At Eros Cle Roza

19
Scoala Postliceala „Feg Education” Asistent Medical Generalist Prof.:

description

At Eros Cle Roza

Transcript of At Eros Cle Roza

Scoala Postliceala Feg EducationAsistent Medical Generalist

Prof.:Popovici Mihaela Elev: Clin Roxana, an I Ateroscleroza

Ateroscleroza este o afectiune caracterizata prin intarirea si ingustarea arterelor, in cadrul unui proces lent si progresiv. Boala poate impiedica masiv buna desfasurare a circulatiei sanguine, obstructionand accesul sangelui catre organele vitale ale organismului. Astfel, ateroscleroza poate cauza atacuri cardiace, atacuri vascular-cerebrale sau afectiuni cardiovasculare. Conditia medicala poate fi prevenita si tratata, daca este depistata la timp. Cauze:In esenta, ateroscleroza este rezultatul depunerii lipidelor in peretii vaselor, sub forma unor placi de aterom, care reduc lumenul vascular si micsoreaza aportul de sange la tesuturi. Arterele, vase de sange care transporta fluxul sanguin de la inima catre celelalte organe ale corpului, sunt captusite de un strat subtire de celule, numit endoteliu. Acesta mentine interiorul arterelor tonifiat si incapator, pentru o buna circulatie a sangelui.Ateroscleroza se declanseaza candhipertensiunea arteriala, fumatul sau nivelul mare de colesterol din corp afecteaza structura endoteliului. In acest punct, incepe formarea placilor de aterom, un cumul de lipide (colesterol), celule si alte reziduuri, care se ingroasa odata cu trecerea timpului si fac tot mai imposibila trecerea libera a sangelui.Ateroscleroza se poate instala in orice regiune a corpului, iar in functie de localizarea ei, se declanseaza si o anumita afectiune. De pilda, daca o artera din proximitatea inimii este afectata de ateroscleroza, riscul de infarct creste in mod exponential.

Altifactori care predispun la aterosclerozasunt: administrarea de anticonceptionale toleranta alterata la glucoza obezitatea sedentarismul Alimentatia bogata in calorii, lipide, glucide rafinate, sare Hipotiroidismul Diabetul zaharat Fumatul Traume psihice (stress) SuprasolicitareaFactorii de risc enumerai tulbur metabolismul, n special pe acela lipidic, i duc n timp la infiltrarea arterelor cu lipide

Complicatii:

angina pectorala (cardipatia ischemica) infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral Hipertensiune arterial

Leziuni: ATEROMUL infiltrarea peretilor arterei cu lipide si colesterol sub forma de pete/striuri de culoare galbenaSCLEROZA VASCULARA ingrosarea peretelui arterial asociat cu fibrozare (cicatrizare

SimptomeAteroscleroza nu prezinta simptome, in general, pana la varste mature sau inaintate. Evolutia este lunga 15-20 de ani pana simptomatologia devine manifestaOdata ce ingustarea uneia sau mai multor artere avanseaza in mod periculos, blocarea sangelui la nivelul vaselor poate sa cauzeze dureri. Placile de aterom se pot rupe, determinand astfel formarea decheaguri de sange.Simptomele aterosclerozei pot sa difere in functie de localizarea si dinamica placilor de aterom. ateroscleroza aortei poate sa produca aparitia de dilatatii anevrismale, ce predispun la disectia sau ruptura de aorta. ateroscleroza arterelor mezenterice poate conduce la infarctul intestinal sau la ischemie mezenterica. ateroscleroza arterelor coronare se manifesta prininfarct miocardic sau angina pectorala. ateroscleroza arterelor care iriga creierul poate conduce la atacuri ischemice sau laatac vascular cerebral. ateroscleroza stabilita la nivelul membrelor inferioare cauzeaza circulatie sanguina deficitara, urmata de dureri in timpul mersului, vindecare ingreunata a ranilor etc.Stadii: PRECLINIC apar tulburarile metabolismului lipidic (valori crescute ale colesterolului, lipidelor totale, trigliceridelor). CLINIC MANIFEST afectare metabolism lipidic + afectare artere coronare, cerebrale, membre pelviene STADIUL COMPLICATIILOR tromboze, anevrisme, embolii, ruptura vasculara, obliterarea completa a unei artere (cerebrale, coronare)

TratamentOdata ce ateroscleroza s-a format la nivelul vasului de sange, ea nu mai poate fi indepartata definitiv prin tratament. In schimb, administrarea medicamentatiei specifice si schimbarile sanatoase in regimul de viata pot opri evolutia cresterii placilor de aterom, ba chiar si micsorarea lor pana la un anumit nivel.

1. Regimul igieno-dietetic. Alimentatie rationala, echilibrata, care sa contina toate principiile alimentare Combaterea obezitatii, reducerea aportului caloric cu 20-40% Evitarea grasimilor animale (untura de porc, unt, smantana) Evitarea cafelei, alcoolului, fumatului Gimnastica respiratorie si circulatorie si fizioterapie Respectarea numarului normal de ore de munca si somn2. Tratamentul medicamentos : Medicatie anticoagulanta: Heparina, TromboStop Medicatie hipolipemianta: statine, fibrati3. Tratamentul chirugical - este util n formele avansate i urmrete dilatarea vaselor, crearea unor anastomoze, nlocuirea segmentelor vasculare afectate.4.Profilaxia reprezint de fapt medicaia cea mai raional si trebuie initiata din copilarieSchimbarile stilului de viata se refera la reducerea factorilor de risc care conduc in general la declansarea aterosclerozei, precum alimentatia bogata in grasimi saturate, fumatul si sedentarismul. Aceste masuri nu vindeca ateroscleroza, insa ii obstructioneaza evolutia si previn atacurile cardiace si atacurile cerebrale.Administrarea de medicamente pentru reducerea nivelului de colesterol si micsorarea hipertensiunii arteriale (mentinerea tensiunii arteriale sub 13590 mm Hg) pot opri si ele expansiunea aterosclerozei. Se impune, de asemenea, reducerea aportului alimentar de sare.De ajutor poate fi si depistarea intolerantei la glucoza sau a diabetului zaharat, care accelereaza de regula aterosclerozei, precum si adoptarea tratamentelor corespunzatoare acestor conditii medicale.Statinele, administrate pacientilor cu ateroscleroza, au un efect hipocolesterolemiant important, stabilizand totodata placile de aterom. Atiagregantele plachetare, administrate in doze zilnice mici, scad riscul producerii accidentelor vasculare majore.Tratamentele invazive pot fi si ele folosite pentru deblocarea arterelor afectate de placile de aterom. Acestea sunt cauterizarea cardiaca prin angiografia arterelor coronariene sioperatia de bypass, ambele implicand riscuri majore de complicatii potential letale.

PrevenireUn stil de viata sanatos, ca de exemplu adoptarea unei diete echilibrate, efectuarea de exercitii fizice in mod regulat, mentinerea unei greutati corporale normale, renuntarea la fumat si controlul hipertensiunii, poate reduce riscul de dezvoltare a aterosclerozei, de evolutie a bolii, iar in unele cazuri contribuie chiar la regresia acesteia.

Investigatii de laboratorDe-a lungul timpului s-au dezvoltat mai multe metode de investigare a afectarii cardiovasculare, unele usor accesibile, dar cu sensibilitate mai mica, altele de inalta performanta, invazive sau noninvazive. Ateroscleroza poate fi suspectata printr-un examen fizic cu stetoscopul si prin palparea arterelor. Odata trezita suspiciunea bolii, specialistul efectueaza o electrocadiografie, ecocardiografie, ultrasonografie arteriala, angiografie sau o scanare cu radionuclid. Procedura de diagnostic se stabileste de catre medicul specialist. Angiografia coronariana este o metoda de diagnostic foarte precisa, insa este totodata cea mai invaziva procedura. Aceasta se realizeaza prin introducerea unui cateter prevazut cu camera video intr-un vas de sange periferic si ghidarea instrumentelor pana la nivelul aparatului cardiac.Orice placa sau obstructie este vizibila prin acest examen in timpul caruia pacientul este treaz, dar sedat. Procedura poate sa dureze intre o jumatate de ora sau 2 ore, in functie de complexitatea fiecarui caz.

Ecografia Doppler vasculara permite, neinvaziv, sa se aprecieze viteza si uniformitatea fluxului sanguin arterial, ca si conturul si linearitatea vasului. Ea pune in evidenta si prezenta de placi ateromatoase in diverse teritorii: artera aorta, carotida si ramurile ei, vertebrale. Ecografia, insa, este putin utila in practica clinica pentru vizualizarea placilor aterosclerotice. Scintigrafia, utilizand radionuclizi, poate furniza date asupra fluxului circulator al inimii, vizualizand defectele de perfuzie ale miocardului; la fel vizualizarea fluxului circulator cerebral cu tehnici izotopice si tomografie cu emisie de pozitroni.Prezenta radiologica a calcifierilor la nivelul vaselor sanguine este sugestiva pentru ateroscleroza. Vizualizarea arterelor vertebrale calcificate pe o radiografie de coloana cervicala indica prezenta de modificari aterosclerotice. Arteriografia este o noua metoda, non invaziva, de depistare precoce a modificarilor vasculare aterosclerotice. Se realizeaza cu pacientul in pozitie culcata pe o canapea, relaxat, si consta in masurarea timp de cateva secunde a undei de puls a arterei brahiale prin aplicarea pe brat a unei mansete similara celei de la tensiometru, ce comprima artera. Viteza de propagare a undei de puls este o masura a afectarii vasculare.O atentie deosebita cu o investigare mai precoce si mai aprofundata trebuie facuta la persoanele ce prezinta anumiti factori de risc pentru dislipidemie si ateroscleroza: inaintarea in varsta, menopauza, abuzuri alimentare, abuz de alcool, fumatul, obezitatea, sedentarismul, stresul, antecedentele familiale.

Cardiopatia ischemicaCardiopatia ischemica reuneste un grup de afectiuni, care au in comun o tulburare miocardica conditionata de dezechilibrul dintre fluxul sangvin coronarian si necesitatile miocardice, produs demodificarile survenite n circulatia coronara.Cardiopatia ischemica poate fi dureroasa (asta include angina pectorala stabila si instabila, infarctul miocardic) si nedureroasa (ce cuprinde moartea subita coronariana, tulburarile de ritm si de conducere, insufucienta cardiaca de cauza ischemica).

Factori favorizani: HTA diabetul zaharat guta i hiperuricemiile dislipidemiile valvulopatii mitrale i aortice policitemia

Cauza: principala a cardiopatiei ischemice este reprezentata destenoze(ingustari), cel mai frecvent aterosclerotice (prin depuneri de grasime), la nivelul peretilor arterelor coronare, acestea putand evolua fie progresiv, cu ingustare treptata siangina pectorala, fie brusc, cu ruptura unei placi de aterom instabile si tromboza supraadaugata, manifestata prin aparitiainfarctului miocardic acut.

Semne si simptomePacientii cu cardiopatie ischemica au adesea simptome de angina sau insuficienta cardiaca. Simptomele angiei cuprind: durere pectorala stanga sub forma unei presiuni, durerea se poate extinde la gat, mandibula, cervical, umar sau brat stang ameteala sau usoara cefalee indigestie sau pirozis greata, varsaturi si transpiratii reci palpitatii, dispneeInfarctul miocardic acutcaracterizat prin durere intensa toaracica anterioara, insotita de transpiratii, greata , varsatura si care dureaza peste 20 de minute.Odata resimtita aceasta durere pacientul trebuie sa se prezinte de urgenta la spital; Orice intarziere pune in pericol viata!Cardiopatia ischemica nedureroasa insemna prezenta leziunilor coronariene dar fara aparitia de durere toracica, ceea ce complica stabilirea precisa a diagnosticului. Se poate manifesta numai ca sufocare la effort sau mai grav in repaus, sau prin prezenta unor tulburari de ritm cardic. Nu este rara. Apare mai frecvent la pacientii diabetici.

Tratamentul cardiopatiilor ischemiceTratamentele pentrucardiopatia ischemicsunt de mai multe feluri, innd cont de gravitatea bolii. Modificarea stilului de via, interzicerea fumatului, scderea n greutate sau scderea colesterolului pot diminua evoluia aterosclerozei. Medicul poate prescrie i medicamente cu rol n reducerea oxigenului pe care inima l consum, propanolul i pentru creterea cantitii de snge la nivel coronian, nitroglicerina. n cazurile grave se poate apela i la tratament chirurgical, angioplastie coronarian sau by pass aorto-coronarian. Medicul este cel car decide cursul tratamentului n cazulcardiopatiei ischemice, pentru c medicamentele pot interaciona ntre ele provocnd reacii adverse grave.Principalele clase de medicamente utilizate in tratamentul din ambulator al pacientilor cu cardiopatie ischemica sunt: Antiagregante plachetare: aspirina, plavix, ticlopidina. Acestea au rolul de a impiedica formarea cheagurilor de sange (trombi), care se depun pe placa de aterom si blocheaza arterele coronare. Beta blocante: metoprolol, bisoprolol Acestea au rolul de a scadea nevoia de oxigen a miocardului, care nu primeste sange oxigenat suficient prin arterele coronare ingustate. Blocantele de calciu: diltiazem Au acelasi rol ca si beta blocantele; sunt mai putin eficiente in scaderea consumului de oxigen, dar au un rol special atunci cand angina este produsa prin spasmul (constrictia) arterelor coronare Nitratii: nitroglicerina, nitromint Produc dilatarea arterelor coronare si combat durerea Inhibitorii enzimei de conversie: enalapril, prestarium, etc. Sunt medicamente cu actiune complexa: produc dilatarea tuturor arterelor favorizand alimentarea cu oxigen, scad tensiunea arteriala la pacientii hipertensivi, au un efect de protectie a miocardului, dar si a altor organe.Investigatii:Diagnosticul cardiopatiei ischemice se bazeaza pe investigatii, de la cele mai simple la unele foarte complexe. Prima la care se recurge este electrocardiograma, EKG, care se poate face in repaus (in afara crizei dureroase), la efort, in timpul crizei dureroase.Traseul normal al unei EKG este format dintr-un complex de unde :P,Q,R,S si T. In ischemie se produc modificari ale undei T si segmentului ST, precum si aparitia unor unde Q anormale, mai ample. La ecocardiografie, zonele ischemice se misca anormal, mai lent sau sunt imobile. Scintigrama cu taliu radioactiv evidentiaza zonele de ischemie, care capteaza mai putin substanta radioactiva decat cele normal vascularizate. Tomografia de emisie cu pozitroni (PET) evalueaza ischemia si mai ales viabilitatea miocardului afectat. Cea mai precisa metoda in diagnosticarea si stadializarea cardiopatiei ischemice este coronarografia sau angiografia coronariana prin cateterism cardiacn care este invaziva, nelipsita de riscuri si contraindicatii. In plus, ea poate fi urmata si de o interventie terapeutica. In timpul coronarografiei se introduce un cateter (un tub subtire) pana la inima si se injecteaza substanta de contrast in coronare, dupa care se fac radiografii. Se localizeaza astfel stenozele (chiar daca nu se pot identifica placile instabile si nu poate preciza daca miocardul respectiv este viabil sau nu) si se poate interveni pentru rezolvarea blocajului si revascularizarea zonei. Angiografia coronariana se poate face si prin tomografie computerizata sau RMN. Examinarile sunt neinvazive, lipsite de riscuri, dar ele sunt mai putin precise si nu pot fi urmate de o interventie sau procedura terapeutica.

Bibliograffie

1. Ateroscleroza cerebrala ischemica, Leon Danaila Viorel Pais, Editura Medicala, Bucuresti, 20042. Ateroscleroza pe intelesul tuturor, M. Kerekes T. Feszt, Editura Medicala, Bucuresti, 19773. http://www.wikipedia.ro