Audit Energetic

download Audit Energetic

of 7

  • date post

    25-Apr-2017
  • Category

    Documents

  • view

    220
  • download

    1

Embed Size (px)

Transcript of Audit Energetic

  • , FIARTMI DE TNTRARE $I IHDIcATonr DE prRFonn'tnr*y.{

    Ansliza eficienfei energetice cu ajutorul indicatorilor de performanf$ se poatela diferite niveluri. La nivelul economlei mondiale, continentale sau nafionale

    pot calcula indicatori energetici globali pe baza datelor disponibile in statistici.i indicatori integreazI inforrna{ii privind un numilr mnre de procese diferite

    ,son$um de enorgie, situafie in,cars $ recurge in mod obignuit la exprimarearrlsrid a volumului sctivitE{ii econsmice.

    Pe m$sur$ ce:gradul de agegere scde c[hs nivetul intreprinderii, secfiei saual unui anumit util*j, esar condiliile efectudrii unor analize tehnice pe bazeindicatori de carrCum'el encrgi.ei e4primafi in unitdli flrzice.Eficientn energetic& *i indicetorii care o exprimfi trebuie totugi cpnsiderate

    din,perspeotiva nrf,i 16r * s eficientei qi rentabilit$fii economice. () mlsurfl avfrndca siop reducerea coneumului de sfirgie va fi aplicatl numai dacit s-a dovedit ctr:t& v[ prodrrce rerultatu econornlce poe,ttive pentru organizalie (sc6derea sosturilord+ pruducfie, cregterea productivi$ti l': etc).

    Luerarea de fa$ pun6 accenhrl pe analiza eficienfei energetice la nivelulcort$wnatorilor finali, in continuare fiind pr*zentate cu precidere aspeetelessr,aateristict acestui nivel.

    3.4,1. Dste de intnrre ale bil*ntulul mateninl gi energetic

    intocmirea bilanfului material qi energetic al unei activititfi productiveprtsupune mai intii sta.bilirea precisfl a corlturului ln interiorul cflruia acsasta sedesf{goaril, nurnit contur de bilanf, suprafatfr sau volum de control. Conhrrul poate

    ; cuprinde o intr-eag$ organieafie (cornpanie, grup, tmst stc.) sare are filiale indiverse locuri, o intreprindere, o secfie de producfie, un [an{ tehnologic, o clildire

    I rau un agregat tehnologic. El poate cuprindo elemente care nu sunt neapfrrat situatei pe acelagi amplasament, dar intrr car exi$tl legflturi materiale (cabluri de fo{itconducte, instalafii sau sistems de tansport etc.].

    in raport cu conturul de bilanf stabilit se definesc dategoriile de intrflri gi iepiridin acest confirr.

    Tnbelul 3.2

    Categorii de mf,rimi de intrare pi de iegire dfrntr-o activitate productiv[

    Intrlri ln contur Ieriri din conturResurse primare RP{materialc gi energetice)

    Resurse secundare R$(rnateriale gi energetice)

    Encrsie dii?ct utilizabilfl EDU Pierderi directe de energie PDEProdusut principal PP

  • Odar6 definite, fluxurile ssu cantitEgilc de rnnsl sunt npoi:cusrrtificate fie Br$mmfsurare, fie prin calcule. Pe baza lor se determinil o parte din termenii bilanfuluienergetic (cildurile sensibile, efectele termice nle reacliilor chimice etc.).-Bilan;ul

    energetic al procesului analizat poate fi exprimat matematic prinrelafia:

    Wxsr *Wspu =Wpp + l fn rs +V lpaa tW*cu

    unde Wxw reprezintfl continutul de energie al fluxului sau fluxurilor de enargieprimare, Wrrrreprezintfi confinutul de energie al fluxului sau fluxurilor de energie

    Uirot uiitir"Uit \ Wppreprezintd confinutul de energie al produsului prltlclFal, Wnrs

    rprzint6 confinutul de energie nl fluxului sau fluxurilor de resurse energstico

    secundare , Wro, reprezirrtf, fluxul de energie pierdutf, direct in nrediul ambiant iar

    Wncu reprezint[ cantitatea de energie pierdutil prin efect de acumulsre. Ultimul

    termen *pure doar in cazul proceselor discontinue" mfirimea $a putflnd fi In anumite

    cazuri semnificativfi iar in altele neglijabilfi.Terrnenii bilanfului energetic pot fi exprimafi, dupil ca4 ?n kW sau kJ.R.esursele materiale pot fi in acelagi timp qi resurse energetice, avfind valoare

    energetic[ sau un anumif conlinut de energie, pot fi de diverse feluri 9i se potprczenta in divsrse moduri. ln geueral, prin resurse energetice primare sdu energieprimard se infeleg 'substanfa combustibile convenfionale, in timp ce prin energic'direct

    utilizabild se intelege s formtr de energia rezultatfl de obicei prin conversia'energiei primare, care poate fi consumat[ ca atare:. Jnetgia elecffictr;r ene6is mecanica ltransmisit in general prin intermediul unui arbore motor);. c*ldure (transmisil prin intermediul unui agent termic sau prin radiafie). .

    Din contud de bilanf considerat iese- in primul rind produsul principal' canF

    este scopul activitittii prductive hnal izate. in cile mai multe cazuri, pe 16nel acesta

    mai iesi gi unul sau mai multe produse sbcundare, denumite dupit caz de$euri,

    reziduuri sau resurse secundare imateriale gi/sau energetice), Trebuie preilzat dprodusul principal poate avea 9i el un anumit con$imrt de energie. -

    pieiOr*t* diiecte de energie ale conturutui constau In cflldura transmistr

    mediului inconjurltor prin pcrefii componefttslor n cfrror temperaturfl este rnai manE

    decfit tf,mperfltura ambientului.Resursele secundarc materiale sunt importante numai pentru faptul cl

    determinfi eficienla materialfl a procesului {exprimatit p;in cantitatea de rQsurss

    materiale primare care se regtrsegte in produsul principal). Analiza eficienpi

    energetice a unui procos, r**p,*Jtin a conturului care il defiiregre, Pomcfik ln.primulr6nd de ls cantitatea gi calitates tresurulor energetice secundare disponibilizate In

    raport cu.contuml stabilit.Resursele energptice secundare (res) reprenint[ cantit4i/fluxuri deenergie dc

    orice f*1, ,*ltate linr-o activitatp productiv[ gi cane nu mai pot fi reciclate

    (rcutilizate ou *"to.ificatc dirsct tot ln'astiviatea respectilil) decet lrtT modificlri' aduru inshlafiilor allate [n conturul de bilanf rspactiv. Ele pot fi clasificate tn

    func{ie de confinutul de cncrgie ?n patm categoril distincte:

    3.1

  • . Cornbu.stihile:

    . Termice;

    . De suprnpresiune;I Cinetice.Res cornbustibile pot fi intf,lnite in stare gazoasfi (gaz de cccsn gaz de furnal,

    gaze eliminate ca purj[ dintr-o instalafie'de sinteza], lichid6 (legie] sau solidf,(degeuri lemnoase, paie). lndiferent de staree de agregare, ele se caracterizeazd princompozilia gi puterea lor calorificfl.

    Res termice pot fi agenfi termici flui_zi (ap*, ar, gaze de ardere, gaze deprCIces, abur vz*t) sau substanfe solide (laminate, picse gi rnateriale tratate termic,cocs fierbinteo zguri). Ele se caractefizeazf prin nivelul de temperaturh cn care iesdin conturul de bilanf, dar gi prin capacitatea de a transfera aceastfi c6ldurfisensihiltr sau latent6 unui alt rnediu

    Res de suprapre$iune sunt in general gxrn, care au o presiune mai mare decf,tpresiunea atmosferic[.

    Res cinetice sunt cunoscute pi sub deuumirea de mase inertiale fr6nate.Res care ies dintr-un contur cle bilanf oarecare pot cumula mai multe astfel de

    caracteristici. De exemplu, un flux de gatn evacuat dintr-un contur poate avea incompozifia sa elemente combustibile (gaz metan, oxid de carbon, bioxid de sulf),poate avea a temperatura gi eventual o pre':'iune mai mari dec6t acelea ale mediuluiambiant (atmosferei).

    Valorificarea res in interiorul conturului de bilan[ din care lrrovirs presupunemodificarea procesului telrnologic sau a.cel pufin urruia dintre cctripamentele carecompun instalafia. Ea se numegte recuperare intern$ sau irrterioari pi are caefect reducerea coRsumului de energie'primari sau direct utilizabilii la nivelulpropriului contur de bilanf. Acest mod de valorificare a res (cunoscut gi subdenumirea de reciclare) nu este intotdeauna tehnic posibil gilsau avantajos dinpunct de vedere economic

    Yalorificarea res in afara conturului de bilanf din care provin se numeqtenecuperare externil sau exterioari gi are ca efect economisirea unei cantitfifi saua unui flux de energie primarfi sau direct utilizabild. Solu{ia necesitfl un consumator(un debugeu) aflat-cflt rnai aproape de sursa res, deoarece transportul la distanfemari este de obicei cu atflt rtrai'pu{in avantajos din punct de vedere economic cu cAtintensititea (densitatea) energeticfi a res este mai mic[. Consumatorul potenfialbebuie sil prezinte o censre de energie compatibill cu caracteristicile resdisponibile (natur[, simultaneitate, rnod de varialie in timp;parametrii, etc.). Dacicompatibilitatea este parfiall, res va constitui doar una dintre sursele de alimentarecu enetgie ale consumatorului respectiv' care pot fi utilizate simultan sau succesiv.

    Oportunitatea gi gradul de recuperafe al res sunt intotdeauna rezultatul uneianalize tehnico-economice, care exprirnfl o anumittr situalie intr-un anumit context.Modificarca contextului poate infirma o solufie de rccuperare in totalitate saunumai tntr-o anumit?l propo(ie. Acest lucru trebuie subliniat, deoarcce anurniterolufii practicate cu succes in alte plrfi nu sunt ln mod obligatoriu la fel deeficiente gi in condifiile actuale din Romiinia gi invers.

    l ? *

  • Existen{a unor res valorificate influenfeaz6 mirimea cilelluielilor *bsulu[e qp[

    specifice cu energia aferente produsului sffu activiHtii respective, deoarece

    ullour*" con[inutului util de energie al res se deduce din totalrrl fasturii energetice.

    in **uf unel activitlli complexe (mai multe produse sau mai multe activit[;i 3n

    interiorul aceiuiagi contur de.bilan[) lucrurile se complicE" deoarece reducerea

    totall a cheltuielilor cu energia fiebuie defnlcatit pe fiecare produs sau fiecare

    activitate

    3.4.2.Indicatori de eficienfi energeticil

    Eficienfa energetica a fost separatl in mod artificial de rentabilitate in

    conditriile economieisocialiste de comandl, in care deciziile economice majore

    avear la baza argumente de altl naturl (ideologice, politice etc.). Diferenfn intre

    preprite stabilit,,ipentru diferitele ptodly prin planificare ry1lalizatd.9i costurile

    ior'realg de producli* sau de achizilie -nu

    permitea stabilirea prin calcul I

    rentabilit6lii reale a irnei activitf