COLEGIUL NATIONAL ECONOMIC

„THEODOR COSTESCU”

PROIECTPENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE

SPECIALIZAREA: TEHNICIAN IN TURISM

TEMA: TURISMUL EXTREM SI DE CROAZIERA

PROFESOR COORDONATOR:

IAGARU- TUDOR ELENA

ELEV:

UNGUREANU STEVEN DORIN

CLASA a XII - a H

2015

COLEGIUL NATIONAL ECONOMIC

„THEODOR COSTESCU”

TEMA: TURISMUL EXTREM SI DE CROAZIERA

PROFESOR COORDONATOR:

IAGARU- TUDOR ELENA

ELEV:

UNGUREANU STEVEN DORIN

CLASA a XII - a H

2015

CUPRINS

INTRODUCERE..................................................................................................3

CAPITOLUL I:TURISMUL EXTREM.............................................................7

CAPITOLUL II: TURISMUL DE CROAZIERA...........................................12

STUDIU DE CAZ...............................................................................................22

CONCLUZII.......................................................................................................37

BIBLIOGRAFIE.................................................................................................40

2

INTRODUCERE

Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea

desfăşurată în alte sectoare-chei din economia mondială (industrie, agricultură,

comerţ). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice

activitate umană, cade sub incidenţa studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă

economişti , geografi, psihologi şi sociologi. Primele menţiuni privind preocupările de

a voiaja, apar în antichitate în operele geografului Strabon. Descrierile lăsate de Marco

Polo cu ocazia periplului său asiatic (secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young

(secolul al XVIII-lea) sau, mai aproape de noi, ale lui Henri Monfreid au jalonat

preocupările viitoare privind practicarea călătoriei.

Turismul devine un complex fenomen de masă la sfârşitul secolului al XIX-lea

fiind puternic articulat în mediul înconjurător.

Privit ca un fenomen social-economic creator de benifici, turismul a fost defint

în variante dinte cele mai felurite: “arta de a călători pentru propria plăcere” (M.

Peyromarre Debord); “activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau locui

departe de locul de reşedinţă, pentru distracţie, odihnă, îmbogăţirea experienţei şi

culturi, datorită cunoaşteri unor noi aspecte umane şi a unor peisaje necunoscute” (Jan

Medecin); “fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creşterea necesităţi de refacere a

sănătăţi şi de schimbare a mediului înconjurător, cultivare a sentimentului pentru

frumuseţile naturi ca rezultat al dezvoltări comerţului, industriei şi al perfecţionări

mijloacelor de transport” (Guy Freuler).

Activitatea turistică este bine susţinută de un valoros potenţial turistic – natural

antropic – diferenţiat de la ţară la ţară, în funcţie de care sunt organizate diferite tipuri

de turism. Mai cunoscute în practica turismului mondial sunt: turismul balnear

maritim, cu o larga dezvoltare în teritoriu, practicat pentru cura heliotermă sau

climaterică sau având alte motivaţii terapeutice; turismul montan şi de sporturi de

iarnă, practicat pe arie largă pentru drumeţie, cura climaterică şi practicarea sporturilor

de iarna; turismul de cură balneară, prin care se valorifică însuşirile terapeutice ale

unor factori naturali (izvoare termal şi minerale, nămoluri, aer ionizat); turismul

3

cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de artă, cultură şi a altor realizări ale

activităţi umane; turismul comercial expoziţional, a cărui practicare este ocazionată de

mari manifestări de profil (târguri, expoziţii), care atrag numeroşi vizitatori; turismul

festivalier, prilejuit de manifestări cultural-artistice (etnografice, folclorice) naţionale

sau internaţionale; turismul sportiv, de care cunoaştem o mare extindere pe plan

naţional şi internaţional, având ca motivaţie diferite competiţii pe discipline sportive,

interne şi internaţionale , până la manifestări sp0ortive de amploare (olimpiade,

competiţii sportive regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vânătoare

(safari), practicat de ţările occidentale, in general pe teritoriul Africi, al Americi

Latine, în teritoriile artice şi antartice. Este o forma de turism “distractiv”, a cărui

dezvoltare – marcată de spectaculos şi inedit – aduce mari prejudicii echilibrului

ecologic al planetei, ameninţând cu diminuarea sau, după caz cu dispariţia unor specii

extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic al Terrei.

Tipurile de turism de diferenţiază de la ţară la ţară, asigurând varietatea şi, prin

acesta, atracţia asupra turiştilor autohtoni şi străini.

Una dintre bogăţiile actuale de bază în domeniul turismului priveşte studiul

elementelor regionale, în funcţie de care se organizează activităţi turistice tipice

anumitor zone, şi se pun în evidentă posibilităţile de amenajare complexă a acestora.

Deşi nu s-a ajuns la o viziune taxonomică unitară în domeniu, diferitele accepţiuni

utilizate pe plan internaţional şi în ţara noasta relevă următoarele unităţi ce pot fi luate

în consideraţie:

Regiunea turistică, concepută ca un spaţiu de mari dimensiuni, cu o

structură organizatorică bine consolidată şi un patrimoniu turistic

diversificat (de exemplu, regiunea Alpilor Dianarici, iar pentru România –

cea a Carpaţilor Orientali)

Zona turistică – un areal mai restrâns consacrat pentru activitatea turistică

de un anumit tip, puternic marcat de importante obiective sau alte motivaţii

pentru turism (exemplu : zona turistică a Coastei Dalmaţiei din Alpii

Dinarici sau zona Bucovinei din Carpaţi Orientali)

Centre turistice, reprezentând puncte de convergenţă (puncte de plecare

pentru zonele montane, porturi, alte centre consacrate prin patrimoniul lor

4

turistic) a unor fluxuri de turism, putând fi, în general, staţiuni alpine

(Plitvice, în Alpii Dinarici) sau balneare şi de odihnă (Dubrovnik, Split,

Rijeka – pe coasta Dalmaţiei). Pentru România, rămânând în acelaşi cadru al

Carpaţilor Orientali, se pot menţiona Vatra Dornei şi Borşa.

Puncte turistice amenajate (peşteri, defilee, gheţari, mănăstiri, case

memoriale, hoteluri alpine etc.)

În literatura recentă de specialitate sunt depistate, în funcţie de potenţialul

natural (geomorfologic, climatic, hidrologic, floristic-faunistic) şi antropic o serie de

unităţi turistice cu vocaţie polarizatoare, în jurul cărora s-au dezvoltat veritabile noduri

turistice cu vocaţie locală ce susţin activitatea nucleului central.

Este cazul unor localităţi satelit ce apar pe rivierele franco-italiene, Coasta

Brava şi Coasta del Sol în Spania, unele microstaţiuni apărute pe litoralul marocan în

apropiere de Agadâr sau între Rabat şi Casablanca. Alte asemenea centre polarizate

apar în zonele montane, oraşul Chamonix (din Alpi Francezi) fiind un astfel de

exemplu. Practic, aceste staţiuni nu sunt altceva decât centre de primire şi redistribuire

a fluxurilor turistice în funcţie de “apetitul” individual sau colectiv pentru un anumit

element al potenţialului turistic al zonei.

Pentru regiunile geografice mari receptoare ale unor fluxuri majore de turism,

aceeaşi literatură mondială de specialitate vehiculează termenul de bazin turistic

distingând :

Bazinul mediteranean – prima zonă de primire pentru turismul mondial, cu

un potenţial natural şi antropic de excepţie;

Bazinul mezo-american, cuprinzând “arcul Antilelor” din America centrală,

în majoritate “alimentat” de S.U.A şi Canada cu efective de vizitatori ce au

crescut lent în ultimele decenii.

Bazinul Asia-pacific, constituit din ansamblu insular şi faţada Pacificului,

inclusiv Thailanda, în care principali “furnizori” sunt Japonia, Australia şi

Noua Zeelandă.

5

Într-o serie de ţări cu vechi tradiţii (Austria, Canada, Germania, Finlanda,

Danemarca, Franţa, S.U.A, Italia etc.), turismul este susţinut de un patrimoniu natural

şi antropic de excepţie, mai importante fiind parcurile şi rezervaţiile naturale sau alte

zone cu peisaj deosebit (ex. Yellowstone, Grand Canyon, Cascada Niagara, Death

Vally, precum şi cele două mari regiuni turistice – California şi Florida, în S.U.A;

Alpii Francezi, Munţii Pirinei, peisaje andine cu aşezări ce urcă pană la 5.000 m

altitudine, pădurea amazoniană etc.) se adaugă un bogat patrimoniu istoric constituit

din elemente unicat ale culturi şi civilizaţiei universale, precum vestigiile antichităţii

din Italia, Grecia şi Egipt, cele ale vechilor civilizaţii din America Latină,

monumentele istorice şi de artă ale ţărilor din vestul Europei, China, Japonia, Orientul

Mijlociu şi Apropiat ş.a., elementele ale culturi populare, etnografice şi manifestări

folclorice care personalizează modelele culturale naţionale, făcând din fiecare naţiune

a Terrei un unicat în timp ţi spaţiu.

6

CAPITOLUL I

TURISMUL EXTREM

V-ati saturat de vacantele in

clasicele resorturi "all-inclusive" si

vreti alt tip de senzatii tari decat

igrasia din baia de hotel, patul

subred si chelnerii enervanti?

Atunci puteti sa renuntati la

plimbarile cu minicarul in favoarea

unei tabere militare. Va veti scula

dimineata devreme, iar locul

sezlongului de pe nisip va fi luat de

o tura cu tancul.

Chiar daca nu aratati ca Rambo, n-ati facut armata sau nu v-au primit in Legiunea

Straina, aveti acum ocazia sa faceti instructie militara in vacanta. Oferta este bogata:

sedinte de tragere, actiuni de desant cu jeepurile sau cu blindatele folosite inclusiv in al

Doilea Razboi Mondial.

Cel mai mare succes l-a avut Parcul Militar de la Orastie, o fosta baza folosita de

armata romana in 1944. Dupa revolutie a fost lasata in paragina, insa, de curand,

cineva a fost renovat-o. Cei care ii trec pragul au senzatia ca au un nimerit pe un camp

de lupta.

Exista si alt gen de vacante... sa le spunem la limita: explorarea de pesteri.

Asadar, daca stati bine cu inima si nu obositi dupa primii trei pasi, pregatiti macar 100

de lei cat costa o singura zi de militarie.

1.1.Care sunt destinaţiile turismului extrem

7

Violentele favele braziliene, periculosul Cernobîl, terifiantele lagăre naziste devin

destinaţii de succes pentru agenţiile de turism.

Relaxarea pe o plajă mediteraneeană sau exotică, destinderea pe pârtiile de schi din

Alpi, un weekend romantic la Paris sau Veneţia ori la shopping în Milano şi Londra,

colindarea muzeelor şi a străzilor pline de istorie ale unor capitale culturale ca Roma,

Florenţa, Barcelona ori Sevilla, excursiile în marile parcuri de distracţie nu mai sunt

suficiente pentru mulţi turişti occidentali şi nu numai. Aceştia sunt atraşi însă în număr

tot mai mare de „slumming", adică vizitarea favelelor din Brazilia, ghetourilor din

Africa de Sud, cartierelor sărace din metropolele Indiei, ori de fantoma nucleară

Cernobîl. Experienţa unei nopţi petrecute în celula unei închisori de securitate

maximă, ca un adevărat puşcăriaş, ori a descoperirii inumanelor lagăre naziste de

exterminare este, de asemenea, din ce în ce mai populară. Turismul în „favelas" Plajele

însorite, femeile frumoase, Carnavalul, uriaşa statuie a lui Iisus fac din Rio de Janeiro

cel mai vizitat oraş din emisfera sudică, înregistrând peste 1,5 milioane de turişti

străini în 2010. Oraşul are însă şi realitatea sordidă a peste 100 de favele, cartiere

mărginaşe stăpânite de bandele violente ale narco-dictatorilor, în care trăiesc într-o

sărăcie lucie aproape două milioane de oameni. Autorităţile locale stingherite

recomandă categoric turiştilor să le evite pentru a nu fi jefuiţi ori răpiţi. Cernobîl,

destinaţie pentru aventurieri Încă din anii '90, favelele au început să atragă mii de

turişti occidentali curioşi să experimenteze aerul tare al străzilor dominate de bandele

înarmate de traficanţi. Acum sunt zeci de agenţii care se întrec în a le oferi turiştilor

„aventura" unei vizite de câteva ore într-o favelă, în schimbul a câtorva zeci de dolari.

Unele asigură transportul în microbuze private însoţite de bodyguarzi, altele se

bazează pur şi simplu pe înţelegeri cu traficanţii. Un jurnalist brazilian a stârnit anul

trecut un adevărat scandal după ce a făcut un reportaj sub acoperire într-un tur în care

turiştii se puteau fotografia cu traficanţii înarmaţi, cumpărau sau chiar făceau pe

plasatorii de cocaină. Acest „safari al mizeriei" a fost denunţat drept imoral, unele

organizaţii cerând poliţiei interzicerea tururilor, considerându-le o jignire în plus

pentru săracii care sunt expuşi pentru distracţia bogaţilor. Modă de peste un secol

Acest tip de turism nu a fost totuşi inventat în ţările Lumii a Treia de astăzi. Încă de pe

la 1880, locuitorii bogaţi ai Londrei sau New York-ului făceau "slumming", adică

8

mergeau în cartierele mărginaşe („slum" în engleză) pentru a vedea condiţiile

execrabile de viaţă ale marginalizaţilor. Auschwitz-Birkenau, transformat într-un

„Disneyland“ În prezent au apărut şi amatori mai radicali, care se aventurează pe cont

propriu în cele mai periculoase astfel de locuri pentru "trofeul" unei fotografii sau

pentru excesul de adrenalină. Inclusiv în Bucureşti se vorbeşte de tineri teribilişti, care

merg noaptea, având în buzunare câteva bancnote sau un celulari vechi, în cartierul

Ferentari, în căutarea unei amintiri de neuitat. Turism la Cernobîl Vizitarea oraşului

abandonat Pripiat de lângă Cernobîl, locul celui mai mare dezastru nuclear din istorie,

pare a fi ultimul răcnet al acestei mode, după ce mai multe studii ştiinţifice au indicat

că nivelul de radioactivitate din zonă nu mai reprezintă un pericol ca în urmă cu 25 de

ani. Cu condiţia ca expunerea să nu fie mai mare de câteva ore. Praful şi vegetaţia

crescută de unde te aştepţi mai puţin, păpuşi aruncate pe jos, cărţile din Şcoala nr. 1

din Pripiat sau câteva măşti de gaze formează toate un tablou mai mult decât dezolant,

dar care a devenit o mină de aur. Peste 5.000 de turişti străini din SUA, Marea

Britanie, Germania, Franţa, ţările scandinave, Polonia, dar şi Australia şi Canada au

fost în 2007 clienţi ai agenţiilor de turism din Kiev care organizează tururi în zonă,

contra a câteva sute de dolari sau euro. O noapte la Alcatraz, de la 60 de dolari În

2009, revista „Forbes" a declarat Cernobîlul cea mai exotică destinaţie din lume, iar

numărul turiştilor s-a apropiat de 10.000. În 2011, după accidentul de la Fukushima,

numărul turiştilor a crescut din nou. Efectuarea unui control individual al iradierii atât

la venire, cât şi la plecare este obligatorie, însă Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă de

la Kiev a anunţat în august 2011 că tururile sunt "ilegale" pentru că pun în pericol viaţa

turiştilor. Urmează însă ca experţii să traseze un tur oficial, sigur din punct de vedere

medical. Lagărele naziste Lagărele naziste de exterminare din Germania, de la Dachau,

Buchenwald şi Sachsenhausen sunt vizitate anual de sute de mii de turişti. Mulţi vin în

excursii educative de documentare ori în pelerinaj comemorativ, iar alţii sunt atraşi de

atmosfera de groază pe care o inspiră fabricile morţii. Costurile sunt reduse, nefiind

percepută taxă de intrare, ci numai pentru ghid. Cel mai vizitat este însă complexul

Auschwitz-Birkenau, în Polonia, unde în 2010 au venit 1,4 milioane de persoane. Nici

aici nu se percepe taxă de acces, ci numai pentru ghidarea în 18 limbi străine, însă

mulţi istorici, şi nu numai, acuză că autorităţile poloneze l-au transformat într-un

9

adevărat Disneyland. Cernobîl, în top În 2009, revista „Forbes" a declarat Cernobîlul

drept cea mai exotică destinaţie turistică din lume, iar numărul turiştilor s-a apropiat de

10.000. Tururile în zonă sunt o mină de aur pentru câteva agenţii turistice ucrainene,

însă nu sunt 100% sigure, potrivit autorităţilor de la Kiev. Turismul în închisori Este

popular în SUA încă din anii '80, sute de mii de turişti plătind pentru a petrece o

noapte în celule în care şi-au odihnit oasele unii dintre cei mai celebri infractori

americani. La Alcatraz, fosta închisoare de maximă siguranţă pe o insulă de lângă San

Francisco, un tur costă începând de la 60 de dolari. Se plătesc însă şi sute de dolari

pentru a trăi experienţa închiderii peste noapte într-o celulă individuală la Alcatraz sau

la Penitenciarul de Stat de lângă Philadelphia, unde a fost închis Al Capone. În

Europa, una dintre puţinele foste închisori devenită atracţie turistică este Karosta

Liepaja, în Letonia. A fost folosită de ţarişti, bolşevici şi nazişti, iar doritorii pot alege

chiar să fie trataţi exact ca un prizonier din acele timpuri. În Asia, tot mai populară este

închisoarea Hoa Lo, din Vietnam, cunoscută şi ca "Hanoi Hilton", aici fiind închis

câţiva ani politicianul american John McCain, după ce s-a prăbuşit cu un avion în

timpul războiului.

I.2.Turismul extrem pe Everest

Turismul extrem a trecut o noua frontiera, tot

mai multi curajosi "atacand" "Acoperisul

Lumii", varful Everest (8.848 metri, cel mai

inalt de pe Pamant).

"Oamenii vor sa schieze dimineata, sa faca

scufundari dupa-amiaza, sa inoate cu rechini a doua zi, iar apoi sa escaladeze

Everestul. Ca e vorba de conducerea unei masini de curse de Formula 1 sau de

cucerirea Everestului, se va gasi intotdeauna cineva care sa furnizeze acest serviciu",

explica unul dintre cei mai importanti organizatori de expeditii pe Everest,

neozeelandezul Russell Brice.

Dupa 29 mai 1953 - data primei ascensiuni reusite de neozeelandezul Edmund Hillary

si nepalezul Tenzing Norgay - aproximativ 3.000 de persoane au ajuns pana pe varful

10

Everest, numarul curajosilor "explodand" in ultimii ani. Numai in aceasta primavara

(perioada cea mai buna pentru ascensiuni si, prin urmare, "varful de sezon") au

escaladat Everestul 530 de persoane.

Pentru aceasta aventura forta fizica nu este suficienta. "Nu este vorba despre un simplu

exercitiu fizic. Trebuie sa fii hotarat, sa iti cunosti propriul corp si limitele, sa stii pana

unde poti sa mergi inainte de a nu mai putea sa te intorci, inainte de a cadea si a muri",

spune Russell Brice, care a inceput sa organizeze expeditii in Himalaya in 1979,

conducand pana acum pe "Acoperisul Lumii" 219 persoane. La inaltimi de peste 8.000

de metri, plamanii nu primesc decat o treime din oxigenul primit la nivelul marii,

organismul fiind solicitat la maximum.

Expeditiile pe fata sudica incep la Katmandu, capitala Nepalului. De acolo, clientii lui

Russel Brice zboara pana in Lhassa, capitala Tibetului, de unde sunt transportati pana

in tabara de baza, punctul de inceput al ascensiunilor pe Everest. "Este o operatiune

gigantica. Numai pentru salarii platesc 250.000 de dolari. In tabara de baza trebuie sa

cazam 130 de persoane si este nevoie de zece camioane pentru transportul

materialelor. Avem un sistem subteran de evacuare a apelor uzate, o bucatarie, un

generator electric, o unitate medicala, o alta unitate pentru mijloacele de comunicatii",

explica Brice, neuitand sa mentioneze si barul.

Dupa instalarea in tabara de baza, o echipa de aproximativ 70 de serpasi instaleaza

corzile fixe pentru facilitarea ascensiunii si cele cinci tabere intermediare in care sunt

stocate alimente si echipamentele necesare pentru definitivarea ascensiunii. 

CONDITII

Riscuri si costuri

Amatorii de expeditii pe Everest trebuie sa faca un examen medical complet si sa

semneze un angajament scris ca vor face ceea ce li se spune, chiar daca acest lucru

inseamna sa se intoarca de la cativa metri de varf. O expeditie costa intre 7.500 si

30.000 de dolari daca ascensiunea are loc pe partea nordica a masivului Himalaya sau

intre 40.000 si 70.000 de dolari daca escaladeaza fata sudica, din Nepal. Durata este de

cel putin doua luni, timp necesar pentru aclimatizare si pentru definitivarea

antrenamentului.

11

CAPITOLUL II

CROAZIERELE ŞI IMPACTUL LOR TURISTIC

Turismul de croaziera ramane inca in Romania un segment al industriei de profil pe

care touroperatorii il redescopera, dupa mai bine de 11 ani de la primele oferte lansate

de o agentie de turism. Un seminar de specialitate, organizat de Office Travel, care

administreaza sistemul de rezervari on-line Croaziere.net, a reunit, timp de trei zile, la

Cheile Gradistei, aproape o suta de reprerzentanti ai agentiilor de turism din tara, care

au inclus in ofertele pe 2010 pachete turistice de croaziera. Directorul general al Office

Travel, Ioan Basea, crede in mottoul ”E vremea croazierelor”, si considera ca acest

segment turistic se va dezvolta incepand cu 2010, in pofida crizei, pe fondul

reducerilor pe care le vor practica tour-operatorii, pentru a atrage clientii.. ,,Ne-am

propus sa dublam vanzarile in acest an, prin tarife accesibile, reduse cu 25, pana la 30

la suta, comparativ cu 2009, anul de criza, cand reducerile au fost de 20 pana la 70 la

suta, cele mai mari reduceri fiind inregistrate pe segmentul de croaziere de lux, de

pana la 70 la suta, la vase de croaziera cu servicii de 5 stele plus”, a declarat directorul

Office Travel. Managerul Office Travel a dat exemplul unei reduceri care poate parea

o pacaleala pentru piata romaneasca, dar care este mult apreciata de turistii

occidentali. Acestia apreciaza foarte mult croazierele al caror pret scade pana la 10.000

12

de euro, dupa ce, initial, pretul era de 40.000 de euro, iar serviciile sunt mentinute la

aceleasi standarde de calitate. Ioan Basea a avertizat ca serviciile post-vanzare sunt

esentiale pentru a fideliza clientii si a-i determina sa revina. ”Un aspect foarte

important este informarea corecta a turistului asupra ofertei si a serviciilor de care va

beneficia. La sfarsitul calatoriei nu trebuie abandonat, dupa ce a fost debarcat pe tarm.

Multi trebuie sa plece catre alte destinatii, tocmai de aceea serviciile post vanzare sunt

importante, pentru ca turistul poate renunta la a mai apela a doua oara la acea agentie

de turism, daca nu a fost multumit. Acesta trebuie sa stie ca un vas de croaziera nu este

un hotel, iar conditiile si serviciile pot fi diferite”, a spus Basea. Directorul Office

Travel a explicat ca vasele de croaziera sunt cotate pe categorii, ca si facilitaţile de

cazare hoteliere, dar standardele sunt diferite. O nava de croaziera poate fi incadrata

intre doua si cinci stele, iar cotarea acesteia se face in functie de  standarde MEG

(Maritime Evaluation Group), organism international care acrediteaza toate tipurile de

nave maritime. Un vas de croaziera poate obtine maxim 2.000 de puncte, in functie de

standardele de navigatie. Din cele 2.000 de puncte, 25 la suta se acorda pentru

performantele navei si includ mentenanta, siguranta navigatiei, facilitatile de care

dispune, spatiul util, 10 la sută sunt acordate pentru cazare, unde este evaluat numarul

de cabine standard, apartamente si camere de lux. Raportul echipaj pasageri este foarte

important in evaluarea vasului, aici fiind vorba de numarul de persoane care asigura

serviciile pentru un turist”, a explicat Băşea. Bucataria vasului reprezintă 20 la suta din

punctele de evaluare, iar aici se tine cont de locul de servire a mesei, de calitatea

saloanelor, bufetele si barurile auxiliare, ospitalitatea personalului, gama de produse

din meniu. Facilitatile de distractie reprezintă 5 la suta din punctaj, 20 la suta serviciile

de la bord, iar experienta echipajului, care este foarte importanta, reprezinta 20 la suta,

a spus directorul general al Office Travel. Turismul de croaziera este unul dintre cele

mai sigure, in pofida aparentelor, a explicat Ioan Basea, care a spus ca au existat

tentative ale unor atentatori de a urca la bordul vaselor de croaziera, dar au fost

descurajate de echipele speciale care asigura securitatea pasagerilor la bord. ”Daca

turistii intreaba despre acest aspect este important sa fie informati corect si sa li se

explice ca o astfel de calatorie este foarte sigura, chiar daca au existat si tentative, cum

pot fi intalnite oriunde in alta parte, dar turistii trebuie sa stie ca se afla in siguranta

13

intr-o croaziera”, aspus Basea. Office Travel, care are sediul la Cluj, a decis sa atace si

piata din Bucuresti, pentru a-si extinde baza de clienti, mizand pe cresterea intersului

turistilor pentru segmentul calatoriilor cu vase de croaziera. Croaziere.net este agent

autorizat al operatorilor MSC Cruises si Pullmantour si membru al CLIA (Official

Travel Agency for the Cruise Industry) si membru ACE (Association of Cruise

Experts). Croaziere.net are pachete de destinatii care acopera trasee in zone din

Mediterana si pana la trasee in zona Pacificului de Sud. O croaziera pe ruta Barcelona,

Mediterana Clasica, Insulele Canare si Maroc, cu Norvegian Cruise Line – Norvegian

Jade, pentru 21 de nopti, costa 1.529 euro de persoana, cu servicii all-inclusive. O

croaziera in zona insulelor grecesti, de 7 nopti, costă 699 de euro de persoana, cu

plecare din Venetia si intoarcere tor la Venetia. O croaziera in fiordurile norvegiene,

de 7 nopti, cu navele MSC Cruises – MSC Orchestra, costa 849 de euro. O croaziera in

insulele canare, cu Norvegian Cruise Line, de noua nopti, costa 649 de euro, iar o

croaziera in Bazinele Mediteraneene, cu Pullmmantur Cruises – Sovereign, costa 383

de euro, pentru 7 nopti de calatorie. Bijuteriile Baltice pot fi admirate cu o croaziera de

10 nopti, cu plecare din Copenhaga, care costa 1.699 de euro. O croaziera in Australia

si Noua Zeelandă poate costa intre 1.399 de euro si 1.949 de euro, pentru 14 nopti de

cazare. O croaziera de lux in Mediterana, pentru 14 nopti, costa 4.728 de dolari, de

persoană, iar in America Latina, cu Regent Seven Seas – Seven seas Mariner, pentru

18 nopti, preturile pleaca de la 8.155 de dolari de persoana, cu plecare din Rio de

Janeiro si cap de linie la Fort Lauderdale, in Statele Unite.  O croaziera in sudul Asiei,

cu Princess Cruises, cu o calatorie de 16 nopti, costa 2.945 dolari de persoana. Portul

de plecare este Bangkok, Thailanda, iar sosirea este la Beijing.O croaziera in Japonia

si Orientul Indepărtat, cu Royal Caribbean International, cu sapte nopti de cazare,

poate costa de la 359 de euro, cu plecare din Shanghai, vizite in insulele japoneze

Nagasaki, Kagoshina, Fukuoka, Busan (Coreea de Sud) si intoarcere la Shanghai.(TM)

II.1.Generalităţi

Croazierele au apărut în anii ’60 în Statele Unite ale Americii şi au devenit o parte

importantă a industriei de turism. Sunt cele mai vechi căi de comunicaţii, după

14

“drumurile naturale” de pe uscat, care au asigurat legăturile comerciale şi schimburile

de valori atât în cadrul continentelor, cât şi între continente.

Turismul de croazieră se referă la timpul petrecut pe un vas cum ar fi navigarea cu

flotă, croaziere lungi, croaziere pe râuri, navigare cu yachturi decapotabile sau charter

cu yacht. Totuşi, raportul acestui segment de piaţă se axează în special pe croazierele

pe mare.

Alegerea navelor ca transport turistic a fost, încă de la începutul secolului, o opţiune de

consum turistic proprie segmentului cererii de lux. Desigur, existenţa mai multor clase

calitative în interiorul aceluiaşi spaţiu de transport a facilitat şi accesul turiştilor cu

venituri mai modeste, deşi tariful plătit pentru o croazieră cu vaporul era destul de

ridicat.

Atracţia exercitată de călătoria pe apă ca suport al agrementului şi nu doar ca

posibilitate de acces la o destinaţie

turistică a stimulat dezvoltarea şi

diversificarea aranjamentelor de

croazieră.

La începutul secolului XX, croazierele

reprezentau un produs turistic de lux,

accesibil doar claselor sociale cu venituri

ridicate. În prezent, turismul practicat cu

mijloace de transport acvatice şi-a

modificat imaginea, devenind un produs de masă destinat unui public mai larg şi mai

tînăr. Principalul factor care a făcut posibilă această evoluţie este progresul tehnologic,

care a promis, pe de o parte, reducerea costurilor de exploatare şi, corespunzător, a

preţurilor, iar pe de altă parte, o diversificare a producţiei de nave din punctul de

vedere al tipului, capacităţii,confortului, siguranţei.

Cererea pentru croaziere a devenit din ce în ce mai diversă, cu mulţi tour-operatori

care intră pe piaţă la toate nivelurile, oferind o gama largă de produse. Diferitele tipuri

de pieţe de croazieră includ croaziere pentru familii, sistem all-inclusive, linii de lux,

nunţi şi croaziere tematice.

15

II.2.Tipuri de croaziere

În funcţie de numărul pasagerilor, mărimea şi confortul navelor, calitatea serviciilor,

durata călătoriei, tipologia agrementului etc., se disting:

• Croaziere de vacanţă 

(nave de mare capacitate, 1000-2000 pasageri, itinerarii medii de circa 7 zile, clientelă

diversă, destinaţii obişnuite);

• Croaziere de lux

(nave de capacitate mai mică, 150-900 pasageri, inventar de lux, confort superior,

personal cu înaltă calificare, itinerariide 14-30 zile);

• Croaziere exotice sau de aventură (nave cu capacitate mică, destinaţiioriginale, turişti

amatori de exploatări, servicii specifice, personal cu instuire specială, scufundări etc.).

Destul de recente şi tot mai solicitate sunt croazierele tematice, care îmbină educaţia

cu vacanţa. Esenţa unei croaziere cu obiectiv tematic ţintă poate fi: arta culinară cu un

anumit specific, istoria, arta fotografică, astonomia sau orice alt domeniu ce poate

atrage un număr suficient de mare de persoane cu interese comune.

Cele mai mari companii de croazieră pe plan mondial sunt: Royal Carribean Cruise

Line, Carnival Cruice Line, Cunard Line, Costa Cruise Line, Norwegian Cruise Line,

Princess Cruises, Holland America Line.

În general, rutele cele mai mari din lume sunt localizate în şapte regiuni ale globului.

Acestea sunt:

Caraibele, Bermuda şi Bahamas, incluzînd coasta Americii Centrale şi de Sud;

Vestul coastei Americii de Nord, Mexic, SUA (inclusiv Alaska) şi Canada, plus

rutele de tranzit ale Canalului Panama;

Mediterana, divizată în sectoarele de vest şi cele de est;

Insulele din Pacific şi Orientul Îndepărtat;

Marea Baltică, capitalele Europei de Nord şi Capul de Nord;

Africa de Vest şi insulele atlantice Canare, Madeira şi Azore;

Înconjurul lumii.

16

Există de asemenea un interes mărit pentru croazierele în jurul Marii Britanii, prin

Shetland, Orkney, Hebridean şi insulele Feroe, incluzînd vizite în avanposturi atît de

îndepărtate ca Sf. Kilda, care nu mai are o populaţie permanentă.

Majoritatea croazierelor au loc, totuşi fie în Mediterană, fie în Caraibe. Aceste

două regiuni atrag peste 60% din toate croazierele, iar regiunile scandinavice şi baltice

cam 10%. Majoritatea acestor rute sunt sezoniere, acesta însemnînd că organizatorii de

croazieră ar putea să fie obligaţi să-şi mute navele dintr-o regiune a globului într-alta

pentru a acumula avantaje în perioadele de vîrf ale cererii de croaziere. Aceste mutări

sunt numite voiaje de poziţionare şi asigură linii cu oportunitate de a vinde aceste

călătorii drept croaziere lungi, sau chiar linii de voiaj în care sunt implicate

transatlantice.

Croazierele în Marea Baltică şi în Capul de Nord, de exemplu, sunt realizate în

timpul verii emisferei nordice. Acest lucru este valabil şi pentru croazierele în Alaska,

care profită de instabilitatea politică a unor rute din Mediterană.

Caraibe beneficiază, de asemenea, de apropierea insulelor de continentul

american ca şi climatul care permite efectuarea de croaziere în tot timpul anului, deşi

climatul temperat al iernii realizează cel mai mare nivel al cererii. Porturile din

Florida, cum ar fi Fort Lauderdale, Miami/Port Everglades şi port Canaveral au

devenit, de departe, baza cea mai importantă a industriei mondiale de croaziere. Multe

destinaţii care îşi dezvoltă produsele sau sunt pe cale să se stabileascăca destinaţii

turistice încearcă deseori să atragă vasele de croazieră care să poposească în porturile

lor. Deşi nu se generează venituri prin cazare, vizitatorii care sosesc pot cheltui bani în

pieţele locale şi magazinele de suveniruri.

Cuba atrage vase de croazieră în apele sale şi alte destinaţii care apar, cum ar fi

Libia cercetează posibilităţile.

Un consorţiu maltez doreşte să construiască cel mai mare terminal de linie pentru

croaziere în portul Valetta, Malta. Aceasta ar ajuta insula să atragă cele mai importante

şi mai mari vase de croazieră. Croaziere speciale către locaţii de altfel inaccesibile sau

locaţii care sunt dificil de atins pe cale terestră sunt o piaţă nedezvoltată, care, totuşi,

au înregistrat o creştere semnificativă în ultimii ani.

17

Căutarea unor destinaţii noi şi a unor croaziere mai aventuroase a condus la

deschiderea de noi rute pe coasta de est a Africii, inclusiv Madagascar, Seychelles şi

Maurutius şi insulele indoneziene. Companii ca Nobla Caledonia sau Jules Verne au

introdus în premieră croazierele în insulele Pacificului şi voiaje în regiunile artice şi

antartice, de multe ori folosind ambarcaţiuni mai mici. Navele ruseşti cu carene special

întărite sunt folosite pentru a funcţiona în regiunile polare. Rutele lungi au devenit de

asemenea populare prin adoptarea conceptului fly-cruising. Singapore, în special, este

căutat ca bază de extindere pentru piaţa mondială de croaziere, care-şi îndreaptă acum

atenţia spre atracţiile din Orientul Îndepărtat. Cu obiectivele lor atractive, culturi

variate şi mărturii istorice unice, Europa şi Mediterana rămîn destinaţii de croazieră

populare.

Evenimentele mondiale au determinat cîteva linii de croazieră să se îndepărteze

de Mediterana estică, realizînd itinerarii în puncte suplimentare din Mediterana de

vest, Italia, Spania, Marea Britanie, Marea Baltică şi nordul Europei. În timp ce

opţiunile liniilor de croazierăde a naviga pe Mediterană au scăzut în 2002 cu 20%, în

restul Europei numărul croazierelor au crescut de la 899 în 2001 la 1.678 în 2002, cu o

creştere de 86%.

II.3.Pachetul croazieră

  Cu toate că este posibil (şi câteodată de dorit) să cumpăraţi o croazieră pe

componente, cele mai multe dintre ele sunt vândute ca şi pachet complet. Acest pachet

de bază conţine :

Cazarea pe vas.  

Trei mese zilnice cu serviciu complet (mic-dejun, prânz şi cină) şi alternativ

mic-dejun, prânz şi bufete seara sau All inclusive la bord. Pe cele mai multe

vase, room service pentru masă nu costă nimic în plus. Multe vase oferă, de

asemenea, alte opţiuni, cum ar fi: mic-dejun dis de dimineaţă, evenimente

înainte de prânz ce includ ceai, snacks cu pizza, petreceri cu ingheţată, vin,

degustări de brânză şi picnicuri în aer liber.

18

Toate distracţiile de la bord, inclusiv muzică, dans, show-uri în localurile de pe

vas, discoteci, formaţii ce cântă live, cluburi de noapte, karaoke şi filme.

Sporturi şi facilităţi de recreere pe vas, inclusiv înot în piscină, club de sănătate

şi sală de exerciţii, plimbări şi pistă de jogging, jacuzzi, saună, bibliotecă, sală

de jocuri şi facilităţi pentru îngrijirea copiilor (tratamentele de frumuseţe şi Spa

şi câteva sporturi speciale costă în plus).

Toate activităţile de la bord, inclusiv casino (extra cost), jocuri şi concursuri la

bord, lecturi, demonstraţii şi programe pentru copii (baby-sitting-costă în plus).

Opririle din porturi trecute în itinerar. Drumurile în excursii din şi către port.

Transferurile (cele terestre) din aeroport către navă şi de la navă către aeroport.

Cheltuielile de port nu sunt incluse de obicei în preţul croazierei; acestea vor fi

trecute specificate pentru fiecare croazieră.

 Taxele, excursiile opţionale de pe ţărm, băuturile alcoolice şi cele nealcoolice, jocurile

din casino, cumpărăturile din magazinele de pe vas şi bacşişurile de cele mai multe ori

nu sunt incluse în preţul croazierei. Sunt şi cazuri când bacşişul, vinul şi băuturile

alcoolice sunt incluse în preţ. În unele croaziere bacşişurile sunt incluse (sunteţi rugaţi

să contribuiţi cu o anumită sumă pe zi pentru toate serviciile).

II.4.Top 10 motive

În fiecare zi tot mai multe persoane descoperă plăcerile pe care le oferă o

vacanţă pe o croazieră. Celibatari, familii, cupluri, proaspăt căsătoriţi şi grupuri de

prieteni navighează în ceea ce mai târziu vor numi vacanţa vieţii lor. Anul trecut

aproximativ 12,6 milioane de persoane s-au bucurat de o vacanţă pe croazieră. Iar când

stai să vezi de ce, e foarte simplu să înţelegi.

Tariful biletului include toate mesele şi între mese gustări la bord, cabină, activităţi,

petreceri şi divertisment, plus un voiaj incitant spre unele dintre cele mai pline de

cultură locuri din lume. O croazieră este un pachet convenabil. Nu trebuie să îţi faci

griji să găteşti sau să faci rezervări în cluburi, sau să îţi găseşti zboruri de conexiune

între destinaţii, sau să împachetezi şi să despachetezi.

Croazierele au cel mai înalt procentaj de clienţi satisfăcuţi decât orice alt tip de

vacanţă.

19

Alege să navighezi pentru VALOARE.

În acelaşi preţ îţi cumperi cabina, mâncarea, divertismentul şi multe altele.

Alege să navighezi pentru ROMANTISM.

Plaje izolate, mese servite pe un balcon cu o privelişte asupra oceanului, servicii

spa pentru 2 persoane sunt doar câteva dintre lucrurile romantice disponibile la

bord.

Alege să navighezi pentru BUCĂTĂRIE.

Răsfată-ţi gusturile cu ingrediente exotice, vechea pizza sau îngheţată sau dacă

preferi ceva mai nou, bucătăria spa pentru o alternativă mai sănătoasă. În

funcţie de starea ta de spirit alege să iei masa într-un salon tradiţional, un bistro

sau în localuri de zi cu zi.

Alege să navighezi pentru VARIETATE.

Cu peste 150 de vase distincte, 1800 porturi de îmbarcare şi o grămadă de locuri

superbe de văzut şi lucruri interesante de făcut, există o croazieră perfectă pentru

fiecare. Pentru mai multe variante puteţi alege şi un pre sau post tur pe uscat.

Alege să navighezi pentru ACTIVITĂŢI.

Umpleţi-vă zilele cu activităţi sportive, lecturi culturale, tururi educaţionale

conduse de naturalişti şi istorici sau doar de relaxare lângă piscină. Noaptea

bucuraţi-vă de extravaganţă, opere muzicale, jocuri de noroc sau de o noapte

liniştită uitându-vă la stele.

Alege să navighezi pentru SIMPLICITATE.

Nu vă întoarceţi din vacanţă cu nevoia de altă vacanţă. Să planificaţi o croazieră

este simplu. Odată ce sunteţi la bord, aproape toate cheltuielile vă sunt asigurate

,asta ca să aveţi o vacanţă lipsită de probleme.

Alege să navighezi pentru ORIZONTURI NOI.

Adormiţi cât sunteţi într-un loc şi deodată vă treziţi într-un orizont cu totul nou

şi trebuie să împachetaţi şi să despachetaţi doar odată!

Alege să navighezi pentru FAMILIE.

Familiile adoră croazierele. Programe pentru copii, meniuri prietenoase şi

tururile de navă vă vor ţine copii ocupaţi şi fericiţi, în timp ce dumneavoastră vă

permiteţi să vă luaţi puţin timp singuri.

20

Alege să navighezi pentru RĂSFĂŢ.

Toate liniile de croazieră îşi răsfaţă oaspeţii cu servicii de primă clasă 24/24.

Alege să navighezi pentru SATISFACŢIE.

Este un fapt că vacanţele pe croazieră au un procentaj mai ridicat în ceea ce

priveşte satisfacerea clienţilor.

Nu în ultimul rând alege să navighezi pentru TINE.

21

STUDIU DE CAZ

Ruby Princess vs. Costa Serena

Pentru a face această analiză cât mai uşor de urmărit vom alege două nave de

dimensiuni similare ce aparţin a două linii de croazieră diferite (luăm în vedere

specificul ţării lor, naţionalitatea pasagerilor, modul de promovare etc.) pe care le vom

compara în funcţie de mai multe criterii.Comparaţia între două nave de mărimi

similare este pentru că impresia este subiectivă şi puternic influenţată de dimensiunea

şi facilităţile unei nave, de itinerariu, mâncare, servicii etc.

Aici este important de reţinut faptul că fiecare flotă mare (fie ea Costa Cruises,

Princess Cruises, Holland America Line, Royal Carribean, Carnival Cruises etc.) are

nave de diferite dimensiuni şi diferiţi ani de producţie în componenţa sa. Regula de

bază atunci când vine vorba de alocarea unei nave pentru o anumită rută este

următoarea: itinerariile clasice (Mediterana, Dubai, Caraibe, Alaska) vor fi străbătute

cu cele mai noi şi mari nave ale flotei pe când itinerariile unice sau mai deosebite

(Asia, Porturile Mici precum Sardinia, Capri, Monte Carlo etc.) sunt efectuate cu nave

de dimensiuni mai mici tocmai fiindcă itinerariul este atât de deosebit încât fie o navă

mare nu poate accesa acel mic port ori călătorii care aleg aceste itinerarii sunt veterani

ai croazierelor şi cunosc foarte bine (şi în cele mai multe cazuri apreciază) diferenţele

de dimensiune şi facilităţi între nave.

Astfel pentru comparaţia noastră am ales navele Costa Serena a companiei Costa

Cruises si Ruby Princess a companiei Princess Cruises.

22

Să începem cu datele tehnice:

Costa Serena a fost lansată în anul 2007, are o greutate de 114.500 tone, o capacitate

de 3.000 de pasageri (3.780 capacitate maximă cu pasageri cazaţi în regim de cabină

triplă/qvadruplă) şi 1.100 membrii ai echipajului.

Ruby Princess a fost lansată în anul 2008, are o greutate de 113.00 tone, o capacitate

de 3.070 pasageri şi 1.142 membrii ai echipajului.

Aspecte vizuale:

Exteriorul navelor

Costa Serena are un aspect clasic cu binecunoscutul furnal galben tronând în vârful

său. De jos în sus privită, nava are o înălţime de 12 etaje pe puntea superioară

observându-se marele tobogan acvatic al navei. Este o navă foarte prietenoasă ca şi

design însă nu vă va lua ochii precum o fac alte nave dată fiind linia sa clasică.

Ruby Princess are un design mai sofisticat cu o mare deschizătură în mijlocul său ce

porneşte de la puntea 15 (etajul 11 de jos în sus) şi care se termină la puntea 19.

23

Punţile sale exterioare au o construcţie de amfiteatru, toate punţile superioare fiind

poziţionate ca şi nişte semicercuri în jurul celor 3 mari puncte de atracţie: piscina

“Coral Reef and Pool”, Piscina “Neptune’s Reef and Pool” şi piscina localizată în

spatele navei “Terrace Pool”. Designul exterior al Ruby Princess este unul îndrăzneţ şi

spectaculos.

Concluzie: Dacă v-aţi afla în port iar cele două nave ar fi acostate una lângă cealaltă

probabil Ruby Princess v-ar captura privirea.

2. Interiorul navelor - Zone comune:

Costa Serena

Centrul activităţilor şi inima navei o reprezintă impozantul Atriu Pantheon care se

deschide opt etaje deasupra. Acest minunat punct de atracţie este flancat de lifturi

panoramice din sticlă care dau o senzaţie spectaculoasă primei întâlniri cu nava. În

atriu veţi găsi de-a lungul întregii zile o orchestră live ce vă va încânta cu muzica de

pian, vioară sau harpă. Este de asemenea locul de întâlnire pentru pasagerii navei

cărora le pune la dispoziţie Barul Pantheon şi o zonă destul de mare de stat cu

canapele, fotolii şi mese. Este o zonă foarte primitoare şi impresionantă prin marea sa

deschidere, prin jocul de culori obţinut prin alăturarea unor elemente din sticlă,

marmură şi lemn. Din Atriu pe puntea 3 vă puteţi îndrepta spre Teatrul Giove,

restaurantul Samsara, o zonă de baruri sau Restaurantul Ceres.

În ceea ce priveşte restaurantele şi acestea au un design destul de impozant ambele

restaurante principale Restaurantul Ceres şi Restaurantul Vesta întinzându-se pe două

etaje. Prin detaliile lor sofisticate, cele două nivele - nivelul superior are o mare

deschidere în mijloc care permite o privelişte panoramică, lumini şi dimensiunea

impresionantă, aceste două restaurante redefinesc cina sau prânzul şi vă oferă o 24

senzaţie cu totul specială. Cele trei restaurante ale navei Ruby Princess se întind pe un

singur nivel şi seamănă foarte mult cu un restaurant de calitate pe care l-aţi găsi în

Statele Unite.

Teatrul Giove este un alt punct de atracţie al navei. Acesta se întinde pe trei nivele şi

are un design cu adevarat impozant. În primul rând avem de a face cu un teatru uriaş

centrat de un gigant candelabru. În partea de jos scaunele au măsuţe în faţa lor ceea ce

transformă privitul spectacolului într-un eveniment special acompaniat de un cocktail

delicios. Aranjamentul de sunet şi lumină al teatrului este unul de cea mai înaltă

calitate şi tehnologia vizuală de punere în scenă a spectacolelor este extraordinară.

Teatrul este într-adevăr minunat la bordul navei Costa Serena.

În ceea ce priveşte barurile şi lounge-urile nu prea există diferenţe. Costa Serena

precum si Ruby Princess oferă baruri cu muzică live cu orchestră pop/rock, clasică sau

jazz. Pe Ruby Princess veţi găsi unele baruri care seamănă cu un pub în care aţi fost în

Anglia, dar în mare oferta de activităţi de seară este la fel.

Galeriile de magazine, colţul foto de unde vă puteţi cumpăra pozele pe care fotografii

navei vi le fac cu ocazia fiecarui mare eveniment la bord, recepţia, biroul de excursii,

cazinoul care în fiecare seară se populează cu jucători şi amatori sunt foarte

asemănătoare pe ambele nave, de altfel şi pe majoritatea navelor de astfel de

dimensiuni.

25

O surpriză veţi avea atât în Cazinoul de pe Costa Serena cât şi în cazinoul de pe Ruby

Princess: 90% dintre crupieri sunt români. În restaurante şi la Spa veţi găsi din nou

personal român în poziţii de conducere.

Dăcă doriţi o conversaţie mai lungă cu un membru român al echipajului despre

“insight-uri” ale croazierei dumneavoastră vă recomandăm linia Princess, fiindcă aici

politica faţă de personal este mult mai relaxată. Pe Costa nu veţi vedea nicicând doi

chelneri povestind, nu vă va ruga nici un chelner să-l lăsati să treacă pe langă

dumneavoastră şi nici nu vor putea sta mai mult de 2-3 minute să povestească cu

dumneavoastră. Să nu vă imaginaţi că e militărie, însă serviciile Costa sunt concepute

pentru a fi perfecte şi insesizabile.

Adică dumneavoastră primiţi tot ce doriţi fără să nici nu vă daţi seama când v-a fost

curăţată cabina pentru a 3-a oara în acea zi sau când v-a fost servită băutura pe punte

sau masa in restaurant. Totul este perfect şi invizibil. Princess oferă de asemenea

servicii impecabile, însă politica este mult mai relaxată. Aici chelnerii vor glumi cu

dumneavoastră, cameriera va veni din când în când sa vă intrebe una şi alta şi dacă

doriţi să povestiţi cu un membru al personalului discuţia se poate lungi la 10 - 15

minute fără probleme. Calitatea serviciilor este însă excelentă pe ambele linii.

Totul se reduce la cum vă place dumneavoastră şi ce stil apreciaţi: stilul european

extrem de amabil şi profesionist, dar fără prea multă interacţiune între personal şi

pasager sau stilul american în care chelnerul de la restaurant face câteva glume, dacă

chelnerul indian de la bufet află ca sunteţi din România dimineaţa vă întâmpină cu

“Salut. Ce mai faci?” sau recepţionerul vi se uită la paşaport şi va spune că arătaţi ca şi

26

actorul american Adam Sandler. Totul ţine de dispoziţia dumneavoastră.

Ruby Princess:

La îmbarcarea pe nava veţi ajunge direct în atriu, Piazza, cum se numeşte el. Senzaţia

este de atriu de hotel de 5 stele, marmura pe jos, o construcţie gen piazzetta italiană.

Atriul se intinde pe trei nivele, deci dispare deschiderea aceea panoramică până la cea

mai de sus punte a navei. Senzaţia pe care v-o da atriul este una foarte intimă şi

prietenoasă. La nivelul principal veţi găsi un bar în stil vinoteca şi o cofertărie /

patiserie care serveşte printre altele şi gelatto (un mare hit printre pasagerii cu

precadere nord-americani ai navei). Piesa de rezistenţă a atriului este pianul in jurul

căruia sunt presărate mese şi fotolii care dau acestui spaţiu un aer de rendez-vous chiar

placut.

Seara aici întâlniţi un cvartet de vioară, pian, acordeon şi contrabas care interpretează

piese clasice faimoase cu un “twist” propriu. Tot aici are loc marea petrecere care se

da odată în fiecare croazieră la care participă intreaga navă. Veţi găsi pasageri pe toate

cele trei nivele care sunt aliniate concentric deasupra atriului şi legate între ele cu nişte

scări unduite absolut impresionante. Cele trei nivele sunt legate intre ele cu un lift

panoramic din sticlă.

Pe al doilea nivel de la Atriu veţi găsi o parte din magazinele navei (ca şi pe Costa

Serena un magazin cu mici suveniruri şi produse personalizate ale liniei. Vă

recomandăm să vă cumpărati o machetă atât a navei Costa Serena cât şi Ruby Princess

fiindcă e frumos sa depanezi amintiri uitandu-te concret peste nava pe care ai fost.

Magazine duty-free cu parfumuri si haine etc.).

După magazine într-o parte veti gasi un bar cu muzica jazz iar în cealalta parte câteva

lounge-uri unde seara au loc show-uri de comedie, concursuri si multa muzica live.

Nivelul trei are alte magazine, teatrul si baruri. Dupa cum am mentionat mai sus, nu 27

există mari diferente între baruri si lounge-uri. Doar teatrul este diferit. Teatrul Ruby

Princess are doua nivele şi este mai mult o sala de spectacole. Este foarte dragut şi

luminile şi sunetul sunt excelente, insa teatrul de pe Costa Serena se află la un alt

nivel, acesta putând fi descris intr-un singur cuvânt: impozant.

Acum să vorbim puţin despre cabine:

Cabinele navei Costa Serena au urmatorul layout de bază: pat, canapea sau fotoliu şi

masuţă, o zona cu oglinzi si o nisă pentru machiaj, minibar etc, baie cu cabină de duş,

chiuveta, uscator de păr, produse de toaleta s.m.d. Nota personală o dă un aranjament

floral care se află in fiecare cabină. Aceasta este configuraţia de baza a unei cabine.

Cabinele interioare au un fotoliu şi o masuţă, cabinele cu fereastră şi balcon au o

canapea şi o masuţă. Apartamentele au o cameră principală cu pat, canapea, fotoliu,

masă, zona de machiaj, zona de minibar, televizor flat screen, un budoar cu garderobă,

o baie cu cadă whirlpool, 2 chiuvete, produse de toaletă etc.

Cabinele navei Ruby Princess nu diferă foarte tare, cu exceptia faptului că în cabinele

cu fereastră nu există o canapea aditionala iar in cele cu balcon exista un fotoliu, dar

nu şi o canapea. Cabinele sunt însa foarte comode, aşternuturile din bumbac egiptean

cu 700 de fire transforma experienţa dormitului într-un moment culminant al unei zile

pe mare.

Pe ambele nave cabinele se curaţă de două ori pe zi. Odată dimineaţa după ce ati

parasit cabina si odata seara când cabina dumneavoastră este pregatită de somn

(cuvertura de zi este îndepartată si pijamalele dumneavoastra aranjate în fel de fel de

forme haioase). Dupa 7 zile cu astfel de rasfatare veti ajunge acasă aşteptand sa vină

cineva sa va aranjeze prosopul de fata în forma de evantai.

Punţile piscinelor:

28

Costa Serena are trei piscine amplasate pe Lido Sole, Lido Urano si Lido Iris. Lido Iris

are o piscina în aer liber cu Jacuzzi, zona de baruri si scaune de plaja atât la nivelul

piscinei cât si pe puntea de mai sus care are o mare deschidere deasupra piscinei. Lido

Sole este piscina principala care are două Jacuzzi mari, o zonă de scenă unde pe timpul

zilei se desfasoară programul de animaţie (concursuri, cursuri de dans, muzica live

etc.). Elementul de atracţie al acestei nave este un ecran gigant care proiecteaza

videoclipuri si filme de-a lungul intregii zile. Aici veti gasi de asemenea un bar si

deasupra o zona cu scaune de plaja, jocuri (flipper, fußball etc.), mese. Piscina are un

acoperis retractabil din sticla ceea ce va permite sa faceti baie chiar şi atunci cand afara

este mai rece.

Lido Urano are o piscina şi doua Jacuzii si si ea are un acoperis retractabil din sticla.

Toate trei piscinele sunt legate intre ele de bufeturile navei care atunci cand vă ia

foamea dupa atat soare şi înot vă oferă bucate minunate in abundenţă.

Ruby Princess are o constructie mai complexa atunci cand vine vorba de punti

exterioare. Şi ea are trei piscine peste care se ridica doua alte punti sub forma de

amfiteatru. Punţile exterioare ale navei sunt construite astfel incat toata atentia sa fie

indreptata spre piscine: Calypso Reef & Pool, Neptune’s Reef & Pool si Terrace Pool.

Piscinele nu au dimensiuni de bazin olimpic pe nicio nava de croazieră, nu trebuie sa

va asteptati sa puteti inota kilometri întregi.

Neptune’s Reef & Pool este piscina principală atunci cand vine vorba de animaţie.

Aici au loc concursuri, se canta muzica live iar într-o seara a croazierei are loc “The

White Hot Party” lângă piscina, unde toata lumea se îmbraca în alb, danseaza şi canta.

Calypso Reef & Pool are o constructie identica cu Neptune’s: o piscina şi doua

Jacuzzi, însă aici avem un mare highlight - conceptul “Movies under the Stars”. În 29

fiecare seara pe ecranul gigant de langa piscina ruleaza filme ca si intr-un cinematograf

în aer liber. Filmele care ruleaza au aparut în cinematografe cu maxim 3 luni în urma.

Cel mai bun lucru al acestui concept este faptul ca seara scaunele de piscina se acopera

cu niste saltele rosii (care dau senzatia de sala de cinema) şi paturi (in cazul in care va

este rece). De asemenea veti gasi un chiosc de unde va puteti lua (gratuit) o punga de

popcorn.

Terrace Pool se afla chiar in spatele navei si ofera o privelişte superbă asupra mării.

Aici veţi găsi o piscina mai mica, mese şi scaune de plaja. În timpul zilei este zona cea

mai liniştită, ea fiind evitată de copii care prefera să se balacească în piscinele mai

mari.

Niciuna dintre piscinele de pe Ruby Princess nu sunt acoperite sau nu se pot acoperi,

astfel dacă afara este rece nu veti putea face baie.

.

Bucătarii şefi ale ambelor nave sunt italieni. Mai mult nu trebuie sa spun.

Specificul culinar al companiei Costa este mediteranean cu precadere: veti gasi

preparate din peste, fructe de mare, porc, vita, miel, paste, legume etc. Bucataria nu are

un stil strict italian. Dupǎ cum o colaboratoare de-a noastrǎ perfect a observat, meniul

30

este exact gândit pentru a satisface gusturile celor 5 nationalitati principale care aleg

Costa: italieni, francezi, germani, spanioli şi britanici. Mâncarea este bună, chiar foarte

bună. Dacă alegeţi să luaţi masa in restaurantele principale atat la pranz cât şi la cina

veti avea la alegere un meniu á la carte care se schimba in fiecare zi si din care va veti

putea selecta antreul, supa, salata, pastele, felul principal şi desertul.

La bufeturi aveti mai multe variante de-a lungul zilei: bufet cu preparate mediteraniene

pe baza de peşte şi fructe de mare, bufet cu preparate la gratar (piesa de rezistenta este

optiunea de a va prepara propriul burger), un colt etnic cu preparate tipice pentru zona

pe care o vizitati, bufet cu Pizza. Peste tot veti gasi şi o selectie uriaşă de deserturi si

fructe care va vor adăuga pana la sfarsitul croazierei minim 2 kg pe cântar. Dimineaţa

puteţi lua micul dejun fie in cabina (gratuit), la restaurantele principale sau la bufeturi.

Selecţia este variată de la ouă, mezeluri, branzeturi, fructe, iaurturi, lapte sau cereale,

sucuri de fructe, clătite, vafe etc.

Pe navele Princess se mănâncă puţin altfel: mancarea are influenţe mediteraniene, dar

90% din pasageri sunt de provenienţă anglo-saxonă. Deci pe langa preparate din peste

şi fructe de mare, veti gasi plăcinte cu carne, Beef Wellington, produse din bucătăria

indiană (care se pare că este la mare moda în America de Nord), cartofi copti şi prajiti,

mult unt, tot felul de produse deep-fried.

Bufeturile abundă de creveţi sub toate formele precum şi paste, carne,

legume,deserturi.

La cină veţi găsi însă cele mai mari diferenţe. Princess ofera pe langa optiunea clasica

de cina în doua serii (first si second seating) una de la orele 19:00 si cealalta de la orele

20:00 si optiunea “Dine as You Wish” in care puteti merge la cina oricând doriti in

orele de functionare ale restaurantului. Dacă alegeti această optiune vă reamintim că pe

31

nava Ruby Princess ne aflam in Statele Unite. Nu ştim cati dintre dumneavoastra au

calatorit in SUA si cati au stat la coada la restaurant. Pentru cei care nu stiu, in SUA nu

exista restaurante in care pentru o masa nu trebuie să-ţi astepti randul. Dupa ce v-aţi

spus preferinţele de asezare (masă pt. doi, masa cu mai multe persoane) veti primi un

dispozitiv pe care îl veti lua cu dumneavoastra, veti bea probabil un cocktail în Piazza

asteptand ca el să piuie, sunet care vă va instiinta ca masa este gata. Daca nu va place

aşteptatul, mai ales ca nu va puteti planifica perfect seara, fiecare show şi eveniment

avand anumite ore de desfăşurare, nu alegeţi varianta “Dine as You Wish”.

Concluzia: Mâncarea pe Costa este mai bună. Nu este vorba de modul de preparare

fiindcă dupa cum am mentionat mai sus bucatarii sunt italieni pe ambele linii. Este

vorba de ingredientele care intra în preparate. Costa cel puţin în Europa are mereu

fructe şi legume proaspete care au un gust mult mai apropiat de cel natural. Fructele şi

legumele de pe Princess nu au acelasi gust delicios, poate pentru că nefiind o linie

Europeana nu şi-au găsit o companie care sa le facă aprovizionarea cu fructe de

legume proaspete. Aici trebuie sa subliniem un lucru: atunci când ambele linii pleacă

cu un vas într-o croazieră mai lungă nu au decat putine porturi (de încredere) din care

se aprovizioneaza pe drum. În acest caz isi vor alege fructe si legume mai putin coapte

care vor rezista mai mult timp până la următorul port de aprovizionare.

Programul de animaţie:

Costa se adresează în Europa mai multor naţionalităţi. Nava are 5 limbi oficiale:

italiana, engleza, spaniola, franceza şi germana. Pe fiecare nava veti fi intampinat de o

hostessa vorbitoare a limbii pe care ati indicat ca o vorbiti in momentul rezervarii.

Animatia si showurile de teatru sau anunturile sunt prezentate in aceste 5 limbi. Pentru 32

unii acest lucru ii deranjeaza, altii prefera lipsa totala de discriminare a acelora care nu

vorbesc engleza sau italiana.

În timpul zilei la piscina au loc concursuri, cautari de comori, lectii de dans, se canta;

seara în teatru au loc doua spectacole (identice, programate in functie de cum luati cina

de la orele 19:00 sau orele 20:00) cu numere de cabaret, cantec si dans, acrobatii,

numere de circ şi un show pus în scenă de personalul navei special pentru pasageri.

În baruri puteţi alege între muzica de pian, jazz, muzica rock/pop etc. Daca va tineţi de

tot programul de seara al navei veti fii ocupaţi.

Un eveniment minunat pe care doar Costa il ofera este bufetul de la miezul noptii care

este servit la piscina principala si insotit de o minunata expozitie culinara cu statui din

gheata si fructe sculptate in fel de fel de forme sau o fântână din ciocolată. La acest

eveniment veti putea cunoaste si bucatarii navei. De asemenea odata în timpul

croazierei vă va fi oferit si un tur exclusiv “în spatele culiselor” al bucătariilor navei,

unde din nou veţi fi serviţi cu preparate delicioase.

Pe navele Princess activitatea de animaţie se desfasoara în mari linii la fel ca şi pe

Costa. Diferenţa o fac show-urile. Princess va ofera pe langa spectacole de cabaret,

dans şi muzica şi invitati speciali. Pe croaziera Grand Mediterranean de exemplu a

oferit numere ale unui violonist Virtuoso care a pus în scena un incredibil one-man-

show cu piese clasice interpretate într-un mod minunat, ale Sopranei Filippa Hiley care

a interpretat cu talent extraordinar si mult umor cele mai frumoase arii de opera si

musical, un Comediant care a facut un numar de stand-up comedy si chiar un Hipnotist

care si-a demonstrat arta pe pasagerii care s-au oferit voluntari. Americanii au inventat

termenii entertainment şi show-biz şi pe linia Princess dovedesc din plin acest lucru.

Singurul inconvenient ar fi faptul că limba oficială a navei (şi singura limbă vorbita de 33

majoritatea personalului) este engleza. Showurile sunt în engleza, programul de

animatie este în engleza, numărul de comedie sau cel de hipnoză la fel. Dacă nu vorbiti

engleză se poate să fiţi uşor iritaţi din când în când fiindcă nu vă veti putea face

înteleşi.

Concluzia: Din nou diferentele sunt mici şi din nou vine vorba de gusturi. Dacă

sunteţi “european sadea” şi francofil, germanofil sau latinofil veti iubi la nebunie

navele Costa, fiindca programul lor este special conceput sa fie pe placul turistilor

europeni de croazieră.

Dacă aţi fost în Statele Unite, vă uitaţi la multe filme americane, la Jay Leno sau David

Letterman, Princess este linia pentru dumneavoastra. Programul de divertisment este

extrem de interactiv şi orientat spre turistul nord american.

Să trecem la aspecte de organizare:

Cănd vorbim de organizare, vorbim despre cum ajungeţi la navă, cum ajungeţi de la

nava în centru în porturile de oprire, cat de bine sunt organizate excursiile la ţărm, cat

de bine vă informeaza personalul despre cum ajungeti din punctul A in punctul B.

Princess Cruises nu este o linie europeană, nu are terminale proprii in Europa,

îmbarcarea făcându-se în terminalul comun al fiecarui port. La îmbarcare este putina

nebunie. Pasagerii Princess îşi finalizeaza procedurile de imbarcare online (şi Costa

oferă opţional we check-in). Acolo isi inregistreaza cartea de credit si isi dau toate

datele. Mai trebuie apoi în port sa completeze un formular de atestare a conditiei lor de

sanatate (ati avut gripa da sau nu). Cozile sunt destul de mari şi multă lume are

întrebări. Totul iese bine până la urmă, însă durează mai mult si aglomeratia e mai

mare.

34

Costa Cruises are terminale proprii in Savona, Venetia si Barcelona, care sunt uriaşe,

au o zonă de baruri şi o zonă mare de aşteptare, multe ghisee si bagajele se predau la

intrare (Princess Cruises colecteaza bagajele într-o sala alta decat cea de îmbarcare,

ceea ce poate produce puţină confuzie). Organizarea îmbarcării este net superioara cu

Costa atunci cand vine vorba de Europa. Costa mai are terminale proprii şi în Dubai,

Shanghai, Tianjin (pentru Beijing). Daca navigaţi in Europa, Dubai sau Asia si va

place ca totul sa mearga perfect fără timpi de asteptare si agitatie alegeti Costa.

Dacă vorbim despre transportul de la port in centru in destinatiile vizitate, Costa

castiga din nou fiindcă inchiriaza shuttle-uri pe care le pune la dispoziţia pasagerilor,

in unele porturi contra unui cost modic (aprox. € 2) in altele gratuit. Aceste shuttle-uri

vin si pleaca la un interval de 20 min.

Princess Cruises nu are shuttle-uri proprii in Europa. Va trebui sa va descurcati singuri

daca doriti sa vizitati orasele pe cont propriu. Personalul navei este insa foarte amabil

si va incerca sa va ajute sa gasiti mijlocul de transport pe care doriti sa il luati.

Dacă vă place să vizitati porturile cu grupuri organizate, atunci ambele companii va

35

ofera zeci de excursii tematice in fiecare port. Preturile difera in functie de ce excursie

v-ati ales. La Costa o excursie are preturi intre € 38 - € 120. La Princess preturile

variaza intre $ 65 - $ 230).

Concluzia este una simplă şi se rezumă la ce vă place dumneavoastră. Liniile de

croazieră sunt asemănătoare (indiferent de felul în care se promovează). Diferenţele

sunt mici, dar influenţeaza foarte mult percepţia călătorului. Tocmai pentru ca este

vorba de gusturi si preferinte o croaziera vi se va parea minunata daca serviciile au fost

în stilul pe care îl apreciati si cu care sunteti obisnuiti, mâncarea la fel, comunicarea s-

a facut într-o limbă pe care o înţelegeţi, spectacolele au fost pe gustul dumneavoastra

etc.

CONCLUZII

  Imbrăcand forme diferite de manifestare şi dezvoltare de la o zonă la alta, de la o ţară

la alta, turismul se înscrie ca un fenomen al secolului nostru, care acţionează,

deopotrivă, în domeniul socialului şi în domeniul economicului. Una din principalele

trăsături ale turismului este aceea ca el prezintă importanţă atat pentru om, ca persoană

36

individuală, cat şi pentru societate in general. In acest sens, putem aprecia că turismul

oferă o fericită alternativă de petrecere utilă şi agreabilă a timpului liber al populaţiei,

care, prin agrement, prin contactul direct cu un spaţiu mai larg, deosebit de cel

cotidian, devine mai sociabilă şi mai accesibilă.

           Odihna activă, aerul curat şi nepoluat, tratamentul balnear etc. sunt elemente ce

se înscriu ca factori activi în procesul de menţinere şi consolidare a sănătăţii, de

regenerare a forţei de muncă.

           Industrializarea şi urbanizarea sunt procese sociale care îndepărtează omul de

natură, turismului revenindu-i rolul de a-1 reintroduce in cadrul acesteia.

           Acţionand in corelaţie şi cu alţi factori, turismul contribuie la reintegrarea

omului in natură şi in mediul social, reţinandu-l, măcar temporar, în cele mai frumoase

şi spectaculoase zone. Iar această deplasare din mediul de domiciliu in cel de

importanţă turistică contribuie la formarea unui nou stil de viaţă, care contrazice

sedentarismul şi conservatorismul.

           Turismul de azi nu poate fi conceput şi realizat numai pentru odihnă şi recreere,

el căpătand un tot mai pronunţat caracter intructiv-educativ, de acumulare a unor

variate cunoştinţe din cele mai diverse domenii (istorie, geografie, arhitectură,

agricultură, dezvoltare industrială etc.). In mod practic, in cadrul excursiilor pe un

spaţiu mal mult sau mai puţin larg, turiştii văd, adesea, monumente care sunt dovezi

ale unor secole întregi de istorie, semne peremptorii a ceea ce a putut concepe şi

realiza geniul uman de-a lungul mileniilor. Se poate spune, astfel, că, prin turism,

moştenirea istorică lăsată de generaţiile trecute este adusă în contact nemijlocit cu

publicul larg de pe cea mai mare parte a spaţiului, contact care, pe de o parte, dezvoltă

stări afective de dragoste şi de respect pentru înaintaşi, iar pe de altă parte determină

un suflu nou pe plan creaţional, consolidand hotărarea de a lăsa generaţiilor viitoare

noi şi valoroase urme.

           Turismul intern contribuie la dezvoltarea dragostei faţă de ţară, faţă de fiii şi

istoria neamului, iar cel internaţional la cunoaşterea istoriei şi culturii poporului

nostru, a contribuţiei pe care a adus-o acesta la dezvoltarea civilizaţiei universale. In

37

acelaşi timp, turismul oferă cadrul de recepţionare şi înţelegere prin exigenţele

contemporane a valorilor fiecărui popor în concernul culturii universale. Dezvoltarea

turistica in anumite puncte şi zone (cu bază materială de cazare, elemente de

infrastructură şi de activitate culturală etc.), contactul direct cu oamenii din alte zone

geografice ale ţării sau din alte ţări contribuie la ridicarea gradului de civilizaţie şi de

cultură al populaţiei.

           Importanţa socială a turismului constă şi in faptul că el joacă un rol tot mai activ

în privinţa creării unor noi locuri de muncă, contribuind, astfel, la folosirea eficientă şi

stabilă a forţei de muncă, în special în zonele mai puţin dezvoltate din punct de vedere

economic. Această valenţă socială majoră a turismului are implicaţii directe asupra

limitării procesului de migrare şi navetism, influenţand consolidarea familiilor etc.

           Turismul contribuie şi la ridicarea, din punct de vedere economic, social,

edilitar, cultural etc., a unor zone şi localităţi rămase in urmă. Ganditiva numai

la revelion 2013 cat de mult contribuie d.p.d.v economic. Totodată, el creează şi

menţine un echilibru între diferite zone geografice, între munte, deal si campie, între

sat şi oraş şi chiar între industrie si agricultură, intre diferite profesii etc.

           Putem să vorbim, astfel, despre rolul turismului în găsirea unui echilibru de

dezvoltare economică in profil teritorial, in menţinerea unui echilibru al centrelor

umane. Apariţia unor puncte şi localităţi turistice determină, în mod curent, apariţia

unor noi centre polarizatoare care pot fi localităţi focale (ce au valoare prin ele însele)

sau localităţi satelit (care absorb turişti). In acelaşi timp, pentru condiţiile ţării noastre,

turismul joacă un rol activ in omogenizarea socială. Deplasările in scop turistic dintr-o

zona in alta a ţării, dintr-o localitate in alta, contribuie la cunoaşterea mai bună a

locuitorilor, a valorilor culturale şi spirituale pe care le posedă ţara noastră. Orice

deplasare din Moldova spre staţiunile şi locurile istorice aflate in Transilvania,

Dobrogea, Banat şi Muntenia, de exemplu, sau orice deplasare din Transilvania spre

monumentele istorice şi de artă din Bucovina etc., sunt tot atatea prilejuri de apropiere

intre oameni, de legare a unor prietenii etc.

38

BIBLIOGRAFIE

1. Statistica in turism - Nicoleta Palau, Ed. Albastra.

2. Strategii  si  politici  regionale  de  dezvoltare  durabila  a  spatiului  dunarean - G. Stanciulescu si colectivul, Ed. AS.E., Bucuresti, 2004, 180 pag.

39

3. Evaluarea intreprinderilor hoteliere. Oferta hoteliera mondiala - G. Stanciulescu si colectivul, Ed. Uranus, Bucuresti, 2003, 220 pag.

4. Turism si servicii. Teste grila pentru examenul de licenta - R. Emilian si colectivul, Ed. Uranus,  Bucuresti, 2004.

5. Strategii de dezvoltare a sectorului tertiar - M. Ioncica, Ed. Uranus, Bucuresti, 2004, 174 pag.

6. Productia  si  comercializarea  serviciilor  turistice - Puiu Nistoreanu, V. Dinu si Alex Nedelea, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004. - Comanda

7. Salinele integrate circuitului turistic: Praid; Tg. Ocna; Slanic Prahova, Cacica -

8. Conf. univ. dr. I. Armas si colectivul, vol. I, Ed. Cartea Universitara, Bucuresti,

9. Piata turistica - Alex Nedelea, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003. - Comanda

10. Politici de marketing in turism - Al. Nedelea, Ed. Economica, Bucuresti, 2003.- Comanda

11. Ecoturism si turism rural - P. Nistoreanu, Ed. ASE - Bucuresti, 2003.

12. Ghid ecoturistic - Attila Pilbath, Ed. Blucprint International SRL, Bucuresti, 2003.

13. Biserici-manastiri-schituri - Ed. House of Guides, apr. 2003, (244 asezari religioase).

14. Management in turism - Puiu Nistoreanu, Ed. ASE, Bucuresti, 2002.

15. Managementul prestatiei turistice - Puiu  Nistoreanu si N. Tudorescu, Ed. Cargo, Turnu-Severin, 2002.

16. Cercetarea statistica in turism - Cristian Valentin Hapenciuc, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,2003, 212 pag.

40