Aspecte practice privind auditul calitatii

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA: INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE DROBETA TURNU SEVERIN

MASTER: INGINERIA ŞI MANAGEMENTUL CALITATII

Coordonator stiintific:

Masterand:

2011

Tema: Aspecte practice privind auditul calităţii

TEMĂ DIZERTAŢIE:

CUPRINS:

2


1.PREZENTAREA TEMEI LUCRARII…………………..........………………..4

2. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ...................................................................7

2.1 Auditul calităţii – concept, importanţă.................................................7

2.2 Obiectivele auditului calităţii.................................................................7

2.3 Cuvinte cheie………………………………………………...92.4 Tipuri de audit.................………………………………………………11

2.5 Metodologia auditului sistemelor calităţii…………………………….12

2.6 Tehnici de evaluare utilizate pe parcursul desfăşurării auditului

sistemelor calităţii.........................................................................................16

2.6.1 AUDITUL CALITĂŢII PRODUSULUI......................................17

2.6.2 AUDITUL CALITĂŢII PROCESELOR.....................................18 2.6.3 AUDITUL SISTEMELOR CALITĂŢII......................................19 2.6.4 AUDITUL SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU...20

3. DEZVOLTAREA APLICATIVĂ........................................................................21

3.1 DOCUMENTE DE AUDITPLANUL DE AUDIT, RAPORTUL DE AUDIT.......................................21 3.1.1.MODEL PLAN DE AUDIT……………………………………..23

3.1.2 MODEL RAPORT DE AUDIT………………………………....24 3.1.3 MODEL RAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE……………..25 3.1.4 MODEL RAPORT DE NECONFORMITATE………………..26FIŞĂ DE LUCRU.........................................................................................27FIŞA DE AUTOEVALUARE...................................................................................28TEST DE EVALUARE..............................................................................................30SOLUŢIONAREA ACTIVITĂŢILOR………………...……………….…….…...32CONCLUZII...............................................................................................................34Fişă de rezumat a activităţii referitoare la auditul calităţii....................................35

Bibliografie…………………………………………………………………..……….36

„Calitatea este o ţintă în mişcare” (J.M. Juran)

3


1. PREZENTAREA TEMEI LUCRĂRII

Lucrarea de faţă am elaborat-o în scopul orientării, stimulării creativităţii elevilor din

clasele terminale ale Colegiul Tehnic Decebal, filiera tehnologică, şi cuprinde o serie de

materiale ce au o concepţie unitară, dezvoltată şi adaptată generaţiei actuale. Tot mai mult,

calitatea educaţiei oferită de şcoală depinde de calitatea cadrului didactic din unitatea de

învăţământ respectivă care reprezintă, de fapt, promotorul schimbărilor culturale în ethosul

organizaţional. La acestea se adaugă instruirea care generează instrumente, tehnici şi metode

eficiente atât pentru predare, cât şi pentru învăţare şi care permite structurarea ştiințifică

a cadrului educativ în aşa fel încât acesta să poată fi adecvat situaţiei de învăţare, oamenilor

implicaţi şi scopului educativ.

Calitatea se manifestă ca un fenomen, un proces, un stil de viaţă care însoţeşte omul

atât în activitatea sa personală, familială, cât şi în activitatea sa social-economică desfăşurată

într-un mediu organizat, precum o instituţie economică.

În elaborarea lucrării am ales strategii care oferă elevilor posibilitatea de a se implica

activ în procesul de instruire, de a dobândi cunoştinţe şi deprinderi pe care să le poată folosi,

fie pentru a accede spre nivele superioare de calificare, fie pentru a se integra eficient la locul

de muncă.

Educaţia de calitate reprezintă un deziderat pentru persoanele implicate în sistemul

educaţional: elevi, părinţi, cadre didactice, angajatori, comunitatea locală. Înţelegerea

educaţiei de calitate se face diferit, prin prisma propriilor valori.

A produce educaţie de calitate înseamnă, de fapt, a înregistra progres pentru fiecare

elev.

Activităţile practice trebuie organizate şi desfăşurate astfel încât să aibă un caracter

activ şi centrat pe elev. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere:

diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat, prin:

gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;

fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri

diferite;

fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;

diferenţierea deprinderilor elevilor, prin:

4


formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

utilizarea verificării de către un coleg şi a verificării prin îndrumător

Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor,

acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode

specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe

integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea

de programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent

de învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de instruire practică, aducerea de laude

chiar şi pentru cele mai mic progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).

Prin tema aleasă doresc să realizez o mai bună motivare a elevului şi o creştere a

interesului acestuia pentru formarea de atitudini, dezvoltarea de competenţe, dobândirea de

cunoştinţe şi abilităţi în domeniul tehnic, motiv pentru care voi încerca să realizez această

lucrare sub forma unui caiet de instruire teoretică şi practică.

Conţinuturile din cadrul lucrării oferă elevilor cunoştinţe care le vor permite să-şi

dezvolte abilităţi practice privind utilizarea procedurilor de audit ale calităţii.

Pentru sarcinile ce urmează a fi realizate de elevi, s-au avut în vedere competenţele

specifice abilităţilor cheie şi tehnice referitoare la asigurarea calităţii. De asemenea se

presupune că se cunosc particularităţile colectivului de elevi şi stilurile de învăţare ale

acestora pentru reuşita centrării pe elev a procesului instructiv- educativ. Materialele de

învăţare propuse sunt uşor de citit şi de înţeles, informaţiile şi cerinţele sunt formulate într-un

limbaj adecvat nivelului elevilor, accesibil şi susţinut prin exemple sugestive şi prin imagini.

Abilităţile pe care elevii trebuie să le dobândească sunt:

înţelegerea activităţii/ exerciţiului;

abilităţi de cercetare/ documentare utilizând o serie de resurse inclusiv Internetul;

identificarea unor soluţii alternative pentru rezolvarea problemelor;

modul de discuţie, de dezbatere şi de luare de decizii în diverse situaţii;

planificarea, efectuarea şi evaluarea unei activităţi prin analiza punctelor tari, a punctelor

slabe şi a aspectelor ce urmează a fi îmbunătăţite în viitor;

abilităţi de pregătire şi utilizare a echipamentelor;

luarea de notiţe, scrierea de rapoarte şi lucrul în echipă;

înţelegerea diferitelor roluri pe care le au ceilalţi în cadrul grupului şi influenţa stilurilor

de învăţare.

5


Evaluarea constituie un proces continuu şi sumativ referindu-se în mod explicit la

criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de

evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă.

Ipostazele calităţii reflectă modul în care sunt percepute şi traduse cerinţele clienţilor,

referitoare la calitatea produsului / serviciului, în proiectare, realizare şi modul în care se

asigură satisfacerea acestor cerinţe în utilizare.

„ E d u c a ţ i a e s t e c e e a c e r ă m â n e d u p ă c e a i u i t a t t o t c e e a c e a i î n v ă ţ a t î n ş c o a l ă ” - A l b e r t E i n s t e i n

2. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ

6


2.1 Auditul calităţii – concept, importanţă

Termenul de audit provine de la verbul „audio”, care, în limba latină înseamnă „a

asculta”. În evul mediu, acest termen era utilizat cu sensul de a asculta părţile implicate într-

un proces.

În managementul calităţii, termenul de audit este utilizat în sensul de examinare a

calităţii produselor, serviciilor, proceselor unei organizaţii sau a sistemului calităţii în

ansamblu.

Prin auditul calităţii organizaţia urmăreşte identificarea punctelor critice şi

supravegherea aplicării măsurilor corective stabilite.

Auditurile trebuie efectuate în scopul de a determina dacă diferitele elemente ale unui

sistem al calităţii sunt eficiente şi adecvate pentru realizarea obiectivelor declarate ale

calităţii. Auditul calităţii furnizează, de asemenea, dovezi obiective referitoare la necesitatea

de reducere, eliminare şi, în special, de prevenire a neconformităţilor. Rezultatele acestor

audituri pot fi folosite de către conducere pentru îmbunătăţirea performanţelor organizaţiei.

În contextul preocupărilor actuale de implementare a unor sisteme de calitate, auditul

este considerat un instrument esenţial pentru realizarea obiectivelor organizaţiei.

Scopul principal al auditului calităţii este de a evalua acţiunile corective necesare

pentru eliminarea deficienţelor şi posibilităţile de îmbunătăţire a sistemului calităţii

organizaţiei, a proceselor sale, a produselor şi serviciilor pe care le oferă.

Auditul calităţii nu trebuie confundat cu activitatea de supraveghere a calităţii sau cu

cea de inspecţie, deoarece acestea au ca scop ţinerea sub control a unui proces, respectiv

acceptarea/inacceptarea unui produs.

2.2 Obiectivele auditului calităţii

Obiectivele auditului calităţii cuprind atât obiectivele organizaţiei în domeniul

calităţii, cât şi obiectivele în domeniul calităţii stabilite la nivelul fiecărui compartiment.

Indiferent de instituţia care este angajată să efectueze auditul calităţii, obiectivele rămân

aceleaşi:

o evaluarea conformităţii proceselor şi a rezultatelor acestor procese (produse, servicii)

cu un anumit standard sau cu un alt document normativ;

o urmărirea aplicării acţiunilor corective şi de îmbunătăţire stabilite;

o iniţierea actiunilor corective şi de îmbunătăţire necesare, privind procesele şi

rezultatele acestor procese;

7


o identificarea punctelor critice, surse ale deficienţelor, în desfăşurarea activităţilor din

organizaţie;

o evaluarea eficacităţii sistemului calităţii organizaţiei privind realizarea obiectivelor

stabilite;

o evaluarea conformităţii unor elemente ale sistemului calităţii sau a subsistemului în

ansamblu, ce cerinţele specificate;

Auditul calităţii reprezintă un proces sistematic, independent şi documentat de

evaluare obiectivă a dovezilor de audit pentru a determina în ce măsură sunt îndeplinite

criteriile de audit prestabilite.

Auditurile sunt, în general, iniţiate pentru unul sau mai multe din următoarele considerente:

să se evalueze iniţial un furnizor, atunci când se doreşte stabilirea unei

relaţii contractuale;

să se verifice dacă sistemul calităţii al unei organizaţii continuă să

satisfacă condiţiile specificate şi dacă este implementat;

să se verifice, în cadrul unei relaţii contractuale, dacă sistemul calităţii

furnizorului continuă să satisfacă condiţiile specificate şi dacă este

implementat;

să se evalueze sistemul calităţii al unei organizaţii în raport cu un

standard referitor la sistemul calităţii.

Aceste audituri pot fi curente sau pot fi impuse de modificări semnificative ale

sistemului calităţii din cadrul organizaţiei, ale calităţii procesului, produsului sau de

necesitatea de a urmări o acţiune corectivă.

Un program de audit poate include unul sau mai multe audituri in funcţie de mărimea,

natura şi complexitatea organizaţiei care urmează a fi auditată. Aceste audituri pot avea o

diversitate de obiective şi pot de asemenea să includă audituri comune sau combinate.

Un program de audit include de asemenea toate activităţile necesare pentru

planificarea şi organizarea tipurilor şi numărului de audituri, precum şi pentru furnizarea

resurselor pentru desfăşurarea eficace şi eficientă a acestora în cadrul intervalului de timp

specificat.

2.3 Cuvinte cheieUrmătoarea listă va fi folositoare la înţelegerea conceptelor cu care veţi lucra.

Termenii utilizaţi sunt conform standardului SR EN ISO 9000/ 2000Calitate măsura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci

8


îndeplinesc cerinţele

Cerinţa nevoie sau aşteptare, care este declarată în general implicită

sau obligatorie

Satisfacţie a clientului percepţie a clientului despre măsura în care cerinţele

clientului au fost îndeplinite

Sistem ansamblu de elemente corelate sau în interacţiune

Sistem de management sistem prin care se stabilesc politica şi obiectivele şi prin

care se realizează acele obiective

Sistem de management al calităţii

sistem de management prin care se orienteză şi se

controlează o organizaţie in ceea ce priveşte calitatea

Politica referitoare la calitate

intenţii şi orientări generale ale unei organizaţii referitoare la

calitate, aşa cum sunt exprimate oficial de managementul de

la cel mai înalt nivel

Obiectiv al calităţii ceea ce se urmăreşte sau este avut în vedere referitor la

calitate

Planificarea calităţii parte a managementului calităţii concentrată pe stabilirea

obiectivelor calităţii şi care specifică procesele operaţionale

şi resursele aferente necesare pentru a îndeplini obiectivele

calităţii

Controlul calităţii parte a managementului calităţii concentrată pe îndeplinirea

cerinţelor referitoare la calitate

Îmbunătăţirea continuă activitate repetată pentru a creşte abilitatea de a îndeplini

cerinţe

Eficienţă relaţie între rezulatul obişnuit şi resursele utilizate

Eficacitate masură în care activităţile planificate sunt realizate şi sunt

obţinute rezultatele planificate

Client organizaţie sau persoană care primeşte un produs

Furnizor organizaţie sau persoană care vinde un produs

Proces ansamblu de activităţi corelate sau în interacţiune, care

transformă intrări în ieşiri

Produs rezultat al unui proces

Procedură mod specificat de desfăşurare a unei activităţi sau a unui

produs

9


Neconformitate neîndeplinirea unei cerinţe

Defect neîndeplinirea unei cerinţe referitoare la o utilizare

intenţionată sau specificată

Acţiune preventivă acţiune de eliminare a cauzei unei neconformităţi potenţiale

sau a altei posibile situaţii nedorite

Actiune corectivă act de eliminare a cauzei unei neconformităţi detectate sau a

altei situaţii nedorite

Document informaţia împreună cu mediul sau suport

Manualul Calităţii document care descrie sistemul de management al calităţii al

unei organizaţii

Înregistrare documente prin care sse declară rezultatul obţinut sau

furnizează dovezi ale activităţii realizate

Inspecţie evaluare a conformităţii prin observare şi judecare însoţite

după caz, de măsurări , încercare sau comparare cu un

calibru

Validare confirmare, prin furnizare de dovezi obiective, că au fost

îndeplinite cerinţele pentru o anumită utilizare sau o

aplicaţie intenţionată

Audit proces sistematic, independent şi documentat în scopul

obţinerii de dovezi de audit şi evaluarea lor cu obiectivitate,

pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile

de audit

Auditor persoană care are competenţa de a efectua un audit

Observaţie: Nu uitaţi că lista poate continua!

2.4 TIPURI DE AUDITAuditurile calităţii evaluează produsele, serviciile, procesele sau sistemele calităţii unei organizaţii.

10

Auditul sistemului

calităţii

AUDITURILE CALITĂŢII

Auditul calităţii procesului

Auditul calităţii produsului/ serviciului


AUDITURILE CALITĂŢII SE POT EFECTUA ÎN SCOPURI INTERNE SAU EXTERNE

Auditurile interne ale calităţii - au ca scop evaluarea acţiunilor corective sau de îmbunătăţire generală în cadrul propriei organizaţii. Ele sunt efectuate de organizaţia însăşi şi reprezintă o combinaţie între auditul calităţii produsului/ serviciului, procesului şi sistemului calităţii acesteia.

Auditurile externe ale calităţii – au ca scop obţinerea unei dovezi privind capacitatea furnizorului de a asigura obţinerea calităţii cerute. Ele sunt efectuate în general şi în vederea certificării sistemului calităţii al unei organizaţii.

În raport cu momentul în care se realizează certificarea sistemului calităţii, auditurile se pot clasifica în:

audituri care preced activitatea de certificare, numite audituri de preevaluare (preaudit) ;

audituri efectuate în scopul certificării, audituri de certificare, care sunt cele mai importante şi complexe audituri de terţă parte ;

audituri după certificarea sistemului calităţii, numite audituri de supraveghere, care se efectuează pentru a verifica dacă se asigură respectarea cerinţelor stabilite.

2.5 Metodologia auditului sistemelor calităţii

Standardul internaţional ISO 10011 cuprinde un ghid pentru auditarea sistemelor

calităţii, care stabileşte principiile, criteriile, practicile de bază şi furnizează linii directoare

11

AUDITURILE CALITĂŢII

Audituri interne(“prima parte”)

Audituri externe

Audituri“secundă parte”

Audituri“terţa parte”


pentru planificarea, efectuarea şi documentarea auditului sistemelor calităţii. De asemenea,

standardul prevede criteriile de calificare pentru auditorii sisteşelor calităţii.

Acest standard a fost adoptat şi de ţara noastră ca standard naţional. Potrivit

prevederilor sale, efectuarea unui audit al sistemului calităţii presupune parcurgerea

următoarelor etape: declanşarea, pregătirea şi realizarea auditului, elaborarea

documentelor acestuia, încheierea auditului şi urmărirea implementării acţiunilor

corective.

1. DECLANŞAREA AUDITULUI

SUBETAPE CARACTERISTICI

1.1 Stabilirea obiectului

auditului

- se stabileşte de către client împreună cu responsabilul

auditului prin consultarea organizaţiei auditate;

-clientul este cel care stabileşte standardele sau

documentele de referinţă în raport cu care se efectueaza

auditul sistemului calitatăţii.

1.2 Frecvenţa auditurilor - se stabileşte tot de client

1.3 Examinarea preliminară

sau auditul de preevaluare

- constă în analizarea documentelor referitoare la calitate,

în special a manualului calităţii;

-dacă în urma auditului de preevaluare se constată că

sistemul calităţii existent nu este corespunzător pentru

satisfacerea cerinţelor clientului auditul propriu – zis se va

efectua numai după rezolvarea problemelor constatate.

2. PREGĂTIREA AUDITULUI


12


2.1 Elaborarea planului de

audit

-trebuie să fie aprobat de către client şi comunicat

auditorilor şi celui audiat;

-planul de audit trebuie să se caracterizeze prin

flexibilitate, să poată fi uşor adaptat la situaţiile concrete

întâlnite în timpul auditării.

2.2 Organizarea echipei de

audit

- auditul poate fi efectuat de unul sau de mai mulţi

auditori, dar responsabilitatea generală a auditului îi revine

auditorului-şef, care stabileşte atribuţiile fiecărui auditor

din cadrul echipei de audit.

2.3 Stabilirea documentelor de

lucru

-pentru desfăşurarea auditului, consemnarea şi raportarea

concluziilor se utilizează următoarele tipuri de documente;

liste de verificare pentru evaluara fiecărui elemente al

sistemului calităţii, formulare pentru raportarea

observaţiilor auditorului, formulare ale documentelor

doveditoare, care vor servi la formularea concluziilor

finale ale auditorilor.

3. EFECTUAREA AUDITULUI


3.1 Reuniunea de deschidere -prezentarea membrilor echipei de audit conducerii organizaţiei audiate;

-discutarea obiectivelor şi a domeniului auditului;

13


-prezentarea metodelor şi a procedurilor care vor fi utilizate pentru efectuarea auditului;

-stabilirea sistemului official de comunicare între echipa de audit şi cel audiat;

-clarificarea detaliilor planului de audit.

3.2 Examinarea sistemului

calităţii

-presupune culegerea dovezilor şi formularea observaţiilor

auditorilor;

-culegerea dovezilor se realizează prin analiza

documentelor, prin chestionarea personalului, implicat în

domeniul audiat şi prin observarea directă a desfăşurării

activităţilor în domeniul respective.

-observaţiile auditorilor sunt formulate după auditarea

tuturor activităţilor, sunt analizate de echipa de audit,

urmând a se stabili care din ele vor fi raportate ca

neconformităţi. Neconformităţile trebuie să fie

documentate clar şi concis şi demonstrate pe baza unor

dovezi corespunzătoare. Identificarea neconformităţilor se

realizează în raport cu cerinţele specificate în standard sau

în alte documente de referinţă ale auditului.

3.3 Reuniunea de închidere - are loc înainte înainte de elaborarea raportului de audit,

în prezenţa conducerii organizaţiei, dar şi a responsabililor

domeniilor auditate;

- auditorul şef prezintă constatările şi concluziile echipei

de audit privind eficacitatea sistemului calităţii în

realizarea obiectivelor.

4. ELABORAREA ŞI GESTIONAREA DOCUMENTELOR AUDITULUI


4.1 Elaborarea raportului de

audit

- raportul de audit este principalul document cu care se

finalizează auditul sistemului calităţii şi care se realizează

sub coordonarea auditorului şef.

14


4.2 Difuzarea raportului de

audit

- auditorul şef predă clientului raportul de audit;

- clientul este cel ce pune la dispoziţia conducerii

organizaţiei auditate un exemplar al acestui raport;

- difuzarea raportului către terţi se poate face numai cu

acordul celui auditat.

4.3 Păstrarea documentelor

auditului

- se realizează potrivit convenţiei stabilite de comun

accord de către client, organismul auditor şi cel auditat.

5. ÎNCHEIEREA AUDITULUI

Se realizează după predarea raportului de audit clientului.

6. URMĂRIREA ACŢIUNILOR CORECTIVE

Stabilirea acţiunilor corective pentru eliminarea neconformităţilor identificate sau a cauzelor

acestora se realizează de organizaţia auditată. Auditorul are numai responsabilitatea de a

identifica neconformităţile.

Clientul, de comun acord cu organizaţia auditată şi după consultarea organismului auditor,

poate stabili data finalizării acţiunilor corective şi a auditurilor de urmărire.

Pentru desfăşurarea corespunzătoare a auditului sistemelor calităţii se recomandă

utilizarea unor documente prestabilite de lucru: standardele aplicabile, manualul calităţii,

proceduri, instrucţiuni, specificaţii tehnice etc

Totuşi, nu trebuie căzut în capcana utilizării unui număr prea mare de asemenea

documente, care încetinesc auditul.

Auditorul şef poate avea documente de lucru într-un format standard, pentru a

controla cadrul general al desfăşurării auditului. Forma acestor documente de lucru nu este

importantă. Contează mai mult ca ele să fie eficiente şi subordonate procesului de audit.

Pentru facilitarea desfăşurării auditului şi pentru consemnarea si raportarea

concluziilor pot fi utilizate următoarele tipuri de documente:

• liste de verificare / chestionare de audit, utilizate pentru evaluarea sistemului calităţii / zonei

auditate;

• formulare pentru raportarea observaţiilor auditului;

15


• formulare pentru documentarea dovezilor de susţinere a concluziilor la care au ajuns

auditorii.

Documentele de lucru trebuie astfel concepute încât să nu limiteze activităţile sau

investigaţiile suplimentare, care pot deveni necesare pe parcursul desfăşurării auditului.

2.6 Tehnici de evaluare utilizate pe parcursul desfăşurării auditului sistemelor calităţii

Tehnicile de evaluare sunt utilizate pentru a obtine informaţiile necesare privind

conformitatea sistemului calităţii organizaţiei auditate, cu standardul de referinţă.

Urmărind un plan logic, procesul de obţinere a dovezilor obiective se simplifică şi nu

există pericolul să se omite unele zone, funcţii sau operaţii.

Un astfel de plan logic ar trebui să conţină :

• analiza manualului calităţii, care identifică politica referitoare la calitate, obiectivele,

responsabilităţile şi autoritatea personalului cu rol esenţial în asigurarea calităţii, altfel spus,

modul de implementare a sistemului de management al calităţii, în general;

• analiza procedurilor de sistem şi a celor de lucru, care detaliază ce este de făcut, cum şi de

către cine;

• examinarea zonelor de lucru, a operaţiilor şi proceselor;

• examinarea produsului realizat pentru a stabili conformitatea cu instrucţiunile de lucru

documentate şi cu desenele;

• analiza disponibilităţii resurselor (personal, materiale şi echipamente) în fiecare zonă;

• analiza modului de păstrare a documentaţiei, a rapoartelor şi înregistrărilor;

• formularea de întrebări pentru obţinerea informaţiilor necesare;

• examinarea documentelor care confirmă declaraţiile făcute şi verificarea informaţiei

obţinute , atunci când este cazul pe baza unui alt document. Se recomandă ca, în faza

pregătirii auditului, auditorul să se asigure că sistemul definit în manual este complet şi apt,

să permită realizarea obiectivelor organizaţiei în domeniul calităţii.

2.6.1 AUDITUL CALITĂŢII PRODUSULUI – se efectuează cu scopul evaluării conformităţii caracteristicilor de calitate a unui produs finit sau semifabricat (componente, părţi constructive) cu cerinţele clientului sau cu cerinţele specificate în documentele de referinţă. Rezultatele auditului calităţii produsului facilitează stabilirea măsurilor corective sau de îmbunătăţire necesare privind produsul auditat.

16


2.6.2 AUDITUL CALITĂŢII PROCESELOR

Auditul calităţii procesului se efectuează cu scopul evaluării conformităţii unui proces (de proiectare, de producţie, administrativ etc) cu cerinţele clientului sau cu cerinţele specificate în documentele de referinţă (proceduri şi instrucţiuni de lucru, reţete, specificaţii tehnice). Prin auditul calităţii procesului se urmăreşte eficacitatea măsurilor de asigurare a calităţii referitoare la procesul respectiv, stabilindu-se măsurile corective necesare. Auditul calităţii procesului se bazează pe procedurile corespunzătoare ale sistemului calităţii.

17

AUDITUL CALITĂŢII PRODUSULUI

Examinarea produsului în raport cu:

Caietul de sarcini Specificaţia produsului

Examinarea produsului înrelaţie cu

Mediul inconjurator

Materiale prelucrate

Elaborare

Raport de audit Raport de neconformitate

Analiza cauzelor neconformităţilor

Stabilirea măsurilor corectiveRaport de măsuri corective

Supravegherea aplicării măsurilor corective

AUDITUL CALITĂŢII PROCESELOR

Examinare

Documente de referinţă

Echipamente

Echipamente de inspecţie

Materii prime, materiale

Produse/ componente

Elaborare Date referitoare la calitate

Liste de verificare

Raport de examinare

Raport de audit

Analize

Stabilire măsuri corective pentru:

Dezvoltarea produsului

Aprovizionare

Echipamente

Planificarea fabricaţiei

Desfăşurarea procesului

SupraveghereMăsuri corective


18


2.6.3 AUDITUL SISTEMELOR CALITĂŢII

Auditurile sistemelor calităţii se efectuează pentru:

determinarea conformităţii elementelor sistemului calităţii cu cerinţele specificate în

documentele de referinţă;

determinarea eficacităţii sistemului calităţii privind realizarea obiectivelor stabilite în

domeniul calităţii;

îmbunătăţirea sistemului calităţii firmei audiate;

satisfacerea unor cerinţe reglementare;

înregistrare/certificarea sistemului calităţii firmei auditate.

19

AUDITUL SISTEMELOR CALITĂŢII

Declanşarea auditului

Obiectul auditului

Frecvenţa auditului

Examinarea preliminară

Pregătirea audituluiPlanul de audit

Organizarea echipei de audit

Stabilirea documentelor de lucru

Efectuarea auditului

Reuniunea de deschidere

Examinarea sistemului calităţii

Reuniunea de închidere

Culegerea dovezilor

Observaţiile auditorilorElaborarea şi

gestionarea documentelor

auditului

Raportul de audit

Difuzare raport audit

Păstrare documente audit

Încheierea auditului

Urmărirea acţiunilor corective


2.6.4 Auditul sistemului de management de mediu

Auditul sistemului de management de mediu se desfăşoară în baza standardului ISO

14001-2004, aplicabil oricărui tip de organizaţie care prezintă cerinţe privind definirea

obiectivelor referitoare la mediul înconjurător.

Impactul organizaţiei asupra mediului este influenţat atât de sistemul de management de

mediu al firmei, care trebuie să fie operativ, cât şi de sistemul de management în domeniul

calităţii. De aceea, realizarea auditului sistemului de management de mediu a devenit o

necesitate în ultimii ani, extinzându-se considerabil la nivelul întreprinderilor, în aceeaşi

măsură cu auditurile sistemului calităţii.

Auditurile de mediu sunt efectuate de către “auditori de mediu”, persoane care au

calificarea necesară acestei activităţi.

Auditul de mediu reprezintă procesul de verificare sistematică şi documentată a dovezilor

de audit obţinute şi evaluate în mod obiectiv, cu scopul de a determina în ce măsură

activităţile, evenimentele, condiţiile referitoare la mediu, sistemele de management de mediu

sau informaţiile referitoare la acestea sunt conforme cu criteriile de audit, stabilite, rezultatele

acestui proces urmând a fi communicate clientului.

Auditul de mediu presupune verificarea:

activităţilor şi condiţiilor referitoare la mediu ale organizaţiei;

evenimentelor în care este implicată organizaţia datorită impactului proceselor asupra

mediului;

sistemului de management de mediu al organizaţiei;

informaţiilor referitoare la aspectele de mai sus.

Dovezile de audit care sunt verificate systematic şi documentat sunt: informaţiile,

înregistrările, declaraţiile verificabile. Acestea permit auditorului să determine dacă sunt

îndeplinite criteriile de mediu.

Criteriile de audit în raport cu care se realizează evaluarea sunt constituite de

politicile, practicile, procedurile şi cerinţele cu care auditorul compară dovezile de audit

colectate cu privire la obiectul auditat.

În acelaşi timp, în procesul auditării pot fi utilizate standardele aplicabile, ghidurile,

procedurile, cerinţele specifice ale organizaţiei sau dispoziţii legale referitoare la mediu.

Auditul sistemului de management de mediu se efectuează în următoarele scopuri:

determinarea conformităţii sistemului de management de mediu cu crteriile de

audit stabilite;

20


determinarea măsurii în care sistemul de management de mediu a fost

implementat şi menţinut în mod corespunzător;

identificarea zonelor care necesită îmbunătăţiri în cadrul sistemului de

management de mediu;

evaluarea capacităţii conducerii organizaţiei de a asigura în mod constant

conformitatea şi eficacitatea sistemului de management de mediu;

evaluarea sistemului de management de mediu în situaţii contractuale.

3. DEZVOLTAREA APLICATIVĂ

3.1 DOCUMENTE DE AUDITPLANUL DE AUDIT, RAPORTUL DE AUDIT

Documentele de audit se utilizează pe parcursul desfăşurării auditului şi au rolul de a

păstra şi de a prezenta coordonatele clare în raport cu care se efectuează auditul, de a uşura

activitatea de monitorizare şi de control a auditului, de a înlesni procesul decizional privind

măsurile corective care trebuie luate în raport de rezultatele auditului.

Planul de audit şi raportul de audit sunt documente de calitate obligatorii în procesul de

desfăşurare al unui audit şi sunt elaborate de către compartimentul de asigurarea calităţii.

Planul de audit trebuie să respecte anumite cerinţe specifice procedurii de auditare şi

anume:

o Obiectivele şi domeniul auditului;

o Identitatea persoanelor care au responsabilităţi directe referitoare la obiectivele

şi domeniul auditului ;

o Identificarea documentelor de referinţă (standarde ISO, manualul calităţii,

proceduri, etc);

o Identitatea membrilor echipei de audit;

o Limba utilizată în timpul auditului;

o Perioada si locul efectuării auditului;

o Identificarea entităţilor organizatorice care trebuie auditate;

o Data şi durata fiecărei activităţi desfaşurate în cadrul auditului;

o Programul reuniunilor cu conducerea firmei auditate;

o Cerinţe privind confidenţialitatea informaţiilor;

o Lista de difuzare a raportului de audit şi data prevăzută pentru difuzare.

21


Raportul de audit este principalul document cu care se finalizează auditul sistemului

calităţii şi trebuie să respecte anumite cerinţe specifice procedurii de auditare şi

anume:

Obiectivele şi domeniul auditului;

Detalii privind: planul de audit, identitatea membrilor ehipei de audit, a

reprezentanţilor auditatului, data efectuării auditului, identificarea

întreprinderii auditate;

Identificarea documentelor de referinţă ale auditului;

Neconformităţile constatate;

Aprecierile echipei de audit privind conformitatea sistemului calităţii

cu referenţialul stabilit;

Aprecierile echipei de audit privind eficacitatea sistemului calităţii în

realizarea obiectivelor;

Lista de difuzare a raportului de audit.

Notă:

Planul de audit trebuie aprobat de către client şi comunicat auditorilor şi celui

auditat ;

Elaborarea raportului de audit se realizează sub conducerea auditorului şef;

Raportul de audit este predat clientului de către auditorul şef;

Clientul este cel care pune la dispoziţia conducerii firmei auditate un exemplar al

acestui raport;

Difuzarea raportului către terţi este posibilă numai cu acordul celui auditat;

Păstrarea documentelor se face de comun acord, de către client, organismul auditor

şi cel auditat.

22


3.1.1.MODEL PLAN DE AUDIT

Denumirea firmeiPLAN DE AUDIT

CODPA 01.0Data Nr.inreg

DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

Limba utilizată in timpul audituluiPerioada şi locul de desfăşurare al auditului

Sedinţa de deschidere

Auditul propriu- zis Şedinţa de închidere

Entităţile organizatorice care trebuie auditate

Echipa de audit Auditor şef Auditor Auditor Compart. auditatNume şi prenume Nume şi

prenumeNume si prenume

Nume si prenume

Semnături

Difuzat la

23


3.1.2 MODEL RAPORT DE AUDIT

Denumirea firmei

RAPORT DE AUDITCODRA 01.0Data

Planul de audit COD PA 01.01

Nr.înreg. plan de audit

Nr.inreg

Documente de refeinţă

Neconformităţi constatateAcţiuni corective/ preventive

Termen ResponsabilNeconformităţiminore

Neconformităţimajore

Echipa de audit

Auditor şef Auditor Auditor Compart. auditat

Nume şi prenume Nume şi prenume

Nume si prenume

Nume si prenume

SemnăturiDifuzat la

3.1.3 MODEL RAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE

24


Denumirea firmei producătoare RAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE

Cod RAC 01.0DataNr.inreg.

Documentul de referinţă

Acţiuni corective/preventive

Responsabil pentru îndeplinire

Semnătură

Termen de realizare

Echipa de audit Auditor şef Auditor Auditor Personal auditatNume şi prenume

Nume şi prenume

Nume şi prenume

Nume şi prenume

Semnături

Difuzat la

3.1.4 MODEL RAPORT DE NECONFORMITATE

Cod RN 01.0

25


Denumirea firmei producătoare

RAPORT DE NECONFORMITATE DataNr.inreg.

Documentul de referinţă

Neconformităţi constatate

Tipul de neconformitate

Acţiuni corective/preventive

Termen de realizare

Minoră Majoră

Echipa de audit Auditor şef Auditor Auditor Personal auditatNume şi prenume

Nume şi prenume

Nume şi prenume

Nume şi prenume

Semnături

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

FIŞĂ DE LUCRU Lucraţi în echipă

Obiective: Explicarea conceptului de audit al calităţii

26


Specificarea scopului documentelor folosite la audit Identificarea elementelor de bază ale auditului

Numele şi prenumele..................................... Data................

Activitatea 1 5 minute

Completaţi spaţiile libere cu termenii care lipsesc din cadrul definiţiilora. Auditurile interne ale calităţii - au ca scop evaluarea acţiunilor …………………………

sau de îmbunătăţire generală în cadrul propriei firme.b. Auditurile externe ale calităţii – au ca scop obţinerea unei dovezi privind capacitatea

furnizorului de a asigura obţinerea ………………cerute.

Activitatea 2 10 minute

Realizaţi schema asociind tipurile de audit indicate mai jos cu criteriul de clasificare.

Atenţie ! Dacă aveţi nelămuriri cereţi ajutorul profesorului!Numele şi prenumele..................................... Data................

FIŞA DE AUTOEVALUARE

A. Încercuiţi răspunsul corect : 25 minute1. Care din următoarele scopuri nu corespund auditului calităţii:

27

Auditul de „primă”

parte

Auditul calităţii

produsuluiAuditul de

„terţă” parte

Auditul extern al calităţii

Auditul intern al calităţii

Auditul de „secundă”

parte

Auditul sistemului calităţii

Auditul calităţii

procesului

în funcţie de scopul

lor

în funcţie de obiectul

lor


a) evaluarea conformităţii proceselor şi rezultatelor acestora (produse, servicii) cu un anumit standard sau cu un alt document normativ;

b) evaluarea eficacităţii personalului unităţii privind realizarea obiectivelor stabilite.c) evaluarea eficacităţii sistemului de management al calităţii unităţii privind realizarea

obiectivelor stabilite;d) evaluarea conformităţii sistemului de management al calităţii cu cerinţele specificate.

2. Dovezile de audit se obţin prin: A) interviuri cu persoanele implicate; B) rezultatele anterioare auditului; C) examinarea documentelor referitoare la calitate; D) observarea directă a activităţilor. Menţionaţi combinaţia corectă din următoarele variante:

28


a) ABC;b) BCD;c) ABD;d) ACD.

3. Care din următoarele etape nu fac parte din activitatea de efectuare a auditului:a) reuniunea de deschidere;b) examinarea sistemului de management al calitaţii;c) urmărirea acţiunilor corective;d) reuniunea de închidere.

4. Un auditor în domeniul calităţii este o persoană:a) specializată pentru supravegherea calităţii;b) autorizată pentru efectuarea auditurilor calităţii;c) competentă în domeniul calităţii;d) calificată în audituri financiare.

5. Auditul sistemului calităţii efectuat de către o terţă parte, în scopul certificării, poartă denumirea de:

a) audit de supraveghere;b) audit de certificare;c) preaudit;d) audituri interne.B. Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă.1. A F Auditurile interne ale calităţii au ca scop principal obţinerea unei dovezi privind

capacitatea întreprinderii de a asigura obţinerea calităţii cerute.2. A F Planul de audit se elaborează în cadrul etapei de declanşare a auditului sistemelor

de management al calităţii.3. A F Raportul de audit este principalul document cu care se finalizează auditul

sistemului calităţii şi care trebuie să conţină toate rezultatele inspecţiilor efectuate, neconformităţile constatate şi cauzele acestora.

4. A F Auditorul în domeniul calităţii este persoana care are competenţa necesară pentru a efectua audituri ale calităţii, el nefiind obligat să se autorizeze pentru efectuarea unui anumit tip de audit.

5. A F Echipa de audit redactează şi administrează manualul calităţii

C. Se consideră schema auditului calităţii produsului:

29


a) Identificaţi noţiunile notate cu cifre de la 1 la 5.b) Indicaţi etapele care trebuie parcurse după analiza cauzelor neconformităţilor.c) Indicaţi etapele necesare pentru pregătirea auditului.

30

Numele şi prenumele..................................... Data................

TEST DE EVALUARE 30 minute

A. Încercuiţi răspunsul corect : 15 p1. Auditul calităţii se efectuează pentru :

a. evaluarea conformităţii caracteristicilor de calitate a unui produs finit cu cerinţele specificate ;

b. înregistrări în perioada de garanţie ;c. motivarea angajaţilor .d. planificarea calităţii

2. Auditurile care au ca scop evaluarea acţiunilor corective sau de îmbunătăţire generală în cadrul propriei firme sunt:a. audituri externe;b. audituri interne;c. audituri de certificare;d. audituri de supraveghere.

3. Auditul se consideră încheiat atunci când:a. au fost încheiate interviurile cu persoanele implicate în domeniul auditat;b. au fost examinate toate documentele referitoare la calitate;c. a fost elaborat raportul de audit;d. a fost predat raportul de audit celui care a solicitat efectuarea auditului.

4. Planul de audit trebuie să conţină:a. aprecierile echipei de audit privind eficacitatea sistemului calităţiib. aprecierile echipei de audit privind conformitatea sistemului calităţii cu referenţialulc. data şi durata fiecărei activităţi desfăşurate în cadrul audituluid. neconformităţile constatate

5. Raportul de audit trebuie să conţină:a. detalii privind planul de auditb. programul reuniunilor cu conducerea firmei auditatec. cerinţe privind confidenţialitatea informaţiilord. limba utilizată în timpul auditului

B. Completaţi spaţiile libere cu noţiunile corespunzătoare : 15 pa. Auditorul în domeniul calităţii trebiue să fie ......................... pentru efectuarea unui

anumit tip de audit.b. Auditurile ......................... ale calităţii au ca scop obţinerea unei dovezi privind

capacitatea furnizorului de a asigura obţinerea calităţii cerute.c. Planul de audit trebuie aprobat de către ......................... şi comunicat auditorilor şi celui

auditat.d. .........................de audit este predat clientului de către auditorul şef.e. Raportul de audit este principalul document cu care se ......................... auditul

sistemului calităţii.

C. În coloana A sunt indicate persoane implicate în activitatea de audit, iar în coloana B responsabilităţile acestora. Asociaţi cifrele din coloana A cu literele corespunzătoare din coloana B. 15 p

A. Persoane implicate înactivitatea de audit

B. Responsabilităţi

1. organism neutru 2. auditor (în domeniul

calităţii)3. clienţii întreprinderii

auditate4. auditor – şef5. membru în echipa de audit

a. stabilirea echipei de auditb. îndeplineşte cerinţele audituluic. persoana care are competenţa necesară pentru a

efectua audituri ale calităţii şi care este autorizat pentru efectuarea unui anumit audit

d. redactează şi administrează manualul calităţiie. poate efectua un audit extern, la cererea întreprinderii

în cauză, sau la cererea unei alte părţif. pot efectua audituri externe

D. Se consideră schema de mai jos, reprezentând clasificarea auditurilor calităţii în funcţie de scopul lor. 45 p

a) Identificaţi tipurile de audit notate în schemă cu cifre de la 1 la 4.b) Precizaţi scopul în care se efectuează auditurile identificate în casetele 1, respectiv 2.c) Menţionaţi organismele care pot efectua tipurile de audit 1, 3 şi 4.

Se acordă 10 p din oficiu.

SOLUŢIONAREA ACTIVITĂŢILORFIŞA DE AUTOEVALUARE

A.1 – b; 2 – d; 3 – c; 4 – c; 5 – b.

B.1 – F; 2 – F; 3 – A; 4 – F; 5 – F.FA

AUDITUL CALITĂŢII

1 2

3 4

1. Auditurile interne ale calităţii au ca scop evaluarea acţiunilor corective sau de îmbunătăţire necesare în cadrul propriei organizaţii.2. Planul de audit se elaborează în cadrul etapei de pregătire a auditului sistemelor de management al calităţii.4. Auditorul în domeniul calităţii este persoana care are competenţa necesară pentru a efectua audituri ale calităţii, el fiind obligat să se autorizeze pentru efectuarea unui anumit tip de audit.5. Echipa de audit elaborează şi difuzează raportul de audit.

C.a.

1 – caietul de sarcini;2 – specificaţia produsului;3 – mediul;4 – materialele prelucrate;5 – raportul de audit.b.

stabilirea măsurilor corective supravegherea aplicării măsurilor corectivec.

elaborarea planului de audit organizarea echipei de audit stabilirea documentelor de lucru care vor fi utilizate pe parcursul desfăşurării auditului

TEST DE EVALUARE

A. 15 p1 – a; 2 – b; 3 – d; 4 – c; 5 – a.

B. 15 pa) autorizat

b) externec) clientd) raportule) încheie

C. 15 p1 – e; 2 – c; 3 – f; 4 – a; 5 – b.

D.a. 16 p

1 – audituri interne (de “primă parte”);2 – audituri externe;3 – audituri de “secundă parte”;4 – audituri de “terţă parte”;b. 14

1. Auditurile interne ale calităţii au ca scop evaluarea acţiunilor corective sau de îmbunătăţire necesare în cadrul propriei organizaţii.

2. Auditurile externe ale calităţii au ca scop principal obţinerea unei dovezi privind capacitatea furnizorului de a asigura obţinerea calităţii cerute. Ele sunt efectuate şi în vederea certificării sistemului calităţii unei întreprinderi.c. 15 p

Auditurile interne sunt efectuate de întreprinderea însăşi. Auditurile externe de “secundă parte” sunt efectuate de beneficiari ai întreprinderii prin

auditori proprii. Auditurile externe de “terţă parte” sunt efectuate de un organism neutru, la cererea

întreprinderii care doreşte auditarea sistemului calităţii sau la cererea unei alte părţi (beneficiar al întreprinderii sau organism independent).

Din oficiu se acordă 10 p

CONCLUZII

Realizarea obiectivelor organizaţiei în domeniul calităţii, în general, şi al implementării

unui sistem al calităţii, în special, presupune efectuarea unui audit al calităţii, potrivit

standardelor ISO.

Scopul principal al auditului calităţii este de a evalua acţiunile corective necesare

pentru eliminarea deficienţelor şi posibilităţile de îmbunătăţire a sistemului calităţii

organizaţiei, a proceselor sale, a produselor şi serviciilor pe care le oferă.

În comcluzie, auditul răspunde la întrbarea: „Ce acţiuni şi ce măsuri corective trebuie

întreprinse pentru eliminarea deficienţelor constatate şi pentru realizarea unei îmbunătăţiri a

produselor, a serviciilor, a proceselor, a sistemului calităţii în general? ”

Competivitatea manifestată pe piaţa internă şi internaţională dintre firmele concurente

determină fiecare organizaţie să certifice existenţa unui sistem al calităţii la nivelul său.

Această certificare, a cărei importanţă a crescut în ultimii ani, presupune efectuarea unor

audituri ale acestor sisteme, în raport cu standardele internaţionale şi europene aplicabile în

domeniu.

În domeniul managementului calităţii, termenul de audit este utilizat în sensul de

examinare a calităţii produselor, serviciilor, proceselor unei organizaţiei sau a sistemului

calităţii în ansamblu.

Prin auditurile calităţii se evaluează:

sistemul calităţii intreprinderii în ansamblu sau elemente ale acestuia;

procesele organizaţiei;

rezultatele proceselor (produse, servicii).

Un auditor, când îşi planifică auditarea unei zone şi îşi întocmeşte lista de verificare

sau aide-memoire-ul, trebuie să aibă in vedere faptul că fiecare interviu ar trebui sa cuprindă

întrebări cu privire la următoarele aspecte de bază:

• persoane - responsabilităţi şi autoritate, cerinţe de instruire;

• proceduri - sunt disponibile, acoperă activitatea auditată, se aplică în practică;

• echipamente - sunt cele specificate în proceduri, necesită manuale de utilizare, sunt acestea

disponibile;

• produse şi materiale - sunt cele specificate în proceduri, corespunzător identificate şi cu

stadiul inspecţiilor identificat corespunzător.

În zonele cheie trebuie să se aibă în vedere urmărirea feedback-ul, adică să se verifice dacă

iniţiatorul unei acţiuni primeşte un răspuns.

Fişă de rezumat a activităţii referitoare la auditul calităţii :

Competenţacheie Activitatea de învăţare Obiectivele învăţării Realizat

Asigurarea calităţii

Efectuarea unui audit al calităţii * Explicarea conceptului de audit al

calităţii;* Specificarea scopului documentelor folosite la audit;* Identificarea elementelor de bază ale auditului;

DA

NU

Comentariile elevului Ce ai învăţat cu uşurinţă din această

activitate?

_____________________________________________

Unde ai întâmpinat dificultăţi ?

_____________________________________________

Ai întrebări legate de activitatea la care ai participat?

_____________________________________________

Prin ce alte activităţi crezi că ai reuşi să atingi obiectivele enumerate?

Comentariile profesorului● Aspecte pozitive din activitatea elevului:

_____________________________________________● Aspecte care necesită continuarea învăţării:

_____________________________________________

Id ● Idei ale elevului prin care acesta îşi urmează obiectivele învăţării:

http://en.wikipedia.org/wiki/Image:Question_book-3.svg

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/fa/Wikibooks-logo.svg

Olaru M., Managmentul calitatii, ed. a II-a revizuită şi adaugită,

Ed. Economică, Bucuresti, 1999

Roncea C Auditul sistemului calităţii. Ghid practic,

Editura Class, Bucureşti 1998

Ciortan M., Băltăreţu C., Asigurarea calităţii – teorie şi aplicaţii. Ghid pentru profesori şi

elevi.

Editura Brâncuşi, Târgu Jiu, 2009

Drăgulănescu N., Niculescu C., Managementul calităţii.

Editura Niculescu, Bucureşti, 2000

Stanciu I., Managementul calităţii totale,

Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2003

Olaru M., Tanţău A Managmentul producţiei, manual pentru clasa a XI-a,

Ed. Economică, Bucuresti, 2002

*** SR EN ISO 9000:2001, Sisteme de management al

calităţii.Principii fundamentale şi vocabular

*** SR EN ISO 9001:2001, Sistemele de management al calitatii.

Cerinţe

*** SR ISO 19011/1993, Ghid pentru auditarea sistemelor de

management al calităţii

Pagini Web şi soft-uri educaţionale utile:

www.google.ro .

www.eprofu.ro .

http://stud.usv.ro.

http://www.consultanta-certificare.ro

http://stud.usv.ro/

http://stud.usv.ro/

http://www.eprofu.ro/

http://www.google.ro/

Aspecte practice privind auditul calitatii

Documents

Transcript of Aspecte practice privind auditul calitatii