf,(degeuri lemnoase, paie). lndiferent de staree de agregare, ele se caracterizeazd princompozilia gi puterea lor calorificfl.

Res termice pot fi agenfi termici flui_zi (ap*, a€r, gaze de ardere, gaze deprCIces, abur vz*t) sau substanfe solide (laminate, picse gi rnateriale tratate termic,cocs fierbinteo zguri). Ele se caractefizeazf prin nivelul de temperaturh cn care iesdin conturul de bilanf, dar gi prin capacitatea de a transfera aceastfi c6ldurfisensihiltr sau latent6 unui alt rnediu

Res de suprapre$iune sunt in general gxrn, care au o presiune mai mare decf,tpresiunea atmosferic[.

Res cinetice sunt cunoscute pi sub deuumirea de mase inertiale fr6nate.Res care ies dintr-un contur cle bilanf oarecare pot cumula mai multe astfel de

caracteristici. De exemplu, un flux de gatn evacuat dintr-un contur poate avea incompozifia sa elemente combustibile (gaz metan, oxid de carbon, bioxid de sulf),poate avea a temperatura gi eventual o pre':'iune mai mari dec6t acelea ale mediuluiambiant (atmosferei).

Valorificarea res in interiorul conturului de bilan[ din care lrrovirs presupunemodificarea procesului telrnologic sau a.cel pufin urruia dintre cctripamentele carecompun instalafia. Ea se numegte recuperare intern$ sau irrterioari pi are caefect reducerea coRsumului de energie'primari sau direct utilizabilii la nivelulpropriului contur de bilanf. Acest mod de valorificare a res (cunoscut gi subdenumirea de reciclare) nu este intotdeauna tehnic posibil gilsau avantajos dinpunct de vedere economic

Yalorificarea res in afara conturului de bilanf din care provin se numeqtenecuperare externil sau exterioari gi are ca efect economisirea unei cantitfifi saua unui flux de energie primarfi sau direct utilizabild. Solu{ia necesitfl un consumator(un debugeu) aflat-cflt rnai aproape de sursa res, deoarece transportul la distanfemari este de obicei cu atflt rtrai'pu{in avantajos din punct de vedere economic cu cAtintensititea (densitatea) energeticfi a res este mai mic[. Consumatorul potenfialbebuie sil prezinte o censre de energie compatibill cu caracteristicile resdisponibile (natur[, simultaneitate, rnod de varialie in timp;parametrii, etc.). Dacicompatibilitatea este parfiall, res va constitui doar una dintre sursele de alimentarecu enetgie ale consumatorului respectiv' care pot fi utilizate simultan sau succesiv.

Oportunitatea gi gradul de recuperafe al res sunt intotdeauna rezultatul uneianalize tehnico-economice, care exprirnfl o anumittr situalie intr-un anumit context.Modificarca contextului poate infirma o solufie de rccuperare in totalitate saunumai tntr-o anumit?l propo(ie. Acest lucru trebuie subliniat, deoarcce anurniterolufii practicate cu succes in alte plrfi nu sunt ln mod obligatoriu la fel deeficiente gi in condifiile actuale din Romiinia gi invers.

l ? *

Existen{a unor res valorificate influenfeaz6 mirimea cilelluielilor *bsulu[e qp[

specifice cu energia aferente produsului sffu activiHtii respective, deoarece

ullour*" con[inutului util de energie al res se deduce din totalrrl fasturii energetice.

in **uf unel activitlli complexe (mai multe produse sau mai multe activit[;i 3n

interiorul aceiuiagi contur de.bilan[) lucrurile se complicE" deoarece reducerea

totall a cheltuielilor cu energia fiebuie defnlcatit pe fiecare produs sau fiecare

activitate

3.4.2.Indicatori de eficienfi energeticil

Eficienfa energetica a fost separatl in mod artificial de rentabilitate in

conditriile economieisocialiste de comandl, in care deciziile economice majore

avear la baza argumente de altl naturl (ideologice, politice etc.). Diferenfn intre

preprite stabilit,,ipentru diferitele ptodly prin planificare ry1lalizatd.9i costurile

ior'realg de producli* sau de achizilie -nu

permitea stabilirea prin calcul I

rentabilit6lii reale a irnei activitfl1i sau ft unei iolulii tehnice. in nceste conditrii,

criteriile energetice de apreciere au permis compararea unor variante pe baze reale.

Aceste criteriiau avut labazfl o serie de indicatori abqolu{i sau specifici.

Arraliza energeticfi pe bazl de bilanf a unei activitilli economice oferl

posibilitatea punerii-in eviden{i a potenfialului.de economisire a energiei ln cadrul

respectivei activit6li. Acest iu"* este -posibil prin _comparar'ea consurnului de

energie realizat cu valorile alese ca referinfl. Nivelul de referinF 3t.consumului de

*n"r[i" poate fi, de exemplu,. valoarea oblinutil utilizf,nd cele rnai gung tehnologii

e-*[ft"te pe plan mondial, buu "r"

obfinutit utilizfrnd doar acele tehnologii care s-

au dovedit econornic eficiente. Comparafia se poate face, dg asemensfl' raporttndu'

ne la rezultatele obfinute infi-o penioadl anterioarlpentru a elimina influenla variafiei volumului de activitste Si a -$tructurii

proaurti*i- "*rp.u

procesului annlizat, este necesarE calculare& unor indicatori

sp*"lnii Cr *fi"i"rri6'energeticl. Acegtia mfsoar[ cantitates de energie necesarfl

Dentru realizarea unei siigure uniteii in care se exprimtr volumul activita$i

I""ii*r".ln i"n*1ie de moiul de expiimare a volumului sctivitlfii, indicatorii de

eficienttr energetic[ Pot fi :- Valorici;- Fizici. .

in pr""*J se constatil o tendinp de utilizare a indicatorilor valorici tn

defavoarea celor fizici. Faptut se explicil prin caracterul sintetic al indicatorilor

valorici, cang conc€ntrcaztr gi sxprimAinflue'ntele mai rnuitor factori.piincipalul indicator fizic cane caracterir,eazfi eficienfa,-ene$diq a unei

activiteli **i* *orsumul specific d* eneryie pe unltntea de mxsuril r volumulul

rcestei activitfiqi: i";#;;i ri"gur flrlx ile energie. inffat in contuntl dc bilant'

definifia "onuu*ului

specific de enlrgie este simpf*-ryi u$9r.de nplicat' Situalia sc

cornplicd in cazul mai multor intrflrifr*pt*t*ntf;nd fluxuri du,PuTl.':.ti $: :i:tgiude mai rnulte feluri (energie primaril gi energie direct utilizabil[)" In aceastl

situa{ie, pentnr a putea fi comparat, conlinutul de energie nl fiecflruia dinhe

fluxurile intrate trebuie echivalat cu un singur t'el de energie, care tn majoritateacazurilor este energie prirnar[ (echivalent comhustibil convenfional). Raportul deechivalare este specific' fiec{rui caz in pafte Ei trebuie bine justificat. Din acestmotiv, consumul specific de energie primarfl echivalent este proporfional doar lnanumite limite (cu o anumitfi ma4f i" eroare) cu principalul indicator valoric deeficienf5 energeticl qi anurne cheltulelile specifice cu energia pe unitatea demtrsuril a volumulni ectivitflfii.

Un alt indicator fizic ds eficienffi energetic[ rnult intrebuinfat esterrndnmentul energetic, definit ca orice alt randament ca raportul intre efectul utilgi efectul consurnat. DAcd efectul cansumat este rnai u$or de exprimat, efectul utileste dificil de definit pentru procesele de consum final de energie. El este de aceea,un indicator specific mai ales pentru procesele de transformare a energiei gi maipu{in pentru cele de consilrn final. i

Alegerea anai snumit indicstor de eftcienyd energeticfr se face de la caz Iacaz; fn fanqie de interese[e, situa(ia pnrticalarfr sstr cqntefrul tn cfrre .rsdesffioord actlvitstea snsliz{rtd. Trebuie men(ionatfaptul cd an singur tndicatorgl aname' cheltuietile speciJice cu energia, element eomponent aI costnlui deprodaclie, refiectfi fn mod sintetic gi in ansambln situalia elicienlei energeticetntr-an contar det. Restul indicstorilor amintisi mai- sas evidenfinzfr numalanamite ospecte.

Toti acegti indicatori se determind in unna intocmirii auditului energetic alconturului aqalizat, alcituit pe o perioada suficient de lungil, cel pufin egall cu ullciclu de fabricafie, pentru cavaloarea astfel ob;inutd sd aibfl relevanfl

Pentru stabilirea valorilor de ref.erinfE ale indicatorilor de eficienff," practicarscbmand[ ca datele utilizate sit acopere un intreg an calendaristic sau financiar, cuexcepfia cazurilor in care ciclul de fabrica{ie depflqegte eceastl perioadl.

Rezultatele ob{inute prin lntocmirea suditului energetic au caracter cantitativ,rcflectiind consecinfele primului principiu al termodinamicii. Pentru complectarealor cu aspectele calitative absolut necesare unei analize tehnice este necesar[r€curgereo la bilanful exergetic. Bilanfurlle srel?ie-anelgie pun tn evidenftrlimitsle capacitiifii de transformane a unui tip de energie in altul gi consecinlelccelui de-al doilea principiu al termodinamicii asupra efrcien{ei energetice Iconturului analizat. Din ace$t tip de bilant reanlt[ indicatorul numit rundamentexerEetic.

Notf;nd cu VA volumul activitnlii gi considerf,nd p€nffit simplificare clcnergif, direct utilizabiltr a fost in prealabil echivalattr tn energie primarfi, consumultpccific total (global) de energie Cse se calculBaztr cu relafia:

Cse * (W*u, *W*ultVnMf;rimea consumului specific total de energie exprimfi intensitntea Gnerg€tica

a unei activitfili sau I unui piodus, in cazul in care produsul ests ob$nut la capiltulnnui lanf tehnologic, se,poate recurge gi la consumul speclflc cumulat de energieprlmrrf, inglobrtl in unitntoa dc produr, indlcator care caractsrirnazf lntregull*nf te&rnologic sau o anumiti filier* de producfie"

3.2

rj.4

$e pot determin& soth$ussturi specifice pentru ob$lmerea unitsgii de pnodtsw

finalo defalcate pe forme de energie, [r tipuri de purtfltori, pe nivele de parametrii

ai acestora, in funcfie de interesul sau aspectele urmlrite. De exemplu' re pot

determina consumuri specifice de:. combustibil gazos, lichidn solid, echivalent (convenlionall. energie elecfiicfi"

energie termicil (sub form[ de abur, aptl fierbinte, ap[ cald[);o api;. aer comprimat.Consumul Cumulat de energie primaril inglohati" absolut sou specific

(raportat la unitatea de rnlsuril a volumului activititii), cunoscut $i sub denurnirea

de conlinut absolut sau specific de energie al unui produs, caracterizeazl gfadul do

valorificare a resurselor energetice penku intregul lanf tehnologic sau pentru un

ciclu complect de fabricafie. Mlrimea sa include consumurile de energie primarl

nferente urmltoarelor componente:obginerii resur$elor materiale consumate pe intreg lanpl tehnologic;func{ion6rii ln condilii normale a tuturor instalaliilor 9i agegatelorincluse ln lanful tehnologic;

- transportului resurselor materiale gi produselor intermediare;- echivalentului in energie primar[ al uzurii mijloacelor fixe caFE

contribuie, direct sau indirect, la realizarea produsului iespectiv. .Calculul consumirlui cumulat de energie inglobatii In unitatea de produs ests

cu a€t rnai compticat cu cf,t procesul tehnologic este rnai extins gi includo mai

mutie etape. Importanfa determin[rii corecte a consumurilor specificc energetice

este lesatit d:r[|*lf;1||t1LT#h"" minirne, absorute sau specirice, poate

constitui un element decisiv in procesul adoptlrii unei noi tehnologii sau fn

sclectarea unei.alternative dintr-o gam[ de ofertepentnr un anundt contur dal o$imizarea consumurilor energetice, absolute

sau specifice, se impune tot mai pregnant fn cadnrl strategiei de deevoltare a unei

organiznlii, deoanece constituie gf o mfisurfl de modernizare qi creqtere a eficienfei

activititfii.fur io"*" unei decizii privind implementarea unei tehnologii noi sau in

compararca mei multor procese tehnologice "arr

au acelagi rezultat final, m[rimca ,. coniu*urilor energetice, absolute sau sp"cifice, nu constitue un criteriu final $

deci nu are un caracter absolut, dar constituis parte integrantl a unei analiec

globale, cars coreleaz[ o multiftdine de factori de naturfl diferitil's Fa*orii de naturf economico-finansiarl sunt prefurile materiilor-{ime.gi ale

purtf,torilor dc energie, influen{eaztt situafia finaneiaril $i comeryralil a inteprinderii

industriale. Factorii cte caracter politico-economic pi social influenfe.d l" rtndu[

lor mfirimea gi stnrctura producliei: Potitica intreprinderii industrinle $i puterea'

economicil a acestsia au un rol determinant ln produclia teslizatf,' Nu qebuic"

neglijat nici factorul gocial, structura producfiei 'putf,nd

fi dictatl dc impactul

i l

i : ,

:

acesteia asupra populafiei, de gradul de acceptabilitate al acesteia, in funcfie destructura socio-profesionalfi a populafiei la un moment dat.

Caracterizarea unei intreprinderi industriale din punct de vedere energctic sepoats face gi prin urmltcarete tipuri de consumuri complexe sbsolute sau specificede energie;

. consumul complex pentru realizarea produc{iei, absolut sau specific, sarc. ss referfl la suma fluxurilor ds energie prfimar[ gi direst utiNizabilil intrate

in procesele de consum final pentru realizarea producfiei;' I consumul absolut sau specific pentru realizarea produsului x, cfire se

refertr la suma fluxurilor de energie primarfi gi direct utilizabilil intratenumai in conturul de bilanf in care se realizeazi produsul x;

Valorile consumurilor energetice care caracteri ,,eaz[ centrele de.consum s&ulnfeprindgrea industrialf, in ansamblu pot fi'

. valori standard, care reprezint[ valorile consumurilor energetice, pentruun anumit centru de consum care opereaz[ in condifii normnle, estimatepe bxza tuturor datelor disponibile la un moment dat;

) valori obiective sau optime, prevflzute a .fi realizate ulterior prinimplemeutarea imbundtilfirilor propuse.

VALORIFICARBA REZULTATELOR AUDITULU ENERGETIC

Scopul intocmirii unui audit energetic poate fi unul dintre urm[toarele:I evaluarea eficienfei energetice in interiorul unui contur la un moment dat gi

intocmirea unui plan de milsuri pe termen mediu, confinind o serie depropuneri concrete justificate economic pentru imbunitifirea situatieiexistente;

t monitorizarea continu[ a consumurilor de energie pi utilitlli in scopul evalulriigi ameliorErii eficienlei energetice gi irr final a minimiztrrii cheltuielilorspecifice cu energia;

I evaluarea solufiei tehnice pi a condiliilor de alimentare cu energie (confinutulcontractelor de furnizareo mod de tarifare etc.) in vederea minimizlrii facturiienergetice pe termen lung (gel putin l0 ani;.

in oricare din sele trei caiuri, consecinfele intocmirii auditului energetic sepot rnaterializa in eventuale modific[ri ale solufiei de alimentare sau a naturiipurtiltorilor de energie preluafi din exterior, tn schirnbarea concepfiei de utilizare aenergiei gi/sau a tehnologiilor care stau la baza activitElilor din interiorul conturuluidat.

Scopul pi mai ales corrsecintele intocmirii unui audit energetic depind destadiul in care se gdsegte conturul analizat sub aspectul managernentului enirgiei tide contextul economic ryi linaneiar in care organizalia igi desfbgoarl activitatea.

[-4I