Atestat Raul Tudor

24
Liceul Tehnologic Henri Coanda Clasa a XII –a D Partea 1. Sistemul de directie Partea a 2-a. Constractul de transport rutier de marfuri 1

description

referat

Transcript of Atestat Raul Tudor

Contractul de Transport Rutier de Marfuri

Liceul Tehnologic Henri Coanda Clasa a XII a D

Partea 1. Sistemul de directiePartea a 2-a. Constractul de transport rutier de marfuri Nume elev: Nume profesor coordinator:

Tudor Raul Constantin Rizea DanielAn scolar: 2014-2015

Cuprins:Partea 1. SISTEMUL DE DIRECTIECap I: Constructia generala si principiul de functionare a sistemului de directie

I. 1. Generalitati I. 2. Prile componente i clasificarea sistemelor de direcie I. 3. STABILIZAREA ROILOR DE DIRECIECap II: Mecanismul de directie de tipul melc globoidal-rolaPartea a 2-a. CONTRACTUL DE TRANSPORT RUTIER DE MARFURIArgument:Partea 1. Sistemul de directieCapitolul I Constructia generala si principiul de functionare a sistemului de directieI . 1. GeneralitatiDestinaia sistemului de direcie. Sistemul de direcie servete la modificarea direciei de deplasare a automobilului. Schimbarea direciei de mers se obine prin schimbarea planului (bracarea) roilor de direcie n raport cu planul longitudinal al autovehiculului. -Condiiile impuse sistemului de direcie sunt:- s permit stabilizarea micrii rectilinii (roile de direcie, dup ce virajul s-a efectuat, s aib tendina de a reveni n poziia mersului n linie dreapt);- etortul necesar pentru manevrarea direciei s fie cat mai redus;

- randamentul s fie ct mai ridicat;- ocurile provenite din neregularitile cii s nu fie transmise la volan;

- s permit reglarea i ntreinerea uoare; - s nu prezinte uzuri excesive care pot duce la jocuri mari i prin aceasta la micorarea siguranei conducerii;- s aib o construcie simpl i s prezinte o durabilitate ct mai mare.In fig.1 este prezentata schema virajului unui automobil cu dou puni.Virajul automobilului este corect, adic roile ruleaz far alunecare, cnd toate descriu cercuri concentrice n centrul de viraj O. Acest centru trebuie s se gseasc la intersecia dintre prelungirea axei roilor din spate i a axelor fuzetelor celor dou roi de direcie. Aceasta nseamn c n viraj, roile de direcie nu sunt paralele ci nclinate(bracate) cu unghiuri diferite. Astfel unghiul de bracare al rotii interioare este mai mare decit unghiul bracare al rotii exterioare.

Fig.1. Schema virajului automobilului.

I. 2. Prile componente i clasificarea sistemelor de direcie.

Pentru a schimba direcia automobilului, conductorul acioneaz asupra volanului 1 (fig. 2), care transmite micarea prin intermediul axului 2, la melcul 3, se angreneaz cu sectorul dinat 4. Pe axul sectorului dinat se afl levierul de direcie (comand) 5, care este n legtur cu bara longitudinal de direcie (comand) 6. Prin rotirea sectorului dinat, deci i a levierului de direcie, bara longitudinal de direcie va avea o micare axial care depinde de sensul de rotaie a sectorului dinat.

Prin deplasarea axial a barei longitudinale de direcie, braul tiizetei 11 va roti fuzeta 9 n jurul pivotului 10 i o dat cu ea i roata din stnga. Legtura care exist ntre fuzeta 9 i fuzeta 13, prin intermediul levierelor 8 i 14 i bara transversal de direcie 7, va produce rotirea fuzetei 13.Patrulaterul format din puntea propriu-zis 12, levierele fuzetelor 8 i 14 i bara transversal de directie 7 se numeste trapezul directiei.

Volanul de directie este realizat, in general, din material plastic cu armtur metalic, avnd forma circular cu 1-3 spie. Axul volanului este format dintr-o bucat Fig.2.sau din dou buci, legate ntre ele printr-o articulaie cardanic elastic de cauciuc. Soluia din dou buci se folosete atunci cnd caseta de direcie nu se afl pe direcia axului volanului. Din motive de securitate, ncepe s se rspndeasc la autoturisme soluia cu coloana volanului deformabil, sub aciunea unui oc puternic, n general s-a rspndit soluia coloanei telescopice, compus din dou tuburi, care devin telescopice la o anumit for axial.

La unele automobile poziia volanului poate fi reglat (prin deplasarea n direcie axial i nclinare cu un anumit unghi).Elementele componente ale sistemului de direcie se mpart n dou grupe, n funcie de destinaia lor, i anume:- mecanismul de acionare sau comand a direciei, ce servete la transmiterea micrii de la volan la levierul de direcie;- transmisia direciei, cu ajutorul creia micarea este transmis de la levierul de direcie la fuzetele roilor, Sistemele de direcie se clasific dup mai multe criterii i anume: locul dedispunere a mecanismului de acionare, tipul mecanismului de acionare, particularitile transmisiei, locul unde sunt plasate roile de direcie.Dup locul de dispunere a mecanismului de acionare a direciei, se deosebesc sisteme de direcie pe dreapta i sisteme de direcie pe stnga.

Dupa tipul mecanismului de actionare, sistemele de directie se clasifica in functie de:

- raportul de transmitere, care poate ti constant sau variabil;- tipul angrenajului, intlnindu-se mecanismele cu melc, cu urub, cu manivel i cu roi dinatei- tipul comenzii, care poate fi: mecanic, mecanic cu servomecanism (hidraulic, pneumatic sau electric) i hidraulic.Dup particularitile transmisiei direciei, clasificarea se face n funcie- poziia trapezului de poziie n raport cu puntea din fa, care poate fi anterior sau posterior;- construcia trapezului de direcie, care poate fi cu bar transversal de direcie dintr-o bucat sau compus din mai multe pri.Dup locul unde sunt plasate roile de direcie, automobilele pot fi: cu roi de direcie la puntea din fa, la puntea din spate sau la ambele puni.I. 3. STABILIZAREA ROILOR DE DIRECIEIn scopul asigurrii unei bune inute de drum a automobilului, roile de direcie se stabilizeaz. Prin stabilizarea roilor de direcie se nelege capacitatea lor de a-i menine direcia la mersul n linie dreapt i de a reveni n aceast poziie, dup ce au fost brocate sau deviate sub influena unor fore perturbatoare. Dintre msurile constructive, care dau natere la momentele de stabilizare,unghiurile de aezare a roilor i pivoilor au rolul cel mai important. In acestscop, roile de raport cu planul longitudinal i transversal al automobilului fig.3La pivoii fuzetelor se deosebesc dou unghiuri: unghiul de nclinare longitudinal () unghiul de nclinare transversal .Roile de direcie, ca i pivoii, prezint dou unghiuri: unghiul de cdere sau de carosaj a i unghiul de convergen .Unghiul de nclinare longitudinal a pivotului (sau unghiul de fug),(fig. 3. a) reprezint nclinarea longitudinal a pivotului i se obine prin nclinarea pivotului n aa fel nct prelungirea axei Iui s ntlneasc calea ntr-un punct A, situai naintea punctului B de contact al roii:

Unghiul de nclinare longitudinal a pivotului face ca, dup bracare,roile de direcie s aib tendina de revenire Ia poziia de mers n liniedreapta) b)

Fig.3 .Unghiul de asezare a rotilor si pivotilor

In timpul virajului automobilului (fig.4), fora centrifug Fc, aplicat n centrul de mas, provoac apariia ntre roi i cale a reaciunilor Y1 i Y2. care se consider c acioneaz n centrul suprafeei de contact a pneului. Datorit faptului c pivotul pneului este nclinat cu unghiul , reaciunea Yl a unei roi d natere la un moment stabilizatorAcest moment caut s readuc roata n poziia corespunztoare mersului n linie dreapt i se numete moment stabilizator. Prezena unghiului face ca manevrarea automobilului s fie mai grea, deoarece, la bracarea roilor, trebuie s se nving momentul stabilizator.Reaciunile laterale dintre pneu i cale apar mai frecvent n urma aciunii asupra automobilului a unor fore centrifuge; de aceea momentul de stabilizare realizat prin nclinarea longitudinal a pivotului este proporional cu ptratul vitezei i poart denumirea de moment stabilizator de vitez.Momentul stabilizator crete cu ct pneurile sunt mai elastice, deoarece reaciunea lateral se deplaseaz mai mult, n spate, fa de centrul suprafeei de contact. In general, mrirea elasticitii pneurilor, se realizeaz prin scderea, presiunii lor interioare. De aceea, la un automobil cu pneuri cu mare elasticitate, pentru a nu ngreuna prea mult manevrarea, unghiul de nclinare longitudinal a pivotului se micoreaz, iar. n unele cazuri, se adopt pentru acest unghi valori nule sau chiar negative (ajungnd pn la I-30').La automobilele cu puntea rigid, valoarea unghiului este 3-9. iar la cele cu roi cu suspensie independent de 1330'.

Unghiul de nclinare transversal (lateral) a pivotului (. fig. 3., b) d natere Ia un moment stabilizator care acioneaz asupra roilor bracate.La bracare datorit unghiului de nclinare transversal, roile tind s se deplaseze n jos (n cazul unei bracri de 180. aceast deplasare ar avea valoarea egal cu hmax (fig. 5, a), dar deoarece acest lucru nu este posibil, ntruct roata se sprijin pe drum. rezult o ridicare a pivotului, respectiv a punii din fa i a cadrului (caroseriei) (fig. 5. b). Sub aciunea greutii preluate de puntea din fa. roile tind s revin la poziia corespunztoare mersului n linie dreapt, care corespunde energiei poteniale minime, dnd natere Ia un moment destabilizare Bracarea roilor de direcie necesit un lucru mecanic egal cu produsul dintre greutatea ce revine roilor de direcie i mrimea ridicrii punii din fa

Fig. 4. Schema viraju|ului unui auto- mobil i forele care dau nateri, momentelor stabilizatoare ale rotilor datorit unghiului de nclinare longitudinal a pivotului.

Fig. 5. Schema bracri rotii la care pivotul fuzetei arc eunghiul de inclinare transversala Rezult, deci. c la bracarea roilor de direcie trebuie nvins momentul de stabilizare ce apare datorit unghiului . necesitnd pentru aceasta o creterea efortului la volan, i respectiv, o nrutire a manevrabilitii automobilului.Momentul se stabilizare depinde de greutatea care revine roilor de direcie i de aceea se ntlnete i sub denumirea de moment de stabilizare a greuttii..Unghiul de nclinare transversal a pivotului conduce la micorarea direciei c ntre punctul de contact al roii cu solul i punctul de intersecie a axei1 pivotului cu suprafaa de rulare (distana denumit deport). Aceasta conduce la reducerea efortului necesar manevrrii volanului, deoarece momentul rezistenei la rulare R fa de axa pivotului, se reduce n raportul ba (fig.3.b). Valorile uzuale ale deportului sunt cuprinse ntre 40 i 60 mm. existnd ns i multe cazuri cnd se. ntlnesc valori mai mici sau mai mari. Trebuie insa menionat c. la o reducere exagerata a deportuliii, se reduc momentul stabili-zator al roilor de direcie i stabilitatea automobilului.La automobilele actuale, unghiul de nclinare transversal a pivotului are valori de 4 -10.

Unghiul de cdere sau de carosaj Reprezint nclinarea roii fal de planul vertical (v. fig, 3. b). Acest unghi contribuie la stabilizarea direciei. mpiedicnd tendina roilor de a oscila datorit jocului rulmenilor.Prin nclinarea roii cu unghiul . greutatea ce revine asupra ei (G va d o component (G..i o component orizontal H. care va mpinge tot timpul rulmenii ctre centru, tcnd s dispar jocul lor i reducnd solicitrile piuliii fuzetei.Unghiul ( va micora totodat i el deportul c al roii, ceea ce face ca momentul necesar bracrii roilor s fie mai mic. deci o manevrare mai uoar a volanului.La automobilele cu puni rigide, unghiul de cdere variaz la trecerea roilor peste denivelrile cii de rulare, iar la unele automobile cu puni articulate, unghiul de cdere variaz cu sarcina.De aceea, la unele automobile, unghiul de cdere trebuie msurat cu automobilul ncrcat cu anumit sarcin, precizat de cartea tehnic a acestuia.Valoarea unghiului de cdere este de 0-1. Mai rar. se adopt i valori negative.In timpul exploatrii automobilului, bucele fuzetei se uzeaz, iar unghiul de cdere se micoreaz, putnd ajunge, uneori, la valori negative, chiar dac iniial el a avut o valoare pozitiv. Unghiul de cdere conduce la o uzare mai pronunat a pneurilor.Unghiul de convergen sau de nchidere a roilor din fa (P)

(fig 6 a) este unghiul de nclinare in plan orizontal a rotii fa de planul longitudinal al automobilului. Unghiul de convergen este cuprins ntre 010'i 030'. In practic, convergena roilor este exprimat prin diferena (C= A -B, n care A i B reprezint distanele dintre anvelopele sau jantele celor dou roi. msurate n faa sau n spatele roilor, la nivelul fuzetelor sau la cel indicat n cartea tehnic.Convergena roilor este necesar pentru a compensa tendina de rulare divergenta a lor, cauzat de unghiul de cdere. Convergena se alege astfel nct, n condiiile normale de deplasare, roile s aib tendina s ruleze paralel. Dac convergena nu este corespunztoare, se produce o uzare excesiv a pneurilor i. n acelai timp. cresc rezistenele la naintarea automobilelor, fcnd s creasc i consumul de combustibil.Tendina de rulare divergent, cauzat de unghiul de cdere, se explic prin deformarea pneurilor n contact cu calea. n aees caz. ele au tendina de a rula la fel ca dou trunchiuri de con (fig.6.b) cu vrfurile n 0] i 02.Prin nchiderea roilor spre fa. vrfurile trunchiurilor de con imaginare se deplaseaz n punctele O1 i 02. anulnd tendina de rulare divergent a roilor.Convergena este de 05 mm la autoturisme, ajungnd la autocamioane iautobuze pn la 8-10 mm.

Fig.6. Convergena roilor de direcie i tendina de rulare divergent a lor.Capitolul II

Mecanismul de directie de tipul melc globoidal-rola, Mecanismul de acionare cu melc globoidal i rol se compune dintr-o rolsinlpi. dubl sau tripl (n funcie de efortul ce trebuie transmis) i un melcgloboidal.

Datorit faptului c ntre melc i rol exist o frecare de rostogolire, mecanismul are un randament ridicat.

Melcul globoidal 4 (fig. 7) este montat la captul axului volanului 3 i se sprijin n caseta 8, prin intermediul a doi rulmeni 9 i 12. Riola 6 este montat pe bolul 5 ntre braele furcii 14. prin intermediul a doi rulmeni, furca 14 este executat dintr-o bucat cu axul 7 al levierului de direcie 23. fixat pe piulia 24. A.xul levierului de direcie este montat n caseta de direcie avnd un capt sprijinit pe rulmentul 19. Garnitura de etansare 22 si simeringul 15 impiedica intrarea inpuritatilor in interiorul casetei.i simerin-

Fig.7. Mecanism de actionare de tipul melc globoidal-rola

Capacul 10 cu suruburi acioneaz asupra bucei 11 ce conine inelul exterior al rulmentului 9. Garniturile de reglaj 2. de sub capac, servesc la reglarea jocului axial al melcului. In capacul lateral al casetei 20 se gsete urubul 18. care este legat de axul levierului de direcie. Reglarea jocului angrenajului dintre melcul globoidal i rol. care sunt montate excentric, se face prin urubul de reglare 18'(protejat de piulia 17"). care deplaseaz axial rola mpreun cu axul 7. Fixarea piuliei dup reglare se face cu tiftul 16. Buonul 21 servete pentru introducerea lubrefiantului n caset. Cuplaiul elastic din cauciuc 1 face legtura intre partea inferioar a axului volanului 3 i partea central (axul volanului este divizat n trei pri). Garnitura 13 asigur.etanarea axului volanului la intrarea n caset.Mecanismul de la autocamioanele Roman se compune din caseta de direcie propriu-zis 4 (fig..8). caseta 13 cu angrenajul n unghi i trompa 14 n interiorul creia se afl axul de transmisie dintre angrenajul de direcie. Caseta de direcie propriu-zis are angrenajul format dintr-un melc globoidal i o rol tripl. Melcul globoidal 8 (fig. .9. ) este montat n caset pe doi rulmeni eu. Rolele 7 i 9. Prin capacul 4 trece eava 5 pentru meninerea nivelului uleiului din caset. ntre capac i caset se monteaz garnitura 6. care servete la reglarea jocului axial al melcului globoidal. In angrenare cu melcul globoidal se afl rola 13. montat pe bolul 19. ntre braele'furcii 20. prin intermediul a doi rulmeni cu ace. Axul 12 face corp comun cu furca i este fixat la un capt n capacul 16. pe rulmentul cu ace 15. iar la cellalt capt n caset pe bucele 2 i 3. n zona cu caneluri a axului 12. se monteaz levierul de direcie, fixat cu piulia 1. Jocul ntre melc i rol se regleaz cu ajutorul urubului de reglaj 14. montat n capacul 16.

Fig..8. Sistemul de direcie 1 - volan2 - ax volan3- ax intermediar4 - caseta de directie

5 - levier de directie(comanda)

6 - bara longitudinala de directie7 - brat fuzeta8 - leviere fuzete9 - bara transversala de directie10 - osia propriu zisa:

11 - pivoti:

12 - fuzete13-angrenaj conic:

13 - angrenaj conic

14 - trompa

Fig.9 Mecanismul de actionare cu melc globoidal si rola

Operatii de verificare si reglare a mecanismului de directie1. Verificarea jocului la volan se face n modul urmtor:- se aduce automobilul pentru poziia de mers n linie dreapt;- se rotete volanul spre dreapta i apoi spre stnga pn la poziiile maxime n care acesta se manevreaz uor far s roteasc roile.Jocul la volan nu trebuie s depeasc 15, deoarece n aceast situaie manevrarea direciei devine nesigur.

Cauzele jocului mare la volan pot fi uzura articulaiilor mecanismului de direcie sau a pieselor mecanismului de comand.

2. Reglarea mecanismului de acionare a direciei. Modul de reglare al mecanismului de acionare a direciei difer n funcie de tipul constructiv al acestuia. In toate cazurile ns operaia de reglare, se va executa numai dup inlaturarea jocurilor din articulaiile mecanismului.

Reglarea mecanismelor de acionare cu melc globoidal i rol comport reglarea jocului axial al volanului (melcului) i a jocului din angrenaj. Inainte de reglare se decupleaz levierul de direcie de bara de direcie. Reglarea jocului axial al melcului se face prin demontarea capacului 10 (v. fig. 5) din faa garniturilor 2 i scoaterea a una sau dou garnituri, dup care capacul se monteaz la loc.Reglarea jocului angrenajului rolei cu urub-melc se efectueaz cu ajutorul urubului 18, prin deplasarea axial a rolei 6 cu axul 7, reducnd jocul dintre melc i rol care sunt montate excentric. Dup reglare, se verific jocul la volan.

Partea a 2-a.

CONTRACTUL DE TRANSPORT RUTIER DE MARFURI

Transportul rutier = opratiunea prin care se realizeaza deplasarea persoanelor sau marfurilor cu un autovehicul/ansamblu de autovehicule rutiere pe un drum deschis circulatiei publice, chiar daca vehiculul respectiv este, pe o anume portiune a traseului, transportat de catre alte vehicule sau daca autovehiculul se deplaseaza fara incarcatura.

Drum public = orice cale de comunicare terestra, destinata traficului rutier, daca este deschisa circulatiei.

Operator de transport ruter = orice intreprinzator ce detine certificat unic de inregistrare/ce are ca obiect de activitate activitatea de transport rutier/detinatorul unei licente de transport care efectueaza transport public rutier cu vehicule rutiere detinute cu orice titlu, exceptand comodatul .

Licenta de transport = documentul prin care se atesta ca intreprinzatorul indeplineste conditiile de onorabilitate, capacitate financiara si competenta profesionala, avand acces la transp. public rutier

Conditii ce se cer a fi indeplinite pentru obtinerea licentei de transport:

conditii de onorabilitate: - persoana care va conduce permanent si efectiv activit de transp rutier nu a fost condamnata pt infractiuni grave sau de vatamare corporala

- nu a fost declarata inapta pt. a conduce permanent si efectiv activit de transp. rutier

- nu a indeplinit functia de persoana desemnata pt un operator de transp. care a fost sanctionat pt incalcari grave ale legislatiei

capacitate financiara : daca operatorul dispune de resurse suficiente pentru a demara activitatea si pentru a administra activitatea de transp. (nivel financiar de 9.000 pt primul autovehicul rutier si 5.000 pentru urmatoarele autovehicule)

capacitate profesionala: este indeplinita daca pers. desemnata sa conduce permanent si efectiv activit de transp rutier este titulara unui certificat care sa ateste detinerea nivelului necesar de cunostiinte pt a desfasura aceasta activitate

- certificatul se elibereaza de autorit. competente, in urma unei examinari scrise, cu caracter obligatoriu, care poate fi urmat de un examen oral

- exemplarul original al licentei de transport se elibereaza operatorului cu un termen de valabilit. de 5 ani

Contractul de transport rutier de marfuri = conventia care se incheie intre o unitate specializata de transport si un expeditor, conventie prin care unitatea se obliga, in schimbul unui pret, sa preia si sa transporte cu anumite mijl de transp. si inauntrul unui termen, o cantitate de marfa pe care s-o elibereze destinatarului

Caractere juridice : - contract bilateral sau sinalagmatic

- contr. cu titlu oneros

- contr. cu caracter comutativ

- contr. real

- contr. principal

- contr. numit

- contr. de prestari servicii

- contr. de transp. rutier se incheie prin intermediul scrisorii de trasura, avand deci o forma scrisa, tipizata => scris. de trasura probeaza nasterea raaportului juridic, eventualele neregularitati in legatura cu redactarea scrisorii, iar lipsa/pierderea ei nu afecteaza valabilitatea contr.

Scrisoarea de trasura trebuie sa contina urmatoarele mentiuni obligatorii:

data si locul intocmirii

numele si adresa expeditorului (in aceasta calitate se mentine o singura pers. fizica/juridica)

numele si adresa transportatorului

locul si data primirii marfii

numele si adresa destinatarului

denumirea corecta a naturii marfii si modul de ambalare al acesteia, iar pt. marfurile periculoase se prevede si denumirea general recunoscuta

numarul coletelor, a marcajelor special si nr. acestora

greutatea bruta sau altfel exprimata a marfii

cheltuilelile aferente transportului: pretul transp., cheltuielile accesorii,taxe vamale,alte cheltuieli

indicatia potrivit careia transportul este supus regimului stabilit de catre conventie, nefiind acceptate clauze contrarii

- sunt mentiuni cu caracter facultativ, determinat de complexitatea transportului : cheltuielile pe care expeditorul le ia asupra sa ; totalul sumelor ramburs ce pot fi percepute la eliberarea marfii ; valoarea declarata a marfii ; instructiuni cu privire la asigurarea marfii ; termenul convenit pt efectuarea transp.

Functiile scrisorii de trasura:

a) document probator: actul care probeaza perfectarea contractului de transport, fiind forma scrisa a acestui document tipizat, ceruta ad probationem

b) functia de ghid pt executarea oblig : pe langa mentiunile uzuale, i se dau operatorului de transp. indicatii cu caracter de indrumari, in legatura cu executarea transp. si predarea marfii

c) functia de legitimare : cel care detine documentul este titular al drepturilor izvorate din contract; in aceasta calitate isi poate valorifica dr fata de operat. de transp., avand calitate procesuala activa in cazul eventualelor litigii sau arbitraje comerciale

Documente care insotesc scris. de trasura:

a) Foaia de parcurs = imprimat cu regim special, prevazut cu o serie si un numar, si constituie baza evidentei primare in transportul rutier

- in temeiul foii de parcurs se pot obtine info. despre activit. desfasurate cu un anume vehicul, de catre un anume sofer

- prin completarea foii de parcurs se asigura:

-> legalitatea circulatiei autovehicululi, pe ruta stabilita, in perioada determinata si in folosul beneficiaruui

-> identificarea autovehicului, remorcilor tractate, a personalului de bord si a unitatii detinatoare

-> confirmarea de catre sofer a starii de functionare a autovehiculului, la plecare din locul destinat parcarii acestuia

-> desfasurarea pe etape a activit. de transport si confirmarea parcurgerii etapelor

-> inscrierea datelor primare necesare pt a determina prestatiile, tariful, consumul si retributia soferului

b) Bonul de transport = documentul care serveste la confirmarea fiecarei curse, daca pe parcursul unei zile autovehiculul executa mai multe transporturi

- in aceasta situatie se elibereaza formulare separate pt care se aplica tarif de h/km/cantitate, etc.

c) Fisa activitatii zilnice : evidentei rutelor parcurse, km, stationari si altor factori care se reflecta in activit. de transp., se mai adauga si tahograful + diagramele specifice

- tahograful = aparatul care indica si inregistreaza deplasare si stationarea autovehiculului

Partile contractului:

- contr. se perfecteaza intre operatorul de transp. rutier si o alta pers. fizica/juridica, care este expeditorul, o parte din efectele contr. producandu-se in favoarea destinatarului,desi el nu este parte la perfectarea lui

- partile contr. pot fi subiecte de dr public, care organizeaza activit. de transp. in interesul cetatenilor (nu infirma natura comerciala a contr.)

- in calitate de expeditor poate sa apara orice pers. fizica/juridica ce are interes in incheierea unui contr. transport, contr. ce poate fi incheiat prin mandatari specializati in aceasta activit (comisionari/ expeditionari), dar in contul expeditorului => comisionarul va fi direct obligat fata de operat. de transp., iar expeditorul nu are actiune impotriva operat., precum nici operatorul impotriva sa

- carausul este principlul subiect al contr. si pt a fi caraus trebuie sa indeplineasca cond. prevazute pt pers. juridice + conditiile speciale necesare desfasurarii activitatii

Modificarea contractului:

- poate fi realizata unilateral, fie de catre expeditor, fie de catre destinatar

Modificarea facuta de catre expeditor, poate consta in aspecte ce vizeaza eliberarea marfii, locul de eliberare si persoana destinatarului. Expeditorul poate dispune oprirea marfii pe parcurs. Orice modificare cu privire la executarea contr. poate fi facuta pana in momentul in care al II-lea exemplar al scris. de trasura a fost remis destinatarului sau pana in mom. in care destinatarul isi exercita dr. izvorate din contract

Conditii de modif. unilaterala a contr. :

-> expeditorul sa prezinte primul exemplar al scris. de trasura pe care sa fie inscrise noile mentiuni

-> executarea noilor mentiuni trebuie sa fie posibile din partea transportatorului, sa nu aduca prejudicii grave acestuia

-> expeditorul trebuie sa despagubeasca pe transportator, daca modificarea a determinat cheltuieli suplimentare din partea transportatorului

-> instructiunile/modificarile sa nu aiba ca efect divizarea transportului

Modificarea facuta de catre destinatar este posibila chiar din momentul intocmirii scris. de trasura cu conditia ca expeditorul sa permita acest lucru prin mentiune expresa

- daca, exercitand dr. lui de dispozitie, destinatarul indica o alta persoana pt eliberarea marfii, aceasta la randul ei nu va putea desemna alt destinatar

- dupa sosirea marfii la destinatie, destinatarul are dr. sa ceara remiterea celui de-al II-lea exemplar al scris. de trasura, si predarea marfii in schimbul unei dovezi care sa ateste eliberarea acesteia

In cazul in care se pierde marfa sau se produce o intarziere la transport, destinatarul este indreptatit sa-si valorifice dr. izvorate din contract, in urmatoarele conditii:

-> sa figureze in contr. de transp. ca persoana indicata de catre expeditor

-> sa plateasca eventualele creante rezultate din contr. de transport

- dispozitiile legale fac referire si la alte situatii care pot justifica modificarea contr. => imprejurari de natura obiectiva care afecteaza derularea normala a activit. de transport (cazul fortuit si forta majora), situatii in care transportatorul este obligat sa instiinteze expeditorul/destinatarul pt ca acestia sa decida in ce conditii se va desfasura transportul

Obligatii de predare/primire de marfuri ale expeditorului

- sa aleaga si sa verifice mijl de transport

- ambalarea corespunzatoare a acestora, ambalare care se raporteaza la natura marfii, conditii de transport in siguranta, sa nu fie afectata calitatea si cantitatea marfii

- predarea marfii ce face obiectul transp., obligatie strans legata de oblig. de incarcare a marfii

- plata pretului aferent transportului

Obligatii de predare/primire de marfuri ale operatorului de transport:

- de a procura si de a pune la dispozitia expeditorului mijl. de transp. corespunzatoare

- preluarea marfii de la expeditor la data si locul stabilit in contr. si verificarea modului ei de ambalare

- eliberarea documentelor de transp., care sa contina info complete despre transport, marfa transportata, ruta, destinatie, tarif + alte elem. esentiale in raport cu natura marfii

Obligatiile operatorului de transp. privind executarea efectiva a transportului

- de a respecta ordinea expeditiei, mai ales daca in temeiul aceluiasi document de transport se realizeaza expedieri succesive

- de a respecta ruta stabilita in contract, daca printr-o clauza obligatorie s-a mentinut aceasta ruta

- de a respecta termenul de efectuare a transportului (intervalul de timp stabilit de parti intre predarea marfii de catre expeditor si preluarea ei de catre destinatar)

- de paza, supraveghere si conservare a marfii de timpul deplasarii acestora (aceasta oblig se naste din momentul preluarii marfii de catre operat. de transp.)

Obligatiile operatorului de transp. legate de locul de destinatie

- de a identifica si individualiza destinatarul

- de a elibera marfa, predand si cel de-al II-lea exemplar al scris. de trasura

Obligatiile destinatarului legate de locul de destinatie

- preluarea marfii transportate si verificarea starii ei, intocmindu-se un proces verbal de constatare

- de a descarca marfa din mijl. de transport, daca in scris. de trasura asta se stabileste in sarcina sa. In momentul descarcarii si acceptarii marfii de catre destinatar inceteaza orice responsabilitate a operatorului, exceptand situatia cand poate fi invocata culpa grava a acestuia

- oblig. de a plati sumele datorate operatorului, potrivit contr.

- posibilitatea de a conserva actiuni arbitrare/judiciare impotriva operatorului pt. repararea eventualelor daune

Conditii de antrenare a raspunderii operatorului de transp. rutier: raspunderea operatorului este o raspundere contractuala, in temeiul contr. incheiat, dar ea poate fi si una delictuala, daca: exista prejudiciu ; fapta este ilicita ; exista un raport de cauzalitate intre prejudiciu si fapta ilicita si exista vinovatie

- prejudiciul trebuie sa fie cert, sigur, prezent, personal si direct

- in cazul antrenarii rasp. contractuale, operat. de transp. rutier este considerat responsabil pt. pierderea totala/partiala a marfii, avarierea marfii, intarziere pt. eliberarea marfii

Cauze de exonerare de rasp. a operatorului exista cand pierderea/avarierea marfii rezulta din riscurile inerente uneia sau mai multor din urmatoarele fapte:

-> folosirea de vehicule descoperite, fara prelate, daca s-a convenit expres asupra unui asemenea mijl de transport in scris. de trasura

-> lipsa/defectuozitatea ambalajului pentru marfurile expuse prin natura lor la avariere

-> manipularea, incarcarea, stivuirea sau descarcarea marfii de catre expeditor sau destinatar sau o persoana ce actioneaza in contul lor

-> natura unor marfuri expuse, care datorita cauzelor inerente acestei naturi duc la pierderea totala/partiala/avarie prin spargere, deteriorare interna si spontana, uscare, curgere, pierdere normala sau prin actiunea insectelor sau a rozatoarelor

-> insuficienta/imperfectiunea marcajelor sau numerelor coletelor

-> transportul de animale vii

- sarcina probei incumba transportatorului

Reclamatii si actiuni: dr. nascute din contract pot fi valorificate prin intermediul unei reclamatii prealabile si al unei actiuni in justitie

Reclamatia = calea procedurala prin care se urmareste solutionarea litigiilor, fiind degrevata instanta de judecata, ea putand fi formulata de catre expeditor/destinatar

- efectele reclamatiei: echivaleaza cu o punere in intarziere a operat. de transp. ; determina curgerea dobanzii de 5% / an ; suspenda cursul prescriptiei extinctive (suspendarea dureaza pana in momentul in care transportatorul respinge in scris reclamatia si restituie documentele anexate acesteia)

Actiunea in justitie este de competenta instantelor comerciale, partile putand, de asemenea, desemna prin contr. tribunalul arbitral care sa solutioneze eventualele litigii

- termenul de prescriptie a dr. la actiune este de 1 an, iar in caz de dol si culpa grava el este de 3 ani si curge de la momente diferite : -> pt. pierdere partiala/avarie/intarziere - curge din ziua in care marfa a fost eliberata

-> pt. pierdere total, incepe cu a 13-a zi dupa expirarea termenului convenit de parti

- termenul de prescriptie este susceptibil de susp. si intrerupere, potrivit regulilor de dr. comun

Bibliografie

1) Gh. Fratila si altii, Automobile.Cunoastere, intretinere si exploatare. Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 2001, pag.455.

2) www.wikipedia.org ;

3) .. , , . , 1986 , 299 .

1