Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

31

description

Asociatia Romana pentru Telelucru si Teleactivitati vrea sa raspunda unei necesitati de piata: un loc unde se poate gasi informatia necesara si raspunsuri corecte si serioase la problemele care implica telelucrul, telecomertul, telecooperarea, teleactivitatile in general. ARTT intentioneaza sa devina un punct de referinta pentru membrii sai si pentru toti cei interesati in dezvoltarea noilor modalitati de lucru. Principalul obiectiv este mentinerea si extinderea dezvoltarii si accesibilitatii telelucrului si teleactivitatilor a tehnologiilor, aplicatiilor si principiilor asociate – atat ca un scop in sine cat si pentru a permite organizatiilor si indivizilor o colaborare mai eficienta, cooperarea si inovarea in campurile lor speifice de interes. În ultimii 11 ani, s-au dezvoltat rapid noi tehnologii informaţionale şi de comunicare, astfel încât în centrul dezbaterilor ştiinţifice, politice şi economice din ultima perioadă a stat apariţia şi dezvoltarea Societăţii Informaţionale, generatoare de noi oportunităţi de muncă dar şi de schimbări esenţiale în ceea ce priveşte natura muncii şi modul de lucru, schimbări comparabile cu cele petrecute în revoluţia industrială. Telelucrul este, prin definitie, activitatea prin care se utilizeaza calculatoarele si telecomunicatiile pentru a schimba geografia de lucru acceptata. http://www.teleorg.org/downloads/asociatia-romana-pentru-telelucru-si-teleactivitati-artt/

Transcript of Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

Page 1: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)
Page 2: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

Nicolae Sfetcu

Publicat de Nicolae Sfetcu

Copyright 2014 Nicolae Sfetcu

Prima ediţie

Pentru înscriere în Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi, completaţi formularul online.

ARTT

Aleea Narciselor 1, Bl. D2 Sc. 3 Ap. 51 220089 Drobeta Turnu Severin Mehedinţi, Romania E-mail: [email protected] Mobil: +40 745 526896 http://www.teleorg.org

Facebook http://www.facebook.com/telework.association Twitter: http://twitter.com/comunicatii LinkedIn: http://www.linkedin.com/company/5247326 Google Plus: http://plus.google.com/b/102208230724149653493

Video: https://www.youtube.com/channel/UCW6FTNz4ITFolR4GE-6BrFw

Asociatia Romana pentru Telelucru si Teleactivitati vrea sa raspunda unei necesitati de piata: un loc unde se poate gasi informatia necesara si raspunsuri corecte si serioase la problemele care implica telelucrul, telecomertul, telecooperarea, teleactivitatile in general. ARTT intentioneaza sa devina un punct de referinta pentru membrii sai si pentru toti cei interesati in dezvoltarea noilor modalitati de lucru.

Profilul Asociatiei

Page 3: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

ARTT isi exercita activitatea in domeniul telelucrului, si al teleactivitatilor in general. Ea va insuma competentele, mijloacele si informatiile necesare, atat din aceste domenii principale cat si din alte domenii care au legatura cu acestea, precum:

�● Va efectua recensamantul si difuzarea informatiilor disponibile;�● Va folosi toate metodele pentru sensibilizarea opiniei publice, intreprinderilor si colectivitatilor

asupra posibilitatilor, riscurilor, metodelor si instrumentelor implicate;�● Va avea un rol de liant si va asigura promovarea initiativelor si a proiectelor.

Asociatia va incuraja elaborarea si adaptarea codurilor deontologice si actualizarea reglementarilor. Ea va initia sau va asigura manifestari cu vocatie educativa, va servi drept sursa de informatii pentru domeniile vizate prin obiectivele sale si instrumentele asociate in relatie directa sau indirecta cu ele. Va furniza conferentiari calificati. Va constitui un forum de varf atat pentru grupele de utilizatori cat si pentru profesionisti, va stimula initierea programelor de studiu si formare. Va constitui o referinta pentru informatiile de cea mai buna calitate si pentru promovarea in domeniile telelucrului si teleactivitatii. Va incuraja utilizarea potentialului telelucrului si teleactivitatii pentru interesul colectiv.Va participa la cercetari asupra modalitatilor adecvate pentru eliminarea lacunelor privind organizarea si imaginea telelucrului si teleactivitatilor in societate.

Misiunea ARTT

Misiunea si Planul Strategic al ARTT

Expunere privind Misiunea ARTT

“Asigurarea unei dezvoltari, evolutii si utilizari deschise a telelucrului si teleactivitatilor pentru beneficiul tuturor oamenilor.”

Asociatia Romana pentru Telelucru si Teleactivitati …

1. Faciliteaza dezvoltarea in sistem deschis a standardelor, protocoalelor, administrarii si infrastructurii tehnice pentru telelucru si teleactivitati

2. Sprijina educatia in zonele rurale specifice, si acolo unde este nevoie3. Promoveaza dezvoltarea profesionala si oportunitatile de asociere la promotorii telelucrului si

teleactivitatilor4. Ofera informatii de incredere despre telelucru si teleactivitati5. Pune la dispozitie forumuri de discutie avand ca topic problemele care afecteaza evolutia,

dezvoltarea si utilizarea telelucrului si teleactivitatilor – tehnice, comerciale, sociale, etc.6. Participa la dezvoltarea unui mediu propice cooperarii nationale si internationale, comunitatii

si culturii care permit implementarea telelucrului si teleactivitatilor7. Serveste ca punct focal pentru eforturile comune de promovare a telelucrului si

Page 4: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

teleactivitatilor considerate ca concepte de care beneficiaza toti oamenii8. Administreaza si coordoneaza intiative si eforturi in domeniu – umanitare, educationale,

sociale, etc.

In functie de aceste obiective strategice, Asociatia Romana pentru Telelucru si Teleactivitati va identifica si va initia / participa la proiecte specifice.

Asociatia Romana pentru Telelucru si Teleactivitati va actiona in sensul unor coordonari si cooperari la nivel national pentru promovarea si dezvoltarea unui larg spectru de activitati focalizate pe dezvoltarea si accesul la telelucru si teleactivitati si a tehnologiilor asociate.

Prin conferintele sale anuale si alte evenimente sponsorizate, activitati de training in zonele rurale, tutoriale, statistici si studii de piata, publicatii, politici publice si activitati de comert, filiale, activitati de standardizare, Asociatia Romana pentru Telelucru si Teleactivitati serveste nevoilor comunitatii crescande a telelucrului si teleactivitatilor. De la comert la educatie si probleme sociale, scopul nostru este cresterea disponibilitatii si utilitatii telelucrului si teleactivitatilor in intreaga societate romaneasca.

Obiectivele ARTT

Principalul obiectiv este mentinerea si extinderea dezvoltarii si accesibilitatii telelucrului si teleactivitatilor a tehnologiilor, aplicatiilor si principiilor asociate – atat ca un scop in sine cat si pentru a permite organizatiilor si indivizilor o colaborare mai eficienta, cooperarea si inovarea in campurile lor speifice de interes.

Obiectivele ARTT includ:

a. dezvoltarea, mentinerea, evolutia si diseminarea standardelor pentru telelucrul si teleactivitati si tehnologiile, aplicatiile si principiile asociate

b. cresterea si evolutia arhitecturii telelucrului si teleactivitatilorc. mentinerea si dezvoltarea proceselor administrative efective pentru functionalitatea

telelucrului si teleactivitatilord. educatia si cercetarea legate de telelucrul si teleactivitatie. armonizarea actiunilor si activitatilor la nivel national si international pentru a facilita

dezvoltarea si accesibilitatea telelucrului si teleactivitatilorf. colectarea si diseminarea informatiilor privind telelucrul si teleactivitatile

g. asistenta pentru zonele rurale si persoane in implementarea si folosirea telelucrului si teleactivitatilor

h. cooperarea cu alte organizatii si institutii, si accesul publicului larg la coordonare, colaborare si educatie prin punerea in practica a obiectivelor de mai sus.

Page 5: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

Principii directoare ale ARTT

�● Utilizarea deschisa, usoara si benefica a telelucrului si teleactivitatilor�● Oferte cu continut autocenzurat; comunicatii on-line fara restrictii disciminatorii�● Libertatea de exprimare on-line sa nu fie restrictionata prin mijloace indirecte precum

controlul guvernamental sau privat al echipamentelor, software sau infrastructurii de telecomunicatii, sau alte componente esentiale pentru Internet

�● Forumuri deschise pentru dezvoltarea standardelor si a tehnologiilor aferente telelucrului si teleactivitatilor

�● Incurajarea cooperarii intre retele

Statutul ARTT

“Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi” (ARTT) este fondată potrivit Actului Constitutiv, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii şi cu Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice.

I. Dispoziţii generale

Art.1. Denumirea asociaţiei este “Asociaţia Romana pentru Telelucru si Teleactivităţi” (ARTT) (denumită în continuare “Asociaţie”), conform Dovada de disponibilitate a denumirii din 23.12.2002 eliberată de Ministerul de Justiţie.

Art.2. Sediul Asociaţiei este în _, Str. _ Nr. _, Bl. _, Sc._ Ap._, dar îşi desfăşoară activitatea la nivel naţional si internaţional, putând deschide sucursale, înfiinţa filiale, în ţară şi străinătate, în vederea realizării scopului său.

Sediul Asociaţiei poate fi schimbat pe baza hotărârii Adunării Generale.

Art.3. Asociaţia se constituie pe durată nedeterminată.

Art.4 Patrimoniul iniţial al Asociaţiei este în valoare de 5.000.000 lei, patrimoniul fiind constituit prin contribuţia integrala a membrilor fondatori.

Întregul patrimoniu va fi evidenţiat şi păstrat în conformitate cu legislaţia română în materie, pe numele Asociaţiei, şi va fi folosit exclusiv pentru realizarea obiectivelor ei.

Art.5. Patrimoniul iniţial al Asociaţiei se completează cu dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiţiile legale, dividendele societăţilor comerciale, înfiinţate de Asociaţie, donaţii, sponsorizări sau legate, venituri realizate din activităţi economice directe, resurse.

Page 6: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

II. Scopul Asociaţiei

Art.6. Asociaţia are ca scop promovarea Societăţii Informaţionale în România, susţinerea, acordarea de sprijin financiar şi stimularea activităţilor in acest domeniu.

Se au in vedere următoarele activităţi:

· Diseminarea si promovarea informaţiilor disponibile in legătură cu Societatea Informaţională în general, şi cu cea din România în special.

· Sensibilizarea opiniei publice, întreprinderilor şi colectivităţilor asupra posibilităţilor, metodelor şi instrumentelor implicate în Societatea Informaţională.

· Promovarea iniţiativelor şi a proiectelor de dezvoltare a Societăţii Informaţionale în România.

· Iniţierea de, studii, dezvoltări, înfiinţări de organizaţii, traduceri, adaptări, training sau difuzări ale unor opere, publicaţii, metode, tehnici, cursuri şi mijloace asociate, apărute ca urmare a activităţii Asociaţiei cât şi a altor organizaţii şi personalităţi nemembre.

Art.7. Obiectivele Asociaţiei sunt:

· Îmbunătăţirea legislaţiei in domeniul telelucrului si a teleactivităţilor în România.

· Crearea unei atitudini favorabile telelucrului şi teleactivităţilor atât în rândul agenţilor economici cât şi a consumatorilor din România.

· Obţinerea şi diseminarea de informaţii şi instrumente necesare telelucrului si teleactivităţilor

· Promovarea a activităţilor desfăşurate de membrii Asociaţiei.

Art.8. Pentru îndeplinirea scopului si a obiectivelor sale, Asociaţia desfăşoară următoarele tipuri de activităţi :

· Programe de instruire /formare

· Activităţi de informare îin domeniul telelucrului şi teleactivităţilor

· Editare de materiale informative cu privire la telelucru şi teleactivităţi

· Organizarea de întâlniri pe tema telelucrului si teleactivităţilor

Page 7: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

· Activităţi de lobby pentru dezvoltarea sectorului telelucrului şi teleactivităţilor

· Acordarea de burse şi/sau granturi

· Asistenţă tehnică pentru persoanele fizice sau juridice care activează în domeniul telelucrului si teleactivităţilor

· Evaluarea şi monitorizarea de teleactivităţi

· Cercetare in domeniul telelucrului si teleactivităţilor

· Campanii de promovare/informare in domeniul telelucrului şi teleactivităţilor

· Studii de piaţă şi campanii de publicitate in domeniul telelucrului şi teleactivităţilor

· Intermedierea de servicii si de contracte în domeniul telelucrului şi teleactivităţilor

· Activităţi economice directe

· Organizarea de cursuri

Art.9. Asociaţia va desfăşura orice alte activităţi permise de lege necesare atingerii scopurilor propuse.

Art.10. Schimbarea scopului Asociaţiei se face numai de către fondatori. În orice caz, schimbarea scopului Asociaţiei se poate face numai dacă acesta a fost realizat în totalitate sau în parte, ori dacă acesta nu mai poate fi îndeplinit.

III. Organizare. Conducere. Control

Art.11. Asociaţia este persoana juridică de drept privat, neguvernamentală, fără caracter politic, cu caracter nepatrimonial (non-profit), în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu prezentul statut.

Modul de organizare si funcţionare a Asociaţiei se stabileşte prin Statut şi prin hotărâri ale Consiliului Director.

IV. Membrii Asociaţiei

Art.12. Asociaţia este compusa din următorii membri:

· Fondatori

Page 8: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

· Activi

· Aderenti

· Afiliati

· Sustinatori

· De onoare

Art.13. Pentru a face parte din Asociatie, trebuie aprobarea Consiliului Director, care pune in discuţie, la fiecare şedinţă, cererile de adeziune prezentate. Deciziile CD nu trebuiesc motivate.

Pentru admiterea de membri aderenţi si afiliaţi, acordul nu poate fi acordat decât ulterior.

CD poate decide acordarea dreptului de înscriere ca membri si pentru persoane juridice. CD poate fixa cotizaţii diferite pentru fiecare categorie de membri.

Art.14. Membrii fondatori sunt toţi participanţii la constituirea Asociaţiei. Ei nu işi pierd niciodată calitatea de membru, cu excepţia unor cazuri grave de abateri de la legislaţia in vigoare sau reglementările interne ale Asociaţiei. Vor avea aceleaşi drepturi cu membrii activi, cu excepţia situaţiei de dizolvare a asociaţiei, care nu se poate decide decât in cazul unui vot in unanimitate a membrilor fondatori.

Art.15. Membrii activi sunt persoane fizice care participa activ la îndeplinirea obiectivelor Asociaţiei, inclusiv prin actul decizional, si care si-au asumat angajamentul de a plăti cotizaţia anuala fixata de Adunarea Generala la propunerea CD. Ei participa cu drepturi depline la activităţile Asociaţiei si la actul decizional, conform Statutului si reglementarilor interne.

Art.16. Membrii aderenţi sunt persoane fizice care beneficiază de activităţile Asociaţiei, dar care nu şi-au asumat angajamentul de a plăti cotizaţia anuala fixată de Adunarea Generală la propunerea CD. Ei nu pot participa la actul decizional în cadrul Asociaţiei.

Art.17. Membrii afiliaţi sunt persoane juridice private sau publice (societăţi, asociaţii, administraţii, instituţii de învăţământ, colectivităţi teritoriale, etc.) care vor sa beneficieze, prin delegaţi, de activităţile Asociaţiei. Drepturile şi cotizaţiile vor fi proporţionale cu numărul delegaţilor, şi vor fi fixate în fiecare an de Adunarea Generală la propunerea CD.

Art.18. Membrii susţinători sunt persoane juridice sau fizice care cotizează în fiecare an cu o suma minimă fixată de CD. În această categorie intra, de asemenea, şi membrii care au acceptat sa doneze

Page 9: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

Asociaţiei un capital care acoperă în mod permanent cotizaţia.

Art.19. Membrii de onoare sunt persoanele care au adus servicii deosebite Asociaţiei. Aceştia pot fi scutiţi de plata cotizaţiei conform unor hotărâri ale CD pentru fiecare caz in parte.

Art.20. Se pot cumula categorii diferite de membri, dar procedura individuala de admitere se aplica pentru fiecare categorie in parte.

Art.21. Calitatea de membru se pierde prin:

· demisie

· deces

· radiere, pronunţată de CD pentru abateri grave, persoana implicata fiind invitata prin scrisoare recomandata sa se prezinte in fata Consiliului Director pentru a furniza explicaţii

· excludere, care va fi pronunţată ca urmare a unui vot unanim al membrilor CD. Sunt admise votul prin corespondenta, cel electronic cu semnătura autentificata, sau prin procura.

IV. Adunarea Generală

Art.22. Adunarea Generală este organul de conducere alcătuit din totalitatea membrilor Asociaţiei şi reprezintă forul suprem de conducere al Asociaţiei.

Adunarea Generala se întruneşte anual în şedinţe ordinare sau în mod extraordinar la solicitarea Preşedintelui ori a 2 (doi) dintre membrii Consiliului Director sau a 2/3 membrii cu drept de vot ai Asociaţiei. Şedinţele Adunării Generale se convoacă cu 15 zile înainte de data întrunirii.

La Adunările Generale pot fi invitaţi de către Consiliul Director membrii simpatizanţi, persoane fizice sau reprezentanţi ai entităţilor juridice cu care Asociaţia are relaţii.

Art.23. Adunarea Generala a Asociaţiei are următoarele atribuţii:

· alege şi revocă membrii Consiliului Director, în condiţiile prezentului Statut

· alege şi revocă Preşedintele Asociaţiei, în condiţiile prezentului Statut

· alege şi revocă membrii Comisiei de Cenzori ai Asociaţiei

· analizează şi aprobă strategiile şi obiectivele generale ale Asociaţiei

Page 10: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

· aprobă modificările şi completările Actului Constitutiv şi ale regulamentului de organizare si funcţionare al Asociaţiei prin Acte Adiţionale

· aprobă rapoartele anuale de activitate (Raportul Consiliului Director şi al Comisiei de Cenzori) , planul anual de activitate, bugetul de venituri şi cheltuieli şi bilanţul contabil (descărcarea de gestiune)

· hotărăşte înfiinţarea / dizolvarea filialelor

· soluţionează litigiile legate de excluderea membrilor

· aprobă organigrama salariaţilor Asociaţiei

· aprobă dizolvarea şi lichidarea Asociaţiei, precum şi stabilirea destinaţiei bunurilor ramase după lichidare cu 2/3 din numărul membrilor Asociaţiei.

· aprobă înfiinţarea unor societăţi comerciale

· aprobă afilierea la federaţii sau confederaţii

Art.24. Hotărârile luate de Adunarea Generală, în limitele legii, ale Actului Constitutiv şi Statutului sunt obligatorii şi pentru asociaţii care nu au luat parte la adunarea generală sau au votat împotriva.

Art.25. Adunarea Generală se consideră legal constituită dacă sunt prezenţi jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot ai Asociaţiei. Deciziile în Adunarea Generală sunt valide daca au votat “pentru” jumătate plus unu din cei prezenţi.

În lipsă de cvorum la al doilea termen de convocare , Adunarea Generală se consideră constituită şi hotărârile obligatorii şi suficiente dacă sunt adoptate jumătate plus unu din membrii prezenţi.

Art.26. Şedinţele Adunării Generale sunt prezidate de Preşedintele Asociaţiei sau un împuternicit al acestuia din cadrul Consiliului Director

V. Consiliul Director

Art.27. Activitatea Asociaţiei va fi condusă şi controlată de către Consiliul Director format din 3 membri. Consiliul Director îşi poate mări numărul de membri printr-o decizie şi poate determina modul în care noii membri ai Consiliului sunt propuşi şi numiţi cu respectarea prevederilor legale.

Consiliul Director al Asociaţiei asigură realizarea scopului şi obiectivelor acesteia, exercitând

Page 11: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

următoarele atribuţii:

· stabilirea strategiei generale şi a programelor Asociaţiei;

· încheierea de acte juridice, în numele şi pe seama Asociaţiei;

· executarea bugetului de venituri şi cheltuieli;

· modificarea statului Asociaţiei;

· elaborarea Regulamentului intern de funcţionarea a sa;

· îndeplinirea oricăror altor atribuţii prevăzute în lege sau statut.

Art.28. Consiliul Director asigură reprezentarea şi administrarea patrimoniului în raporturile cu terţii, hotărând asupra căilor de realizare a scopului propus de Asociaţie.

Consiliul asigură legăturile şi cooperarea cu alte organizaţii, instituţii artistice, ştiinţifice şi sportive, ca şi cu organisme de stat, guvernamentale sau neguvernamentale, naţionale şi internaţionale, în vederea obţinerii de fonduri sau alte mijloace (bunuri) pentru realizarea scopului propus.

Consiliul Director poate accepta în numele Asociaţiei, pentru a fi folosite in scopul Asociaţiei, orice contribuţie, donaţie, legat, dar nu este obligat să accepte.

Art.29. Consiliul se întruneşte lunar, precum şi ori de câte ori este nevoie, în întruniri periodice şi speciale. Întrunirile Consiliului vor fi convocate de către Preşedintele Consiliului, sau de către jumătate din membrii Consiliului, prin trimiterea unei înştiinţări în care se vor menţiona data, ora, locul şi scopul întrunirii, către toţi membrii Consiliului, cu cel puţin 2 zile înaintea unei asemenea întruniri.

Art.30. Consiliul director deliberează in mod valabil, în prezenta a 2/3 din numărul membrilor săi şi poate lua hotărâri cu cel puţin jumătate plus unu din voturi.

Membrii Consiliului pot participa la întrunirile acestuia, după ce au fost înştiinţaţi, prin intermediul telefonului sau a altui mijloc de comunicaţie, considerându-se valabilă prezenţa lor în aceste condiţii.

Membrii Consiliului nu vor primi salarii pentru serviciile aduse de ei în această Asociaţie, dar vor putea servi Asociaţia şi în orice alt mod, putând primi pentru aceste servicii compensaţii rezonabile, în baza unei convenţii de colaborare.

Art.31. Un loc vacant in Consiliu, apărut din cauză de deces, demisie, concediere sau din alte motive

Page 12: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

va fi completat prin hotărârea fondatorilor, iar dacă unul din fondatori nu mai este in viaţă, cu întrunirea votului a 2/3 din numărul membrilor Consiliului Director pentru perioada de mandat rămasă.

Art.323. Întrunirile Consiliului sunt prezidate de către Preşedinte. Preşedintele sau alt membru al Consiliului sau orice alt angajat al Asociaţiei poate semna acte juridice în numele Asociaţiei numai dacă a fost autorizat de către Consiliul director.

În cazul în care Preşedintele este indisponibilizat, Vicepreşedintele îşi asumă îndatoririle acestuia pe toată durata cât Preşedintele lipseşte.

VI. Directorul executiv

Art.33. Activitatea curentă a Asociaţiei este asigurată de către un Director executiv desemnat de Consiliul Director, care va executa sarcinile încredinţate de către Consiliul director.

Directorul executiv va reprezenta şi angaja Asociaţia, pe baza împuternicirii Consiliului Director, va fi responsabil pentru fondurile Asociaţiei şi va efectua orice operaţii financiare şi bancare pentru Asociaţie, pe baza împuternicirii Consiliului Director, precum şi orice alte sarcini care i se vor încredinţa de către Asociaţie.

VII. Controlul Asociaţiei

Art.34. Asociaţia va ţine la sediul său principal registre şi rapoarte corecte şi complete ale conturilor, procesele verbale ale dezbaterilor Consiliului director precum şi un registru cuprinzând numele şi adresele membrilor Consiliului director şi al persoanelor care aduc contribuţii în Asociaţie.

Toate dosarele şi registrele Asociaţiei pot fi inspectate de către oricare dintre membrii Consiliului Director.

Art.35. Anual evidenţele şi registrele Asociaţiei pot fi verificate şi controlate de un cenzor – expert contabil, desemnat.

În realizarea competenţei sale, cenzorul:

· verifică modul în care este administrat patrimoniul Asociaţiei;

· întocmeşte rapoarte şi le prezintă Consiliului director;

· poate participa la şedinţele Consiliului director, fără drept de vot;

Page 13: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

· îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de Consiliul Director.

VIII. Veniturile şi cheltuielile Asociaţiei

Art.36. Veniturile Asociaţiei provin din:

· dobânzi şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile in condiţiile legale;

· dividendele societăţilor comerciale înfiinţate de Asociaţie;

· venituri realizate din activităţi economice directe;

· donaţii, sponsorizări sau legate, din partea persoanelor fizice şi juridice din ţară sau din străinătate, potrivit legii;

· contribuţii în bani (lei şi/sau valută), bunuri mobile şi /sau imobile, sau din orice alte mijloace prevăzute de lege, primite de la persoane fizice şi juridice din ţară şi străinătate;

· resurse obţinute de la bugetul de stat şi/sau de la bugetele locale;

· alte venituri ce nu contravin legislaţiei în vigoare sau prevederilor prezentului statut.

Art.37. Asociaţia are dreptul să refuze orice donaţie sau alte venituri în cazul în care acestea ar fi oferite în condiţii inacceptabile sau care contrazic scopul şi obiectivele fundaţiei.

Patrimoniul Asociaţiei nu poate fi utilizat în alte scopuri decât cele prevăzute de art.6 din prezentul statut.

Art.38. Asociaţia poate înfiinţa societăţi comerciale ale căror dividende, dacă nu se reinvestesc în aceste societăţi, se vor folosi pentru realizarea scopului ei.

Asociaţia poate desfăşura orice alte activităţi economice directe, dacă acestea au caracter accesoriu si au strânsă legătură cu scopul ei principal.

Art.39. Cheltuielile Asociaţiei

Cheltuielile se efectuează potrivit prevederilor bugetului de venituri şi cheltuieli şi se aprobă de persoanele însărcinate de Consiliul director.

Cheltuielile cu personalul se stabilesc în limitele statutului de funcţii si ale bugetului de venituri şi cheltuieli.

Page 14: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

Art.40. Exerciţiul economico-financiar începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an, cu excepţia primului an în care exerciţiul economico – financiar începe la data constituirii Asociaţiei conform legii şi se încheie la data de 31 decembrie a aceluiaşi an.

IX. Dizolvarea şi lichidarea

Art.41. Asociaţia se dizolvă:

o de drept, prin realizarea sau, după caz, imposibilitatea realizării scopului pentru care a fost constituită, dacă în termen de 3 luni de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce schimbarea acestui scop;

o prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate, atunci când:

o scopul sau activitatea Asociaţiei a devenit ilicită sau contrară ordinii publice;

o realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;

o urmăreşte alt scop decât cel pentru care s-a constituit;

o a devenit insolvabilă.

o în situaţia imposibilităţii constituirii Consiliului Director în conformitate cu statutul fundaţiei, dacă această situaţie durează mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului Consiliul Ddirector trebuia constituit;

o în alte situaţii prevăzute de lege.

Art.42. În cazul dizolvării Asociaţiei, lichidatorii se numesc de instanţa judecătorească. Odată cu numirea lichidatorilor, mandatul Consiliului director încetează.

Lichidatorii, la intrarea in funcţie, efectuează inventarul şi încheie un bilanţ care să constate situaţia exactă a activului şi pasivului. Ei sunt obligaţi să primească şi să păstreze registrele şi orice alte acte ale Asociaţiei şi să ţină un registru cu toate operaţiunile lichidării, în ordinea datei acestora.

Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul sub controlul Cenzorului.

Art.43. Lichidatorii au obligaţia de a continua operaţiunile juridice în curs, de a încasa creanţele, de a plăti creditorii, iar dacă numerarul nu este suficient, de a transforma şi restul activului în bani, procedând la vânzarea prin licitaţie publică a bunurilor mobile şi imobile.

Page 15: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

Lichidatorii pot realiza numai acele operaţiuni noi care sunt necesare finalizării celor aflate în curs de derulare.

Art.44. În cazul dizolvării Asociaţiei, bunurile rămase în urma lichidării nu se pot transmite către persoane fizice. Aceste bunuri pot fi transmise către persoane juridice de drept privat sau de drept public cu scop identic sau asemănător.

Data transmiterii bunurilor este cea a întocmirii procesului verbal de predare-primire, dacă prin acesta nu s-a stabilit o dată ulterioară.

Art.45. Lichidatorii încheie operaţiunile şi remit celor în drept contul gestiunii numai după expirarea unui termen de 6 luni de la publicarea dizolvării Asociaţiei în Registru.

Art.46. După închiderea lichidării, lichidatorii sunt obligaţi ca în termen de 2 luni să depună bilanţul, registrul jurnal şi un memorandum, să declare operaţiunile de lichidare la Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor al judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul Asociaţia şi să îndeplinească toate procedurile de publicare şi radiere din acest Registru.

Art.47. Dacă în termen de 30 de zile libere de la depunerea bilanţului nu se înregistrează nici o contestaţie, bilanţul se consideră definitiv aprobat, iar lichidatorii, cu autorizarea judecătoriei, vor remite celor în drept bunurile şi sumele rămase de la lichidare, împreuna cu toate registrele şi actele Asociaţiei şi ale lichidării, după aceasta fiind consideraţi descărcaţi de orice obligaţii.

Art.48. Asociaţia încetează să existe la data radierii din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor. Radierea se face în baza actului constatator eliberat lichidatorilor, prin care se atestă descărcarea acestora de obligaţiile asumate.

X. Dispoziţii finale

Art.49. Reprezentarea Asociaţiei în raporturile cu terţii, persoane fizice sau juridice, se face de către fondatorul care este şi Preşedinte.

Art.50. În realizarea scopurilor propuse Asociaţia intră în relaţii cu organizaţii, organisme, instituţii, societăţi comerciale sau civile, din ţară şi străinătate, stabilind raporturi de colaborare şi parteneriat cu acestea.

Art.51. Asociaţia se supune legislaţiei române în vigoare, iar orice modificare a prezentului statut urmează a fi comunicată organelor în drept.

Art.52. Prevederile prezentului statut se completează cu dispoziţiile legale în materie.

Page 16: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

Telelucru

În ultimii 11 ani, s-au dezvoltat rapid noi tehnologii informaţionale şi de comunicare, astfel încât în centrul dezbaterilor ştiinţifice, politice şi economice din ultima perioadă a stat apariţia şi dezvoltarea Societăţii Informaţionale, generatoare de noi oportunităţi de muncă dar şi de schimbări esenţiale în ceea ce priveşte natura muncii şi modul de lucru, schimbări comparabile cu cele petrecute în revoluţia industrială.

În acest context, telelucrul (TL) a devenit domeniu strategic din punct de vedere teoretic şi practic, deoarece:

•reprezintă o soluţie cu potenţial practic important;

•se poate dezvolta repede;

•poate influenţa în bine viaţa multor europeni;

•este un excelent promotor al noilor procese şi tehnologii avansate;

•este o componentă a noii revoluţii ştiinţifice şi tehnologice, orientată spre societatea bazată pe informaţie şi cunoaştere.

TL, ca un nou mod de a lucra prin efectuarea unei activităţi (forme de muncă) flexibile în timp şi la distanţă, utilizând tehnologia informaţională şi comunicaţiile avansate, se concretizează în teleactivităţi şi teleservicii.

Ce este Telelucrul

Telelucrul este activitatea prin care se utilizeaza Tehologia Informatiei si Comunicatiilor (TIC) pebtru realizarea unei activitati lucrative la distanta de locul unde este nevoie de rezultatul muncii sau de locul unde s-ar fi desfasurat munca in mod normal.

Telelucrul include:

Telelucrul mobil: cand o parte din personalul unei firme (TIC), care ii permite sa fie mai mult timp in contact cu clientii sau sa livreze, in timp ce nu este la birou, o serie de servicii care implica, in mod normal, prezenta in birourile companiei.

Telecentre: ofera facilitati de birouri locale pentru persoanele care nu vor sa lucreze acasa, dar intentioneaza sa profite de avantajele oferite de TL. Fiecare angajat lucreaza in biroul firmei aflat cel

Page 17: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

mai aproape de el sau cel mai convenabil, iar aceste centre sunt cuplate prin reteaua electronica. Ele pot apartine unei singure companii sau compania interesata poate sa inchirieze o parte din acestea in scopul telelucrului.

Telecomunitati (Telecottages): comunitati locale cu acces, datorita marii performante a TIC, la avantajele dezvoltarii si la societatea care ii lipseste unui lucrator acasa, numite asa datorita originii lor in zonele rurale. Prima telecomunitate a exostat in Scandinavia. Telecomunitatile au urmatoarele avantaje

· posibilitati imbunatatite de instruire;

· regenerare economica;

. rol social.

Modificare functionala: functiile afacerii care initial erau localizate aproape de client sunt concentrate si livrate la distanta; activitatile includ:

. front office - vanzari care inainte erau efectuate "in drumul cumparatorului", iar acum sunt facute prin telefon sau retea;

. back office - acele activitati de intretinere si service realizate inainte "la fata locului", care sunt indeplinite oriunde in lume, folosindu-se accesul la distanta.

Se poate considera, de asemenea, ca TL include echipe de lucru dispersate prin care, de ex., o companie de engineering foloseste trei sau mai multe echipe in zone geografice diferite, fapt care ii permite sa lucreze 24 ore pe zi, datorita decalajului orar dintre zone, fiecare echipa "predand stafeta" alteia la sfarsitul zilei sale de lucru.

La toate aceste terminologii si clasificari consacrate se poate adauga o notiune folosita in prezent pe Internet, dar care nu este legata in mod special de conceptul de telelucru: comunitatile virtuale.Aceste "orase ale Internetului" cunosc in prezent o dezvoltare exploziva, constituindu-se, in acelasi timp, ca principalele centre de initiere si dezvoltare a multor telelucratori.

De asemenea, o activitate de viitor in domeniul TL o reprezinta infiintarea unor companii virtuale fara statut juridic, in cadrul carora mai multi telelucratori cu calitati complementare se unesc pentru a satisface, simultan, o gama cat mai diversa de solicitari, unindu-si eforturile si ajutandu-se reciproc.

Definitii

Telelucrul este, prin definitie, activitatea prin care se utilizeaza calculatoarele si telecomunicatiile

Page 18: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

pentru a schimba geografia de lucru acceptata.

Telecomutarea este un termen folosit in SUA, in timp ce termenul de telelucru se foloseste mai mult in Europa.

Termenul de telecomutare a fost folosit pentru prima data de Jack Nilles, care a jucat un rol principal in promovarea acestui concept in SUA, fiind apoi popularizat de futuristul Francis Kinsman in cartea sa Telecomutatorii (1987). Termenul de telelucru a fost popularizat in Europa de Comisia Europeana, care a sponsorizat importante cercetari in domeniu.

Legat de aceasta activitate, se utilizeaza urmatoarea terminologie specifica:

Telelucrator, telecomutator: cineva care lucreaza acasa tot timpul sau o parte din el. Termenul poate, de asemenea, sa se refere la cineva care comuta pe o distanta mica, de exemplu la un telecentru, in loc sa lucreze intr-un sediu mai indepartat. Telelucratorii pot fi:

· cu contract

· semiangajati sau liber profesionisti (freelancers)

· informali sau iliciti

· antreprenoriali.

Cine poate fi numit telelucrător?

"Persoana care lucrează în mod regulat minim o zi (ca zi de muncă) pe săptămână, de la distanţă, pe baza unui contract scris sau a unei înţelegeri mutuale, folosind echipamente şi tehnologie de telecomunicaţii".

Unii autori fac chiar distincţie între următoarele categorii:

· telelucratori „marginali": una-două zile pe lună lucrate la domiciliu;

· telelucratori „substanţiali": cu una sau mai multe zile pe săptămână;

· telelucratori „dominanţi": cu trei sau mai multe zile pe săptămână.

După cum se poate observa, esenţial în definirea acestor concepte este faptul că supervizarea muncii, contactele cu şefii (ierarhia superioară), cu colegii şi cu beneficiarii sau clienţii trebuie realizate - cel puţin parţial - prin telecomunicaţii, precum şi rezultatele muncii trebuie să fie prezentate în acest

Page 19: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

mod.

Trebuie facută distincţia între angajaţi şi persoanele care lucrează pe cont propriu. Persoanele care lucrează pe cont propriu au ca loc de muncă propria locuinţă, comunicând prin reţele de telecomunicaţii; nu orice lucrător la domiciliu este însă obligatoriu şi un telelucrător.

De asemenea, trebuie facută o distincţie clară între persoanele care lucrează acasă peste programul normal de lucru, permanent sau doar la sfârşit de săptămână şi telelucratori.

Telelucratorii pot fi:

. persoane care lucrează la domiciliu;

. persoane care se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor, dar al căror loc de muncă este acasă;

. persoane care lucrează în centre de telelucru.

Lucrul flexibil (Flexible Working): un centru de lucru care foloseste o larga paleta de noi practici, inclusiv flexibilitate in localizarea lucrului. Aici se poate incadra si ideea de "hot desk": in loc ca fiecare angajat sa aiba biroul si calculatorul propriu, acestia folosesc de fiecare data locurile disponibile in acel moment.

Telelucrul concentrativ: concept folosit (de exemplu) de Dell si American Express, care au utilizat telelucratori dispersati in anumite centre delimitate geografic.

Telelucrul offshore: presupune comutarea activitatii departe de regiunea, orasul sau tara in care domiciliaza lucratorul, datorita facilitatilor fiscale oferite.

Telelucrul nomad: lucratorii "nomazi" sunt obligati sa calatoreasca in permanenta, locul de munca fiind oriunde se intampla sa poposeasca.

Avantaje si dezavantaje

Beneficii

TL implica practici noi, care se pot pune in aplicare prin:

. reducerea costurilor si cresterea performantei calculatoarelor si telecomunicatiilor;

. largirea accesului la uneltele si serviciile care permit lucrul in reteaua electronica deschisa (Open Electronic Networking);

Page 20: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

cresterea dorintei tuturor de a exploata noile metode, de a face afaceri, si de a angaja personal.

TL este atractiv prin:

· cresterea presiunii asupra industriei, pentru a reduce costurile simultan cu imbunatatirea serviciilor;

· imbunatatirea calitatii mediului, in special prin impactul asupra drumurilor si masinilor;

· aparitia unei economii de retea, in care TL si telecomertul vor juca un rol central;

· comutarea de la "slujba platita" la oportunitati de lucru", cu o crestere a rolului individului si al intreprinderilor mici si mijlocii (IMM).

Toate studiile si analizele efectuate de firme de prestigiu din intreaga lume converg catre ideea unor beneficii nete pentru toate partile implicate:

Pentru lucratori:

· mai buna concentrare si o optimizare a fluxului de lucru, rezultand o productivitate mai mare;

· Lipsa intarzierilor de la servici datorita traficului aglomerat;

· Timp de lucru si costuri mai mici;

. Oportunitati de lucru mai bune;

. Facilitati de recrutare;

. Evitarea concediilor medicale;

. Legatura mai buna cu familia;

. Un echilibru mai bun intre lucru si viata familiala;

. Posibilitatea participarii la activitatile comunitatilor locale;

. Ore de lucru flexibile.

Pentru firme:

Page 21: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

. Costuri mai mici;

. Productivitate crescuta;

. Motivatie mai buna;

. Stabilitate mai mare a personalului;

. Flexibilitate in organizare;

. Conducere flexibila;

. Rezistenta crescuta in fata factorilor externi;

. Eliminarea platilor pentru lucrul suplimentar.

Cateva beneficii sociale si economice ale telelucrului sunt:

. Descongestionarea traficului;

. Reducerea deplasarii si a poluarii;

. Oportunitati de lucru mai mari;

. Accesul la lucru pentru oamenii cu dificultati specifice;

. Regenerarea economica.

Dezavantaje

Telelucrul, ca un mod nou de lucru, nu e scutit de unele dezavantaje şi obstacole.

Pentru angajaţi, dezavantajele potenţiale:

. Problemele de natură tehnică: este necesar un loc de muncă şi un echipament adecvat, precum şi asistenţă pentru rezolvarea micilor probleme tehnice care apar;

. Aspectele legislative: nu sunt totdeauna clare, de pildă ce taxe şi impozite trebuie plătite (de patron, de angajat). Există şi probleme de tip protecţia muncii, asigurarea de sănătate, etc.;

Page 22: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

. Dezavantaje economice:

o Anumite firme tind să plătească telelucratorii mai slab decat pe cei care efectuează activităţi similare la "sediu";

o Trebuie sa cheltuie mai multi bani pentru

§ Decorarea/finisarea biroului de lucru;

§ Suplimentarea sau imbunatatirea sistemului de iluminat;

§ Linii telefonice suplimentare;

§ Costul calculatoarelor si a echipamentelor aferente, inclusiv software;

§ Asigurari suplimentare;

§ Imbunatatiri la sistemul de acces al biroului de lucru;

§ Mobilier de lucru;

§ Plata unor permise si taxe locale.

. Dar problemele pot fi şi de natură socială şi emoţională:

o Izolarea, marginalizarea şi lipsa informaţiilor privind viaţa companiei şi „jocurile" de putere, ceea ce poate reduce şansa de valorificare a unor noi oportunităţi, a unor posibile promovări;

o Modificarea obiceiurilor personale şi de familie;

o Pericolul, mai ales pentru femei, de a lucra aproape dublu şi de a se izola de familie;

o Limitarea interacţiunii normale cu colegii de la locul de muncă;

o Riscul de a dedica prea mult timp muncii;

Page 23: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

o Riscul izolării profesionale;

o Pierderea subventiilor sociale din partea firmei;

o Pierderea subventiilor publice.

Telelucrul modifică fundamental modelul de activitate tradiţional, bazat pe contiguitatea spaţială, conlocuire, prezenţă şi vizibilitate, schimbă rolurile şi conceptele organizatorice şi manageriale, ceea ce poate da sentimentul de a fi rupt de restul lumii.

Dezavantaje potenţiale pentru firme - Probleme manageriale:

. Accesibilitatea angajatilor („Unde sunt cand ai nevoie de ei?”

. Pierderea controlului („Daca nu ii pot vedea, nu ii pot controla”)

. Reducerea productivitatii („Nu cumva ei privesc la TV in loc sa lucreze?”);

. Probleme de securitate („Daca imi sterg bazele de date si strica fisierele atunci cand intra pe Internet?”);

. Fluxul informational;

. Pierderea contactului cu clientii;

. Dificultăţi de comunicare;

. Probleme de motivare şi disciplină;

. Dificultatea organizării de şedinţe operative;

. Indepărtarea telelucratorrilor de obiectivele şi cultura organizaţiei;

. Evaluarea la termene mai scurte a personalului;

. Costuri suplimentare de perfecţionare a personalului;

. Costuri mai mari pentru siguranţa echipamentelor, programelor şi comunicaţiilor.

Principala problemă constă în pierderea controlului în sens larg.

Page 24: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

Pentru sindicate, pericolul este pierderea contactului cu membrii lor, iar posibilitatea acestora de a participa la viaţa sindicală şi de a fi mobilizaţi pentru acţiuni revendicative scade mult, ceea ce poate conduce la apariţia sentimentului de inutilitate a uniunilor sindicale, situaţie greu de acceptat de liderii acestora.

Sindicatele au expus, în 1993, următoarele cerinţe:

. Acceptarea voluntară a activităţii în sistem telelucru;

. Acordarea statutului de salariat telelucrătorului, cu toate drepturile aferente;

. Salarii şi toate celelalte drepturi la fel ca pentru angajaţii de la sediu;

. Posibilitatea de a-şi întâlni cu regularitate colegii şi şefii;

. Acces liber la poşta electronică şi telefon pentru legături reciproce;

. Responsabilitatea managerilor de a se afla în contact, cu regularitate, cu personalul angajat;

. Includerea în programe de dezvoltare profesională;

. Intreţinerea şi înlocuirea echipamentelor, la fel ca în sediul central, suportate de întreprindere;

. Răspunderea patronilor pentru sănatatea teleworkerilor şi pentru protecţia muncii.

Alte dificultati :

Exista in prezent o multitudine de probleme tehnice specifice care atenueaza dezvoltarea TL. Pentru unele dintre ele s-a gasit deja o modalitate principala de rezolvare.

Largimea de banda este necesara datorita cresterii exponentiale a numarului utilizatorilor retelelor de calculatoare.

Rezolvare: utilizarea serviciilor "suprapuse", cu preturi in functie de viteza de livrare.

Autentificarea este legata de necesitatea asigurarii cumparatorului ca tranzactia este autorizata.

Rezolvare: semnaturile electronice, validarea unei a treia parti, de incredere.

Securitatea: ambele parti vor sa fie sigure ca detaliile tranzactiei lor raman confidentiale.

Page 25: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

Rezolvare: incriptarea, servere de securitate.

Armonizarea legislatiei: sub care jurisdictie se incheie tranzactia, cea a tarii cumparatorului, a vanzatorului, sau a serverului?

Aceasta problema este inca in dezbatere.

Plata: cum poate cineva sa puna la punct un mecanism simplu si fara riscuri pentru plata, uzitand diverse monede si fara garantii bancare?

Rezolvare: prin mecanismul banilor electronici, noi protocoluri pe Internet, banci virtuale.

Calitati pentru activitatea on-line: comertul on-line presupune calitati diferite pentru retelele de lucru si o evaluare a eticii in retele.

Rezolvare:programe de dezvoltare a acestor calitati, discutii si schimburi de experienta.

De asemenea, mecanismele de "cuplare" a cererii cu oferta este inca nepus la punct. Din punct de vedere tehnic, pare usor sa se realizeze aceasta:

. Pentru telelucratori: se pune la dispozitia acestora un formular simplu, pentru completare on-line, si se aduna rezultatele intr-o baza de date, astfel incat firmele sa poata gasi persoanele cu calitatile dorite;

. Pentru companii: se pun la dispozitie facilitatile de cautare, impreuna cu o lista a telelucratorilor care indeplinesc cerintele necesare; se adauga facilitatea de a-si declara posturile libere sau calitatile dorite, astfel incat telelucratorii care indeplinesc aceste conditii sa le poata contacta ulterior.

Exista insa mai multe probleme care impiedica realizarea acestui deziderat:

. Oferta nu se potriveste cu cererea: exista o multime de (sau asa-zisi) telelucratori care cauta de lucru, dar putine companii angajeaza telelucratori.

. Este dificil sa te poti face auzit: intr-o piata plina de "rechini", pestisorii" incearca din greu sa se faca auziti. Exista firme si agentii care se ofera sa angajeze personal pentru alte companii, iar de obicei acestea au deja o agentie favorita.

. Prea putine firme cauta personal on-line: conform unui studiu al EITO, exista cca 30 milioane de utilizatori ai Internetului in Europa, dar putini manageri sunt conectati activ. De obicei, agentiile de angajari prefera modul clasic de lucru.

Page 26: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

. TL se vinde inca foarte greu: managerii nu agreaza lucrul cu angajati carora nu le pot vedea chipurile si pe care trebuie sa-i conduca de la distanta.

. Angajarea personalului lucrator este inca o problema la nivel "national": aceasta se datoreaza legilor specifice fiecarei tari, reglementarilor diverse privind taxele si asigurarile sociale, costurilor suplimentare in cazul efectuarii platilor, monezilor diferite.

Persoane cu disabilitati fizice

Limitele impuse de diverse handicapuri in viata de zi cu zi impiedica desfasurarea unei activitati de lucru normale pentru persoanele cu dizabilitati fizice.

Educatia la distanta si telelucrul pot ajuta, partial, la depasirea obstacolelor. Dar exista anumite conditii pe acre aceste pesoane trebuie sa le indeplineasca daca vor sa profite de aceste facilitati.

Avantajele telelucrului pentru persoanele cu dizabilitati fizice:

. Facilitarea accesului la cunoastere si la noi modalitati de lucru;

. „Spargerea” izolarii;

. Restabilirea unei identitati sociale.

Alte aspecte de interes general

Munca si familia

Din acest punct de vedere, TL prezinta atat avantaje cat si dezavantaje. De aceea, pentru a beneficia de aceste avantaje trebuiesc impuse cateva reguli. In primul rand, nu trebuiesc amestecate viata de familie cu telelucrul. Biroul de lucru trebuie amenajat intr-o camera separata. De asemenea, familia trebuie sa inteleaga si sa sprijine acest mod alternativ de lucru.

Aspecte sociale

Securitatea sociala, sistemul de pensii si cel de somaj, trebuiesc reorganizate in noile conditii de lucru. Considerarea venitului de baza (taxele pe venit) reprezinta, in acest caz, solutia ideala.

Sindicale

Desi este una din cele mai noi modalitati de lucru, TL cunoaste deja o implicare activa a sindicatelor.

Page 27: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

Sindicatele se tem de o exploatare asemanatoare celei a lucrului acasa (realizat, de obicei, de femei). Problemele ridicate includ:

. Posibila eroziune a conditiilor si statutului telelucratorului;

. Izolarea de colegi;

. Marginalizarea carierei;

. Probleme de sanatate si protectie;

. Amestecarea timpului de lucru cu timpul liber;

. Costurile implicate de TL.

De aceea, s-a realizat un ghid sindical pentru telelucratori, astfel incat acestia sa poata beneficia de toate drepturile internationale in materie:

. Telelucratorul trebuie sa fie angajat cu drepturi depline la firma;

. Pentru a evita izolarea, contractele de angajare trebuie sa prevada ca lucratorii acasa sa vina periodic la sediul firmei;

. Acasa trebuie sa existe o camera separata pentru TL, un telefon separat si plata costurilor suplimentare, preum cele pentru lumina si caldura;

. Trebuie sa existe discutii saptamanale regulate intre telelucrator si supraveghetorul/managerul sau;

. Telelucratorii trebuie platiti la fel ca angajatii pentru munci clasice, inclusiv sa beneficieze de asistenta sociala;

. Toate echipamentele trebuie date, platite si intreinute de angajati ai firmei; acestia trebuie sa accepte, la randul lor, toate responsabilitatile legale in cazul unor accidente;

. Telelucratorul trebuie sa aiba acces la sindicate si sa poata merge la mitinguri in timpul orelor de lucru.

(Conditii impuse de Technology Professionals Association, Marea Britanie)

Psihologice

Page 28: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

Studiile sugereaza considerarea a patru aspecte in elaborarea politicii si programelor de telelucru:

. Sarcinile care trebuiesc indeplinite de telelucratori, si daca acestia le pot duce la bun sfarsit;

. Contextul organizational – de ex., nu se poate introduce telelucrul intr-o firma care nu are inca implementata o retea interna

. Stabilirea biroului de lucru – de ex., nu se poate lucra acasa in conditiile unui apartament mic si a existentei multor copii

. Personalitatea individuala, experienta si preferintele: o persoana necasatorita va prefera un telecentru, fiind dornic de socializare si noi contacte.

Prin aceasta prisma, s-a constatat aparitia unor probleme psihologice specifice TL. Astfel, telelucratorii, intrucat lucreaza nesupravegheati, trebuie sa-si impuna o anumita autodisciplina. Ei pot ajunge dependenti de lucru (nu se mai pot opri din lucru) si pot deveni singuratici si izolati.

Personalitatea specifica a telelucratorului se manifesta, printre altele, si prin agrearea unor conditii de munca fata de care alte persoane manifesta indiferenta sau chiar respingere:

. lipsa birourilor zgomotoase;

. performante optime la ore neobisnuite.

Sanatate

Telelucrul poate imbunatati sanatatea generala , reducand astfel cheltuielile aferente. Conform unor studii de profil, persoanele expuse traficului zilnic sunt afectate din punct de vedere psihologic si cardiologic, datorita stresului specific.

Ecologice

Activitatea zilnica a oamenilor are un important impact asupra mediului inconjurator. Aceasta se repercuteaza automat asupra costurilor sociale si economice. TL, si intr-o masura mai mica TA, reprezinta o modalitate de reducere a efectelor negative asupra mediului a activitatilor umane.

Reducerea utilizarii automobilelor si a consumului de resurse neregenerabile

Conform studiilor Ministerului Transporturilor al SUA, Agentiei de Protectia Medilui si AT&T, numai angajatii AT&T au evitat in 1999, prin activitati de TL, parcurgerea a cca. 140 milioane km, economisind astfel 15,6 l de benzina. In acest mod s-a reusit sa se evite urmatoarele emisii de

Page 29: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

poluanti:

. 37 milioane kg dioxid de carbon

. 162 milioane kg hidrocarburi

. 84 milioane kg oxizi de azot

. 1,25 miliarde kg monoxid de carbon

Aceste cifre sunt mari pentru ca nu se ia in considerare numai cantitatea de combustibil consumata, ci si transformarile fizico-chimice la care este supus aerul.

Prin eliminarea deplasarilor fizice, telelucrul poate reduce implicit si consumul de resurse neregenerabile. Chiar daca exista tendinta de a reduce emisiile poluante ale automobilelor prin utilizarea de filtre si noi tehnologii, acestea nu pot fi eliminate definitiv, iar marile corporatii din domeniul petrolului au investit prea mult in infrastructura lor pentru a permite o comutare rapida a transportului auto prin utilizarea energiei solare.

TL permite reducerea acestei poluari, prin renuntarea la utilizarea automobilului pentru deplasarea la locul de munca. In plus, in acest mod se reduc si costurile necesare intretinerii automobilelor, a drumurilor publice, etc. Studii asupra telelucratorilor (Handy, 1994; Kitamura, 1991, 1990; Mokhtaria,, 1991; Pendyala, 1992) au aratat ca acestia renunta zilnic la cel putin doua deplasari cu transportul auto.

De asemenea, TL poate reduce aglomerarea traficului urban in perioadele sale de varf.

Pentru ca TL sa aiba ca efect o reducere efectiva a traficului urban sunt necesare o planificare si o strategie comune si coordonate din partea diverselor departamente guvernamentale si ale administratiei locale. Impactul este minim in lipsa acestor corelari.

Trebuie avut insa in vedere ca diminuarea utilizarii automobilelor ar avea efecte financiare negative asupra unor sectoare economice. De asemenea, s-ar reduce taxele si impozitele generate de vanzari, servicii si intretinerea automobilelor. Aceste implicatii fac mult mai dificila adoptarea efectiva a unei astfel de strategii.

Mai multe studii asupra impactului lucrului la distanta asupra traficului (Autoglass, 1996) considera ca se poate ajunge astfel la o reducere a traficului auto zilnic de pana la 38%.

Reducerea solicitarilor de spatii fizice

Page 30: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

Una din legile economice fundamentale ale fortei de munca spune ca oamenii se muta la orase in cautarea locurilor de munca, simultan cu deplasarea din centrele urbane agglomerate catre zonele periferice si orase mai mici, in cautarea unui mediu de viata mai bun, cu conditia ca locul de munca sa poata fi accesibil cu ajutorul transportului in comun sau personal. In cazul telelucrului, distanta fata de locul de munca devine un element nesemnificativ. Se poate lucra la distanta chiar daca esti in varf de munte.

Raspandirea pe scara larga a TL in cadrul unei companii va diminua nevoile de spatiu de lucru. Aceasta presupune micsorarea costurilor necesare securizarii, operarii si mentinerii locurilor de munca, ca si a celor destinate mediului (incalzire, ventilatie, aer conditionat, etc.) si spatiilor de parcare pentru automobilele lucratorilor. Parcarile, de ex., sunt sursa multor probleme de. Spatiile de parcare uriase actioneaza ca un colector solar gigant, scazand albedoul suprafetei pamantului si crescand temperatura in vecinatatea lor. Aceasta incalzire locala determina o crestere a temperaturii medii a zonelor urbane, fenomen cunoscut sub numele de „efect termic insular”.

Constructia parcarilor se face in detrimentul spatiilor verzi si a celor agricole. Intr-un oras dezvoltat, se poate ajunge ca jumatate din terenul utilizat sa fie alocat diverselor nevoi automobilistice (parcare, intretinere, etc.) (MacKenzie, 1992). Cheltuielile urbane cu aceste spatii, precum si poluarea fizica a acestor zone (inclusiv prin deversareea locala a unor deseuri) vor fi, in cazul utilizarii TL, mult diminuate.

Modificari asupra utilizarii infrastructurii de transport

Intrucat TL actioneaza ca o forta descentralizatoare, infrastructura de transport ajunge sa fie mai putin solicitata (Schuler, 1992). O astfel de strategie, daca este aplicata pe scara larga, poate avea consecinte majore pentru reteaua de transport si activitatile legate de constructia, intretinerea si repararea acesteia.

Modificari asupra activitatilor casnice

TL permite o utilizare mai eficienta a spatiului de acasa. Spatiile nefolosite pot fi convertite in birouri, permitand o repartitie mai rationala a impozitelor si taxelor aferente. Se economisesc astfel si banii dedicati cheltuielilor pentru microclimat, care vor fi cheltuiti acum doar pentru un singur spatiu, intrucat locul de munca si cu cel de acasa coincid.

Implicatii asupra urbanismului

TL contribuie la o descentralizare a aglomerarilor urbane, oamenii nemaifiind obligati sa locuiasca aproape de locurile lor de munca (Mokhtarian, 1991).

Multe din impactele asupra mediului luate in discutie sunt rezultatul modificarilor comportamentale ale oamenilor. Aceste modificari au la baza motivatii prioritare de ordin personal, social sau economic.

Page 31: Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

Implicatii asupra consumului de material lemnos si a deseurilor de hartie rezultate

“Eliminarea hartiilor”, sintagma echivalenta dintotdeauna cu eliminarea birocratiei, devine un deziderat realizabil in era TIC. Elementele-cheie pentru aceasta sunt:

. utilizarea pe scara larga a mesajelor electronice – e-mail;

. dezvoltarea unui sistem intranet , in care manualele, deciziile, specificatiile, etc. sa fie stocate pe support magnetic, pe pagini web de circulatie interna, rezultand astfel si o accesare mai rapida a informatiei;

. cooperarea on-line, prin transferul in retea de fisiere electronice in locul unei circulatii mai lente a hartiilor;

. reducerea documentatiei pe support de hartie in relatiile firmelor cu beneficiarii, clientii si furnizorii.

Autor:

Rtn. Nicolae Sfetcu (Clubul Rotary Drobeta Turnu Severin Continental) Mobil: 0745 526 896 E-mail: [email protected] Internet: http://www.sfetcu.com Facebook: http://www.facebook.com/nicolae.sfetcu Google+: https://www.google.com/+NicolaeSfetcu Twitter: http://twitter.com/nicolae Linkedin: https://www.linkedin.com/in/nicolaesfetcu