Atestat Statiuni Balneare Final

download Atestat Statiuni Balneare Final

of 17

Transcript of Atestat Statiuni Balneare Final

  • 7/28/2019 Atestat Statiuni Balneare Final

    1/17

  • 7/28/2019 Atestat Statiuni Balneare Final

    2/17

    Factorii naturali de cur n turismulbalnear din Romnia

    2

  • 7/28/2019 Atestat Statiuni Balneare Final

    3/17

    Colegiul Economic Nicolae Titulescu

    Baia Mare

    Lucrare pentru obinerea certificatului de competeneprofesionale

    Calificarea: tehnician n turism

    Profesor ndrumtor: Absolvent:Muscal Laura Budea Adrian

    cls. XII-F

    An colar

    3

  • 7/28/2019 Atestat Statiuni Balneare Final

    4/17

    2007-2008

    Cuprins

    Argument.......... 5CapI: Potenialul turistic al staiunilor balneare............................... 61.1 Apele minerale................6

    1.1.1 Cura extern ................................................61.1.2 Cura intern..............71.1.3 Cura prin inhalaii si aerosoli cu ape minerale.........81.1.4 Irigaiile vaginale cu ap mineral...........81.1.5 Injeciile cu ap mineral.....................................................9

    1.2 Talasoterapia, form special de cur.............91.3 Lacurile de interes terapeutic..........................................................91.4 Nmolurile terapeutice....................................................................................10

    1.5 Gazele terapeutice...........................................................................................111.6 Salinele terapeutice......................................................................................... 111.7 Climatoterapia.................................................................................................12

    CapII: Staiuni balneoclimaterice din Romnia............................................................132.1 Amenajarea turistic si dezvoltarea spaiilor balnear-termale........................ 132.2 Bile Felix.......................................................................................................142.3 Climnesti-Cciulata.....................................................................................152.4 Bile Herculane...............................................................................................16

    Bibliografie................................................................................................................... 17

    4

  • 7/28/2019 Atestat Statiuni Balneare Final

    5/17

    Argument:

    Romnia, datorit aezrii geografice i structurii geologice complexe a scoarei pmntului,

    dispune de o mare bogaie de factori naturali de cur ape minerale, mofete, nmoluri, lacuriterapeutice raspndite cu generozitate pe aproape ntreaga suprafa a rii, in diferite zoneclimatice.

    Pe teritoriul rii noastre exista aproape toate tipurile de ape cunoscute oligominerale,alcaline, alcalino-teroase, clorurate-sodice, iodurate, silfatate, feruginoase, arsenicale, sulfuroase,carbogazoase, radioactive etc. cu o foarte mare varietate in privina compoziiei chimice, agradului de mineralizare si a temperaturii lor.

    ara noastra dispune, deasemenea, de tipuri variate de climat, in raport cu unitaile geograficesi cu altitudinea (climat de litoral, de campie, de dealurile si coline, de munti mijlocii si inali).

    Se cunoate c o serie de factori naturali de cur au fost utilizai pentru tratament cu aproapedou milenii in urm, dovezi materiale atestnd ca romanii au folosit apele minerale de la Bile

    Herculane n scopuri terapeutice.n decursul timpului, descoperirea de ape minerale si nmoluri a creat premisele apariiei unorstabilimente balneare, la nceput mai rudimentare, care incepnd din secolele XVIII si XIX s-audezvoltat treptat.

    Dup cel de-al doilea rzboi mondial, baza material a staiunilor a fost modernizatextinzndu-se i diversificndu-se ntr-un ritm vertiginos, mai ales, in ultimul deceniu. Tara noastradispune azi de peste 160 de staiuni si localiti cu factori curativi naturali. In multe dintre ele,destinate tratamentului cu factori naturali, s-au construit unitai moderne de tipul hotelurilor de cursi complexelor sanatoriale, in care serviciile de cazare, mas si tratament sunt oferite in cadrulaceleai cladiri (ex. Bile Felix, Herculane, Sovata, Tunad, Covasna, Cciulata, Mangalia, Slnicetc.).

    Investiiile actuale si cele viitoare pun in continuare accentul pe dezvoltarea acestor tipuri deconstrucii, permindu-se astfel ca tratamentul sa poat fi administrat cu aceeai eficacitate pe totparcursul anului, nu numai in sezonul cald. In bazele de tratament modern construite in statiuni, s-au creat condiii optime de utilizare complexa a factorilor naturali de cur, pe baza rezultatelorobtinute in cadrul cercetarii tiinifice medicale. In paralel cu factorii naturali de cur, staiunilebalneoclimatice dispun ins si de o larg gama de procedeuri terapeutice care folosesc factorii fiziciartificiali grupai in secii de fizioterapie. Acestea cuprind compartimentele de electroterapie,hidroterapie, mecanoterapie, pneumoterapie si altele, dotate cu instalaii si aparatura modern.

    Asocierea individualizat a unei medicaii adecvate, a unei alimentaii dietetice si asigurareaunui regim sanatorial corespunztor profilului terapeutic al fiecarei afeciuni dau posibilitateaefecturii unui tratament complex si ridica staiunile balneoclimatice la nivelul unor centrecurativo-profilactice de o deosebit importan pentru mbunatirea strii de sntate a populaiei.

    Pentru a ilustra sensul nou pe care l capat, din ce in ce mai mult, balneofizioterapia caramur important a medicinii moderne, citam cuvintele doctorului Guy Ebrard, preedinteleFederaiei internaionale de balneologie si climatologie: ,,n timpurile noastre, cand condiiileartificiale si epuizante ale vieii actuale apas asupra omului, balneologia reprezint intoarcerea lanatur. Dar acest reintoarcere la natur nu se bazeaz numai pe o tendin spontan a omuluimodern de a redescoperi o metoda natural de tratament, ci si progrele incontestabile ale mediciniiexperimentale si ale cercetrii tiinifice.

    5

  • 7/28/2019 Atestat Statiuni Balneare Final

    6/17

    CapI: Potenialul turistic al staiunilor balneare

    1.1 Apele minerale

    Inc din cele mai vechi timpuri, apele minerale au fost considerate ca factori curativi valoroi,epoca moderna sporind necesitatea folosirii lor pe o scar cat mai larg datorit sedentarismului,polurii si abuzului de medicamente.

    Pentru a fi considerat mineral, o ap, conform definiiei interntionale, trebuie sa conin celputin 1 g sruri minerale dizolvate la 1 litru de ap, elemente chimice sau gaze cu actiunefarmacodinamic sau s aib la izvor temp. de cel puin +20 grade C si desigur sa posede o aciunecurativ tiinific recunoscut.

    Dup cum reiese din definiie sau dup cum sunt clasificate apele minerale, accentul se punepe calitile lor chimice.

    Definiia dat de Federaia internaional de termalism si climatism arat c o ap mineral

    trebuie sa aib o anumit origine, s nu fie supus unor modificri artificiale si s se deosebeasc deapa potabil prin felul si cantitatea componentelor minerale sau gaze, prin temperatur,radioactivitate, s posede caliti terapeutice confirmate de o academie de tiine medicale.

    O clasificare folosit curent este aceea a denumirii unei ape minerale ca apa medicinal sauapa de mas.

    ara noastr folosete o clasificare ce se bazeaz pe propriettile fizico-chimice ale apeiminerale si care ine cont de bogaia si varietatea acestor ape pe intreg intinsul trii. Caracteristicachimic a unei ape minerale este dat de procentul in milichivalenti, permitandu-se astfel oapreciere cantitativ a posibilitatilor de combinare chimic a ionilor din apa mineral.

    Apele minerale pot fi ape: oligominerale, carbogazoase, minerale alcaline, minerale clorurate-sodice, minerale sulfatate, minerale sulfuroase, minerale feruginoase, minerale arsenicale, minerale

    iodurate, minerale radioactive si ape minerale mbuteliate.

    1.1.1 Cura extern

    Prin cura extern cu ape minerale se inelege folosirea in scop terapeutic a apelor din staiunesub forma de bi in vane sau bazine, la care se asociaza diverse proceduri terapeutice indicate demedicul curant.

    Baia cu ap mineral acioneaz asupra organismului prin factorii mecanici, termici sichimici.

    Dac apa mineral este folosita in bazine, micarea copului in ap reprezint ea insi unfactor terapeutic, cu rol eficient in cadrul tratamentului complex.

    In cursul bai, apa mineral exercit o diminuare apreciabil a greuatii corpului, cu att maievident cu ct concentratia apei minerale este mai mare. In aceste conditii, miscrile in articulaiidevin mai usoare, mai putin dureroase, iar grupurile musculare hipotrofice pot aciona cu mai multusurin asupra segmentelor corpului.

    Presiunea hidrostatica a apei din baie exercit asupra parilor moi ale corpului o apsare, carese manifest ndeosebi asupra circulaiei venoase din membre sau asupra circulaiei sanguineabdominale sau toracale. Aceste solicitri asupra circulatiei fac ca baia mineral sa fie considerat

    6

  • 7/28/2019 Atestat Statiuni Balneare Final

    7/17

    solicitant pentru organism, cu att mai mult cu ct ea stimuleaz si schimburile metabolice aleorganismului.

    Actiunea termica a bii minerale este conditionat de unele proprieti ale apei. Cu ctconductibilitatea termic a mediului (apa din baie) va fi mai mare, cu atat mai repede cretetemperatura corpului. De aceea, bile carbogazoase se fac la temperaturi ceva mai sczute (34

    grade C) dect cele cu ap obisnuit. Pentru inclzirea pielii se indic bi fierbini de scurt durat(10 minute), iar pentru inclzirea straturilor tisulare profunde bile vor avea o durat de cel putin 30de minute.

    Forma cea mai comun de aplicare a bilor minerale este baia la cad. Daca apa mineralafolosit este de tip carbogazos, sulfuros sau radioactiv, bolnavul trebuie sa stea linistit in baiepentru a nu contribui, prin miscare, la indepartarea gazului din ap. Bulele gazoase din ap ader lapiele si acioneaza ca un excitant mecanic foarte fin.

    Bi minerale se execut si in piscine in aer liber, in lacuri terapeutice sau n mare.

    1.1.2 Cura intern

    Aceast form de cur se utilizeaz ca procedur principal in afectiunile digestive,metabolice si urinare, dar ea poate fi i asociat altor forme de tratament, cu rezultate terapeuticefoarte bune in afectiuni reumatice, respiratorii, dermatologice, alergice etc.

    Ingestia unei ape minerale sub forma unei cure hidrominerale se face dup un program stabilitde medic, program care tine cont de ritmul de administrare n cursul zilei, de cantitatea pe doz,precum si de alte indicaii speciale.

    Aciunea terapeutic a unei cure hidrominerale se bazeaz pe faptul ca organismul este supusunui aport dozat de ap si electrolii, fa de care, prin mecanisme de homeostatare, se adapteaztreptat, antrennd astfel perfecionarea lor. Cura intern cu apele minerale nu trebuie privit ca osubstituie de ap si electrolii deficitari organismului, ci ca un exerciiu la care este supus acesta,

    aa cum este miscarea pentru antrenarea aparatului locomotor.Apa mineral acioneaz farmacodinamic prin osmolaritatea ei, osmolaritate dependent deconcentraia in sruri minerale. Receptorii din mucoasa gastric si intestinal sunt excitaidifereniat in funcie de mineralizarea apei minerale i produc efecte difereniate asupra secreiilorsi motilitii digestive sau asupra altor funcii extradigestive.

    Un alt mecanism farmacodinamic de aciune este atribuit complexului ionic al apei minerale,care stabilete echilibrul fizico-chimic al acesteia, echilibru dat de proporiile existente ntre ioniipredominani. Prezena n apa mineral a dioxidului de carbon sau a hidrogenului sulfurat, aradonului contribuie la exercitarea unor efecte farmacodinamice specifice.

    Cura intern cu ape minerale este in cel mai nalt grad eficien daca se efectueaza in staiuneabalnear, deoarece aici, pe lang calitaile fizico-chimice ale apei, baut direct de la izvor, seasociaz tratamentului si efectului curativ al plimbrii, peisajului, odihnei cu toate implicaiile lorpsiho-afective pozitive.

    Apa se bea in general cu inghiituri mici si relaxat. O atentie deosebit trebuie acordat, dinacest punct de vedere, bolnavilor cu rezeii gastrice si anastomoze gastro-intestinale, crora li serecomand doze mici i repetate.

    Reaciile la cur sunt in general de scurt durat. Reducerea de ap mineral, schimbareaizvorului i, mai rar, suprimarea curei pentru 1-2 zile reprezint msuri suficiente pentru a indeprtareacia balnear.

    7

  • 7/28/2019 Atestat Statiuni Balneare Final

    8/17

    1.1.3 Cura prin inhalaii i aerosoli cu ape minerale

    Folosirea apelor minerale pe cale respiratorie form particulara de tratament utilizata inafeciunile rinofaringiene sau in cele ale aparatului respirator se bazeaza pe efectele locale aleacestora; n modul secundar sunt apreciate si efectele farmacodinamice generale i numai dupa ce

    apa mineral s-a resorbit la nivelul epiteliului alveolar pulmonar.Dac particulele inhalate sunt mari, pulverizaiile cu ap mineral sunt utilizate pentrumucoasa buco-rino-faringiana, iar dac se folosesc aerosoli fini ce pot ptrunde pn in alveole, sepot face tratamente pentru afeciunile traheo-bronhice sau pulmonare.

    Efectul terapeutic mai depinde de temperatura aerosolilor inhalai, precum i de compoziiachimic a apei minerale folosite.

    Apele minerale cloruro-sodice fluidific secreiile mucoasei respiratorii i stimuleazmicrile cililor vibratili ai acestei mucoase.

    Apele sulfuroase produc vasodilataie local si au un efect trofic asupra mucoasei. Suntrecomandate in bronitele cronice, rinite cronice, ozen etc.

    Apele bicarbonatate favorizeaz expectoraia, neutralizeaz aciditatea local prezent n

    inflamaiile mucoasei i au un efect sedativ asupra mucoasei iritate.In general, este util ca edintele cu aerosoli s inceap cu ape bicarbonatate si apoi s sefoloseasc difereniat celelalte tipuri de ape minerale. Dac apa bicarbonatat mai conine calciu imagneziu, se adaug efectului farmacodinamic mentionat si cel antiinflamator, precum i efectuldesensibilizant.

    Apele arsenicale au un efect hiperemiant, apele iodurate excit secreia mucoasei si au efectresorbitiv, iar apele silicioase sunt spasmolitice si desensibilizante.

    Inhalaiile colective se practic in camere special amenajate, ceata i apa mineral fiindprodus de pulverizatoare de mare capacitate. Bolnavii sunt protejai de halate si bonete, iar aeruldin camer este incalzit corespunzator. Inhalaiile individuale sunt proceduri prin care bolnavulparticipa activ prin controlul ritmului respirator si al profunzimii inspiratiei sau expiratiei.

    Temperatura lichidului pulverizat este de 35-42 grade C, iar timpul de expunere de 8-15 minute.Inhalaiile in aer liber sunt proceduri colective practicate in statiuni, folosindu-se aerosoli naturali,formai din particule provenite din pulverizarea natural a apei sau din particulele care absorbanumite substane active din mediul natural.

    1.1.4 Irigaiile vaginale cu ap mineral

    Procedura utilizeaza apa mineral sau apa din lacurile terapeutice n tratamentul bolilorcronice ale aparatului genital feminin. Se folosesc, de obicei, apele minerale srate, srateiodurate,sulfuroase, alcaline sau termale.

    In staiuni, procedura se asociaz impachetarilor pariale de nmol sau tampoanelor vaginalecu nmol.

    Temperatura, presiunea osmotic, pH-ul si compoziia chimic a apei minerale produc, odatcu ndepartarea secreiilor patologice, congestionarea mucoasei i a structurilor pelviene nvecinate,favoriznd procesele resorbitive i trofice locale, dar genereaz si reflexe la distan, curepercursiuni asupra funcionarii glandelor endocrine.

    8

  • 7/28/2019 Atestat Statiuni Balneare Final

    9/17

    1.1.5 Injeciile cu ap mineral

    Administrarea parenteral (intramuscular sau intravenos) a apelor minerale i lrgetepermanent numarul adepilor si indicaiilor, prin respectiva modalitate contndu-se, ndeosebi, peefectul metabolic al acesteia.

    Locul de frunte il ocua apele sulfuroase izotone. In staiunile Bile Olneti, Climanesti siBile Herculane se practic aceasta form terapeutic, mai ales, n bolile alergice.La Bile Herculane se obin rezultate bune in reumatismul degenerativ la bolnavii ce au

    contraindicate procedurile foarte solicitante, cum ar fi bile calde sulfuroase din staiune.

    1.2 Talasoterapia, form special de cur

    Cura pe litoralul marin mbrac o form particular i utilizeaz toi factorii naturali: climatul,apa de mare, apa lacurilor terapeutice, nmolul si apele minerale. Climatul litoralului rmne totui

    un climat excitant pentru organism.Din acest punct de vedere, sunt indicai pentru trimitere la cur pe litoral bolnavii cumecanisme reactive mai lente i cu rezerve functionale suficiente ce pot fi mobilizate in cursulcurei.

    1.3 Lacurile de interes terapeutic

    Numeroase lacuri, prin calitile chimice ale apei lor, sunt folosite in scopuri terapeutice. Cura

    foloeste pe lng apa lacului i nmolul terapeutic.Lacul de liman Techirghiol situat la cca 150 m deprtare de rmul Mrii Negre, n dreptul

    staiunilor Eforie Nord, Eforie Sud si Techirghiol, cu o suprafa de 1200 ha si o adncime de 5-10m, este format dintr-un bazin central cu 3 ramuri: Techirghiol, Tuzla si Urlichioi. Aflat pe un terende calcare, marne calcaroase i argile srmatice, conine ap clorurat, sulfatat sodic, magneziansi hiperton. Apa lacului Techirghiol ocup un rol important printre factorii naturali de cur folosiipe litoralul romnesc al Mrii Negre. Bile n lac sunt folosite de obicei ca procedur de splaredup onctiunile cu nmol rece in aer liber. Apa lacului se mai folosete i la procedurile calde decad sau la diluarea nmolului in bile calde cu namol.

    Lacurile de la Sovata (Ursu, Rosu, Serpilor, Verde) conin ap sarat puternic concentratdatorit sedimentelor de sare din regiune. Lacul Ursu a aprut pe locul scufundrilor de teren, areap sarat concentrat, prezint fenomenul de heliotermie, ale carei implicaii terapeutice suntdeosebit de valoroase. Apa lacului este indulcit la suprafa de nite praiae cu ap dulce (Topliasi Auriu). Apa lacului Ursu este folosit si la baza de tratament a staiunii Sovata sub form de bicalde sau de irigaii vaginale.

    Caldura solar absorbit difereniat de fiecare strat de ap face ca apa lcaului sa fie mai caldspre profunzime, refracia razelor solare contribuind la acumularea de caldur. La suprafaa apeiexist un strat de 5-6 cm de ap indulcit, cu temp. de 20-22 grade C. La adancimea de 1,5 mtemperatura apei poate atinge chiar 40-50 grade C.

    9

  • 7/28/2019 Atestat Statiuni Balneare Final

    10/17

    Corpul beneficiaz de temperatura ridicat a apei la nivelul abdomenului, bazinului simembrelor inferioare, in timp ce toracele, umerii si gatul se gasesc la o temperatur rcoroasa, uorde suportat de bolnavi.

    Numeroase alte lacuri terapeutice se bucur de un binemeritat renume terapeutic, prezena lorcontribuind in mare masur la dezvoltarea unor staiuni balneoclimatice. n aceste staiuni

    procedurile terapeutice principale folosesc apa lacului i nmolul terapeutic extras din lac.

    1.4 Nmolurile terapeutice

    Nmolurile terapeutice (peloidele) sunt, conform definiiei stabilite de SocietateaInternaional De Hidrologie Medicala, substane ce se formeaz n condiii naturale sub influenaproceselor geologice i care, n stare fin divizat i n amestec cu apa, sunt folosite la terapeutic.

    Proprietile lor terapeutice sunt legate de nsuirile fizice i chimice, una din caracteristicilede baz fiind capacitatea de a reine i absorbi apa (hidropexia).

    Nmolurile sapropelice sunt depozitele negre bogate in hidrosulfura de fier coloidal, care segsesc pe fundul lacurilor srate i al mrilor i care au luat natere n timp ndelungat sub aciuneamicroorganismelor din substana anorganic a solului, din flora si fauna bazinului acvatic.Nmolurile sapropelice se formeaza pe fundul bazinelor de ap ale lacurilor (Amara, Fundata, LacuSrat etc.) sau a limanurilor (Techirghiol) i in lacurile srate (Sovata, Ocna Sibiului).

    Nmolurile de turb au luat natere prin descompunerea resturilor vegetale acumulate de-alungul timpului pe fundul unei mlatini sub actiunea microorganismelor. Turbele sunt bogate nsubstane organice, coninnd procente ridicate de acizi humici, bitumen, grsimi, ceruri, pectine,celuloz i substane proteice. Depozite de turb se gasesc la Mangalia-Nord (turb marin), laCovasna, Borsec, Poiana Stmpei etc.Uneori este necesar ca nainte de folosire, turba s fie finmacinat pentru a putea fi aplicat pe piele.

    Nmolurile minerale iau natere la emergenta izvoarelor sulfuroase (Scelu) sau nesulfuroase(Sngeorz-Bai). Slicurile (nmoluri de ruri, delt, limanuri) si nisipul (psamitele) sunt i elefolosite, mai rar, in practica medical.

    In compoziia peloidelor se pot semnala unele particulariti chimice; la bile Govoranmolul este silicios i iodat, la Geoagiu-Bi este feruginos, iar la Stobor exist o turb vitriolicfoarte acid (pH 1-2).

    Aciunea farmacodinamic a nmolurilor aplicate sub forma de bi, mpachetari etc. sebazeaz pe calitaile fizice menionate dar i pe calitile chimice. Tratamentul cu nmol este pentruorganism un excitant general nespecific, o procedur terapeutic de intensitate mare, cura de nmol,folosit cu judiciozitate, avnd efect terapeutic obinut, in special, prin antrenarea si clireaorganismului.

    Mecanismul de aciune al ungerilor cu nmol are la baz excitarea terminaiilor nervoase dinpiele, cu efecte reflexogene locale si la distan. Umiditatea si caldura namolului aplicat asupraorganismului contribuie la accelerarea schimbului de ioni dintre nmol si tegumente.

    De cura cu nmol beneficiaz numeroase afeciuni, ndeosebi cele ale aparatului locomotor:bolile reumatismale se trateaz n fazele de boal ce tind spre stabilitate clinic i biologic.Reumatismale degenerative sunt ndeosebi foarte bine influenate de nmolterapie, ca dealtfelsechelele posttraumatice.

    10

  • 7/28/2019 Atestat Statiuni Balneare Final

    11/17

    1.5 Gazele terapeutice

    Sunt folosite numai in cura extern, bolnavul fiind introdus n incinta unde se degaj gazul.Gtul i capul rmn afar, respiraia fcndu-se n aer liber. Procedura se practic individual, incad, sau in instalaii colective, construite n acest scop. Se mai pot face aplicaii pariale,

    ndeosebi, la membrele inferioare.Gazul carbonic provine din emanaia liber, n zonele geologice cu aureol mofeticpostvulcanic; o alt provenien a gazului carbonic este aceea din apele minerale carbogasoase,efectuandu-se, in acest scop, captari i separari ale gazului din apa mineral.

    Gazul carbonic este mai greu decat aerul i atat timp cat nu este agitat prin micareabolnavilor, se poate asigura un nivel de siguran constant, care s permita pacientului respiraia inaer atmosferic normal. n timpul procedurii mofetice bolnavul poate rmne mbrcat sumar.

    Mofetele sunt indicate n urmatoarele afeciuni:-hipertensiune arterial-cardiopatie compensat-tulburri circulatorii periferice

    -afeciuni nervoase periferice-afeciuni reumaticeMofeta este mai bine suportat de pacient dect bile carbogazoase. Staiunile ce folosesc

    mofetele sunt: Covasna, Tunad, Buzia, Borsec.Solfatarele sunt proceduri ce folosesc emanaiile de hidrogen sulfurat. Solfatare se gasesc la

    Toria.La noi n ar procedura este puin folosit.

    1.6 Salinele terapeutice

    Salinele, prin microclimatul ,,de salin, constituie un element important al potenialuluibalnear. Recunoaterea i utilizarea n balneoterapie a microclimatului de salin s-a realizat maiales n a doua jumatate a sec. XX i, n special, n ultimele trei decenii, cnd au fost introduse ncircuitul terapeutic salinele de la Slnic Prahova, Praid, Trgu Ocna, la care se adauga Ocna Dej siCacica cu posibilitai reale i multiple de utilizare.

    Cel mai important tip de microclimat, microclimatul de salin are un caracter sedativ decruare, cu valori foarte reduse ale indicilor de stres. Este un climat echilibrat sub aspectul umezelii,umiditatea relativ fiind de circa 60-80%; uor rcoros ca temperatur (de 12-13 grade C); cureniide aer au viteze reduse, practic insesizabile; presiunea aerului este constant. In condiii de salin seremarc, deci, o constant evident a parametrilor fizici, chimici i microbiologici, practic farvariaii zilnice i sezoniere (spre deosebire de aerul din exterior).

    Terapia n salinele amenajate i, in general, speleoterapia da rezultate ncurajatoare n tratareaastmului bronic, bronitelor cronice, alergiei cilor respiratorii superioare; intervine n suprimareastresului cutanat i pulmonar; aerosolii de Na, Ca si Mg avnd un rol deosebit n favorizarearespiraiei profunde.

    11

  • 7/28/2019 Atestat Statiuni Balneare Final

    12/17

    1.7 Climatoterapia

    Anumite tipuri de clim, sau anumii factori climatici se constituie n resurse terapeutice, cuinfluene benefice n pstrarea i meliorarea sanatii omului i favorizeaz dezvoltareaclimatoterapiei. n cadrul elementelor climatice exist mai multe grupe de factori care susin

    climatoterapia: factori climatici care prin efectele de ordin adaptiv influeneaza asupra organismuluiuman, avnd o aciune tonic, excitant sau de cruare: temperatura, umezeala, viteza vantului;radiaia solar termic ce influenteaz direct starea de confort, stresul bioclimatic, stres care semanifest prin stresul cutanat i stresul pulmonar, reprezentnd influena ,,global a climatuluiasupra organismului uman.

    Stresul pulmonar se declaneaza n momentul n care cantitatea vaporilor de ap din aerdepaeste o anumit limita, instalndu-se fie un inconfort deshidratant (iarna, mai ales), fie unconfort hidratant (vara, mai ales).

    Stresul cutanat se manifesta cu precadere in anotimpurile extreme: vara cand in conditii decaldura organismul incearca, prin termoreglare, respectiv prin transpiratie, sa reduca posibilitatilede incalzire a corpuui, i iarna cand stresul apare datorit faptului ca frigul declaneaz

    termogeneza, pentru a evita pierderea excesiva de caldur.Complexul factorilor radiativi (radiaia luminoas, infraroie i mai ales cea ultraviolet) areasupra organismului efecte imunologice, biologice, fotochimice i actioneaz direct la nivelulepidermei, a glandelor endocrine i a sistemului cardiovascular, radiaiile fiind puternic absorbitede organism in cazul helioterapiei.

    Ionizarea aerului (aeroionizarea) se realizeaz prin aeroioni i aerosoli. Acetia au efectfavorabil asupra sistemului nervos i asupra mecanismelor de autoaparare a organismului, aerosoliiavnd un rol deosebit n tratamentul afeciunilor oto-rino-laringologice i respiratorii.

    Principalele forme de climatoterapie practicate la noi n ar sunt:-aeroterapia (baia de aer)-helioterapia (baia de soare)

    -cura de teren (o terapie mai complex, care se bazeaza pe asocierea micrii n aer liber cubile de aer i de soare).Dei ara noastra beneficiaz de un potential climato-terapeutic diversificat i bogat, primele

    cercetri tiintifice, primele observaii documentare s-au realizat abia n a doua jumtate a secoluluiXIX, n zona litoral, la iniiativa lui Al. Saabner Tuduri, dup care studiile s-au extins i n zonamontan.

    In consecin, primele sanatorii pentru tratamentul tuberculozei si rahitismului se nfiineazala Eforie, Aigea i Mangalia, reeaua acestora extinzndu-se ulterior i n zonele montane, pentru can prezent s nfiineze numeroase staiuni climaterice i balneoclimaterice, sau localiti devilegiatura, unde un accent deosebit se pune pe climatoterapie: Cheia, Soveja, Buteni, Azuga,Cmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Bora, Sinaia etc.

    12

  • 7/28/2019 Atestat Statiuni Balneare Final

    13/17

    CapII: Staiuni balneoclimaterice din Romnia

    2.1 Amenajarea turistic i dezvoltarea spaiilor balnear-termale

    Recunoaterea i dezvoltarea unui spaiu balnear-termal depinde de caracteristicile sielementele componente ale acestuia, printre care obligatorii devin:-factorii terapeutici naturali (izvoarele minerale, nmolurile minerale terapeutice,

    bioclimatul);-instalaiile minime de practicare a curei balneare (pavilioane de cur pentru bi cu ape si

    nmoluri terapeutice, baze moderne de tratament cu instalaii pentru bi i mpachetri);-amenajri pentru servicii sanitare i principale i secundare, de urgen;-baza de cazare i alimentaie public corespunzatoare unui nivel de civilizaie recunoscut;-spaii verzi i amenajri pentru agrement, distracii i activiti de cultur, amplasate n aa

    fel nct s nu conturbe odihna curantilor;-amenajri publice i retele de mijloace de transport corespunzatoare;

    -msuri de protecie a mediului, ct mai multe spaii verzi etc.Pentru buna organizare i amenajare a spaiilor balnear-termale trebuie avute n vedere o serie

    de aciuni:-utilizarea i gospodarirea judicioas a factorilor naturali de cur, nmagazinarea i transportul

    raional al apei minerale termale, evitnd alterarea acesteia i pierderile nejustificate;-modernizarea instalaiilor balneare pentru captarea, transportul i distribuia factorului

    natural terapeutic, dar i pentru utilizarea acestuia;-descoperirea, captarea i amenajarea (n zona) a unor noi resurse;-aducerea sau prepararea n staiune a unor nmoluri n general minerale sau de turb, care

    se pastreaz mult mai bine;

    -utilizarea unor utilaje balneare complexe i de inalt tehnicitate, implementarea progresuluitehnic;-definirea i delimitarea clara a zonei balneare n cadrul localitii (daca se afl pe teritoriul

    unei aezri), precum i a zonelor funcionale n perimetrul balnear, pentru a asigura exploatareaoptim a factorilor naturali de cur, materializarea perimetrelor de protecie sanitar;

    -delimitarea i amenajarea corespunzatoare a spaiilor verzi recreative i de agrement, internei externe, sau a celor cu rol de protecie a resulselor de cur balnear;

    -dimensionarea bazei de cazare, alimentaie public, tratament i agrement n concordan cuvolumul, capacitatea i calitatea factorilor naturali de cur;

    -modernizarea i amenajarea infrastructurii de transport astfel nct s asigure legaturi rapide,iar n cadrul staiunii s nu deranjeze participanii la actul turistic-balnear;

    -pentru a permite derularea tratamentului balnear n condiii optime i in sezonul rece esteimperios necesar amplasarea corespunztoare a bazelor de tratament, eventual legarea lor decomplexele hoteliere etc.

    n perspectiv se impune o foarte atent examinare a neconcordanelor ivite n timp, ntrepotentialul resurselor balneare i dotrile turistice, structurarea tiinifica a bazei materiale, ntr-oconcepie unitar, permis desfaurrii unei activiti turistice de calitate i cu eficien sporit.

    13

  • 7/28/2019 Atestat Statiuni Balneare Final

    14/17

    2.2 Bile Felix

    Staiunea este aezat n partea de N-V a munilor Apuseni, n campia Criurilor, la zona decontact cu extremitatea vestic a dealurilor ce coboar din munii Pdurea Craiului. Distana de 9km desparte Bile Felix de oraul Oradea, iar cea de 22 km de punctul de frontier Bor.

    Climat temperat continental, cu influene oceanice, ca urmare a circulaiei aerului umed dinvest, care transport mase de aer maritim. Temperatura medie anual este de 10,6 grade C (medialunii iulie 21 grade C, iar a lunii ianuarie de -1,9 grade C).

    Factorii naturali de cur: ape minerale termale (20-48 grade C), oligominerale, radioactive,nmol sapropelic fosil, bioclimat de curaare.

    Indicaii terapeutice: afeciuni reumatismale inflamatorii, afeciuni reumatismaledegenerative, afeciuni reumatismale abarticulare, afeciuni post-traumatice, afeciuni neurologicecentrale i periferice, afeciuni ginecologice, afeciuni asociate.

    Instalaii de tratament: instalaii pentru bi cu ap mineral termal n vane i bazine, cuposibiliti de chinetoterapie i elongaii subacvale; instalatii pentru aplicaii calde cu nmol; buvetepentru cura intern cu ap mineral; instalaii de electroterapie i hidroterapie; instalaii de aerosoli

    i inhalaii; bazine n aer liber cu ap mineral termal, unele deschise tot timpul anului; Sli degimnastic medical; saun.Hoteluri de cur: Nufarul, Termal, Lotus, Belvedere i Felix, vile i casue.Vechile documente atest utilizarea bilor n tratarea diverselor afeciuni nc din anul 1000,

    cnd izvoarele termale au fost descoperite de clugrul Felix, parohul mnstirii din Snmartin.ntre 1711-1721 apar primele aezminte organizate pentru tratament sub numele de baia luiFelix, iar n 1885 se capteaz un nou izvor, cu o temperatur de 49C.

    Izvoarele termale au fost descoperite, dup unii n jurul anului 1000, dup alii, n jurul anului1200, iar potrivit altor experi au fost descoperite abia pe la 1700. Singurul fapt nedisputat deistorici este apariia primelor cldiri n aceast staiune: ntre anii 1711-1721.

    Nymphaea lotus L. var. (nufar termal) reprezinta unicul caz n care o specie de plant

    tropical traiete spontan ntr-o clim temperat n Rezervaia Natural."Praul Petea" din staiunea Bile 1 Mai aflat la circa 3 km de Bile Felix. Nufarul alb poatefi vzut n statiunea balneoclimateric Bile Felix fiind unul din frumuseile zonei.

    Pe lng nuferi, care au fost adui din Baile 1 Mai, n lacurile artificiale termale din BileFelix se gsesc cteva specii de Lotui. Aceste specii de lotui au fost aclimatizai, fiind adui dinIndia i Pakistan - Nelurnuncifera, Africa - Nymphea zanzibarena, Asia i Africa - Aeiborniacrasepis.

    n lacurile artificiale din staiune, pe lng plantele prezentate mai sus se gasesc i numeroasespecii de peti avnd mrimi i culori diferite.

    La dispoziia turitilor ntreg anul, staiunea balneoclimateric Baile Felix ofer condiii derelaxare, vacan, odihn i recuperare. Bile Felix dispune de o bogat baz de tratament, bitermale, pensiuni (Connyland, Carmena, Sebastian), tranduri (Apollo).

    Bile Felix au fost renumite de decenii n primul rnd pentru apa termal care se afl n zon,apoi pentru tratamentele i programele de recuperare din interiorul staiunii i nu n ultimul rndpentru rezervaiile cu vegetaie unic pentru aceast parte a Europei. Toate acestea aduc un farmecaparte zonei.

    14

  • 7/28/2019 Atestat Statiuni Balneare Final

    15/17

    2.3 Climneti-Cciulata

    Staiunea este aezat pe malul drept al rului Olt, la ieirea acestuia din Carpaii Meridionali,n depresiunea subcarpatic Jiblea-Climneti, la o distan de 18 km de Rmnicu Vlcea, 81 kmde Sibiu i 198 km de Bucureti.

    Climat temperat continental de dealuri, lipsit de contraste termice caracteristic depresiunilorsubcarpatice adpostite. Temperatura anual medie este de 9.8 grade C (n luna iulie temperaturamedie fiind de 20 grade C, iar n luna ianuarie de -1.5, -2 grade C).

    Factori naturali de cur: ape minerale cu concentraii, compoziii chimice i temperaturivariate, ape sulfuroase, clorurate, bromurate sodice, calcice, magneziene; bioclimat de curaare.

    Indicaii terapeutice: afeciuni ale tubului digestiv, afeciuni hepato-biliare, afeciuni renale iale cilor urinare, afeciuni metabolice i de nutriie, afeciuni reumatismale degenerative, afeciunireumatismale inflamatorii, afeciuni reumatismale abarticulare, afeciuni post-traumatice, afeciunineurologice periferice, afeciuni respiratorii, afeciuni asociate.

    Instalaii de tratament: instalaii pentru bi calde cu ap mineral la vane i bazine; bazindescoperit cu ap termal sulfuroas; buvete pentru cur intern cu ape minerale; instalaii pentru

    aerosoli i inhalaii; instalaii pentru electroterapie i hidroterapie; Sli de gimnastic medical;amenajri pentru aerohelioterapie la trandul de pe malul Oltului.Hoteluri de cur: Vlcea, Cciulata, Cozia, Oltul, vile i casue.Apele minerale ofer staiunii Climneti-Cciulata o valoare deosebit. Captate cu ajutorul

    unor sonde de mare adncime (peste 1200 m), cele 12 izvoare de ape minerale atermale i 3 termaleau concentraii i compoziii chimice variate; ele sunt sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice,calcice, iodurate, magnezice, hipotonice. n cadrul bazelor de tratament se poate utiliza zilnic, ncura extern, un debit de 400.000 litri de ap mineral provenit din izvoarele locale.

    Este o staiune balneoclimateric care a fost atestat documentar n 1386 i este renumit peplan internaional (la recomandarea doctorului Carol Davila, Napoleon al treilea se trata cu apamineral adus de la izvoarele de aici). Izvoarele au fost descoperite n 1827, iar apele lor minerale

    sunt sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu, magneziu.FACTORI DE ATRACIE TURISTIC N ZON:- Mnstirea Cozia (2 km de Climneti), construit de Mircea cel Btrn ntre 1387-1388,

    considerat cel mai vechi i important monument de arhitectura si arta medievala din araRomneasc, restaurat sub Neagoe Basarab n 1517, n 1707 de paharnicul erban Cantacuzino,cnd se reface i pictura, sub Constantin Brncoveanu, sub Bibescu, tirbei i alii. n pronaos seafl mormintele lui Mircea cel Btrn i al monahiei Teofan, mama lui Mihai Viteazu.

    Hramul ,,Sfnta Treime", a doua zi dup Rusalii.- Mnstirea Turnu, mnstire de calugri, ctitorit n 1676 de Varlaam, Episcopul

    Rmnicului i Mitropolitul rii Romneti. Hramul: ,,Intrarea n Biseric a Maicii Domnului", 21noiembrie.

    - Schitul Ostrov - mnstire de calugri, ctitorit de Neagoe Basarab i sotia sa, Despina, ntreanii 1520-1521, situat pe o insul n mijlocul Oltului. Hramul ,,Naterea Maicii Domnului", 8septembrie.

    - Mnstirea Stnioara, mnstire de calugri, zidit prin osrdia lui Gh. Cluceru i a altorboieri din Piteti, n anul 1747. Hramul ,,Sfantul Gheorghe", 23 aprilie.

    - Castrul Roman, construcie roman deosebit, situat lang barajul hidroenergetic de laCozia - Turnu.

    15

  • 7/28/2019 Atestat Statiuni Balneare Final

    16/17

    2.4 Bile Herculane

    Oraul se gsete n sud-estul Romniei, n judeul Cara-Severin, situat n Valea Cernei,ntre Munii Mehedini la vest i Munii Cernei la est, la 41 km de municipiul Drobeta-Turnu-Severin(capitala judeului Mehedini), populaia era de 6076 locuitori la 1 iulie 1991). Pentru a

    ajunge la Herculane exist mai multe variante: cu trenul, pe jos, cu bicicleta, cu maina, etc.Clima cu influen mediteranean. Temperatura medie anual de 14C (n medie 22C niulie; n medie 1C n ianuarie). Precipitaii anuale medii: 750 mm. Ierni blnde, veri rcoroase,primveri sosite timpuriu i de scurt durat, toamne lungi. Aer puternic ionizat (2000 ioni negativipe cmc). Presiunea medie atmosferic este de 750,6 mb. Vnturile dominante sunt cele de sud,viteza lor medie este redus: 1,6 m/s.

    Factori naturali de cur: izvoare termale fierbini cu sulf, clor, sodiu, calciu, magneziu,oligominerale, ape tonice i puternic ionizare negativ a aerului cu efecte sntoase asupracorpului uman.

    Indicaii terapeutice: reumatism, post reumatism, boli ale metabolismului, afeciuniginecolgice, afeciuni oftalmologice, afeciuni cardiovasculare.

    Instalaii de tratament: instalaii pentru bi cu ape minerale termale sulfuroase i cu apeminerale termale clorurosodice att n vane, ct i n bazine, cu posibiliti de kinetoterapie; buvetepentru cura intern cu ape minerale; bazin cu ape minerale termale n aer liber; instalaii de aerosolii inhalaii cu ape minerale; instaatii complexe pentru electro- i hidroterapie; sli de gimnasticmedical, masaj medical; saun.

    Hoteluri de cur: Roman, Cerna, Afrodita, Diana, Minerva, Domogled, Dacia, Hercules.Originea Bilor Herculane se ntinde pe o durat de aproape dou milenii. Romanii au

    construit aici, la Therme Herculi (Ad Aquas Herculi Sacras), temple, bi, monumente i statui,nchinate zeilor Hercules, Aesculap i Hygieia. Atestarea documentar a staiunii dateaz din anii153 d.Hr., fapt consemnat ntr-o tabul votiv din bi: Zeilor i divinitilor apelor, UlpiusSecundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimii ca delegai romani

    s asiste la alegerea n calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, ntorcndu-se nevtmai,au ridicat acest prinos de recunotin. n perioada civilizaiei romane, staiunea de pe ValeaCernei a constituit un important punct de atracie pentru aristrocaia Romei antice. Impresionai deexcepionala putere tmduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sosii n Dacia le-aunchinat un adevrat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.

    Existena nentrerupt de dou milenii a staiunii Bile Herculane a fost favorizat deeficacitatea miraculoas a izvoarelor termale, dar i de pitoreasca aezare a staiunii ntr-o valeadpostit de muni, de o frumusee aparte. Dotarea tehnico-edilitar de prim rang la un confort denalt inut i bogata diversificare a metodelor de tratament de la cura balnear clasic la diversemetode de fizio i electroterapie, masaje, acupunctur, etc. au conferit acestei staiuni un nalt gradde atractivitate. Multiplele mijloace de recreare i divertisment, restaurante, baruri, terase de var,bazine de not cu ap termal, saun, masaj, biliard, etc. - precum i posibilitile de drumeie iexcursii n staiune i pe Valea Cernei, constituie o atracie n plus pentru vizitatorii orauluistaiune balnear Bile Herculane.

    16

  • 7/28/2019 Atestat Statiuni Balneare Final

    17/17

    Bibliografie:

    BERBECARU I., BOTEZ M., ,,Teoria i practica amenajrii turismului,Editura Sport-Turism, Bucureti, anul 1977

    CNDEA MELINDA, ERDELI GEORGE, PEPTENATU DANIEL,SIMON TAMARA, ,,Potenialul turistic al Romniei iamenajarea turistic a spaiului, Editura UNIVERSITAR, Bucureti, anul 2003

    DINU MIHAELA, ,,Geografia turismului, Editura Didactic i Pedagogic,Bucureti, anul 2002

    MUNTEANU LAVINIU, STOICESCU CONSTANTIN,GRIGORE LUDOVIC, ,,Ghidul staiunilor balneoclimaticedin Romnia, Editura Sport-Turism, Bucureti, anul 1978

    TEODOREANU ELENA, SWOBODA MARIANA, VOICULESCU CAMELIA,ENACHE L., ,,Bioclima staiunilor balneoclimaterice din Romnia,Editura Sport-Turism, Bucureti, anul 1984

    17