Aspecte privind comportarea la seism a bisericii din Viºan

Nour Smaranda Vieriu EugenPetru Mihai

Situatã în partea sud-vesticã a satului Viºan din comuna Bârnova, Iaºi,biserica a fost ziditã pe la 1770-1772 de cãtre un oarecare paharnic Pãun.Prima construcþie era compusã din piatrã, cãrãmidã, vãlãtuci ºi nuiele ºi aco-periº de ºindrilã.

În anul 1937-1939, biserica a fost demolatã pânã la temelia de piatrãpeste care, apoi, enoriaºii satului, cu concursul Regimentului 2 TransmisiuniIaºi, au reconstruit, din cãrãmidã de presã ºi de mânã, actualul locaº de închi-nãciune, pe care l-au acoperit cu tablã zincatã.

Planul construcþiei este tribolat, cu absidele poligonale în exterior.Deasupra pridvorului, al cãrui spaþiu a fost redus la jumãtate, se înalþã clo-potniþa pãtratã la bazã ºi terminatã cu zveltã turlã octogonalã cu trei ferestre.

Pridvorul ºi clopotniþa „au fost consolidate” (nota experþilor) cu 3 con-traforþi de piatrã.

Din vechiul aºezãmânt de rugãciune s-a mai pãstrat, în afarã de temelie,doar catapeteasma ºi icoanele.

În interior, plafonul plan din stufit se complicã cu o micã boltã pirami-dalã cu 8 laturi din care atârnã policandrul. Cadrul catapetesmei este consti-tuit din lemn de tei cu sculpturã totalã, iar icoanele sunt pictate pe scânduri delemn. Pictura catapetesmei ºi a icoanelor s-a executat în ulei, în stil bizantin,fãrã a se cunoaºte anul ºi nici pictorul.

Pictura muralã a fost executatã în anul 1938, de zugravul Zmeu din Iaºi.Obiecte de valoare istoricã sau artisticã: în afarã de catapeteasma

sculptatã mai sunt douã icoane vechi, cu inscripþii greceºti litere fiind apro-ape ºterse; un sfeºnic de argint ºi câteva cãrþi de ritual - Octoihul de la Râmnic(1747), douã Minee (1779-1780) ºi un catavasier mic greco-român de laSibiu (1808).

La anul 1958, biserica a fost ancoratã ºi în anul 1965 s-a vãruit în exterior.Alte date ºi amãnunte referitoare la modificãri, adausuri sau restaurãri

nu sunt consemnate în nici un document.

Nour Smaranda, Vieriu Eugen, Petru Mihai

Imaginea de ansamblu a clãdirii, cu turla zveltã a clopotniþei octogo-nale adosatã vestic ºi prezenþa, deºi discretã, a câtorva detalii ºi elemente spe-cifice, trimite cãtre încadrarea construcþiei în „stilul” epocii edificãrii ei: subsu-marea planului ºi dezvoltãrii verticale tendinþelor tradiþionaliste ºi, totodatã,preluarea tendinþelor clasicizante, mult utilizate ºi în prima parte a sec. al XX-lea.

Biserica a fost consecinþa dezvoltãrii satului ºi a reflectat tendinþele deemancipare ºi de marcare a noii condiþii sociale a membrilor micii comuni-tãþii. În ceea ce priveºte biserica satului Viºan „mijloacele tehnicii tradiþio-nale locale” au impus adoptarea soluþiei de închidere superioarã a spaþiuluiinterior cu tavan pe grinzi din lemn ºi o abordare structuralã deficitarã, întru-cât infrastructura a fost mult subdimensionatã – adâncimea de fundare ºi sec-þiunea fundaþiei – iar la suprastructurã s-a realizat o zidãrie portantã neomo-genã, aspecte care au avut implicaþii semnificative în comportarea edificiuluiºi în dezvoltarea sistemului de avariere, la interacþiunea construcþiei cumediile mecanic, climatic ºi factorul uman. Fiind o bisericã ortodoxã, planuleste cel consacrat: pridvor (înglobând ºi turnul clopotniþei), pronaos, naos cuabside laterale poligonale la exterior ºi altar, despãrþit de naos prin iconostas.

Decoraþia faþadelor construcþiei este simplã.Edificiul, în forma sa actualã are dimensiunile în plan de 16,20x6,80 m,

iar absidele se dezvoltã de la nivelul pereþilor longitudinali cu câte 1,90 m ºiface parte din tipul bisericilor moldoveneºti, lipsitã de ornamente decorative.Deasupra pridvorului, redus ca înãlþime, pe jumãtate s-a adãugat turla pebazã pãtratã care are dimensiunea în plan de 3,30x3,30 m.

Structura de rezistenþã este pe pereþi portanþi din zidãrie de cãrãmidãplinã de tip vechi de 42 cm grosime; zidurile pereþilor se ridicã din temeliecu soclu de înãlþime variabilã, preluând diferenþa de nivel, biserica fiindamplasatã pe un teren în pantã.

Intrarea în bisericã se face prin partea de apus – prima încãpere fiindpridvorul închis, de formã dreptunghiularã cu dimensiunile interioare de 2,50x 5,96 m, luminat de o fereastrã arcuitã, înaltã de 1,80 m ºi late de 0,804 m.Urmeazã pronaosul cu dimensiunile interioare de 4,65x5,96 m ºi naosul cudimensiunile de 2,35x5,96 m, iar adâncimea absidelor laterale este de 1,90 m.Nava nu este prevãzutã cu elemente structurale de separare a naosului de pro-naos. Pereþii pronaosului ºi naosului au în total patru ferestre lucrate în arcsemicircular cu aceleaºi dimensiuni ca ºi cele de la pridvor.

Pe tavanul naosului este construitã o cupolã din lemn de formã octogo-nalã în plan, în dreptul absidelor tavanul este drept; cupola de peste naos este

354

Aspecte privind comportarea la seism a bisericii din Viºan 355

susþinutã de un schelet din lemn, construit în pod, rezemat pe grinzile dispusetransversal ale planºeului din lemn a navei.

Altarul, despãrþit de naos prin catapeteasmã, este de formã semicircu-larã – adâncimea de 5,45 m, lãrgimea de 5,96 m, luminat de o fereastrã larãsãrit, de aceeaºi formã ºi dimensiuni ca la celelalte. Tavanul altarului estetot drept. Tavanele sunt tencuite pe extrados pe suport din stufit.

Fundaþiile sunt din piatrã, având elevaþia cu un decroº redus de o parteºi de alta, pe înãlþime variabilã, funcþie de teren.

Sondajele efectuate au avut ca scop ºi întocmirea planului de fundaþie.În sondajul executat în dreptul absidei sud a rezultat o talpã de 67-70 cm peînãlþimea de 30 cm ºi o elevaþie de 52-54 cm pe înãlþimea de 1,25 m pânã laCTA ºi cu un soclu de 47 cm. Menþionãm cã determinarea dimensiunilor fun-daþiilor s-a fãcut considerând poziþia simetricã a zidurilor portante faþã deaxul fundaþiei. Prin urmare adâncimea faþã CTA este de 1,55 m în stratulvegetal. Alt sondaj s-a executat în axul altarului, unde a rezultat cã în fundaþiaeste continuã sub zid, fãrã evazare, ºi are prin urmare dimensiunea de 52-54 cm,iar adâncimea de 77-78 cm de la CTA.

La intersecþia dintre absida nord ºi peretele navei adâncimea de fun-dare este 1,65 m de la CTA, cu un soclu de circa 83 cm; lãþimea fundaþieifiind 52-54 cm.

În colþul de N-V a pridvorului, în imediata vecinãtate a contrafortuluide margine de pe faþada nord, adâncimea de fundare este de 2,34 m faþã deCTA, cu un soclu de 1,28 m, cu lãþimea de 52-54 cm în stratul vegetal.

Acoperiºul este sub formã de ºarpantã, cu învelitoarea din tablã vop-sitã. Structura de rezistenþã este pe grinzi din lemn de rãºinoase, dispusetransversal, cu secþiunea de 12x15 cm, popi centrali cu secþiunea de 15x15 cmºi intermediari de 12x12 cm, cãpriori cu secþiunea de 8x8 cm dispuºi la 80 cmdistanþã ca ºi grinzile transversale; coama este realizatã din grinzi cu secþiu-nea de 15x15cm, iar cosoroaba are secþiunea de 12x15 cm.

În zona centralã a podului, deasupra naosului este realizat scheletulcupolei de formã interioarã octogonalã din coaste din lemn ºi platelaj dinscânduri. În zona altarului din grinda transversalã sunt dispuse grinzi longi-tudinale pentru preluarea formei curbe .

Învelitoarea este din tablã vopsitã .Turla bisericii se aflã deasupra pridvorului. Turla are douã etaje,

forma bazei pãtratã, urmatã de dezvoltarea octogonalã, fãrã ornamente deco-rative, are 8 ferestre - obloane.

În jurul corpului bisericii este trotuar.

Nour Smaranda, Vieriu Eugen, Petru Mihai

Amplasamentul aparþine judeþului Iaºi, zona seismicã de calcul C, cuperioada de colþ T

c= 1,0 sec., gradul de seismicitate asimilat VIII (conform

P 100/92).Clasa de importanþã a construcþiei este II “construcþie de importanþã

deosebitã”, cu coeficientul alfa = 1,2.Tipul de clãdire aparþine grupei D1 „a” (tab.11.2 – P 100/92)., clasifi-

care care þine cont de perioada în care a fost construit edificiul, înãlþimeatotalã, sistemul structural, clasa de importanþã ºi zona seismicã în care esteamplasatã.

Un prim factor care a condus la degradãrile edificiului este timpul ºitransformãrile la care este supusã biserica care a fost ziditã în anul 1936-1938pe temeliile unei biserici din lemn ºi paiantã datatã 1770-1772. Subliniem cãaceastã reconstrucþie a suprastructurii bisericii a influenþat comportareaansamblului.

Alt factor este calitatea necorespunzãtoare a zidãriei, cãrãmizile suntde diferite dimensiuni, nu sunt realizate þeseri între ele ºi la colþuri apar evi-dente efectele tasãrii, acestea datorându-se ºi fundaþiei realizate din zidãriedin piatrã care a tasat.

Fisurile din intersecþiile zidurilor se datoreazã lipsei mortarului de cali-tate ºi a þeserilor corespunzãtoare care sã continue zidãria din pereþi, iar pro-pagarea la colþuri, în zonele cu concentrãri de tensiuni la suprastructurã esteprezentã pe toate faþadele.

Seismele repetate au condus la apariþia unor degradãri în peretele prid-vorului, fisuri ce se regãsesc sub formã de fisuri înclinate sau verticale înpereþii longitudinali ai navei, la abside ºi în parapeþii golurilor de fereastrã.

Contraforþii realizaþi ulterior construcþiei bisericii au avut un efectdefavorabil, în sensul cã s-au ciocnit de soclu ºi de pereþii bisericii.

Un factor perturbator îl constituie rezemarea zidurilor turnului pegrinzi din lemn;

La aceºti factori se mai adaugã îmbãtrânirea materialelor, efectul sur-plusului de umiditate etc., care au condus la starea actualã a edificiului.

Evaluarea calitativã a edificiului s-a realizat prin vizionare, relevareadegradãrilor ºi interpretarea lor. Trebuie sã remarcãm faptul cã tratareaansamblului cu linii frânte a condus la apariþia, la colþuri, a concentrãrilor detensiuni, cauzã importantã a degradãrilor semnalate.

Perioada în care s-a construit edificiul a condus la o alcãtuire a zidãrieifãrã sâmburi ºi centuri, cu toate cã un rol important, aºa cum s-a mai arãtat,l-au jucat tiranþii metalici care leagã, la partea superioarã zidurile.

Se remarcã ºi volumul redus de goluri, favorabil structurii.

356

Aspecte privind comportarea la seism a bisericii din Viºan 357

Metoda de calcul simplificatAnaliza rãspunsului seismic al structurii la acþiunea cutremurelor repetate

a permis evaluarea gradului de asigurare pe structurã, care a rezultat pe direc-þie longitudinalã 0,32, iar pe direcþie transversalã 0,24, cu o medie R

total= 0,28

< 0,6 (valoarea minimã prevãzutã în P 100/92). Aceastã valoare redusã a gra-dului de asigurare atât pe direcþie transversalã cât ºi pe direcþie longitudinalã sedatoreazã lipsei sâmburilor ºi centurilor, precum ºi planºeului acoperiº din lemn.

Presiunea sub talpa fundaþiei a reieºit 135 KPa pentru lãþimea de 60 cm,în realitate efortul efectiv sub talpã este mai redus (talpa are mãcar 95 cm);p

lim prevãzut în studiul geotehnic = 218 KPa.

Clasa de risc seismic a fost apreciatã la Rs I.Edificiul nu prezintã asigurarea corespunzãtoare ºi, în consecinþã, tre-

buie consolidat.Intervenþia urmãreºte consolidarea fundaþiilor, a pereþilor portanþi ai

navei ºi a turlei. soluþia propusã presupune realizarea unei evazãri a tãlpiifundaþiei de piatrã ºi o cãmãºuire a acesteia atât la interior cât ºi al exterior,cu legarea cãmãºii exterioare cu o centurã din beton armat, conectatã la cen-tura interioarã prin bride orizontale dispuse la cca 80 cm distanþã. De aseme-nea se propune cãmãºuirea la exterior a pereþilor navei ºi prevederea uneicenturi de coronament, turnatã prin pod; dimensiunile centurii superioare vorfi 47x25 cm, fiind armatã cu 6 Φ 12 ºi etrieri Φ8/200 cm distanþã. În momen-tul realizãrii centurii perimetrale de deasupra golurilor se va acorda o atenþiedeosebitã protejãrii zonei cu tiranþi. Turla se va dezafecta ºi reface integral.

Fisurile izolate din interior se vor lega cu scoabe Φ 6, amplasate per-pendicular pe fisurã, ancorate în zid cu circa 3-5 cm ºi depãºind fisura cu câte30 cm de o parte ºi de alta ºi se vor injecta.

În aceste condiþii se vor asigura exigenþele de rezistenþã, stabilitate ºidurabilitate a ansamblului, contraforþii putând fi demolaþi.