atractii turistice caciulata

7/24/2019 atractii turistice caciulata

1/51

Orasul Calimanesti este situat in partea central-sudica a Romaniei, pe malul drept al Oltului, in

Depresiunea subcarpatica Jiblea-Calimanesti, la altitudinea de 260-280 m, 18 km distanta de

municipiul Ramnicu Valcea (sediul administrati al Judetului Valcea!, cu o populatie de 8"6## locuitori"

$mpreuna cu statiunea Caciulata, acesta alcatuieste statiunea Calimanesti-Caciulata, statiune

desc%isa in tot cursul anului"

Clima este speci&ica depresiunilor subcarpatice adapostite, &ara ariatii mari de temperatura, cu eri

racoroase (in 'ur de 20C in luna iulie! si cu ierni relati blande (intre -1 si -)C in luna ianuarie!"

*emperatura medie anuala este de + C" recipitatii moderate ()0-800 mm anual!" .actorii de cura

naturala sunt repre/entati de clima protectoare si i/oarele (descoperite in 182! de ape minerale

sul&uroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu, mane/iu, in principal %ipotonice, cu concentratie,

compo/itie c%imica si temperatura ariabile (minerali/are intre 0") si 11") rl atermale, me/otermale

31C, si %ipertermale4 3+")C!"

rimele pailioane pentru cura de apa minerala datea/a din anul 1+10" $n pre/ent, statiunea

Calimanesti-Caciulata dispune de instalatii pentru bai calde in cada sau ba/in cu apa minerala,

electro%idroterapie si kinetoterapie, aerosoli si in%alatii, ba/ine descoperite cu apa termala sul&uroasa(in statiunea Caciulata!, i/oare de apa minerala pentru cura interna, sali de imnastica medicala,

sauna, ba/ine de inot situate pe malul raului Olt etc"

5tatiunea este indicata in tratamentul bolilor diestie (astrita cronica cu %ipoaciditate, constipatie

cronica, colita cronica!, al bolilor %epatobiliare (disc%ine/ie biliara, colicistita cronica care pre/inta sau

nu calculi, %epatita cronica, pancreatita cronica, starii postoperatorii in bolile &icatului!, boli ale

sistemului renal si urinar (litiasa la rinic%i, pielone&rita cronica %ermal 4 31C, and

%pert%ermalaparatului diestiin, in&ectii urinare!, tulburari metabolice si nutritionale (diabet melitus,

stari %iperuremice, obe/itate!, in a&ectiuni respiratorii (bronsita, tra%eobronsita cronica!, in boli ale

sistemului neros peri&eric (pare/a, sec%ele ale poliomielitei!, stari reumatismale (spondilo/a, artro/a,

poliartro/a, tendinita!, stari posttraumatismale (dupa entorse, lu7atii si &racturi!, boli inecoloice

(sindrom oarian cau/at de menopau/a!, boli O"R"" (rinosinu/ita cronica, larinita cronica alerica

etc"!, boli dermatoloice, cardioasculare si de alta natura"

1"30 km5c%itul Ostro 2"30 km9anastirea Co/ia 2"+0 kmCastrul Roman :rutela 3"30 km9anastirea *urnu )"0 km9anastirea 5tanisoara "20 km9anastirea .rasinei 8"#0 km5c%itul a%omie +"0 kmarcul ;ational Co/ia 11"60 km9anastirea Cornetu -


2/51

rint
http://www.directbooking.ro/obiectiv-schitul-ostrov-201.aspxhttp://www.directbooking.ro/obiectiv-schitul-ostrov-201.aspx


3/51

Detalii=oteluri in /ona=arta %otelurilor

Schitul Ostrov - prezentare si imagini

Ostrov este un schit de calugari si se afla amplasat pe o insula a lacului de acumulare

al hidrocentralei Calimanesti de pe raul Olt, fiind legat de statiunea balneo-climaterica Calimanesti-Caciulata printr-un pod, la o distanta de 5 km de la halta

C.F.R. Calimanesti-Jiblea.

iserica este re!idita pe locul unei biserici mai vechi din secolul al "#$-lea sau

inceputul secolului al "$-lea, fiind ctitorita de %eagoe asarab si sotia sa, doamna

&espina.

'-a sfintit ne!ugravita, pentru cult folosindu-se in prima fa!a icoane pictate, aflate

asta!i in (u!eul de )rta al Romaniei. )ltarul a fost pictat in *+5, restul bisericii

fiind in stil fresca, de o remarcabila valoare artistica si a fost terminat in anul *+.

/ot atunci i s-a inlocuit si inscriptia din pisania veche cu un te0t romanesc, scris cu

litere chirilice. O mare podoaba de arhitectura interioara, care a infruntat vremurile,

este 1tampla aurita1, din lemn de tei care datea!a e0act de la !idirea bisericii.

#coanele imparatesti sunt foarte vechi, unele ipote!e sustinand ca ar fi chiar cele

originare. #coana (aicii &omnului a fost restaurata in *+2* de #oan 3ugravul.
http://www.directbooking.ro/obiectiv-schitul-ostrov-201.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-schitul-ostrov-201.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-schitul-ostrov-201.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-schitul-ostrov-201.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-schitul-ostrov-201.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-schitul-ostrov-201.aspx#


4/51

4a decembrie *6 chiliile si cladirile e0istente au fost distruse de un incendiu,

fiind re!idite pe temeliile vechi in anul *27. 8rincipalele restaurari s-au facut in anii

*27, *25-*25+, *2-*26. &in timpul lui %eagoe asarab au ramas trei icoane9'fantul %icolae, Coborarea de pe cruce si 'fantul 'ava, toate de o mare valoare

artistica, in pre!ent aflate in custodia (u!eului de )rta al Romaniei.

#ncepand cu secolul al "$#-lea pana in *2, 'chitul Ostrov a fost schit de calugarite.

#n acest schit s-au calugarit sotia lui %eagoe asarab, &oamna &espina, cu numele

de 8latonida, si mama lui (ihai $itea!ul, care si-a luat numele de /eofana.

Constructia hidrocentralei Calimanesti a impus ca biserica, impreuna cu insula, sa fie

ridicate cu circa m, pentru a nu fi inundate, si reconstruita casa staretiei. #ntregul

ansamblu insular este un frumos parc de agrement pentru vi!itatorii statiunii

Calimanesti-Caciulata care, pe langa alte 1dotari1, reuneste un numar de 7+ de specii

de arbori, arbusti si trandafiri.

Manastirea Cozia, Valea Oltului

O&erte Valea OltuluiO&erte Romania
http://romania.directbooking.ro/oferte-valea-oltului_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=25&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-valea-oltului_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=25&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=0&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-valea-oltului_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=25&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=0&tr=


5/51

rint

Detalii
http://www.directbooking.ro/obiectiv-manastirea-cozia-197.aspxhttp://www.directbooking.ro/obiectiv-manastirea-cozia-197.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-manastirea-cozia-197.aspxhttp://www.directbooking.ro/obiectiv-manastirea-cozia-197.aspx#


6/51

=oteluri in /ona=arta %otelurilor

Manastirea Cozia - prezentare si imagini

(anastirea Co!ia, situata la 5 km de statiunea Calimanesti, pe malul drept al Oltului

si la cca. km nord de Rm.$alcea, a fost ctitorita intre *6+-*6 de catre (ircea

cel atran, la sfatul calugarului carturar %icodim de la /ismana, :sfetnicul lui (ircea

intru cele dumne!eiesti:. (anastirea Co!ia a fost tarnosita, la * mai *6, de insusi

%icodim al carui chip este !ugravit in partea de sud a pronaosului. Ca manastire,

Co!ia s-a organi!at sub directa supraveghere a lui %icodim de la /ismana. ;l

numeste cel dintai staret cunoscut din documente, #eromonahul Chir


7/51

8ictura bisericii a fost facuta in fresca, in *62-*62*. )ceasta s-a pastrat numai in

pronaos. #n naos si in altar pictura a fost lucrata tot in fresca, in *++, cu prile=ul

lucrarilor de reparatii facute ansamblului monahal de pe vremea harnicului 'erban

Cantacu!ino. ) fost refacuta de 8reda !ugravul si de fiii sai, #anache 'ima si (ihail.

#n *27-*2 a fost restaurat intreg ansamblul mural.

#n corpul de cladiri de pe latura estica a fost amena=at un mu!eu in care sunt e0puse

monede, tiparituri vechi, obiecte si podoabe de cult, printre care se pot mentiona9

epitaful din *62, o ;vanghelie din *77 tiparita de mitropolitul $arlaam, 8saltirea in

versuri a lui &osoftei - *+6, un anteriu al preotului Radu 'apca, pe care Cu!a l-a

numit aici crator-civil.

Castrul Roman Arutela, Valea Oltului


rint
http://romania.directbooking.ro/oferte-valea-oltului_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=25&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-valea-oltului_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=25&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=0&tr=http://www.directbooking.ro/obiectiv-castrul-roman-arutela-202.aspxhttp://romania.directbooking.ro/oferte-valea-oltului_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=25&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=0&tr=http://www.directbooking.ro/obiectiv-castrul-roman-arutela-202.aspx


8/51


Castrul Roman Arutela - prezentare si imagini

Castrul roman Arutela este un monument istoric, situat ntre localitile

Pua i Cciulata, n punctul Poiana Bivolari, lng oraul Climneti,

find trecut n lista monumentelor istorice din 2! datnd din epoca

roman anii "#$%"#& d'C' Construcia se gsete pe malul stng al (ltului,

n vecintatea )nstirii Co*ia i n am+iana compleului -idroenergetic

.urnu'

/atarea s0a 1cut pe +a*a unei inscripii, descoperit n du+lu eemplar n1aa a dou din porile castrului, din care re*ult c acesta a 1ost construit

n vremea mpratului adrian, de un detaament de arcai sirieni 34uri

4agittari5, n anul "#&, din ordinul lui .itus 6lavius Constans, procurator i

guvernator militar al /aciei 7n1erior' 8ltima moned, ca datare,

descoperit la Arutela, a 1ost emis ntre anii 22%22# d'C' 9a Arutela a

eistat i o ae*are dacic, care i0a prelungit eistena su+ stpnirea

roman'
http://www.directbooking.ro/obiectiv-castrul-roman-arutela-202.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-castrul-roman-arutela-202.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-castrul-roman-arutela-202.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-castrul-roman-arutela-202.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-castrul-roman-arutela-202.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-castrul-roman-arutela-202.aspx#


9/51

6ortifcaia construit din lespe*i de piatr are 1orm ptrat cu laturile de

: de metri prev*ute cu turnuri semicirculare la coluri i turnuri ptrate

de o parte i de alta a porii pretoriene' Pe celelalte dou laturi se vdporile de serviciu 3porta principalis detra i porta principalis sinistra5'

;idul de incint a 1ost ridicat din +locuri mari de piatr de 1orm

dreptung-iular i, dup ca*, lespe*i su+iri i piatr mrunt, ne1asonat,

prinse cu mortar, pentru a se asigura ori*ontalitatea'

9a partea interioar a *idului de aprare sunt construii o serie de pinteni

din piatr, care alctuiau compartimente menite s adposteasc +arci

pentru depo*ite de materiale i gra


10/51

rint
http://www.directbooking.ro/obiectiv-manastirea-turnu-200.aspxhttp://www.directbooking.ro/obiectiv-manastirea-turnu-200.aspx


11/51


Manastirea Turnu - prezentare si imagini

(anastirea /urnu este una dintre vetrele monahale de mare spiritualitate crestina,

din ;parhia Ramnicului, ase!ata intr-un loc retras pe malul stang al Oltului, sub

(untele Co!ia, la doi kilometri de ctitoria voievodului (ircea cel atran, (anastirea

Co!ia.)ccesul spre ea a fost deosebit de greu, timp de secole. &in partea sudica, se

a=ungea cu trasura de la Jiblea, iar de la Co!ia, cu barca peste Olt, apoi pe =os de-alungul raului9 spre nord, singura legatura o formau potecile ce urcau culmea

muntelui si coborau in satele 4ovistei. Chiar si marele geograf


12/51

#n pre!ent la (anastirea /urnu vietuiesc peste 5 de monahi si frati, in munca si

rugaciune.

Manastirea Stanisoara, Valea Oltului


rint
http://romania.directbooking.ro/oferte-valea-oltului_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=25&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-valea-oltului_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=25&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=0&tr=http://www.directbooking.ro/obiectiv-manastirea-stanisoara-198.aspxhttp://romania.directbooking.ro/oferte-valea-oltului_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=25&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=0&tr=http://www.directbooking.ro/obiectiv-manastirea-stanisoara-198.aspx


13/51


Manastirea Stanisoara - prezentare si imagini

(anastirea 'tanisoara, numita, pana in secolul al "$###-lea, %ucet, este situata la

poalele masivului Co!ia, pe versantul sau sudic, pe teritoriul localitatii Calimanesti,

in =udetul $alcea. %umele manastirii - :stanisoara: - vine de la stanele de oi ce

e0istau in partea locului.

)se!amantul monahal de la 'tanisoara se afla ascuns intr-un colt de rai, cadrul

natural linistit si pacea ce incon=oara locul fiind depline. #n aceasta manastire,ase!ata departe de lumea de!lantuita, monahii duc o viata foarte austera, slu=bele tin

uneori toata noaptea, iar hrana este fara carne.

8ana in anul *7 (anastirea 'tanisoara a fost metoc al (anastirii Co!ia, iar dupa

aceasta data manastirea a devenit independenta. )ctuala biserica din piatra a fost

construita intre anii *26-*2, sub ctitoria episcopului


14/51

#ncendiul din luna februarie a anului *2*+ a distrus chiliile schitului. #n locul

acestora, intre anii *26-*27, a fost !idit un frumos paraclis in forma de nava.

8araclisul este folosit de calugari pentru slu=bele de iarna.

Manastirea Frasinei, Valea Oltului


rint
http://romania.directbooking.ro/oferte-valea-oltului_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=25&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-valea-oltului_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=25&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=0&tr=http://www.directbooking.ro/obiectiv-manastirea-frasinei-407.aspxhttp://romania.directbooking.ro/oferte-valea-oltului_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=25&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=0&tr=http://www.directbooking.ro/obiectiv-manastirea-frasinei-407.aspx


15/51


Manastirea Frasinei - prezentare si imagini

'ituata in comuna (uereasca, la 5 km de Ramnicu $alcea, (anastirea Frasinei are

de fapt doua biserici.

iserica (anastirii Frasinei, !isa si iserica (are, avand hramul :)dormirea (aicii&omnului:, cu intreg ansamblul de cladiri, in forma de cetate, este ctitoria 'fantului

Calinic de la Cernica, episcopul Ramnicului, care a construit-o intre anii *-*6,

an in care o si sfinteste. 8ictura, facuta in ulei de pictorul ardelean (isu 8op, in stilul

lui /attarascu, a fost spalata in anul *2 de pictorul )ritium )vachian. )ceasta

biserica este monument istoric.

iserica schitului vechi, cu hramul :%asterea 'fantului #oan ote!atorul:, a fost

construita din lemn de calugarii bulgari #larion si 'tefan, in anul *+* si reconstruita

din !id in anii *+-*+6 de Carstea #ovipali si &amian #ovipali, frati hagii din

Ramnic, impreuna cu %icolita #ovipali, fiul lui Carstea, avand binecuvantarea

episcopului de Ramnic, Filaret. #n =urul acestui schit au e0istat chilii care insa nu s-

au pastrat. &in anul *++, din timpul ra!boiului ruso-turc, schitul este pustiit si

ramane parasit pana in anul *7, cand este refacut de calugarul cernican )cache, cu

invoirea lui *2*-*2**?, fost

arhimandrit de scaun al ;piscopiei Ramnicului-%oului 'everin, care completea!a si
http://www.directbooking.ro/obiectiv-manastirea-frasinei-407.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-manastirea-frasinei-407.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-manastirea-frasinei-407.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-manastirea-frasinei-407.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-manastirea-frasinei-407.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-manastirea-frasinei-407.aspx#


16/51

aripa de mia!a!i si rasarit a cetatii monastice, pe partea de !id, care ramasese

necompletata de 'fantul Calinic in anul *.

$iata monahala de aici se aseamana cu cea de la (untele )thos9 in manastire nu au

voie sa intre femei >numai in biserica de sus, in cea de =os au voie si femeile? si nu se

gateste cu carne. #n acest sens, 'fantul Calinic a ase!at in anul *+ o piatra de

legamant la circa kilometri de manastire, unde este asta!i o biserica si dependinte

pentru ca!area femeilor. 8e piatra de legamant sunt gravate cu litere chirilice atat

binecuvantari, pentru cele care vor pastra acest legamant, cat si blesteme, pentru cele

ce vor calca hotararea sfantului. 8entru a dovedi cele spuse iata ce spune te0tul

gravat pe piatra de legamant9

:)cest sfant lacas s-a cladit din telmelie spre a fi chinovie de parinti monahi si fiindca

din partea femeiasca putea sa aduca vreun scandal monahilor vietuitori de acolo, de

aceea sub grea legatura s-a oprit de la acest loc sa mai treaca inainte, sub nici un

chip, parte femeiasca. #ar cele ce vor indra!ni a trece sa fie sub blestem si toate

nenorocirile sa vie asupra lor, precum 9 saracia, garbavia si tot felul de pedepse, si

iarasi celor ce vor pa!i aceasta hotarare sa aiba blagoslovenia lui &umne!eusi a

smerenie noastre si sa vina asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Ramnicului

%oului 'everin, *+ ian.*+.:

4egamantul 'fantului Calinic se respecta cu strictete. Chiar in timpul pastoririi sale,

cei care l-au calcat au fost pedepsiti aspru. ;ste cunoscut episodul tinerei pastorite

din satul (uereasaca, care din greseala a trecut hotarul si s-a imbolnavit de epilepsie,fiind nevoita sa ceara a=utorul 'fantului Calinic, pentru a fi iertata si in acelasi timp

tamaduita.

;ste singura manastire din tara care nu a fost seculari!ata, pastrandu-si tot terenul

agricol pana in !ilele noastre.

Schitul Pahomie, Valea Oltului


17/51


rint
http://romania.directbooking.ro/oferte-valea-oltului_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=25&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-valea-oltului_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=25&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=0&tr=http://www.directbooking.ro/obiectiv-schitul-pahomie-402.aspxhttp://romania.directbooking.ro/oferte-valea-oltului_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=25&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=0&tr=http://www.directbooking.ro/obiectiv-schitul-pahomie-402.aspx


18/51


Schitul Pahomie - prezentare si imagini

Fiind situat pe teritoriul localitatii aile Olanesti >comuna arbatesti?, =udetul

$alcea, la apro0imativ 6 km de Ramnicu $alcea, sub crestele (untilor Capatanii,

accesul la aceasta ase!are monahala se face pe &% 7), Ramnicu $alcea - aile

Olanesti, trecand prin 8ausesti-(aglasi, virand la stanga spre satul Cheia, apoi pe

$alea Cheii, pe un drum forestier practicabil si accesibil si cu mi=loace auto, pana la

#!vorul Frumos, care tasneste de sub steiul de stanca lung de aproape 5 de metri, pe

care este cladita biserica schitului, avand hramul :'fantul 8rooroc #lie /esviteanul:.

&easupra i!vorului, pe un postament de beton, se afla o cruce mare metalica pe care

se afla rastignit &omnul #isus @ristos, in marime naturala. 4a picioarele 4ui este

icoana (aicii &omnului care are scris deasupra capului cuvintele 8salmistului9

:8recum doreste cerbul i!voarele apelor, asa te doreste si sufletul meu, &umne!eule.:

#ntrarea in incinta schitului se face printr-o poarta pe care se afla incriptia :ine ati

venitA:. #n stanga acestei porti este clopotnita, construita din lemn.
http://www.directbooking.ro/obiectiv-schitul-pahomie-402.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-schitul-pahomie-402.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-schitul-pahomie-402.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-schitul-pahomie-402.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-schitul-pahomie-402.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-schitul-pahomie-402.aspx#


19/51

&in pisania actuala a schitului re!ulta ca intemeietori sunt 8ahomie monahul si 'ava

@aiducul, in anul *5, =ustificandu-se numele de 'chitul 8ahomie de la #!vorul

Frumos.

&upa o alta pisanie, acest 8ahomie nu ar fi altul decat marele ban arbu Craiovescu,

ctitorul (anastirii istrita, care in anii *5*2-*5, cand recladeste istrita, daramata

de tunul lui (ihnea cel Rau in anul *52, !ideste si 'chitul 8ahomie, in amintirea

faptului ca la #!vorul Frumos, in pustietatea masivului uila, in drumul pe care-l

cauta prin padure ca sa a=unga la 'ibiu, spre a scapa de urgia lui (ihnea, isi gaseste

salvarea vietii sale si a celor care il insoteau in pribegie. 8rintre prietenii sai se afla

capitanul de oaste 'ava, devenit 'ava @aiducul, pentru faptul ca, !abovind stapanulsau de mai multa vreme aici, deseori a facut incursiuni prin localitatile invecinate,

pentru a face rost de hrana.

&ata de *7 din pisania de asta!i a schitului este presupusa a fi anul in care a avut

loc repararea schitului, in acelasi an fiind renovata si (anastirea istrita de

Constantin rancoveanu, in calitate de descendent al familiei Craiovestilor.

&in *+ decembie *7, avem date scrise despre starea schitului :#!vorul Frumos: -

metocul manastirii #e!er9 :iserica se afla spre daramare cu totul:. &in anul *,

schitul a fost parasit. )bia in *25 s-a recladit biserica in forma ei initiala, dupa

trasaturile !idurilor ramase, cu !idari din Costesti si tamplari din arbatesti, pictura

fiind e0ecutata de 'tan @ermeanu, in *25. cu timpul pictura s-a deteriorat, fiind

refacuta in *22+, de catre ierodiaconul 8opa %icolae din 8erisani.

'fintirea schitului s-a facut la 6 septembrie *25, de catre episcopul #osif al

Ramnicului, si a fost incredintat spre indrumare parintelui $eniamin de la 'chitul

8atrunsa.


20/51

8rimul vietuitor al schitului reinnoit a fost calugarul #oasaf #onescu, venit de la

)rnota. ;l moare in *2 si este inmormantat langa !idul bisericutei schitului. &upa

aceasta data, schitul este pastorit de tanarul monah pe care se afla chipul &omnului?, avand inapropiere o cascada cu apa de munte, rece ca gheata, isi asteapta in liniste si

rugaciune vi!itatorii.

Parcul National Cozia, Valea Oltului


rint
http://romania.directbooking.ro/oferte-valea-oltului_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=25&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-valea-oltului_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=25&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=0&tr=http://www.directbooking.ro/obiectiv-parcul-national-cozia-203.aspxhttp://romania.directbooking.ro/oferte-valea-oltului_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=25&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=0&tr=http://www.directbooking.ro/obiectiv-parcul-national-cozia-203.aspx


21/51


Parcul National Cozia - prezentare si imagini

8arcul %aBional Co!ia se afl situat Dn partea central-sudic a CarpaBilor (eridionali,

mrginit la nord de &epresiunea 4oviEtei, strvechea /erra 4oGstha, o vast arie

Dncrcat de istorie, cu multe localitBi, organi!ate odinioar Dn Binutul lui 'eneslau,

unde populaBia continu tradiBiile Ei obiceiurile strvechi.
http://www.directbooking.ro/obiectiv-parcul-national-cozia-203.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-parcul-national-cozia-203.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-parcul-national-cozia-203.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-parcul-national-cozia-203.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-parcul-national-cozia-203.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-parcul-national-cozia-203.aspx#


22/51

- 4a vest, 8%C este separat de restul (unBilor CpBHnii prin culmile9 Frsineiului,

&osul 8mHntului Ei $alea lui 'tan.

- 4a sud, parcul este delimitat de dealurile subcarpatice prin &epresiunea Jiblea-

erislveEti.

- 4a est, versanBii abrupBi ai Co!iei, impuntori ai 'turului Ei 8ietrei Ioimului, Dl

delimitea! de (uEcelele /opologului prin Iaua 5-+ m?, (asivulCo!ia se detaEea! net, aprHnd din deprtri ca o cetate de stHnc cu abrupturi, cu

contraforturi Ei cu o mulBime de turnuri marginale Ei interioare. )ceast arie

muntoas este strbtut, pe direcBia nord-sud, de apele rHului Olt , care a sculptat

&efileul ; *?, care este una din legturile

capitalei cu restul ;uropei. &istanBele faB de principalele oraEe din apropierea 8%C

sunt de 5 km. pHn la Rm. $Hlcea Ei 75 km. pHn la 'ibiu. &istanBa pe &%+ >; *?

pHn la ucureEti este de km

/R)';; /R#'/#C;9

*. 6*m?-Curmatura la /roita >+6 m.?-(untele 'cortaru-(uchia

/urneanu-Cabana Co!ia >*5+6?. &iferenB de nivel *6 m. /imp de mers 5-5 *K ore.

(arca= 9 band roEie. /raseu dificil iarna pe !apada.

. 6*+m?-$rateca-(uchia r!icii- 'tHna din Rotunda-$f.

Co!ia>*m?. &iferenB de nivel *65* m. /imp de mers 7-5 ore. (arca= 9 band

albastr. /raseu dificil iarna pe !apada.


23/51

6. 6*m?-8ietrele RoEiei > +5 m.?- (uchia /urneanu-$f. Co!ia>*?.

&iferenB de nivel 9 *65 m. /imp de mers 5-5 L ore.(arca= 9 triunghi roEu, apoi

band roEie. /raseu dificil iarna pe !apada.

7. (nstirea 'tHniEoara >+m? - (uchia $ladesei-&urduc >*5m?- $f. Co!ia

>*m?.&iferenB de nivel 27 m. /imp de mers 7-5 ore.(arca= 9 band albastr.

/raseu dificil iarna pe !apada.

5. $f. Co!ia >*m?- Curmtura (ocirle > *7+m.?- $f. Omul >*55 m.? M(uchia

Iirul de 8ietre- 'atu 8ripoare >5m?. &iferenB de nivel **7 m. (arca= 9 cruceroEie. /imp de mers 6-7 ore. /raseu dificil iarna pe !apada.

. re!oi >7m?- $alea &neasa M 8oiana /arsa >*m?. &iferenB de nivel 27 m.

(arca= 9 punct roEu. /imp de mers 6-7 ore. /raseu dificil iarna pe !apada.

+. 6m?- $alea 4otrisorului- 8oiana /arsa >*m?. &iferenB denivel 2 m. (arca= 9 band albastr. /imp de mers -6 ore. /raseu relativ usor.

.Castrul Roman )rutela >6m?- 4a /roita- (amastirea 'tanisoara >+m?.

&iferenB de nivel 7 m. /imp de mers -6 ore. /raseu relativ usor Dn orice se!on.

2.re!oi >7 m.?M $Hrful NurBudan M $Hrful 8oiana 'uliBa M$alea ClineEti- satClineEti >67 m.?. &iferenB de nivel 6 m./imp de mers 7-5 ore. /raseu relativ

uEor Dn orice se!on.

Manastirea Cornetu - rezoi, Valea Oltului

http://romania.directbooking.ro/oferte-valea-oltului_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=25&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-valea-oltului_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=25&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=0&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-valea-oltului_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=25&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=0&tr=


24/51

rint
http://www.directbooking.ro/obiectiv-manastirea-cornetu-brezoi-489.aspxhttp://www.directbooking.ro/obiectiv-manastirea-cornetu-brezoi-489.aspx


25/51


Manastirea Cornetu - rezoi - prezentare si imagini

(anastirea Cornetu este o manastire din Romania situata in orasul re!oi,

localitatea componenta Calinesti, =udetul $alcea. Fost schit de calugari, in pre!ent

manastire de (aici cu hramul :/aierea capului 'f. #oan ote!atorul:, monument

arhitectonic din /ara Romaneasca de secol "$## despre care %.


26/51

manastirii )ninoasa, ** ani mai tar!iu, dar si te0tul unei cruci de piatra din udeasa.

#nca inainte de a se fi terminat lucrul la biserica, (ares a=escu, printr-un act datat

*5 martie *, in!estrea!a schitul cu satul Copaceni si muntii 'asa si Cornetu

>cumparate cu nici o luna inainte de danie? precum si ocini in 8ripoare, /itesti,

Ostrov.

#n anul *+*, in timpul domniei lui Constantin (avrocordat, un anume )lecse

capitan !a 4oviste pune sa se refaca pictura altarului de catre !ugravii (ihai, Radu si

#ordache asa cum re!ulta dintr-o alta pisanie situata in coltul de sud-est al naosului.

n alt moment important din istoria schitului il repre!inta incendiul din * care

distruge aproape complet biserica si chiliile, o perioada de timp viata monahala fiind

intrerupta. )bia in *65 noul staret #rimah pune sa se refaca cladirile si pictura

murala. #n perioada *7-*272 biserica este administrata de catre ;foria 'pitalelor

Civile din ucuresti care in *5 finantea!a construirea iconostasului din lemn de

ste=ar un an mai tar!iu fiind pictate in ulei si icoanele de lemn. /ot institutia ce

patronea!a schitul in cooperare cu &irectia (onumentelor refac intre anii *26-*25

cupola turlei si altarul daramate de obu!e de altilerie in timpul luptelor din anul

*2*. #n anul *2, cu oca!ia saparii tunelului pe sub !idurile de incinta ale

manastirii, &irectia Cailor Ferate darama o parte a vechiului !id de incinta si chiliile

ane0e, construindu-l pe cel actual. &in incinta originala asta!i mai pot fi admirate

foisorul, turnul si !idurile de pe laturile de nord si est.

ltimele renovari importante se fac in anul *2 sub patrona=ul &irectiei(onumentelor #storice, cu aceasta oca!ie se restaurea!a pictura murala. )nsamblul

arhitectonic este format dintr-o incinta de piatra de forma patrata pe care se situea!a

chiliile. 4a 6 colturi ale incintei se ridica turnuri poligonale, iar la coltul din sud-est

un foisor. #n mi=locul curtii incintei se afla biserica, singura de altfel care mai

pastrea!a forma originala.


27/51

Construita pe un plan trilobat cu un turn-clopotnita cu opt laturi pe pronaos >accesul

se face pe o scarita aflata pe latura de nord? si turla 8atocratorului cu !ece laturi pe

care sunt situate ferestre inguste. 3idul este din caramida ase!ata ori!ontal si panouri

de tencuiala fiind impartit de un brau dublu de caramida aparent rotun=ita care, pe

fatada vestica incon=oara nisa icoanei de hram.

Cornisa este reali!ata din caramida aparenta dispusa in forma de dinti de fierastrau,

sub aceasta un rand de butoni si o fri!a de teracota smaltuita incadrata de carami!i

ase!ate pe muchie. 'oclul este proeminent fiind reali!at din bolovani de munte in

casete de caramida. #nteriorul este repre!entativ pentru bisericile traditionale, cu

!idul ce desparte naosul de pronaos plin. 8ictura murala din naos este reali!ata intehnica fresco in secolul al "$###-lea iar cea din pronaos este de secol "#". &in

nefericire nu se mai pastrea!a nimic din pictura originala.

Manastirea Saracinesti, Valea Oltului


rint
http://romania.directbooking.ro/oferte-valea-oltului_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=25&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-valea-oltului_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=25&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=0&tr=http://www.directbooking.ro/obiectiv-manastirea-saracinesti-435.aspxhttp://romania.directbooking.ro/oferte-valea-oltului_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=25&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=0&tr=http://www.directbooking.ro/obiectiv-manastirea-saracinesti-435.aspx


28/51


Manastirea Saracinesti - prezentare si imagini

)ici, la confluenta raului Olanesti cu raul Cheia, in mi=locul satului $alea Cheii care

pana in anul *27 s-a numit 'ararcinesti asa cum glasuieste pisania, de aproape 6

de ani sta in bataia vanturilor si vi=eliilor iserica fostei (anastiri 'aracinesti.

&in actul de danie facut la + iunie *+ de /anasie 8ausescu comisul si (arta

monahia, mama sa, catre parintele 'tefan - episcopul Ramnicului, re!ulta ca mosia in

mi=locul careia a fost !idita biserica si cladirile manastiresti fusese a boierilor

'aracinesti, de unde ramane si numele manastirii si a satului din =ur - (artamonahia, in mirenie se numise (ihalcea, sotia lui Radu 8ausescu clucerul. Fata lui

%icula 4ogofatul 'aracinescul impreuna cu fiul sau /anasie 8ausescu mostenesc

mosia 'aracinesti de la fratele si unchiul /anasie Comisul 'aracinescul - pentru ca

:alti coconi den trupul lui nu au ramas:, asa cum s-a intamplat si cu /anasie

8ausescu de pe urma caruia nu au fost urmasi.
http://www.directbooking.ro/obiectiv-manastirea-saracinesti-435.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-manastirea-saracinesti-435.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-manastirea-saracinesti-435.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-manastirea-saracinesti-435.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-manastirea-saracinesti-435.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-manastirea-saracinesti-435.aspx#


29/51

Constructia incepe in anul * intr-o epoca de plina de!voltare a artei bisericesti

bi!antine pe pamantul nostru. #n anul *26 moare ctitorul principal ;piscopul 'tefan

si este inmormantat in tinda bisericii pe care o lasa nepictata. ;piscopul &amaschin

impreuna cu 8aisie ermonahul, #oan )rhimandritul @ure!ilor si &osoftei ermonah,

6 de ani mai tar!iu la *+* >+? aduce la 'aracinesti pe /eodosie,


30/51

&in *2*6 pana in *2 a fost manastire de calugarite, cand a fost desfiintata in mod

abu!iv. #n pre!ent biserica deserveste credinciosii din satul $alea Cheii iar casele au

fost transformate in camin pentru batrani. 8roprietatea manastirii >biserica siincinta? nu a fost retrocedata nici asta!i in ciuda demersurilor facute.

Muzeul Satului Valcean - u!oreni, Valea Oltului


rint
http://romania.directbooking.ro/oferte-valea-oltului_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=25&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-valea-oltului_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=25&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=0&tr=http://www.directbooking.ro/obiectiv-muzeul-satului-valcean-bujoreni-320.aspxhttp://romania.directbooking.ro/oferte-valea-oltului_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=25&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=0&tr=http://www.directbooking.ro/obiectiv-muzeul-satului-valcean-bujoreni-320.aspx


31/51


Muzeul Satului Valcean - u!oreni - prezentare si imagini

n organi!area acestui mu!eu in aer liber, s-a tinut cont de cativa factori constitutivi

ai unui sat adevarat M formele de relief ale !onei, vatra si hotarul lui cu toate

elementele sale M in functie de care au fost amplasate gospodariile si constructiile

comunitare, transferate din diferitele localitati ale =udetului $alcea.
http://www.directbooking.ro/obiectiv-muzeul-satului-valcean-bujoreni-320.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-muzeul-satului-valcean-bujoreni-320.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-muzeul-satului-valcean-bujoreni-320.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-muzeul-satului-valcean-bujoreni-320.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-muzeul-satului-valcean-bujoreni-320.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-muzeul-satului-valcean-bujoreni-320.aspx#


32/51

(u!eul este repre!entat prin cele patru sectoare ale sale.

'ectorul din comunele (aldaresti, 'toenesti, arbatesti?, gospodariile speciali!ate in

viticultura, transferate din !ona &ragasani >satele 8rundeni, Olteanca?, in

pomicultura >comunele )lunu, /omsani, Cernisoara? ori in cresterea animalelor din

!ona montana >satele oisoara, 8ascoaia-re!oi?.

)laturi de locuinte, in cadrul gospodariilor au fost transferate si o serie de constructii

ane0e9 patule, maga!ii, fanare, cotete destinate depo!itarii unor produse

agroalimentare sau pentru cresterea unor pasari si animale.

'ectorul 'ocial Cultural

- al :monumentelor de utilitate publica: cuprinde o scoala primara rurala de lainceputul secolului al ""-lea, din vremea lui 'piru @aret, un han de la sfarsitul

secolului al "#"-lea din satul 'aliste comuna (alaia, o biserica din lemn, construita

la *+5 si transferata din comuna %icolae alcescu, un scranciob din comuna

'toenesti, iar in perspectiva acest sector va fi completat cu o primarie rurala, precum

si cu alte obiective cu valoare arhitectonica.

'ectorul (estesuguri


33/51

- tehnici populare pre!inta procedeele si tehnicile de prelucrare a unor materii prime

necesare pentru faurirea unor unelte, vase si diferite obiecte de u! casnic, metodele

folosite pentru prelucrarea fibrelor vegetale si animale sau tehnicile traditionale

pentru obtinerea unor produse animale si vegetale.

#n cadrul mu!eului a fost transferate si reconstituite o serie de ateliere

mestesugaresti - atelierul de olarit din centrul $ladesti >secolul ""?, atelierul de

dulgherie-tamplarie >secolul ""? din satul 'erbanesti, comuna 'alatrucel, atelierul

de prelucrarea parului de capra >inceputul secolului al ""-lea?, din satul Curtea,

comuna 8opesti, precum si un atelier de fierarie din comuna 8rundeni.

'unt de semnalat si instalatiile tehnice - morile de mana si de apa din !ona

etnografica 4ovistea, ca!anele pentru tuica din localitatile 'toenesti si uda, piva din

localitatea Costesti, cuptorul pentru uscat prune din satul (uiereasca de 'us, sau o

serie de instalatii pentru obtinerea vinului >teascuri, linuri etc.?, organi!ate in cadrul

unor gospodarii de viticultori, transferate din localitatile (itrofani, Olteanca,

8rundeni, din !ona podgoriei &ragasani.

'ectorul Constructiilor speciali!ate

- repre!entat prin cateva unitati, ilustrand pe cele din hotarul satului sau din !ona

montana9 troite de drum, transferate din localitatile


34/51

Cetatea Poenari, Trans"agarasan

O&erte *rans&aarasanO&erte Romania

rint
http://romania.directbooking.ro/oferte-transfagarasan_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=21&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=0&tr=http://www.directbooking.ro/obiectiv-cetatea-poenari-213.aspxhttp://romania.directbooking.ro/oferte-transfagarasan_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=21&tr=http://romania.directbooking.ro/oferte-_romania-cazare.aspx?ids=0&idr=0&tr=http://www.directbooking.ro/obiectiv-cetatea-poenari-213.aspx


35/51


Cetatea Poenari - prezentare si imagini

)proape de bara=ul $idraru, in varful muntelui Cetatuia, se profilea!a vechea cetate

8oienari, la care se a=unge urcand *7 de trepte din beton care serpuiesc printr-o

padure de fag. )ici, la altitudinea de 5 m, prote=ata de pante abrupte, s-a inaltat

cetatea :cuib de vulturi al vite=ilor de demult:, care facea parte, cu veacuri in urma,

dintr-un lant de fortificatii ce aparau hotarul nordic al /arii Romanesti.

#n veacul al "###-lea, e0ista doar un turn din piatra bruta, dar in veacul al "#$-lea,

fortificatia a imbracat tot varful de stanca cu !iduri groase din piatra sparta captusite

in partile superioare cu caramida. Constructia nu putea adaposti decat o garni!oana

de vreo 6-7 de soldati, suficient insa pentru a stingheri miscarile armateii

dusmane.

)ici este locul Dn care, potrivit legendei, $lad NepeE s-a retras din calea turcilor.

)ccesul pHn la !idurile ei groase este Ei a!i un chin, pentru c nu se las cucerit

decHt de cei care se Dncumet s urce cele *.7 de trepte !idite Dn coama dealului.

8oate Ei aceast provocare atrage mii de turiEti anual, care, odat a=unEi Dn vHrf, au

parte de o priveliEte incredibil. Ruinele cetBii las s se Dntrevad un peisa= unic

prin slbticia Ei splendoarea sa. )cest lucru a fcut ca administraBia =udeBean s-EiDndrepte mai mult atenBia asupra acestui obiectiv turistic.

Cu toate ca in :4etopisetul Cantacu!inesc: se spune ca cetatea a fost ridicata din

porunca lui $lad /epes care, voind sa pedepseasca pe boieri9 :...pe toti i-a dus la

8oenari si au tot lucrat la cetate pana li s-au spart hainele dupre ei...:, se pare ca

aceasta intamplare este legata doar de refacerea sau completarea ei ulterioara.
http://www.directbooking.ro/obiectiv-cetatea-poenari-213.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-cetatea-poenari-213.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-cetatea-poenari-213.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-cetatea-poenari-213.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-cetatea-poenari-213.aspx#http://www.directbooking.ro/obiectiv-cetatea-poenari-213.aspx#


36/51

Cetatea a fost ultimul refugiu al domnitorului inainte de a pleca in /ransilvania. ;a a

fost una din fortificatiile care au contribuit la victoria finala a romanilor din anul

*7. 4ui $lad /epes, ii revine meritul de a fi intar!iat pentru cel putin sapte decenii

inaintarea armatelor otomane catre sud-centrul ;uropei. ltima restaurare a cetatii

a fost facuta intre anii *22-*2+, cand s-au consolidat si inaltat !idurile, s-au

construit drepte de acces care permit vi!itarea in cele mai bune conditii a intregii

fortarete.

O mare parte din portiunea nordica a !idului nu se mai pastrea!a prabusindu-se

odata cu stanca pe care se spri=inea, la cutremurul din *2*5. Constructiile sunt

ridicate direct pe stanca, folosindu-se barne de ste=ar pentru nivelare si coe!iune, inasa fel incat, din cau!a pantei abrupte, la e0terior inaltimea lor este mult mai mare.

#ncaperile interioare ale turnurilor semicirculare au partea superioara la apro0imativ

acelasi nivel cu cel de calcare al interiorului cetatii dupa nivelare, iar ele sunt

pardosite cu carami!i dreptunghiulare, la nivelul podelei fiind practicate deschideri

de tragere pentru artilerie. 4a o naltime de 6,5 m in interiorul turnurilor

semicilindrice era amena=at un culoar de stra=a ori o platforma, precum ne lasa sa

intelegem urmele grin!ilor de lemn in !idul turnurilor amintite.

O legenda despre cetatea 8oenari, cunoscuta sub numele de Raul &oamnei, vorbeste

despre sotia domnitorului, care stiind ca turcii sunt in apropiere si simtind ca nu mai

are nici o scapare, s-a urcat pe metetre!ele dinspre raul )rges si a strigat soldatilor ca

prefera sa se omoare decat sa fie pri!oniera turcilor. )poi doamna tarii s-a aruncat in

prapastie, trupul !drobindui-se de stancile udate de apa raului. 4ocul unde a ca!ut s-

a inrosit datorita sangelui doamnei, si acest lucru este vi!ibil si in !ilele noastre.

aile Olanesti

Valea Oltului, Romania

8#> din 6 impresii au apreciat


37/51

rint
http://romania.directbooking.ro/prezentare-baile-olanesti-informatii-poze-imagini-2521.aspxhttp://romania.directbooking.ro/prezentare-baile-olanesti-informatii-poze-imagini-2521.aspx


38/51

? Descriere? =oteluri? =arta? *raseu? Comentarii? Obiectie in /ona

#espre aile Olanesti - prezentare, in"ormatii, poze si recoman$ari

5tatiunea


39/51

captate pentru cura interna sunt necaptate" Doua i/oare minerale si patru sonde cu apa minerala

sunt &olosite pentru cura e7terna (balneatie!"

$n statiunea


40/51


41/51

Salina Ocnele Marise a&la in localitatea Ocnele 9ari, situata in 'udetul Valcea, in partea

central-sudica a Romaniei, in /ona 5ubcarpatilor Valcii" Salina Ocnele Maria &ost de curand

amena'ata pentru i/itare, pentru turistii care doresc sa cunoasca un loc deosebit" Iona de

i/itare este amena'ata la 22) de metri &ata de nielul marii se intinde pe o supra&ata de

10"000 de metri patrati"

arcul turistic al Salinei Ocnele Mariare o biserica, un mu/eu, restaurant, maa/ine de

sueniruri, baruri, un teren de &otbal, de basc%et, de tenis, masa de biliard, locuri de 'oaca

pentru copii"

$n Ocnele 9ari se poate a'une &olosind drumul D;6 (strada Copacelu a municipiului

Ramnicu Valcea! si strada :le7andru $oan Cu/a a orasului care se intersectea/a cu aceasta"

Distanta de laSalina Ocnele Marila Ramnicu Valcea este de 12 km"

roram de i/itare 5alina Ocnele 9ari:ctuali/at la 16-01-201)

uni JoiF 10,00 1),00 (Gltima intrare la ora 13,00!


42/51

Vineri DuminicaF 10,00 -1,00 (Gltima intrare la ora 16,00!

*ari&e intrare

:dultiF 1 ei

lei si studentiF 8 ei (pe ba/a de leitimatie de student sau carnet de ele!

Copii intre # si aniF 8 ei

ensionariF 8 ei persoana

Copii sub # ani au acces ratuit"

Krupuri

Krupuri adultiF 13 eipersoana (minim #0 persoane!"

Krupuri elei, studenti, pensionariF eipersoana (minim #0 persoane!"

Pentru grupurile de minim 20 turisti, intentia de a servi masa in subteran, va fi

comunicata la tel: 0250 772 038, 0744 701 051, 0728 117 635

:bonamente de i/itare 5alina Ocnele 9ari

:dultiF 83 ei persoana (minim /ile consecutie!

CopiiF #) ei persoana (minim /ile consecutie!

entru &iecare /i de abonament peste cele /ile, tari&ele or &iF

:dultiF 12 ei persoana"

Copii, elei, studenti, pensionariF ) eipersoana"

9icrobu/ul care transporta turisti in subteran circula la un interal de #0 minute"


43/51

9icrobu/ul are locul de plecare si sosire in incinta 5alinei din Ocnele 9ari, loc amena'at

special pentru turisti"

*imp de mers al microbu/ului din incinta salinei pina la unctul *uristic este de 10 min"

$n&ormatii suplimentare si proram &unctionare in /ile de sarbatoareF 02)0 2 0#8

5iteul o&icial al salinei Ocnele 9ari

$ndicatii terapeutice 5alina Ocnele 9ari

$n salina sunt in%alati aerosoli salini prin care se tratea/a dierse a&ectiuni in special

a&ectiunile respiratorii" :erosolii sunt micro-particule a&late in suspensie intr-un mediu a/os"

:erosolii salini sunt in%alati in mod natural de catre curant pe ambele caiF na/al si pe ura"

:erosolii salini de dimensiuni cuprinse intre 0,)-0,+ microni, se depun pe caile respiratorii

superioareF caitatea bucala, caitatile na/ale, &arine" :erosolii de dimensiuni mici, cei cu

marimi intre 0,1-0,) a'un in oranele in&erioare ale aparatului respiratorF larine, bron%ii,

bron%iole, aleole pulmonare"
http://www.salinaocnelemari.ro/http://www.salinaocnelemari.ro/


44/51


45/51


46/51


47/51


48/51

rin absortia de catre aceste orane, aerosolii salini reali/ea/a actiunile de de/in&ectie,

&luidi/are a mucoaselor, eliminarea to7inelor, re&acerea elasticitatii membranelor celulelor,

reducerea =-ului pe ariile oranelor de respiratie, reducerea si ruparea micro-


49/51

oranismelor iritante" rin in%alarea aerosolilor, caile respiratorii sunt curatate de &ocarele de

in&ectie, pre/ente atat la adulti cat mai ales la copii, &ocare ce declansea/a si intretin

numeroase boli respiratorii (in ma'oritatea ca/urilor recidiante, deenind cronice! si prin a

caror pre/enta, imunitatea oranismului, scade treptat"

5area, prin natura sa este o substanta bactericida, care nu permite de/oltarea culturilor

microbiene, comportandu-se ca un de/in&ectant" rin depunerea si absortia ionilor salini, la

nielul cailor respiratorii atat superioare cat si cele in&erioare, con'uate si cu proprietatea

puternic %iroscopica, ia nastere e&ectul de dilutie a depunerilor de impuritati sau materie

straina corpului uman (inclusi microoranisme!, care prooaca boli si dis&unctii respiratorii,

pornind de la simple rauseli, bronsite si c%iar astm"

$nspirarea de aerosoli salini este mai mult decat necesara, prin absortia lor, actionand in

primul rand direct asupra mucusului" :cestea duc la lic%e&ierea si &luidi/area mucusului de

pe caile respiratorii, reali/and ast&el e7traerea materiilor straine dintre cilii si din micro-

caitatile tractului respirator, determinand ast&el usurarea proresia si de luna durata a

respiratiei"

ersoanele din salina intra in contact prin intermediul pielii cu atmos&era incarcata cu

aerosoli salini" :cestia sunt absorbiti la nielul pielii e7puse, in proportii corespun/atoare

absortiei o7ienului, umiditatii si desiur prin depunereprecipitare datorita ume/elii si

di&erentei de temperatura a supra&etei pielii &ata de atmos&era"

:&ectiunile care se pot trata in 5alina Ocnele 9ari suntF

L :stm bronsic (in&ectios, aleric, e7trinsec, intrinsec, mi7t!

L $n&ectii respiratorii (anine, &arinite, tra%eo-bronsite, pneumonii,rinoadeuridite!

L


50/51

L Dierse tipuri de aleriiL ;ero/aL 5tare de oboseala cronicaL :lerii

ContraindicatiiL *uberculo/a pulmonaraL 9ico/e pulmonareL Cancer bron%o-pulmonarL


51/51

&istribuie ctre prieteni

8iramidele de la

atractii turistice caciulata

Documents

Transcript of atractii turistice caciulata