atestat contab tva

download atestat contab tva

of 26

  • date post

    18-Jul-2015
  • Category

    Documents

  • view

    364
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of atestat contab tva

LICEUL TEORETIC BARTK BLA

CALIFICAREA: Tehnician n activiti economice

CONTABILITATEA SI FISCALITATEA PRIVIND T.V.A.

Elev: Gyrfi Attila

Prof. Coordonator: Urban Monica

2008

1

CUPRINS1 Argumet........................................................................................3 2.1. Principii generale.............................5 2.2. TVA si circuitele economice ................6 2.3. Evidenta TVA ...............7 2.4. Reducerile comerciale si financiare..................10 2.5. TVA privind ambalajele................10 2.6. TVA privind cheltuielile de transport................10 2.7. TVA in cazul returnarii marfurilor................. 10 2.8. TVA privind comisioanele ..........................................................11 2.9. Cotele de impozitare .................................................................11 2.10. Unitati scutite de TVA .............................................................13 2.11. Teritoritatea TVA (locul livrarii) ..............................................15 2.12. Faptul generator si exigibilitatea TVA .....................................15 2.13. Deductibilitatea TVA PRORATA TVA .....................................17 2.14. Documente contabile si fiscale privind dreptul de deducere a taxei pe valoare adaugata aferenta intrarilor.........................18 2.15. TVA in comertul cu amanuntul ................................................23 2.16. TVA in unitatile de consignatie................................................24 2.17. TVA aferenta cumpararilor/vanzarilor cu plata in rate............24 2.18. TVa aferenta importurilor de bunuri si servicii........................24 2.19. TVA privind exporturile...........................................................25 3. Bibliografie 4. Monografie

2

1.ArgumentImpact ul tax ei pe valoar e a ada u g a t a asu p r a econo mi ei a avut loc pen tr u prima dat a in Frant a la initiativa lui Maurice Laure in anul 195 4 . Ulterior ace s t impozit indirect a fost introd u s si in alte tari din Europ a, Asia, Africa si America Latina. Fund a m e n t u l introd u c e rii tax ei pe valoar e a ad au g a t a si-a gasit motiv ati a in subs tituire a divers elor tax e practica t e asu pr a cifrei de afac eri si folosirea ei ca tax a unica perce p u t a in diferitele stadii ale prod u cti ei de catr e prod u c a t o ri. Fiecar e produc a t o r era indrep t a tit prin lege sa ded u c a tax a pe valoar e a ada u g a t a suport a t a ant erior in proce s ul de produ cti e propriu. Pe contin e n t ul euro p e a n in anul 196 7 dup a 10 ani de la sem n a r e a Tratat ului de la Rom a, in cadrul Comu nit a tii Econo mic e Europ e n e , au fost adop t a t e o serie de directive care au pus bazel e legislative ale ace s t ui tip de impozit indirect. In prim a etap a org an el e de decizie ale CEE au mers pe linia armo nizarii legislatiei tarilor comu nit ar e pe linia tax ei pe valoar e a ad a u g a t a iar in mo m e n t ul de fata toat e tarile comu nit ar e sunt obligat e sa folose a s c a aces t impozit indirect. TVA-ul nu s- a numit intotd e a u n a TVA. Cnd era mic si comu ni st, i se spun e a ICM (Impozit pe Circulatia Marfurilor) si, desi era spai m a gestion a rilor dornici sa faca si ei ,,un ban cinstit, nu ben eficia de medi atizar e a post d e c e m b ri s t a . In conditiile trec erii la econ o mi a de piat a, impozitul pe circulati a marfurilor ce function a in econ o mi e ca un impozit indirect nu- si mai justifica me n tin e r e a . Introd u c e r e a TVA-ului in locul impozitului pe circulatia marfurilor a repr ez e n t a t un mo m e n t de cotitur a in perfection ar e a sist e m ul ui fiscal si in acela si timp primul pas facut pe linia reform ei fiscale din tara noast r a. Totod a t a ace a s t a a constituit o cerint a pentru trec er e a la econ o mi a de piat a si aliniere a la stan d a r d el e europ e n e . Dar pentru introd u c e r e a tax ei pe valoar e a ada u g a t a treb uia u intrep rin s e o serie de mas u ri pe linia impozitului pe circulatia marfurilor care treb ui a inlocuit. Inaint e de imple m e n t a r e a TVA-ului s- a caut a t sa se extind a cm p ul de aplicar e a impozitului pe circulatia marfurilor la unele produ s e si prest a ri de servicii ca de exe m pl u la prod u s el e agricole, activitat e a de post a si teleco m u n ic a tii, trans p or t ul de calatori si de marfuri. Totod a t a imple m e n t a r e a tax ei pe valoar e a ad a u g a t a nec e sit a apoi o bun a cuno a s t e r e a mec a ni s m u l ui function a rii ei, treb uia u cadr e preg a tit e si instruit e tem ei nic pentr u a asigur a initiere a ag e n tilor econ o mici si a perso n alului din econo mi e pe ace a s t a linie si nu in ultimul rnd teh nica de calcul si formularistica nece s a r a evid e n ti erii colect arii si platii ei la bug e t ul de stat. Asa cu m a fost stabilita ace a s t a tax a reprezin t a un impozit indirect care spre deos e bir e de impozitul pe circulatia marfurilor se aplica pe intreg circuitul econ o mi c, pn a la utilizator ul final al prod u s el or sau serviciilor insa num ai la valoar e a ad a u g a t a in fiecar e faza a ace s t ui circuit. Obiectul impoza bil est e repr ez e n t a t de valoar e a bun urilor, a lucrarilor si a serviciilor la pretu rile de factur ar e . Materia impoza bila est e su m a glob ala a vnz arii. Suport a t o r ul est e cons u m a t o r ul final. TVA-ul are o mar e elasticit at e fata de proce s el e econ o mic e in sen s ul ca, daca aface rile se dezvolt a si TVA colect a t a , resp e c tiv TVA de plat a vor fi mai mari. Daca vnz arile stag n e a z a si cuan t u m u l TVA va fi mai mic, in cons e cin t a si incas a rile stat ului vor fi mai mici. TVA est e un impozit cu un rand a m e n t fiscal ridicat, insa ca orice impozit indirect est e inechita bil. Acest lucru se trad u c e prin ace e a ca devin e regr e siv in raport cu crest er e a veniturilor si nici nu se pret e a z a la un minim neim p o z a bil. Astfel, TVA afect e a z a mai pronu n t a t perso a n e l e cu venituri mici si pe cele care isi rep ar tize a z a o mar e part e a veniturilor lor pen tru cheltuielile de cons u m (de mult e ori indep e n d e n t de voint a lor fiind vorb a de cheltuieli de strict a nece sit a t e ).

3

In tara noast r a TVA-ul a fost introd u s din urm a t o a r el e consid e r e n t e : o nece sit a t e a inlocuirii formulei an acro nic e a fostului impozit pe circulatia marfurilor; o pentru crest er e a resurs elor stat ului; o din ratiuni de comp a ti bilitat e cu siste m el e fiscale din tarile euro p e n e . Actualm e n t e cot a prep o n d e r e n t a de TVA in Rom nia est e de 19%, insa se mai foloses t e incep n d cu 01.0 1.2 0 0 4 si TVA de 9% pen tr u carti, me dic a m e n t e si servicii de cazar e turistica. Pentru platitorul de TVA bunurile sau serviciile nece s a r e desfa s u r a rii activitatii sunt mai ,,ieftin e cu 19%. Aceast a deo ar e c e tax a afere n t a ace st o r a est e deduc tibila. In acela si fel pen tru a fi mai atractiv cu serviciile sau prod u s el e proprii est e import a n t a ace a s t a calitat e si pen tr u part e n e rii de afac eri. Si ace s t motiv treb ui e sa fie import a n t in luare a unei decizii pen tr u ca si pen tr u aces ti a prod u s el e sau serviciile pe care le furnizati sunt mai ieftine. In aces t cont ex t calitat e a de platitor confer a o mai mar e sigura n t a part e n e rilor de afaceri, ace a s t a de m o n s t r n d implicit nivelul afacerilor derulat e.

4

2.CONTABILITATEA SI FISCALITATEA PRIVIND T.V.A.

2.1 Principii generaleTaxa pe Valoarea Adaugata (TVA) este un impozit indirect, bazat pe criteriul deductibilitatii. Din punct de vedere economic valoarea adaugata este un indicator care permite masurarea valorii nou create de ntreprindere n urma activitatii sale. Valoarea adaugata poate fi definita ca diferenta ntre valoarea bunurilor si serviciilor produse de ntreprindere si cea a serviciilor si bunurilor utilizate pentru realizarea lor numite consumuri intermediare. Din punct de vedere contabil valoarea adaugata este definita ca diferenta ntre productia exercitiului cu marja comerciala si consumurile provenite de la terti Marja comerciala se calculeaza ca diferenta ntre vnzarile de marfuri si costul de cumparare al marfurilor vndute. Productia exercitiului este data de suma ntre productia vnduta, productia stocata1 si productia de imobilizari necorporale si corporale. Consumurile provenite de la terti reprezinta ansamblul cheltuielilor cu materii prime si materiale consumabile, cu serviciile efectiv prestate de terti, inclusiv personalul angajat din afara ntreprinderii. Valoarea adaugata permite remunerarea factorilor: forta de munca (salarii), stat (prin impozite, taxe varsate la stat), creditari prin dobnzi varsate si proprietarii ntreprinderilor private (prin beneficii). Pornind de la aceasta definitie, calculam valoarea adaugata pentru a determina baza de impozitare a TVA. n al doilea rnd, TVA poate avea un cost pentru ntreprindere, deoarece elaborarea declaratiilor privind decontul de TVA si tinerea unei contabilitati detaliate necesita forta de munca deloc neglijabila. Literatura de specialitate l defineste ca un cost de gestiune pentru ntreprindere. Datorita modului defectuos de ncasare a facturilor pentru ntrzierea lor, ntreprinderea poate sa aiba un cost legat de gestiunea trezoreriei, deoarece ntreprinderea recupereaza TVA deductibila pe cumpararile de bunuri si servicii cu un decalaj mare de timp. Aceeasi situatie apare si n cazul avansurilor pentru contractele ce urmeaza sa fie realizate ulterior de furnizori. TVA este deci un impozit pe consum suportat de consumatorul final. ntreprinderile au rolul de a colecta impozitul n contul fiscalitatii si de a vira diferenta dintre TVA colectata si TVA deductibila la bugetul de stat.

2.2 TVA si circuitele economice 5

TVA este un impozit neutru