„Suli]a lui Dumnezeu“ Sfântul Ansgar, „apostolul“ Nordului · dar [i o colec]ie de...
1
Joi, 16 februarie 2012 5 Vie]ile Sfin]ilor ~ntre sfin]ii care au marcat istoria Europei de Nord se num\r\ [i Sfântul Ansgar (Oscar), pomenit `n fiecare an la data de 3 februarie [i numit ast\zi „apostolul“ Nordului. Prin activitatea sa misionar\, Sfântul Ansgar a contribuit la convertirea par]ial\ a danezilor [i suedezilor la cre[tinism, fiind [i primul arhiepiscop de Hamburg, arhiepiscopie `nfiin]at\ `n anul 831 ca centru al misiunii pentru ]\rile nordice. Pr. drd. Alexandru Nan N umele de Ansgar sau Oscar `nseam- n\ „suli]a lui Dum- nezeu“ [i repre- zint\ foarte bine personalitatea care a purtat acest nume. In- forma]ii despre via]a Sfântului Ansgar ne ofer\ biografia (Vita Anskarii) redactat\ de c\tre u- cenicul s\u, Rimbert, `ntre anii 865 [i 876, `n timpul `mp\ratu- lui Ludovic Germanul (840- 876). Conform acestor informa- ]ii, Sfântul Ansgar s-a n\scut `n jurul anului 801. La vârsta de 5 ani [i-a pierdut mama, iar la scurt timp tat\l s\u l-a dus la M\n\stirea Corbie de pe te- ritoriul Imperiului Franc. Dou\ evenimente i-au marcat via]a Aici, `n m\n\stire, Ansgar a crescut al\turi de al]i câ]iva co- pii [i tineri saxoni. Conform a- celuia[i biograf, Ansgar a tr\it dou\ evenimente care i-au marcat copil\ria [i `ntreaga via]\. Tradi]ia spune c\ era plin de via]\ [i petrecea mult timp jucându-se, pân\ când un vis ciudat l-a f\cut s\-[i schim- be atitudinea fa]\ de via]\. Un al doilea eveniment care i-a marcat copil\ria a fost moartea `mp\ratului Carol cel Mare († 28 ianuarie 814), pe care-l v\- zuse `n toat\ splendoarea [i m\re]ia sa de `mp\rat. ~n c\l\- toriile sale, `mp\ratul Carol cel Mare a poposit de mai multe ori la M\n\stirea Corbie. Pro- babil c\ Ansgar, ca [i tân\r fra- te de m\n\stire, a fost impre- sionat de c\tre puternicul `m- p\rat, iar `ntâlnirea acestuia cu moartea l-a marcat, `ncât bi- ograful s\u nota: „[i-a venit `n sine, renun]ând la toate lucru- rile neimportante ale vie]ii...“. Dup\ `nfiin]area unei noi m\- n\stiri la Corbie (Korvey), `n Westfalen, `n anul 822, Ansgar a fost mutat acolo, pentru a preda la [coala m\n\stirii, a[a cum f\cuse [i la vechea M\n\s- tire Corbie. Aici a primit [i hi- rotonia `ntru preot. ~nceputul misiunii `n Danemarca ~n anul 826, regele Harald al Danemarcei, refugiat la Mainz, `n speran]a ob]inerii unui spri- jin din partea lui Ludovic cel Pios pentru a-[i asigura tronul, a primit botezul `mpreun\ cu familia [i vreo 400 de supu[i. A- cesta i-a cerut `mp\ratului Lu- dovic cel Pios mai mul]i misio- nari pentru teritoriul s\u. Ar- hiepiscopul Ebbo din Reims a `nfiin]at atunci un centru de misiune pentru danezi. ~ntre cei ale[i s\ fac\ misiune `n nor- dul Europei, abatele de Corbie, Wala, un nepot al lui Carol cel Mare, l-a propus [i pe Ansgar, care va deveni cel mai cunoscut dintre cei pleca]i `n nord s\ predice Evanghelia. Aici meri- t\ s\ fie amintit faptul c\ `n- cerc\rile misionare ale britani- cilor Wilfried [i Willibrord, cât [i ale primului episcop de Bre- men, Willehad, de a `ncre[tina Danemarca au avut prea pu]in succes (Ioan R\mureanu, „Isto- ria bisericeasc\ universal\“). Ansgar, care dorea „s\ sufere mult `n numele Domnului“, a primit aceast\ misiune f\r\ s\ se opun\, ceea ce nu era de la sine `n]eles, deoarece via]a `n- tre p\gâni nu era deloc simpl\. Ansgar a lucrat vreme de trei ani `n Danemarca, instruind copiii [i r\scump\rând sclavi de r\zboi, dar, `n 828, regele Harald a fost din nou alungat. Aceast\ prim\ misiune n-a a- vut prea mare succes, deoarece, conform biografului s\u, „dane- zii s\lbatici nu prea ar\tau in- teres pentru `nv\]\tura de pa- ce a cre[tinismului“. Misiunea `n Suedia [i `nfiin]area Arhiepiscopiei de Hamburg Ansgar a avut mai mult suc- ces `n Suedia decât `n Dane- marca, unde a ajuns fiind che- mat de c\tre emisarii regelui Björn, veni]i la curtea lui Ludo- vic cel Pios s\ cear\ misionari. Dup\ o prim\ etap\ de lucru de un an [i jum\tate, Ansgar s-a `ntors `n Imperiul Franc pen- tru a-[i alege mai mul]i colabo- ratori [i pentru a discuta cu `m- p\ratul. La mesajul regelui su- edez [i `mplinind gândul p\rin- telui s\u, Carol cel Mare, `m- p\ratul Ludovic cel Pios va ho- t\r` s\ `nfiin]eze Arhiepiscopia de Hamburg `n anul 831. Ans- gar a fost numit primul titular al noii arhiepiscopii. Ca mijloc de sus]inere a lucr\rii misionare, lui Ansgar i-au fost alocate ave- rile M\n\stirii Turbott din Flan- dra. Papa Grigorie al IV-lea va a- proba `nfiin]area Arhiepiscopiei de Hamburg [i-i va numi pe An- sgar [i pe Ebbo de Reims „vicari apostolici“ pentru Suedia, Dane- marca [i pentru slavi (May, Otto Heinrich, art. „Ansgar“). ~n Hamburg, Ansgar a con- struit o catedral\ [i a `nfiin]at o m\n\stire, `n care a adus c\lu- g\ri de la Corbie. Aici a `nfiin- ]at [i o [coal\ `n care s\ `nve]e tineri danezi [i suedezi, preg\- tindu-i astfel pentru misiune. Ansgar a reu[it s\ `nfiin]eze câ- teva [coli [i s\ construiasc\ pri- mele biserici `n nordul Europei. ~n anul 840, normanzii au ata- cat Flandra [i au distrus baza material\ de la M\n\stirea Turbott. Mai mult, `n anul 845, regele Erich al Danemarcei a o- cupat ora[ul Hamburg, `ntreru- pând pentru 10 ani opera atât de frumoas\ a lui Ansgar. Ans- gar a r\mas singur, colaborato- rii p\r\sindu-l, pân\ când `m- p\ratul Ludovic Germanul i-a oferit ajutor, unind scaunele e- piscopale de Bremen [i Ham- burg [i `ncredin]ând venitul a- cestora misiunii nordice. ~nsu[i `mp\ratul Erich al Danemarcei i-a cerut lui Ansgar s\ vin\, s\ construiasc\ [i s\ sfin]easc\ o biseric\ `n Schleswig [i s\ bote- ze poporul. ~ntre anii 858 [i 865, Ansgar a `nfiin]at un cen- tru pentru canonici la Bremen [i o m\n\stire la Bassum. La scurt timp `ns\, Ansgar s-a `m- boln\vit [i a fost ]intuit la pat pân\ la moartea sa. ~naintea s\rb\torii ~ntâmpin\rii Dom- nului a anului 863, sim]indu-[i sfâr[itul aproape, s-a preg\tit cu mare aten]ie pentru „marea trecere“, punând ordine `n toa- te lucrurile `ncredin]ate lui [i scriindu-i `mp\ratului, cu ru- g\mintea s\ sus]in\ `n conti- nuare activitatea misionarilor s\i. Dup\ aceasta, [i-a dat su- fletul lui Hristos `n mijlocul c\- lug\rilor s\i, chiar la marele praznic al ~ntâmpin\rii Dom- nului. Pe lâng\ c\lug\ri, l-au plâns orfanii, v\duvele [i s\ra- cii, pentru binele pe care li-l f\- cuse. Activitatea misionar\ a lui Ansgar a fost continuat\ de urma[ii s\i, chiar dac\ `ncre[ti- narea total\ a Danemarcei se va `ntâmpla ceva mai târziu, `n timpul lui Canut cel Mare (1014-1053). Cinstirea Sfântului Ansgar ~n compara]ie cu al]i misio- nari din perioada carolingia- n\, care nu ne-au l\sat nimic scris, de la Ansgar ne-au r\- mas o biografie a lui Willehad, o prezentare a minunilor s\- vâr[ite la mormântul acestuia, dar [i o colec]ie de rug\ciuni, numit\ Pigmenta. Multe bise- rici construite `n nordul Euro- pei au fost `nchinate Sfântului Ansgar, care sub urma[ul [i biograful s\u Rimbert a fost trecut `n rândul sfin]ilor cu a- cordul papei Nicolae I (†867), de[i nu exista la acea vreme un proces clar de canonizare. Spre exemplu, pe insula Birka, situat\ la vreo 30 km de Stock- holm, a fost construit\ o cape- l\ `n cinstea sa [i sfin]it\ la 1.100 de ani de la activitatea acestuia pe insul\. Chiar dac\ multe altare [i urme ale activi- t\]ii sale au fost [terse `n tim- pul reformei, totu[i amintirea lui a r\mas vie, fiind conside- rat pân\ ast\zi un adev\rat „apostol“ al Nordului. ~ntrucât la data de 2 februarie Biserica s\rb\tore[te praznicul ~ntâm- pin\rii Domnului, pomenirea Sfântului Ansgar se face `n fie- care an pe 3 februarie, de c\tre Bisericile Ortodox\, Catolic\, Protestant\ [i Anglican\. ~n fiecare an, Arhiepiscopia Cato- lic\ de Hamburg organizeaz\ o s\pt\mân\ de manifest\ri [i slujbe `n cinstea Sfântului An- sgar, considerat unul dintre patronii acesteia. „Suli]a lui Dumnezeu“ Sfântul Ansgar, „apostolul“ Nordului
Transcript of „Suli]a lui Dumnezeu“ Sfântul Ansgar, „apostolul“ Nordului · dar [i o colec]ie de...
![Page 1: „Suli]a lui Dumnezeu“ Sfântul Ansgar, „apostolul“ Nordului · dar [i o colec]ie de rug\ciuni, numit\ Pigmenta. Multe bise-rici construite `n nordul Euro-pei au fost `nchinate](https://reader033.fdocumente.com/reader033/viewer/2022041809/5e5657cbc4910c1772353ba2/html5/thumbnails/1.jpg)
Joi, 16 februarie 20125Vie]ile Sfin]ilor
~ntre sfin]ii care au marcatistoria Europei de Nord senum\r\ [i Sfântul Ansgar(Oscar), pomenit `n fiecarean la data de 3 februarie [inumit ast\zi „apostolul“Nordului. Prin activitatea samisionar\, Sfântul Ansgar a contribuit la convertireapar]ial\ a danezilor [isuedezilor la cre[tinism, fiind [i primul arhiepiscop de Hamburg, arhiepiscopie`nfiin]at\ `n anul 831 ca centru al misiunii pentru ]\rile nordice.
PPrr.. ddrrdd.. AAlleexxaannddrruu NNaann
Numele de Ansgarsau Oscar ̀ nseam-n\ „suli]a lui Dum-nezeu“ [i repre-
zint\ foarte bine personalitateacare a purtat acest nume. In-forma]ii despre via]a SfântuluiAnsgar ne ofer\ biografia (VitaAnskarii) redactat\ de c\tre u-cenicul s\u, Rimbert, `ntre anii865 [i 876, `n timpul `mp\ratu-lui Ludovic Germanul (840-876). Conform acestor informa-]ii, Sfântul Ansgar s-a n\scut`n jurul anului 801. La vârstade 5 ani [i-a pierdut mama, iarla scurt timp tat\l s\u l-a dusla M\n\stirea Corbie de pe te-ritoriul Imperiului Franc.
Dou\ evenimente i-au marcat via]a
Aici, `n m\n\stire, Ansgar acrescut al\turi de al]i câ]iva co-pii [i tineri saxoni. Conform a-
celuia[i biograf, Ansgar a tr\itdou\ evenimente care i-aumarcat copil\ria [i `ntreagavia]\. Tradi]ia spune c\ eraplin de via]\ [i petrecea multtimp jucându-se, pân\ când unvis ciudat l-a f\cut s\-[i schim-be atitudinea fa]\ de via]\. Unal doilea eveniment care i-amarcat copil\ria a fost moartea`mp\ratului Carol cel Mare (†28 ianuarie 814), pe care-l v\-zuse `n toat\ splendoarea [im\re]ia sa de `mp\rat. ~n c\l\-toriile sale, `mp\ratul Carol celMare a poposit de mai multeori la M\n\stirea Corbie. Pro-babil c\ Ansgar, ca [i tân\r fra-te de m\n\stire, a fost impre-sionat de c\tre puternicul `m-p\rat, iar `ntâlnirea acestuiacu moartea l-a marcat, `ncât bi-ograful s\u nota: „[i-a venit `nsine, renun]ând la toate lucru-rile neimportante ale vie]ii...“.Dup\ `nfiin]area unei noi m\-n\stiri la Corbie (Korvey), `nWestfalen, `n anul 822, Ansgara fost mutat acolo, pentru apreda la [coala m\n\stirii, a[acum f\cuse [i la vechea M\n\s-tire Corbie. Aici a primit [i hi-rotonia `ntru preot.
~nceputul misiunii `n Danemarca
~n anul 826, regele Harald alDanemarcei, refugiat la Mainz,`n speran]a ob]inerii unui spri-jin din partea lui Ludovic celPios pentru a-[i asigura tronul,a primit botezul `mpreun\ cufamilia [i vreo 400 de supu[i. A-cesta i-a cerut `mp\ratului Lu-dovic cel Pios mai mul]i misio-nari pentru teritoriul s\u. Ar-hiepiscopul Ebbo din Reims a`nfiin]at atunci un centru demisiune pentru danezi. ~ntrecei ale[i s\ fac\ misiune `n nor-dul Europei, abatele de Corbie,Wala, un nepot al lui Carol celMare, l-a propus [i pe Ansgar,care va deveni cel mai cunoscut
dintre cei pleca]i `n nord s\predice Evanghelia. Aici meri-t\ s\ fie amintit faptul c\ `n-cerc\rile misionare ale britani-cilor Wilfried [i Willibrord, cât[i ale primului episcop de Bre-men, Willehad, de a `ncre[tinaDanemarca au avut prea pu]insucces (Ioan R\mureanu, „Isto-ria bisericeasc\ universal\“).Ansgar, care dorea „s\ suferemult `n numele Domnului“, aprimit aceast\ misiune f\r\ s\se opun\, ceea ce nu era de lasine `n]eles, deoarece via]a `n-tre p\gâni nu era deloc simpl\.Ansgar a lucrat vreme de treiani `n Danemarca, instruindcopiii [i r\scump\rând sclavide r\zboi, dar, `n 828, regeleHarald a fost din nou alungat.Aceast\ prim\ misiune n-a a-vut prea mare succes, deoarece,conform biografului s\u, „dane-zii s\lbatici nu prea ar\tau in-teres pentru `nv\]\tura de pa-ce a cre[tinismului“.
Misiunea `n Suedia [i`nfiin]area Arhiepiscopieide Hamburg
Ansgar a avut mai mult suc-ces `n Suedia decât `n Dane-marca, unde a ajuns fiind che-mat de c\tre emisarii regeluiBjörn, veni]i la curtea lui Ludo-vic cel Pios s\ cear\ misionari.Dup\ o prim\ etap\ de lucrude un an [i jum\tate, Ansgar s-a ̀ ntors ̀ n Imperiul Franc pen-tru a-[i alege mai mul]i colabo-ratori [i pentru a discuta cu `m-p\ratul. La mesajul regelui su-edez [i `mplinind gândul p\rin-telui s\u, Carol cel Mare, `m-p\ratul Ludovic cel Pios va ho-t\r` s\ `nfiin]eze Arhiepiscopiade Hamburg `n anul 831. Ans-gar a fost numit primul titularal noii arhiepiscopii. Ca mijlocde sus]inere a lucr\rii misionare,lui Ansgar i-au fost alocate ave-rile M\n\stirii Turbott din Flan-dra. Papa Grigorie al IV-lea va a-
proba `nfiin]area Arhiepiscopieide Hamburg [i-i va numi pe An-sgar [i pe Ebbo de Reims „vicariapostolici“ pentru Suedia, Dane-marca [i pentru slavi (May, OttoHeinrich, art. „Ansgar“).
~n Hamburg, Ansgar a con-struit o catedral\ [i a `nfiin]at om\n\stire, `n care a adus c\lu-g\ri de la Corbie. Aici a `nfiin-]at [i o [coal\ `n care s\ `nve]etineri danezi [i suedezi, preg\-tindu-i astfel pentru misiune.Ansgar a reu[it s\ `nfiin]eze câ-teva [coli [i s\ construiasc\ pri-mele biserici `n nordul Europei.~n anul 840, normanzii au ata-cat Flandra [i au distrus bazamaterial\ de la M\n\stireaTurbott. Mai mult, `n anul 845,regele Erich al Danemarcei a o-cupat ora[ul Hamburg, `ntreru-pând pentru 10 ani opera atâtde frumoas\ a lui Ansgar. Ans-gar a r\mas singur, colaborato-rii p\r\sindu-l, pân\ când `m-p\ratul Ludovic Germanul i-aoferit ajutor, unind scaunele e-piscopale de Bremen [i Ham-burg [i `ncredin]ând venitul a-cestora misiunii nordice. ~nsu[i`mp\ratul Erich al Danemarceii-a cerut lui Ansgar s\ vin\, s\construiasc\ [i s\ sfin]easc\ obiseric\ `n Schleswig [i s\ bote-ze poporul. ~ntre anii 858 [i865, Ansgar a `nfiin]at un cen-tru pentru canonici la Bremen[i o m\n\stire la Bassum. Lascurt timp `ns\, Ansgar s-a `m-boln\vit [i a fost ]intuit la patpân\ la moartea sa. ~nainteas\rb\torii ~ntâmpin\rii Dom-nului a anului 863, sim]indu-[isfâr[itul aproape, s-a preg\titcu mare aten]ie pentru „mareatrecere“, punând ordine `n toa-te lucrurile `ncredin]ate lui [iscriindu-i `mp\ratului, cu ru-g\mintea s\ sus]in\ `n conti-nuare activitatea misionarilors\i. Dup\ aceasta, [i-a dat su-fletul lui Hristos `n mijlocul c\-lug\rilor s\i, chiar la marelepraznic al ~ntâmpin\rii Dom-
nului. Pe lâng\ c\lug\ri, l-auplâns orfanii, v\duvele [i s\ra-cii, pentru binele pe care li-l f\-cuse. Activitatea misionar\ alui Ansgar a fost continuat\ deurma[ii s\i, chiar dac\ `ncre[ti-narea total\ a Danemarcei seva `ntâmpla ceva mai târziu, `ntimpul lui Canut cel Mare(1014-1053).
Cinstirea Sfântului Ansgar
~n compara]ie cu al]i misio-nari din perioada carolingia-n\, care nu ne-au l\sat nimicscris, de la Ansgar ne-au r\-mas o biografie a lui Willehad,o prezentare a minunilor s\-vâr[ite la mormântul acestuia,dar [i o colec]ie de rug\ciuni,numit\ Pigmenta. Multe bise-rici construite `n nordul Euro-pei au fost `nchinate SfântuluiAnsgar, care sub urma[ul [ibiograful s\u Rimbert a fosttrecut `n rândul sfin]ilor cu a-cordul papei Nicolae I (†867),de[i nu exista la acea vremeun proces clar de canonizare.Spre exemplu, pe insula Birka,situat\ la vreo 30 km de Stock-holm, a fost construit\ o cape-l\ `n cinstea sa [i sfin]it\ la1.100 de ani de la activitateaacestuia pe insul\. Chiar dac\multe altare [i urme ale activi-t\]ii sale au fost [terse `n tim-pul reformei, totu[i amintirealui a r\mas vie, fiind conside-rat pân\ ast\zi un adev\rat„apostol“ al Nordului. ~ntrucâtla data de 2 februarie Bisericas\rb\tore[te praznicul ~ntâm-pin\rii Domnului, pomenireaSfântului Ansgar se face `n fie-care an pe 3 februarie, de c\treBisericile Ortodox\, Catolic\,Protestant\ [i Anglican\. ~nfiecare an, Arhiepiscopia Cato-lic\ de Hamburg organizeaz\o s\pt\mân\ de manifest\ri [islujbe `n cinstea Sfântului An-sgar, considerat unul dintrepatronii acesteia.
„Suli]a lui Dumnezeu“
Sfântul Ansgar,„apostolul“ Nordului
