Atestat - Profitul Sursa de Finantare - Bardita Daniel

COLEGIUL NAŢIONAL ECONOMIC „ANDREI BÂRSEANU”

B R A Ş O V

LUCRARE DE CERTIFICARE A

COMPETENŢELOR PROFESIONALE

NIVEL 3

Specializare: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂȚI ECONOMICE

Profitul sursa de finanțare

ÎNDRUMĂTOR: ABSOLVENT:

Prof: Stancu Costinela Bărdiță Daniel

Clasa a XII a Be

Cuprins

ARGUMENT

CAPITOLUL 1. PROFITUL

1.1 Definiţie şi noțiuni generale

1.2 Tipuri de profit

1.3 Funcțiile profitului

1.4 Importanța cercetării funcțiilor profitului

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII

2. Prezentarea Sc. ArtSia

2.1 Elemente de identiticare

2.2 Scurt istoric

2.3 Forma juridică de constituire

2.4 Capital social

2.5 Principalii indicatori economico-financiari

2.6 Analiza situației financiar-patrimoniale

CAPITOLUL 3. PIAȚA FIRMEI

3.1 Organigrama firmei

3.2 Furnizori

3.3 Clienți

3.4 Concurența

3.5 Piața

CAPITOLUL 4. MONOGRAFIE CONTABILĂ CU CIFRE

4.1 Tipuri de operațiuni

CAPITOLUL 5. PROFIT SURSA DE FINANȚARE

5.1 Profitul – autofinanțare

5.2 Profit sau pierdere – concluzie

5.3 Sursa de finanțare

BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

Mi-am ales tema “Profitul sursă de finanțare”, deoarece în ziua de astăzi câștigul

aduce foarte multe beneficii pe toate planurile profesionale și domeniile.

Iar pentru fiecare individ ce dorește sa sporească în afaceri este necesar sa cunoască și să

întocmească foarte bine un plan de strategie pentru a putea primi apoi rasplata, iar aici fiind

vorba despre PROFIT.

Profitul reprezintă un venit rezidual pe care îl obține proprietarii mijloacelor de

producție ca recompensă pentru utilizarea eficentă a acestui factor. Profitul este diferența dintre

valoarea vânzărilor unei firme sau venitul total încasat (CA) și costul total(CT).

În sens restrans este venitul pe care îl obțin agenții economici ca produs al utilizării

capitalului, iar in sens larg profitul este câștigul pe care îl obtin agenții economici ca surplus

peste costul de producție.

Profitul este avantajul realizat în formă banească dintr-o activitate economică.

În concluzie orice agent economic nu poate rezista pe piața dacă nu are profit. Profitul total

are doua componente:

pofitul normal;

profitul supranormal sau economic.

Formula:

Pr=V-CT

Pr-profit;

V-venit incasat;

CT-cost total.

CAPITOLUL 1. PROFITUL

1.1 Definiţie şi noțiuni generale

Profitul este excedentul încasărilor realizate peste coturile de fabricație și distribuție a

bunurilor obținute.

Termen de origine latin, profitul vine de la verbul „proficere” care înseamnă „a

progresa”, „a da rezultate”, apoi dobândind semnificația de „a da”, sau „a aduce profit”. Acest

fapt, explică de ce profitul este considerat drept venit sau o formă de venit.

Intenția de a da profitului doar sensul pozitiv a facut ca adesea el să se identifice cu

noțiunea de “beneficiu”. Relația dintre profit și beneficiu este destul de generală, unii autori

considerându-le ca sinonime, alții apreciind că sunt noțiuni distincte și diferă ca sferă de

cuprindere.

Profitul, este in cel mai restrins sens, venitul pe care il obtin agentii economici, ca produs

al utilizarii capitalului. in sensul cel mai larg, profitul este cistigul pe care-l obtin agentii

economici, ca surplus peste costul de productie.

De aici, rezulta ca profitul este avantajul realizat in forma baneasca dintr-o actiune,

operatie sau activitate economica. Prin urmare orice agent economic nu poate progresa, nu se

poate dezvolta daca nu obtine profit.

Privit ca diferenta intre pretul de vinzare si costul de productie profitul, mai precis

profitul total are doua componente: profitul normal si profitul supranormal sau economic.

Problema care se ridica pentru teoreticieni este privitoare la natura si continutul acestuia

este privitoare la natura si continutul acestuia, iar pentru agentii economici, de a se stabili

raportul in care se gaseste cu celelalte venituri (salariu, dobanda, renta) si, mai ales, modalitatile

prin care se poate asigura maximizarea lui.

In ce priveste continutul categoriei de profit, se poate spune ca au existat si exista mai

multe puncte de vedere, unele foarte asemanatoare intre ele, altele opuse.

Putem distinge doua mari curente teoretice: unul care cuprinde acele puncte de vedere

dupa care veniturile (deci si profitul) apar ca recompensa a factorilor de productie, iar altul,

conform caruia profitul este muncă insusita gratuit de cei ce posedă capitalul, pe seama celor

care isi inchiriaza (vand) capacitatea de a munci.

Profitul este profitul total, care, la o privire atenta, constatam ca este format din doua

componente, respectiv din profitul normal si profitul supernormal sau profitul economic.

Profitul normal reprezinta acea parte a profitului pe care o realizeaza si insuseste

intreprinzatorul (agentul economic) in calitatea sa de proprietar al factorilor de productie. Ca

venit al proprietarului care este si intreprinzator, profitul normal nu se include in costul de

productie. Acesta corespunde venitului care ar reveni intreprinzatorului daca el ar inchiria

capitalul sau altui intreprinzator, sau daca ar lucra ca salariat la acesta. Prin urmare, profitul

normal reprezinta minimum de profit pe care o firma trebuie sa-l obtina pentru a functiona in

continuare. In acest caz, nivelul venitului total incasat se identifica cu cel al costurilor de

oportunitate, ceea ce inseamna ca pe baza incasarilor se poate asigura continuarea activitatilor la

aceiasi parametrii functionali.

Partea de profit ce se obtine ca venit peste costul de productie indiferent daca acest venit

este produs al unor factori de productie inchiriati sau ca urmare a jocului concurentei pe piata,

reprezinta profitul supernormal sau economic. in timp ce, profitul contabil reprezinta

excedentul de venit net peste costul contabil, profitul economic reprezinta diferenta dintre venitul

total al firmei si costurile de oportunitate ale tuturor intrarilor (factorilor) utilizate de aceasta intr-

o perioada de timp. Adesea, teoria generala a profitului are in vedere acest tip de profit. Costul

explicit exprima totalitatea cheltuielilor suportate de un intreprinzator cu materii prime,

materiale, combustibili, energie , salarii etc.care presupune plati catre terti. Costul implicit

reprezinta acele cheltuieli facute de firma pentru desfasurarea activitatii, care nu presupun plati

catre terti, ci consum din resursele proprietarilor ei.

1.2 Tipuri de profit

Profitul total este profitul normal plus profitul economic.

Daca intreprinzatorul nu poseda nici unul din factorii de productie (inchiriaza absolut

tot), el nu va obtie profitul normal, iar daca va vinde bunurile produse obtinute la un pret mai mic

decat costul de productie, atunci nu va obtine nici produs economic.

Profitul normal, indiferent daca se investeste in factori de productie care intra in

proprietatea intreprinzatorului sau agentului economic, in general are aceeasi natura, este

consumat ca venit personal de catre acesta, facind parte din profitul total, dar intrind in costul de

productie la fel ca orice cost.

Cu alte cuvinte, profitul normal este costul de oportunitate al factorilor de productie aflati

in proprietatea firmei, care egaleaza venitul maxim ce poate fi obtinut printr-o alta alternativa de

folosire a lor.

Profitul normal reprezinta suma minima de bani care il motiveza pe intreprinzator pentru

contiuarea activitatii.

Daca intreprinzatorul, agentul economic n-ar fi proprietar de nici un factor de productie,

inchiriindu-i pe toti, atunci el n-ar obtine profit normal, chiria platita tertilor, incluzindu-se in

costul de productie, in calitate de cost real. Daca marfa astfel obtinuta s-ar vinde la un pret egal

cu costul de productie, atunci el n-ar obtine nici un profit economic.

Cea de- a doua componenta a profitului total, profitul economic reprezinta venitul ce se

obtine de o intreprindere (agent economic) care este administratorul, organizatorul unitatii si

beneficiarul bunurilor produse de respectiva unitate, care se vind la preturi mai mari decit costul

de productie (adica, inclusiv profitul normal). Deci, ceea ce se obtine ca excedent peste costul

total este profitul economic sau superprofitul, ca venit ce rasplateste pe intreprinzator pentru

intemeierea si buna functionare a firmei.

Profitul economic se realizeaza numai in procesul schimbului in cadrul mecanismelor pietei

concurentiale unde domina incertitudini generate de confruntarea dintre numeroasele riscuri

asumate de catre producatori. Tinand seama de asemenea riscuri, se poate aprecia ca profitul

economic pe care-l realizeaza si insuseste agentul economic (intreprinzatorul), reprezinta o

rasplata a muncii sale.

Pe linga cele doua forme principale de profit, normal si supranormal, in cadrul

economiilor de piata din lumea contemporana mai sunt intilnite si alte forme, diferentiate din alte

puncte de vedere, intre care un interes special il reprezinta profitul realizat pe pietele cu

concurenta imperfecta si anume:

profitul de monopol sau supraprofitul de monopol.

Acesta este realizat de firme, respectiv corporatii ce si-au asigurat o pozitie de monopol

pe piata si care rezulta din cele mai diferite situatii in care-si desfasoara activitatea, putind

impune monopolul in privinta cantitatilor de marfuri vindute, al calitatii lor, in conditiile folosirii

noilor realizari tehnico-stiintifice.

forma speciala de profit este asa-numitul profit neasteptat, care se realizeaza de catre

agentii economici cei mai diferiti, in conditiile unor conjuncturi economico-politice sau de alta

natura, favorabile.

Asemenea situatii se pot intilni fie in unele zone geografice ale globului in urma unor

evenimente conjuncturale, fie in cazul unor produse de natura deosebita precum petrolul sau alte

resurse natural-materiale ce constituie monopolul exclusiv al unui numar redus de producatori,

respectiv vanzatori.

Profitul se determina potrivit unei metodologii oficiale, rezultate din reglementarile in

vigoare ale fiecarei tari si reprezinta o suma globala, care teoretic si practic poate fi formata din

doua componente:

profitul legitim sau legal – rezultat din activitatea firmei desfasurata in conditii normale si

realizat in contextul respectarii prevederilor legale de-a lungul intregii activitati din care este

obtinut. Este de dorit ca intreaga diferenta dintre venituri si costuri sa reprezinte un asemenea

profit pentru a inlatura orice aspecte neplacute ce rezulta din nerespectarea legalitatii;

profitul nelegitim sau nelegal – obtinut si insusit fara a fi castigat prin vreun serviciu adus

in activitatea economica sau ca rezultat al riscului intreprinzatorului, realizat in contextul

incalcarii deliberate sau nu a legalitatii, prin atribuirea unor cote procentuale de profit peste cele

admise de lege, sustragerea de la plata impozitelor si a taxelor, "umflarea costurilor", efectuarea

unor duble inregistrari etc.

Pentru a obtine informatii utile, agentii economici pot utiliza o serie de indicatori de

analiza a profitului.Cei mai importanti sunt: masa profitului si rata profitului.

Masa profitului reprezinta profitul total obtinut de un agent economic intr-o anumita

perioada de timp.

Rata profitului este o marime relativa ce reflecta raportul procentual dintre profitul

obtinut de catre un agent economic intr-o anumita perioada de timp (masa profitului) si costurile

aferente acestuia.

Profitul, este impozitat conform legilor din fiecare tara. Cine-l detine poate dispune de

profit numai dupa plata impozitelor. Pornind de la marimea si modul de stabilire a impozitelor a

aparut conceptul de profit admis, care reprezinta institutionalizarea unei marimi a profitului care

se stabileste nu atit in functie de factorii economici, ci de decizia autoritatilor si de politica

statului de a asigura un anumit nivel al profitului pe ramuri, subramuri, pe categorii de marime a

firmelor etc. Adesea el apare si sub titulatura de profit net.

1.3 Funcțiile profitului

Existenta profitului, obtinerea lui de catre intreprinzatori ridica si problema justificarii

acestuia, ca o forma de venit distincta a societatii. Desi unii denigreaza profitul, considerandu-l

un castig imoral obtinut de clasa capitalistilor, nu pot fi neglijate functiile pe care le indeplineste

acesta in cadrul societatii.

Considerat de multi specialisti drept motor al societatii noastre, profitul constituie

motivatia obiectiva a intreprinzatorilor si proprietarii firmelor .

„Motivatia producatorului este perspectiva profitului, pe care cauta intr-o perioada

nespecificata de timp sa-l maximizeze”.

In aceasta perspectiva putem spune ca toate firmele – indiferent de marimea sau forma lor

– isi organizeaza si desfasoara activitatea sub semnul profitului, care de departe se prezinta ca

find criteriul cel mai important de apreciere a activitatii globale a acestora si desigur, singura

sursa de dezvoltare a lor.

Prin aceasta, profitul contribuie si la satisfacerea in perspectiva a unor nevoi potentiale

de consum de bunuri si servicii, constituind acel element ce-i impulsioneza pe intreprinzatori in

organizarea productiei de noi bunuri si servicii.

Plecand de la realitatea concreta, si anume de la existenta profitului in societate , de la

faptul ca acesta serveste, la randul lui , la satisfacerea unor necesitati economice. Analizand

profitul din punct de vedere al efectelor sale benefice, sau mai bine zis, ale obtinerii acestuia,

putem trage concluzia ca aceste efecte se sintetizeaza in functiile pe care le indeplineste in

societate.

Indiferent de forma pe care o imbraca, profitul indeplineste anumite functii pentru agentii

economici, proprietari, intreprinzatori, populatie, societate in general:

A) Functia de motivare a firmelor, luate in ansamblu ca entitati economice, a intreprinzatorilor si

proprietarilor firmelor respective. Profitul stimuleaza initiativa economica a acestora, el

determina acceptarea riscurilor de catre intreprinzatori si prin aceasta, contribuie la stimularea

productiei de bunuri.

B) Functia de stimulare a initiativei ecnomice atat a proprietarilor, cat si a intreprinzatorilor, el

determinand acceptarea riscului de catre intreprinzatori si, prin acesta, contribuind la stimularea

productiei de bunuri si servicii la cresterea productivitatii etc.

C) Functia de crestere, ce pune in evidenta faptul ca profitul sta la baza cresterii productiei, a

dezvolatrii firmelor, a aparitiei de noi intreprinderi etc. El reprezinta sursa principala a

acumularilor pe baza carora se constituie investitiile, sursa de baza a cresterii economice.

D) Functia de control asupra activitatii firmelor. Nivelul si dinamica profitului insusi, constituie

un adevarat barometru al calitatii activitatii agentilor economici. Cu cât profitul este mai mare si

cu cit perioada in care se insuseste el este mai indelungata, cu atit mai mult se verifica in

practica, calitatile si abilitatea agentului economic in rindul oamenilor de afaceri.

E) Profitul indeplineste o importanta functie sociala , constituind baza procurarii resurselor

necesare pentru finantarea actiunilor social - culturale.

1.4 Importanța cercetării funcțiilor profitului

Cercetarea functiilor profitului ne poate conduce la intelegerea mai complexa a

conceptului de profit si profitabilitate.

Luand in calcul faptul ca profitul, ca expresie a rationalitatii economice, este compatibil

cu rationalitatea sociala, inseamna ca pe baza lui se pot influenta dezvoltarea activitatilor

economice si functionarea activitatilor noneconomice necesare oricarei tari (sociale, culturale,

educationale, de asistenta sanitara, artistice), adica progresul social general.

Iata de ce o economie profund umanizata presupune o compatibilitate directa intre profitul

in sens strict economic si profitul in sens cultural-educational uman, cel din urma fiind o premisa

fundamentala pentru ca libera initiativa sa aiba realmente suportul necesar progresului prin om si

pentru om.

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII

1. Prezentarea Sc. ArtSia SrL

Numele : Sc. ArtSia RsL

Localizarea : Judetul Brasov, orasul Brasov;

Punct de lucru : cartierul Bartolomeu, str. Calea Feldioarei, nr.6A, tel. 0728594869 sau

0724306236

Sediu : Str. Galaxiei, nr.1, bl.32, sc.D, ap.2, tel. 123033

2.1 Elemente de identiticare Număr înregistrare ORC : J30/1858/1994

Cod fiscal: 5953539

Forma juridică – Societate cu raspundere limitata

Durata de funcţionare: nelimitată

Activitate preponderenta ( cod si denumire clasa CAEN ) : 5212-Comert cu amanuntul in

magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse nealimentare

Tipul situatiei financiare : AE – aplica reglementarile contabile simplificate aprobate prin

OMF 306/2002

2.2 Scurt istoric

Domeniul de activitate al firmei este cel textil și papetărie. Firma a luat fiinta in luna

decembrie anul 1994 avand un capital social in acea vreme de 100.000 lei prin asocierea soților

Avram.

Prima perioada de existență a firmei a fost una de incercari in ceea ce priveste calea de

urmat in dezvoltarea ei. Astfel, intr-o prima faza s-au executat chiar de catre patroni o serie de

produse necesare restaurantelor : naproane, fete de masa, servetele. Firma nu dispunea in acea

perioada decat de o singura masina de cusut.

In 1995 au fost angajate trei persoane pe baza unui contract de prestari servicii si s-a

trecut la realizarea productiei pe baza de comenzi ferme. La sfarsitul anului 1995 firma a

inregistrat un profit net de de 948,328 ron.

La inceputul anului 1996 a fost inchiriat un spatiu de cca.35 metrii patrati, pe Str.

Galaxiei si au fost achizitionate primele masini indestriale : o masina de cusut industriala si o

masina de festonat. Tot in cursul acestei perioade au fost facute si primele angajari pe baza

cartilor de munca.

Activitatea in acest spatiu a durat doi ani de zile, numarul de angajati ajungand la 10.

In anul 1998 s-a inchiriat spatiul in care firma isi desfasoara si astazi activitatea, de cca

160 metri patrati, in cartierul Bartolomeu.

In anul 2000, firma are 30 de angajati, iar dotarea ei cuprinde :

24 masini de cusut industriale

2 masini de festonat

2 masini pentru realizarea butonierelor

2 masini de taiat.

Un fapt demn de luat in seama este acela ca pana la ora actuala, firma s-a descurcat prin

propriile forte fara ajutorul creditelor bancare, si este la zi cu datoriile fata de stat.

2.3 Forma juridică de constituire

Forma juridica sub care a fost constituita societate este de Societate cu Raspundere

Limitata (S.R.L). Societatea este persoana juridica romana din ziua inmatricularii in Registrul

Comertului si isi desfasoara activitatea conform legislatiei romane si prevederilor contractului si

statutului societatii.

2.4 Capitalul social

Capitalul social este de 2.000.000 lei.

Conform reglementarilor in vigoare, societatea are un capital social de 2.000.000 de lei si este

impartit in 20 de parti sociale indivizibile si nominative fiecare cu o valoare de 100.000 de lei.

2.5 Principalii indicatori economico-financiari

La data de 31.12.2013 cifra de afaceri 8022 mil.lei

profit net 844 mil.lei

2.6 Analiza situației financiar-patrimoniale

A) Analiza situatiei generale a patrimoniului pe baza structurii activului si pasivului bilantului

intreprinderii:

În acest scop vom folosi ultimul bilant al firmei ( pentru anul 2004 )

bilantul functional – simplificat se prezinta astfel:

tabel 1

Nr. crt. Specificatie perioada ( p 0 ) 01.01.2013 perioada ( p 1 )

31.12.2013

mil lei pondere ( % ) mil lei pondere

( % )

1 Active imobilizate 2.698 62,5% 3.988 45,6%

2 Active circulante din care: 1.617 37,5% 4.751 54,4%

Stocuri 604 14,0% 2.299 26,3%

Creante 543 12,6% 1.722 19,7%

Disponibilitati 470 10,9% 730 8,4%

T O T A L A C T I V 4.315 100,0% 8.739 100,0%

3 Capital social 2.261 52,40% 2.949 33,75%

4 Rezerve 74 1,71% 141 1,61%

5 Fonduri proprii si provizioane 145 3,36% 1.163 13,31%

6 Capital propriu ( 3+4+5 ) 2.479 57,47% 4.253 48,67%

7 Creditori 1.132 26,24% 3.706 42,41%

8 Imprumut pe termen scurt 350 8,12% 144 1,65%

9 Imprumut pe termen lung 353 8,18% 636 7,28%

T O T A L P A S I V 4.315 100,0% 8.739 100,0%

Concluzii:

- S-a inregistrat o crestere a activului firmei cu peste 200% , ( 8739 / 4315), ceea ce

constituie un rezultat foarte bun .( trebuie avuta in vedere si cresterea preturilor ca efect al

inflatiei ).

- Se constata o scadere a ponderii activelor imobilizate ( de la 62,5% la 45,6 % )

- Au crescut activele circulante ( de la 37,5 % la 54,4 %), prein cresterea in special al

stocurilor ( de la 14 % la 26,3 % )

- Se poate interpreta ca semn pozitiv cresterea capitalului propriu ( de la 2479 la 4253 )

B) Analiza patrimoniului net ( propriu ) si a surselor financiare :

Tabel.2

Nr. crt. Elemente de calcul Perioada Diferenta

precedenta curenta mil lei

1 Active imobilizate 2.698 3.988 1.290

2 Active circulante 1.617 4.751 3.134

T O T A L A C T I V (1+2) 4.315 8.739 4.425

Datorii totale (7+8+9)* 1.835 4.486 2.651

3 Patrimoniul net ** 2.479 4.253 1.774

* rd. 7.8.9 din tab.1

** rd. 6 din tab. 1

Concluzii:

- Se poate constata o crestere fata de perioada precedenta a patrimoniului net de 1774 mil.

Lei

- Amplificarea gradului de indatorare a firmei

C) Analiza corelatiei fond de rulment, nevoia de fond de rulment si trezoreria neta:

Nr. crt. Elemente de calcul Perioada

precedenta curenta

1 Capital permanent ( 6+9)* 2.832 4.889

2 Active fixe imobilizate 2.698 3.988

3 Fond de rulment (1-2) 134 901

4 Fond de rulment destinat 140 810

5 Diferenta (3-4) -6 91

6 Active circulante 1.617 4.751

7 Disponibilitati 470 730

8 Active circulante-disp (6-7) 1.147 4.021

9 Datorii curente ( 7+8)** 1.482 3.850

10 Nevoia de fond de rulment(8-9) -336 171

11 Trezoreria neta(3-10) 470 730

* rd. 6,9 din tab.1

** rd.7,8 din tab.1

Concluzii:

- societatea comerciala a realizat un excedent de fond de rulment ( 91 mil.lei )

- in anul 2003, societatea a avut un fond de rulment mult inferior celui realizat in anul 2004

- la finele anului societatea inregistreaza disponibilitati di cauza neonorarii obligatiilor

D) Analiza corelatiei creante-obligatii :

Tabel 4 :

Nr. crt. Indicatori Perioada

precedenta curenta

1 Cifra de afaceri 5.042 8.022

2 Creante 543 1.722

3 Obligatii 1.132 3.706

4 Raport creante/obligatii 0,48 0,46

5 Durata de mobilizare a creantelor

Di

38,76 77,28

6 Durata de folosire a surselor atrase

Df

80,83 166,31

Sd * 360

Di = ---------------- unde : Sd = soldul mediu al creantelor

CA CA = Cifra de afaceri

Sc * 360

Df = ---------------- unde : Sc = soldul mediu al conturilor de obligatii

CA

Concluzii :

- in perioada analizata se poate observa o scadere minima in raportul creanta – obligatii, in

comparatie cu cresterea cifrei de afaceri care a fost mult mai mare

E) Analiza lichiditatii si solvabilitatii firmei :

Tabel 5 :


precedenta curenta

1 Lichiditate patrimoniala 2,80 6,28

2 Rata autonomiei financiare 0,78 0,85

3 Solvabilitatea generala 1,09 1,23

4 Solvabilitatea mediala 0,89 0,66

5 Solvabilitatea globala 2,35 1,95

Modalitatile de calcul si concluziile aferente pentru rezultatele obtinute in perioada

curenta :

Active circulante

Solvabilitatea generala = ---------------------------- = 1,23

Datorii curente

>> find cuprinsa intre intervalul 1,2 – 1,8 este considerata

buna

Active circulante - stocuri

Solvabilitatea imediata = ------------------------------------ = 0,66

Obligatii

>> find cuprinsa intre intervalul 0,65 – 1 este considerata

buna

Active totale

Solvabilitatea globala = ---------------------------- = 1,95

Datorii totale

Disponibilitati + Mijloace care pot deveni lichide

Lichiditate patrimoniala = ------------------------------------------------------------ = 6,28

Datorii curente

>> fiind > 1, se poate considera o situatie favorabila

Capital propriu

Rata autonomiei financiare = ------------------------------------------------ = 0,85

Capital propriu + Credite bancare

>> fiind > 0,5, se poate considera o situatie normala

F) Analiza echilibrului economico - financiar :

Tabel 6 :


precedenta curenta

1 Rata autonomiei financiare 0,88 0,87

2 Rata de finantare a stocurilor 0,22 0,39

3 Rata de finantare a activelor 0,57 0,49

4 Rata datoriilor 0,43 0,51

Modalitati de calcul :

Capital propriu

Rata autonomiei financiare = ------------------------------------------------ = 0,85

Capital propriu + imprumutat

Fondul de rulment

Rata de finantare a stocurilor = -------------------------------- = 0,39

Stocuri

Capital propriu

Rata de autofinantare a activelor = ------------------------------------- = 0,49

Active fixe + Active circulante

Rata datoriilor = 1 – rata de finantare a activelor = 0,51

Concluzii :

- echilibrul economico – financiar cunoaste o evolutie favorabila, incadrandu-se in

parametrii normali, aratand functionarea corespunzatoare a firmei.

G) Analiza echilibrului economico - financiar :

Tabel 7 :


precedenta curenta

1 Profitul net 384 844

2 Amortizarea aferenta perioadei 684 3.360

3 TOTAL 1.068 4.204

4 Modificarea activelor circulante

( exclusiv disponibilitati )

-210 2.874

5 Modificarea soldurilor conturilor

de obligatii ( exclusiv creditelor pe

termen lung si mediu )

-321 2.574

6 Investitii efectuate in cursul

perioadei

( inclusiv rambursarea ratelor

anuale pentru imprumuturi pe

termen lung si mediu )

515 2.651

7 Fluxul de disponibilitati(3-4+5-6) 442 1.253

Concluzii :

- Rezulta ca in perioada analizata firma are un flux de disponibilitati pozitiv.

H) Analiza echilibrului economico - financiar :

Tabel 8 :


precedenta curenta

1 Rata generala a indatoririi 0,28 0,18

2 Rata datoriilor financiare 0,14 0,15

3 Rata de indatorare a activitatii de

exploatare

0,31 0,04

4 Rata capacitatii de rambursare a

datoriilor financiare

0,24 0,17

Modalitati de calcul :

Imprumuturi totale

Rata generala a indatoririi = -------------------------- = 0,18

Capital propriu

Imprumuturi pe termen lung si mediu

Rata datoriilor financiare = -------------------------------- ------------ = 0,15

Capital propriu

Rata de indatorare a activitatii de exploatare =

Credite pe termen scurt

=-------------------------------------------- = 0,04

Active circulante fara disponibilitati

Rata capacitatii de rambursare a creditelor financiare =

Imprumuturi pe termen lung si mediu

=-----------------------------------------------------= 0,17

Capacitatea de autofinantare

Concluzii :

- Societatea prezinta o situatie buna atat in ceea ce priveste gradul de indatorare cat si de

rambursare a datoriilor financiare.

CAPITOLUL 3. PIAȚA FIRMEI

3.1 Organigrama firmei

3.2 FurnizoriUn fapt demn de luat in seama este cel ca aprovizionarea are o descriere sinuoasa de la o

luna la alta in functie de cerinte, datorita decalajului dintre onorarea comenzii catre un beneficiar

si o noua comanda de la acesta.

Spre exemplu, in cadul unei luni de varf, se poate realiza aprovizionarea de la urmatorii

furnizori :

“TEXTILA OLTUL”-Sf. Gheorghe-cca 20.000.000 lei(7.5%);

“NOVATEX”-Pitesti-cca 100.000.000 lei(37.7%);

“TEXTILA DACIA”-Bucuresti-cca 100.000.000 lei(37.7%);

“EL-TEX”-Prejmer-cca 5.000.000 lei(1.8%);

“CARPATEX”-Brasov-cca 10.000.000 lei(3.7%);

“RELONTEX”-Bucuresti-cca 20.000.000 lei(7.5%);

“PANTEX”-Brasov-cca 10.000.000 lei(3.7%)

3.3 Clienți

Printre principalii clienti amintim:

Sc. Aurora S.A. Brasov-cca 50.000.000 lei

Sc. Alutus S.A Ramnicu Valcea –cca 15.000.000 lei

Sc. Romstal Bucuresti –cca 47.000.000 lei

Radio Contact Brasov-ccca 14.000.000 lei

Transilvania Expres Brasov –cca18.000.000 lei

Buna ziua Brasov –cca 12.000.000 lei

Compania Apa Brasov –cca 16.000.000 lei

Fabrica de tigarete – Sf.Gheorghe –cca 300.000.000 lei

Electrica Brasov –cca 61.000.000 lei

Vectra Service Brasov – cca 40.000.000 lei

3.4 Concurența

Mediul concurential al firmei cuprinde :

Sc.”Industriile Universul” S.A.-Brasov, cartierul Noua- o firma foarte mare, cu activitati in

domeniul bancar, al confectiilor metalice, al confectiilor textile;

Sc.”Danger” S.R.L-Brasov-str.Matei Corvin, nr.21, tel.166580;

Sc.”Protual” S.R.L-Brasov, cartierul Bartolomeu;

Sc.”Asiral Tex”-Brasov-tel.144940

Sc.”Fabritex”S.R.L-Brasov-str.Sacelelor, nr.1, tel.414967

3.5 PiațaSegmentele de piata pe care actioneaza firma sunt :

a. segmentul de piata al utilizatorilor industriali (echipament de protectie);

b. segmentul de piata al unitatilor din sectorul hoteleir si al restaurantelor;

c. segmentul de piata al utilizatorilor de papetărie.

CAPITOLUL 4. MONOGRAFIE CONTABILĂ CU CIFRE

4.1 Tipuri de operațiuni

Operatia 1.

Se infiinteaza societatea comerciala SC. ArtSia SrL, microintreprindere avand 2

asociati,ce aduc ca aport un capital social de 3900 ron ,fiecare detinand 50% din partile

sociale,format din:

Numerar in contul bancar, aport asociat A 1000 ron

Calculator, aport asociat A 950 ron

Utilaj, aport asociat B 1950 ron

1.1 evidentierea capitalului social conform Actului constitutive al societatii:

456 = 1011 3900

A 1950

B 1950

1.2 varsarea capitalului social subscris:

% = 456A 1950

214 950

5121 1000

Operatia 2.

In luna infiintarii se inregistreaza cheltuieli de constituire in valoare de 520 ron, platite

din imprumutul acordat in mod egal de catre asociatii firmei, in valoare de 1600 ron.

2.1 acordarea imprumutului de catre asociati

5311 = % 1600

456A 800

456B 800

2.2 plata cheltuielilor de constituire

208 = 5311 520

Operatia 3.

Societatea achizitioneaza un mijloc de transport in valoare de 3400 lei,TVA 19%

% = 401 4046

2133 3400

4426 646

Operatia 4.

Se plateste in numerar chiria catre proprietar pentru spatial inchiriat,in valoare de 750

ron.

6588 = 5311 750

Operatia 5.

Pentru inceperea activitatii este necesara angajarea a 2 salariati, stabilindu-se salariul de

baza in valoare de 250 ron pentru fiecare salariat. La sfarsitul lunii se inregistreaza in

contabilitate cheltuielile cu salariile personalului,retinerile si impozitele aferente,astfel:

5.1 inregistrarea cheltuielilor cu salariile

641 = 421 500

5.2 inregistrarea retinerilor aferente salariilor

421 = % 104,47

4372 5,00

4312 58,35

4313 35,00

444 6,057

5.3 inregistrarea cheltuielilor unitatii

6451 = 4311.1 cas 116,65

6451 = 4311.2 san 35,00

6452 = 4371 25,00

6588 = 446.1 3,75

635 = 446.2 10,00

Operatia 6.

Se achizitioneaza materii prime in valoare de 14965 ron, TVA 19%.

% = 401 17808,35

301 14965,00

4426 2843,35

Operatia 7.

Se cumpara documente cu regim special pentru consumul current in valoare de 75

ron,TVA 19%.

% = 401 89,25

601 75,00

4426 14,25

Operatia 8.

Se primesc comenzi pentru produse in valoare de 11500 ron. Dupa 8 zile se livreaza

produsele fabricate emitandu-se factura fiscala.

8.1 inregistrarea darii in consum a materialelor necesare

601 = 301 7.940

8.2 receptionarea produselor finite la pretul prestabilit

345 = 711 11.500

8.3 inregistrarea vanzarii catre clienti

411 = % 13.685

701 11.500

4426 2.485

8.4 inregistrarea descarcarii de gestiune a produselor finite

711 = 345 11.500

Operatia 9.

Se incaseaza in numerar 2.185 ron si diferenta prin cont banacar.

% = 411 13.685

5311 2.185

5121 11.500

Operatia 10.

Se platesc salariile si factura cu documentele cu regim special din casa.

% = 5311 484,843

421 395,593

401 89,95

Operatia 11.

Se platesc datoriile aferente salariilor si 5000 ron ,suma partiala din factura de materii

prime prin contul bancar pentru care banca a retinut un comision de 15,00 ron.

% = 5121 5.309,807

4311.1 116,65

4311.2 35,00

4371 25,00

4372 5,00

4312 58,35

4313 35,00

444 6,057

446.1 3,75

446.2 10,00

401 5.000

6588 15,00

Operatia 12.

Se cumpara obiecte de inventar in valoare de 283 ron, TVA 19% si se dau in consum in

momentul intrarii in unitate.

% = 401 336,77

301 283,00

4426 53,77

601 = 301 283,00

Operatia 13.

Datorita cresterii activitatii,se decide incheierea unui nou contract de munca, noul angajat

avand salariul de baza in valoare de 250 ron.

13.1 inregistrarea cheltuielilor cusalariile

641 = 421 750

13.2 inregistrarea retinerilor aferente salariilor

421 = % 156,62

4372 7,50

4312 87,525

4313 52,50

444 9,085

13.3 inregistrarea cheltuielilor unitatii

6451 = 4311.1 174,975

6451 = 4311.2 252,500

6452 = 4371 37,50

6588 = 4461 5,625

635 = 4462 15,00

Operatia 14.

Se incaseaza dobanda pentru disponibilul din cont in valoare de 16 ron.

5121 = 768 16

Operatia 15.

Se depune suma de 1000 ron in contul de la banca.

5121 = 5311 1000

Operatia 16.

Se achizitioneaza o casa de marcat in valoare de 840 ron, TVA 19% si se achita

furnizorului din disponibilul bancar.

% = 401 999,60

2131 840,00

4426 159,60

401 = 5121 999,60

Operatia 17.

Se factureaza prestarea de servicii pentru transport intern pe ruta Brasov - Cluj Napoca in

valoare de 1047,20 ron

411 = % 1047,20

704 880,00

4427 167,20

Operatia 18.

Se inregistreaza amortizarea integrala a cheltuielilor de constituire in valaore de 520 ron

681 = 2801 520,00

2081 = 208 520,00

Operatia 19.

Se regularizeaza conturile de TVA.

4427 = 4426 2352,20

4424 = 4426 1364,77

Operatia 20.

Se inchid conturile de venituri si cheltuieli in vederea determinarii rezultatului.

20.1 inchiderea conturilor de cheltuieli

121 = % 11.309,00

601 8.298,00

635 25,00

641 1250,00

6451 379,125

6452 62,50

6588 774,375

681 520,00

20.2 inchiderea conturilor de venituri

% = 121 12.396,00

701 11.500,00

704 880,00

768 16,00

Operatia 21.

Calculul si inregistrarea impozitului pe venit.

21.1 calculul impozitului pe venit

Veniturile trimestriale ale societatii sunt in valoare de 123.960.000 lei. Pentru calculul

impozitului pe venit trebuie sa se aiba in vedere faptul ca s-a achizitionat o casa de marcat in

valoare de 840 ron si s-a incheiat un contract de munca cu un nou angajat, asigurand astfel

cresterea cu 50% a fortei de munca.

Venit impozabil = 12.396-840 = 11.556 ron

Cota de 1,5% = 11.556 x 1.5% = 173,34 ron

Reducere 20% = 173,34 x 20% = 34,668 ron

Impozit pe venit = 173,34 – 34,668 = 138,672 ron

21.2 inregistrarea impozitului pe venit

691 = 441 138,672

121 = 691 138,672

Operatia 22.

Profitul net in suma de 948,328 ron se repartizeaza astfel

- rezerve legale : 47,42 ron

- dividende : 60,92 ron

- surse proprii de finantare : 840ron

129 = % 648,328

106 887,420

457 60,92

CAPITOLUL 5. PROFIT SURSA DE FINANȚARE

5.1 Profitul – autofinanțare

Corelatia dintre autofinantare si repartizarea profitului

Intre politica de autofinantare si politica de repartizare a profitului exista o stransa

legatura. Beneficiul unei societati comerciale pe actiuni, fie ca se distribuie sub forma de

dividende, fie ca se constituie fond de rezerva (posibilitati de autofinantare) este proprietatea

actionarilor. De aceea, politica fata de repartizarea profiturilor este, in ultima instanta, o politica

de lichiditate: daca se constituie fond de rezerva, cresc lichiditatile intreprinderii si deci

posibilitatile de autofinantare; repartizari de dividende mai mari conduc la micsorarea

lichiditatilor si deci a posibilitatilor de autofinantare.

Politica de autofinantare si cea de repartizare a profitului sunt contradictorii in sensul ca

vizeaza aceiasi baza, adica profitul net, dar in acelasi timp complementara, deoarece reinvestirea

profitului asigura in perioada urmatoare cresterea volumului de dividende.

In general investitorii strategici sunt interesati de reinvestirea profitului, situatie in care

beneficiaza si de reduceri fiscale (impozitul pe dividend), in timp ce micii investitori urmaresc

obtinerea unui venit imediat.

In situatia nerepartizarii de dividende, intr-un an sau altul, pot aparea nemultumiri in

masa actionarilor si care se pot concretiza in tendinta de vanzari la bursa a actionarilor. Daca

procesul de vanzare capata amploare sau se generalizeaza, consecinta este scaderea cursului

actiunilor la bursa. In aceasta situatie se creeaza doua aspecte neplacute:

- imposibilitatea pentru societatea comerciala de a efectua cresteri de capital prin emisiune

de noi actiuni din cauza cursului bursier scazut.

- cursul scazut al actiunilor, determinat de politica de autofinantare si de dividende, atrage

atentia investitorilor straini care, prin cumparari masive la bursa in perioade optime, pot prelua

controlul asupra societatii comerciale.

Politica de autofinantare a unei întreprinderi este sinteza cailor de productie, comerciale

si financiare, care orienteza activitatea sa. Fluxul surselor de autofinantare rezulta din

performantele economice si financiare, fiind grupate însa în functie de posibilitatile repartizarii

beneficiilor, amortizarii si de politica de îndatorare. Previziunile de finantare joaca rolul principal

în politica financiara a întreprinderii.

5.2 Profit sau pierdere – concluzie

În cadrul societății SC ArtSia Srl se poate observa că aceasta se bucură de un adevarat

succes, deoarece este în topul firmelor ce se poate finanța din propriul profit.

Profitul acestei societăți ajuta anual la procesul de finanțare și dezvoltare.

În cazul acesteia nu poate fi cazul de pierdere.

5.3 Sursa de finanțare

Finanţarea – procesul de asigurare a fondurilor băneşti necesare desfăşurării activităţii

întreprinderii.

Sursele de finanţare sunt adaptate la nevoile firmei şi se regăsesc în cadrul structurilor

patrimoniale de pasiv sub denumirea de capitaluri.

Finanţarea se poate realiza prin surse proprii sau străine (externe).

Surse proprii: autofinanţare, aport la capital, amortizare (grupele de conturi 10 - 12).

Surse străine: provizioane şi ajustări pentru deprecierea activelor, datorii faţă de terţi,

împrumuturi pe termen scurt, mediu sau lung (grupele de conturi 40 – 44, 46, 39, 49, 28, 15),

finanţare nerambursabilă (grupele de conturi 16, 13, contul 519).

Etapele finanţării

Cunoaşterea posibilităţilor întreprinzătorului şi a situaţiei organizaţei proprii;

Cunoaşterea tuturor alternativelor de finanţare disponibile; Cunoaşterea cerinţele fiecărei alternative; Efectuarea de analize pentru a stabili care alternativă se potriveşte

cel mai bine situaţiei afacerii; Pregătirea necesară abordării mai multor surse de finanţare.

Finanţarea

la pornire

De obicei în faza de început sursele potrivite de finanţare sunt: investiţia de capital propriu, creditul.

Tot ca forme de finanţare în faza de început se poate apela la alte două modalităţi, mai puţin tradiţionale:

programe guvernamentale şi cvasiguvernamentale, surse de fonduri inventive sau neconvenţionale.

Capitalul propriu

Utilizarea fondurilor proprii demonstrează seriozitatea întreprinzătorului, hotărârea sa de materializare a ideii.

Poate fi obţinut şi prin ipotecare de bunuri personale sau realizarea de împrumuturi (de la cunoştinţe, prieteni), esenţial este ca banii care intră în afacere să fie folosiţi ca aport de capital.

BIBLIOGRAFIE

1. Economie, Editia a IIa, Gheorghe CRETOIU, Viorel CORNESCU, Ion BUCUR, Colectia

Oeconomica, Editura C.H.Beck, 2008, p.279-290

2. John K.Galbraith, Stiinta economica si interesul public, Ed.Politica, Bucuresti, 1982, p.28.

3. George Strat, Curs de Economie Politica, Editura librariei “Remus Cioflec”, Cluj, 1937,

p.401

4. Calin, O., Ristea, M., Bazele contabilitatii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004.

5. Epuran, M., Babaita, V., Bazele contabilitatii, Editura de Vest, Timisoara, 1997.

6. Peres Ion, Mates Dorel, Peres Cristian, Bazele contabilitatii, Editura Mirton, Timisoara,

2005.

7. Ristea Mihai (coordonator), Contabilitatea financiara a întreprinderii, Editura Universitara,

Bucuresti, 2005.

8. Legea contabilitatii nr. 82/1991

9. ww.ciel.ro

10. Bibliografie minima obligatorie recomandata de facultate

11. Powered by http://www.referat.ro/

http://www.referat.ro/

Atestat - Profitul Sursa de Finantare - Bardita Daniel

Documents

Transcript of Atestat - Profitul Sursa de Finantare - Bardita Daniel