Audit Bun 2010 Ceccar

28
 Tematică de examen pentru disciplina Audit 1.Daţi definiţia auditului în general şi elementele principale ale acesteia. Prin audit, în general, se întelege examinarea profesionalã a unei informatii în vederea exp ri rii une i opinii res pon sabi le si indepen den te pri n raportarea la un criteri u (standard, normã) de calitate. Obiectivul oricãrui tip de audit îl constituie îmbunãtãtirea utilizãrii informatiei. Elementele principale care definesc auditul, în general: examinarea unei informatii trebuie sã fie exclusiv o examinare profesionalã; scopul examinãrii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; op inia expr imatã as upra unei info rmatii tr eb ui e sã fie resp on sa bi si independentã, ceea ce presupune cã persoana care face aceastã examinare are anumit e respons abi li tãti pen tr u activit at ea sa si trebuie sã fie o pers oanã independentă; exa min area tre bui e sa se faca dupa reguli dinainte sta bil ite cupr ins e int r-un standard, norma legala ori profesionala care constituie criteriu de calitate. 2.Ce este auditul financiar? Auditul financiar reprezintă orice analizã, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau a unei pãrti din contabilitate sau din situatiile financiare ale unei entitãti. Denumirea simplã de "audit financiar" poate fi folositã pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitãtii; audi tu l fi nanciar al ope rati unil or de sc hi mb pent ru a verifica pr ezentarea regulamentarã a acestora în situatiile financiare; auditul financiar al contabilizãrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislatiei sociale; auditul financiar asupra situatiei fiscale; auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica dacã evaluarea creantelor îndoielnice s-a fãcut de o manierã prudentã etc. O misiune de audit financiar poate fi prealabilã unei misiuni de audit operational sau unei misiuni de audit de gestiune. Sintagma "audit financiar" este mult mai cuprinzãtoare decât cea de "audit statutar". 3.Daţi definiţia auditului statutar şi elementele principale ale acesteia Prin aud it stat utar se înt ele ge examinarea efectuatã de un profesi oni st contabil compet ent si ind epe nden t asu pra sit uaţ iil or financiare ale unei ent itã ti în ved erea exprimãrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei şi situatiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de aceasta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineazã (verificã) si certificã în totalitatea lor situatiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activitãti si operaţii specifice întreprinderii auditate, în virtutea unor dispozitii legale (legea contabilitãtii, legea societãtilor comerciale, legea pietelor de capital etc.), ca urmare a man datului pri mit din part ea prop rie tarilor înt reprind erii (actionari, asociati). Elementele de bazã ale conceptului de audit statutar sunt: 1

Transcript of Audit Bun 2010 Ceccar

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 1/28

Tematică de examen pentru disciplina Audit 

1.Daţi definiţia auditului în general şi elementele principale ale acesteia.Prin audit, în general, se întelege examinarea profesionalã a unei informatii în vedereaexprimãrii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu(standard, normã) de calitate.Obiectivul oricãrui tip de audit îl constituie îmbunãtãtirea utilizãrii informatiei.Elementele principale care definesc auditul, în general:

• examinarea unei informatii trebuie sã fie exclusiv o examinare profesionalã;• scopul examinãrii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;• opinia exprimatã asupra unei informatii trebuie sã fie responsabilã si

independentã, ceea ce presupune cã persoana care face aceastã examinare areanumite responsabilitãti pentru activitatea sa si trebuie sã fie o persoanãindependentă;

• examinarea trebuie sa se faca dupa reguli dinainte stabilite cuprinse intr-un

standard, norma legala ori profesionala care constituie criteriu de calitate.2.Ce este auditul financiar?Auditul financiar reprezintă orice analizã, orice control, orice verificare si orice studiuasupra unei sectiuni sau a unei pãrti din contabilitate sau din situatiile financiare ale uneientitãti. Denumirea simplã de "audit financiar" poate fi folositã pentru a desemnanumeroase alte misiuni ca, de exemplu:

• auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitãtii;• auditul financiar al operatiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea

regulamentarã a acestora în situatiile financiare;• auditul financiar al contabilizãrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea

legislatiei sociale;

• auditul financiar asupra situatiei fiscale;• auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica dacã evaluarea

creantelor îndoielnice s-a fãcut de o manierã prudentã etc.O misiune de audit financiar poate fi prealabilã unei misiuni de audit operational sau uneimisiuni de audit de gestiune.Sintagma "audit financiar" este mult mai cuprinzãtoare decât cea de "audit statutar".3.Daţi definiţia auditului statutar şi elementele principale ale acesteiaPrin audit statutar se întelege examinarea efectuatã de un profesionist contabilcompetent si independent asupra situaţiilor financiare ale unei entitãti în vedereaexprimãrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei şisituatiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de aceasta.

Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari careexamineazã (verificã) si certificã în totalitatea lor situatiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activitãti si operaţii specifice întreprinderii auditate, în virtutea unor dispozitii legale (legea contabilitãtii, legea societãtilor comerciale, legea pietelor decapital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor întreprinderii(actionari, asociati).

Elementele de bazã ale conceptului de audit statutar sunt:

1

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 2/28

•  profesionistul competent si independent care poate fi o persoanã fizicã sau o persoanã juridicã;

• obiectul examinãrii efectuatã de profesionistul contabil îl constituie situatiilefinanciare ale entitãtii, în totalitatea lor: bilanţ, cont de profit si pierdere sicelelalte componente ale situatiilor financiare, în functie de referentialul contabil

aplicabil;• scopul examinãrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidelã,

clarã si completã a poziţiei financiare (patrimoniului), a situatiei financiare si arezultatelor obtinute de entitatea auditatã;

4.5. ??6.7. Orientarea şi planificarea auditului.Auditorul poate să-şi orienteze misiunea în funcţie de domeniile şi sistemelesemnificative.În aceastã etapã auditorul obtine informatii cu privire la particularitãtile întreprinderii,

zonele sale de risc, domeniile si sistemele semnificative, informatii care sã-i permitãorientarea si planificarea controalelor astfel încât sã fie prevenite lucrãri inutile sau carenu vor servi realizãrii obiectivelor misiunii de audit. Obiectivul acestei etape este de aidentifica riscurilor care pot avea o incidenţă semnificativă asupra conturilor.Tehnicile si procedurile folosite pentru realizarea obiectivelor acestei etape sunt din ce înce mai diferite; o grupare a principalelor lucrãri de efectuat în aceastã etapã poate fi prezentatã astfel:

1. Culegerea de informatii generale asupra întreprinderii Toate actiunile au ca obiectiv cunoasterea particularitãtilor întreprinderii, iar tehnicile si  procedurile folosite pentru atingerea obiectivului pot sã constea în: discutii cuconducãtorii si personalul întreprinderii, examinarea unor documente interne si externe,

vizitarea localurilor întreprinderii si examenul analitic (analiza criticã a unor cifre siindicatori, static si dinamic, prin raportarea la exercitii precedente, analize bugetare etc.).Sunt vizate aspecte legate de natura activitãtilor desfãsurate de întreprindere,  particularitãtile sectorului din care face parte, structurile întreprinderii, organizareageneralã a întreprinderii, politicile comerciale, financiare si sociale, organizareacontabilitãtii, practicile contabile utilizate, sistemul de control intern al întreprinderii etc.

2. Identificarea domeniilor si sistemelor semnificativeSistem semnificativ: orice sistem contabil manual sau informatizat care tratează date ce pot avea o incidenţă semnificativă asupra conturilor anuale.Identificarea sistemelor semnificative este necesară pentru a decide care dintre ele trebuiesă facă obiectul unei evaluări a controlului intern pentru planificarea lucrărilor apelând la

specialişti.Toate actiunile au ca obiectiv identificarea zonelor de risc si stabilirea elementelor sausectiunilor asupra cãrora trebuie concentratã actiunea de audit, iar tehnicile si procedurilefolosite au la bazã analiza elementelor repetabile a cãror fiabilitate este legatã deconceperea sistemelor. Se au în vedere activitãtile de productie, distributie, aprovizionãrietc., precum si conturile care în raport cu suma sau prin natura lor pot comporta riscuri deerori: conturi a cãror sumã reprezintã o parte importantã a bilantului sau care prezintã

2

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 3/28

solduri reduse dar sunt purtãtoare de erori din cauza miscãrilor importante, conturi de provizioane si conturi care presupun tehnici contabile complexe.

3. Redactarea Planului de misiune (planului de audit)Dupã cunoasterea particularitãtilor întreprinderii, profesionistul contabil are posibilitateasã îsi orienteze misiunea în functie de domeniile si sistemele semnificative; aceastã

orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care pot avea o incidentã semnificativãasupra situatiilor financiare si deci asupra programãrii si planificãrii misiunii de audit, permitând:- determinarea naturii si întinderii controalelor în raport cu pragul de semnificatie ales;- organizarea lucrãrilor de audit astfel încât sã fie atins obiectivul de a certifica situatiilefinanciare în mod rational, cu maxim de eficacitate si în cadrul termenelor convenite cuclientul; standardele (normele) de audit si standardele (normele) contabile.8.Planul de misiune : conţinut, rolRol: Orientarea şi planificarea misiunii de audit.Este programul general de muncii în care sunt sintetizate toate informatiile obtinute pe baza cãrora sã poatã fi orientatã si planificatã misiunea de audit. Este documentul care

serveste ca instrument de bazã pentru toti intervenantii de-a lungul întregii misiuni deaudit. Este un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrãrile deefectuat, mijloacele necesare, datele interventiilor în teren, rapoarte si relatii de stabilit, bugetul de timp si costurile angajate.Conţinut: lSA 300 "Planificarea unui audit al situaţiilor financiare" nu prevede unanumit model al planului de misiune (planului de audit), forma si fondul acestuia variindîn functie de talia întreprinderii, complexitatea auditului, metodologia si tehnologiaspecificã utilizatã de auditor; din planul de misiune nu pot lipsi informatii care se referãla: cunoasterea activitãtilor întreprinderii, întelegerea sistemului contabil si de controlintern, riscul si pragul de semnificatie, natura calendarului si întinderea procedurilor deaudit si coordonarea, conducerea, supravegherea si revizuirea lucrãrilor.

Redactarea planului de misiune si pe aceastã bazã a programului de muncã presupune:• alegerea membrilor echipei în functie de experienta si cunostintele lor în sectorul

de activitate al întreprinderii;• repartizarea lucrãrilor pe oameni, în timp si în spatiu (subunitãti, filiale în tarã si

în strãinãtate etc.);• utilizarea lucrãrilor realizate de auditorul intern al întreprinderii de alti auditori

externi sau experti;• coordonarea cu auditorii de la societãtile-surori si de la societatea-mamã;• solicitarea de specialisti pentru studierea sistemelor si datelor informatizate în

orice alte domenii Guridic, fiscal, tehnic etc.);• calendarul sedintelor AGA si CA;• termenul de depunere a raportului.

Continutul tip al unui Plan de misiune este următorul:I. Prezentarea întreprinderii:- Denumirea- Sediul social- Capital social si actionari- Înregistrare- Scurt istoric

3

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 4/28

- Consideratii succinte privind obiectul de activitate, piata, concurenta

II. Informatii contabile:- Bugete si conturi previzionale- Particularitãtile sistemului contabil

- Principiile contabile; permanente; comparabilitãti plurianualeIII. Definirea misiunii:- Natura misiunii: conturi anuale; conturi consolidate; previziuni etc.- Alti auditori, experti sau cenzori cu misiuni în întreprindereIV. Sisteme si domenii semnificative:- Prag de semnificatie- Functii si conturi semnificati ve- Zone de risc identificate- Controale semnificative pe care ne putem sprijiniV. Orientarea programului de lucru:- Aprecierea controlului intern

- Lucrãri deosebite- Confirmãri de obtinut (interne si externe)- Inventare fizice- Asistentã de specialitate necesarã (informaticã, fiscalitate etc.)- Documente de obtinut

VI. Echipa si bugetulVII. Planificarea- Repartizarea lucrãrilor - Datele interventiilor pe etape- Lista rapoartelor, scrisorilor de confirmare si alte documente ce urmeazã a fi emise (cudatele limitã).

9.Evaluarea controlului intern : conţinut, etapeConţinutObiectivul urmãrit prin aprecierea controlului intern este de a determina în ce mãsurãauditorul se poate sprijini pe acest control pentru a-si putea defini natura, întinderea sicalendarul lucrãrilor si interventiilor sale. Aprecierea controlului intern este pentruauditor un mijloc si niciodatã un scop.În aceastã etapã auditorul se aflã în fata unor decizii extrem de importante, si anume:

• alegerea procedurilor de examinat în functie de organizarea întreprinderii,de natura riscurilor, de caracterul repetitiv al datelor, de importantasoldurilor si operatiilor;

• alegerea tehnicilor de descriere si evaluare ce trebuie aplicate;•

decizia de a se sprijini pe procedurile existente sau, dacã controlul interneste insuficient, de a trage concluziile necesare pentru etapele urmãtoare privind controlul conturilor si certificarea acestora;

• alegerea tehnicilor de sondaje ce urmeazã a fi aplicate pentru verificareafunctionãrii procedurilor;

• decizia finalã, în functie de rezultatele sondajelor, în legãturã cu programul de control al conturilor.

Etape: 

4

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 5/28

• întelegerea si descrierea sistemelor semnificative Aceastã fazã constituie o ocazie pentru auditor de a întelege mai bine întreprinderea din punct de vedere al naturiiactivitãtilor desfãsurate, locurilor de productie, proceselor de fabricatie,circuitului documentelor si al informatiilor contabile, realitãtilor care se ascundsau se pot ascunde în spatele cifrelor si documentelor sintetice, identificãrii si

localizãrii zonelor de risc cele mai importante care ar putea afecta fiabilitateasituatiilor financiare.• confirmarea întelegerii sistemului; testele de conformitate• evaluarea riscurilor de eroare• verificarea functionãrii controlului intern• evaluarea preliminarã: teste de permanentã• evaluarea finalã şi incidenta asupra misiunii Auditorul poate în final sã facã o

apreciere definitivã asupra controlului intern al întreprinderii, determinând:-variabilele puncte forte (dispozitiv de control efectiv si permanent);-puncte slabe datorate conceperii defectuoase a sistemului;-punctele slabe datorate unor gresite aplicãri a procedurilor sistemului.

Verificarea functionãrii sistemului este efectuatã în fiecare an pentru a se asigura cã nuexistã deviatii în sistemul de control utilizat.Când anomaliile în functionarea sistemului sunt numeroase si pot altera fiabilitateaînregistrãrilor contabile, auditorul va fi obligat sã reconsidere evaluarea preliminarã si sãnu tinã cont de controalele interne pe care acesta le considerase utile pentru stabilirea programului propriu de control al conturilor.10.Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entităţi ?Obiectivele controlului intern rezultă din definiţia sistemului de control intern care esteun ansamblu de politici si proceduri puse în aplicare de cãtre conducerea unei entitãţi învederea asigurãrii, în mãsura posibilului, a unei gestionãri riguroase si eficiente aactivitãtilor. Acest procedeu implicã:

• respectarea politicilor de gestiune;•  protejarea activelor, prevenirea;•  prevenirea şi detectarea fraudelor si erorilor;• exactitatea si exhaustivitatea înregistrãrilor contabile;• stabilirea la timp a informatiilor financiare.

11.Care sunt elementele de bază ale controlului intern al unei entităţi ?1. Existenţa unui plan de organizare:

• definirea cât mai precisă a sarcinilor (fiecare trebuie să ştie ce trebuiesă facă);

• definirea limitelor de competenţă şi a răspunderilor (stabilirea unei

ierarhii indiscutabile);• circulaţia informaţiilor (elaborarea circuitului documentaţiei pentru a

exclude neglijenţa şi fantezia);2. Competenţa şi integritatea personalului de conducere (deciziile conducerii se

răsfrâng asupra compartimentului);3. Existenţa unei documentaţii satisfăcătoare

- producerea informaţiei – un manual de proceduri;

5

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 6/28

- arhivarea informaţiei – element esenţial care condiţionează controaleleulterioare.

12.Explicaţi importanţa separării sarcinilor în organizarea controlului intern al unei

entităţi.Există trei funcţii ale intreprinderii a căror separare presupune controlul reciproc al executanţilor:

- realizarea obiectivelor unităţii (comercial, cercetare – fabricaţie, personal, laboratoare decontrol şi tehnică);- conservarea patrimoniului – depinde de persoane care au sarcini de depozitare şi

intreţinere a imobilizărilor, stocurilor, disponibilităţilor;- contabilitatea – compartimentul contabilităţii - generale;

- de gestiune;- controlul gestiunii.

Imposibilitatea de a cumula două dintre aceste funcţii asigură realizarea unui audit intern eficace.Ex.: operaţia de aprovizionare: - comanda = realizarea obiectivului societăţii;

- stocaj = conservarea patrimoniului;- înregistrarea facturii = contabilitate;- plata = conservare (disponibilităţi băneşti).

Cumularea a doua funcţii de către un compartiment favorizează frauda sau eroarea (comanda,depozitare => lipsă inventar – sustrageri; înţelegere cu furnizorii pentru a cere plăţi frauduloase).

13.Definiţi auditul intern şi controlul intern şi relaţia dintre acesteaControlul intern cuprinde totalitatea dispoziţiilor, sistemelor, procedurilor, inclusiv cultura şisarcinile personalului, implementate de responsabilii de la toate nivelurile unei organizaţii pentrua deţine controlul şi a ajuta la realizarea obiectivelor acesteia.Auditul intern al unei entitãti se referã la controlul existentei si aplicãrii procedurilor dinentitatea respectivã si se realizeazã prin compartimente distincte care fac parte din

structura si sistemul de control intern al acelei entitãti; el poate fi realizat si de firmespecializate de audit.Relaţia control intern – audit intern

existenţa şi aplicarea procedurilor controlul procedurilor respective14.Care sunt principalele obiective ale auditului intern ?Auditul intern emite judecăţi asupra tuturor dispoziţiilor conducerii (reguli, proceduri,organizare, sistem de informare etc.) prin care aceasta asigură funcţionarea normală şieficientă a activităţilor întreprinderii.Principalele obiective ale auditului intern se refera la:

• monitorizarea controlului intern. Stabilirea sistemelor adecvate de control internreprezintă responsabilitatea conducerii şi necesită o atenţie continuă şicorespunzătoare. Auditului intern îi sunt atribuite de către conducereresponsabilităţi curente specifice, referitoare la verificarea controalelor,monitorizarea funcţionării lor şi exprimarea de recomandări în vedereaîmbunătăţirii lor.

• examinarea informaţiilor financiare şi operaţionale. Aceste elemente pot includerevizuirea mijloacelor utilizate pentru a identifica, măsura, clasifica şi raporta

6

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 7/28

astfel de informaţii, ca şi investigarea unor probleme specifice, inclusivverificarea detaliată a tranzacţiilor, soldurilor, şi procedurilor.

• revizuirea economiei, eficienţei şi eficacităţii operaţiunilor, inclusiv a controalelor non-financiare ale unei entităţi.

• verificarea conformităţii cu legi, reglementări şi alte cerinţe externe entităţii,

 precum şi cu politicile şi directivele manageriale şi cu alte cerinţe interne.

15.Programul de control: rol, conţinut, forme de prezentare

Programul de control al conturilor depinde exclusiv de rezultatele etapelor de cunoaşterea intreprinderii şi de caracteristicile fiecãrei întreprinderi.Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune si foaia desintezã a aprecierii controlului intern, documente ce asigurã legãtura cu etapele precedente.

Rol : de a programa activităţile de verificare a conturilor în funcţie de rezultatele obţinuteîn celelalte etapa de cunoaştere a intreprinderii şi de caracteristicile fiecãrei întreprinderi.Programul de control al conturilor depinde deConţinut : Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru specialã, carecontine rubricile urmãtoare:

lista controalelor de efectuat ordonatã pe sectiunile situatiilor financiare;aceste controale trebuie cât mai bine detaliate pentru a fi usor deidentificat documentele si informatiile necesare a se solicita întreprinderii;

întinderea esantionului: tinând seama de pragul de semnificatie si deevenimentele erori ce pot fi descoperite, este indicat ca în aceastã coloanãsã se mentioneze volumul sondajelor de efectuat pentru controlul

respectiv; indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte importantã,

având în vedere cã, calitatea unui control depinde de data la care s-aefectuat. Aceastã coloanã va fi completatã pe mãsura avansãrii programului de control, ceea ce permite urmãrirea cronologicã a lucrãrilor;

• referintã pentru foaia de lucru;•   probleme întâlnite: aceastã coloanã se foloseste pentru

supervizarea lucrãrilor si pentru a stabili sinteza rezultatelor controalelor.

Forme de prezentare Programul de control al conturilor poate fi:

• restrâns: când controlul intern permite un grad rezonabil deasigurare cã înregistrãrile contabile sunt fiabile; se poate, deci,reduce volumul sondajelor asupra soldurilor conturilor, iar controlul rulajelor, efectuat cu ocazia verificãrii functionãriisistemului, poate fi completat cu un examen analitic;

• extins: când nu se poate sprijini pe controlul intern; volumulsondajelor va fi mai mare si acestea trebuie sã se facã atât asuprasoldurilor cât si asupra rulajelor.

7

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 8/28

16.Elementele probante: definiţie, rol, criterii de apreciere.Defini ie:ț Elementele probante reprezintã informatii obtinute de auditor pentru a ajungela concluzii pe care acesta îsi fondeazã opinia; aceste informatii constau în documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care suntcoroborate cu informatii din alte surse.

Rol: elementele probante se obţin de către auditor pentru a putea exprima o opiniemotivatã asupra conturilor anuale, ceea ce presupune asigurarea respectãrii regulilor legale si regulamentare:

-regulile de prezentare si de evaluare stipulate în normele legale si în cele profesionale;

-reguli de prudentã;-regulile referitoare la inventarieri;-reguli de tinere a registrelor si a contabilitãtii;-existenta activelor si faptul cã acestea apartin întreprinderii;-pasivele patrimoniale, veniturile si cheltuielile privesc întreprinderea în cauzã.

Criterii de apreciere: Elementele probante trebuie sã îndeplineascã cumulativ douã

conditii de calitate pentru a putea sã stea la baza fondãrii unei opinii:  sã fie suficiente. Caracterul suficient se stabileste în raport cu numãrul de

elemente probante colectate sã fie juste (adecvate). Caracterul just se apreciazã în raport cu gradul de

adecvare, cu pertinenta, fiabilitatea lor Elementele probante trebuie, în ansamblul lor, sã permitã auditorului sã-si facã o opiniecu privire la situatiile financiare. În general, auditorul nu examineazã totalitateainformatiilor la care are acces pentru a-si forma opinia, în mãsura în care el poate ajungela o concluzie cu privire la soldul unui cont, o categorie de operatii sau un control intern,aplicând tehnici de sondaj bazate pe rationament profesional sau esantion statistic.

17. Tehnica sondajului

Tinând seama de numãrul de operatii efectuate de întreprindere, auditorul nu poateverifica integral, de exemplu, rulajele sau soldurile unui cont. El cautã elementele probante pe un esantion adecvat, utilizând tehnica sondajului cel mai bine adaptat fiecãreisituatii.Sondajul este definit ca o tehnicã ce constã în selectionarea unui anumit numãr sau pãrtidintr-o multime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obtinere a elementelor probante siextrapolare a rezultatelor obtinute asupra esantionului la întreaga masã sau multime.Tehnica sondajului este reglementatã de Standardul International de Audit (ISA) nr.530 – Esantionarea in audit şi alte metode de testare.Sondajele pe care le realizeazã auditorul în cursul misiunii sale sunt de douã naturidiferite:

- sondaje asupra atribuţiilor sau caracteristicilor ( exemplu în unele cazuri, în generalcu ocazia verificãrii functionãrii controlului intern, auditorul cautã sã demonstreze cãelementele care constituie masa, multimea, prezintã o caracteristicã comunã (de exemplu,vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumpãrãrilor); sondajele efectuate înastfel de cazuri sunt sondaje asupra atributiilor;- sondaje asupra valorilor utilizate în general cu ocazia controlului conturilor undeauditorul cautã sã verifice valoarea datã unei multimi sau unei mase;Auditorul poate folosi în general douã tipuri de sondaje:

8

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 9/28

sondajul statistic sondajul nestatistic, bazat exclusiv pe experienta sa profesionalã; acesta

din urmã, însã, nu permite o extrapolare riguroasã a rezultatelor obtinuteasupra esantionului la întreaga masã sau multime.

Alegerea între cele douã tipuri de sondaje depinde de pregãtirea profesionalã a

auditorului si de gradul de credibilitate pe care acesta doreste sã îl dea concluziilor sale.Oricare ar fi însã tipul de sondaj, este important sã fie respectate câteva reguli riguroase privind decizia asupra esantionului şi pentru parcurgerea unor etape obligatorii.Deciziile prealabile executãrii sondajului pot fi prezentatc schematic astfel:

O caracteristicã a maselor (multimilor) care servesc ca bazã controalelor este cã acesteasunt, foarte rar, omogene; de aceea, analiza masei (a multimii) este necesarã, ea permitând decuparea, împãrtirea în submase cu caracteristici suficient de omogene pentrua nu denatura rezultatele sondajului.Din moment ce procedeazã la sondaje, auditorul este supus unui risc: acela de a ajunge laconcluzii diferite de cele la care s-ar fi ajuns printr-un control exhaustiv; acesta este riscul

9

Definirea obiectelor si alegerea

Este suficient un control prin sondaj?

Multimea contine elemente cheie?

Verificarea elementelor cheie e suficienta?

Controlul tuturor elementelor cheie

Controlultuturor elementelor cheie+sondajul asuprarestuluimultimii

Controluintregiimultimi

Controlultuturor elementelor cheie

Sondajeasupraansambluluimultimii

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 10/28

 practicãrii controlului prin sondaj si el existã întotdeauna. Acest risc poate fi însã redus printr-o organizare riguroasã a actiunii de audit si prin alegerea tehnicilor de control celemai adecvate.Dupã ce si-a definit obiectivele sondajului si a ales masa (multimea), se trece laexecutarea sondajului, parcurgându-se mai multe etape:

alegerea tehnicilor este influenţată de natura controlului de efectuat şi derecurgerea sau nerecurgerea la tehnici statistice şi depinde de: talia maseirespective, capacitatea acesteia de a îndeplini obiectivele sondajului,raportul cost eficiacitate al tehnicii alese.

determinarea mărimii eşantionului se face în functie de unii factori carediferã dupã cum este vorba de sondaje asupra atributiilor sau de sondajeasupra valorilor.

selecţionarea eşantionului: oricare ar fi metoda aleasă eşantionul trebuiesă fie repezentativ.

studiul eşantionului. Pentru ca esantionul sã aibã un caracter probant,toate elementele selectionate trebuie sã fie controlate

evaluarea rezultatelor care presupune examinarea fiecărei anomaliiconstatate (dacă este reprezentativă pentru mulţimea respectivă sau esteaccidentală)

concluziile sondajului. Concluzia finalã asupra postului, tranzactiilor sauoperatiilor care au fãcut obiectul controlului va fi suma concluziilor trase:-asupra elementelor cheie care au fãcut obiectul unui control;-asupra anomaliilor exceptionale constatate;-asupra restului masei (multimii).

18.Tehnica observării fizice.Observarea fizicã este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ, însã

ea nu aduce decât o parte din elementele probante necesare şi anume numai existenţa bunului respectiv.Spre exemplu acţiunile întreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu,au ca obiectiv asigurarea cã:

întreprinderea a prevãzut mijloace corespunzãtoare care permit recenzareaactivelor în conditii de fiabilitate;aceastã fazã a interventiei constã înstudierea procedurilor de inventariere si se situeazã deci înainteainventarierii propriu-zise;

aceste mijloace sunt puse în aplicare în mod satisfãcãtor; aceastã fazãconstã în verificarea faptului cã persoanele însãrcinate cu inventariereaaplicã în mod corect procedurile si se situeazã în timpul inventarierii

 popriu-zise; lucrãrile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceastã

fazã constã în a controla dacã cantitãtile recente sunt cele utilizate pentruevaluarea sumei stocurilor si se situeazã deci dupã inventarierea propriu-zisã.

19. Confirmarea externă (directă)Confirmarea directă: este o procedurã care constã în a cere unui tert având legãturi deafaceri cu întreprinderea verificatã, sã confirme direct auditorului informatiile privind

10

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 11/28

existenta operatiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determina conditiile siîntinderea acestei proceduri.Procedura se demareazã cu acordul conducerii întreprinderii supusã controlului; dacãaceasta nu se aratã favorabilã pentru o astfel de procedurã, auditorul se poate gãsi în unadin urmãtoarele douã situatii:

-sau considerã cã tehnicile compensatorii de control îi aduc elemente suficiente de probã;-sau considerã cã alte controale nu-l conduc la elemente probante fatã de limitele

impuse de conducerea întreprinderii, care va suporta consecintele necesare cu privire lacertificare.Standardul International de Audit (ISA) nr. 505 – Confirmări externe defineste  principalele cazuri în care auditorul are obligatia sã procedeze la folosirea tehniciiconfirmării directe:

confirmarea unor cauze în baza cãrora s-au realizat unele tranzactii; confirmarea de cãtre bãnci a soldurilor conturilor si alte informatii

considerate necesare;

confirmarea conturilor de clienti si debitori; confirmarea stocurilor în depozite vamale, în consignatie si alte stocuri la

terti; valori mobiliare cumpãrate prin intermediari financiari; împrumuturi de la terti; confirmarea soldurilor costurilor de furnizori si creditori.

Confirmarea poate sã fie:- pozitivã atunci când tertul solicitat îsi exprimã acordul asupra informatiei

 primitã sau furnizeazã chiar el informatia sau- negativã atunci când tertului solicitat i se cere sã nu rãspundã decât în cazul în

care nu este de acord cu informatia care i s-a prezentat.

20. Examenul situaţiilor financiareSituatiile financiare (bilant, contul de profit si pierdere si celelalte componente) constituiedocumente de sintezã a contabilitãtii asupra cãrora auditorul exercită controale pentru aobţine elemente probante pe baza cărora să tragă concluzii cu privire la diferite posturi şirubrici din situaţiile financiare. Pentru a-si putea exprima opinia, auditorul trebuie sãconfirme cã situatiile financiare sunt în acord cu concluziile sale si cã ele reflectã corectdeciziile conducerii întreprinderii si dau o imagine fidelã activitãtii si situatiei financiarea întreprinderii.Examenul situatiilor financiare are ca obiect verificarea:

faptului cã bilantul, contul de profit si pierdere si celelalte componente alesituatiilor financiare sunt coerente, concordã cu datele din contabilitate,

sunt prezentate conform principiilor contabile si reglementãrilor în vigoaresi tin cont de evenimentele posterioare datei de închidere;

faptului cã anexele comportã toate informatiile de importantãsemnificativã asupra situatiei patrimoniale, financiare si rezultatelor obtinute.

Tehnicile de examinare a situatiilor financiare se sprijinã pe procedurile analitice prevãzute de ISA 520-Proceduri analitice si în mod deosebit pe:

11

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 12/28

stabilirea ratiourilor obisnuite de analizã financiarã si compararea lor cucele ale exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate;

comparatiile între datele reiesite din situatiile financiare si dateleanterioare, posterioare si previziunile întreprinderii sau ale altor întreprinderi similare;

compararea în procent fatã de cifra de afaceri a diferitelor posturi dincontul de profit si pierdere.Acest examen analitic asupra documentelor finale permite actualizarea si controlulconcluziilor trase în timpul examenului analitic efectuat în etapele anterioare.Un obiectiv central al examinãrii situatiilor financiare îl constituie verificarea dacãacestea dau o imagine fidelã clarã si completã a:

 pozitiei financiare (patrimoniului) întreprinderii prin:- tinerea corectã si la timp a contabilitãtii;- existenta inventarierii patrimoniului, a corectei valorificãri a

acesteia si a cuprinderii acestui rezultat în situatiile financiare;

- preluarea corectã în balanta de verificare a datelor din conturilesintetice si concordanta dintre acestea si conturile analitice;

- corecta efectuare a operatiilor legate de înregistrarea saumodificarea capitalului social;

- corecta evaluare a elementelor patrimoniale conformreglementãrilor în vigoare;

- întocmirea bilantului contabil pe baza balantei de verificare aconturilor sintetice;

- corelarea datelor din anexe cu cele din bilant. rezultatelor financiare, prin:

- întocmirea contului de profit si pierdere pe baza datelor din

contabilitate privind perioada de raportare;- stabilirea profitului net si a destinatiilor acestuia propuse adunãrii

generale conform dispozitiilor legale.  situatiei financiare, prin:

- existenta garantiilor pentru împrumuturile si creditele obtinutesau acordate de întreprindere;

- existenta suficientã a resurselor financiare.În cadrul actiunilor de verificare a bilantului contabil, auditorul îsi divizeazã diligenteleverificând si satisfacerea unor reguli generale si particulare.

Reguli generale:- bilanţul contabil este întocmit conform normelor contabile în

vigoare, auditorul asigurandu-se că principiul prudenţei,continuităţii, independenţei sunt respectate- bilanţul este întocmitsub formă comparativă (metodele de evaluare şi prezentare suntidentice cu cele ale anului trecut);- elementele de activ şi pasiv sunt evaluate separat;- bilanţul de deschidere este egal cu bilanţul de închidere;- verificarea credibilităţii componentelor şi soldurilor;

12

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 13/28

- compararea valorii contabile cu valoarea de inv. furnizată deîntreprindere

▪ Reguli particulare pentru: Elementele bilantul contabil 

-capitalurile poprii – auditorul verifică înregistrarea în conturile capitalurilor 

 proprii ale opera iunilor aferente acestora, conform deciziilor ț adunărilor generale;-împrumuturi si datorii asimilate; auditorul cere sã i se comunice documentelecare-i permit sã urmãreascã în detaliu operatiile respective.

-imobilizãri - auditorul verificã ţinerea documentelor care permit sã se urmãreascãîn detaliu operatiile aferente tuturor imobilizãrilor si amortizãrilor lor.

-stocuri si productie în curs de executie - auditorul cere sã i se prezinte situatiadetaliatã si cifratã a stocurilor si a productiei în curs de executie, ca si pentru provizioanele aferente constituite pentru deprecierea acestora întocmite la data închideriiexercitiului sau la o datã cât mai apropiatã. Auditorul obtine din partea conduceriiîntreprinderii descrierea metodelor utilizate pentru evaluarea stocurilor si a productiei încurs. El se asigurã de conformitatea acestor metode cu regulile în vigoare si verificã

aplicarea lor, prin sondaj.-conturile de terti; auditorul cere sã i se remitã, dupã caz (balanţa conturilor individuale asigurându-se de concordanta lor cu conturile generale, sintetice; un inventar al creantelor si datoriilor existente la finele exercitiului. Auditorul analizeazã, eventual  prin sondaj, soldurile conturilor de terti plecând de la documentele si informatiilecontabile pe care le are la dispozitia sa. El cere sã se procedeze la efectuarea corecturilor  pe care le gãseşte necesare.

-conturile de provizioane: auditorul verificã constituirea acestora pe bazadocumentelor justificative necesare si înregistrarea în bilant sau anexe. El se asigurã cãaceste provizioane sunt bine contabilizate tinând cont de riscurile si pierderile interveniteîntre data închiderii exercitiului si întocmirea bilantului sau între data întocmirii

 bilantului si data verificãrii acestuia de cãtre auditor.-conturi de trezorerie: auditorul se asigurã cã întreprinderea întocmeste periodic osituatie comparativã a soldurilor fiecãrui cont de trezorerie din contabilitate si dinextrasele de cont bancare; el controleazã aceste situatii comparative cel putin o datã pean.

 Elemente ale contului de profit şi pierdere-examineazã unele conturi de cheltuieli, cum ar fi: chiriile, primele de asigurare,

comisioanele si onorariile, impozitele, salariile, cheltuielile sociale, împrumutuile sicreditele, declaratiile de impunere, contracte diverse si plãti fãcute în contul acestora;

-examineazã bazele de impozitare stabilite în materie de taxe si impozite asupraconturilor de venituri;

-examineazã, eventual cu conducerea întreprinderii, insuficientele si anomaliileconstatate si propune, dacã e cazul, efectuarea înregistrãrilor corespunzãtoare în mãsuraîn care ele sunt justificate;

-examineazã situatia comparativã a diverselor conturi de venituri si cheltuieli,analizând soldurile intermediare de gestiune rezultate, stabilind concluziile ce se impun.

 Anexele la situaţiile financiareÎn legãturã cu anexele la situatiile financiare, auditorul examineazã informatiile

furnizate de acestea, analizând în mod deosebit:

13

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 14/28

-evolutia conturilor prezentate de aceste anexe, mãsurile luate de conducereaîntreprinderii sau propuse de aceasta;

-respectarea modului si metodelor de evaluare a posturilor din bilant si din contulde profit si pierdere;

-metodele utilizate pentru calculul amortizãrii si provizioanelor si fundamentarea

lor.

21. Elementele posterioare închiderii exerciţiuluiStandardul International de Contabilitate (lAS) nr. 10 stabileste tratamentul în situatiilefinanciare a evenimentelor favorabile si nefavorabile care survin dupã data închideriiexercitiului, care pot fi de douã tipuri:

evenimente care furnizeazã informatii în legãturã cu fapte care existau ladata închiderii exercitiului adică acele evenimente care aduc o mai amplãconfirmare a circumstantelor existente la data închiderii;

evenimente care furnizeazã informatii bazate pe fapte survenite dupã data

închiderii exercitiului; sunt evenimente care indicã circumstante noi,apãrute dupã data închiderii.Standardul International de Audit (ISA) nr. 560 stabileste obligatiile pentru auditor de alua în considerare incidentele evenimentelor posterioare închiderii exercitiului, atâtasupra situatiilor financiare cât si asupra raportului sãu, distingându-se trei etape:

1. Fapte descoperite pânã la data raportului de auditAuditorul trebuie sã punã în lucru proceduri care urmãresc strângerea de elemente  probante suficiente si adecvate care sã justifice faptul cã au fost identificate toateevenimentele care pot necesita ajustãri ale situatiilor financiare sau informatiisuplimentare în anexe, pânã la data raportului sãu.Procedurile menite sã identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustãri a

situatiilor financiare sau unei informatii în anexe, vor fi puse în lucru la o datã cât maiapropiatã de data raportului de audit si vor cuprinde actiunile urmãtoare: examinarea facturilor de cumpãrãri, de vânzãri, a avizelor de expeditie sau

a notelor de intrare-receptie ale perioadei posterioare închideriiexercitiului, pentru a verifica dacã operatiile respective nu sunt aferenteexercitiului închis (controlul principiului independentei exercitiului);

examinarea încasãrilor posterioare închiderii pentru a verifica reactivareacreantelor;

cercetarea facturilor de vânzare posterioare încheierii pentru a seîncredinta cã stocurile nu sunt evaluate la o sumã superioarã valorii lor derealizare sau invers;

consultarea proceselor verbale ale adunãrii generale a actionarilor, aleconsiliului de administratie, ale comitetului de audit, ale comitetului dedirectie, care au avut loc dupã data închiderii exercitiului;

analiza altor informatii financiare luate, previziuni de trezorerie si alterapoarte ale conducerii întreprinderii;

cereri, sau cereri suplimentare de informatii de la oficiul juridic sau de laavocatii întreprinderii în legãturã cu procesele pe rol;

14

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 15/28

corespondenta înregistratã la conducerea întreprinderii în legãturã cusubiecte, cum ar fi noi angajamente, imprumuturi şi garanţii acordate, noiactiuni sau obligatiuni emise sau prevãzute a fi emise, proiecte de fuziune,sau alte cãi de restructurãri

situatia actualã a unor elemente contabilizate pe baza unor date

 preliminare sau neconcludente; noi angajamente, împrumuturi, garantii acordate sau primite; active care

fac obiectul unor pretentii de proprietate, distruse din diferite cauze(incendii, inundatii) etc).

Dacã, prin aplicarea procedurilor de mai sus, auditorul descoperã cã evenimentele  posterioare au o incidentã semnificativã asupra situatiilor financiare, el trebuie sãdetermine dacã acestea au fost corect avute în vedere si au fãcut obiectul unei informatiicorespunzãtoare în notele anexe la situatiile financiare.Când un subgrup, filialã sau sucursalã face obiectul unui audit din partea altui auditor,auditorul va examina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare, precum si necesitatea de a-l informa de data prevãzutã pentru semnarea

 propriului sãu raport de audit.2. Fapte descoperite dupã data raportului de audit, dar înainteapublicãrii situatiilor financiare

Auditorul nu este tinut sã aplice proceduri sau sã facã investigatii referitoare la situatiilefinanciare, dupã data raportului de audit.Conducerea întreprinderii, însã, trebuie sã informeze auditorul asupra evenimentelor survenite între data raportului de audit si data publicãrii situatiilor financiare si care suntsusceptibile sã aibã o influentã asupra acestora.Când auditorul a luat cunostintã, dupã data raportului sãu dar înaintea publicãriisituatiilor financiare, de evenimente care riscã sã aibã o incidentã semnificativã asupraacestora, auditorul trebuie sã stabileascã dacã trebuie sã cearã cercetarea situatiilor 

financiare si sã discute aspectele în cauzã cu conducerea întreprinderii pentru a stabilimãsurile care se impun.Exista două situaţii:

dacã conducerea întreprinderii corecteazã situatiile financiare, auditorul va puneîn lucru procedurile necesare si va furniza conducerii întreprinderii un alt raport de audit,în nici un caz data noului raport nu va putea fi anterioarã datei semnãrii sau aprobãriisituatiilor financiare si, în consecintã, procedurile mentionate mai sus se vor prelungi pânã la data noului raport de audit.

dacã conducerea întreprinderii refuzã sã corecteze situatiilefinanciare iar auditorul considerã necesare aceste corecturi, eltrebuie sã exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabilã;

dacã raportul de audit apucase sã fie depus, auditorul cereconducerii întreprinderii sã nu publice, cãtre terti, situatiilefinanciare si raportul de audit iar, dacã aceasta decide totusi publicarea, auditorul va lua mãsurile adecvate pentru a evita catertii sã utilizeze raportul sãu.

3. Fapte descoperite dupã publicarea situatiilor financiareDupã publicarea situatiilor financiare auditorul nu este tinut sã procedeze la vreoinvestigatie.

15

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 16/28

Dacã însã auditorul a luat cunostintã, dupã publicarea situatiilor financiare, de existentaunui eveniment care, dacã ar fi fost cunoscut la data semnãrii raportului sãu, l-ar ficondus la modificarea opiniei, el trebuie sã stabileascã dacã este cazul corectãriisituatiilor financiare si sã discute aspectele respective cu conducerea întreprinderii.În cazul în care:

conducerea întreprinderii corecteazã situatiile financiare, auditorul va controlamãsurile luate de conducerea întreprinderii pentru a se asigura cã toate persoanelecare sunt în posesia situatiilor financiare nemodificate au luat cunostintã decorectarea acestora si va întocmi un nou raport de audit asupra situatiilor financiare. Acest nou raport de audit trebuie sã cuprindã un paragraf de observatiifãcând trimitere la o notã anexã la situatiile financiare care cuprinde motivelecorectiei situatiilor financiare publicate anterior. Data noului raport de audit nuva fi anterioarã celei de aprobare a situatiilor financiare corectate.

în cazul în care conducerea întreprinderii nu ia mãsurile necesare pentru a seasigura cã toate persoanele care au în posesie situatiile financiare si raportul deaudit publicate anterior au fost corect informate de situatie si nu corecteazã

situatiile financiare chiar dacã auditorul a solicitat corectarea, auditorul va facecunoscut conducerii întreprinderii cã va lua toate mãsurile pentru a evita ca tertiisã utilizeze raportul sãu de audit.

 Nu este necesarã corectarea situatiilor financiare si stabilirea unui nou raport de auditatunci când situatiile financiare ale exercitiului urmãtor sunt pe punctul de a fi publicate,cu conditia ca o informatie corespunzãtoare despre situatia existentã sã fie furnizatã înnotele anexate la aceste situatii financiare.

22.Rolul şi importanţa dosarului exerciţiului.Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a cãror utilitate nu depãsesteexercitiul controlat; el permite asamblarea tuturor lucrãrilor, de la organizarea misiunii lasintezã si formularea raportului.

Dosarul exercitiului este indispensabil pentru: mai buna organizare si control ale misiunii; documentarea lucrãrilor efectuate, deciziilor luate si asigurarea cã

 programul s-a derulat fãrã omisiuni; înlesnirea muncii în echipã si supervizarea lucrãrilor date la colaboratori;  justificarea opiniei emise si redactarea raportului.

Ce cuprinde:- planificarea misiunii - note asupra utilizării lucrărilor efectuate de alţi auditori

sau specialişti;- datele şi duratele vizitelor, locurile de intervenţie;- compunerea echipei;

- data pentru emiterea raportului;- buget de timp şi realizarea lui;

- supervizarea lucrărilor - note asupra studierii dosarelor şi stabilirea soluţiilor la problemele ridicate;

- aprobarea tuturor deciziilor importante;- aprecierea controlului intern- evaluarea punctelor tari , punctelor slabe şi a zonelor derisc;

16

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 17/28

- foi de lucru privind sondajele asupra funcţionăriisistemelor;

- comentarii asupra anomaliilor;- obţinerea de elemente probante

-  program de lucru;-

foi de lucru (obiectivul, detalii asupra lucrării, comentarii,concluzii);- documente sau copii de documente de la intreprindere sau

terţi justificând cifrele examinate- detalii asupra lucrărilor efectuate pe conturile anuale:

comparaţii şi explicaţii asupra variaţiei;- sinteza generalã a rezultatelor pe diferite etape ale

misiunii si tratarea distinctã a punctelor care ar putea aveao influentã asupra deciziei de certificare;

- foi de lucru cu privire la faptele delictuale.Secţiuni

1) E.A. – Sinteză planificare şi rapoarte2) E.A. – Aprecierea controlului intern3) E.A. – Controlul conturilor 4) E.A. – Studiul lucrărilor efectuate de terţi5) E.A. – Verificări specifice6) E.A. – Intervenţii conexe - documente şi foi de lucru privind evenimente particulare,

fapte delictuale, variaţii de capital(creşteri sau scăderi de capital).23.Rolul şi importanţa dosarului permanent.

Conţinut: - informaţii şi documente ce pot fi folosite pe toată durata mandatului.Rol: - evitarea de la an la an a unor lucrări şi transmiterea de la un exerciţiu la altul a

elementelor de cunoaştere a intreprinderii;

Elemente: - fişa de caracterizare;- scurt istoric;- organigrama;-  persoanele care angajază intreprinderea;- conturile anuale ale ultimelor exerciţii;- note asupra organizării sectoarelor de activitate;- note asupra statutului;- P.V. ale C.A. şi A.G.A.;- structura grupului;- contracte, asigurări.

Secţiuni: - P.A. – “generalităţi” - identificarea înpreprinderii;- P.B. – “contul intern” - analiza diferitelor funcţiuni;- P.C. – “conturi anuale” - ultimele trei exerciţii;- P.D. – “analize permanente”;- P.E. – “fiscal şi social” - documente privind mediul fiscal şi social;- P.F. – “juridic” - statute, P.V. ale C.A., A.G.A., diverse contracte.

Cerinţe: - să fie ţinut la zi;- să elimine informaţiile perimate;

17

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 18/28

- să nu conţină documente voluminoase (numai extrasele necesare).24.Structura dosarului exerciţiului.

Dosarul exercitiului este bine sã fie împãrtit pe sectiuni (pãrti) pentru a usura utilizareasa. În general se foloseste o împãrtire în 10 sectiuni (pãrti) simbolizate de la A la J, astfel:

EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) intitulatã "Acceptarea misiunii" contine

documente referitoare la acceptare sau mentinerea misiunii de audit, cum ar fi:chestionarul de acceptare (cunoasterea globalã a întreprinderii, existenta unor riscuri etc.), scrisoarea cãtre predecesor, corespondenta cu clientul, fisa deacceptare sau de mentinere a misiunii, alte corespondente cu organismele profesionale, cu organismele de bursã si scrisoarea de misiune sau contractul de prestãri servicii de audit.

EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) intitulatã "Sinteza misiunii si rapoarte"contine documente precum: elemente de sintezã ale misiunii (sinteza, rezumatulajustãrilor, lista punctelor în suspensie, situatiile financiare certificate, evenimente posterioare, balante, declaratii ale conducerii întreprinderii), elemente de gestiunesi organizare (buget si planificare, onorarii), si rapoarte (raport general, rapoarte

speciale, raport conturi consolidate, alte rapoarte). EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) intitulatã "Orientare si planificare"

contine documente (foi de lucru) care se referã la: cunoasterea generalã aîntreprinderii, evaluarea unor riscuri inerente la nivelul de ansamblu al situatiilor financiare, mediul general de desfãsurare a controlului intern si planul de misiune;natura, calendarul si întinderea procedurilor de audit, pragul de semnificatie.

ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) intitulatã "Evaluarea riscului legat decontrol" contine elemente precum:- documentatie de evaluare a controlului intern (sondaje asupra functionãrii

controlului intern, analiza separãrii functiilor, sinteza evaluãrii riscurilor legate decontrol), documentatia si listele de proceduri si concluziile asupra evaluãrii riscului legat

de control. EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) intitulatã "Controale substantive" contine

elemente precum: programul de control, programele de muncã pe fiecare membrual echipei, foi de lucru continând examenul analitic, foi de lucru pe fiecareelement patrimonial de activ si de pasiv, naturã de cheltuieli sau naturã devenituri.

EF (dosarul exercitiului Sectiunea F) intitulatã "Utilizarea lucrãrilor altorprofesionisti" contine documente referitoare la programul de lucru al fiecăruispecialist.

EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) intitulatã "Verificãri si informatiispecifice" cuprinde documente referitoare la aspecte specifice solicitate expres

  prin reglementãri pentm întreprinderea auditatã (de exemplu, facilitãti fiscale,regimuri de subventie etc.).

EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) intitulatã "Lucrãrile de sfârsit demisiune" cuprinde documente precum: chestionaml de sfârsit de misiune,chestionarul de evenimente posterioare închiderii exercitiului.

EI (dosarul exercitiului, Sectiunea I) intitulatã "Interventii cerute prinreglementãri diverse" cuprinde documente referitoare la operatiuni privind

18

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 19/28

miscarea capitalului, operatiuni de emisiune de titluri, operatiuni privinddividendeIe etc.

EI (dosarul exercitiului, Sectiunea l) intitulatã "Controlul conturilorconsolidate" cuprinde toate documentele elaborate în cadrul etapelor misiunii deaudit de bazã, cu referire la conturile consolidate.

25.Structura dosarului permanent.Dosarul permanent se subdivide în 7 sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional, dupã cum urmeazã:

PA (dosarul permanent, Sectiunea A) intitulatã "Generalitãti" cuprindedocumente precum: fisa de prezentare a clientului, istoric, organizarea generalã,documentatii despre client (brosuri, extrase din presã etc.), fisa de acceptare si dementinere a misiunii etc.

PB (dosarul permanent, Sectiunea B) intitulatã "Documente privind controlulintern" care cuprinde: rapoarte asupra controlului intern (interne aleîntreprinderii, efectuate de alti experti si întocmite de auditor), sinteze privindaprecierea (evaluarea) controlului intern etc.

PC (dosarul permanent, Sectiunea C) intitulatã "Situatii financiare si rapoarteprivind exercitiile precedente" contine: situatiile financiare ale exercitiilor   precedente, raportãri intermediare, programele de control din exercitiile  precedente, rapoartele de audit, rapoarte speciale si alte rapoarte privindexercitiile precedente.

PD (dosarul permanent, Sectiunea D) intitulatã "Analize permanente" cuprindediverse lucrãri de analizã clasate pe elemente ale situatiilor financiare.

PE (dosarul permanent, Sectiunea E) intitulat "Fiscal si social" contine declaratiifiscale si alte aspecte fiscale ale întreprinderii, precum si aspecte sociale(contracte colective, contracte sociale) etc.

PF (dosarul permanent, Sectiunea F) intitulat "Juridice" contine documente

referitoare la contracte principale, conventii, lista asociatilor, extrase din proceseverbale ale AGA sau CA, extrase din actele constitutive ale întreprinderii etc.

PG (dosarul permanent, Sectiunea G) intitulat "Intervenanti externi" carecontine documente referitoare la alti auditori ai întreprinderii, avocatiiîntreprinderii, expertul contabil care asigurã asistentã contabilã si fiscalã aîntreprinderii etc.

26.Elementele de bază ale raportului de audit într-o misiune de audit statutar.Raportul unei misiuni de audit de bazã trebuie sã continã în mod obligatoriu urmãtoareleelemente de bazã:

Titlul raportului : Raportul de audit trebuie sã poarte un titlu precis. Derecomandat sã se foloseascã titlul de "Raportul auditorului independent" pentru a-l distinge de rapoartele care pot fi elaborate de alte persoane.

Destinatarul : Raportul de audit trebuie sã fie adresat destinataruluicorespunzãtor, în functie de circumstantele ce caracterizeazã misiunea siobligatiile legale. În mod obisnuit, raportul se adreseazã fie actionarilor, fieconsiliului de administratie al unitãtii, ale cãrei situatii financiare au fost auditate.

Paragraful introductiv: - identificarea conturilor anuale auditate;- data şi perioada la care se referă;

19

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 20/28

-menţionarea responsabilităţii conducerii şi auditorului(responsabilitatea asupra întocmirii conturilor revine conducerii;auditorului îi revine aceea de a exprima o opinie asupra acestor conturi).  

Întinderea lucrãrilor si natura unei lucrãri de audit:- normele de audit;

- întinderea lucrărilor şi descrierea lor;- că a fost planificat astfel încât săasigure în mod rezonabil că, conturile anuale nu comportă anomalii semnificative

Un paragraf al opiniei: Raportul de audit trebuie sã prezinte clar opiniaauditorului asupra faptului de a sti dacã situatiile financiare dau o imagine fidelã pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute (sau prezintă în mod sincer întoate aspectele lor semnificative) în acord cu referintele contabile si, dacã e cazul,dacã ele sunt conforme prevederilor legale.

Termenii utilizati pentru exprimarea opiniei auditorului sunt- ”dau o imagine fidelã" sau- "prezintã în mod sincer în toate aspectele lor semnificative".

Aceste douã formulãri semnificã, între altele, cã auditorul nu ia în considerare decâtelementele semnificative privind situatiile financiare.Referintele contabile sunt Standardele Internationale de Contabilitate, reguli emise decãtre institutiile sau organismele profesionale si practica generalã din tarã (luând înconsiderare exigentele de sinceritate) si legislatia localã.În scopul de a aviza pe cititor asupra contextului în care notiunea de fidelitate esteexprimatã, opinia auditorului va preciza referinta în raport de care situatiile financiaresunt stabilite, utilizând termeni ca "în conformitate cu lAS (sau cu normele nationale)".În afara opiniei referitoare la imaginea fidelã, poate fi necesarã includerea în Raportulauditorului a unei opinii asupra faptului de a sti dacã aceste situatii financiare suntconforme cu alte prevederi legale sau statutare.

Data raportului: Raportul auditorului trebuie sã poarte data de la sfârsitullucrãrilor de audit. Cititorul este astfel informat cã auditorul a apreciat efectele asuprasituatiilor financiare si asupra raportului sãu, evenimentelor si tranzactiilor intervenite, decare el a avut cunostintã pânã la aceastã datã. Întrucât responsabilitatea auditorului constãîn emiterea unui raport asupra situatiilor financiare pregãtite si prezentate de conducereasocietãtii, raportul sãu nu trebuie sã poarte o datã anterioarã celei la care situatiilefinanciare au fost închise si aprobate.

Adresa auditorului: Raportul trebuie sã mentioneze într-un loc anume, loculspecific, care este în general cel al orasului în care sunt situate birourile auditorului careare responsabilitatea auditului.

Semnãtura auditorului: Raportul trebuie sã poarte semnãtura societãtii de

expertizã contabilã sau a auditorului persoanã fizicã sau pe amândouã. Raportulauditorului poartã, în general, semnãtura cabinetului sau societãtii de audit, cãci aceastaîsi asumã responsabilitatea auditului.

27.Opinia defavorabilă: motive, mod de prezentare  O astfel de opinie poate fi datoratã dezacordului cu conducerea intreprinderii privind principiile şi metodele contabile care poate fi dată de:

- insuficienta a ovizioanelor pentru deprecierile de stocuri si creante;

20

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 21/28

- stocuri supraevaluate sau subevaluate datoritã unor erori în calculul costurilor  productiei sau în determinarea mãrimii stocului (cantitãtilor);

- respectarea principiului independentei exercitiului;- neluarea în considerare a evenimentelor posterioare care confirrnã sau infirmã o

situatie existentã la data închiderii exercitiului;

- neluarea în considerare a principiului prudentei prin supraevaluarea activelor;- erori în clasarea tertilor (clienti incerti mentinuti ca clienti obisnuiti).Opinia defavorabilă se poate prezenta astfel:

Astfel, cum este explicat în nota "X", nu s-au constatat amortismente în situatiilefinanciare. Aceastã practicã nu este, în opinia noastrã, în acord cu Normele de amortizarea capitalului imobilizat în active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unuiamortisment linear si a unei cote de .... pentru clãdiri si ... pentru utilaje, trebuia sã seridice la suma de ..., pentru exercitiul încheiat la 31 decembrie ... . În consecintã,amortismentele cumulate trebuiau sã se ridice la .... mil. lei, iar pierderea exercitiului si pierderile cumulate la ... mil. lei.Dupã pãrerea noastrã, datoritã incidentei faptelor mentionate în paragraful precedent,

situatiile financiare nu dau o imagine fidelã situatiei financiare a societãtii la 31decembrie ..., contului de profit si pierdere, pentru exercitiul încheiat la aceastã datã, si nusunt conforme cu prevederile legale si statutare.

28.Imposibilitatea exprimării unei opinii: motive, mod de prezentareEmiterea unei astfel de opinii poate fi cauzată de o limitare a întinderii lucrărilor.Limitarea întinderii lucrãrilor constã în imposibilitatea auditorului de a folosi mijloacele pe care le-ar considera necesare si, în special pentru obtinerea elementelor probante.Se poate prezenta astfel:"Noi nu am fost în mãsurã sã asistãm la inventarul fizic, nici sã procedãm la confirmareadirectã a conturilor de clienti, din cauza limitãrii întinderii lucrãrilor noastre, impusã decãtre directiune.

Având în vedere importanta faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimãm opinia asupraconturilor anuale."29. Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare

Emiterea unei opinii cu rezerve este determinată de apariţia unei problemesemnificative privind continuitatea activităţii de exploatare sau cînd nu se participă lainventariere şi nu există posibilitatea aplicării de metode alternative pentru confirmareavalorii stocurilor Se introduce un paragraf înaintea opiniei care conţine rezerva exprimată de auditor.Exemplu de rezerve datorate limitãrii întinderii lucrãrilor:"Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200x cãci noi am fostdesemnati auditori ulterior acestei date. Tinând seama de natura documentelor contabile

ale societãtii, noi am putut controla cantitãtile prin alte proceduri.Dupã pãrerea noastrã, cu exceptia incidentei ajustãrilor care ar fi putut fi necesare, dacãnoi am fi putut efectua controlul fizic al cantitãtilor, situatiilor financiare dau o imaginefidelã pozitiei si situatiei financiare a societãtii la 31 decembrie ...., cât si contului de profit si pierdere pentru exercitiul încheiat la aceastã datã si sunt conforme cu prevederilelegale si statutare".30.Opinia fără rezerve: semnificaţie, mod de prezentare.In opinie fără rezerve:

21

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 22/28

auditorul concluzionează că, conturile anuale dau o imagine fidelăconform referinţei contabile indicate;

orice schimb de reguli şi metode contabile sau orice schimbare înmodalităţile de aplicare a acestora, cât şi incidenţele lor au fost corectreţinute şi descrise în anexe;

Când apar elemente care nu afectează opinia se adaugă un paragraf (după cel de opinie) şise precizează că nu constituie o rezervă (lămureşte cititorul asupra unui punct privindconturile anuale).Exemplu de prezentare

"Dupã pãrerea noastrã, conturile anuale dau o imagine fidelã (sau prezintã în modsincer, în toate aspectele lor semnificative), pozitiei si situatiei financiare a societãtii la 31decembrie 200x precum si rezultatelor acestor operatii si fluxurilor de trezorerie pentruexercitiul închis la aceastã datã, în conformitate cu normele internationale (sau nationale)de contabilitate".31.Opinia fără rezerve, dar cu un paragraf de observaţii: semnificaţie, mod deprezentare.

În unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adãugând un paragraf de observatii alcãrui obiectiv este de a lãmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expusde o manierã detaliatã în anexã. Adãugarea unui astfel de paragraf nu afecteazã opiniaauditorului; aceasta se situeazã de preferintã dupã paragraful de opinie si precizeazã, îngeneral, cã acesta nu constituie o rezerva.Acest tip de opinie se formuleazã atunci când apar elemente care însã nu afecteazã opiniaauditorului; paragraful de observatii se situeazã, de regulã, dupã paragraful de opinie.Forma de prezentare a paragrafului de opinie în acest caz este urmãtoarea:

"Fãrã sã exprimãm o rezervã asupra situatiilor financiare, noi atragem atentiaasupra notei "X" din anexã. Societatea face obiectul unui proces în care este acuzatã deinfractiune în utilizarea brevetelor si în care i se pretinde vãrsarea redeventelor si

daunelor de interese; societatea a angajat o contra-actiune si audierile preliminare, cât si procedurile juridico-administrative ale celor douã actiuni sunt în curs. Rezultatul final alacestei afaceri nu poate, în prezent, sã fie determinat si, în consecintã, nu au fostconstituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea sã rezulte".32.Paragraful opiniei: tipuri de opinie.Tipuri de opinie:

opinia fãrã rezerve (curatã) opinia fãrã rezerve dar cu un paragraf de observatii opinia cu rezerve imposibilitatea exprimãrii unei opinii opinia defavorabilã

33.Paragraful privind natura şi întinderea lucrărilor de audit.Acest paragraf cuprinde referentialul de audit utilizat, respectiv StandardeleInternationale de Audit sau norme si practici nationale, precum si descrierea lucrãrilor decãtre auditor.Raportul auditorului trebuie sã descrie întinderea lucrãrilor de audit, indicând cã ele aufost îndeplinite conform Standardelor Internationale de Audit sau conform normelor sau practicilor nationale.

22

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 23/28

"Întinderea lucrãrilor" dã posibilitatea pentru auditor sã punã în operã procedurile deaudit judecate ca necesare în conditiile concrete date. Cititorul are în fapt nevoie sã seasigure cã auditul a fost fãcut conform normelor si practicilor în materie; dacã aceasta nurezultã în mod clar, se presupune cã normele si practicile utilizate sunt cele din taraindicatã prin adresa auditorului.

Raportul trebuie sã precizeze cã auditul a fost planificat si executat de o manierã care sãasigure în mod rezonabil cã situatiile financiare nu comportã anomalii semnificative.Raportul de audit trebuie sã descrie auditul, ca presupunând:

examenul, pe bazã de sondaje, a elementelor probante care justificãsumele si informatiile continute în situatiile financiare;

evaluarea principiilor si metodelor contabile folosite pentru elaborareasituatiilor financiare;

evaluarea estimãrilor semnificative fãcute de conducere pentru a stabilisituatiile financiare;

revederea prezentãrii de ansamblu a situatiilor financiare.Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmãtoare:

"Noi am realizat auditul conform Standardelor Internationale de Audit (sau se poate facereferire la normele sau practicile nationale). Aceste standarde (norme) precizeazã cãauditul nostru trebuie sã fie planificat si realizat în scopul de a obtine o asigurarerezonabilã cã, situatiile financiare nu comportã anomalii semnificative. Un audit constã îna examina, pe bazã de sondaje, elementele probante care sã justifice sumele siinformatiile continute în situatiile financiare; el constã, de asemenea, în a evalua principiile si metodele contabile folosite si estimãrile semnificative fãcute de cãtreconducerea entitãtii, pentru închiderea situatiilor financiare, cât si în a efectua o revederea prezentãrii de ansamblu a acestora. Estimãm cã auditul efectuat furnizeazã o bazãrezonabilã a exprimãrii opiniei noastre".34.Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.

Paragraful introductiv cuprinde identificarea conturilor anuale auditate; data şi perioada la care se referă; menţionarea responsabilităţii conducerii şi auditorului (responsabilitatea asupra

întocmirii conturilor revine conducerii iar auditorului îi revine aceea de a exprimao opinie asupra acestor conturi);

Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmãtoare:"Noi am procedat la auditarea situatiilor financiare ale societãtii "X", încheiate la 31decembrie 200x., asa cum sunt prezentate în anexele la prezentul Raport. Aceste situatiifinanciare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitãtii. Responsabilitateanoastrã este, ca pe baza auditului nostru, sã exprimãm o opinie asupra acestor conturi

anuale"35.Conţinutul raportului de auditRaportul de audit trebuie sã continã:

relatia contractualã de executare a misiunii de audit; observatiile reiesite din diverse verificãri; informatiile a cãror mentiune în raport este prevãzutã expres de lege; oferirea garantiei pentru actionari si terti cã un personal calificat a obtinut

asigurarea cã situatiile financiare oferã o imagine fidelã, clarã si completã

23

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 24/28

  pozitiei financiare, performantelor si situatiei financiare generale aîntreprinderii;

mentiune a cã situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul deaudit.

Din raportul de audit trebuie sã rezulte în mod clar:

mentionarea responsabilitãtilor pentru auditor si pentru conducereaîntreprinderii; descrierea obiectivelor si natura misiunii de audit; situatiile care fac sã aparã incertitudini; natura si locul observatiilor în raport.

36.Rolul raportului de auditRaportul de audit are un triplu rol:

instrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise deentitatea auditatã, respectiv cu publicul, precum si cu actionarii pentru

decizii economice; instrument de confirmare a încrederii publicului si actionarilor în situatiile

financiare prezentate de o entitate; instrument de identificare a responsabilitãtilor pentru auditor si pentru

conducerea entitãtii auditate.37.Care sunt normele de referinţă în auditul situaţiilor financiare ?În auditul situatiilor financiare ale unei entitãti sunt folosite douã categorii de norme dereferintã: norme contabile si norme de audit.

1. Norme contabile:- sunt emise de autoritatea prevăzută de lege (Ministerul Finanţelor);- sunt comune tuturor celor care stabilesc, controlează şi utilizează conturile.

2. Norme de audit financiar care sunt un ansamblu de reguli stabilite de autoritatea profesională pe care auditorul trebuie să le respecte în exercitarea misiuniişi care permit terţilor să aibă asigurarea că opinia auditorului va fi emisă după criterii decalitate unitare.

Acestea se înpart în:A. Norme profesionale de lucru;B. Norme de raportare a opiniilor (Raportulde audit);C. Norme generale de comportament profesional.

38.Ce sunt şi ce rol joacă normele de audit ?Definitie : Normele (standardele) de audit reprezintã un ansamblu de reguli definite de oautoritate profesionalã la care se referã auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:

• Standardele Internationale de Audit (ISA), Practicile Internationale de Audit(IAPS), Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE),Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE),Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul

24

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 25/28

  pentru Standarde de Audit si Asigurãri (IAASB) din cadrul FederatieiInternationale a Contabililor (IFAC);

• norme nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritateîn domeniu.

Rol : Normele de audit permit pe de o parte tertilor sã aibã asigurarea cã opinia

auditorului va fi emisã în functie de criterii de calitate omogene şi pe de altă parteauditorului sã defineascã scopurile pe care le are de atins prin punerea în lucru a celor mai potrivite tehnici. Normele de audit se clasificã în trei categorii, acoperind întreaga activitate a auditorului:

• norme profesionale de lucru;• norme de raportare;• norme generale de comportament.

39.Ce sunt şi ce rol au normele contabile ?  Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare dindomeniul contabilitãtii care sunt, de regulã, organisme de interes public, autonome. Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleazã siutilizeazã situatiile financiare. Entitãtile care au obligatia de a stabili situatii financiaresunt cele prevãzute la art. 1 din Legea Contabilitãtii. Cei care controleazã sunt prevãzuti prin legislatia fiecãrei tãri (auditori, cenzori) si au ca referintã în activitatea lor normelecontabile. Situatiile financiare sunt destinate sã satisfacã nevoile comune de informatii aleunei game largi de utilizatori. Pentru multi utilizatori aceste situatii financiare constituiesingura sursã de informatii complementare care sã le satisfacã nevoile.Aceste situatii financiare trebuie sã fie stabilite potrivit uneia sau mai multora dinreferintele urmãtoare:

• standarde internationale de raportare financiarã;• standarde sau norme contabile nationale;• alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si

 prezentarea situatiilor financiare. Normele contabile internationale sunt stabilite de IASCF (Fundatia Comitetului pentruStandarde Internationale de Contabilitate) si sunt denumite generic StandardeleInternationale de Raportare Financiarã (IFRS) care cuprind:

-Standardele Internationale de Raportare Financiarã emise de IASB (IFRS);-Standardele Internationale de Contabilitate (lAS);-Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;

-Alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.40.Ce este şi cum se determină pragul de semnificaţie ?Definiţie: În general, prin prag de semnificatie se întelege nivelul, mãrimea unei sume peste care auditorul considerã cã o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afectaregularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, cât si imaginea fidelã a rezultatului, asituatiei financiare si a patrimoniului întreprinderii.Definirea pragului de semnificatie permite auditorului încã de la începutul activitãtii(misiunii) sale sã aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sã continã erorisau inexactitãti semnificative, iar la sfârsitul misiunii sã aprecieze dacã anomaliile pe care

25

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 26/28

le-a descoperit trebuie sã fie corectate în cadrul exercitiului, în scopul de a putea emite oopinie fãrã rezerve.Pentru determinarea   pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente dereferintã: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.  Există o metodã analiticãde calcul si estimare a pragului de semnificatie în cadrul căreia se disting douã faze si 5

etape. Ea se bazează pe analiza domeniilor semnificative.Faza de planificare a profunzimii testelor cu douã etape:a. Fixarea valorii preliminare a pragului de semnificatie; b. Repartizarea valorii preliminare a pragului de semnificatie.Faza de evaluare a rezultatelor, în care se disting trei etape:c. Estimarea valorii totale a prezentãrilor eronate din segment;d. Estimarea valorii cumulate (combinate) a prezentãrilor eronate;e. Compararea estimãrii valorii cumulate cu valoarea preliminarã sau revizuitã a praguluide semnificatie.

41. Riscul de audit: componentele şi relaţiile între acestea

Riscul de audit – RA- consta în faptul ca auditorul exprima o opinie incorectã, datoritãfaptului ca în situatiile financiare sunt erori semnificative.Riscul de audit se divide în 3 componente:

• riscul inerent (general i specific) RI;ș

• riscul legat de control RC;• riscul de nedescoperire RN.

Existã anumite relatii între cele trei componente ale riscului de audit: RA=RI*RC*RNRiscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurilelegate de control. De exemplu, dacã riscurile inerente si cele legate de control suntridicate, trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare redus, astfel încât sã fie redus câtmai mult riscul de audit si, invers, dacã riscurile inerente si cele legate de control sunt

slabe, auditorul va accepta un nivel al riscului de nedetectare mai ridicat, reducând astfelriscul de audit.Pe de altã parte, trebuie sesizatã si relatia de invers-proportionalitate: dintre caracterulsemnificativ si riscul de audit; cu cât pragul de semnificatie este mai mare cu atât risculde audit este mai mic si invers. Dacã, de exemplu, auditorul constatã cã pragul desemnificatie acceptabil este redus, riscul de audit creste; atunci auditorul va putea:-sã reducã nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri maidezvoltate sau suplimentare;-sã reducã riscul de nedescoperire modificând natura, calendarul si întindereacontroalelor proprii.42.Ce este riscul legat de control ?

  Riscul legat de control - constã în faptul cã o eroare semnificativã în cont sau într-ocategorie de operatiuni,izolatã sau împreunã cu alte solduri de cont sau categorii deoperatiuni, nu este nici prevenitã, nici descoperitã si corectatã prin sistemul contabil si decontrol intern utilizate.

Riscul legat de control nu poate fi în întregime eliminat, având în vedere limiteleinrerente oricãrui sistem contabil si de control intern.În general, auditorul fixeazã un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci când:-sistemele contabile si de control intern nu sunt aplicate corect;

26

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 27/28

-sistemul contabil si de control intern al întreprinderii sunt considerate ca insuficiente.Când evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui

sã documenteze elementele pe care se sprijinã în concluziile sale.43.Ce este riscul inerent ?Riscul inerent constã în posibilitatea ca soldul unui cont sau cã o categorie de operatiuni

sã comporte erori semnificative, izolate sau împreunã cu erorile din alte conturi saucategorii de operatiuni, datoritã unui control intern insuficient. Riscul inerent se împarteîn risc inerent general i risc inerent specific. Riscul inerent general include riscul deș  management, de contabilitate, de audit i de afacere.ș

Pentru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la judecãti profesionale bazate peevaluarea unor factori ca:

• experienta si cunostintele cadrelor de conducere, eventualele schimbãriintervenite în cursul exercitiului la nivelul conducerii;

•  presiuni exercitate asupra conducerii si alte împrejurãri de naturã a incita la prezentarea unor situatii financiare inexacte (numãr mare de întreprinderi falite însectorul de activitate);

• natura activitãtilor desfãsurate de întreprindere (uzura moralã a tehnologiei,echipamentelor, produselor si serviciilor, structuri neadecvate);• factori influentând sectorul din care face parte întreprinderea: conditii economice

si concurenti ale, inovatii tehnologice, evolutia cererii si practicile contabile;• situatii financiare care pot sã continã anomalii: conturi continând ajustãri privind

exercitiile anterioare sau estimãri;• vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnãri;• înregistrarea unor operatiuni neobisnuite si complexe, mai ales la sfârsitul

exercitiului.44.Ce este riscul de nedetectare ?Riscul de nedescoperire constã în faptul cã controalele declansate de auditori nu reusesc

sã descopere o eroare semnificativã în soldul unui cont sau într-o categorie de operatiuni,izolatã sau împreunã cu alte solduri sau categorii de operatiuni. Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului; riscul denedetectare nu poate fi eliminat în totalitate, oricare ar fi tehnicile si procedurile folositede auditor.

45. Conceptul de independenţă în audit.În cazul unei misiunilor de audit membrii auditorii trebuie să fie independenţi faţă declienţi.Independenţa implică:

 Independenţa de spirit (de drept).Starea de spirit care permite emiterea unei concluzii fără a fi afectat de influenţe care

compromit raţionamentul profesional şi care permit unei persoane să acţioneze cuintegritate, să exercite obiectivitate şi scepticism profesional.

 Independenţa în aparenţă (de fapt).Evitarea faptelor şi a situaţiilor care sunt atât de semnificative încât o terţă parteinformată şi rezonabilă, care cunoaşte toate informaţiile relevante, inclusiv măsurile de  protecţie aplicate, ar concluziona în mod rezonabil că integritatea, obiectivitatea sauscepticismul profesional al firmei sau al unui membru al echipei de asigurare au fostcompromise.

27

5/10/2018 Audit Bun 2010 Ceccar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/audit-bun-2010-ceccar 28/28

Misiunile de audit al situaţiilor financiare sunt relevante pentru o gamă largă de utilizatoriidentificaţi; în consecinţă, pe lângă independenţa de drept, independenţa de fapt este de odeosebită importanţă. În consecinţă, clienţii de audit al situaţiilor financiare, membriiechipei şi firma trebuie să fie independenţi faţă de clientul de audit al situaţiilor 

financiare .Astfel de cerinţe de independenţă includ interdicţii privind anumite relaţii dintre membriiechipei şi directori, funcţionari şi angajaţi ai clientului care se află în poziţia de a exercitainfluenţă directă şi semnificativă asupra informaţiilor din subiectul în cauză (situaţiilefinanciare). De asemenea, ar trebui să se ia în consideraţie dacă ameninţările laindependenţă sunt create de relaţii cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercitainfluenţă directă şi semnificativă asupra subiectului în cauză (poziţia financiară, performanţă financiară şi fluxurile de trezorerie).Evaluarea ameninţărilor la adresa independenţei şi activităţile ulterioare trebuie să fiesusţinute de probele obţinute înainte de acceptarea misiunii şi în timpul desfăşurăriiacesteia.

Pentru evaluarea independenţei se fac referiri la:- ameninţări semnificative- clar nesemnificative dacă se ajunge la concluzia că este atât comună, cât şi lipsită deconsecinţe.Atunci când se identifică ameninţări care nu sunt în mod clar nesemnificative, iar firmadecide să accepte sau să continue misiunea de audit, decizia ar trebui să fie documentată.Documentaţia ar trebui să includă o descriere a ameninţărilor identificate şi a măsurilor de protecţie aplicate pentru eliminarea sau reducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil.

46.

47. ?

28