Aspecte Privind Relizarea Peretilor Cortina

7/23/2019 Aspecte Privind Relizarea Peretilor Cortina

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-privind-relizarea-peretilor-cortina 1/67

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUC II BUCURE TIȚ Ș

FACULTATEA DE CONSTRUC II CIVILE INDUSTRIALE I AGRICOLEȚ Ș

LUCRARE DE DISERTA IEȚ

Coordonator tiin ific:Ș ț prof.ni!.dr.in". VLAD DU#ITRESCU

#a$t%rand: in". BĂDICU GEORGEȚ

&'()

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUC II BUCURE TIȚ Ș



FACULTATEA DE CONSTRUC II CIVILE INDUSTRIALE I AGRICOLEȚ Ș

#ASTER: TEHNOLOGIA I #ANAGE#ENTUL LUCRĂRILOR DEȘ

CONSTRUC IIȚ

AS*ECTE *RIVIND REALI+AREA*ERE ILOR CORTINĂ

Ț

Coordonator tiin ific:Ș ț prof.ni!.dr.in". VLAD DU#ITRESCU

#a$t%rand: in". BĂDICU GEORGEȚ

&'()

Univeristatea Tehnică de Construc ii Bucure tiț ș



Facultatea de Construc ii Civile, Industriale i Agricoleț ș

Master: Tehnologia i Managementul Lucrărilor de Construc iiș ț

Data: 0!0"!0#$

LUCRARE DE DISERTA,IE

Titlul lucrării: As%ecte %rivind reali&area %ere ilor cortinăț

Data eli'erării temei: !##!0#(

Termen de %redare: 0!0"!0#$

Coordonator tiin i)ic:Ș ț %ro)!univ!dr!ing! *LAD DUMIT+,-CU

Masterand: ing! B.DICU /,0+/,Ț



D%c-ara i% $tandard pri!ind ori"ina-itat%a -crriiț

1rin %re&enta declar că Lucrarea de diserta2ie cu titlul "Aspecte privind realizarea

pere ilor cortină",ț este scrisă de mine 3i nu a mai )ost %re&entată niciodată la o altă )acultate sau

institu2ie de 4nvă2ăm5nt su%erior din 2ară sau străinătate!

Bucure ti, 0!0"!0#$ș

Masterand: ing! B.DICU /,0+/,Ț



CU*RINS

I! +6UMAT

I!# +e&umat 4n rom5nă!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!#

I! +e&umat 4n engle&ă!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

II! /7+ALIT. IȚ

II!# -curt istoric!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!(

II! -tadiul %ro'lemei 4n lume i 4n +om5nia!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!#0ș

II!( Ti%uri de %ere i cortină!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!#(ț

II!$ Clasi)icări ale sistemelor de %ere i cortină!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!#8ț

II!9 Mentenan a i re%ara iile sistemelor de %ere i cortină!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!0ț ș ț ț

III! MAT+IALL -I-TMULUI D 1+ I C+TI7. I CA+ACT+I-TICIL L+ Ț Ș

III!#! -istemul structural al unui sistem de %erete cortină!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!#

III!! lementele, caracteristicile varia'ile i invaria'ile ale %eretelui de ti% cortină!!!!!!!ș

I*! C+I7 I C+IT+II /7+AL 17T+U 1+ II C+TI7.! -LU IIȚ Ș Ț Ț

I*!# lemente generale!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!8

I*! Ti%urile de 4ncărcări la care sunt su%u i %ere ii cortină!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 8ș ț

I*!( -olu ii de transmitere a 4ncărcărilor 4n ca&ul sistemelor de %ere i cortină!!!!!!!!!!!!!!! (ț ț

I*!$ Moduri %osi'ile de cedare;avariere %entru sistemele de %ere i cortină!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!($ț

I*!9 Cerin e i criterii de %er)orman ă s%eci)ice!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! (9ț ș ț



*! T<7L/IA D +ALI6A+

*!# /eneralită i!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! (=ț

*! Asam'larea %ere ilor de ti% cortină!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! (8ț

*!( Detalii de %rindere i 4m'inare ale %ere ilor de ti% cortină!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! $#ș ț

*!$ Factori de mediu care in)luen ea&ă calitatea %ere ilor de ti% cortină!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! $(ț ț

*I! C7CLU6II

*I!# Avanta>ele %eretelui de ti% cortină!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 9$

*I! Tendin e!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 99ț

CA*ITOLUL I. RE+U#AT



I.1. REZUMAT ÎN ROMÂNĂ

1rimele 4ncercări de reali&are a %ere2ilor cortină s;au 4nregistrat %e la >umătatea

secolului ?I?, datorită a%ari2iei structurilor metalice, iar răs%5ndirea la scară largă aa%ărut a'ia du%ă anii #890, du%ă ce au a%ărut noi tehnologii 4n domeniu!

Un %erete cortină constă 4n sistemul de 4nchidere a unei clădiri la care %ere2ii e@teriori

sunt nestructurali, cu %ro%rietă2i termo, )onoi&olante 3i estetice, ce %oate )i e@ecutat din

materiale u3oare, cele mai ras%5ndite )iind sticla 3i aluminiul! Atunci c5nd )a2ada este

reali&ată dintr;un %erete cortină din sticlă un mare avanta> constă 4n )a%tul că lumina %oate

%ătrunde mai mult 4n interiorul clădir ii! 1ere2 ii cortină sunt reali&a2i cu %ro)ile de

aluminiu, de3i %rimii %ere2i aveau %ro)ile din o2el! Cadrul din aluminiu este um%lut de

o'icei cu sticlă, ce o)eră un as%ect %lăcut clădirii din %unct de vedere arhitectural! -e mai

%ot )olosi %entru 4nchidere: %anouri metalice, %lăci de %iatră, >alu&ele 3i )erestre sau guri de

aerisire!

-istemele de %ere2i cortină au ca elemente com%onente sistemul structural %ro%riu

constituit din montan2i 3i rigle distan2iertraverse, %anouri montate %e sistemul structural

%ro%riu, dis%o&itive de %rindere, )i@are, etan3are 3i )inisare 3i geamuri termoi&olante!

@istă mai multe ti%uri de %ere2i cortină, cele mai u&uale )iind standard, semi;

structural 3i structural! Monta>ul se )ace 4n )unc2ie de ti%ul sistemului: %eretele cortină

standard este instalat %iesă cu %iesă, 4n ca&ul %eretelui cortină semi;structural montan2ii

sunt instala2i se%arat, a%oi sunt instalate %anourile %re;asam'late 4ntre montan2i, iar

%eretele cort ină structural este com%us 4n intregime din %anouri %re;asam'late 4n )a'rică!

ste necesară asigurarea, %e 4ntreaga durată de e@%loatare, satis)acerii cerin2elor

generale ale utili&atorilor %rivind siguran2a, con)ortul, %rotec2ia sănătă2ii 3i as%ectul general al

construc2iei, 4n condi2iile unui e)ort economic acce%ta'il de reali&are a acestora!

I.2. REZUMAT ÎN ENGLEZĂ



The )irst attem%t to use a curtain all toe %lace in the second hal) o) the ?I? ;th

centur, do to the a%%earance o) metal structures and it had a ide s%read onl a)ter the

#890Es 'ecause o) the develo%ment o) technologies!

A curtain all consist in the closing sstem o) the 'uilding, that have non;load;'earing

e@terior alls, ith thermal, acoustic and esthetic %ro%erties! It is made out o) light materials,

the most common 'eing glass and aluminum! This sstem o) curtain alls is used on

'uildings )acade 'ecause o) the great advantage o) illuminating the s%ace more then in regular

ones! The are made ith aluminum %rotiles, although the tirst ones ere o) steel %ro)iles

instead! The aluminum )rame is usuall )illed ith glass, o))ering a nice architectural

%ers%ective o) the construction! It can also use metallic %anels, stone slate, shutters and

indos or ventilation sstems!

The com%onents o) this sstem consist o) the structural sstem itsel) ith mullions and

rails, %anels assem'led on the structural sstem, anchors and insulated glass! There are several

t%es o) curtain alls! The most used are the standard ones and there are also semi;structural

and structural sstems! The assem'ling is made accordingl ith the t%e o) sstem: the

standard curtain all is installed %iece ' %iece, )or the semi;structural one the mullions are

'eing %ut it )irst and then the %reassem'led %anel 'eteen them! As )or the structural curtainall, all the 'od;%arts are %reassem'led at the )actor, as unit %anels!

It is necessar to guarant, )or the entire li)e e@%ectation o) the 'uilding, that certain

general users reuirement, regarding the sa)et, com)ort, health %rotection and general

sem'lance o) the construction, are satis)ied ithin reasona'le economic e))ort!



CA*ITOLUL II. GENERALITĂ IȚ

II.1 SCURT ISTORIC

1ere ii ; su'ansam'luri constructive ale clădirilor ce au rolulț de a com%artimenta %e)unc2iuni la interior construc2ia i de a delimita s%a iile construite de mediul e@terior!ș ț

Din %unct de vedere structural %ere ii se clasi)ică 4n două mari categorii:ț

a ) pere i structuraliț G denumi i i de re&isten ă sau %ortan i, au rolul de a %relua 4ncărcărileț ș ț ț

gravita ionale i ori&ontale care ac ionea&ă asu%ra clădirii i de a le transmite %rin elementeleț ș ț ș

structurale %5nă la )unda ia construc ieiHț ț

' pere i nestructuraliț G denumi i i %ere i ne%ortan i, au rol de com%artimentare a s%a iilorț ș ț ț ț

interioare ale clădirii sau rol de 4nchidere al e@teriorului construc iei! Deoarece ace ti %ere i nuț ș ț

%reiau 4ncărcări de la %lan ee, continuitatea lor %e verticală i ori&ontală nu este o'ligatorie!ș ș

Perete cortină ; %erete ne%ortant ata at de structura de re&istentă a unei clădiri, alcătuitș

din materiale dominante ca sticla, metalul sau &idăria! Acest ti% de %erete nu contri'uie la

sus inerea altor elemente ale clădirii!ț

"Cortina" ; re%re&intă 4nchiderea dintre elementele de sus inere!ț

Din %unct de vedere istoric, %e la >umătatea secolului ?I? s;au 4nregistrat %rimele

4ncercări de reali&are a %ere ilor cortină, acest )a%t )iind datorat a%ari iei structurilor metalice i aț ț ș

'etonului armat, elemente ce au %utut reduce dimensiunile coloanelor de sus inere ale )a adelor,ț ț

eliminand ast)el rolul structural al )a adelor!ț

Un as%ect esen ial care a 4ncura>at utili&area sticlei ca material de 4nchidere %entru %ere iiț ț

cortină a )ost utilizarea luminii naturale, reduc5ndu;se ast)el costurile %entru %roducerea de

energie! Jn aceste condi ii utili&area sticlei ca material de 'a&ă %entru %ere ii de ti% cortină cre teaț ț ș

i inevita'il acest lucru conducea către Kna tereaK %eretelui de ti% cortină modern!ș ș

1recursoarele originii %eretelui cortină %ot )i considerate marile sere ale %rimei >umătă i aț

secolului ?I?! -ticla %lată turnată a )ost inventată 4n anul #$, inven ie ce a %ermis reali&area deț



)oi mari de sticlă ie)tine i rigide! Cu a>utorul acestora 4n #9# s;a construit Crstal 1alace, oș

clădire din )ontă i %lacă de sticlă construită ini ial 4n <de 1ar, Londra, Anglia, %entru a gă&duiș ț

Marea @%o&i ie din #9#!ț Mai mult de #$!000 de e@%o&an i din 4ntreaga lume s;au adunat 4nț

8!000 m% de s%a iu de e@%o&i ie %entru a a)i a e@em%le de cele mai recente tehnologiiț ț ș

de&voltate 4n +evolu ia Industrială! 1roiectată de -ir ose%h 1a@ton, clădirea a avut o lungime deț9"$ ml i o 4năl ime interioară de (8 ml! A )ost cea mai mare cantitate de sticlă %e care vi&itatoriiș ț

au vă&ut;o vreodată 4ntr;o clădire i au )ost uimi i de &idurile sale clare, de %la)oane i de )a%tulș ț ș

că această clădire nu avea nevoie de iluminat interior!

Figura !# ; Crstal 1alace, Londra, Anglia

Figura ! ; Crstal 1alace, Londra, Anglia



Figura !( ; -ir ose%h 1a@ton

1rima clădire din lume unde s;a utili&at %entru %rima dată sticla sus inută de un cadruț

metalic a )ost riel Cham'ers, Liver%ool, Anglia, construită 4n %erioada #"$;#"9!

A doua clădire din lume unde s;a ulili&at sticla sus inută de un cadru metalic a )ostț

imo'ilul de la numarul #", strada Coo, Liver%ool, in #""! Am'ele clădiri au )ost reali&are de

arhitectul 1eter llis!

Figura !$ ; riel Cham'ers, Liver%ool, Anglia



Figura !9 ; riel Cham'ers, Liver%ool, Anglia

Figura !" ; Imo'ilul de la numarul #", Liver%ool, Anglia



Figura != ; 1eter llis

1rintre %rimele e@em%le moderniste ale )a adelor vitrate se regăsesc:ț

Figura ! ; Academia Bauhaus #8#8;#8((, eimar, /ermania ; Arhitect alter /ro%ius

Figura !8 ; Arhitect alter /ro%ius Figura !#0 ; Arhitect Adol) Meer



Figura !## U&inele Fagus NFagus;er, /ermania ; alter /ro%ius si Adol) Meer

1rimul sistem de )a adă cortină a )ost utili&at de catre illis 1ol in -tatele Unite aleț

Americii 4n anul #8#= %entru clădirea Hallidie Building din San !an"i#"$! A )ost numită 4n

memoria lui Andre -mith <allidie, autorul %rimului tramvai din -tatele Unite ale Americii!

Figura !# Cladirea <allidie Building, -an Francisco ; Arhitect illis 1ol



Figura !#( Arhitect illis 1ol Figura !#$ Andre -mith <allidie

Figura !#9 1rimul tramvai U!-!A ; Andre -mith <allidie

+ăs%5ndirea la scară largă a %ere ilor cortină a a%ărut du%ă anii #890, odată cu a%ari iaț ț

tehnologiilor i echi%amentelor moderne ce au dus la re&olvarea următoarelor %ro'leme:ș

su%ra)a a mare vitrată genera căldura e@cesivă %e tim%ul verii i necesita 4ncăl&ire %e tim%ulț ș

iernii! Peretele cortină a început să fie definit ca un filtru între cele două medii: interior iș

exterior.

Ti%urile de %ere i cortină au evoluat 4n mod continuu, ast)el 4nc5t astă&i %5nă i cele maiț ș

sim%le ti%uri de %ere i cortină sunt mult mai com%le@e dec5t modelele de 4nce%ut! Dacă laț

4nce%ut totul a %ornit de la o serie de %anouri de sticlă sus inute de rame metalice, 4n decursulț

anilor s;a a>uns ca acestea %e l5ngă toate cerin ele i e@igen ele %e care le res%ectă, să ai'ă un rolț ș ț

)oarte im%ortant 4n ceea ce %rive te designul unei clădiri!ș



II.2 STA%IUL &ROBLEMEI ÎN LUME I ÎN ROMÂNIAȘ

La nivel interna ional, %ere ii cortină sunt )olosi i cu %recădere la clădirile de 'irouri iț ț ț ș

utili&a i )oarte %u in %entru clădirile de locuin e! Datorită )a%tului că tehnologia este 4ntr;oț ț ț

continuă de&voltare, 4n %re&ent nu mai e@istă %ractic o 4năl ime limită ma@imă %e care o %otț

atinge clădirile cu su%ra)e e vitrate! A%oa%e 4n )iecare an este sta'ilit un nou record de 4năl ime aț ț

unei clădiri cu su%ra)a a vitrată! Limitele %ar să )ie de neo%rit i 4n ceea ce %rive te com%le@itateaț ș ș

designului i a )ormelor )olosite datorită )a'ricării relativ sim%le i a cerin elor minime deș ș ț

4ntre inere!ț

1rintre cele mai 4nalte clădiri cu su%a)e e vitrate din lume se număra:ț

Figura !#" ; Bur> Ohali)a, Du'ai, miratele Ara'e Unite, (ml, #"( eta>e,

ste cea mai 4naltă construc ie din lume, cu elemente ins%irate din arhitectura islamică!ț

Cele mai 4nalte niveluri destinate locuirii sunt cele 4ntre eta>ele == si #0!

Figura 2.17 - Shanghai Tower ,Shanghai, China, 632 ml, 128 etaje,Inaugurare 2014



La nivelul +om5niei tot mai multe clădiri au recurs la )acilită ile )unc ionale i estetice %eț ț ș

care le %re&intă )a adele cu %ere i cortină! 1rinci%alele caracteristici ale unei )a ade alcătuită dinț ț ț

%ere i cortină ce )ac ca acest sistem de 4nchidere să )ie )olosit la o gamă tot mai largă de clădiriț

din arhitectura rom5nească de astă&i sunt: i&olarea termică i )onică, )le@i'ilitatea, asam'lareaș

)acilă, as%ectul deose'it o)erit clădirii i re&isten a la de)ormările clădirilor datorate vi'ra iilor!ș ț ț

Fa adele vitrate se regăsesc at5t 4n cadrul construc iilor noi ridicate c5t i 4n conte@tulț ț ș

revitali&ării clădirilor vechi, 4n 4ncercarea de a rea'ilita i remodela s%a iul )ără a distruge istoriaș ț

clădirii!

Dintre cele mai noi clădiri din +om5nia unde )a ada clădirii este alcătuită 4n 4ntregime dinț

%ere i cortină ies 4n eviden ă următoarele:ț ț

Figura !# ; - Toer, Bucuresti, #(=ml, (= eta>e

Fa ada vitrată a construc iei a 4nsumatț ț #=90 de metri %ătra i! 1entru construc ie s;auț ț

)olosit $$00 de ilometri de 'are de o el, #!000 de cor%uri de iluminat, 90!000 de metri cu'i deț

'eton! Acestea sunt c5teva dintre ci)rele record ale mega;contruc iei - Toer!ț



Figura !#8 ; Toer Center International, Bucure ti, ##0ml, eta>eș

Figura !0 ;

Charles de /aulle 1la&a, Bucuresti, 0ml, #" eta>e

Clădirea include "000 m% de )a adă cortină i este una dintre cele mai mari clădiri est;ț ș

euro%ene reali&ată integral cu structură din o el!ț

Un avantaj foarte important pentru clădirile înalte i foarte înalte care utilizeazăș

fa adele vitrate: se reduce foarte mult reutatea fa adelor i implicit a clădirii, ceea ce la acesteț ț ș

tipuri de clădiri este o reducere destul de importantă.



II.' TI&URI %E &ERE I CORTINĂ Ț

!aadele u#oare se deose$esc esenial de faadele tradiionale prin concepie, materiale

folosite #i modul de punere în operă% au reutăi #i rosimi reduse #i sunt realizate aproapeexclusiv din materiale netradiionale, fixate pe o structură portantă.

&ipurile cele mai răsp'ndite de faade u#oare sunt cele cunoscute su$ denumirea de

perei

cortină #i panouri de faadă.

1eretele cortină este un %erete e@terior u3or, ne%ortant, sus%endat la e@teriorul structurii

dere&isten2ă a clădirii 3i nesu'ordonat acesteia din %unct de vedere dimensionalH ei %ot )i monta2i %e

schelet sau alcătui2i din %anouri!

Figura !# ; 1erete de ti% cortina

1anoul de )a2adă se deose'e3te de %eretele;cortină %rin )a%tul că se )i@ea&ă 4ntre

elementelestructurii de re&isten2ă a clădirii 3i este modulat du%ă traveele acesteia!



# G %lan euHș

; su%ort de ancorareH

( ; %anou vitratH

Figura ! ; 1anou de )a adăț

1ro)ilele utili&ate %entru %rimii %ere i cortină au )ost din o el!ț ț

!aada unei construcii poate fi definită ca (u#oară dacă are o rosime mică

*cca.+cm),

corespunzand unei mase de -/ 01m2 #i este realizată exclusiv din materiale netradiionale

*aluminiu, oel #i sticlă)! De o'icei cele mai u&uale materiale )olosite sunt sticla i aluminiul, 4nsăș

se %ot )olosi %entru 4nchidere i următoarele: %anouri metalice, %lăci de %iatră, )erestre!!!etc!ș

Forma 4n %lan a sistemului de %erete cortină este, de regulă, drea%tă! Jn )unc2ie de

volumetria clădirii 3i de e@%resia )a2adei, acesta %oate )i cur'ă, sau cu contur )r5nt! 1o&i2ia

sistemului de %erete cortină este, de regulă, verticală, dar unele %ăr2i ale acestuia, %ot )i 4nclinate

4n ra%ort cu verticala!Jn alcătuirea sistemelor de %ere2i cortină %ot )i 4nglo'ate 3i elemente 4n consolă Nde e@em%lu,

co%ertine!1ere ii cortină sunt %roiecta i %entru a se des)ă ura %e mai multe eta>e, iar %rin %roiectareaț ț ș

acestora se va urmări:a limitarea avarierii unor com%onente re&istente ale sistemelor de %ere i cortină vitra i i evitareaț ț ș

%osi'ilită ii de %ră'u ire a 4ntregului ansam'lu, 4n vederea evitării %ierderilor de vie i omene ti,ț ș ț ș

sau a rănirii grave a oamenilor N4n s%ecial ca re&ultat al s%argerii geamurilor i limitareaș

%agu'elor materialeH ' reali&area unor )a ade cu o estetică deose'ită, care să răs%undă e@igen elor arhitecturaleț ț

im%use de %ro%rietarii de clădiri!-e consideră că aceste două e@igen e sunt o'ligatorii!ț



Din %unct de vedere al culorii %ere ii cortină standard sunt dis%oni'ili 4n toată gama deț

culori +AL, at5t %entru interior c5t i %entru e@terior!ș

Clasi)icarea ti%urilor de %ere i cortină din %unctul de vedere al imaginii %eretelui vă&ută dinț

e@terior:

• %erete cortină clasic sau standardH• %erete cortină semistructural linearH• %erete cortină semistructural cu ramăH• %erete cortină structuralH

II.'.1 &ERETE CORTINĂ CLASIC SAU STAN%AR%

Figura !( ; 1eretecortină clasic sau standard

Du%a cum se %oate o'serva

la acest ti% de %ere i %ro)ilele sunt vi&i'ile din interior c5t i din e@etrior, at5t %e ori&ontala cat siț ș

%e verticala! Datorită e@isten ei %ro)ilelor at5t %e ori&ontală c5t i %e verticală se %ot reali&a oț ș

multitudine de com'ina ii ale acestora ce %ot )i ada%tate oricărui ti% de construc ie! ste cel maiț ț

u&ual sistem de %ere i cortină i %ermite )olosirea sticlelor de dimensiuni mari!ț ș tan area seș

reali&ea&ă %e garnituri 1DM! /rosimea sticlei ce %oate )i utili&ată este cu%rinsă 4ntre " i $0mm!ș

1DM ; thlene 1ro%lene Diene Monomer ; Material din care se reali&ea&ă garniturile

de etan are %entru t5m%lărie! Caracteristicile im%ortante sunt: re&isten a la condi iile atmos)erice,ș ț ț



elasticitate la tem%eraturi e@treme N4ntre ;90 i P#0 grade Celsius, re&isten a la 4m'ătr5nire, laș ț

multe su'stan e chimice coro&ive!ț

Avanta>e:

• se %ot reali&a %ere i cortină )oarte 4nal i, de com%le@itate ridicată din %unct de vedere alț ț

materialelor utili&ateH• %ro)ilele sunt 4ngusteH• sunt mai ie)tini din %unct de vedere al materialelor utili&ateH

De&avanta>e:

• este necesar acces din e@terior %entru montarea lorH•

durata mare de ansam'lareH se montea&ă %iesă cu %iesăH• la monta> este nevoie de s%a iu mare de de%o&itareHț

• din monta> %ot să a%ară devia ii de %laneitateHț

• %osi'ilitate limitată de %reluare a a'aterilor de la %laneitatea structuriiH

II.'.2 &ERETE CORTINĂ SEMISTRUCTURAL LINEAR

Figura !$ ; 1erete cortină semistructural linear

1ro)ilele sunt vi&i'ile din interior! 1e e@terior %ro)ilul este vi&i'il doar %e un sens

Nori&ontal sau vertical, iar %e celălalt sens este vi&i'ilă o linie neagră Nsilicon re&istent la U*;

+a&e ultraviolete ; sunt radia ii electromagneticeț cu o lungime de undă mai mică dec5t radia iileț

http://ro.wikipedia.org/wiki/Radia%C8%9Bie_electromagnetic%C4%83






luminii %erce%ute de ochiul omenesc! De asemenea etan area se reali&ea&ă cu a>utorulș

garniturilor 1DM, iar grosimea striclei utili&ate %oate avea o grosime 4ntre " i $0mm!ș

Figura !9 ; 1erete cortină semistructural linear

II.'.' &ERETE CORTINĂ SEMISTRUCTURAL CU RAMĂ

Figura !" ; 1erete cortină semistructural cu ramă

1ro)ilele sunt vi&i'ile din interior, dar %e e@terior este vi&i'il doar un contur 4ngust %entru

)iecare sticlă! Deschiderile )erestrelor se %ot reali&a doar către e@teriorul clădirii!

Im%ermea'ilitatea se reali&ea&ă cu ( r5nduri de garnituri 1DM, dar i cu un sistem de scurgereș

%entru orice ti% de acumulare de a%ă! -e %oate utili&a sticla cu grosimi de %5nă la $mm!

II.'.( &ERETE CORTINĂ STRUCTURAL

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ochi


http://ro.wikipedia.org/wiki/Om






Figura!= ; 1erete cortină structural

1ro)ilele sunt vi&i'ile din

interior, dar %e e@terior singurele

elemente vi&i'ile sunt sticla i elementele de etan are: garniturile 1DM sau liniile de siliconș ș

4nguste dintre )oile de sticlă , ce %ot avea grosimi 4ntre " i ( mm! Deschiderile )erestrelor se %otș

reali&a doar către e@teriorul clădirii!

Acest ti% de %erete cortină dă im%resia unui %erete alcătuit 4n 4ntregime din sticlă,

re&ult5nd un im%act estetic deose'it! Din %unct de vedere al costurilor acest ti% de %erete este

unul dintre cele mai scum%e!

Avanta>e:

• nu se vad %ro)ile la e@teriorH

• se %oate reali&a drena>ul la geamurile 4nclinateH

• %er)orman e termice 'uneHț

De&avanta>e:

• siliconul tre'uie a%licat de către %ersoane s%eciali&ateH

• %ot să a%ară %ro'leme legate de siguran ă a sticleiHț

II.( CLASIICĂRI ALE SISTEMELOR %E &ERE I CORTINĂ Ț



Tema %entru %roiectarea de ansam'lu i %entru detalierea constructivă a %ere ilor cortină,ș ț

va avea 4n vedere următoarele: dis%unerea i alcătuirea elementelor structurii %ro%rii a %eretelui,ș

ra%ortul 4ntre su%ra)a a %anourilor vitrate i a celor o%ace, a e&area %anourilor vitrate sau o%ace 4nț ș ș

ra%ort cu structura %ro%rie, culoarea elementelor structurii %ro%rii, a sticlei i a %anourilor ș

o%ace!!!etc

II!$!# Jn ra%ort cu %o&i ia )a ă de sistemul structural al construc iei, )a adele u oare se %otț ț ț ț ș

clasi)ica ast)el:

• )a ade u oare cu monta> 4n %anouri ; %anourile de )a adă, com%let echi%ate, se montea&ăț ș ț

4ntre %lan eele construc iei, av5nd 4năl imea delimitată de acesteaHș ț ț

• )a ade u oare de ti% Ksistem de %erete cortinăK ; %anourile de )a adă, se montea&ă %e unț ș ț

sistem structural %ro%riu din aluminiu sau o el, situat 4n a)ara %lan eului care limitea&ăț ș

clădirea!

II!$! Din %unctul de vedere al con)igura iei sistemului structural %ro%riu, %eretele cortină %oateț

)i alcătuit ast)el:

• cu elemente dis%use 4ntr;o com%o&i ie 4n care se distinge o dominantă verticalăHț

• cu elemente dis%use 4ntr;o com%o&i ie 4n care se distinge o dominantă ori&ontalăHț

• cu elemente dis%use 4ntr;o alcătuire rectangulară Ndar sunt %osi'ile i alcătuiri %articulareș

cu

%anouri tra%e&oidale sau 4n )ormă de %aralelogram!

II!$!( Din %unctul de vedere al imaginii %eretelui vă&ută din e@terior: N a )ost %re&entatăanterior!

II!$!$ Du%ă modul de %rindere a %anourilor, vitrate sau o%ace, de sistemul structural %ro%riu din

aluminiu sau o el, %ot e@ista următoarele variante:ț

• cu )i@area geamurilor termoi&olante sau %anourilor o%ace %e sistemul structural al

%eretelui cortină, %rin intermediul unor garnituri i al unui %ro)il %resor e@terior, mascatș

cu un %ro)il de ornament de diverse )orme Nsistem de %erete cortină clasicH• %rin li%irea geamurilor sau a %anourilor o%ace cu ade&iv structural, re&istent la radia iaț

ultravioletă, %e %ro)ilele distan iere din aluminiu elo@at i )i@area %unctuală Ncu %ieseț ș

s%eciale a acestora %e sistemul structural al %eretelui cortină!



II!$!9 in5nd seama de %osi'ilitatea %revederii unor %anouri mo'ile, %ot e@ista:Ț

• %ere i cortină cu %anouri )i@e, vitrate isau o%aceHț ș

%ere i cortină, care %e l5ngă %anourile )i@e, con in i %anouri mo'ile N)erestre iț ț ș ș

u i din aluminiu!ș

II!$!" Du%ă gradul de %er)orman ă %e care 4l %ot asigura %ere ii cortină, clădirile %ot )iț țclasi)icate ast)el:

• clădiri cu grad de %er)orman ă ma@im Nnu au vitra>e mo'ile i sunt %revă&ute cuț ș

climati&are centrali&atăH• clădiri cu grad de %er)orman ă mediu N%ot avea vitra>e mo'ile i climati&are %ar ialăHț ș ț

• clădiri cu grad de %er)orman ă normal Nunele clădiri din %eisa>ul industrial, cu vitra>eț

mo'ile i climati&are %ar ială!ș ț

II.) MENTENAN A I RE&ARA IILE SISTEMELOR %E &ERE I CORTINĂ Ț Ș Ț Ț

-tructurile %ortante au o durată de via ă )oarte lungă )ără a )i necesare măsuri deț

mentenan ă %entru acestea Ncondi ia esentială de res%ectat este ca acestea să )ie %rote>ateț ț

4m%otriva intem%eriilor ; tencuieli i vo%seli, diverse %ro)ile !!!etc ; cele mai su%use solicitărilor ș

)iind su%ra)e ele 4nveli urilor e@terioare i interioare !ț ș ș

Jn ca&ul %ere ilor cortină, a%ro@imativ #0;#9Q din 4ntregul cheltuielilor cu ciclul de via ăț ț

sunt re%re&entate de cheltuielile cu mentenan ă, ce cu%rind măsuri %recum: ins%ec ii, re%ara ii,ț ț ț

%uneri 4n )unc iune! Uneori mentenan a %oate costa cu mult mai mult dec5t %roduc ia lor 4n sine!ț ț ț

Ca e@em%lu su%ra)a a vitrată a clădiriiț Bur> Ohali)a, Du'ai, miratele Ara'e Unite,

alcătuită din "000 de %anouri de sticlă necesită o cură are %eriodică de $ ori %e an!ț

1rintre lucrările de re%ara ii i mentenan ă ce a%ar )recvent 4n ca&ul %ere ilor cortinăț ș ț ț

numără următoarele: schim'uri de geamuri, re)aceri de i&ola ii %entru &onele dintre geamuri 4nț

ca&ul %ere ilor cortină structurali, detectarea i recti)icarea scurgerilor de a%ă,ț ș

reglareaschim'urilor )erestrelor i u ilor, cură area su%ra)e elor vitrate i au@iliare!!!etc!ș ș ț ț ș

CA*ITOLUL III. #ATERIALELE SISTE#ULUI DE *ERE I CORTINĂȚ

I CARACTERISTICILE LOR Ș



-istemele de %ere i cortină sunt alcătuite ast)el 4nc5t să %ermită ada%tarea lor, 4n limiteț

destul de largi, at5t la diverse ti%uri de construc ii, c5t i la diverse condi ii de mediu climatic!ț ș ț

3istemele de pere i cortină au în alcatuirea lor următoarele componente:ț

• sistemul structural %ro%riu constituit din montan i Nelemente verticale i rigle;ț ș

distan iertraverse Nelemente ori&ontaleHț• %anouri montate %e sistemul structural %ro%riu i care %ot )i: %anouri trans%arente dinș

sticlă N)i@e sau mo'ile, sau %anouri o%aceH• dis%o&itive de %rindere, )i@are, etan are i )inisare N%iese s%eciale, garnituri i chituriHș ș ș

• geamuri termoi&olante!

III.1 Si#*e+ul #*!u"*u!al al unui #i#*e+ de ,e!e*e "$!*in- e#*e al"-*ui* dinu!+-*$a!ele "$+,$nen*e

• montan i Nelemente verticaleHț

• rigle;distan iertraverse Nelemente ori&ontaleHț

• dis%o&itive s%eciale cu rol de re&emare %e sistemul structural al construc iei!ț

-tructura %ro%rie a %eretelui cortină %oate )i e@ecutată din următoarele materiale: o elț

ino@ida'il sau auto%rote>at, lemn, aluminiu sau mi@tă din 1*C, o el isau aluminiu!ț ș

Figura (!#! ; -tructură %erete cortină din o elț Figura (!! ;

-tructură %erete cortină din lemn



Figura (!(! ; -tructură %erete cortină din aluminiu Figura (!$! ; -tructură %erete cortină mi@tă

III.1.1 M$n*an ii ț

Montan ii trans)eră 4ncărcările a%licate sistemelor de %ere i cortină la sistemul structuralț ț

al construc iei! 1ot )i reali&a i dintr;un singur %ro)il sau din două %ro)ile cu%late Nchesonate i auț ț ș

di)erite )orme i marimi, re&ultate 4n urma unui calcul de dimensionare, e)ectuat 4n con)ormitateș

cu reglementările tehnice s%eci)ice din +om5niaH

1ot avea lungimi care să aco%ere unul sau două niveluri i se echi%ea&ă cu %iese sau dis%o&itiveș

de

)i@are de clădire, reali&5nd %uncte relativ )i@e!

1entru %reluarea dilatărilor datorate tem%eraturii, la 4m'inările dintre montan i Nmai lungiț

de $ !!! m, se %revad ecli e din aluminiu Nav5nd ga'arit c5t sec iunea camerelor sec iunilor ș ț ț

montan ilor 4n care se introduc, care se )i@ea&ă cu uru'uri numai %e o %arte a rostului deț ș

4m'inare, ast)el 4nc5t să )ie %osi'ilă dilatarea N4ntre e@tremită ile montan ilor se lasă un rost deț ț

minim mm!

Fingura (!$ ; Montant



Fingura (!9 ; Montant N%ro)il chesonat

III.1.2 Rigle/di#*an ie!0T!ae!#eț

+iglele;distan ier sunt elemente ori&ontale i trans)eră la montan i o %arte din 4ncărcărileț ș ț

%anourilor de 4nchidere! Ca i montan ii %ot avea sec iuni de )orme i mărimi di)erite i suntș ț ț ș ș

%revă&ute cu decu%ări e@ecutate cu %reci&ie, %entru a se reali&a 4m'inări corecte i elastice,ș

indi)erent de unghiul de racordare!

1entru riglele;distan ier, de regulă nu sunt recomandate rosturi de dilatare termicăHț

)urni&orul %ro)ilelor va garanta, 4n acest ca&, %ăstrarea sta'ilită ii riglelor;distan ier la solicitareaț ț

din tem%eratură!

Fingura (!" ; Jm'inarea riglei;distan ier de montantul %eretelui cortinăț



III.1.' %i#,$i*ie #,e"iale "u !$l de !ee+a!e ,e #i#*e+ul #*!u"*u!al al "$n#*!u" iei ț

1rin intermediul acestor dis%o&itive Na%aratele de rea&em ale montan ilor se transmit laț

sistemul structural al construc iei toate )or ele a)erente sistemelor de %ere i cortină N4ncărcărileț ț ț

gravita ionale, 4ncărcările din v5nt, 4ncărcările seismice i alte 4ncărcări ce mai %ot re&ulta caț ș

modele ale altor ac iuni!ț

Dis%o&itivele de re&emare sunt %revă&ute cu găuri ovali&ate, care %ermit o %rindereKelasticăK a sistemului de %ere i cortină de sistemul structural al construc iei, asigur5ndț ț

%osi'ilitatea unor de%lasări cu valori reduse 4n tim%ul mi cărilor seismice %uternice, dar iș ș

%osi'ilitatea alinierii %er)ect verticale a %eretelui cortină, 4n vederea %reluării a'aterilor sistemului structural al construc iei!ț

Mărimea dis%o&itivelor de re&emare este determinată de greutatea vitra>elor i, du%ă ca&,ș

de a'aterile sistemului structural al construc iei %e care se montea&ă %eretele cortină!ț

A%aratele de rea&em N4n ca&ul construc iilor din 'eton vor )i )i@ate de sistemul structuralț

al construc iei %rin intermediul ancorelor;cone@%andH contactul dintre )a a 'etonului i a%aratulț ț ș

de rea&em a%licat tre'uie să )ie intim, %entru ca ancorele să %oată %relua doar e)orturi de 4ntindere4n ti>a sau )or a tăietoare, nicidecum e)ecte de 4ncovoiere!ț

Figura (!=; Dis%o&itiv cu rol de re&emare %entru %ere ii cortinăț

III.1.( %i#,$i*ie de ,!inde!e3 4i5a!e3 e*an a!e i 4ini#a!e 6,ie#e #,e"iale3 ga!ni*u!i i "7i*u!i8 ș ș ș

1ro)ilele de %resor ; sunt utili&ate %entru montarea %anourilor vitrate sau o%ace, suntcom%ati'ile cu sistemul de %erete cortină utili&at 3i au )orma acestuia N%lană sau )r5ntă!

Figura (! ; 1ro)il de %resor



1ro)ilele ornament %entru %ro)ilele de %resor Ncu )orme 3i dimensiuni 4n )unc2ie de

sistemul de %erete cortină, %ro)ilele de racordare la )r5ngeri, distan2ierii %entru vitra>e,

%ro)ilele de legătură 3i i&olare 4ntre montan2i 3i 'en&ile de %resiune, %iesele de legătură 4ntre

montan2i 3i riglele G distan2ier, sunt re&olvate 3i date 4n cataloagele de s%ecialitate ale )irmelor

%roducătoare!

/arniturile 3i chiturile de etan3are vor )i alese ast)el 4nc5t %ro%rietă2ile mecanice de

re&isten2ă 3i de)orma'ilitate ale acestora să nu se modi)ice semni)icativ, %e durata de

e@%loatare a sistemului de %erete cortină, sta'ilită %rin tema de %roiectare!

Fig! (!8 ; lemente de 4m'inare, )i@are 3i etan3are a %anourilor de )a2adă!

III.1.) Gea+ul *e!+$i$lan* ,en*!u #i#*e+ul de ,e!e*e "$!*in-

-ticla ; su'stan ă solidă, amor)ă, trans%arentă, translucidă sau o%acă, dură, cu un luciuț

%articular, li%sită de )le@i'ilitate, casantă, rău conducătoare de căldură i de electricitate, )ormatăș

dintr;un amestec de silica i i o' inută %rin to%ire!ț ș ț -iliciul este principalul component al

sticlei N4n mod o'i nuit =#Q!ș

Cea mai veche $tic-, gasită 4n stare naturală, este cunoscută dre%t cea vulcanică,

re&ultată %rin răcirea ra%idă a lavei! amenii o )oloseau %entru 'i>uterii sau %entru reali&area

v5r)urilor de lance, utili&ate mai a%oi la v5nătoare! -e %are totu3i că 4n gi%t s;a )a'ricat %rima



dată $tic-a %e la #$00 4! e! n!! Aici se găsesc )igurate toate )a&ele )a'ricării 3i %relucrării sticlei,

găsindu;se inclusiv unelte 3i a%arate utili&ate 4n acea %erioadă!

/eamurile utili&ate %entru reali&area sistemelor de %ere i cortină sunt geamuriț

termoi&olante, )onoi&olante, cu re&isten a s%orită la )oc, incolore sau colorate, care sunt alcătuiteț

din două )oi de geam, 4ntre care se a)la un s%a iu 4nchis ermetic! Calitatea geamurilor ț

termoi&olante %oate )i o' inută )ie %rin calitatea geamului, a s%a iului cu%rins 4ntre geamuri, sauț ț

%rin %elicule li%ite %e geam N)olii! /rosimile %anourilor de geam sunt )oarte di)erite, 4n )unc ieț

de e)icien a ce urmea&ă a )i reali&ată Nde e@em%lu ";#;" mm: geam;aer;geam! -%a iul dintreț ț

geamuri %oate )i cu aer uscat Ngrad de etanseitate ma@imă %e tot tim%ul e@isten ei %ere ilor ț ț

cortină, sau cu ga&e inerte Nsolu ia cea mai 'ună din %unct de vedere al trans)erului de caldură!ț

Alegerea ti%ului de geam va )i )acută de către %roiectantul general al sistemului de %eretecortină, %e 'a&a datelor din tema de %roiectare, a cerin elor s%eci)ice re)eritoare la coe)icientul deț

i&olare termică, cerin ele de %rotec ie solară, %lastica )a adei i a modului de s%argere 4n ca& deț ț ț ș

avariere! 1ot )i utili&ate următoarele ti%uri de geamuri:

• geam cu structură omogenă ; geamul o'i nuit Ngeamul tras, este ti%ul de geam cel maiș

4nt5lnit 4n industria sticleiH• geam armat ; este geam laminat neted sau cu ornamente %e o %arte sau %e am'ele %ăr i,ț

%revă&ut cu armătura din s5rmă care asigură coe&iunea 4n ca& de s%argere a geamului!

1rinci%ala calitate a acestui ti% de geam este re&isten a la )ocHț

• geam securi&at ; este %rodus %rin 4ncăl&irea sticlei la o tem%eratură de a%ro@imativ "90

de grade Celsius, %unct 4n care aceasta 4nce%e să se 4nmoaie, a%oi su%ra)e ele e@terneț

sunt răcite cu ra%iditate! Acest %roces este controlat electronic iar %arametrii du%ă care

se reali&ea&ă acest %roces in)luen ea&ă )undamental calitatea geamului securi&at!ț !

+e&istenta sa mecanică la 4ndoire este de o'icei de %atru sau cinci ori mai mare dec5t a

sticlei normale i de aceea este )olosită in a%lica ii unde se im%une str5ngerea mecanică aș ț

diverselor %iese metalice %e sticlă! Dacă se s%arge, se )racturea&ă 4n cio'uri )oarte mici,

ino)ensive, ast)el )iind asigurată securitatea i siguran a %ersoanelor care %ot veni 4nș ț

contact cu acesteaH• geam K)loatK ; este )a'ricat din sticlă de 4naltă calitate , av5nd )e e %lan %aralele,ț

su%ra)a a naturală i trans%aren ă nedistorsionatăHț ș ț

• geam multistrat ; este reali&at %rin asocierea a două )oi de sticlă %rinse 4m%reuna de unul

sau mai multe )ilme din %lastic ca 4ntr;un sandich! La momentul s%argerii sau

im%actului, aceste )ilme re in )oile de geam! /eamul se s%arge 4n 'ucă i, dar răm5nț ț



aderente la )ilmNe! Ac%$t tip d% $tic- conf%r n "rad /ar% d% $i"ran at0t -aț

1nc%rcri-% d% %frac i% c0t i -a prot%2ar%a !itrin%-or3 4nci-or3 $-i-or d% $port3ț ș

d%/i$o-ri-or i part%rri-or d% -ocin %.ș ț

Fig! (!#0! ; /eam termoi&olantR

-ilicagel sau gel de silice este un material granular cu %oro&itate mare! ste )olosit 4n tehnicăca a'sor'ant %entru ume&eală!

Fig! (!##! ; /eam armat

Fig! (!#! ; /eam securi&atFig! (!#(! ; /eam K)loatK

http://ro.wikipedia.org/wiki/Siliciu


http://ro.wikipedia.org/wiki/Absorbant



http://ro.wikipedia.org/wiki/Umiditate







Fig! (!#$! ; /eam multistrat Nstrati)icatJn alegerea solu iei constructive %entru e@ecutarea sistemelor de %ere i %e l5ngă cerin eleț ț ț

s%eci)ice ale %roiectului de arhitectură, se va ine cont i de următoarele as%ecte:ț ș

• satis)acerea cerin elor de %er)orman ă, 4n condi ii de cost total minim %e durata deț ț ț

e@%loatare Nde serviciu, %revă&ută %rin temă de %roiectareH %entru aceasta se vor

utili&a numai materiale Ngarnituri, materiale de etan are, accesorii s%eci)iceș

sistemului de %erete cortină utili&atH•

condi iile de agresivitate ale mediului natural i antro%ic:ț ș ;agresivitatea mediului natural Nde e@em%lu, salinitatea 4n &ona litoraluluiH ;agresivitatea mediului 4ncon>urator, %rovenită din %oluarea ur'ană i dega>ăriș

agresive 4n &onele industriale!

III.2 Ele+en*ele3 "a!a"*e!i#*i"ile a!ia9ile i ina!ia9ile ale ,e!e*elui de *i, "$!*in- ș

lementele varia'ile:

• dimensiunile %ro)ilelor %entru reali&area sistemului structuralH•

grosimea i dimensiunile 4n %lan ale %anourilor de 4nchidereHș• ochiurile mo'ile ; dimensiuni ale acestora i modalită ile de deschidereHș ț

• geamuri termoi&olanteH

lemente invaria'ile:

• ti%uri de %ro)ile Nmontan i, rigle;distan ier, %iese au@iliare, garnituri!!!etcHț ț

• 4m'inarea %ro)ilelorH• alcătuirea 4n sec iune a %anourilor de 4nchidereHț

• tehnologia i dis%o&itivele s%eciale de )i@are a %anourilor de 4nchidere %e sistemulș

structuralH• sistemul de %rindere al montan ilor %e sistemul structural al construc ieiHț ț

• drena>ul i ventila ia sistemului de %erete cortinăHș ț

• i&olarea termică, etan eitatea i re&isten a la )oc!ș ș ț

CA*ITOLUL IV. CERINȚE I CRITERII GENERALE *ENTRU *ERE IIȘ Ț

CORTINĂ. SOLU IIȚ



I:.1 Ele+en*e gene!ale

E5igen ele de ,e!4$!+an -ț ț s%eci)ice sistemelor de %ere i cortină %ot )i gru%ate 4n douăț

categorii:

5 e5igen e 4un" i$naleț ț care se re)eră la:a. conservarea calită ii i ca%acită ii )unc ionale a unui sistem de %erete cortină, %e durataț ș ț ț

de e@isten ă a acestuia, sta'ilită 4n cadrul %rocesului de %roiectareHț

4. asigurarea unei com%ortări )avora'ile 4n e@%loatare, ast)el 4nc5t să nu )ie a)ectate, 4nnici un )el, %ersoanele care 4 i des)ă oară activitatea 4n clădire i să )ie a)ectate, 4ntr;oș ș ș

măsură c5t mai redusă, valorile materiale e@istente, sau sistemele tehnologice s%eci)iceNinstala ii, echi%amente!ț

5 e5igen e #*!u"*u!aleț care se re)eră la:a. re&isten a i sta'ilitatea sistemelor de %ere i cortină, corelata cuț ș ț

4. ca%acitatea de a nu se avaria, ca urmare a de)ormării, 4n regim static i dinamic, aș

sistemului structural al construc ieiț !

Criteriile de %er)orman ă asociate acestor e@igen e au 4n vedere, du%ă ca&, e)orturile isauț ț ș

de)orma iile generate de di)erite ac iuni, ado%t5ndu;se, du%ă ca&, anumite niveluri de asigurare!ț ț

I:.2 Ti,u!ile de ;n"-!"-!i la "a!e #un* #u,u i ,e!e ii "$!*in- ș ț

6ncrcri-% p%r/an%nt% vor cu%rinde:

S greutatea %ro%rie a elementelor com%onente ale %eretelui cortinăH

S greutatea %ăr ilor )i@e ale utila>ului %entru 4ntre inerea s%ălarea )a adei Nsinele deț ț ț

ghidareH

S greută ile elementelor de instala ii de climati&are sau ale %arasolarelor care suntț ț

su%ortate direct de structura %ro%rie a %eretelui cortinăH

6ncrcri-% d% %7p-oatar% 8 1ncrcri !aria4i-% vor include:

S greutatea utila>ului %entru 4ntre inereas%ălarea )a adelorHț ț

S greutatea %ersoanelor care deservesc utila>ulH



Va-ori-% nor/at% a-% 1ncrcrii din !0nt i coe)icien ii %ar iali de siguran a careș ț ț ț

multi%lică valorile 4ncărcărilor normate %entru o' inerea 4ncărcărilor de calcul, seț

sta'ilesc consider5nd %resiunea dinamică de 'a&ă cu %erioda de revenire de #0 ani Nla

solicitarea investitorului %oate )i 9 de ani sau 90 de ani!Următoarele as%ecte vor )i luate 4n considerare, 4n mod s%ecial, la %roiectarea %ere ilorț

cortină:

S varia ia cu 4năl imea a %resiunii dinamice de 'a&ă Hț ț

S e)ectul adă%ostiriiH

S e)ectul 4ncărcărilor locale 4n &onele de margine ale su%ra)e elor e@%use Nmuchii iț ș

col uriHț

S com%onentele statice i )luctuante ale v5ntului se vor lua 4n considerare 4m%reună %entrușclădirile cu 4năl ime mai mare de $0 m!ț

6ncrcar%a din 9pad se va lua 4n considerare %entru calculul %ere ilor cortină 4nclina iț ț

N%anta mai mică sau egală cu "0 %recum i %entru toate )a adele 4n care se %ot %roduceș ț

aglomerări de &ă%adă !

1entru clădirile curente, greutatea de re)erin ă a stratului de &ă%adă se va lua din ta'elul #ț

al -TA- #0#0#0# %entru %erioada de revenire de #0 ani Nla solicitarea investitorului

%oate )i 9 90 ani!

6ncrcar%a din t%/p%ratra %7t%rioar tre'uie să ină seama de eventualele modi)icăriț

dimensionale ale elementelor %ere ilor cortină, datorate varia iilor de tem%eratură %eț ț

%erioade mai lungi Niarnă G vară, sau %e %erioade mai scurte Nalternante generate de

)enomenele de 4nsoleiere, res%ectiv de um'rire! Un sistem de %erete cortină tre'uie să

su%orte, )ără inconvenien2e, varia ii de tem%eratură cu%rinse 4ntre următoarele valori deț

tem%eraturi limită: ;9C, res%ectiv P"0C! -e va avea 4n vedere i situa ia unei 4nsoleieriș ț

%relungite, urmată de o aversă %uternică de %loaie!

1entru ac in%a t%/p%ratri-or t%no-o"ic%ț se vor colecta date tehnologice s%eci)ice

con)orm %revederilor -TA- #0#0#;=9H

Pentru preluarea dilatarilor:



S la 4m'inările dintre montan i, se %revăd inser ii din Al, care se )i@ea&ă cu uru'uri numaiț ț ș

%e o %arte a rostului de 4m'inare, ast)el 4nc5t să )ie %osi'ilă dilatarea Nrostul 4ntre

montan i este min! mmHț

S la una din e@tremită i se va %revedea o ancoră care să %ermită dilatările a@iale aleț

%ro)ilului de montant! Jn ca&ul 4n care un %ro)il de montant 4nchide două nivele Ngrinda %e trei rea&eme este necesar ca i ancora intermediară să %ermită dilatarea a@ială aș

%ro)ilelor de montantH

Ac in%a ctr%/r-iț asu%ra %ere ilor cortină se mani)estă %rin următoarele e)ecte careț

se %roduc simultan i se su%ra%un e)ectelor 4ncărcărilor verticale:ș

a; 4fectul direct al for elor de iner ieț ț cores%un&ătoare %rodusului dintre masa %eretelui

cortină i accelera ia %e care aceasta o ca%ătă 4n tim%ul cutremuruluiHș ț

4; 4fectul indirect rezultat din deforma iile impuse peretelui cortinăț %rin de%lasările laterale

relative ale %unctelor de %rindere de structura %rinci%ală!

1ere ii cortină vor )i %roiec ati %entru a %utea %relua toate de)orma iile laterale aleț ț ț

structurii %rinci%ale %roduse de ac iunea seismică Nde%lasările relative de nivel, inclusiv e)ectulț

torsiunii generale al clădirii i anume:ș

S de%lasările structurii %rinci%ale %e direc ie %aralelă cu %lanul %ereteluiHț

S de%lasările structurii %rinci%ale %e direc ie %er%endiculară %e %lanul %eretelui 4n ca&ulț

montan ilor care sunt )i@a i %e mai mult de două %lan ee Nmontan i continui %e două eta>eHț ț ș ț

S de%lasările structurii %rinci%ale %e am'ele direc ii %entru montan ii de col !ț ț ț

Ac in%a !i4ra ii-or ind$% d% $r$% d% p%rtr4a i% %7t%rioar%.ț ț ț

*i'ra iile sistemelor de %ere i cortină, generate de ac iuni e@terioare construc iei Nra)alele de v5nt,ț ț ț ț

ac iunea %loii sau a grindinii, diverse &gomote aeriene nu tre'uie să %roducă nici un e)ect deț

s%argere, ru%ere sau deteriorare a elementelor com%onente ale acestora! com%ortarecores%un&ătoare a sistemelor de %ere i cortină la ac iunea vi'ra iilor se o' ine i %rin alegereaț ț ț ț ș

rosimii diferite a foilor de eam termoizolant ! -e recomandă ca )oaia e@terioară să )ie degrosime mai mare dec5t cea interioară, evit5ndu;se ast)el i de)ormarea %ronun ată a )oiiș ț

e@terioare, ca urmare a dilatării aerului dintre )oile de geam!



Anvelo%a N)a ada unei clădiri tre'uie să %rote>e&e la intem%erii N%loaie, v5nt, &ă%adă,ț

tre'uie să asigure un mediu con)orta'il, să )ie sigură at5t %e %erioada construc iei c5t i %eț ș

%erioada utili&ării ei, tre'uind totodată să; i %ăstre&e as%ectul de;a lungul vie ii!ș ț

Anvelo%a unei clădiri are 4n com%onen a sa mai multe elementeH )iecare dintre acestea sunt aleseț

să servească anumitor sco%uri:F%r%$tr%-% ; asigură ventilarea, sunt u or de 4ntre inut, sunt u or de ac ionat, au as%ect %lăcut, %otș ț ș ț

)i o ie ire 4n ca& de incendiu sau %ermit dega>area )umului, au re&isten ă la e)rac ie sau e@%lo&ieHș ț ț

U i-%ș G sunt utili&ate %entru siguran ă, sunt ie iri 4n ca& de urgen ă, au re&isten ă la )oc, au as%ectț ș ț ț

%lăcut, sunt u or de ac ionat, sunt ro'usteHș ț

Stic-a < asigură securitatea, are re&isten ă la e@%lo&ii, siguran ă la s%argere, are re&isten ăț ț ț

mecanică ridicată, atenuea&ă )onic i termic, %oate reduce %ătrunderea soarelui 4n incintă, reduceș

transmiterea ra&elor ultraviolete, are as%ect %lacutH

*an%-- ; as%ect %lacut, re&isten ă la vandalism, atenuea&ă termic i )onic,re&isten ă la a'ra&iuneț ș ț

N)recare, com%ortare 'ună la )oc, u or de instalatHș

I: .' S$lu ii de *!an#+i*e!e a ;n"-!"-!il$! ;n "aul #i#*e+el$! de ,e!e i "$!*in-ț ț

-istemele de %ere i cortină sunt, 4n general, com%onente ale construc iilor care au un rolț ț

de 4nchidere sau de se%arare a di)eritelor s%a ii! Aceste com%onente se disting %rinț

următoarele:

• au, 4n general, o con)igura ie %lană, ast)el 4nc5t se %ot distinge 4n mod natural as%ecteț

s%eci)ice i condi ii re)eritoare la com%ortarea su' ac iuni 4n %lanul lor, res%ectiv su'ș ț ț

ac iuni normale %e %lanul lorHț

• %reiau di)eritele 4ncărcări i le transmit sistemului structural al clădiriiHș

• %ot avea di)erite solu ii de alcătuireHț

-olu iile ado%tate %entru reali&area %ere ilor cortină %ot di)eri du%ă mai multe criterii:ț ț• materialul de alcătuire a sistemului structural %ro%riu Naluminiu sau o elHț

• modul de re&emare a acestora %e sistemul structural al clădirii N4n %lanul lor, res%ectiv

normal %e %lanul lorH• rigiditatea N4n s%ecial 4n %lanul lorH• eventuala continuitate N4n %lanul lor sau normal %e acesta, %e mai multe %anouri!



4xien ele principale, privind comportarea su$ încărcări normale pe planul pere ilor ț ț

cortină, sunt:• conservarea %ro%rietă ilor de etan eitateHț ș

• asigurarea transmiterii, 4n 'une condi ii, a )or elor ori&ontale la sistemul structural alț ț

construc ieiHț

•

evitarea avarierii %ere ilor cortină, ca urmare a de)orma iilor im%use de de)ormareaț țsistemului structural al construc iei, 4n s%ecial 4n ca&ul 4n care solu ia este conce%ută deț ț

a a natură, 4nc5t să se reali&e&e continuitate %e mai multe %anouriHș

• evitarea avarierii unor instala ii sau echi%amente care sunt 4n imediata a%ro%iere aț

%ere ilor cortină, sau sunt 4n contact cu ace tia!ț ș

-e va acorda o aten ie deose'ită sistemelor de %ere i cortină, care au 4n alcătuirea lor ț ț

%anouri vitrate, ca urmare a a'sen ei ca%acită ii de de)ormare %lastică a sticlei! De)orma ia deț ț ț

ru%ere a sticlei este )oarte redusă, ast)el 4nc5t tre'uie ado%tate solu ii %rin care să se eviteț

transmiterea de de)orma ii im%use sticlei! Tre'uie men ionat ca sticla utili&ată curent 4nț ț

construc ii nu %oate )i considerată dre%t un material cu %ro%rietă i de re&istentă )ia'ile, care să;iț ț

%ermită să >oace un eventual rol de com%onentă structurală din %unctul de vedere al 4ncărcărilor orientate 4n %lanul unui %erete cortină! De calită ile de re&isten a ale sticlei N%entru care suntț ț

necesare veri)icări %rin calcul se %oate 'ene)icia numai 4n legătură cu 4ncărcările a%licate normal %e %lanul acesteia N4n %rinci%al de către ac iunea v5ntului sau de către ac iunea seismică! Tre'uieț ț

avut 4n vedere )a%tul că, dacă nu se ado%tă solu ii s%eciale de %rotec ie, s%argerea sticlei, careț ț

%oate )i e@%lo&ivă, %oate avea urmari grave %entru oameni sau alte elemente e@%use!

1entru sistemele de %ere i cortină se %ot ado%ta di)eriteț solu ii de rezemare leare deț

sistemul structural al construc iei.ț Acestea %ot )i di)eren iate din %unctul de vedere al transmiteriiț

4ncărcărilor care ac ionea&ă 4n %lanul sistemelor de %ere i cortină, res%ectiv normal %e %lanulț ț

acestora! Legarea %eretelui cortină de sistemul structural al construc iei se )ace %rin )i@areaț

montan ilor, la nivelul %lan eelor, 4n a%aratele de rea&em s%eciale, )i@ate de acestea!ț ș

5in punctul de vedere al transmiterii for elor în planul sistemului de perete cortinăț , se

%ot ado%ta, dre%t ti%uri de solu ii de 'a&ă, acelea 4n care:ț

• un %anou de %erete cortină transmite )orte e@clusiv la %artea in)erioară, de%lasările

relative, )a ă de sistemul structural al construc iei 4n lungul celorlalte trei laturi, )iindț ț

li'ereH• un %anou de %erete cortină este sus%endat i transmite )orte e@clusiv la %artea su%erioară,ș

de%lasările relative )a ă de sistemul structural de re&isten ă 4n lungul celorlalte trei laturiț ț

)iind li'ere!



5in punctul de vedere al transmiterii încărcărilor, normal pe planul sistemului de perete

cortină, este necesar să se asigure o transmitere a )or elor normale %e %lanul %eretelui 4n lungul aț

cel %utin două laturi o%use N%aralele ale unui %anou! -e %ot ado%ta i solu ii cu re&emări %e treiș ț

sau %e %atru laturi ale unui c5m%, din %unctul de vedere al transmiterii )or elor! Jn ca&ulț

%anourilor care aco%eră mai multe c5m%uri, sistemul de re&emare %oate )i mai com%le@Nreali&5nd eventual condi ii de %lacă continuă %e mai multe c5m%uri, )ara a se negli>a 4nsăț

condi ia ca, %entru )iecare c5m%, re&emareatransmiterea să se reali&e&e %e cel %u in două laturiț ț

o%use! Din %unctul de vedere al com%ortării unui %anou ca o %lacă 4ncovoiată, se %ot ado%tasolu ii cu re&emare sim%lă, cu un anumit grad de 4ncastrare %e contur, sau cu asigurareaț

continuită ii %e una sau două direc ii!ț ț

I: .( M$du!i ,$#i9ile de "eda!e/aa!ie!e ,en*!u #i#*e+ele de ,e!e i "$!*in-ț

Modurile de 'a&ă ale unei %osi'ile avarieri sau cedări a sistemelor de %ere i cortină:ț

a Determinate de încărcările aplicate în planul unui perete, sunt de natura următoare:

• cedare determinată de )or e Nde regulă G )or e de iner ie, datorită li%sei de re&isten ăț ț ț ț

su)icientă Na unui %anou, sau a sistemului său de %rindere, 4n ra%ort cu )or ele de&voltateț

4n %lanul %anoului Nast)el de situa ii %ot )i generate, de regulă, de )or ele de iner ieț ț ț

seismice 4n ca&ul cutremurelor %uterniceH• cedare determinată de de)orma iile im%use, datorită de%ă irii de către de)orma iileț ș ț

sistemului structural al construc iei isau ale unui %anou, a limitelor %e care solu ia deț ș ț

re&emare N i de admitere a unor de%lasări relative 4ntre %anou i structura %rinci%ală leș ș

%ermite Nacestea se %ot re)eri la e)ectele de)ormării construc iei 4n tim%ul oscila iilor deț ț

ansam'lu ale acesteia, res%ectiv la in)luen a ac iunii tem%eraturii Ntem%eraturaț ț

tehnologică, climatic!

' Determinate de 4ncărcările a%licate normal pe planul unui perete, sunt de natura următoare:

• cedare a unui %anou, ca %laca 4ncovoiatăH• cedare a sistemului de %rindere!

ste %osi'il ca modurile %osi'ile de cedare, să se com'ine, datorită )a%tului că o solicitare %uternică du%ă una dintre schemele men ionate %oate reduce re&isten a 4n ra%ort cu cealaltăț ț

schemă!

I: .) Ce!in e i "!i*e!ii de ,e!4$!+an - #,e"i4i"eț ș ț



-istemele de %ere i cortină, inclusiv %rinderile acestora de sistemele structurale aleț

clădirilor, se vor %roiecta i se vor monta ast)el 4nc5t %e durata de reali&are i %e durata deș ș

e@%loatare a acestora să nu se %roducă nici unul dintre următoarele evenimente:

•

%ră'u irea totală a sistemului de %erete cortinăHș• %ră'u irea %ar ialălocală a sistemului de %erete cortinăHș ț

• distrugerea %anourilor de sticlăH• avarierea sistemelor de %rindere i a celor de etan are, ca re&ultat al unor de)orma iiș ș ț

e@cesive, )ie ale sistemelor structurale ale clădirilor, )ie ale structurilor de %ere i cortinăHț

• limitarea sau 'locarea totală a %osi'ilită ilor de deschidere;4nchidere a )erestrelor iț ș

u ilorHș

• vi'ra ii a căror intensitate să )ie inacce%ta'ilă %entru o e@%loatare normală a sistemelor ț

de %ere i cortină!ț

-atis)acerea acestor cerin e este condi ionată i de:ț ț ș

• conce% ia generală i de detaliu a sistemului de %erete cortină, a com%onentelor acestuia,ț ș

a legăturilor 4ntre com%onente i a legăturilor acestuia cu sistemul structural al clădiriiHș

• %ro%rietă ile, %er)orman ele, utili&area i modul de %unere 4n o%eră ale materialelor iț ț ș ș

%roduselor de construc ieHț

• calitatea e@ecu iei i reali&area lucrărilor de 4ntre inere necesare!ț ș ț

Cerin ele specifice ale investitorilor1utilizatorilor ț %rivind com%ortarea sistemelor de %ere i cortină su' e)ectul ac iunii dinamice a v5ntului, sau al unui cutremur de %am5nt suntț ț

următoarele:

• cerin a de siuran ă a vie iiț ț ț : reducerea riscului de %unere 4n %ericol a siguran eiț

%ersoanelor %rin căderea, 4n s%a iile %u'lice, sau 4n s%a iile 4n care se %ot a)la mai multeț ț

%ersoane Ncur ile interioare ale colilor, atriumuri etc! a geamurilor sistemelor de %ere iț ș ț

cortină! Această cerin ă im%une măsuri %entru %revenirea riscului de s%argere a sticlei iț ș

%revenirea căderii )ragmentelor de sticlă, dacă s;a %rodus s%argerea!• cerin a de limitare a deradărilor ț : reducerea costurilor %entru re%ararea sistemului de

%erete cortină avariat de cutremurul de %am5nt, %recum i a %ierderilor cau&ate deș

4ntreru%erea activită ii ca urmare a avarierii )a adei construc iei! Cerin a de siguran ă aț ț ț ț ț

vie ii este im%usă de sistemul de %rescri% ii 4n vigoare, 4n tim% ce cerin a de limitare aț ț ț

degradărilor a%ar ine, de regulă, numai investitorilor!ț



Criteriile de performan ă specificeț %e care tre'uie să le satis)acă sticla su' e)ectul ac iuniiț

seismice:

• cerin a de siguran ă a vie ii, %entru cutremurul de %ăm5nt considerat la %roiectare, cuț ț ț

%erioada medie de revenire de #00 de ani, este satis)ăcută atunci c5nd:; sticla se s%arge 4n 'ucă i, dar răm5ne 4n rame sau 4n ancora>e, 4n condi ii limită deț ț

sta'ilitate, %ut5nd să cădă 4n orice momentH

; sticla cade din rame, sau din ancora>e, 4n )ragmente mici, care nu %ot %une 4n %ericolvia a oamenilor Nmodul de s%argere a sticlei de%inde de ti%ul sticlei!ț

Această cerin ă nu %oate )i asigurată dacț

; )ragmentele de sticlă, chiar de mici dimensiuni Ndin geam securi&at, cad de la

4năl ime mare sau )oarte mareHț

; sticla se s%arge 4n cio'uri mari isau %anourile cad 4n 4ntregime, din rame, sauș

4m%reună cu ramele!

• cerin a de limitare a degradărilor su' e)ectul cutremurului Kde serviciuK, Ncu %erioadaț

medie de revenire de (0 de ani este satis)ăcută atunci c5nd:

; sticla răm5ne nea)ectată 4n rame sau 4n ancora>eH

; sticla )isurea&ă, 4nsă răm5ne %rinsă 4n rame sau 4n ancora>e i continuă să asigureș

)unc iunile de 4nchidere )a ă de e@terior N%rotec ia 4m%otriva agen ilor atmos)erici i %rotec iaț ț ț ț ș ț4m%otriva intru&iunii!

CA*ITOLUL V. TEHNOLOGIA DE REALI+ARE

:.1 GENERALITĂ I Ț

1entru e)ectuarea monta>ului unui sistem de %erete cortină, se va reali&a cu a>utorul unui %roiectant de s%ecialitate, un %roiect detaliat, %rivind re&olvarea tuturor ti%urilor de lucrări 3i care

va trata elementele de ansam'lu, %recum 3i detaliile s%eci)ice clădirii 3i a )iecărei &one 4n %arte,

care di)eră %rin sistemul 3isau natura materialelor N&ona vitrată, %lacarea cu %anouri din aluminiu

a unor &one ale )a2adei, t5m%lăria de aluminiu e@terioară!



1roiectul sistemului de %erete cortină, tre'uie să res%ecte normele tehnice 3i >uridice 4n

vigoare 4n +om5nia, %recum 3i %revederile cu%rinse 4n documentul Caiet de sarciniV! Acest

%roiect va )i %re&entat %roiectantului general, ela'orator al %roiectelor de arhitectură 3i re&isten2ă

ale construc2iei, 4n vederea avi&ării acestuia! Dacă %rime te un avi& )avora'il, acesta va )i 4naintatș

%entru veri)icare unor s%eciali3ti cu e@%erien2ă 4n această s%ecialitate, atesta2iM!T!C!T!, 4n con)ormitate cu Legea nr!#0#889!

Firma care va e)ectua monta>ul unui sistem de %erete cortină va %re&enta e3antioane

re%re&entative %entru )iecare ti% de elemente de )a2adă, la dimensiunile %revă&ute 4n %roiect

Nmontan2i, rigle G distan2ier, a%arate de rea&em, elemente de conectare, ti%uri de geamuri,

%anouri de aluminiu, ti%uri de elemente de t5m%lărie, care vor constitui elemente de re)erin2ă

3i com%ara2ie %e tim%ul des)ă3urării lucrărilor de e@ecu2ie!

dată cu livrarea elementelor com%onente ale unui sistem de %erete cortină, se va asigura

un monta> cali)icat, care va )i reali&at cu echi%e s%eciali&ate Nmonta>ul sistemelor de %ere2i se

reali&ea&ă, con)orm %rescri%2iilor tehnice ale %roducătorului de sistem, de echi%e s%eciali&ate de

%roducătorii de sisteme de )a2adă cortină!

Clasi)icarea %ere2ilor cortină 4n )unc2ie de alcătuirea sistemului structural %ro%riu,

%oate )i reali&ată du%ă următoarele criterii:• alcătuirea montan2ilor %e 4năl2imea clădirii:

; montan2i 4m'ina2i la nivelul )iecărui %lan3euH

; montan2i continui %e două niveluriH

• alcătuirea sec2iunilor transversale ale elementelor sistemului structural %ro%riu:

; montan2ii 3i riglele;distan2ier se reali&ea&ă dintr;o singură %iesă, iar %anourile de

sticlă se montea&ă 4ntre acestea, cu inters%a2ii care %ermit de%lasarea li'eră 4n ra%ort cu

structura %ro%rie a %ereteluiH; montan2ii 3i riglele se reali&ea&ă %rin cu%larea elementelor verticale 3i ori&ontale ale

ramelor %anoului de sticlă, de%lasările )iind %ermise 4ntre ramele %anourilor!

1entru reali&area sistemului structural al unui %erete cortină se vor utili&a profile de$itate

la forma #i lunimea necesară. Aceasta se va reali&a cu %ro)ile din alia>e de aluminiu sau o2el,



)a'ricate industriali&at, su' control cores%un&ător, 4n vederea constan2ei )ormei 3i asigurării

caracteristicilor )i&ico;mecanice %entru care se vor %re&enta 'uletine de 4ncercări, iar 4nainte de

%unerea 4n o%eră, certi)icatele de calitate!

-istemul de %erete cortină se va monta %e sistemul structural al construc2iei, %rinintermediul aparatelor de reazem, res%ect5nd 4ntocmai %roiectul de e@ecu2ie 3i %rescri%2iile

tehnice de monta>, ela'orate de )irma %roducătoare! 1ro)ilele vor tre'ui să )ie %rote>ate 4m%otriva

coro&iunii, %rin vo%sire 4n c5m% electrostatic! 1ro)ilele vor satis)ace cerin2ele de i&olare termică!

lementele de %rindere se vor e@ecuta din alia>e de aluminiu, o2el ino@ sau o2el &incat termic!

3e va evita contactul direct între oel #i aluminiu, care 4n condi2ii de condens sau

umiditate, %oate crea )enomenul de electroli&ă, 4nlesnind degradările locale! Jn aceste condi2ii se

vor )olosi materiale i&olatoare 3i 3uru'uri &incate !

Montarea %ăr2ilor vitrate )i@e, %recum 3i a u3ilor 3i )erestrelor, se )ace ast)el 4nc5t să se

asigure etan3eitatea la v5nt 3i la %loaie, i&olarea higrotermică 3i acustică, %recum 3i

caracteristicile dere&isten2ă la )oc im%use %rin %roiect! Jn ca&ul t5m%lăriei, se vor )olosi elemente

de )eronerie originale, marcate cu sigla %roducătorului de sistem! Toate com%onentele, cu

e@ce%2ia 'alamalelor 3i a m5nerelor, tre'uie să )ie mascate!

4tan#eitatea 4m'inărilor 4ntre montan2i este asigurată de %iese de drena>, care conduc a%a

%este rostul de dilatare dintre ace3tia! 1iesa se )i@ea&ă numai de montantul su%erior! Jm'inările

unghiulare 4ntre montan2i vor )i %revă&ute cu %iese adecvate %entru drena>! La %artea in)erioară a

%eretelui cortină va )i %revă&ută o )olie de hidroi&olare, %lasată 4n s%atele canalului de drena> al

montan2ilor 3i )i@ată de %ro)ilul de riglă! 1entru ca a%a colectată 4n canalele de drena> ale riglelor

3i ale montan2ilor să se drene&e 4n e@terior, este necesară egali&area %resiunii din acestea cu

%resiunea e@terioară! Acest lucru se )ace %rin utili&area de %iese de ventila2ie %lasate %e %ro)ilele

de montant, la un interval de ma@im metri una de cealaltă, iar 4n ca&ul sistemelor de %ere2i

cortină cu 4năl2ime mai mică de metri, la %artea su%erioară 3i in)erioară a montan2ilor! Aceste

%iese asigură totodată 3i o circula2ie de aer %e %erimetrul sigilaturii geamului termoi&olant, )a%t

care conduce la men2inerea %ro%rietă2ilor acestuia %e termen 4ndelungat!



Toate elementele de legătură tre'uie să %reia toleran2ele de e@ecu2ie ale sistemului

structural su%ort, toleran2e ce vor )i s%eci)icate de o)ertant!

*eri)icarea calită2ii lucrărilor de monta> se va )ace 4n con)ormitate cu instruc2iunile

tehnice ata3ate agrementului tehnicH orice neconcordan2ă cu %roiectul tehnic, sau cu agrementul

tehnic, va tre'ui remediată, iar remedierile se vor )ace %e cheltuiala e@ecutantului!1e %erioada de monta> a sistemului de %erete cortină, se vor res%ecta toate normele in

vigoare la data e@ecutării lucrării, ce sunt s%eci)ice activită2ii de 3antier, 4n vigoare!

6a livrare %rodusele tre'uie să )ie 4nso2ite de certi)icate de calitate 3i de

declara2ia %roducătorului de con)ormitate a %rodusului cu agrementul tehnic eli'erat %entru

acesta!Tot la livrare %rodusul va ti insotit de instruc2iuni de monta> 3i utili&are, 4n li m' a

rom5nă! De%o&itarea %e termen scurt sau lung se )ace con)orm %reci&ărilor

%roducătorului!

:.2 ASAMBLAREA &ERE ILOR %E TI& CORTINĂ Ț

:.2.1. GENERALITĂ I Ț

-tructura de 'a&ă a %eretelui cortină este alcatuită din %ro)ile ce se dis%un %e verticală iș

ori&ontală, res%ectiv montan i i traverse! Aceste %ro)ile se dis%un %e 4ntreaga su%ra)a ă a clădiriiț ș ț

)orm5nd o structură ti% caroia>! Legătura 4ntre montan i i traverse se reali&ea&ă cu %iese s%ecialeț ș

denumite conectori!

Montan ii i traversele dis%un de canale s%eciale %entru montarea garniturilor de etan are!ț ș ș

Jntre acestea e dis%usă &ona de ru%ere de %unte termică ce se reali&ea&ă %rin intermediul unui

%ro)il s%ecial din %oliamidă armată cu )i'ră de sticlă! 1este %ro)ilul din %oliamidă se a%lică un

%ro)il s%ecial i cale de sus inere a geamului care %ermit trans)erarea greută ii acestuia %eș ț ț

traversă!

/eamul este ulterior )i@at de caroia> %rin intermediul ca%acelor, %resoarelor i aș

uru'urilor!ș

:.2.2. MONTA<UL &ERE ILOR CORTINĂ STAN%AR%Ț

1eretele este instalat %iesă cu %iesă! De o'icei montan2ii sunt instala2i %rimii, urma2i de

instalarea riglelor ori&ontale 3i 4n )inal sunt montate %anourile de sticlă! Totodată instalarea

%oate 4nce%e 3i cu montarea riglelor ori&ontale! Montan2ii si riglele sunt reali&ate din %iese

lungi ce %ot )i 4ntreru%te sau su%ra%use la intersectie!



Figura 9!# ; Monta>ul %eretelui de ti% cortină standard

:.2.'. MONTA<UL &ERE ILOR CORTINĂ SEMISTRUCTURALI Ț

Jn ca&ul acestui sistem, montan2ii sunt instala2i se%arat a%oi sunt instalate %anourile %re;

asam'late 4ntre montan2i! Aceste %anouri %ot avea 4năl2imea egală cu cea a unui eta> sau %ot

)i 4m%ăr2i2i 4n %anouri ce se montea&ă 4n dre%tul elementelor structurale 3i %anouri de geam!

Figura 9! ; Monta>ul %eretelui de ti% cortină semistructural

:.2.(. MONTA<UL &ERE ILOR CORTINĂ STRUCTURALI Ț

Acest sistem este com%us 4n 4ntregime din %anouri %re;asam'late 4n )a'rică 3i includ at5t

montan2ii 3i riglele c5t 3i %anourile de 4nchidere din sticlă!



Figura 9!( ; Monta>ul %eretelui de ti% cortină structural

:.' %ETALII %E &RIN%ERE I ÎMBINĂRI ALE &ERE ILOR CORTINĂ Ș Ț

Figura 9!$ G -ec iune transversală ; 4m'inarea de col a %eretelui cortinăț ț



Figura 9!9 G -ec iune transversală ; 4m'inarea 4n c5m% a %eretelui cortinăț

Figura 9!" ; *edere (D ; sistem de %rindere al montantului de stratul su%ort



:.( ACTORI %E ME%IU CARE INLUEN EAZĂ CALITATEA &ERE ILORȚ Ț

CORTINĂ

Un %anou de %erete cortină tre'uie %roiectat i construit 4n a a )el 4nc5t %rin acesta să nuș ș

%oată %ătrunde a%a 4n interior, iar 4n ca&ul 4n care aceasta %ătrunde accidental să %oată )i drenată4n siguran ă s%re e@terior!ț

1rinci%alele metode de %revenire a in)iltra iilor sunt:ț drenarea i ventilarea.ș

:.(.1 CAUZELE INILTRA IILOR %E A&Ă I AER ÎNTR/UN &ERETE Ț Ș

@ită " modalită i %rin care a%a %oate %enetra un %erete sau com%onentele acestuia:ț

S )or a gravita ionalăHț ț

S %resiunea v5ntuluiH

S curen ii de aerHț

S energia cineticăH

S tensiunea su%er)icialăH

S ca%ilaritatea!

Figura 9!= G Modalită i %rin care a%a %oate %enetra un %ereteț

Infi-trar%a ; re%re&intă %enetrarea a%ei care udă continuu sau re%etat %ăr i ale constructeiț

care nu au )ost %roiectate %entru a )i udate !

Etan %itat%a -a apș ; re%re&intă ca%acitatea unei )erestre 4nchise de a re&ista la in)iltrările

de a%ă !

Li/ita d% %tan %itat% -a apș ; re%re&intă %resiunea ma@imă 4nregistrată 4n tim%ul unei

4ncercări la care este asigurată etan eitatea la a%ă!ș



Ca9%-% infi-tra ii-or d% ap i a%r 1ntr8n p%r%t%:ț ș

S 4m'inările 4ntre com%onente reali&ate gre itHș

S utili&area unor garnituri ne%otrivite i sau de sla'ă calitateHș

S căi de drenare 'locateH

Jnde%ărtarea %icurătoarelor i nereali&area găurilor de drena> %ermite a%ei să stagne&e,ș

in)iltr5ndu;se 4n %erete! 1entru ma>oritatea %ere ilor i a com%onentelor acestora,ț ș $ariera contra

aerului este separată de $ariera contra apei.

Ba!ie!a "$n*!a ae!ului "u,!inde orice element sau gru%ă de elemente care au ca sco%

controlul mi ăarii aerului de;a lungul unui %erete e@terior:ș

S tencuiala de la interiorul %ereteluiH

S cadrul din aluminiuH

S geam termoi&olantH

S este situată la interiorul %eretelui i 4m%iedică in)iltrălile de aerHș

Ba!ie!a "$n*!a a,ei "u,!inde

S hidroi&ola ia de la e@teriorul %ereteluiHț

S cadrul din aluminiuH

S geam termoi&olantH

S gla)uriH

S este situată la e@teriorul %eretelui i 4m%iedică in)iltariile de a%ă 4n cadrul %ereteluiHș



Figura 9! G Ti%uri de W'ariere

:.(.2 METO%E %E &RE:ENIRE A INILTRA IILOR %E A&Ă I AERȚ Ș

@cesul de in)iltra ii de a%ă i aer dă na tere la:Ț ș ș

; cre terea costurilor datorate 4ncăl&irii clădirii N%ierderile de aer determinăș

%ierderi de căldură H

; a)ectea&ă %er)orman ele termiceHț

; %roduce daune N%utre&ire i coro&iuneHș

Cele mai multe %ierderi de aer se %roduc la inter)a a dintre:ț

; %erete; )ereastrăH

; )erestre din cadrul %ere ilor cortinăHț

; )erestre; %erva&H

; %erete; aco%eri Hș

; %erete; %ereteH

Prin ventilare pătrunde în încăpere o anumită cantitate de aer exterior, rece i uscatș iar o

cantitate eală de aer interior, cald i umedș este eliminată.

Umiditatea efectivă a aerului din interiorul unei încăperi este re&ultatul unui echili'ru

4ntre %roduc ia de va%ori de a%ă re&ultată din activită ile casnice de la om i gradul său deț ț ș

ventilare!

:en*ila!ea "l-di!il$!

*entilarea unei clădiri se %oate reali&a 4n mai multe moduri:

S mecanicH

S aer condi ionatHț



S %e cale naturală: )erestre i canale de ventilareHș

S %rin neetan eitatea )erestrelor i %ere ilor Hș ș ț

Modul de WcurgereV a ventilării de%inde de v5ntul din e@terior!

Mi carea curen ilor de aer varia&ă 4n )unc ie de ti%ul de deschidere al )erestrelorHș ț ț

deschiderea %ivotantă %ermite cea mai 'ună ventilare!

Figura 9!8 G *entilare %e cale naturală

7ecomandări pentru realizarea drenării i ventilăriiș :

S la %artea in)erioară a %anourilor se dau găuri %entru drenarea a%eiH tocurile au gauri dedrenare %e %artea situată la e@terior a %ro)ilului, %ro)ilele de cercevea %ot avea gauri de drena> %e

su%ra)a a in)erioarăHț

S diametrul găurilor să )ie mm sau #0mmH

S canalele de drena> să ai'ă 0@9mm sau 9@9mmH

S la %artea de sus a %anourilor se %ot da găuri %entru ventilare, acestea %ermit aerului să

treacă %rin cavitatea tocului, 4nde%ărt5nd va%orii de a%ă 4n e@cesH

S găurile de ventilare %ot )i mai mici dec5t găurile %entru drenareH de o'icei se )acla acelea i dimensiuni i se %o&i ionea&ă simetric cu găurile %entru drenareHș ș ț

S garniturile tre'uie să )ie continue %e verticală i ori&ontală iar la col uri 4m'inareaș ț

tre'uie să )ie etan ăHș



Figura 9!#0 G Drenare i ventilare %entru %ere ii de ti% cortinăș ț

/arniturile e@terioare sunt su%use at5t la vant c5t i la %loaie!ș

tan area la a%ă i aer de%inde de garnituri, de 'anda 'utilică, de etan area diverselor ș ș ș

com%onente ale %ere ilor cortină Nconectori, auto)iletante!ț

Drena>ul la %ere i cortină se reali&ea&ă 4n cascada de %e %ro)ilul de traversa, %e %ro)ilul deț

montant %rin decu%area traversei i a e&area acesteia %e montant!ș ș

S a%a se acumulea&ă 4n s%atele traverseiH

S drena>ul de %e montant tre'uie reali&at la )iecare ;( eta>eH

S sunt necesare canale ad5nci 4n montant %entru a %relua a%a drenată de %e traversăH

S ca%acele ornamentale tre'uie găurite %entru a %ermite drenarea a%ei s%re e@teriorH



Figura 9!## G -istemul de drena> 4n cadrul %ere ilor cortinăț

:.(.' &RINCI&IILE CONSER:ĂRII ENERGIEI

-tudiile arată că =9Q din %ierderile termice se %roduc %rin anvelo%a clădirii! La

%roiectarea acesteia tre'uie să se ină cont de:ț

S reali&area unor %ierderi minime energetice s%re e@teriorH

S o' inerea con)ortului termic interiorț %rin conservarea unei tem%eraturi medii %e

su%ra)a2a interioară a %ere ilorHț

S evitarea riscului de condensare %e su%ra)e e reci care determină a%ari ia mucegaiului iț ț ș

'acteriilor 4n &onele umedeH

8ndicatori lo$ali ai calită ii termice a unui spa iu interior:ț ț

S tem%eratura medie a aeruluiH

S tem%eratura medie a su%ra)e ei elementelor de construc ie ce delimitea&ă s%a iulț ț ț

Ntem%eratura medie de radia ieHț

S vite&a de circula ie a aeruluiHț

S umiditatea relativă a aeruluiH

Performan ele termoeneretice corespunzătoare se vor asiura prin:ț



S utili&area %ro)ilelor din aluminiu, care au 4n alcătuirea lor elemente de ru%ere a %un ilor ț

termice, cu valori ale coe)icientului de trans)er termic cores%un&ătoare normelor tehnice de

s%ecialitateH

S utili&area %entru %anourile vitrate a geamurilor termoi&olante cu %er)orman e ridicate,ț

care să asigure o transmitantă termică medieHS controlul tratării s%eciale a geamurilor %entru e@igen ele de re)lec ie i transmisie aț ț ș

luminii solare, %recum i %entru e@igen ele %entru re)lec ia, a'sor' ia i transmisia energieiș ț ț ț ș

solareH

S utili&area unor elemente au@iliare de etan are Nelastomeri, %lastomeri, care să %re&inteș

i %ro%rietă i deose'ite de sta'ilitate dimensională i re&isten ă la 4m'ătr5nireHș ț ș ț

6imitarea pătrunderii radia iei solareț se %oate reali&a %rin:

• su%ra)a a i ti%ul de sticlă utili&atăHț ș

• orientarea t5m%lărieiH

• utili&area sistemelor de um'rireH

• e@isten a co%acilor 4n vecinătatea clădiriiț

6a sta$ilirea tipului de vitraj se vor avea 4n vedere următoarele caracteristici:

• transmisia luminoasă cu evitarea )enomenului de or'ireH

• %rotec2ie solară 4n cursul verii, %entru 4m%iedicarea %ătrunderii radia iilor solare 4n s%a iiț ț

interioareH

4ficien a sistemelor de um$rireț de%inde de:

S %o&i ionarea acestora %e )a adăHț ț

S orientarea lamelelor de %arasolarH

S lă imea lamelelor de %arasolarHț

1arasolarele verticale se utili&ea&ă atunci c5nd lumina soarelui %ătrunde din toate

direc iile!ț



Figura 9!# G 1arasolare interioare, %arasolare e@terioare

:.(.( &UN ILE RECI I ENOMENUL %E CON%ENS Ț Ș

*n i-% r%ciț ; re%re&intă &one 4n care c5m%ul termic, de regulă uni)orm, su)eră modi)icări

ce conduc la intensi)icări ale trans)erului termic conductive! -e )ormea&ă atunci c5nd e@istă o

i&olare %roastă 4ntre )a a e@terioară i interioară a unui %erete, 4ncura>5nd ast)el a%ari iaț ș ț

condensului!

rice %unte termică din structura unui sistem de anvelo%ă este o &onă a cărei tem%eratură

%e tim% de iarnă este mai mică dec5t su%ra)a a curentă av5nd următoareleț consecin eț :

S s%orirea %ierderilor de caldură din 4ncă%ereH

S ume&ire locală a su%ra)e ei interioare ca urmare a condensului su%er)icial alț

va%orilor de a%ă din aerul interiorH

S a%ari ia mucegaiuluiHț

Testul cu termogra)ul a>ută la identi)icarea %un ilor reciț



Figura 9!#( G Discon)ort al %eretelui de ti% cortină

Cond%n$- %oate a%area:

; %e su%ra)e ele e@terioare ale anvelo%ei ; condens la su%ra)a ăHț ț

; %e su%ra)e ele interioare ale anvelo%ei ; condens la su%ra)a ăHț ț

; 4ntre straturile unui com%onent al anvelo%ei ; condens intersti ialHț

A%a se găse te 4n %ermanen ă 4n aer, su' )ormă de va%ori! Cantitatea ma@imă de va%ori deș ț

a%ă este 4n str5nsă legătură cu tem%eratura mediului am'iant! Atunci c5nd aerul este saturat iș

tem%eratura scade cu c5teva grade, de e@em%lu 4n tim%ul no% ii, o %arte din va%ori condensea&ăț

%e su%ra)e ele reci e@istente 4n 4ncă%eri Ngeamuri, rame, etc!!ț

Condensul 4n structura unui element de anvelo%ă este un )enomen discontinuu 4n tim%!

A%are numai 4n %erioada de tim% 4n care tem%eratura aerului este mai sca&ută decat o valoare Wde

4nce%ut de condensV!

Condensul a%are atunci c5nd su%ra)a a clădirii nu este 'ine i&olată termic i va%orii de a%ăț ș

care o traversea&ă ating tem%eratura critică de condensare G a%are a a numitulș "punct de rouă,

care atunci c5nd se )ormea&ă 4n treimea interioară a grosimii %eretelui, determină a%ari iaț

condensului, i im%licit : ume&eală, mucegai, etcș

&emperatura de punct de rouă este tem%eratura la care umiditatea relativă atinge valoarea

de #00QH c5nd scade tem%eratura la umiditate constantă a%are roua!

Tem%eraturi de %unct de rouă %ot să a%ară:



S 4n interiorul camerei geamului termoi&olant Nun geam i&olant nou tre'uie să ai'ă %unctul

de rouă X ;"0C! Această valoare este o caracteristică de calitate a geamului termoi&olant i 4iș

asigură o durată mare de via ăHț

S %e su%ra)a a de la interiorul geamului termoi&olant Ncondensul a%are c5nd se %roiectea&ăț

'rusc aer cald %e su%ra)a a rece a )oii interioare sau c5nd 4n 4ncă%ere se men ine aer rece iț ț șumedH

S %e su%ra)a a de la e@terior a geamului Nrareori a%are condensul i %e e@terior, deț ș

e@em%lu 4n dimine ile reci i )oarte umede, datorită răcirii geamului i&olant %e tim%ul no% ii G ț ș ț

acest condens dis%are la a%ari ia %rimelor ra&e de soareHț

C5nd a%are condens %e un geam termoi&olant, acesta are un as%ect de curcu'eu!

Condensul %oate a%ărea %e su%ra)a a interioară a geamului termoi&olant, res%ectiv aț

ramelor! -e vor'e te 4n acest ca& de )ormareaș apei de condens! Acest )enomen nu tre'uie

con)undat cu condensarea din s%a iul intermediar al geamurilor termoi&olante care re%re&intă unț

ca& )oarte rar de de)ect de e@ecu ie!ț

Cond%n$- -a int%rior

; se calculea&ă tem%eratura %unctului de rouă NTd 4n )unc ie de tem%eratura din interiorulț

clădirii NTs i umiditatea relativă N+< Hș

; se com%ară tem%eratura cu cea a su%ra)e ei e@%use NTs cu TdHț T$ = TdH

Figura 9!#( G A%ari ia )enomenului de condensț



+iscul de a%ari ie a condensului se reduce dacă:ț

; 4m'unătă im ventila iaHț ț

; se reduce umiditatea din aerH

; se 4ncăl&esc s%a iile interioareHț

; se 4m'unătă e te i&olarea termică!ț ș

:.(.) ETAN AREA LA OC Ș

Cerin e %entru t5m%lăria din aluminiu:ț

S să )ie re&istentă la )ocH

S să o%rească %ro%agarea )lăcării i a )umuluiHș

S să asigure Wcăi de evacuareV at5t %entru oameni c5t i %entru )umHș

Jn &onele de %lan ee se vor utili&a %anouri de 4nchidere, vitrate la e@terior i %revă&ute cuș ș

casete din ta'lă um%lute cu vată minerală la interior, cu re&isten ă la )oc de (0 min! Acesteaț

4m%iedică %ro%agarea %rin e@terior a )ocului, de la un nivel la celălalt! Jn aceste &one, %ro)ilul de

%resor de %e montan2i i rigle va )i asigurat su%limentar cu %lat'ande din o el ino@ida'il!ș ț

@tinderea )lăcării este determinată de ti%ul materialului utili&at!

Figura 9!#$ G tan area la )ocș

:.(.= IZOLAREA ACUSTICĂ

-istemele de t5m%ărie tre'uie reali&ate ast)el 4nc5t să conducă la:

S limitarea trans)erului &gomotului de la e@terior la interiorul clădiriiH

S rece%2ia &gomotelor %rovenite din im%actul %loii, sau al grindinii, să )ie su)icient de

redusăH

-unetul este caracteri&at de intensitate i de )recven ă!ș ț



8zola ia acusticăț este de)inită de Kindic%-% d% at%nar% >indic%-% R;K, re%re&ent5nd

di)eren a dintre intensitatea &gomotului interior i intensitatea &gomotului e@terior!ț ș

Jn general &gomotul cel mai distur'ant 4ntr;o 4ncă%ere este cel generat de tra)ic, cu

)recven ă >oasă! Din acest motiv se consideră că o dată cuț cre terea rosimii eamuluiș , se reduce

semni)icativ &gomotul transmis 4n interior!1entru un geam termoi&olant, acest coe)icient de%inde mai mult de re&onan aț "masăaer

masăK a 4ntregului %achet! Jn ca&ul 4n care a%lica ia necesită o i&ola ie )onică mărită, se o%tea&ăț ț

%entru pac9et de eam cu foi de rosimi diferite!

1entru un "%a/ $i/p-, atenuarea )onică depinde de masă i de riiditate, deci deș

rosime!

; un geam sim%lu de $mm o)eră o atenuare )onică de (0d', unul de "mm cam (#d', iar

unul de mm de a%ro@imativ ( d'H

; sticla securi&ată i&olea&ă similar cu cea monolitică de aceea i grosimeHș

1entru un "%a/ t%r/oi9o-ant3 atenuarea )onică depinde mai mult de rezonan a "masăț

aermasă" a 4ntregului %achet!

; geamul termoi&olant cu )oile de sticlă de grosimi di)erite N$mm cu 9mm sau "mm cu

$mm asigură o i&olare )onică mai 'ună c ?&@ )a ă de cel cu )oile de sticlă $mm cu $mmHț

; geamul termoi&olant cu )oile de sticlă de "mm cu "mm i&olea&ă )onic cu numai Q mai

'ine )a ă de cel cu )oile de sticlă de $mm cu $mmHț

#%tod% p%ntr r%dc%r%a 9"o/ot-i 1ntr8o c-dir%:

; utili&area geamurilor i&olante du'le i tri%leHș

; s%a iul dintre geamuri să )ie c5t mai mareHț

; utili&area grosimilor di)erite de geam 4n cadrul geamului termoi&olantH

; evitarea utili&ării unor %ro)ile )oarte su' iri la e@teriorHț

; utili&area materialelor )ono; a'sor'ante N)i'ra de sticlă la etan area %erimetrală aș

)erestrelor sau 4n cadrul %ere ilor!ț



CA*ITOLUL VI. CONCLU+II

Jn %re&ent, o im%ortan ă deose'ită %entru ramura construc iilor o constituie de&voltarea %eț ț

verticală a clădirilor cu destina ie re&iden ială i comercială!ț ț ș

Tendin ele arhitecturale moderne se 4ndrea%tă s%re utili&area )a adelor dura'ile, care săț ț

su%orte 4ncărcări )oarte mari, totodată lăs5nd im%resia unei construc ii u oare i aerisite!ț ș ș

Din motive )inanciare, construc iile moderne tre'uie )inali&ate 4n cel mai scurt tim%,ț

totodată asigur5ndu;se o durată de e@%loatare )oarte mare!

Unul dintre sco%urile esen iale ale arhitecturii moderne este asigurarea unei stări deț

com)ort estetic a utili&atorilor imo'ilului 4n tim% ce se a)lă 4n interiorul acestuia! De aceea,

construc ia tre'uie să asigure o vi&i'ilitate ma@imă către e@terior i %osi'ilitatea de %ătrundere c5tț ș

mai mare a luminii naturale! Jn acela i tim% construc ia tre'uie să;i %rote>e&e %e utili&atoriiș ț

acesteia de ac iunea )actorilor e@terni cum ar )i %oluarea )onică i )actorii climatici!ț ș

Deoarece cerin ele )a ă de construc iile moderne e@%use mai sus %ar a crea contradic ii,ț ț ț ț

acestea %ot )i armoni&ate %rin utili&area celor mai )olosite materiale ale arhitecturii moderne ;

sticla i aluminiul! -tructurile din aluminiu i sticlă au )ost denumite 1ere i Cortină!ș ș ț

Termenul de 1erete Cortină este atri'uit construc iilor care nu )ac %arte din structura deț

re&isten ă a imo'ilelor, dar care, )iind corect ancorate de aceasta, sunt ca%a'ile să; i su%orteț ș

%ro%ria greutate! Aceste construc ii se reali&ea&ă din aluminiu, sticla i alte materiale! Jn a)ară deț ș

sus inerea %ro%riei greutăti, aceste construc ii au )ost %roiectate să re&iste ac iunii )actorilor ț ț ț

e@terni cum ar )i %resiunea v5ntului, cutremure, dilatarea termică!

:I.1 A:ANTA<ELE &ERETELUI %E TI& CORTINĂ

1rinci%alele avanta>e ale utili&ării %eretelui de ti% cortină sunt următoarele:

• %rotec ia )oarte 'ună a construc iei la intem%eriiHț ț

• estetica deose'ită a )a adeiHț

• asam'lare )acilă i ra%idăHș

• re&isten a la )actorii de mediu N%resiunea v5ntului, varia ii de tem%eraturăHț ț

• )le@i'ilitate i re&isten ă la de)ormările clădirilor datorate vi'ra iilor, cutremurelor sauș ț ț

altor cau&eH



• iluminare naturală )oarte 'unăH

• i&olare )onică i termicăHș

• 4ntre inere u oarăHț ș

•

greutate redusăH• culori diverse i re&istenteHș

• ada%tare la orice ti% de clădireH

1ere2ii cortină au un as%ect deose'it datorită )a%tului că )iecare %anou este distinct,

sticla )iind %rote>ată Nsus2inută, %e tot conturul de o ramă din %ro)ile de aluminiu!

-istemele de %ere2i cortină sunt %rocluse com%le@e, conce%ute, %roiectate 3i reali&ate de

com%anii s%eciali&ate! 1ere2ii cortină )ac %arte din categoria tehnologiilor moderne deconstruc2ii, ce reu3esc să răs%undă )oarte 'ine cerin2elor 3i e@igen2elor lumii dinamice 3i

moderne 4n care trăim!

ste )oarte im%ortant să se 4m'unătă2ească continuu elementele %rinci%ale de con)ort ale

oamenilor Ncon)ort termic, o%tic, acustic, at5t 4n s%a2iul de locuit, c5t 3i 4n mediul locului de

muncă, 4n s%a2iile comerciale 3i de recreere, asigur5ndu;se ast)el condi2iile care contri'uie la

reali&area unei am'ian2e o%time!

:I.2 TEN%IN EȚ



Figura "!# ; ditt Toer, -inga%ore

Figura "! ; -)arm, Toronto

Figura "!( ; 7anang TechnologicalUniversit, -inga%ore



Figura 6.4 - ing!om Tower,"n#l$imea %1000ml, Jeddah,

Arabia Saudită

BIBLIOGRAFIE

Re4e!in e 9i9li$g!a4i"eț

l; (<ormativ privind

proiectarea montajul pereilor cortină pentru satisfacerea cerinelor de

calitate prevazute de 6eea nr. +1+==>" ? 71; #0;$, 009H



@; (3ticla plană" ? *aler *elea, #8"H; (3tructural properties of lass" ? AAMA, #8$H-; Blass and Aluminium Curtain all 3Dstems" +ic Yuirouette, #888H>; Curtain all 5esin Buide Eanual" ? AAMA, #88"H/; (Curtain all 4nineerin" D!A!T! <unton, ! Martin, #8=HF; !acade construction manual" ? Birhauser, 00$H

G; "Eanual pentru preătierea în ocupa ia de HConfec ioner t'mplărie din aluminiu i maseț ț ș

plastice

Re4e!in eț >EB

htt%:aias)!orga'outhistorhallidie;renovation

htt%:!%luscon)ort!ro

htt%:!alumil!ro

htt%:!a%!com%roductmaster

htt%:!tam%larie!com

htt%:!alusstem!ro

htt%:!&iare!comarticolecelePmaiPinaltePcladiriPre&identiale

htt%:!re%orterntv!rostireau;ince%ut;lucrarile;la;ingdom;toer;cea;mai;inalta; cladire;

din;lume

htt%:tehnotur!ro%ereti;cortina;tam%larie;aluminiu

http://www.plusconfort.ro/pereti.cortina.html

http://www.alumil.com/page/default.asp?1a=2&id=1773&cat=6

http://www.ykkap.com/productmaster/

http://www.plusconfort.ro/pereti.cortina.html

http://www.alumil.com/page/default.asp?1a=2&id=1773&cat=6

http://www.ykkap.com/productmaster/

Aspecte Privind Relizarea Peretilor Cortina

Documents

Transcript of Aspecte Privind Relizarea Peretilor Cortina