Atracţii ale zonei: Timişul de jos

www.vacantelatara.ro Vacanțelațară•noiembrie20101

Editorial

[email protected]

Televiziunea online www.vacantelatara.tv

Pentrupromovareaturisticăimagineaesteesenţială.

Descriereauneizonecâtarfideplastic realizată,nuatâtdesugestivă cât o fotografie, iar imaginile filmate suntmultmaiatractivedecâtofotografie.

Înceiaproape7anidecândrealizezrevista“Vacanţelaţară”amavutocaziasăcunoscdirectsauindirectmultelocuriminunatedinRomânia:văi,munţi,trecători,lacuri,peşteri,păduri,obiective turistice,mânăstiri,pensiuni-toateacesteam-auconvinscămerită săfieprezentatenunumai în revista tipărită,pesite-ulsau înscrisoareaelectronică,cişifilmat.

DeaceeamăbucurcădinlunaNoiembrieputemsăvăprezentămcâtevasubiecteprinteleviziuneaonlinewww.vacantelatara.tv.

Puteţiviziona:

-CasamemorialaConstantinBrâncuşi;-FestivalulRăciturilor2010;-MânăstireaTismana;-PensiuneaAurora;-MuzeulEmilSigerus;-PensiuneaSânziana.

Înurmătoareaperioadăvețiputeaurmărişialteevenimente,expoziţii,prezentăridemânăstirişinunumai…

Vizionare plăcută!

Valeria și Teodora vă urează vacanțe

minunate!

2 Vacanțelațară•noiembrie2010 www.vacantelatara.ro

SUMAR Vranceamocanilor,

de-alungulVăiiPutneideEmanuelTânjală

ElenaFarago- CasamemorialădinCraiova

deIuliaLaura Bălan

HalloweenlaCastelulBran

deIoanaDodiţă

FestivalulRaciturilor,Peștișani

deAureliaBucurescu

OfertedeSărbtori-CasaAnca-TimișuldeJos

TârgulInternaționaldeTurism”WinterHoliday”

deAureliaBucurescu

D I R EC TORMariaSTOIAN

S EN I OR I E D I TOR IIonC.ROGOJANUEmanuelTÂNJALĂ

R EDAC TOR IAureliaBUCURESCUMarcellaDRĂGANDanielNEGUȚMihaiRĂDULESCULucianRENIȚĂ

F O TOMariaSTOIANMarcellaDRĂGANArhivaA.N.T.R.E.C.

E D I TORSCPERAGROSRLOP.2–[email protected]

D T PAndreeaVRAJA

A BONAMEN T ERareșGRĂDINARUTel: 0788 402 031

MARKE T I NGTel: 021 223 70 24E-mai:[email protected]

T I PA R :IDINTERNATIONALTECHNOPRINTTel:0314100878,0744383073E-mail:[email protected]

Reproducerea integrală sau parțială – pe orice cale – a conținutului acestei reviste fără acordul scris al redacției și al autorilor este interzisă și se pedepsește conform legii. Responsabilitatea asupra conținutului textelor aparține autorilor și persoanelor care au participat la realizarea materialelor.

FO TO COPERT Ă :VranceaFoto: Emanuel Tânjală


Destinație

ŢinutularhaicalVranceileestepuţincunoscut românilor.Nu

face parte din lista de obiectiveturisticeprincipale,publicatepre-tutindeni,desileîntrecepemultedintreeleprinfrumuseţeaşiunic-itatea locurilor, ori prin grija faţă

detradiţii.Însateurcatepemunţi,case vechi cu stâlpi sculptaţi şimuşcate aşezate pe prispe dauimpresia unei lumi de basm, olume păstrată, conservată pen-tru generaţiile viitoare. Mâncar-ea vrâncenilor este delicioasă,

Vrancea mocanilor, de-a lungul

Văii Putnei

fructeledinbelşug,iarvinullaelacasă. Infrastructura a începutsă sedezvolte totmaimult şi omulţime de pensiuni rustice saumoderne sunt astăzi deschisela tot pasul pentru călători. Lapoaleledealurilorsevădlivezide


Destinație

meri ionatani,domneşti,deliciosdeiarnă,darşideprunibrumării. Poieniîntinse,undeoilecoborâtedelamunte,daufarmecpeisaju-lui.Drumulurcăspremunte,fărăateavertizacăintricuadevaratîntr-olumedelegendă.

PentruaajungeaicidinBucureştisaudinMoldovatrebuietraversatmaiîntâioraşulFocşani,deundese porneşte spre Vidra. Pen-truceicarevindinArdeal,nouaşosea construită peste MunţiiVranceiesteîneaînsăşiopartepitoreascăavacanţei.

Careajunge laLepşa,un feldecapitalăturisticăaVranceiarhai-ce.DelaVidrasedechidepoartaVrancei.Deacoloaisenzaţiacăintricuadevăratîntr-unlocparcăuitatdelume.LăsămînurmăPri-porulMândrei,unlocdeundeauînceput legendele vrâncenilor şidrumul serpuieşte pe marginearâului Putna, ocrotit de dealuriblândedeoparteşialtaaşoselei,pânăajungelaLepşaşiGeşu,ul-timilesatedinţaraVrancei.

RâulPutnaesteelementulcentralal ţinutului, el a conturat defileulspectaculos al văii, de-a lungulluis-auînşiratsatele,laelvinco-piii lascăldat,bărbaţii lapescuit,turiştii larepaos,şilângăels-auridicatomulţimedepensiuni.


Destinație

În Balta Colacului râul ocoleştepământulfertil,culivezidepomifructiferi. Cu mulţi ani în urmă,spune legenda, râulPutna ţineacaîntr-uncercacestepământuri,făcându-le greu de accesat,până într-o zi, când un mareboiervrânceanaspuscăovadapefiicasademireasăceluicareva schimba cursul râului. Mulţiau încercat, dar numai un băiatdinfamilieiCherciu,şieioameniînstăriţişigospodari,areuşit.

Râulcurgeastăzineîntrerupt,darsatulşi-apăstratnumeledeCo-lacul.ÎnBaltaColaculuiseaflăşiunhanridicatdemultăvremedeunanumeTudoracheNeagu,casăfielocdeodihnăpentruoame-nii care cutreierau aceste văi şicare îşi opreau caii peCaraboi,pentrua-iadapadinapalimpedeaPutnei. În faţa albiei râului seîntindeopăşuneundeciobaniiîşifăceaustâneprimăvaraşitoam-na. La Hanul lui Neagu găseaioricând o mămăliguţă caldă cubrânză de burduf şi lapte fiertlaceaon.Hanulafostpărăsit înperioada comunistă, iar astăziaiciseaflăunpopas,undefamil-iaBarade laPoduriaamenajatunmotel-restaurant.


Destinaăie

Legendele locului

CascadaPutneidelaLepşa,areşieapoveştileei.Unadintreelespunecăunciobancareîşipierduseoile înapropiereacascadei le-acăutatore înşir,pânăcândl-aprinsnoapteapemaluldevestalapei.Disperatşiobositaadormitşi,însomn,i-aapărutoluminaputernică,onălucă.Cânds-atrezit,norul deluminăs-atransformatîntr-oprinţesăfrumoasă,carei-aspuscăîţivagăsioilelarăsăritulsoarelui.Înaintedeadispărea,i-adăruitopungăcupietrepreţioase. Se spune că după ora 12 noaptea, odatăpean,apareaiciaceastăfemeieîmbrăcatăînveşmintealbe,caredăruieşteceluiaflatînpreajmăun pumn de diamante.Nimeni nu ştie care estenoapteacupricinaşideaceeamulţi şi-au încer-catnorocul,stânddeveghenopţidestuleîntimpulverii.Nuvămiraţi:vrânceniiauunsimţdeosebitalpoveştilorşiesteuşorsăfieluaţiînserios!

BătrâniispuncaşiŞtefancelMareseascundeauneoriînMunțiiVrancei,pelacasauneifetefru-moase. Se mai spune ca Domnitorul Moldoveio iubea în taină şi peVrânceoaia, cea caremaitârziui-adatpeceişaptefiiaisăisă-ifiesprijinînluptele împotriva turcilor.VoievodulMoldovei le-aoferit drept răsplatăstăpânireacelor şaptemunţidinŢaraVrancei.


Destinație


Destinație

Veriga forte- turismul la Lepşa

După1990, zonaLepşei s-adezvoltat intens.Au în-ceputsăaparăpestenoaptevilecaremaidecaremaifalniceşimaiatragătoare.Nuestegreupesteoase-meneazonăsăatragă turişti.Cascada începede ladeal,pealbiaplatăarâuluiPutna,undeapaadunatăamaimultorpârâuriînainteazăînmicicascade,pânăcândsearuncăîntr-unfeldescorburastâncoasă,decirca10metri,într-unzgomotnăvalnic.Pădurileloculuisuntoinvitaţieladrumeţie.

Înapropierepoatefivizitată,curucsacul înspate,şirezervaţianaturalăaCheilorTişiţei.DrumulestetăiatprintrestâncileşipădurilecareformeazăMunţiiVran-cei. Tot în apropiere de Lepşa, pe drumul Focşani-TârguSecuiesc,sefaceladreaptaundrumpitoresc,care urcă laSoveja, de-a lungul căruia puteţi întâlniMânăstirea Lepşa, o frumoasă mânăstire de maici,construitădinlemn,carepriveştesprerâuşipădure.Se mai poate vizită şi satul Greşu, ultima localitateînaintedepornipestemuntespreArdeal.

De la ValeaSării, unul dintre drumuri porneşte spreLepşa,iarunaltulspreNăruja.SateleNăruja,NerejuşiHerăstraupot fi vizitatepentru casele tradiţionale,moriledeapă,darşipentruzestreafolclorică-lafiec-are sărbătoare religioasă în aceste sate puteţi par-ticipa la festivaluri locale,undeputeţiadmiradansuripopulare, obiceiuri tradiţionale şi, desigur, costumepopulareautentice.

De la capătul satului Herăstrau (comuna Nistoreşti)porneşteundrumde1kmprinpădure,careducelaMânăstireaValeaNeagră, ridicatăaici,mai întâi subformăunuischit,din1757.Mânăstireaadăposteşteoicoanădesprecaresespunecăfaceminuni.Maicilede aici vă vor întâmpină cu toată căldură şi vă vorspuneomulţimedepoveştilegatedemânăstireşidezonăîncareseaflă.

SuntnumaicâtevadintrepoveştileşiatracţiileVrancei.Cineoviziteazăvadoricusiguranţăsămairevinăcâtdecurând.

Text şi foto:Emanuel Tânjală

A.N.T.R.E.C. VRANCEA:

tel/fax: 0237.673.049;

[email protected]


Festival

An de an, în perioada încaremustulse transformăîn vin, Consiliul Judeţean

Vranceaaorganizatînresedinţade judeţ – municipiul Focşani–FestivalulVieişiVinului–Ba-chus.Festivalulajunslaceade-aXVIII-a ediţie s-a desfaşurat înPiaţaGăriidinFocşani,între22-24 octombrie 2010 punându-seaccentpe tradiţiaproduceriivin-urilor de renume din Vrancea,cunoscute în lume ca fiind vin-uri100%naturale,dupăcumauspecificatorganizatorii.

Ca urmare a faptului că Festi-valul Viei şi Vinului se bucurăde notorietate naţională, mani-festarea a reunit producători lo-cali şi naţionali de vinuri, dar şiproducători din străinătate, pre-cum Canada, China, FederaţiaRusa, Franţa, Italia, Ukraina,SUAşiTurcia.

Cei ce şi-au dorit să-şi

achiziţioneze diverse produsetradiţionale fabricate de cătremeşteripopularidinjudeţulVran-ceaşisăcunoascădinspecificulgrastronomic local, dar şi iubi-torii muzicii şi dansului au fostaşteptaţisăiapartelaacesteve-niment tradiţional care amarcatfinalul anului agricol pentru cei100.000 de podgoreni din pod-goriileVrancei.

Bachus 2010 Festivalul Internaţional al Viei şi Vinului, Focşani

(I)


Festival

Deasemenea,aufostexpusepro-dusealimentaretradiţionalepent-ruaputeafidegustate:miereadealbine,caşulafumat,hribiimuraţisau preparatele tradiţionale dincarne. Pe lângă degustare, amputut admira celemai frumoaseobiecte populare ce ne-au rea-mintit de adevărata identitatea acestui neam vrâncean. Ceimaitineridintrevizitatoriauavutocazia să vadă pe viu cum selucreazăobiectelepopulare,cumseîmpleteşteunciorap,cumseţeseunştergarsaucumsefaceunbutoi.Văzândatâtatrudăpen-truaţinevietradiţia,uniidintreeiauscosdinbuzunarecevabanipentru a duce acasă un stropdinamintirilelăsatedestrămoşi.Pe lângă meşterii din judeţ, auputut expune şi cei din judeţeîndepărtate, tradiţia este numaiuna,poporulromânfiindunic.

Ca urmare a faptului că Festi-valul Viei şi Vinului se bucurăde notorietate naţională, mani-festarea a reunit producătorilocali şi naţionali de vinuri, darşi producători din străinătate,precum China, Federatia Rusa,Ukraina, SUA, Canada, Turcia,FranţaşiItalia.

Situatăla200kilometrideAeroportul„HenriCoandă”Bucureşti,re-spectivdouăoredemerscumaşina,Vranceaesteceamaiimportantăzonă viticolă a României. Cu peste 25.000 hectare de viţă-de-viejudețulVranceaesterenumitînEuropa,şinunumai,pentrustruguriidecalitate,vinurileecologiceproduseaicidesutedeaniprinmetodetradiţionale,darşiproduselelocalenaturale,biologice.

Deasemenea,înVranceaexistăunDrumalVinului,careseîntindepeodistanţădeaproximativ20km,cuunparcurspresăratcucrameşipodgoriideosebite.Cuovechimecaresepierdeînneguratimpu-rilor,HrubeleDomnitoruluiŞtefancelMaredelaPanciusauBeciulDomnescdelaOdobeştisunteticheteşipunctedeatracţiealeaces-tuitraseuturistic.


Festival

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL AL VIEI ŞI VINULUI “BACHUS 2010″FOCŞANI, 22 – 24 OCTOMBRIE 2010VINERI, 22 OCTOMBRIEOrele 10.30 – 11.00Eveniment: Deschiderea oficială a FestivaluluiInternaţionalalVieisiVinului„Bachus2010”Orele 11.00 – 13.00Eveniment:Workshop„Delastrugurilavin”Locaţie:CramădinjudeţulVranceaOrele 13.00-15.00Eveniment:Prezentareavinurilorexpuseîncadrul„Bachus2010”, într-oprezentare făcutade cătredegustătoriautorizaţiLocaţie:OcramădinjudeţulVranceaOrele 16.00 – 17.00Eveniment: InaugurareastandurilorproducătorilordevinsialemeşterilorpopulariLocaţie:PiaţaGăriidinmunicipiulFocşaniOrele 15.00 – 18.00Eveniment:Concursuldevinuri „Bachus2010”–Secţiuneamiciproducători,organizatsubpatrona-julAsociaţieiDegustătorilorAutorizaţidinRomânia(ADAR).Locaţie:PiaţaGăriidinmunicipiulFocşaniOrele 17.00 – 22.00Eveniment:SpectacolartisticLocaţie:PiaţaGăriidinmunicipiulFocşani

SÂMBĂTĂ, 23 OCTOMBRIEOrele 9.00 – 14.00Eveniment: Vizită în judeţul Vrancea la crame şiproducătoridevinParticipanţi: Invitaţii Festivalului Internaţional alVieişiVinului„Bachus2010”Orele 10.30-11.30Eveniment:Teatrupentrucopiioferitdecătreacto-riiTeatruluimunicipal„MaiorGh.Pastia”,FocşaniLocaţie:PiaţaGăriiOrele 12.00 – 13.30Eveniment: Concurs „Cântece de viţă veche”–secţiunile9–14anişi15-20aniLocaţie:PiaţaGăriidinmunicipiulFocşaniOrele 14.00 – 18.00Eveniment:Facilitarecontacte între invitaţiiFesti-valuluiVieişiVinului„Bachus2010”şiproducătoriidevinuri,alţiexpozanţidincadrulFestivaluluiOrele 17.00 – 22.00Eveniment:SpectacolartisticLocaţie:PiaţaGăriidinmunicipiulFocşaniOrele 19.00Eveniment:Spectacoldeteatru:„Viaţădecimitir”,TeatrulNaţionalBucureştiLocaţie : Teatrul Municipal „Maior Ghe. Pastia”,Focşani

DUMINICĂ, 24 OCTOMBRIEOrele 17.00 – 22.00Eveniment:SpectacolartisticLocaţie:PiaţaGăriidinmunicipiulFocşani

A.N.T.R.E.C. Vrancea, Dl.Vasile Boştiog,

tel.: 0237.673.049, 0722.491.665,[email protected],

www.vacantelatara.ro

Text şi foto : Aurelia Bucurescu

Continuare in numarul urmator al revistei “Vacante la tara”.


Casememoriale

Dupăcestrabaţistrăzilemailargi sau mai înguste aleoraşuluiCraiovaajungi în

centru,undemânatdepasiuneade a descoperi locuri încărcatede istorie şi cultură descoperiBibliotecaJudeţeană„AlexandruşiArisţiaAman”.Înaceeaşicurteseaflăoclădirepezidulcăreia,cu litere săpate înmarmură, sepoate citi: CASA MEMORIALĂ ELENA FARAGO. Este imobilulcare putea „servi drept locuinţăpersonalului în serviciul bibliote-cii şimuzeului” , conform testa-mentuluiArisţieiAman.

Înseptembrie1921poetaElenaFarago este numită directoareaFundaţiei „Alexandru şiArisţiaAman” şi va conduce destineleacestuilăcaşdeculturămaibinedetreidecenii,locuindşicreândîn casacareastăzi adăpostesteopartedinavuţiaspiritualălăsatămoştenireneamuluinostruromâ-nesc.

Ca un omagiu adus activităţiipoetei, reprezentanta strălucităaliteraturiiromâneşiavieţiicul-turalecraiovene,s-aorganizatîncasaîncareavieţuitoexpoziţiepermanentă, care include 396exponate: documente originale,

fotocopii, fotografii de familie,scrisori, piese de mobilier, obi-ecte personale, cărţi şi reviste,vizitată anual de sute de copii,adolescenţişinunumai,fiindsin-guracasămemorialădinCraiova.

Elena Farago, al doilea copildin cei şapte ai soţilor Franciscşi Anastasia Paximad (născutăThomaide), de origine greacă,s-a născut la data de 29martie1878 la Barlad. Pregătirea debază (clasele primare şi douăgimnaziale)şi-afăcut-oînoraşulnatal, la pensioaneleDrouhet şiVarlaam,apoi laŞcoaladeStatdinBarlad,întrerupându-şistudi-ilelamoarteamameisale.

Viaţa poetei a fost presărată cumaimulte nenorociri –mai întâiîi moare un frate şi două suro-ri, apoi mama în 1890 şi tatalin 1895. Astfel la doar 17 anirămâneorfanăşipleacălaBrăila,împreunăcufratelesăumaimicGheorghe,laununchidinparteamamei, soramaimică,Virginia,pleacă la Galaţi, iar Ernest,fratelemaimare,seîntoarcelaBucureşti,lastudii.

După externarea de la Spita-lulColţeadinBucureşti, înurma

unei boli, locuieşte puţin timp lafrateleeiîncapitalăşimaiapoiseangajeazălafamiliaGh.Panu,zi-aristşiompolitic.ÎlcunoaştepeI.L.Caragialecarespuneadespreeacăaavut „oviaţade roman,subiect de drama”. Este apoiguvernantălacopiiiluiCaragiale,încasacăruiaîlvacunoaştepeAl.VlahuţăşiG.Ranetti.

Frecventând Cercul socialiştilorîl întâlneşte peFrancisc Faragocucaresecăsătoreşte.În1900,în interes de serviciu al soţuluipleacă împreună la Constanţaşimaiapoi laBrăila. În1907 îşiîncheie peregrinarea prin ţarăstabilindu-se la Craiova, undeva rămâne toată viaţa.Aici facepartedinComitetulderedacţiealprestigioaseireviste„Ramuri”.

La îndemnul lui Nicolae Iorga,poeta merge în satele Oltenieipentruaîmpărţiajutoarebăneşti,dela„NeamulRomânesc”,fami-liilorţăranilorcareausuferitdupărăscoala din 1907, dar a fostarestatăşiapoieliberatăadouazi.Înacelaşianadoptăuncopil,Mihnea,iarîn1913daviaţăuneifetiţe,Coca(Ana-Virginia),copiipecareîivaiubimereuşicărorale va dedica versuri pline desensibilitate.

Casa Memorială

Elena Farago


Casememoriale

Au urmat apoi volumele:• „Șoaptedinumbră”-1908;• „Traducerilibere”-1908;• „Dintainavechilorrăspântii”

-1913;• „Şoapteleamurgului”-1920;• „Poeziialese”-1924;• „Numi-amplecatgenunchii”

-1926;• „Poezii”-1937.Cumaredăruireşitalentascrisliteraturapentrucopii,majoritateavolumelorfiindînversuri:• „Pentrucopii”-I,1913;• „Copiilor”-1913;• „Pentrucopii”-II,1920;• „DintraistaluiMoşCrăciun”-1920;• „Bobocica”-1921;• „Sănuplângem”–1921;• „Săfimbuni”-1922,proză;• „Ziarulunuimotan”-1924,proză;• „Într-uncuibderândunică”-

1925,proză;• „Aciocnitunoudelemn”-1943;• „Într-onoaptedeCrăciun”-1944;• „4gazenăzdrăvane”-1944s.a.

Poeta Elena Farago a condusactivitatea bibliotecii publice, fi-ind preocupata de schimbarearegulamentului de organizare şifuncţionare, de stabilirea unorcondiţii de împrumut pentru citi-tori, defisareacărţilor şi tinereaunei evidente corecte, de aran-jarea lor în rafturile bibliotecii,de completarea colecţiilor pinachiziţii şi donaţii, instituţia fiindfundamentală pentru contribuţiasalainstruireaprincarteacelormaidiferitecategoriidecititori.

Cuocaziaaniversăriia50deani,la1mai1928poetaElenaFara-goafostsărbătoritălaCraiova,înSalaTeatruluiNaţional,decătreSocietatea „Prietenii Sţiinţei”.Liviu Rebreanu, preşedinteleSocietăţii Scriitorilor Români, îitransmite o telegramă de felici-tare. A fost membră fondatoarea Societăţii Scriitorilor Româ-ni(1909).Înultimiianideviaţă,cutoatecăestemobilizatălapatdincauzabolii,manifestăacelaşispiritviuînviaţaculturalăromâneascăaoraşului.Amuritla4ianuarie1954lavârstăde76deani.

Din Casa Memorială „ElenaFarago” denumită şi casamică,în prezent, sunt deschise efec-tiv vizitarii doar holul de la in-trareşicameraîncarepoetaîşidesfăşuraactivitateabeletristică.După ce treci de uşile vechi

din lemn, de la intrare ajungi înholulcepăstreazaînvitrineledindreaptacărţi scrisedepoetapecaretimpulşi-apusamprenta,iarînvitrinadinstângasuntexpuseoriginalesaucopiialedocumen-telor ce staumărturie a faptuluicaElenaFaragoafostoperson-alitate recunoscută a vremurilorsale. Dovadă a primirii Premi-ului Internaţional „Femina” „duComite Femina franco-roumain,aMadameFarago,poursonlivreLes murmures du Crepuscule”în1924stăocopieaactuluideacordare a acestui premiu. Altepremiişimedaliiprimitedepoetăşi aşezate cumândrie în vitrinaamintirilorsunt:PremiulNaţionalpentruLiteratură(1938),medalia„BeneMerenti”,clasaI,prinDe-cretul1885/30mai1931, lapro-punereaministruluiInstrucţiunilorPublice şi Cultelor, Nicolae Ior-ga şi „Ordinul Meritul Cultural”,CavalerclasăaII-a,pentrulitereşi opere literare, prin Decretul3214/22 septembrie 1931 acor-datedeRegeleCarolalII-lea.

AlăturidetablouriledefamilieceîmpodobescpereţiiholuluiseaflăînrămatescrisoriprimitedepoetaElenaFaragode lapersonalităţialevremii,colegidebreaslă,rudeşiprieteni.Lalocdecinsteseaflăscrisoarea primită de poeta dela scriitorul Geo Bogza, nepotulei. Prima uşa pe dreapta esteportiţă către lumea fermecată a

Oraşul Craiova devine leagănuldecreaţiealpoeteişidoarmo-artea o va mai putea despărţideaceste locuriminunate.A în-ceput să scriede foarte tânără,debutândîn1898cuunreportajpe care îl semneazăFatma, iarprimapoezieîiapareîn1902înziarul „RomâniaMuncitoare”. Înperioada de debut colaboreazălamaimultepublicaţiicuversurişitraduceri.

ElenaFaragopublică, la îndem-nul luiNicolae Iorga,primul săuvolumdepoeziiintitulat„Versuri”,în1906, laEditura „Luceafărul”din Budapesta, primit bine decriticaliterară.


Casememoriale

Numelepoeteieraprezentînpublicaţiiprestigioasealevremii:-„Convorbiriliterare”,-„Semănâtorul”,-„Ramuri”,-„Revistănoastră”,-„Neamulromânescliterar”,-„Viaţaromânească”,-„ArhiveleOlteniei”,-„Cosânzeana”s.a.AîntemeiatlaCraiova,împreunăcuI.B.Georgescu,C.Gerota,I.Dongorozi,C.D.Fortunescu,orevistăremarcabilă-„Năzuinţă”(1922-1925)–lacareaucolaborat:SimionMehedinţi,IonBarbu,Perpessicius,VictorEftimiu,CamilPetrescu,MihailDragomirescu.Pentrutânărageneraţieapatronat„Prietenulcopiilor”(1943-1946),orevistăeducativăpentrucopiişitineret.

creaţieipoeteiceadedicatcelemai multe din scrierile sale co-piilor.Esteocamera îngustăceareîncentrulsaumasădelucruaEleneiFarago.Depemasănupot lipsi obiectele nelipsite aleunui scriitor: maşina de scris, ocălimară, o sugativă, instrumen-tul ce tine foile şi o carte vechea poetei. Rafturile cu cărţi suntnelipsite din camera, iar câtevaobiecte ce poartă încă ampren-tele proprietarei încântă ochiulvizitatorului:unceasoprit laora7fărăcâtevaminute,câteunsu-port pentru lumânări, chibrituri,serveţeleşibijuterii,unaparatra-diocareîncămaipoatefifolositşialtecâtevaobiectecumarevalo-are sentimentala primite de laprietenidragipoetei.Pereţiisuntîmpodobiţicutablouridefamilie,

multeînfăţişând-ochiarpeElenaFaragosingurasauîmpreunăcuceidoicopii.Deasuprapatuluiseaflăunautoportretalpoetei,iarpemăsuţamicădelafereastrăseaflăuntablouceîlînfăţişeazăpeFran-cisc Farago, soţul acesteia. Laieşireadincamerăstădeschisă,parcă invitându-i pe vizitatori sălaseourmăatreceriilorpeacolo,carteadeimpresii.

În 1978, la propunerea UNES-CO, poeta Elena Farago a fostomagiatălaîmplinireaa100deanide la naştere.Cuaceastăocazie,bibliotecăpublicăcraioveanăaor-ganizat o interesantă sesiune decomunicăriştiinţificedespreviaţăşiactivitateapoetei,lacareaupartici-patpersonalităţinaţionaleşilocale.

Demaibinede30deaniBibliote-caJudeţeana„AlexandruşiArisţiaAman”,organizeazăanual,înlunamartie, „Zilele Elenei Farago”,manifestare sub egida căreia se


Adresa: Strada Mihail Kogălniceanu, nr. 9, CRAIOVATelefon: 051/132 267.Program de vizitare: luni - vineri 8.00 – 19.00.

Biblioteca Judeţeană „Alexan-dru şi Arisţia Aman” şi CasaMemorială „Elena Farago” ceestegăzduită în curteaacesteiasunt emoţionante mărturii alegenerozităţiisoţilorAman.

Alexandru, fratele mai mare alcelebrului pictor TheodorAman,şiArisţia,soţiasa,careau lăsatîntreaga lor avere – case, mo-bile, tablouri, cărţi şi obiecte deartă Primăriei Craiova – pentruînfiinţarea unui aşezământ pub-lic de cultură: Fundaţia „Alexan-druşiArisţiaAman”,formatădinbibliotecă,muzeuşiogaleriedetablouri.

Familia Aman a fost una dincelemaideseamăfamiliioltenecare s-a impus pe plan naţionalşi internaţional în viaţa culturalăşi politica în secolul al XIX-leaşi prima jumătate a secolului alXX-lea. În prim plan, pe lângăpictorul TheodorAman, intemei-etorulşcoliinaţionaledepictură,se situează Alexandru Aman,licenţiat în drept la Paris, adeptconvinsalnecesităţiimodernizăriirapideasocietăţiiromâneştidupămodelulvest–european.

Clădirea Bibliotecii Judeţene„Alexandru şi Arisţia Aman” dinCraiovatrebuieprivitădincolodeimportanţaeicamonumentarhi-tectonicşimemorialistic.Este înprimul rând un lăcaş de cultură,unsanctuarsprecaretrebuiesăneîndreptămcutoţiiatuncicânddorim să pătrundem în lumeacărţilor.

În 1908 s-a făcut inaugurareaFundaţiei „Alexandru şi ArisţiaAman” în prezenţa ministruluiInstrucţiunii Publice de atunci,SpiruHaretşiaaltorpersonalităţi:ConstantinM.Ciocazan,IonGig-urtu,NicolaeP.Romanescu, IonPlessias.a.LaparterulcaseiAm-anilor era biblioteca într-o sală,cealaltăfiinddepozit,iarlaetajînceledouăSălieraupinacotecaşimuzeul.

Fundaţias-abucuratdeprestigiuînepoca,dovadăfiindsemnăturileunorpersonalităţi încaieteleviz-itatorilor:FerdinandşiMaria,Car-olalII-lea,prinţulGeorgeStirbei,generalul Averescu, episcopulChenadiealRamnicului,NicolaeIorga, I.G.Duca, LucianBlaga,G.I.Ionescu-Siseştis.a.

Colecţiile bibliotecii s-au dez-voltat prin achiziţii (de la librăridin Craiova, Bucureşti şi Paris)şi donaţii (Academia Română,Institutul Geografic al Armatei,Casa Şcoalelor, Casa Biseri-cii, Nicolae P. Romanescu, Ca-ton Theodorian, Elena Chiţu,Constantin Ciocazan). În pina-coteca erau lucrări ale pictorilorromâni: Theodor Aman, G. D.Mirea, Andreescu, Verona, Eu-statiuStoenescu, J.A.Steriade,Nicolae Grigorescu,N. Patrascu,Schweitzer-Cumpăna,CeciliaCu-tescu –Stork, Sever Burada s.a.De asemenea, erau tablouri dinşcoalaitalianăşiflămândă(sec.XVI-XVII),gravuriraredeDelau-nay,Goypel,VanLoo,Buchers.a.Muzeulaveaovaloroasăcolecţiedemonede (800) din aur, argintsaubronz(dinantichitatesaudintimpul luiMirceacelBătrân,Pe-tru Muşat, Alexandru cel Bun),acteşidocumente,medaliişipla-chete(500), vase, porţelanuri deScvres,bijuterii, icoane,covoareolteneşti, mobilier cu piele deCordoba, piese de arheologie şimineralogie.

Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Arisţia Aman”

Text şi fotoIulia Laura Bălan

Casememoriale

desfăşoarăşiconcursulsimpozi-oninterjudeţean„ElenaFarago-Poeziacopilăriei”.

Casa Memorială „Elena Farago”este singura casă memorială dinCraiova şi este considerată unedificiu ce face parte din patrimo-niulculturalşiarhitecturalnaţionalvizitat indeosebi de copii al cărornumăresteîncontinuacreştere.


FilialeANTREC

ALBA: tel:0358.103.645;0722.683.340;0722.181.626;EmilCOMŞ[email protected]

ARGEŞ: tel/fax:0248.542.230,0744.370.666,[email protected]

BACĂU: tel/fax:0234.33.77.97;0744.584.176;0741.499.234BeatriceGRIGORAŞ[email protected]

BIHOR: tel:0259.416.313;fax:0359.425.580;0720.185.000,MariaTĂ[email protected]

BISTRIŢA:tel/fax:[email protected]

BRAŞOV: tel/fax:0268.236.355;0788.422.097IoanaDODIȚĂ[email protected]

BUZĂU: tel:0238.451.255;fax:[email protected]

BOTOŞANI:tel.:[email protected]

CARAŞ-SEVERIN: tel/fax:0255/22.11.98;0730.001.467,320082DanielLAŢ[email protected]

CLUJ: tel/fax:0264.597.164,[email protected]

CONSTANŢA: tel/fax:0241.759.473;[email protected]

COVASNA: tel/fax:0267.361.130;0267.367.111;0741.077.903,[email protected]

A.N.T.R.E.C. ROMÂ[email protected]/Fax:+40212.228.001

DÂMBOVIŢA: tel/fax:[email protected]

GORJ: tel.:0253.223.081;[email protected]

HARGHITA: Tel/Fax:0266.240.272;0266.240.689;0744.602.645,[email protected]

HUNEDOARA: tel/fax:0254.770.7960722.952.584;[email protected]

ILFOV: tel:0213.520.253;fax:0213.520.255;[email protected]

IAŞI: tel/fax:0232.211.060;0721.223.710,[email protected]

MARAMUREŞ: tel/fax:0262.334.107;[email protected]

MEHEDINŢI: tel:0252.333.023;fax:0252.206.042,0723.142.010;[email protected]

MUREŞ: tel:0265.772.211;fax:0265.762.042;0744.502.461MariaLAZĂ[email protected]

NEAMŢ: tel:0233.234.204;fax:0233.234.231;Miș[email protected]

PRAHOVA: tel/fax:0722.664.216;0244.592.915;0244.593.372AlexandruŞULŢ[email protected]

SĂLAJ : tel/fax:0260.615.315,0723.335.037CorinaMUREŞ[email protected],

SIBIU: tel/fax:0269.571.036;[email protected]

SUCEAVA: tel/fax:0230.374.558;0744.602.986,NiculinaVASILUŢ[email protected]

TIMIŞ: tel:0256.379.322;fax:[email protected]

TULCEA: tel:[email protected]

VÂLCEA:Tel/fax:[email protected]

VRANCEA:tel/fax:0237.673.049;0722.491.665VasileBOŞ[email protected]

FilialeANTREC


Sărbătoare

“Însaloanelecastelului,turiştiivorfiaşteptaţidevrăjitori,regi,regineşibufonicarevorrecreaatmosferatimpurilordemultuitate.Totînsaloanelecastelului,vizitatoriivorfiaşteptaţideungrupdedansatoarecarevorprezentaDansulIelelor,iarlafinalulturului,tuturorlisevaoferiunpocalcuvinroşu,ChateauxBran”,aspusdirectorulmuzeuluiCasteluluiBran.

alloweenesteosărbătoaredeorigineceltică,preluatăastăzi de multe popoaredin lumeaoccidentală, ea

răspândindu-seînsecolulalXIX-lea prin intermediul imigranțilorirlandezi din Statele Unite aleAmericii. Ea este sărbătorită înnoapteade31octombrie,deșiînunelețăridatasărbătoriivariază— de exemplu, în Suedia estesărbătorităînprimasâmbătădinnoiembrie. Numele provine dinlimbaengleză,delaexpresiaAllHallows’Even,numelesărbătoriicreștine a tuturor sfinților,sărbătoare cu careHalloweenula devenit asociat în țările undepredominăcreștinismulocciden-tal—catolicșiprotestant,deoa-receînacestecultecreștine,ziuatuturor sfinţilor este sărbătorităpe1noiembrie.

Specific pentru Halloweeneste dovleacul sculptat, carereprezintăLanterna lui Jack.Cuocaziaacesteisărbători,copiiisemascheazăînvrăjitori,mumiisaualte personaje și colindă pe lacase întrebând „Trick orTreat?”(Păcăleală sau dulciuri?), ca oamenințarecădacănulisedaudulciuri,persoaneicolindate iseva jucao farsă. Înalte ţări,Hal-loweenesteserbatprinparadeșicarnavaluri.

În acest an Halloveen - ul s-adesfăşurat la Castelul Bran înzilelede30-31Octombrie.

SpectacolulaînceputSâmbătălaora20:00şiacontinuatşiadouaseară în data de 31- Duminică,prin Dansul Ieleloar si vizitareaCastelului.

Laacestevenimentauluatpartenumeroşi turişti din toate părţileţării precum şi alte ţări, care auadmirat interiorul Castelului şigazdele costumate în diferitecostumedecarnaval.

Ioana DodiţăHALLOWEEN la Castelul Bran

H

A.N.T.R.E.C. Braşov,

tel.: 0268.236.355,

[email protected]


Oaspeăidesuflet


Acum un an, în 25 noiem-brie 2009, primeam, cu odedicaţie – încercare de

portret, de la Simona Lazăr, edi-torul „Jurnalului de Bucătărie”,volumul „Dictatura Gastronomică,1501feluridemâncare,ConstantinBacalbaşa”,apărutlaEdituraCar-tex, Bucureşti, păstorită de prof.LucianPricop.Primaprezentareacărţii, pentru ziariştii din domeniulgurmanderiilor,s-a făcut în recentdeschisul „Hanul Berarilor inter-belic”,dinstradaPoenaruBordea.

CunoscusemfostulrestaurantBu-cur, aşa se numea locaţia înaintedeanul1990.Șiatuncirestaurantuleraapreciat.Acum,însă,ambianţalocalului, calitatea preparatelor şiservireaaufostfărăreproş.Aveamsă constat, în acest an făptuindmai multe „abateri” aici, că nu afostoîntâmplarebuneleoficiiofer-itedecasă, iar înmeniulzilnicaufostintroduseşipreparatedin„Bib-lia cu mâncări” a lui Bacalbaşa.Poeta–gastrofilăSimonaLazăra„readus la lumină”, dupăexpresiasa,într-onouăediţie,cuoprefaţă„suculentă”şi„condimentate”noteexplicative, o carte de bucate acărui farmec sper să-l „gustaţi” şidomniile voastre. Prezenţa ei seimpune în biblioteca oricui, darmaialesacelorcareşi-auasumatcondiţiadeprofesionistalospeţiei.

O inedită „Listă de hrană”

Necesitatea unei enciclopedii agastronomiei din România, esteevidentă. Greu afli date desprecei implicaţi,cupoloniculsaucucondeiul,înaceastăactivitate.

De aceea, gestul unui economist,Nicu M., reprofilat, datorită cio-muirilor salariale, ca scociorâtorşi vânzător de terfeloage, de a-mioferi să folosesc şi să publiccopiaunordocumenteoriginaleBacalbaşa aflate în arhiva sa,fărăsă-mipretindăniciunobol,esteapreciabil.

Documentul,redatînfaximil,estescrisdeConstantinC.Bacalbaşa,fapt dedus prin compararea„listei” cu alte înscrisuri ale luiC.C.Bacalbaşa. Privindu-l avemşi o altă surpriză inedită: chipulsoţiei, Ecaterina Bacalbaşa,neîntâlnitdemineînniciosursă.Cu regretul că nu l-amdescifratîn întregime (Cine o fi invitatul?Ce semnificaţii auunelenotaţii?Etc.)redămconţinutul:

De la Telea la Bacalbaşa

Cititorii vor constata în „cuvân-tul de întâmpinare” că SimonaLazărurmareunorasiduecăutăriaaflatpitoreştiamănuntedesprebacalbaşa.

Iată o mostră. Povestea numeluineamului Bacalbaşa, aflată, deîngrijitorul ediţiei, acum doi ani–mai anţărţ, cum ar grăi croni-carul – de la profesorul nona-genar Nicolae Bacalbaşa dinGalaţi, nu-mi era cunoscută şiv-orelatezsubrezervaverificării:„poliţistulşefdinBrăila,CostacheBacalbaşa, originar din satulTelea,judeţulGorj,s-arfichematTelescuşişi-arfiluatnumelenouprinînfiereadecătreununchidinGalaţi,Bacalbaşă,adicăstarostedebăcani”.

Aromânii gastrofili Ecaterina & Constantin C. Bacalbaşa şi noua

„dictatură” a cărţilor de bucătărieIon C. Rogojanu

Textecupretexte


CuacorduldoamneiSimonaLazărpublicămdincarteasa,recentlansatălaGaudeamus,„ReţetealesepentruPostşiCrăciun”,apărutălaEdituraJurnalul,în2010,oreţetăşicâtevareuşitefotografiialedom-nuluiVictorStroie.

N.B.Caunscorpionautenticcesunt,credcăDoamnaSimonaarfifostmaipotrivitsăpăstrezeautenticitateapaginiidetitluaediţieioriginale:DICTATURA GASTRONOMICĂ/1501 FELURI DE MÂNCĂRI/CARTE DE BUCĂTĂRIE/PREFAŢA DECONSTANTINBACALBAŞA

Despreaventura“dictatoruluiBacalbaşa–autordecărţidebucate”văpromitemosurprizăînanulcevine.

Ciuperci la cuptorSeiauciupercimăricele,sespală,securăţăbine,sescoatecotorulşiseumplecupuţinuntdelemn,pătrunjeltocat,sare,piperşipuţinusturoi.Sepunepuţinuntdelemnîntr-otavă,seaşeazăciupercileşisepunlacuptor.În20sau25deminutevorfigata.

(Reţetaa fost culeasădin cartea „Reginabucătăriei saubucătăriauniversalăpentrusănatoşişibolnavi.Reţetecompletepentruoricemâncări,prăjituri,cofetărie,licheruri”–Bucureşti,1888,EdituraTipo-grafieiUniversul)

„DomnuluiMihail.../alis...năşelul

LISTĂDEHRANĂ

OFERITĂDEDOAMNA

ECATERINABACALBAŞA

Înziuade22octombrie1933/ora1p.m.şimaiceva

MÂNCĂRILEŞIMAIALESBĂUTURILE

–Ţuicăbătrână,cevaalagazda–Salată,cevaala...–Raci,cevacalaParis

–Sarmale,cevaalaGurapieţei–Epurecumăsline,cevaalaŢica.

–Gogoşi,cevaalaGuvern.–Compot,anuseconfundacucomplot–TuttiFrutte,nucitigreşitConaşule.

–Vinuri,nemaipomenite

Textecupretexte


Festival

Forfotă mare la Pensiu-nea “Casa Brâncuşi”,din Peştişani, mai toată

săptămâna aceasta. Cum altfelşi-ar fi putut boteza pensiuneadl.Jean, cel care poartă numelevestitului sculptor, decât „CasaBrancuşi”. La doar 4 km deHobiţa, pensiunea este căutatădatorităaproprierideomulţimedeobiective turistice. Valea Bistriţeigorjene, Cheile Sohodolului,Pades, Tismana, sunt doar celemaicunoscuteşivizitate.Un liv-indspaţioscuvederepanoramicăvăstă ladispoziţieziuaşinoap-tea, pentru relaxare şi servireamesei.

Dintr-un hol circular se intră încamerele amenajate cu gust şiconfort necesar. În faţapensiunii,stăjuitdesălciipletoaseesteunmiciazîncaresezbenguiescpăstrăvi pe care poţi să îi pescuieşti şisă îi pui pe grătar sau să le daidrumul înmediul lor.Ocurte in-terioara presărată cu buturugişimese de lemn te aşteaptă săte aşezi şi să serveşti orice aila pachet, ori ce vrei să coman-zi. Împrejurimile te aştepată la

drumeţiiscurteînzăvoiulBistriţei,la Hobiţa lui Brancuş sau spreGureni şiBoroşteni spre lacuriledin dumbrava sau la Runcu,intrândpeCheileSohodolului.

Răcituridincarnedeporc,peşte,vită, curcan sau pui. Acesteaau fost principalele concurente înluptapentruceamaibună răcitură,concurs ce s-a desfăşurat la

Peştişani. Nu mai puţin de 14pensiuni şi-au etalat bunătăţilepemeseleîntinseîncurteaceluicare anul trecut a obţinut locul Ila primul festival al răciturilororganizat la Tismana. Fiecaredintreceiprezenţiauvenitcupiftiipregătitecumultăatenţieacasă.Preparate ecologic, concurenţiişi-au expus răciturile alături dealtebunătăţi.

Festivalul Răciturilor, ediţia a II-a, Peştişanii

Chiar dacă unii le zic piftii, altii aituri, sunt aceleaşi minuni.


Festival

Au fost alături de noi meșteribucătaridintoatăţara,carene-audelectatcuoperelelordeartăşicu priceperea lor, nu numai îna prepara savuroasele răcituri,ci şi în prezentarea lor cât maiatractivăşicâtmaiîmbietoare.

Ne-am lăsat seduşi de minunilepromisedeA.N.T.R.E.C.Gorj,deini-mosuldomnRaduCiobanu,despon-sorişideCasaBrancuşi,depevaleaBistriţei,dedoamnaMarilenaStoianşidoamnaMioaraVişanStoian.

Concurenţă acerbă

Fiecaredintreconcurenţiaavutamenajatcumultgustpiftiileex-puse pentru concurs. Castane,fripturi şi sarmalele au fost lamare căutare imediat după ter-minarea concursului. PompiliuCiolacu,celcareaavutmisiuneadeadegustafiecarepiftie intratăîn concurs, s-a aflat în dificul-tate, având în vedere că toaterăciturileeraufoartebuneşibinepregătite.Încadrulevenimentuluidl.PompiliuCiolacuadeclarat„Cugreutrebuiesăalegiînasemeneaocazii. Toaterăciturileaufostfoartebuneşibinepregătite.Însă,aşacumse face într-un concurs, trebuie săalegi pe cei careocupăprimele lo-curi. Însă, toţiconcurenţiiau fostpremiaţi,pânălaurmă,pentrucăacest festival urmăreşte să dea

posibilitateapensiunilorgorjeneştişi nu numai să-şi facă reclamă“.La rândul său, viceprimarulNico-laeNicolcioiuafirmacăevenimen-tul a fost unul gustat de toţi ceiprezenţi, fiindapreciat şi de local-niciicares-aubucuratdeorganiza-reaacestuievenimentchiarlaeiînPeştişani.

După terminarea concursului,toţiceiprezenţilafestivalaufostinvitaţi să servească din toatebunătăţilepreparatespecialpen-tru aceastăzişiaupututmâncapiftie cu sarmale, specialitatealocurilorgorjene.


Discurs la festinul culinar din PestişaniSarmale,răcituricuchiparuşi,Fripturi,iardupăţuicăceveni,Rostiprimarul:„-Geniu-afostBrancuşiCândasculptat<<PiftiaPogany>>”!V.Vajoga

Porcării de porcM-amsăturat,prinanipustiiSăvădatâteaporcării;Doarcupiftia-ceminune!Şiporcăriilesuntbune!Viorel Martin

Se-apropie iarnaGândindlaviitoarevremuriCe-aduccueledoarstihia,Române,credcăosătremuriCevamaitarecapiftia....Florina Dinescu

GastronomicaLatoţiolteniigospodariN-aisă-ntâlneşti,vreausăseştie,OnuntăfărălăutariŞiniciospăţfăr’depiftie!Vasile Larco

Casa lui BrâncuşiCasace-iînPeştişani,Nu-ide-odihnăla„babani”;E-unaltarrecunoscut,Unde-ungeniuacrescut.Toma Rocneanu

Sculptorului C. BrâncușiTimpulorele-șipetrecePestecrestelebătrâne,„Ceeval,cavalultrece”,Însă„Piatra”tarămâne!Vasile Larco

Festival

Dl.Vasile Brâncuș- Director General Agenția LARTOURS- Principalul sustinător moral și material al festivalului


FABULA PIFTIEIDinlutulnisiposdeDragoieni,Cemultorale-acambătutobrazul,S-aridicatoceaţadeolteni,Deştepţişiverticalizaţicaprazul.S-aunăpustit,c-aveauunsingurcal...Şiauplecatpejoslafestival.Cefestival!Olume-ntreagăştie;S-ocântepereginalorPiftie.Ceţuicişivinşicebucate-alese;TeabureausarmalelepemeseŞicecăleşti,contese,curtezani,PurceiumpluţişiiepurişifazaniŞiceconduri,minunăţiiderochii, Şicaltaboşişipraz…câtvezicuochiiŞipestetoatăadunareavie,ApareşigingaşadePiftie,Reginapreafrumoasăşi-nputereCetremurălaoriceadiereInveşmântatăcugătelidesoiŞidatăcuparfumdeusturoi.Omaibârfesclacolţuriageamii,Căs-ardedalamulteporcării,Căestemultprearececusupuşii,Cătremurăcammultîntoculuşii…Olteniimei,îndatăce-ovăzură,OluarăcurmezişpearăturăŞiîngenunchi,pedeştrisaucălare,Căzutu-mi-auPiftieilaPicioareMORALAestesimplă,românească:OlteanulnostruştiesătrăiascăŞinu-iCrăciunde-atuncisausindrofieSănumănânce-oleacădePIFTIE.Viorel Martin

Festival


Reţete

Piftii de porc şi viţel

Ingrediente:• 1Kgdepicioaredeporcşivitel,• 3lapă,• ocăpăţânămicădeusturoi,• sare.Mod de preparare:Piftiilesepotfacedinpicioareşidinurechideporc,de asemenea din picioare de viţel.Mai gustoasesuntceleamestecate.Sepun lafiert, într-unvascuapărece,douăpicioaredeporcşidouădeviţel,bine spălate şi curăţite. Se lasă să fiarbă desco-perite,lafocmic,şidincândîncândseiaspuma.Sesărează.Suntgataatuncicândcarneasedes-face uşor de pe os. Se scot oasele înainte de ase răci si seaşeazăcarnea în farfurii.Zeamasecurăţădegrăsimeşiseîncearcădacăestedestuldelegată,punândcâtevapicăturipeofarfurioară.

Dacăacesteaseîntărescbinelarece,sedălaoparteoalăcuzeamăşiselasăsăselimpezească.Încazcontrarselasăpefoc,sămaideacâtevaclo-cote.Dupăgust,sepoateadăugăînzeamapuţinusturoipisat, înaintedeafistrecurată.Se toarnăapoizeamapestecarneadinfarfuriişiselasăsăse prindă. Înainte de a fi servite se pot răsturna,ştergândfundulfarfurieicuunşervetmuiatînapăfierbinte.

Piftie de porc

Ingrediente:• 1rasoldeporc,• 2picioaredeporc,• zarzavatpentrusupă,• sareşipiperboabedupăgust,• 1gogoşarmurat,• Usturoi.Mod de preparare: Picioareledeporcsepârlescpefocviu,serâdculamacuţitului,sefreacăbinecumălaişisespalăînmaimulteape.Rasoluldeporcşiurechilecurăţatebine sepun într-un vasmare cuapă.Se fierb lafocpotrivitînvasuldescoperit.Lamijlocultimpuluidefierbereseadaugăzarzavatuldesupă,curăţatşispălat,tăiatfeliimarişiolingurădesare.Cândcarneasedesprindedepeos,sescoatezarzavatulşiselasădeoparte.Carneasecuraţădepeoase,seîmparteînmodegalşisepuneînfarfurii.Fiec-arefarfuriesegarniseştecufeliidegogoşarmurat,apoiseacoperăcuzeama încareafiertcarnea,amestecatăcumujdeideusturoistrecurat;Farfuri-ileseumplucuzeamăşiselasălarecepentrucagelatinasăseprindă.

Se încearcă puterea de coagulare înainte seadaugăzeamadecarne,luândolingurădezeamăşilăsând-olafrigider.Dacăzeamasecoaguleazărepede,numaiarenevoiedeniciunadaos.Încazcontrarsefierbcâteva foidegelatinăalimentară,selasăsăserăceascăşiseadaugăînzeamadecarne.Răciturastălarecedepeozipealta.

PIFTIILE PANDURILOR


Margareta de Aur

Pensiuni din ANTREC Gorj premiate la Margareta de Aur

Într-unpeisajautumnal,cuocazia“SERBĂRIICASTANELOR”delaPolovragi,2-3octombrie2010,A.N.T.R.E.C.FilialaGorjşi-apremiatpensiunileafiliatecuMARGARETADEAURlaurmătoarelecategorii:

1. TRADIŢIE LOCALĂ –Pentruîmbinareaarhitecturiitradiţionalecuelementemoderne–Pensiunea„ANDREEA”–BaiadeFier.2. AGREMENT–Pentruactivităţiîncurteapensiunii–Pensiunea„CASTANIA”–Polovragi.3. GASTRONOMIE –Pentrupreparateconservate–Pensiunea„CASABRÂNCUŞI”–Peştişani.4. CEA MAI FRUMOASĂ GRĂDINĂ-Pentrupunereaînvaloareacadruluinatural–Pensiunea„ALEX–MARIA”–Cărpiniş.

PREŞEDINTE A.N.T.R.E.C. Filiala GorjRADU CIOBANU

A.N.T.R.E.C. Gorj: tel.:0253.223.081,

0723.552.218, [email protected]

Foto : Aurelia BUCURESCU

Festival

Foto:BadeaFlorinMarian


Focul Lui Sumedru

Î n zilele de 25/26 octombrie ale fiecărui an, se desfăşoară în localităţile din zona etnografică Bran, un ceremonial nocturn de înnoire a timpului calendaristic. În jurul unui

imens rug funerar, aprins de tineri într-un loc înalt al satu-lui şi întreţinut cu lemne uscate, se adună întreaga suflare a satului şi se strigă, în cor, formula consacrată „Hai la Focu lui Sumedru!”. Femeile împart covrigi, nuci, mere şi băutură. La plecare, participanţii iau cărbuni aprinşi cu care fertilizează grădinile şi livezile.Sărbătoareaaredefaptosorginteprecreştină, iar focurile care seaprindeau erau pentru încălzireaspiritelor care apar pe pământ înaceastă perioadă. Focul are rol

protector,prinfoctrecândtineriişicopiicarearuncăcutăciuniaprinşi.

Sumedru sau Sâmedru, zeu alPanteonului românesc, incinerat

simbolic în cadrul spectaculosu-luiceremonialnocturn,apreluatnumeleşidatadecelebrarealeSf.DumitrudinCalendarulOrtodox.

Împreună cu Sângiorzul, Sâme-druîmparteanulpastoralîndouăanotimpuri simetrice: vara, între23aprilieşi26octombrie,avândca ca miez al timpului data de20 iulie (Sântilie) şi iarna între26octombrieşi23aprilie,avândcamiezaltimpuluila16ianuarie(Sânpetru de iarnă). În opoziţiecuSângiorzul, care încuie iarnaşi înfrunzeşte codrul, Sâmedruîncuievaraşidesfrunzeştecodrul.

SfântulDumitru,celebratîndatade26octombrie,esteodivinitatepastorală,protectoralpăstorilor.Estevorbade„foculviu”alcioba-nilor români, care purifică înde-osebipăstoriişiturmele.

Evenimentul Focul lui Sume-dru din acest an s-a desfăşuratîndatade23–25octombriepeplatoul Inima Reginei Maria dinBran.

Festival


Festival

Organizatorii acestui eveniment au fost : CastelulBran–CompaniadeAdministrareaDomeniuluiBranînparteneriat cu :PrimariaStaţiuniiTuristiceBran,24FUN,MixTv,Mix2TV,radioBraşov.

Peparcursulzilelorde23-25octombrieturiştiiveniţilasărbătoareaupututachiziţionaprodusetradiţionalespecificesărbătorii,darşizonei–brânză,pastramadeoaie,fructe,miere,gemşialtepreparatedincarne.

Peparcursulcelordouazile,pescenaamenajatăpePlatoulInimaRegineiaususţinutmomentear-tisticedemuzicăşidans,trupeşiansambluridinzonaBran.

Invitaţiiauavutpartedemomenteinteractivecumarfi:lecţiidedans,săriturapestefoc,etc.

Laevenimentauluatparteaprox.7000deturişti.Spresfârşitulevenimentuluicopiiiaumerslauratînvecinătatealocaţieiundes-adesfăşurateveni-mentulşilaCastelulBranundefiecareparticipantaprimittradiţionalaplasăcumere,pereşinuci.

Ioana Dodiţă

A.N.T.R.E.C. Braşov tel:0268.236.355,

0788.422.097; [email protected]

OFERTĂ REVELIONPENSIUNEA CHEILE NEREI30 decembrie 2010- 02 ianuarie 2011Pachetservicii:PREŢ:830RON/persoană30 decembrie 2010Cina:Păstrăvcucartofinature,mujdeideusturoi31 decembrie 2010MicdejunPrânz:•Supădepuicutăiţei•Fripturădeviţel,orez,salată•DesertMASĂFESTIVĂBufetsuedez:Băutură:-grătaredeporcşipui-sniţeldeporc-chifteluţe-cârnăcioriprăjiţi-pieptdepuipane-ouăumplute-salatădevinete-salatăbeouf-salatădeicre-salatăorientalăSpredimineaţăcrausupa-fursecuri-fructe-sticksuri-prăjituriORA00:00-FOCDEARTIFICII01 ianaurie 2011MicdejunPrânz:•Supăcugăluşte•Sărmăluţecumămăliguţă,smântână•Desert

Cinăfestivă:PurcellarotisorGarnituri:CartofinatureMurăturiBăuturi:-cafea:4/persoană-bere:3sticle/persoană-suc:3sticle/persoană-apa:3sticle/persoană-vin:1litru/4persoane-ţuică:1litru/8persoane

02 ianuarie 2011MicdejunPrânz:•Ciorbădevăcuţă•Pulpedepuilatavăcucartofipiureşisalată•Desert

Contact:Dl.Emanuel Laes,Pensiunea Cheile Nerei, tel. : 0721.095.591


Proiecteuropean

A.N.T.R.E.C. MEHEDINŢI–partenerîn cadrul proiectului

«Dezvoltare durabilă a resurselor umane pentru turismul rural din România!», ID 54620,implementat deASOCIAŢIADEDEZVOLTARE ÎNAFACERI (ADA)a organizeazat în data de 29-31 octombrie 2010o caravana de promovare a culturii antrepreno-riale şi conştientizare privind necesitatea creşteriicompetenţelorşiabilităţilorangajaţilorînmediulruralînperspectivadezvoltăriidurabileaturismuluirural.

Caravanaapoposit însatul luiBrâncuşi, laPeştişani,Gorj, unde A.N.T.R.E.C.MEHEDINŢIa fostprezentăcustandexpoziţional.

Organizatoriicaravaneiaudistribuitmaterialepromoţionaleînvedereainformăriişiconştientizăriipersoanelorinteresatedeorganizareaunorcursurideperfecţionarepentruangajaţiidinunităţiledeturism.Deasemenea,audiscutatcuceiinteresatideorganizareaacestorcursuri.

Proiectul «Dezvoltare durabilă a resurselor umane pentru turismul rural dinRomânia!», ID 54620,cofinanţatdinFondulSocialEuropeanarecascopinvestiţiileînresurseleumane,ceamaiimportantăresursădincadruluneieconomiibazatăpecunoaştere,înspecialaresurselorumanedinzonelerurale,învedereaaccesuluişidezvoltăriisustenabileînocuparepeopiaţăamunciiflexibilăşiinclusivă.

Campanie de promovare a culturii antreprenoriale


Festival


PatrimoniuUNESCO

România..un sejur de neuitat

Propunere de program pentruturiştiifrancezi.

Prima zi, venirea în România

SosireapeaeroportuldinBucureşti.Întâlnireacughidulfrancezşiîndru-mareacătrehoteluldinBucureşti.

A doua zi - Sighişoara şi Contele Dracula - Braşov

Plecarea spre Sighişoara, oraşulnatalalprinţuluiVladTepeş,foartecunoscutsubnumeledeConteleDracula.Vizitareaîndrumatăsprecetatea Sighişoara. Înainte de afi blestemat şi decapitat pentruactele sale barbare, Vlad Tepeşafostunerousângerosîndreptat

împotriva turcilor. Scriitorul irlan-dez Bram Socker a avut intenţiade a-l pune pe marele domnitorîntr-o lumina nefavorabilă refer-indu-se la imaginile ancestraleşi mitice ale vampirilor. Masa deprânzsevaţineîncasanatalăacontelui. Urmează plecarea spreSaschiz şi vizitarea cetătii. Bi-sericaEvanghelicădinSaschizafostîntemeiatălasfârşitulsecolu-luialXV-lea(între1493-1496)decătrecoloniiledeorginesaşădinsat. Monumentul este impresion-antdinprismaamplitudiniisaleşimodul în care fortificaţiile au fostadaptate laschemauneibiserici.Deasupra corului este un etajfortificat asemanat cu o pasarelăpe deasupra unor arcuri imense.

Dinexterior,bisericapareafiUNBASTION, dar ţinta defensivăa momentului este depăşită defrumuseţea elementelor de arhi-tecturagotică:arcurimari,structurimasiveşielementedecorativedinpiatrăşicărămidă.VizitafortăreţeiViscri,undeestesituatăîncăobi-sericacaredateazădinsecolulalXII-lea.Stilularhitecturalalcasel-orîncurajeazaopiniaistoricilorcafondatori ai “legendei CavalerilorTeutoni”–seevidenţiazăfaptulcăcetatea are o forma pătrată şi eînconjuratădeturnurideapărare.Ne întoarcem în Braşov, suntemcazatişivomluacina.

Ziua 3 – Fortăreţele Saxone - Braşov

Dimineaţa, plecăm spre PrejmerşidescoperimbisericaLutereanăfortificată,ceamaimarefortificaţiesaxonă din Transilvania (ce-tateaeste înscrisă înpatrimoniulUNESCO). Se va vizita bisericafortificată din Harman care afost construită în stil roman şiare elemente gotice şi de frescăvaloroasă. Cetatea este situatăîn centrul comunei Harman şidateazădinsecolulalXIII-lea când saxonii au construit bi-serica.Prânzul se face în timpulvizitelor.SecontinuădrumulspreRâşnovşiseviziteazăfortăreaţa.Cetatea a fost construită decavalerii teutonipentruasepro-teja de invaziile de tătari (primulatacfuseseînanul1335),urmaţide turci.Ne întoarcemînBraşovundenevomcazaşivomluacina.


Ziua 4 - Castelul Bran şi Braşovul - vechiul KRONSTADT

Plecând spre Bran, vom vizitacastelul fortificat medieval dinoraşulcuacelaşinume.Construitîn 1377 de cavalerii teutoni, lo-cuit ulterior în secolul al XV-leade prinţul Vlad Ţepeş, cunos-cut sub numele de Dracula. NeîndreptămcătreBraşov.Prânzulîl vom lua până să ajungem ladestinaţie. După care vom faceturuloraşului,vomobservaloculConsiliului cu primăria sa, bi-sericagoticăsupranumităşi“Bi-sericaNeagră”datorităincediilorcareauavutlocînaceastăzonaîn secolul al XVII-lea. Urmeazăsă admirăm în detaliu expoziţiade covoare orientale oferite denobilii oraşului formaţiunilor reli-gioase pentru a le folosi la por-tale occidentale (arcade de peholuri, încoronatecuunrânddefrunzedestruguri,tăiatemărunt).Urmărind străzile şi aleile, nevomlăsaintimidaţidearhitecturapereţilorcarenevorconduce laMunteleTâmpa.Vomurcacâte-vatreptepentruaobţineoimag-inedeansambluaoraşuluidepe“TurnulAlb”.Cazareînzonă.

Ziua a 5-a - Braşov – Valea Prahovei – Bran-Moieciu

După-amiaza, se va continuatraseulcupitoreascaValeaPra-hoveicătreBraşov,celmaimareoraşconstruitdecătresaxoniînsecolul XIII în Transilvania, im-portantcentrueconomic,culturalşi, mai ales, turistic al ţării

Plimbare prin centrul istoric aloraşului,PiaţaSfatului,BisericaNeagră (1384-1477), Complexulcomercial Cerbul Carpatin etc.CazareapentrudouănopţiînBran-Moieciu.Ziua a 6-a – Culoarul Bran-

Moieciu-Fundata-Rucăr

De dimineaţă, Mic dejun maitârziu.Timpliberînstaţiune.Viz-itarea culoarului Bran –Moieciu– Fundata - Rucăr. Cazarea lapensiuneînBran.

Ziua a 7-a - Capitala românească

După micul dejun, plecare spreBucureşti.VomvizitaPalatulPar-lamentuluiconstruitîntre1984şi1989.Aceastăconstrucţie,adouaca mărime din lume după Pen-tagon, adăpostea administraţiaţării cu birourile lui Ceauşescu,ci nu domiciliul acestuia aşacum susţin unele legende.Decoraţiunile interioare, făcutedinmarmură,dinlemnsculptatînesenţerareşibronzesteununi-

cat în lume.Luămprânzuldupăterminarea vizitei. După carevomvizitaMuzeulNaţionaldeIs-toriealRomânieiundesegăsescfigurine de piatră care dateazădinsecolulalIV-leaÎ.Hr,cunos-cute sub numele “Gânditorul” şi“FemeiaŞezând”,ceade-adouapiesăesteoparteatezauruluidelaPietroasa supranumit “Cloşcacu puii de aur” care a aparţinutvizigoţilor. Ne vom caza la unhotel dinBucureşti, ulterior vomcina la un restaurant local undeva avea loc o petrecere de bunrămas.

Ziua a 8-aNe îndreptăm spre aeroport.Sfârşitulserviciilorturistice.Mirela Iordache, INVITATION ROMANIA TRAVEL,tel.: 021.313.63.37; fax.: 021.313.63.60,www.invitation-romania.ro, www.vacantelatara.ro

PatrimoniuUNESCO


Atracţii ale zonei: Timişul de jos DelaCasaAncasepotfaceexcursiişidrumeţiipeurmătoareletraseeîmpădurite:1.TimişuldeSus-CascadaTamina-VârfulPiatraMare2.CabanaDâmbuMorii-Cheile“ŞapteScări”-CabanaPiatraMare.3.CabanaDâmbuMorii-CabanaPiatraMare-VârfuiPiatraMare(DrumulPrincipal).4.CabanaDâmbuMorii-DrumulŢiganilor-DrumulPrincipal5.CabanaDâmbuMorii-CabanaBunloc.6.Săcele(CabanaBaciu)-CabanaBunloc-ValeaMuşatului-ValeaGârcinului.7.Săcele-ValeaBaciului-CabanaBunloc.8Săcele(CartierulTurcheg)-ValeaMorii-ValeaGârcinuluiMic-CabanaPiatraMare.9.CabanaBunloc-PeşteradeGheaţă-CabanaPiatraMare.10.Săcele-ValeaGârcinului-VârfulTilfa-CulmeaRentea.11.Săcele-ValeaGârcinului-ValeaRamuraMică-CulmeaRentea.12.CabanaPiatraMare-PoianaStâniidinPietricica-CulmeaClăbucet.

Ofertedesărbători

“Casa Anca” Timişul de Jos, Braşov

Preţulcuprindeînchiriereaîn-tregiipensiunide440m²,re-

spectiv12 locuri (6cameredecâte 2 locuri fiecare, 2 bucătăriicomplet utilate, living, sală demese, sală de dans, saună,foişor, grătar acoperit în curte,căsuţăpentrucopii).

La cerere, se poate asiguramasă completă, inclusiv masăfestivădeCrăciunşideRevelion,pentrupreţulmediu de200 lei/zi/persoană(micdejun,dejunşicină,gustăriîntremese).

Meniulşibăuturilevorfistabiliteîmpreună.

23.12.2010 - 27.12.2010 sau 22.12.2010 – 26.12.2010 (5 nopţi) - 1500 EUR/pensiune 23.12.2010 - 26.1.2010 sau 24.12.2010 – 27.12.2010 (4 nopţi) - 1400 EUR/pensiune 3 nopţi consecutive, la alegere, în intervalul 22.12.2010 - 27.12.2010 (3 nopţi) - 1200 EUR/pensiune

A.N.T.R.E.C. Braşov, tel.:0268.236.355,

[email protected]


Bunătăţi din pensiune Borşul de peşte

Plachia de peşte

Ingrediente: 1kgpeşte,½kgcartofi,

1ceapămare,ulei,oţet,

sare,2roşiipotrivite,ou,

leuştean

Ingrediente:1,5kgpeşte,7-8cepe,2ceştideulei,bulion(sau3-4roşii),1pahardevin,sare,piper

Mod de preparare:Se pune cazanul cu apă, se pune ceapă şi cartofi.Depindedecantitate.Câteodatăpunpeştemaimult,câteodatămai puţin.Sepun toate soiurile depeşte.Euamavutsomnşicrap.Cucâtestemaicombinatcuatâtestemaigustos.Sepuneceapă,cartofi,ulei,sare, oţet.Nu sepuneorez.Seacreşte cu oţet.Sefierbcartofiiîntâicuceapa,sepunesare,oţetşiulei.Dupăceaufiert legumelesepunepeştele.Cândsepunepeşteletrebuiesafieacoperitcuopalmădeapă.Dacăesteapămaimultămiroaseapeştedarnumaiaregust.Apoisegustădesareşioţet.Pentruacăpătaculoareaalbăspecificăborşuluisedregecuoubătutcuapărecelasfârşit.Dresulborşuluisefaceînfelulurmător:

Sebatouălecuapăreceşiapoisepunecâteunpo-lonicdeapăcaldădinzeamaîncareaufiertlegumelepânăcândajunge laaceeaşi temperaturăcuzeamaîncareaufiertlegumele.Înacelmomentserăstoarnăpeste legumeşipeşte.Dacăsedoreştesăsepunăroşiişiardeişileuşteansuntbineveniţipentruungustmaideosebit.

Mod de preparare:Peştelesedăcusareşiseţineojumătatedeoră(alt-felsedestramă)dupăcareseprăjeşteînuleiîntigaie.

Înuleiulîncares-aprăjitpeştelesecăleşteceapaapoisetoarnăpuţinbulion,dupăcaresedărepededupăfoc.Dacăseţinemaimultpefocseprăjeştebulionulşimiroaseaamar.Sepuneapăpesteelşisepuneunpicdesareşiunpicdepiperşidupaaceeasepunepestepeştepânăcândîlacoperădupăcaresedăîn2-3clocote.Pe timpdevară în locdebulionsepotpuneroşiicaresecălescfoartepuţin.

Aceste reţete v-au fost oferitededoamnaNina delapensiunea“Nufărul”dinCrişan, Tulcea

Foto: Tudor Predescu


Eveniment

Laînceputulluniioctombrie,încadrulCentrului Internaţional

deConferinţe al Palatului Parla-mentului,s-adesfăşuratcelde-aldoilea eveniment internaţionalorganizatdeAsociaţiaNaţionalăa Agenţiilor de Turism dinRomânia (ANAT) şi RALCOMexhibitions - Director Gener-al Liviu Rădăcineanu, Târgul Internaţional de Turism “Win-ter Holiday”.

Ca şi la ediţiile precedente aleTârgului Internaţional de Turism “Winter Holiday”revista“Vacanţela Tara” a fost prezentă cu unstandundes-augăsitnumeremaivechişimainoidinrevistavoastrăpreferată.

StandulAsociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cul-tural (A.N.T.R.E.C.),afostplincumeşteri populari veniţi din toate colţurileţăriicupodoabeşipiesede artizanat unicat, executate

manual. A.N.T.R.E.C. Romaniaapus ladispoziţia turiştilor,prinprogramul “Vacanţa la Ţara”oferteîncepânddela150deleipentru cinci nopţi şi mic dejunincluslapensiunide2-3marga-rete pânăla195deleiînpensi-unide4-5margarete.

Printreparticipanţis-aunumărat:agenţii de turism, autorităţilelocale, hotelierii, reprezentanţiai domeniului privat. Au fostprezente principalele asociaţiide promovare a destinaţiilorturistice din România - Litoral-Delta Dunării, Prahova, Braşov,Sibiu, Bucovina, Banat, Oltenia,Sighişoaraetc.

În premieră pe plan naţionalşi având în vedere importanţamajorăpecareoarefilmulînpro-movareaturismului,organizatoriiau alăturat în acest anTârguluiInternaţional de Turism “WinterHoliday”, Festivalul Internaţional

deFilmdeTurism-BITFF,dez-voltândastfelunnouconceptdeeveniment,multmaicomplex.

VizitatoriiTârguluiaupututvizio-nascurtmetrajecutemeturisticeinterneşiinternaţionale.ÎncadrulTârgului Internaţional de Turism“WinterHoliday”aufostacordatepremiipentruvizitatori,constândînpacheteturisticeînRomâniaşiînstrăinătate.

În plus, pe toată durata târgului,vizitatorii au beneficiat de ofertespecialepentruvacanţeledeiarnă,atâtînţarăcâtşiînstrăinătate,prinprogramele„Vacanţe la Ţara”, “O săptămâna la munte”, “Decada balneară”, “O săptămână de refacere” precum şi programulde “Înscrieri timpurii” pentru sărbătorileşisezonuldeiarnă.

TÂRGUL INTERNAŢIONAL

DE TURISM “WINTER HOLIDAY”

Text: Aurelia BucurescuFoto: Mihai Rădulescu

Atracţii ale zonei: Timişul de jos

Documents

Transcript of Atracţii ale zonei: Timişul de jos