Stiri 27 ianuarie 2021, a doua parte

EVENIMENT! La ediția festivă a conferinței Meat.Milk va avea loc Consiliul de Miniștri, meatmilk , 27 ianuarie 2021

După cum am anunțat în edițiile trecute, în zilele de 24 și 25 mai 2021 va avea loc cea de-a X-a ediție a Expo-Conferinței Internaționale Meat.Milk. Pentru a sublinia caracterul sărbătoresc al ediției din acest an, organizatorii au inclus în program o secțiune surpriză.

Pentru a marca o dată în plus caracterul sărbătoresc al acestei ediții, în după-amiaza zilei de 25 mai va avea loc Sesiunea Festivă ”Consiliul de Miniștri”, la care vor fi invitați să participe toți miniștrii Agriculturii din perioada 2011-2021: Valeriu Tabără, Dacian Cioloș, Daniel Constantin, Achim Irimescu, Petre Daea și, desigur, Nechita Adrian Oros.

Aceștia vor intra în dialog amical cu participanții din sală și vor discuta despre evoluția sectoarelor de carne și lapte ale României din ultimii zece ani, precum și despre viitorul acestora.

Din programul acestei ediții nu vor lipsi prezentările de companii, secțiunea B2B-Expo, Movie Meat.Milk, Forum Retail, dialogul direct cu reprezentanți ai MADR, APIA, ANSVSA, ANPC, ai asociațiilor profesionale.

Informații și înscrieri pe www.meat/milk/conferinta, www.meat-milk.ro, office@infogroup.ro și la telefon: 021.223.25.21.

1

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Retrospectivă retail & FCMG: care au fost cele mai importante evenimente și lansări care au marcat anul, Andra Imbrea, 27 Jan 2021 - Interviuri și Analize Anul 2020 a început ca oricare altul în industria de retail & FMCG: deschideri de magazine, lansări de produse sau inițiative și mișcări strategice. În luna martie însă, odată cu izbucnirea pandemiei de Covid-19, lucrurile s-au accelerat și industria de retail a trecut prin mai multe transformări, unele de impact, ce vor ajunge să definească strategia retailerilor și în anii următori. 

Ianuarie: exit-uri și tranzacții

La începutul anului, brandul de fashion Forever 21  închidea unul dintre cele două magazine pe care le deținea în România, cel din centrul comercial Sun Plaza. Adus pe piața locală în 2016 de compania Teren Management Europe, francizat exclusiv al Forever 21 in 9 țări din Europa, Forever 21 a închis la scurt timp și cel de-al doilea magazin, din Park Lake. Ulterior, în vara anului 2020 brandul a revenit disponibil în Europa, prin intermediul unui magazin online, care livrează inclusiv în România. 

Tot la începutul anului a fost anunțată tranzacția Prodal’94 în piața apelor minerale. Achiziția îmbuteliatorilor de apă minerală Lipomin și Carpatina a fost aprobată de Consiliul Concurenței în ianuarie 2020. Tot în aceeași perioadă este aprobată preluarea Sano Vita de Robo Healthy Food Investments SRL, parte a fondului american de investiții Highlander Partners, prezent în România prin intermediul grupului Ares, furnizor de servicii medicale.

Februarie: schimbări de management și noi intrări 

În februarie este anunțat noul director general al Bergenbier, Mihai Voicu, ce își preia funcția din martie 2020, aproape simultan cu izbucnirea crizei coronavirus. Pawel Musial, președinte executiv al Profi, revine la conducerea lanțului de retail, înlocuindu-l pe Daniel Cirstea. Pawel a mai deținut funcția de director general al Profi din 2010 până în 2015.

Tot în luna februarie presa internațională scria despre Pepco, discounter de fashion deținut de grupul sud-african Steinhoff, că a fost scos la vânzare. Trei fonduri de investiții erau interesate de o tranzacție estimată, la momentul respectiv, la 4,5 miliarde dolari. Vânzarea Pepco a picat odată cu

2

izbucnirea crizei coronavirus, în iunie reprezentanții discounterului declarând că momentan prioritatea este de a readuce businessul pe linia de plutire. Pe plan local, Pepco a ajuns, în luna septembrie, la o rețea de 300 de magazine.  

Tot în luna februarie grupul ceh Miton, prezent în România prin intermediul GLAMI, anunța lansarea BIANO, motor de căutare online pe nișa home&deco, o platformă ce aduna inițial oferta a 75 de magazine online de mobilă. 

Finalul lunii februarie aduce un nou brand pe piața locală: gelateria elvețiană Movenpink deschide prima locație din România, în Băneasa Shopping City. Brandul este adus în sistem de franciză, iar investiția în prima locație se ridica la 250.000 de euro. 

Martie: măsuri de precauție și modificări în retail

În luna martie izbucnește pandemia de Covid-19 și pe plan local. O serie de măsuri sunt luate pentru a limita răspândirea coronavirusului, printre care închiderea școlilor, restricționarea adunărilor publice, închiderea granițelor, iar ulterior intrarea în carantină totală, începând cu 25 martie. Lanțurile de retail alimentar sunt asaltate încă de la începutul lunii de consumatorii care încep să golească rafturile. Marii retaileri anunță măsuri suplimentare de prevenție și precauție în magazine, precum case dedicate ONG-uri și vârstnicilor sau modificări ale programului de funcționare. 

Odată cu debutul crizei Covid-19 alimentele de bază, precum conservele, făina, orezul, mălaiul sau drojdia înregistrează creșteri explozive, iar sfârșitul lunii martie aduce creșterea categoriei produselor de curățare, precum și o migrare spre comenzi online. Alte măsuri luate de retaileri și producători în contextul Covid includ plafonarea prețurilor la produse sau donații de alimente, bani sau aparatura necesară în combaterea pandemiei. 

O serie de producători încep demersurile pentru producția locală de dezinfectanți și geluri igienizante, printre care Farmec, Dacia Plant, Pasteur Filiala Filipești, Gerocossen, Techir sau măști și echipamente medicale, precum fabrica 1949 Târnava din Sighișoara. eMAG, Vivre, Benvenuti, Hervis, About You și mulți alți retaileri încep să comercializeze măști. 

La finalul lunii martie, Miniprix, retailer local de fashion, lansează un minimarket online cu produse alimentare și de curățenie, fiind printre primii jucători ce își oferă platforma și infrastructura necesare pentru a satisface nevoia din piață. Ulterior, retailerul lansează un aprozar cu produse locale. O mișcare similară vine în aprilie de la Watchshop, care deschide un

3

supermarket online cu alimente și băuturi. De asemenea, retailerul Vivre oferă producătorilor offline de home&deco posibilitatea de a vinde online pe site-ul său.

Aprilie: magazine online și servicii de livrare 

Luna aprilie aduce lansarea farmaciei online Belladona, platformă lansată de lanțul de farmacii unde vinde produse fără prescripție medicală și dezinfectanți. AFI Europe România reprogramează deschiderea AFI Brașov, din luna mai în octombrie.

EuCeMananc devine Tazz by eMAG și începe livrarea într-o oră de la Mega Image, Dr. Max, Sensiblu și dm drogherie. Compania Urban Logistic își face intrarea pe piața de livrări la domiciliu din București cu un nou serviciu de personal shopping. În spatele Urban Logistic se află Lars Lund, fostul country manager al retailerului de mobilă kika în perioada 2006 - 2014. 

Tot în luna aprilie, retailerul independent Paco lansează magazin online și livrare la domiciliu pe bază de comandă telefonică, în județul Vrancea. Ca urmare a izolării și ale efectelor pandemiei, mulți consumatori migrează către formatele de proximitate și discount, ce se vor menține în topul preferințelor pe tot parcursul anului. 

În industria de retail non-alimentar, retailerii se confruntă cu dificultăți în a ține pasul cu cheltuielile generate de chirii și utilități având magazinele închise și cer intervenția autorităților. 

Mai: Investiții în producție și online 

În mai, antreprenorul orădean Alexandru Toth Ardelean investește 12,5 milioane de euro într-o nouă fabrică de panificație și patiserie Sandy Impex care va produce pâine artizanală pe flux automat, urmând ca jumătate din produsele realizate să ajungă peste hotare. 

Tot în luna mai Uber Eats se retrage din România, iar echipa este ulterior preluată de Tazz by emag. La finalul lunii mai, serviciul de ridesharing Bolt lansează în România Bolt Food.  

Se lansează și bakeronline.ro, platformă ce permite cofetăriilor, patiseriilor și ciocolateriilor să treacă gratuit în online. Topgel, producător român de înghețată și sortimente de patiserie cu sediul lângă Craiova, investește un milion de euro într-o nouă linie pentru producția de napolitane.

4

Un grup de investitori condus de antreprenorul Florin Mîndru a investit 240.000 de euro în proiectul Casa Berarilor Artizani, un concept nou de magazine beer-to-go (bere pentru acasă) cu peste 100 de tipuri de bere artizanală.

O serie de retaileri și producători accelerează tranziția către digital, magazine online deschizându-și Prefera Foods, Topshop , producătorul de lactate Napolact sau retailerul de încălțăminte CCC care a deschis magazinul online în luna martie, la scurt timp după izbucnirea pandemiei. Grupul suedez de modă H&M lansează operațiunile online în România pentru alte branduri pe care le deține. Este vorba despre COS, Weekday, Monki, &Other Stories și Arket, COS fiind disponibil din 2016 în România, dar doar în retailul fizic. 

Arctic închide fabrica de la Găești după ce se confirmă 66 de cazuri de Covid-19 în rândul angajaților. 

Iunie: formate noi 

Carrefour deschide bonteria Very&So , în București, ce comercializează parfumuri, produse de make-up, produse de îngrijire a casei și produse BIO.

Veranda Mall anunță lansarea marketplace-ului Veranda Mall Online, devenind astfel primul centru comercial ce propune chiriașilor săi o platformă de vânzare. British American Tobacco finalizează o investiție de 175 de milioane de euro în fabrica de la Ploiești. 

Ursus Breweries introduce pe piață gama Ursus Specialități, ce cuprinde trei sortimente distincte, distribuită la nivel național în toate marile lanțuri de retail.  BioEF, parte a Grupului RoPharma, își extinde gama de producție cu iaurturi cu melatonină și colostru bovin, după o investiție de 4,5 milioane de euro.

eMAG lansează Genius, serviciul prin care membrii pot face cumpărături nelimitate cu livrare rapidă și gratuită, plus alte beneficii. Vasile Armenean se retrage din businessul Betty Ice pentru a se dedica altor proiecte, la doi ani de la vânzarea afacerii cu înghețată către Unilever. Responsabilitățile sunt preluate de către Ionuț Ilie, Manager General al diviziei de înghețată din cadrul Unilever South Central Europe.

Coca-Cola HBC lansează în România brandul Costa Coffee și începe să distribuie cafea ambalată în rețele de retail și în punctele HoReCa partenere. Salconserv Food, deținută de oamenii de afaceri Raul Ciurtin și Eberhart Răducanu, investește trei milioane de euro în brandul Verdino,

5

gamă cu peste 30 de produse, toate pe bază de proteină de mazăre, care substituie carnea. 

Producătorul de panificaţie Sam Mills din Satu Mare a fost preluat de compania daneză Givesco, după ce Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia.

Iulie: investiții în concepte de retail 

Grupul Lactalis închide unitățile de producție Floreni și Vatra Dornei din cadrul societății Dorna Lactate. Brand-ul LaDorna și societatea Dorna Lactate își continuă existența în România, iar portofoliul de lactate LaDorna va fi produs în celelalte fabrici românești ale grupului.

În prima jumătate a acestui an, cei mai mari retaileri prezenți în România au pus pe hartă, în total, peste 170 de magazine. Retailerul PENNY, deținut de grupul german Rewe, anunță un proces de rebranding. Astfel, PENNY Market devine PENNY. Retailerul de bricolaj Brico Dépôt deschide un outlet în Chiajna, primul de acest fel al unui retailer DYI în România.

Retailerul Mega Image a fost amendat de ANPC cu 15.000 de lei, după ce inspectorii sanitari au descoperit mai multe nereguli în urma controalelor realizate de la începutul pandemiei de Coronavirus în România.

Liebrecht & wooD anunță că investește 25 milioane de euro în cel de-al doilea centru Fashion House în partea de Est a Capitalei, ce se va deschide în martie 2021. Iulius lansează un nou concept de retail pentru zonele rezidențiale în expansiune, Family Market. Primul proiect de acest tip este propus în comuna Miroslava din județul Iași și presupune o investiție de peste 6 milioane de euro. 

NEPI Rockcastle inaugurează cel de-al 20-lea centru comercial din portofoliul local: Shopping City Târgu Mureș. Rezultat al unei investiții de 70 milioane de euro, este primul mare mall deschis în anul pandemic. Deschiderea Colosseum Mall, programată pentru finalul lui 2020, se amână pentru 2021.  

Smithfield suspendă temporar activitatea din abatorul Freidorf din Timișoara, după ce se descoperă un focar de 93 de persoane depistate pozitiv cu coronavirus. 

Dr.Max, unul dintre lanțurile de farmacii din Europa Centrală și de Est, a lansat e-shop-ul DRMAX.RO cu livrare națională. Compania românească Misavan, producător și distribuitor de produse de curățenie și dezinfecție,

6

intră în retail prin adaptarea gamei profesionale Dr. Stephan pentru consumatorii casnici. 

August: inaugurări în offline

Penny și Auto Total lansează Lyvra, serviciul de comenzi online cu livrare la domiciliu, disponibil în București și Ilfov. eMAG investește 90 de milioane de euro într-un nou centru logistic, la kilometrul 19 al autostrăzii A1, care se întinde pe o suprafață de 130.000 mp. 

Producătorul Mars anunță numirea lui Arman Sutbayev în funcția de Market Director pentru România, începând cu luna august a acestui an.  METRO Cash & Carry România anunță numirea lui Adrian Ariciu în funcția de CEO a companiei, începând cu data de 1 octombrie 2020.

Prime Kapital, dezvoltator și investitior pe piața imobiliară din Europa Centrală și de Est, a inaugurat la Târgoviște primul centru comercial din județ, Dâmbovița Mall.   Băneasa Shopping City anunță deschiderile planificate pentru cea de-a doua parte a anului 2020: primul boutique Yves Saint Laurent Beauty din Europa, urmat de magazinele Hugo Boss, Various Brands și Sport Vision. Dezvoltatorul ceh RC Europe inaugurează cel de-al treilea parc de retail al grupului din România, cu o investiție totală de 9 milioane de euro, sub conceptul NEST, în Oradea.

Leroy Merlin deschide primul magazin din sectorul 3 al Capitalei, al patrulea magazin din București si ajunge la un număr total de 18 unități în rețeaua proprie. Flanco Retail deschide, în parteneriat cu Kaufland România, primul magazin de tipul shop-in-shop, în Târgu Jiu.  

OMV Petrom și Auchan Retail România anunță extinderea parteneriatului și vor ca în următorii 5 ani să ajungă la 400 de locații MyAuchan în benzinăriile Petrom din 250 de localități. 

Producătorul de produse din carne Vascar lansează o nouă gamă semipreparate Moldova în Bucate, în urma unei investiții de 1 milion de euro, în tehnologii noi și infrastructură.

Septembrie: preluări, deschideri, intrări 

Carrefour își mută supermarketul online în Bringo.  Nestlé lansează pe piața locală o nouă gamă de produse în categoria de cafea sub brandul Starbucks, care permite românilor să consume cafeaua Starbucks acasă.

7

Cornelia Nicolae, managerul care a condus în ultimii 9 ani operațiunile Stefanel în România, pleacă din companie și se alătură Fashion House, în poziția de Retail Operations Director.

Altex anunță că a preluat Despec, distribuitor de produse IT&C, la câteva luni de la preluarea RTC Proffice, retailer de produse pentru birou și rechizite. 

Profi deschide primul concept store Profi, în Ploiești. Dedeman deschide un magazin în Ghencea, București și ajunge la o rețea de 54 de locații, după deschiderile din Slobozia și Lugoj din decursul anului.  

Tot în septembrie eMAG inaugurează primul showroom în Bulgaria, la Sofia, după ce în urmă cu trei luni compania a deschis în Ungaria primul său showroom din afara României.

La Romana, brand cu o tradiție de peste 70 de ani în producerea înghețatei artizanale, intra pe piața românească în sistem de franciză. Prima gelaterie este deschisă în Afi Cotroceni de către grupul Arsis, retailer independent din piața de telecom și cel mai mare dealer Vodafone. 

Octombrie: magazine self service, automatizate 

Mega Image lansează o nouă marcă proprie de produse, Nature’s Promise, din ingrediente naturale, certificate bio și fără gluten. Sport Time Balkans, noul distribuitor Nike, deschide primul magazin monobrand în România, în centrul comercial Mega Mall din București. 

Carrefour deschide în Timișoara primul magazin echipat exclusiv cu case self service. Julius Meinl lansează o gamă de capsule 100% biodegradabile, cu o inovație în ceea ce privește corpul capsulei: biopolimer compostabil.  

Se deschide Grab&Go, magazin complet automatizat, fără casieri, într-o locație de pe Calea Victoriei. Magazinul funcționează pe bază unei aplicații mobile. Magazinul se închide la începutul lunii decembrie. 

Agroland preia activitatea platformei Avicola Mihăilești, producător de ouă de consum și pui de o zi, care include șase ferme, aflate pe o suprafață de 30 ha, în județul Giurgiu.

IKEA începe livrarea prin Glovo pentru o gamă restrânsă de produse și doar în cadrul Capitalei. Extinderea serviciilor de livrare, prin aplicații proprii sau prin parteneriate, are loc în rândul marilor rețele de retail, printre care Mega Image, cora, Auchan, Kaufland, etc, atât cu Glovo, cât și cu foodpanda, tazz

8

by eMAG. Aici mai multe informații despre serviciile de livrare lansate în 2020.  

Noiembrie: extindere în cash&carry 

Lăptăria cu Caimac atrage 3 milioane de euro printr-un plasament privat de obligațiuni, fiind primul business cu activitate în domeniul lactatelor care listează obligațiuni pe piața AeRO a BVB. Cris-Tim lansează Csárdás, un brand inspirat din zona Transilvania și care cuprinde o gamă largă de specialități din carne cu specific unguresc.

Workspace Studio, companie specializată în soluții de amenajare orientate către ergonomie, anunță intrarea pe piața de retail online după o investiție de 100.000 de euro în platformă și stocurile inițiale dedicate. 

Peeraj Group, unul dintre cele mai mari grupuri de francize de modă din România, ce deține peste 30 de magazine în întreaga țară, intră pe piața de eCommerce odată cu lansarea magazinului online distinctive.ro.    Producătorul și retailerul de fashion Braiconf închide magazinele din mall-uri și rămâne operațional cu o rețea de 12 magazine în România. 

Doraly Expo Market se extinde în cash&carry și închiriază un pavilion  de 9.000 mp magazinului Noi. De asemenea, Paco Supermarkets inaugurează magazinul Paco Cash & Carry în Focșani, marcând astfel intrarea pe segmentul de cash & carry.

Proprietarii hotelului Balvanyos Resort din județul Covasna lansează un magazin cu specialități de la mici producători din Transilvania, INdiVINO, în urma unei investiții de 50.000 de euro. 

Decembrie: eMAG, amendat 

eMAG investește 3 milioane de lei într-un program de sprijin pentru retailerii offline.  Mega Image lansează propriul serviciu de livrare rapidă pentru cumpărăturile prin aplicația de mobil din supermarketul online.

iSTYLE Retail România deschide primul magazin stradal din România, ajungând la un număr de douăsprezece locații fizice la nivelul întregii țări.  Investitorul român Cristian Pandel, proprietarul Christian Tour, lansează un concept inovativ de “farmacie” a viitorului, un magazin de familie dedicat sănătăţii şi stării de bine, sub brandul Yuga.

9

ROCA Investments anunță intrarea în acționariatul Artesana, brand românesc de produse lactate artizanale, prin achiziția unui pachet de 20% din acțiuni.

Profi încheie anul cu o rețea de 1.404 de magazine.    PENNY relansează marca proprie Hanul Boieresc și încheie anul cu o rețea de 276 de magazine. Auchan Retail România anunță implementarea serviciului Auchan Drive în 31 din cele 33 de hipermarketuri din rețeaua națională. 

eMAG a primit o amendă de 6,7 milioane de euro din partea Consiliului Concurenței. Retailerul este acuzat de abuz de poziție dominantă.

Coletăria.ro va investi 2 mil. de euro pentru dezvoltarea afacerii și vizează deschiderea a două noi depozite 27.01.2021, Angela Alexandru Coletăria.ro, parte a grupului Packeta, cu cea mai mare rețea de puncte pick-up din Europa Centrală și de Est, dublează anul acesta investițiile pe piața din România. Astfel, Coletăria anunță că alocă 2 milioane de euro pentru dezvoltarea afacerii în 2021, operațiunile din România urcând ca importanță în regiune pe fondul rezultatelor obținute anul trecut.

Investițiile vor fi direcționate către deschiderea a două noi depozite de câte 4.000 de mp pătrați fiecare, la Oradea și la București. În prezent, Coletăria.ro operează 2 depozite în România. Unul este la București, hub regional ce permite livrări directe de colete în România, Bulgaria, Grecia și Cipru, cu un timp de livrare de doar 24 de ore și unul la Oradea, de 1.000 de mp, amplasat în apropierea vămii Borș, pentru a facilita magazinelor online din UE transmiterea rapidă a coletelor în România. Totodată este un hub foarte important pentru magazinele online din vestul României, care pot trimite mai rapid coletele atât în țară, cât și în afară.  

10

De asemenea, vor fi continuate investițiile începute anul trecut în dezvoltarea logistică, în echipamentele tehnice și de manipulare a coletelor, în dezvoltarea platformei, în creșterea efectivului de personal angajat, în crearea de noi linii directe de transport internațional, în integrări tehnice, în dezvoltarea rețelei de puncte pick-up și în creșterea flotei interne de transport. Un alt obiectiv al Coletăria.ro pentru 2021 este creșterea numărului de magazine online partenere. Anul trecut, compania a înregistrat o creștere de 200% a numărului de clienți magazine online.

Cei mai mulți dintre clienții Coletaria.ro comercializează articole cosmetice, parfumuri, haine, bijuterii, produse IT&C, electrocasnice, produse care țin de industria de health & beauty și, mai nou, produse de protecție sanitară, unde se înregistrează o creștere semnificativă în contextul COVID 19. Planul pentru acest an vizează creșterea numărului de parteneri atât clienți magazine online, cât și selleri (persoane juridice), care nu dețin magazine online proprii, ci își desfășoară activitatea comercială prin intermediul marketplace-urilor.

„Pentru anul 2021, ne propunem creșteri cel puțin duble față de anul 2020, atât din punctul de vedere al numărului de colete procesate, cât și al numărului de magazine online din România înscrise în sistemul Coletăria.ro, conform planului de creștere anuală al grupului Packeta. Coletăria.ro susține magazinele online și sellerii (persoane juridice) prin oferte personalizate, cu atât mai mult în aceste vremuri de grele încercări pe plan economic, cauzate de pandemia de COVID 19. Încă de la început, Coletaria.ro și-a propus să devină un partener strategic și de lungă durată al magazinelor online, așa cum se întâmplă deja de foarte mulți ani la nivelul întregului grup Packeta, unde colaborează cu peste 28.000 de magazine online din Europa”, spune Alexandr Jeleascov, CEO Coletăria.ro.

Coletăria.ro vizează atât clienții care livrează zilnic zeci și sute de colete, cât și clienții mai noi pe piața de eCommerce și care au un volum zilnic de colete ceva mai redus. 

Coletăria.ro este o platformă logistică și oferă magazinelor online și soluția clasică de livrare a coletelor la domiciliu. Magazinele online își pot expedia coletele nu numai la nivel național, ci și la nivel internațional, în toate cele 27 de țări din Uniunea Europeană, plus Marea Britanie, Ucraina, Federația Rusă, SUA, Elveția și Liechtenstein. Compania a intrat pe piața din România în urmă cu doi ani.

METRO Cash & Carry România anunță numirea lui Philippe Cazes în funcția de Director Management Ofertă și membru de Board 27 ianuarie 2021,

11

METRO Cash & Carry România anunță numirea lui Philippe Cazes în funcția de Director Management Ofertă și membru de Board. Acesta va prelua, începând cu data de 1 februarie, atribuțiile lui Matthias Dutschmann, cel care s-a aflat în această poziție timp de cinci ani, potrivit unui comunicat de presă.

În noua sa funcție, Philippe Cazes va lucra în strânsă legatură cu Adrian Ariciu, CEO METRO Cash & Carry România și cu colegii din departamentul de achiziții. El va deveni, totodată, membru al board-ului companiei și își va folosi experiența de peste 30 de ani  în comerțul cu ridicata pentru a susține în continuare misiunea METRO de a fi partenerul afacerilor independente, dezvoltând relații strategice, atât cu partenerii, cât și cu clienții companiei.

Cariera lui Philippe Cazes la METRO Franța a început în 1998 ca Buyer în divizia Ultra Fresh și a continuat prin extinderea portofoliului asupra diviziei Fresh. În 2007 s-a alăturat MAKRO UK ca Șef Departament al Fresh și Ultra Fresh, iar din 2017, până la această numire, și-a lărgit expertiza și în zona de produse nealimentare.

Matthias Dutschmann va prelua noi responsabilități în cadrul organizației internaționale, după un mandat în care a contribuit activ la transformarea strategică a companiei într-un jucător profesionist pe piața în care activează revânzătorii și HoReCa, cu o orientare puternică spre succesul clienților, dar și la modernizarea proceselor de negociere și la îmbunătățirea constantă a programului emblematic „Cumperi mai mult, plătești mai puțin”.

Kaufland deschide încă două magazine și ajunge la o rețea națională de 141 de hypermarketuri 27 Jan 2021 | de Simona Popa

12

Sibiu și Piatra Neamț sunt orașele în care Kaufland România își extinde rețeaua cu câte o nouă unitate comercială, fiind vorba de a patra în cazul Sibiului și a doua în cazul orașului Piatra Neamț.

Al patrulea magazin din Sibiu se află pe Calea Șurii Mari, nr. 37, și dispune de o suprafață totală de peste 5.500 metri pătrați, dintre care peste 3.000 de metri pătrați sunt destinați spațiului interior de vânzare.

Magazinul are disponibile 248 de locuri de parcare, dintre care 12 locuri pentru persoanele cu dizabilități și 7 locuri de parcare destinate părinților.

Pe perioada stării de alertă, programul de lucru va fi de la 6:30 și până la 21:00 de luni până sâmbătă, iar duminică de la 8:00 la 21:00.

Noul Kaufland Sibiu va oferi o stație de încărcare electrică cu putere sporită: 50KW. Cum hypermarketul este poziționat lângă autostrada A1, facilitează utilizarea stației de încărcare și de către șoferii aflați în tranzit.

Hypermarketul este prevăzut cu nouă case de marcat standard, două dintre ele destinate persoanelor cu dizabilități și alte patru case express tip self-service.

În galeria comercială a magazinului, clienții au acces și la o zonă de Food Court, ce cuprinde o cofetărie, pizzerie, o farmacie, un petshop, un centru pentru copiere chei, dar și un punct Tabac Xpress.

În privința hypermarketului din Piatra Neamț, al doilea din acest oraș, acesta este situat pe strada Bistriței, nr. 2B, și dispune de o suprafață totală de peste 4.500 metri pătrați, iar spațiul interior de vânzare are tot peste 3.000 metri pătrați. La fel ca și în cazul noului magazin din Sibiu, programul de lucru din această perioadă va fi de la 6:30 și până la 21:00 de luni până sâmbătă, iar duminică de la 8:00 la 20:00.

Noul magazin din Piatra Neamț este prevăzut cu opt case de marcat standard (2 destinate persoanelor cu dizabilități) și alte patru case express tip self-service.

13

Acesta pune la dispoziție 290 de locuri de parcare, din care 11 locuri pentru persoanele cu dizabilități și șase locuri de parcare pentru părinți. De asemenea, locația oferă stații e-charge de încărcare rapidă a mașinilor electrice.

Zona de Food Court din Piatra Neamț va include o pizzerie, o cofetărie, o farmacie și un punct de schimb valutar.

În total, în urma acestor inaugurări, Kaufland creează peste 200 de noi locuri de muncă, aproximativ 100 de locuri în fiecare dintre cele două locații. În România, retailerul are peste 15 mii de salariați și o rețea de 141 de hypermarketuri.

Cora Pro – serviciul de comenzi adresat companiilor De Food Biz La ian. 27, 2021

Cora România, parte a grupului franco-belgian Louis Delhaize, a lansat cora Pro, un serviciu care se adresează în mod special companiilor și care include multe beneficii și avantaje. Comenzile plasate online de către companii pe www.cora.ro au opțiunea ridicării produselor din hipermarket, de la punctul coraDrive sau a livrării la sediul companiilor. Noul serviciu este disponibil pentru hipermarketurile cora din București, Constanța, Cluj, Ploiești, Bacău și Drobeta Turnu Severin.

Permanent orientată să fie cu un pas înaintea nevoilor clienților săi, cora Romania și-a propus prin serviciul cora Pro să răspundă și nevoilor clienţilor persoane juridice care cumpără deja din hipermarketuri datorită varietăţii de gamă, a preţurilor și mai ales serviciilor oferite de către echipa cora.

14

Noul serviciu este disponibil, începând cu luna ianuarie 2021, prin comenzi plasate pe actualul magazin online www.cora.ro și prin comenzi via e-mail, dar în al doilea semestru al acestui an va fi disponibilă o secțiune dedicată serviciului cora Pro.

Astfel, clienții cora Pro pot opta să se înregistreze, momentan, online cu cont de client persoană fizică sau trimițând datele companiei pe adresa officepro@cora.ro prin completarea unui formular.

Comenzile plasate online de către companii pe www.cora.ro au opțiunea ridicării produselor din hipermarket, de la punctul coraDrive, sau a livrării la sediul companiilor. Livrările se fac prin echipa internă și prin TNT. În viitorul apropiat se vor face și prin intermediul platformei Postis, cu care retailerul a încheiat anul trecut un parteneriat pentru eficientizarea serviciului de comenzi online.

Continuarea articolului pe Retail-fmcg.ro. Editat de Ana Daniela Eftimie

GROSU ART STUDIO: Industria ospitalităţii este supusă permanent provocărilor, însă în anul 2020 a fost lovită de o criză fără precedent Comunicate de presă / 27 ianuarie

15

Prin caracterul său dinamic, industria ospitalităţii este supusă permanent provocărilor, însă în anul 2020 a fost lovită de o criză fără precedent. Deşi previziunile economice arată că rănile nu se vor vindeca în 2021, afacerile care îşi demonstrează capacitatea de adaptare se recuperează cel mai rapid. Cu o experienţă de 10 ani în crearea de proiecte HoReCA, agenţia de hospitality design & management Grosu Art Studio îşi propune să ghideze afacerile locale pentru reconstrucţie şi lansează "Restaurant & Food Trends 2021", conform unui comunicat trimis redacţiei.

"În această perioadă de aproape 1 an, întreaga echipă a rămas conectată la piaţă, la situaţiile reale ale antreprenorilor şi la modul cum s-au adaptat jucătorii din industrie în ţări considerate de referinţă în domeniul ospitalităţii. Toate acestea ne-au ajutat ca astăzi, când ne uităm cu toţii cu mai mult optimism către 2021, să putem trasa ideile acestui raport" Victor Grosu, fondator Grosu Art Studio.

Conform specialiştilor Grosu Art Studio, anul 2021 vine cu o nouă experienţă de luat masa în oraş. Clienţii vor căuta mai mult decât oricând sentimentul de siguranţă şi vor fi reacţiona pozitiv la fiecare semn de onestitate din partea restaurantelor care iau în serios preocupările lor legate de sănătate. Astfel, interiorul restaurantului va fi reconfigurat pentru a permite distanţarea socială. Vor apărea elemente de separare fizică sau vizuală a spaţiului, contactul clienţilor cu suprafeţele şi chiar cu personalul va fi redus la esenţial, fluxul tehnologic al restaurantului va fi regândit pentru a permite aplicarea măsurilor de siguranţă sanitară.

În aceste condiţii, provocarea uriaşă a managerilor de locaţii va fi găsirea unui mod de a recrea acea experienţă socială pozitivă cu care eram obişnuiţi înainte de pandemie şi care dădea sens ieşitului în oraş. Când vine vorba de designul restaurantului, aceasta înseamnă crearea unor spaţii care să ofere

16

linişte, relaxare şi, acolo unde este posibil, o legătură cu natura. Terasele vor funcţiona chiar şi în sezonul rece, iar restaurantele vor investi tot mai mult în amenajarea acestora.

"Pe unii dintre proprietarii de restaurante, această criză i-a pus faţă în faţă cu greşelile trecutului. Tocmai de aceea au decis să investească în formarea unei echipe de specialişti care să parcurgă acum etapele peste care au "sărit" în trecut: redesignul sau recondiţionarea spaţiului, refacerea meniului, promovarea", spune Victor Grosu.

În ceea ce priveşte meniul, anul 2021 va fi despre confort şi simplitate, venite ca un răspuns la nevoia de normalitate a publicului. Tendinţa de a găti cu ingrediente locale, sezoniere, prin care afacerile mici reuşesc să se susţină reciproc, se va amplifica. În plus, restaurantele care au prins gustul veniturilor incrementale, vor crea tot mai multe extensii de brand oferind produse pentru cămara de acasă: de la murături şi sosuri homemade, la mezeluri maturate şi fursecuri.

Bucătarii care şi-au făcut un nume în industrie şi au deja propriile comunităţi se vor aventura într-un teritoriu nou, profitând de oportunităţile apărute pe piaţă. Acest lucru va da naştere unor concepte surprinzătoare - de la restaurante pop-up, la servicii de private dining sau alte moduri noi şi interesante de replicarea experienţei din restaurant în casele clienţilor.

Dezvoltarea pieţei de food delivery în 2020 a condus la apariţia de ghost kitchens şi în România. Cunoscute ca şi restaurante virtuale, dark kitchens sau restaurante satelit, acestea pot fi flexibile cu meniul oferit şi se pot adapta gustului consumatorilor, analizat cu ajutorul datelor colectate de aplicaţiile de delivery. Pentru a evita comisioanele plătite platformelor de food ordering, tot mai multe restaurante îşi dezvoltă propriile sisteme de comandă online şi livrare.

Chiar şi pentru restaurantele dine-in, tendinţa de a investi în soluţii de automatizare este în creştere. Meniurile electronice accesate prin scanarea unui cod QR vor evolua în tehnologii de plasare a comenzii fără chelner. Iar acesta este doar începutul uneri serii de inovaţii pentru digitalizarea restaurantelor.

Social media rămâne principala sursă de informare a clienţilor, lucru care ar trebui să îi determine pe proprietarii de afaceri HoReCA să investească pentru asigurarea unei prezente online consistente pe toate canalele, mai arată sursa citată.

17

Noi prevederi fiscale în relațiile comerciale româno-turce Miercuri, 27 Ianuarie 2021

Material de opinie de Andreea Geacu, Senior Manager, Taxe Directe, Deloitte România

Companiile care activează pe piața din România și sunt implicate în relații comerciale cu parteneri din Turcia întâmpină probleme serioase la acest început de an.

O regulă nou introdusă în Codul Fiscal, prin Legea 296/2020, prevede că, începând cu data de 1 ianuarie 2021, cheltuielile efectuate ca urmare a unor tranzacții cu persoane juridice situate în jurisdicții necooperante în scop fiscal, conform definiției și listei Uniunii Europene, sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit. Surpriza constă în faptul că, printre aceste jurisdicții, se află și Turcia. Consiliul UE a adoptat lista cu jurisdicțiile necooperante, pentru prima dată, în data de 5 decembrie 2017 și, de atunci, a efectuat mai multe modificări (teritorii au fost adăugate sau eliminate din anexele sale). Documentul cuprinde state din afara UE, care, în viziunea instituțiilor europene, practică un regim fiscal avantajos și, astfel, încurajează companiile din statele membre să își erodeze baza impozabilă.

Lista este formată din două anexe și se actualizează de două ori pe an, următoarea revizuire fiind planificată pentru februarie 2021. Anexa I cuprinde lista statelor necooperante în scopuri fiscale, iar Anexa II include state care și-au asumat acțiuni de remediere a deficiențelor identificate în procesul de monitorizare, astfel că nu sunt considerate complet necooperante. Din Anexa II a listei, un stat poate să fie eliminat sau, dimpotrivă, poate să fie mutat în Anexa I, dacă nu își respectă obligațiile asumate până la data stabilită.În cele două anexe ale listei figurează, în general, paradisuri fiscale recunoscute (de exemplu, Panama, Fiji, Seychelles), astfel că includerea Turciei în Anexa II constituie o mare surpriză pentru contribuabili.

 Care este originea noii reglementări?

Cel mai probabil, România a introdus restricția în Codul Fiscal ca urmare a unui raport emis de Consiliul European la sfârșitul anului 2019, prin care recomanda statelor membre să aplice măsuri defensive în domeniul fiscal începând cu 1 ianuarie 2021. Aceste măsuri defensive își propun să

18

încurajeze jurisdicțiile aflate pe lista UE să devină conforme cu regulile și criteriile UE privind o bună guvernanță fiscală (transparență fiscală, sisteme care să asigure o taxare echitabilă, schimb de informații și altele).

Însă recomandarea se referă la jurisdicțiile necooperante din Lista UE, respectiv cele incluse în Anexa I, nu și cele din Anexa II, precum Turcia.Mai mult, recomandările Consiliului privind măsura defensivă de neacordare a deductibilității costurilor aferente tranzacțiilor cu aceste jurisdicții necooperante vizează doar anumite cheltuieli, cum ar fi, spre exemplu, plăți de dobânzi, redevențe, drepturi de proprietate intelectuală sau servicii, și nu includ tranzacții precum achizițiile de bunuri (așa cum a fost transpusă această regulă în legislația internă).

 Noua regulă fiscală are un impact semnificativ

Întrucât autoritățile române au preluat în Codul Fiscal noua prevedere fără a diferenția cheltuielile cu achiziția de bunuri (spre exemplu, stocuri sau echipamente) și de cele cu servicii, dobânzi, redevențe sau alte elemente similare (intangibile), toate tranzacțiile cu Turcia care generează cheltuieli în contabilitate intră sub incidența sa.Drept urmare, începând cu 1 ianuarie 2021, toate costurile companiilor înregistrate în legătură cu parteneri din Turcia vor fi nedeductibile din punctul de vedere al impozitului pe profit. Așadar, impozitul pe profit rezultat din această reclasificare va reprezenta un cost suplimentar, care ar putea fi regăsit inclusiv în valoarea bunurilor sau serviciilor furnizate ulterior pe piața din România.

Impactul este semnificativ, având în vedere valoarea schimburilor comerciale dintre România și Turcia. Doar în anul 2019, România a importat bunuri din Turcia în valoare de aproape 3,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 16% din totalul importurilor efectuate din țări non-UE.

 Ce variante există pentru remedierea situației?

Cu siguranță, această restricție fiscală va afecta major relațiile economice și schimburile comerciale dintre România și Turcia, astfel că ea ar trebui eliminată sau modificată cât mai rapid. În acest sens, există mai multe variante, de la renunțarea integrală la textul de lege, la nuanțarea acestuia pentru cazuri specifice.

Este foarte important de menționat, totuși, că cea mai evidentă modificare, aceea de scoatere a Anexei II de sub incidența noii reglementări, ar putea fi

19

doar o soluție temporară în cazul Turciei, întrucât există posibilitatea ca, în viitor, acest stat să nu fie eliminat complet de pe Lista UE privind țările necooperante, ci, dimpotrivă, să ajungă în Anexa I. În acest caz, România va fi pusă în dificultate, având de ales între a păstra linia de acțiune a UE sau a-și proteja schimburile comerciale cu Turcia, al căror volum este mai mare decât în cazul unor țări europene (după valoarea importurilor din Turcia în anul 2019, România se află pe locul 7 în UE, după țări precum Germania, Italia, Franța sau Spania).

DIVERSE

SAIVAN FĂCUT SCRUM! FOCUL A FOST PUS INTENȚIONAT! Agroinfo 27 ianuarie 2021

INCENDIU. Pompierii militari din județul Galați lucrează de peste 18 ore la lichidarea unui incendiu izbucnit marţi seara la un saivan de animale din localitatea Fârţăneşti, informează, miercuri, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi. Potrivit reprezentanților ISU Galați, focul a fost pus de o mână criminală.

Un incendiu de proporţii, cu riscuri mari de extindere şi care a distrus un saivan în care se aflau animale şi zeci de mii de baloţi de nutreţ a avut loc pe raza localităţii Fârţăneşti. Focul a fost semnalat marţi seara, alarma fiund dată pe 112 în jurul orelor 20,00. Până la sosirea pompierilor, care s-au deplasat cu trei autospeciale, focul s-a extins, militarii fiind nevoiţi să lupte cu flăcările timp de aproape 18 de ore din cauza numeroaselor focare care riscau să se reaprindă. După ore de intervenţii, salvatorii au putut face şi primele evaluări ale pagubelor, precum şi să stabilească o prezumtivă cauză a incendiului.

"Din primele evaluări, au ars 20.000 baloţi de paie, saivanul de 500 de metri pătraţi, un utilaj tip moară şi un tractor. Cauza probabila este acțiunea intenționată a unei persoane necunoscute", a precizat Dan Ionaşcu, din partea ISU Galaţi, pentru Viața Liberă. Ancheta în acest caz va fi preluată, cel mai probabil, de poliţie, oamenii legii urmând să stabilească cine se face vinovat de incendierea saivanului.

GLOBAL

Start bun pe burse, în 2021, pentru piața lactatelor, meatmilk , 27 ianuarie 2021

20

Prețurile produselor lactate au cunoscut un început puternic în 2021. Cea mai recentă licitație de comerț global cu produse lactate (GDT,) din 19 ianuarie, a arătat o creștere de 4,8%, a cincea creștere la rând.

Revizuire de prognoză

ANZ Noua Zeelandă și-a revizuit prognoza prețului laptelui la fermă pentru sezonul 2020-2021 la 5,18 dolari SUA pe kg de lapte solid, de la 4,82 dolari SUA pe kg de lapte solid.

Previziunile băncii se îndreaptă acum către capătul superior al orientării Fonterra privind prețul laptelui de 4,82 USD – 5,25 USD pe kg de lapte solid. ANZ rămâne prudentă cu privire la perspectivele pe termen lung. Banca vede în continuare posibilități de reducere a prețurilor produselor lactate în a doua jumătate a anului 2021, ceea ce va avea un impact asupra prețului laptelui pentru sezonul viitor.

Aprovizionarea globală cu lapte a continuat să se extindă, dar până acum cererea ține pasul, subliniază ANZ. „A existat o creștere durabilă a aprovizionării cu lapte în unele dintre principalele regiuni de export de lactate din lume, inclusiv în Statele Unite, UE, Australia și Noua Zeelandă. S-a temut că această aprovizionare suplimentară nu va putea fi absorbită de piețelor, dar până acum cererea pare să reziste bine. „

Covid-19, prețuri mai mari, impactul alegerilor din SUA

21

Provocările logistice provocate de Covid-19 au provocat întârzieri în unele porturi cheie din China, ceea ce a crescut timpul de expediere. Pentru a compensa timpul mai lung pentru a aduce produsul pe piață, firmele de transport maritim și-au ridicat prețurile, deoarece întârzierile înseamnă că pot face mai puține călătorii. Dar produsele lactate din Noua Zeelandă sunt încă pe piață relativ bine, spune ANZ.

Rabobank Noua Zeelandă și-a mărit prognoza prețului laptelui la fermă, la 5,04 dolari SUA pe kg de lapte solid pentru sezon. Analistul principal Rabobank, Emma Higgins, spune că cererea de import continuă să fie fermă pe piețele asiatice care au controlat cu succes Covid-19.

„Acest lucru a contribuit la faptul că prețurile la lactate rămân ridicate pe toată perioada de vârf a producției sezoniere”, spune analistul Rabobank.

„În plus, am văzut programul european de depozitare privată reducând stocurile de brânză și lapte praf degresat în luna octombrie, iar aceste invent-tare europene mai mici – precum și retragerea stocurilor în SUA – sunt un alt lucru pozitiv pentru cererea și produsele lactate prețurile merg înainte „.

Potrivit lui Higgins, mai mulți factori în 2021 ajută sentimentul pozitiv al consumatorilor pe piețele cheie ale produselor lactate. Acestea includ starea avansată a mai multor vaccinuri Covid-19, mai puțină incertitudine politică după alegerile din SUA și un dolar SUA mai slab care ajută prețurile mărfurilor și proiecțiile pentru creșterea economică în majoritatea regiunilor.

În 2021, proiectăm că producția de lapte va continua să crească în toate regiunile cheie, totuși ne așteptăm ca creșterea să fie mai lentă.

Analistul Higgins declară că este important de menționat că mai există câteva amenințări la adresa recuperării lactatelor la nivel mondial. „Pandemia este departe de a fi terminată și în prezent vedem cazuri de Covid-19 în creștere în Europa, SUA și America de Sud.

Acest lucru are ca rezultat creșterea restricțiilor privind serviciile alimentare în aceste țări, ceea ce va încetini redresarea în acest sector.” de mai puțin sprijin guvernamental – care a fost un motiv cheie pentru o cerere puternică și un comerț sănătos în timpul pandemiei – ar putea fi, de asemenea, semnificativ în prima jumătate a anului 2021 „.

Higgins subliniază câștigurile producției de lapte la exportatorii de lactate Big-7 – Brazilia, Argentina, Uruguay, UE, SUA, Australia și Noua Zeelandă – sunt stabilite moderat în 2021, după o creștere puternică în 2020. „În 2021, proiectăm producția de lapte să crească în toate regiunile cheie, cu toate

22

acestea ne așteptăm ca creșterea să fie mai lentă, cu o producție suplimentară de 2,7 miliarde de litri proiectată în total. „

Pe baza datelor recente și a prețurilor așteptate mai mari ale laptelui, prognoza producției de lapte a Departamentului SUA pentru 2021 a fost ridicată la 103 miliarde kg, cu 0,18 miliarde mai mare decât prognozele de luna trecută.

Datorită perspectivelor economice îmbunătățite, îmbunătățite de acțiunile guvernului federal de stimulare a economiei și de anunțurile USDA privind achizițiile de produse lactate, așteptările cererii interne a SUA pentru produse lactate s-au consolidat, spune USDA.

Topul țărilor în care s-au înregistrat cele mai multe beții crâncene înainte de pandemie/ Pe   ce loc se află România   • 27 Ianuarie 20211

Credința populară despre scoțieni și englezi este adevărată: sunt țările cu cele mai multe beții mari de pe planetă, scrie Mondo Deportivo, citată de Rador.

Un sondaj realizat de compania Global Drug Survey a confirmat că Regatul Unit este națiunea în care s-au înregistrat cele mai multe beții grave în 2019.

România se află spre coada topului.

Spania se află în partea de jos a acestui clasament întocmit cu mărturiile a peste 100.000 de oameni din întreaga lumea, între noiembrie și decembrie 2019, chiar înainte ca totul să fie ruinat de pandemia de coronavirus.

Astfel, Scoția și Anglia, în ansamblu, au reușit să dubleze numărul de beții grave înregistrate în Spania, Germania, Italia, Portugalia și Mexic.

În acest fel, în timp ce Scoția înregistrează 33,8 de beții crâncene pe an și pe persoană, în Anglia, sunt 33,7. Spania este destul de în urmă, cu 14, în timp

1 https://www.g4media.ro/topul-tarilor-in-care-s-au-inregistrat-cele-mai-multe-betii-crancene-inainte-de-pandemie-pe-ce-loc-se-afla-romania.html

23

ce alte țări cu o tradiție a bețiilor, ca Germania sau Mexic, înregistrează 15,3 și respectiv 10.

Potrivit lui Adam R. Winstock, fondatorul Global Drug Survey, nu este surprinzător faptul că Scoția și Anglia conduc acest clasament, întrucât este o chestiune culturală: pentru ele, alcoolul este ceva obișnuit, nu ceva legat de un moment de distracție.

Acesta este clasamentul:

Scoția – 33,8Anglia – 33,7Australia – 31,7Danemarca – 31,3Finlandia – 30,4Statele Unite – 27,1Canada – 26,5Irlanda – 25,9Franța – 25,9Brazilia – 21,6Belgia – 20,9Elveția – 20,5Țările balcanice- 20,5Austria – 20,5Africa de Sud – 20,2 Suedia – 19,5

Rusia – 19,1Noua Zeelandă – 18,6Olandă – 18Norvegia – 16,9Slovacia – 16,1Polonia – 16Ungaria – 15,8Germania – 15,3Grecia – 14,3România – 14,1Spania – 14Italia – 11,7Mexic – 10Portugalia – 9,3Argentina – 6,9Columbia – 6,5

Autor: Héctor Farrés ,

Sursa: Mondo Deportivo/ Rador

UNIUNEA EUROPEANA

Cum s-a concretizat față de 2016 limitarea volumului importurilor UE de produse agroalimentare cu taxe vamale mai mici, 27 ianuarie 2021

24

Potrivit unui nou studiu publicat marți, 26 ianuarie 2021, de Executivul de la Bruxelles, abordarea blocului comunitar european de limitare a volumului importurilor UE cu taxe vamale mai mici (prin intermediul contingentelor tarifare) este cea mai bună abordare în vederea protejării anumitor sectoare agroalimentare vulnerabile proprii.

De asemenea, studiul citat relevă că acordurile comerciale vor conduce la o creștere substanțială a exporturilor UE de produse agroalimentare, creșteri mai limitate ale importurilor, ceea ce va crea în ansamblu o balanță comercială pozitivă2.

Studiul realizat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei (JRC) vizează efectele cumulative a 12 acorduri comerciale asupra sectorului agroalimentar până în 2030, reprezentând o actualizare a unui studiu din 2016.

Cercetarea reprezintă un exercițiu teoretic de modelare și include rezultatele schimburilor comerciale pentru sectorul agricol în ansamblu și impacturile sectoriale asupra comerțului, prețurilor de producție şi volumelor producției.

„UE a susținut întotdeauna un comerț deschis și echitabil, ceea ce a adus beneficii enorme economiei noastre, inclusiv producătorilor agricoli. Acest studiu arată că am reușit să găsim echilibrul corect între oferirea mai multor oportunități de export agricultorilor din UE, protejându-i în același timp de potențialele efecte dăunătoare ale creșterii importurilor.

Sprijinirea sectorului agroalimentar al UE va continua să fie un element-cheie al politicii comerciale a UE, fie că este vorba de deschiderea pieței, de protejarea produselor alimentare tradiționale ale UE sau de oferirea unei protecții împotriva dumpingului sau a altor forme de comerț inechitabil”, a declarat vicepreședintele executiv responsabil cu comerțul, Valdis Dombrovskis.

„Rezultate mai favorabile decât în 2016” La rândul său, comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a precizat că succesul comerţului cu produse agricole al UE reflectă competitivitatea sectorului agroalimentar european.

„Reformele politicii agricole comune au contribuit în mare măsură la acest lucru, fiind susținute de o reputație globală a produselor UE ca fiind sigure, nutritive, de înaltă calitate și obținute în mod durabil.

2 https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_21_183

25

Acest studiu, care oferă rezultate mai favorabile decât în 2016, confirmă faptul că agenda noastră ambițioasă în domeniul comerțului ajută agricultorii și producătorii de alimente din UE să profite pe deplin de oportunitățile din străinătate, asigurând, în același timp, menținerea unor garanții suficiente pentru sectoarele cele mai sensibile”, a menționat șeful Agriculturii europene.

Cercetarea vizează acordurile de liber schimb (ALS) recent încheiate sau puse în aplicare de UE, precum și acordurile comerciale prevăzute pe agenda UE. Aceasta include două scenarii, și anume un scenariu „ambițios” (liberalizarea totală a 98,5% din totalitatea produselor și o reducere tarifară parțială de 50% pentru restul produselor) și un scenariu mai „conservator” (liberalizarea totală a 97% din totalitatea produselor și o reducere tarifară de 25% pentru celelalte).

Mai mult, incluse în scenarii, cele cinci acorduri de liber schimb încheiate sunt modelate pe baza rezultatului negociat. Rezultatele ambelor scenarii sunt comparate cu un scenariu de referință („business as usual”) din anul 2030.

Efectele asupra mediului și climei, inclusiv inițiativele legate de Pactul verde, nu intră în domeniul de aplicare al studiului citat. Evaluările impactului asupra dezvoltării durabile elaborate în sprijinul negocierilor comerciale furnizează deja Executivului european o analiză mai aprofundată a potențialelor efecte economice, sociale, asupra drepturilor omului și asupra mediului.

Pe parcursul întregului studiu, concluziile se referă la anul 2030, pe baza diferitelor scenarii elaborate în raport cu scenariul de referință („business as usual”).

Impact pozitiv asupra balanței comerciale a UE

În ambele scenarii incluse în studiu, rezultatele arată un impact pozitiv asupra balanței comerciale a UE în ceea ce privește comerțul agroalimentar până în 2030. În timp ce partenerii comerciali ai UE obțin acces pe piața UE, exporturile UE cresc, de asemenea, într-o manieră semnificativă.

Exporturile de produse agroalimentare ale UE către cei 12 parteneri din cadrul ALS-urilor urmează să crească cu 25% (în scenariul conservator) şi cu 29% (în scenariul ambiţios), în timp ce importurile cresc cu 10% (în scenariul conservator) şi cu 13% (în scenariul ambiţios), ambele cazuri fiind în comparaţie cu scenariul de referinţă.

26

Această majorare corespunde unei creşteri a totalului exporturilor agroalimentare ale UE cu 4,7 miliarde de euro (în scenariul conservator) şi cu 5,5 miliarde de euro (în scenariul ambiţios), precum şi unei creşteri a totalului importurilor de produse agroalimentare cu 3,7 miliarde de euro (în scenariul conservator) şi cu 4,7 miliarde de euro (în scenariul ambiţios).

Studiul confirmă faptul că sectorul agricol al UE poate beneficia de pe urma agendei comerciale a UE. O comparaţie între studiul din 2016 şi cel din 2021 privind impactul cumulativ arată eficacitatea contingentelor tarifare în ceea ce priveşte atenuarea impactului asupra sectoarelor noastre sensibile, cum ar fi sectorul cărnii de vită, al orezului sau al zahărului.

De altfel, studiul din 2016 a servit deja ca bază pentru strategia adoptată în ceea ce priveşte Mercosur, iar această actualizare poate servi ca bază de date concrete pentru sublinierea importanţei contingentelor tarifare în cadrul negocierilor comerciale în curs.

Mai mult, o viitoare politică agricolă comună ambiţioasă, care să sprijine inovarea, durabilitatea şi competitivitatea sectorului agricol al UE, poate contribui, de asemenea, la reducerea la minimum a oricăror rezultate negative ale negocierilor comerciale, consolidând, în acelaşi timp, rezultatele pozitive.

Comisia Europeană - Comunicat de presă

Un studiu al Comisiei subliniază impactul pozitiv al acordurilor comercialeasupra sectoarelor agroalimentare, Bruxelles, 26 ianuarie 2021

Conform unui nou studiu publicat astăzi, agenda comercială a UE ar urma să aibă un impact globalpozitiv asupra economiei și a sectorului agroalimentar din UE. S-a preconizat că acordurile comercialevor conduce la o creștere substanțială a exporturilor UE de produse agroalimentare, creșteri mai limitate ale importurilor, ceea ce va crea în ansamblu o balanță comercială pozitivă. Studiul confirmă,de asemenea, că abordarea UE de a limita volumul de importuri cu taxe vamale mai mici (prin intermediul contingentelor tarifare) este cea mai bună abordare în vederea protejării anumitorsectoare agroalimentare vulnerabile din UE. Studiul realizat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei (JRC) vizează efectele cumulative a 12acorduri

27

comerciale asupra sectorului agroalimentar până în 2030, reprezentând o actualizare a unuistudiu din 2016.

Studiul reprezintă un exercițiu teoretic de modelare și include rezultateleschimburilor comerciale pentru sectorul agricol în ansamblu și impacturile sectoriale asupracomerțului, prețurilor de producție și volumelor producției.Comentând studiul, vicepreședintele executiv responsabil cu comerțul, Valdis Dombrovskis, adeclarat: „UE a susținut întotdeauna un comerț deschis și echitabil, ceea ce a adus beneficii enormeeconomiei noastre, inclusiv producătorilor agricoli. Acest studiu arată că am reușit să găsim echilibrulcorect între oferirea mai multor oportunități de export agricultorilor din UE, protejându-i în acelașitimp de potențialele efecte dăunătoare ale creșterii importurilor. Sprijinirea sectorului agroalimentaral UE va continua să fie un element-cheie al politicii comerciale a UE, fie că este vorba dedeschiderea pieței, de protejarea produselor alimentare tradiționale ale UE sau de oferirea uneiprotecții împotriva dumpingului sau a altor forme de comerț inechitabil.”

Comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat: „Succesul comerțului cu produseagricole al UE reflectă competitivitatea sectorului nostru. Reformele politicii agricole comune aucontribuit în mare măsură la acest lucru, fiind susținute de o reputație globală a produselor UE cafiind sigure, nutritive, de înaltă calitate și obținute în mod durabil. Acest studiu, care oferă rezultatemai favorabile decât în 2016, confirmă faptul că agenda noastră ambițioasă în domeniul comerțuluiajută agricultorii și producătorii de alimente din UE să profite pe deplin de oportunitățile dinstrăinătate, asigurând, în același timp, menținerea unor garanții suficiente pentru sectoarele cele maisensibile.”

Studiul vizează acordurile de liber schimb (ALS) recent încheiate sau puse în aplicare de UE, precumși acordurile comerciale prevăzute pe agenda UE. Acesta include două scenarii, un scenariu„ambițios” (liberalizarea totală a 98,5 % din totalitatea produselor și o reducere tarifară parțială de50 % pentru restul produselor) și un scenariu mai „conservator” (liberalizarea totală a 97 % dintotalitatea produselor și o reducere tarifară de 25 % pentru celelalte). În plus, incluse în scenarii,cele cinci acorduri de liber schimb încheiate sunt modelate pe baza rezultatului negociat.

Rezultateleambelor scenarii sunt comparate cu un scenariu de referință („business as usual”) din anul 2030.Efectele asupra mediului și climei, inclusiv inițiativele legate de Pactul verde, nu intră în domeniul deaplicare al studiului de astăzi. Evaluările impactului asupra dezvoltării durabile

28

elaborate în sprijinulnegocierilor comerciale furnizează deja Comisiei o analiză mai aprofundată a potențialelor efecteeconomice, sociale, asupra drepturilor omului și asupra mediului.Principalele constatăriPe parcursul întregului studiu, concluziile se referă la anul 2030, pe baza diferitelor scenarii elaborateîn raport cu scenariul de referință („business as usual”).În ambele scenarii, rezultatele arată un impact pozitiv asupra balanței comerciale a UE în ceea ceprivește comerțul agroalimentar până în 2030. În timp ce partenerii comerciali ai UE obțin acces pepiața UE, exporturile UE cresc, de asemenea, într-o manieră semnificativă.

Exporturile de produseagroalimentare ale UE către cei 12 parteneri din cadrul ALS-urilor urmează să crească cu 25 % (înscenariul conservator) și cu 29 % (în scenariul ambițios), în timp ce importurile cresc cu 10 % (în scenariul conservator) și cu 13 % (în scenariul ambițios), ambele cazuri fiind în comparație cuscenariul de referință. Această creștere corespunde unei creșteri a totalului exporturiloragroalimentare ale UE cu 4,7 miliarde EUR (în scenariul conservator) și cu 5,5 miliarde EUR (înscenariul ambițios), precum și unei creșteri a totalului importurilor de produse agroalimentare cu 3,7miliarde EUR (în scenariul conservator) și cu 4,7 miliarde EUR (în scenariul ambițios).

Studiul confirmă faptul că sectorul agricol al UE poate beneficia de pe urma agendei comerciale a UE.O comparație între studiul din 2016 și cel din 2021 privind impactul cumulativ arată eficacitateacontingentelor tarifare în ceea ce privește atenuarea impactului asupra sectoarelor noastre sensibile,cum ar fi sectorul cărnii de vită, al orezului sau al zahărului. De fapt, studiul din 2016 a servit deja cabază pentru strategia adoptată în ceea ce privește Mercosur, iar această actualizare poate servi cabază de date concrete pentru sublinierea importanței contingentelor tarifare în cadrul negocierilorcomerciale în curs.

În plus, o viitoare politică agricolă comună ambițioasă, care să sprijine inovarea,durabilitatea și competitivitatea sectorului agricol al UE, poate contribui, de asemenea, la reducereala minimum a oricăror rezultate negative ale negocierilor comerciale, consolidând, în același timp,rezultatele pozitive.

Mai multe detalii privind evaluarea economică sunt disponibile în studiu, inclusiv informații privindmetodologia și rezervele formulate.Rezultatele acestui studiu au fost prezentate ieri miniștrilor UE în cadrul Consiliului Agricultură șiPescuit și sunt prezentate astăzi Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din cadrulParlamentului European

29

Highlights - Cumulative impact of trade agreements on EU agriculture (Jan. 26) - Committee on Agriculture and Rural Development ; 26-01-2021 08:33 PM CET

Exchange of views with Mr Janusz Wojciechowski, Commissioner for Agriculture and rural development. At the end of 2016 the Commission published the study "Cumulative impact of trade agreements on EU agriculture" prepared by the Joint Research Centre (JRC). The Commissioner will give to the AGRI Members some information concerning the update of this study, expected to be published at the end of January. Presentation of the Study to EP's Committee on Agriculture and Rural Development - Commissioner J. Wojciechowski ; Source : © European Union, 2021 - EP

Highlights - Portuguese Presidency of the Council of the European Union (Jan. 26) - Committee on Agriculture and Rural Development 26-01-2021 08:32 PM CET

Exchange of views with Ms Maria do Céu Antunes, Minister of Agriculture, Forestry and Rural Development, on the priorities of the Portuguese Presidency of the Council of the European Union in the field of agriculture. Portugal, took over the reins of the rotating Presidency - on January 1. The Minister presented, in detail, the Portuguese priorities prepared in accordance with the Trio-Programme with Germany and Slovenia. Source : © European Union, 2021 - EP

Highlights - A Farm to Fork Strategy (Jan. 25) - Committee on Agriculture and Rural Development 26-01-2021 08:28 PM CET

30

The publication of the “Farm to Fork Strategy” by the European Commission in May 2020 has caused great impact in the interested public. This is notably based on the fact that, for the first time, the Commission actively addresses the whole European Food system in a holistic approach. This exchange of views, organised jointly with ENVI, served to present the draft own-initiative report by Co-Rapporteurs, Herbert Dorfmann and Anja Hazekamp.

It subsequently allowed for a substantial exchange in order to establish a robust position of the European Parliament on this Strategy. Source : © European Union, 2021 - EP

Highlights - CAP Strategic Plans: State of play of ongoing trilogue negotiations (Jan. 25) - Committee on Agriculture and Rural Development 26-01-2021 08:27 PM CET

The rapporteur for the CAP Strategic Plans, Mr. Peter Jahr, informed the AGRI Committee about the state of play of negotiations after the 4th Trilogue taking place on 22 January. During the meeting, the first one under the Portuguese Presidency, the organizational aspects for the following trilogues were discussed as well as the articles related to the objectives, the indicators and the scope. Source : © European Union, 2021 - EP

Latest news - Next AGRI meetings - 2021 - Committee on Agriculture and Rural Development 26-01-2021 08:20 PM CET

In the context of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities.

The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the Institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained.

31

The meetings will be with remote participation for Members (being able to view and listen to proceedings, ask for the floor and intervene in the meeting). Other participants are invited to follow the meetings through webstreaming.

Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:

4 February, 13.45-15.45 24 February, 09.00-12.00 and 16.45-18.45

European Parliament's revised calendar 2021 AGRI calendar 2021 Research studies for AGRI Committee

............................................................

CEHIA

Marile magazine din Cehia, obligate să vândă preponderent produse locale 27 Jan 2021 | de Simona Popa

Parlamentarii cehi au adoptat un amendament care obligă magazinele cu o suprafață de cel puțin 400 de metri pătrați să vândă în principal produse alimentare locale, începând cu anul viitor.

Potrivit presei locale, în baza acestei decizii, produsele alimentare din producția locală ar trebui să reprezinte cel puțin 55% din vânzările acestor magazine.

Ulterior, ponderea alimentelor locale va crește la 73% în 2028, conform amendamentului adoptat de partidul de extremă dreapta „Libertate și democrație directă” (SPD). Acest prag se aplică numai alimentelor care pot fi produse în Cehia.

Măsura este una controversată, deoarece normele UE privind piața unică permit libera circulație a bunurilor și serviciilor în blocul comunitar. Decizia parlamentarilor cehi are însă nevoie și de parafa președintelui Milos Zeman pentru a intra în vigoare.

„Să fim puțin naționaliști când vine vorba de alimente, agricultura cehă și țara noastră", a spus ministrul agriculturii Miroslav Toman în fața parlamentarilor, potrivit AFP.

32

O măsură similară a fost luată în calcul și în România, dar a atras critici dure din partea Comisiei Europene, încheiate cu deschiderea procedurii de infrigement în 2017, din moment ce o astfel de directivă ar fi încălcat libera circulație a mărfurilor în Uniunea Europeană, dar și drepturile consumatorului de a-și alege produsele.

La începutul anului trecut, parlamentarii români s-au întors asupra legii comercializării produselor alimentare și au eliminat obligativitatea ca 51% dintre produsele vândute să fie din producția internă.

FRANTA

Franţa se revoltă împotriva birocraţiei Uniunii Europene şi cere revizuirea politicilor fiscale. Ministrul de Finanţe Bruno le Maire: Fondul de revenire de 750 de miliarde de euro este ”prea încet şi prea complicat”. Acum trăim cel mai dificil moment al crizei, avem cea mai mare nevoie de investiţii din istorie Ştefan Stan 27.01.2021,

Franţa cere Uniunii Europene să rezolve blocajele şi să asigure o distribuţie mai rapidă a fondului de revenire în valoare de 750 de miliarde de euro către statele membre, şi spune că pandemia a făcut necesară reevaluarea măsurilor fiscale la nivelul uniunii, scrie Financial Times.

”Văd că sunt blocake şi că tot procesul este prea încet. Trebuie să îl accelerăm, dacă vrem să ieşim din criza economică în condiţii bune, banii europeni trebuie să ajungă pe cât de devreme este posibil”, a spus Bruno Le Maire, ministrul de Finanţe francez pentru FT.

Referindu-se la negocierile franco-germane de anul trecut, care au dus la decizia istorică a UE să strângă un fond distribuit ca granturi statelor membre, ale căror economii au fost decimate de pandemie, el a spus ”Nu am implicat tot capitalul politic doar ca acest plan să fie amânat pe motive tehnocrate. Este prea încet şi prea complicat. Trebuie să îl accelerăm”.

Cele 27 de state membre UE au nevoie întâi să detalieze cum plănuiesc să folosească granturile şi împrumuturile, până la finalul lunii aprilie. Numai

33

planurile aprobate de Comisia Europeană vor primi fonduri, începând cu a doua jumătate a anului.

Franţa intenţiona să cheltuiască cel puţin jumătate din suma de 100 mld. dolari alocată fondului de revenire, din care 40% fiind fonduri de la UE, până la finalul lui 2021.

”Acesta este probabil cel mai dificil moment al crizei, pentru că sunt noi variante, mai contagioase ale virusului, iar campania de vaccinare nu a fost încă finalizată.  Este o presiune imensă pe cetăţenii noştri”, a adăugat Le Maire. 

LeMaire a reiterat nevoia pentru UE să revizuiască pactul de stabilitate şi creştere. Reglementările actuale, care limitează sectorul public al statelor membre la un deficit de 3% pe an şi la o datorie publică de 60% din PIB, au fost suspendate pe perioada crizei.

Datoria publică a Franţei a crescut cu aproximativ 20% anul trecut, la 120% din PIB. El a spus că aceste reglementări, deşi esenţiale pentru cele 19 state membre ale UE, trebuie să fie reevaluate luând în considerare realitatea curentă, care presupune trei componente: cel mai ridicat nivel al datoriei publice din istorie, cel mai scăzut nivel al dobânzilor din istorie şi cel mai mare necesar de investiţii din istorie.

Franţa poate în acest moment se împrumute cu obligaţiuni cu termen la 10 ani la o dobândă de 0,33%, iar pe 50 ani cu o dobândă de 0,59%. 

CHINA

Un vaccin ilegal anti-PPA, a provocat o mutație a virusului, în fermele din China? meatmilk , 27 ianuarie 2021 Cum se ocupă industria porcilor din China de consecințele pestei porcine africane? Deși majoritatea mesajelor par a fi excesiv de pozitive, există și motive pentru a rămâne vigilenți. Virusul ASF pare să apară într-o formă mutantă. Dr. E. Wayne Johnson, medic veterinar la Beijing, a descris pentru PigProgress ceea ce vede că se întâmplă în fermele din China.

O imagine deformată

Cele mai multe mesaje despre industria porcilor din China în 2020 și începutul anului 2021 sunt foarte pozitive. Chiar dacă focarele de pestă porcină africană (ASF-PPA), din 2019, au dus la dispariția estimată a cel puțin 40% din efectivul de scroafe din țară, lipsa a adus prețuri record și

34

profituri. O țară în revenire, iar acum, facilități de porcine sunt construite peste tot.

De exemplu, la începutul lunii decembrie 2020, agenția de știri Reuters a trimis un articol impresionant care acoperă o imensă fermă de porci cu 21 de etaje, construită de Muyuan, în provincia Henan, pentru a adăposti în cele din urmă 84.000 de scroafe.

Totuși, înseamnă asta că ASF este ceva din trecut? Oficial, nu pare să fie o problemă uriașă. În ianuarie 2021, Ministerul chinez al Agriculturii și Afacerilor Rurale (MARA) a raportat o fermă infectată în provincia Guangdong cu 1.015 porci. Raportul anterior datează din octombrie 2020.

Variante de cazuri PPA în ferme

Există o mulțime de motive pentru a crede că epidemia PPA este departe de a fi terminată în China și nici nu se știe dacă virusul va dispărea vreodată complet. La jumătatea lunii ianuarie, Reuters a raportat că în China au fost găsite diverse variante de viruși ASF și le-au atribuit vaccinurilor ASF ilegale. Dr. E. Wayne Johnson este consultant veterinar din SUA pentru porci la Beijing și confirmă că a întâlnit una dintre aceste variante. Iar, virusul mutant de PPA a fost denumit ”Virusul vaccinului”

Într-o corespondență cu Pig Progress, el scrie: „Noul virus” care circulă în China este virusul vaccinului șters cu două gene. Nu are siguranță și eficacitatea sa nu este clară. Acest vaccin are deleții în locusul MGF360 și locusul CD2v, care slăbește virusul, dar nu îl face inofensiv. Doar produce o formă mai ușoară a bolii. ” Dr. Johnson compară vaccinul cu un carusel „căruia i s-au îndepărtat 2 lucruri importante”.

Efectele noului virus observat la fermă

Potrivit doctorului Johnson, vaccinul cu dublă genă eliminată produce un sindrom de reproducere virală asemănător PRRS la scroafele vaccinate, cu nașteri mortale, mumificări, decese embrionare, infertilitate și avort. El adaugă că există o anumită mortalitate aparentă, precum și febră tranzitorie de la virusul vaccinului în sine, dar că mortalitatea indusă de vaccin este destul de scăzută.

Porcii născuți în viață, spune el, se pot naște slabi cu vitalitate redusă. „Porcii care supraviețuiesc până la sfârșitul perioadei de creștere par să elimine virusul și să-l transmită altor porci. ASF atipic cronic este rezultatul bolii cronice a vaselor de sânge și a sistemului imunitar. Infarcte și trombi cu zone active de necroză și hemoragie și leziunile cronice cu fibroză, sunt

35

observate în mai multe organe microscopic și vizibil, în special în ganglionii limfatici și rinichi. ”

Este o mutație de ștergere naturală?

În natură este comun faptul că virușii tind spre mutații, din când în când. Cu toate acestea, nu există niciun indiciu că virusul care apare în China este o mutație de ștergere naturală, spune dr. Johnson. „Mai degrabă, este rezultatul introducerii deliberate a virusului vaccinului cu deleție genică dublă, într-o proporție substanțială a populației de porci.

Deoarece vaccinul este neaprobat, ilegal și interzis oficial, nu există informații fiabile cu privire la cât de mult vaccin a fost utilizat și cât de mult din prezența virusului vaccinului se datorează răspândirii secundare de la porcii care varsă virusul și se transmit prin fomite. ”

Dr. Johnson continuă spunând: „Este interzis oficial vaccinarea cu vaccinul ASF bootleg, dar există indicii că vaccinarea continuă, deoarece ASF este răspândită în multe regiuni din China, iar fermierii se simt disperați și consideră că au opțiuni limitate. Introducerea vaccinului cu dublă genă eliminată este o complicație nedorită a unei probleme teribile și a unei situații epidemiologice care este scăpată de sub control. ”

Efectul vaccinului ilegal asupra porcilor

Dr. Johnson a observat efectul vaccinării ilegale asupra porcilor. „Porcii vaccinați au, în general, anticorpi împotriva virusului ASF, dar nu toți porcii îi au. Efectul negativ al vaccinului ilegal asupra scroafelor și reproducerii este frustrant și determină fermele să înceteze utilizarea acestuia, dar virusul vaccinului este contagios și pare să persiste în turmă chiar și după ce vaccinarea a fost întreruptă.

Anticorpii sunt detectabili la 2 până la 3 săptămâni după vaccinare. Aproximativ 5-20% din porci care supraviețuiesc unui focar deplin de ASF au în general anticorpi, iar virusul ASF de tip sălbatic poate fi detectat săptămâni și luni mai târziu în sângele și țesutul lor. ”

Detectarea virusului vaccinului

Detectarea noului virus al vaccinului prin PCR poate fi destul de dificilă, spune dr. Johnson. „Tampoanele orale nu sunt fiabile pentru ASF și sunt chiar mai puțin sensibile la virusul vaccinului. De asemenea, virusul vaccinului cu dublă genă eliminată poate să nu fie prezent în sânge, dar este

36

adesea posibil să-l găsim în ganglioni limfatici și în alte țesuturi atunci când sângele este negativ. ”

3 gene elimină de obicei dacă virusul ASF este prezent la un porc. Dr. Johnson spune: „Virusul ASF este detectat printr-un test PCR pentru gena P72. Dacă se detectează P72, va fi efectuat un al doilea test pentru CD2v, MGF360 sau ambele, dacă se dorește să se știe dacă este virusul de câmp (tip sălbatic) sau virusul vaccinului.

Virusul ASF de tip sălbatic ar trebui să fie pozitiv pentru toate cele 3 gene (P72, MGF360 și CD2v). Virusul vaccinului cu dublă ștergere nu are MGF360 sau CD2v, dar are P72, astfel încât P72 va fi PCR pozitiv, iar MGF360 / CD2v va fi negativ. ”

Cercetare oficială chineză asupra vaccinului ASF

Autoritățile chineze lucrează și la un vaccin ASF, dar această dezvoltare pare complet lipsită de legătură cu ceea ce se întâmplă acum cu vaccinurile ilegale. La urma urmei, oamenii de știință de la Harbin Veterinary Research Institute au publicat în mod deschis despre progresele lor în 2020 și Pig Progress au publicat despre progresele acestui vaccin în martie și iulie. Experții internaționali și-au exprimat optimismul moderat cu privire la vaccinul lor.

Virusul Harbin viu atenuat are o ștergere de 7 gene. Făcând acest lucru, se bazează pe abordarea adoptată de Centrul de Boli pentru Animale Plum Island, parte a Serviciului de Cercetări Agricole (ARS) al Departamentului Agriculturii din SUA. Cercetătorii Plum Island au șters 6 gene, dar au considerat că ștergerea unui al șaptelea [CD4] nu a îmbunătățit rezultatele.

Vaccinul Harbin este încă în curs de cercetare, notează Dr. Johnson, „Din câte știm, vaccinul Harbin cu 7 gene șterse nu a fost lansat pe piață. Îi lipsesc cele două gene tăiate din vaccinul dublu eliminat plus alte 5 ștergeri genetice, după cum sa raportat în publicația lor de cercetare.

Probabil că nu și-ar lansa vaccinul pe piață prematur, dar ar trebui să urmeze procedurile la fel. „Știm cu siguranță că Harbin a efectuat teste de siguranță pe teren în mod limitat și deasupra bordului, așa cum este permis de reglementările aplicabile.”

Originea vaccinului ilegal

Cu alte cuvinte, originile vaccinului ilegal sunt un mister. Dr. Johnson spune: „Nu știm cine produce și vinde vaccinul bootleg. Nu am informații

37

verificate sau verificabile pe aceasta. Nu există informații clare despre câte vaccinuri ilegale există.

Există teste legale care se desfășoară pe teren și în condiții controlate de oameni de știință reputați și decenți. Vaccinurile ilegale sunt distribuite de niște huligani și bănci bine organizate. Fermele sunt supuse unei presiuni și constrângeri extreme din cauza bolii și sunt susceptibile la viclenia unor astfel de prădători. ”

În practica sa de zi cu zi, nu se găsesc vaccinuri ilegale. „Clienții noștri de consultare directă nu folosesc vaccinul și, dacă au reușit să urmeze instrucțiunile noastre, au evitat în totalitate ASF, deși sunt supuși unei presiuni puternice și mult stres”.

Peștele congelat se adună în porturile chineze, așteptând testul covidEliza Casandra 27 Ianuarie 2021

China insistă să testeze carnea și fructele de mare importate de teama răspândirii SARS-COV-2, deși OMS spune că nu există dovezi privind transmiterea virusului prin alimente. Containerele frigorice așteaptă în porturi cu lunile că să treacă de vamă, iar asta riscă să afecteze livrările de alimente congelate nu doar în China ci la nivel mondial.

Sute de containere de peşte congelat sunt blocate în portul chinez Dalian pentru că autorităţile vor să testeze peştele de coronavirus înainte de a-i permite trecerea prin vamă, ceea ce riscă să afecteze livrările de alimente congelate atât în China cât şi la nivel mondial, transmite Bloomberg preliat de Agerpres.

Potrivit datelor comunicate de mai multe companii de shipping, cel puţin patru nave frigorifice aşteaptă în apropiere de portul Dalian de aproape două luni, nouă nave portcontainer sunt la chei în port şi cel puţin alte şase nave

38

aşteaptă să descarce în Marea Galbenă. În mod normal, containerele frigorifice călătoresc alături de mii de containere normale pe nave, atât timp cât există puncte de încărcare pentru a menţine temperatura la un nivel scăzut.

Însă aglomerarea de containere de la Dalian a creat o criză de puncte de încărcare necesare pentru a menţine containerele frigorifice la temperaturi reduse astfel că au apărut probleme şi pentru alte alimente precum fructele. De asemenea, containerele frigorifice sunt redirecţionate spre alte porturi din China, creând blocaje în Shanghai şi Qingdao.

"Dacă nu există puncte de încărcare în port pentru containere frigorifice, alimentele perisabile ar putea să fie afectate sau pierdute în întregime dacă nu vor putea fi redirecţionate spre alte porturi", spune Josh Brazil, director de operaţiuni la firma de consultanţă Ocean Insights.

Ceea ce se întâmplă la Dalian seamănă cu întreruperile înregistrate la nivel mondial la debutul pandemiei. Atunci carantina a făcut ca porturile să fie închise iar navele să nu poată descărca marfa, ceea ce a provocat o criză de nave la nivel mondial cu efecte care s-au făcut resimţite timp de mai multe luni.

În plus, blocajele din porturi scot în evidenţă impactul politicii autorităţilor chineze, de a testa alimentele din străinătate pentru coronavirus, asupra lanţurilor globale de aprovizionare. China a decis să testeze carnea şi fructele de mare importate de teamă că virusul Covid-19 se poate răspândi la oameni în pofida faptului că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a informat că nu există dovezi referitoare la o transmitere a virusului prin alimente ambalate.

"China este probabil singura ţară din lume care susţine că virusul se poate răspândi prin alimente congelate. Acest lucru ar putea avea un impact asupra timpului de aşteptare a containerelor în porturi", spune Ralph Leszczynski, director de cercetare la firma Banchero Costa & Co.

Grupul danez AP Moller-Maersk A/S, cea mai mare companie de shipping pentru container, a decis să nu mai facă rezervări pentru containere frigorifice la Dalian. Rivalul francez CMA CGM SA a decis să introducă suprataxe pentru navele care se îndreaptă spre Dalian şi să redirecţioneze containerele frigorifice unde este posibil. De asemenea compania de shipping MSC Group spune şi ea că nu poate descărca containerele frigorifice la Dalian şi a informat clienţii că mărfurile lor vor fi trimise spre alte porturi unde vor trebui să aştepte până când vor putea să meargă mai departe, ceea ce înseamnă costuri suplimentare.

39

Problemele din China au un impact şi asupra altor porturi până în SUA, unde companiile aşteaptă containere frigorifice goale pentru a putea transporta produse congelate din China peste Pacific. Steve Kranig, director de logistică la firma IM-EX Global Inc. din statul Wisconsin, spune că a avut nevoie de şase săptămâni până când a putut să închirieze un container frigorific pentru a putea transporta produse congeleate din Qingdao (China) până în SUA. Lipsa de containere frigorifice a majorat costurile şi multe stocuri de produse au fost epuizate. 

SANATATE si GASTRONOMIE

ANSVSA: Ivermectina poate avea consicențe dintre cele mai grave asupra sănătății oamenilor Ionuț Fantaziu ian. 27, 2021

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară (ANSVSA) avertizează că toate produsele medicinale veterinare care conțin ivermectină sunt autorizate doar pentru utilizarea la animale și trebuie folosite doar sub supravegherea medicilor veterinari.

Potrivit ANSVSA, în România pot fi comercializate doar produse medicinale veterinare autorizate pentru comercializare de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar (ICBMV) din subordinea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau care sunt autorizate prin procedură centralizată. Produsele medicinale veterinare autorizate pentru comercializare sunt înscrise în Nomenclatorul produselor medicinale veterinare autorizate în România, publicat pe site-ul ICBMV, folosind următorul link: http://www.icbmv.ro/ro/nomenclator-produse

Despre utilizarea ivermectinei la oameni în combaterea COVID-19, ANSVSA spune că sunt în desfăşurare numeroase studii clinice umane, studii care au fost înscrise în Registrul Uniunii Europene al trial-urilor clinice. Odată ce respectivele studii vor fi finalizate, în funcţie de rezultatele obţinute, acestea pot sta la baza depunerii unor cereri de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor de uz uman pe bază de ivermectină în scopul combaterii COVID-19.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară avertizează că utilizarea la oameni a produselor medicinale veterinare care conţin ivermectină poate avea consecințe dintre cele mai grave asupra sănătăţii umane.

40

Colegiul Medicilor Veterinari din România a transmis o serie de recomandări cu privire la prescrierea, comercializarea, eliberarea și utilizarea produselor medicinale veterinare care conțin ivermectină:

Medicii veterinari nu au competenţe legale pentru a recomanda, prescrie, comercializa, elibera produse medicinale veterinare care să fie utilizate în tratamentul oamenilor;

Toate produsele medicinale veterinare autorizate de către autorităţile veterinare române sau de către Agenţia Europeana a Medicamentului (EMA) sunt destinate exclusiv utilizării la animale, iar o eventuală decizie privind utilizarea acestora la oameni aparţine exclusiv autorităţilor competente pentru produse medicinale de uz uman;

Produsele medicinale veterinare care conţin ivermectină se eliberează doar pe bază de reţetă, iar prescrierea se face exclusiv de către un medic veterinar cu drept de liberă practică care a examinat animalul şi a stabilit un diagnostic;

Medicii veterinari utilizează doar modelul unic, ca imprimat cu regim special, al formularului de prescripţie medicală necesar pentru eliberarea produselor medicinale veterinare prevăzut în legislaţie;

La prescrierea produselor medicinale veterinare, inclusiv a celor pe bază de ivermectină, medicii veterinari trebuie să utilizeze parafa prevăzută în Statutul Medicului Veterinar;

Medicul veterinar este obligat să prescrie doar cantitatea necesară pentru efectuarea completă a tratamentului în cauză, în funcție de specia animalului, greutatea, doza şi durata tratamentului;

În cazul produselor medicinale veterinare care se administrează animalelor de la care se obţin alimente, inclusiv ecvidee, medicul veterinar este obligat să înscrie în prescripţia medicală perioada de aşteptare care trebuie respectată, în conformitate cu prospectul produsului medicinal veterinar prescris şi utilizat;

În cazul utilizării şi administrării produselor medicinale veterinare care conţin ivermectină la animale, în cadrul unităţilor de asistenţă medical-veterinară, la sediu sau în condiţii de teren, medicul veterinar consemneză activitatea în registrul de consultaţii şi tratamente, iar în cazul animalelor de la care se obţin alimente notifică proprietarul cu privire la respectarea timpului de aşteptare;

Utilizarea altor formulare pentru prescrierea produselor medicinale veterinare, în afara celor prevăzute în legislatie, precum şi eliberarea fără prescripţie medicală a produselor medicinale veterinare, inclusiv a celor care conțin ivermectină, atrage răspunderea disciplinară, contravenţională sau penală, după caz, a persoanelor vinovate;

Comercializarea produselor medicinale veterinare care conţin ivermectină se realizează numai prin farmacii veterinare şi depozite

41

farmaceutice veterinare autorizate sanitar veterinar, conform prevederilor legale în vigoare.

FARMACIA VERDE – Urzica, un leac cu puteri nebănuite, 27 ianuarie 2021

Urzicile sunt populare în special primăvara, când umplu piețele așteptând consumatorii, care le apreciază pentru textura unică și gustul foarte proaspăt. În același timp, ceaiul de urzică este unul dintre cele mai cunoscute leacuri băbești. Deși mulți se feresc să culeagă urzici pentru că le irită mâinile, calitățile terapeutice ar trebui sa treacă peste orice inconveniente. Mai multe detalii despre cum puteți sa vă tratați cu urzici aflați din materialul video de mai jos.

https://youtu.be/z8PgXVq9wcA

DOSAR

Comuna cu toate străzile asfaltate cu ajutorul fondurilor europene / Primarul a câștigat al treilea mandat cu peste 90% din voturi / În plan: Extinderea școlii, bazin de înot, miniteren de fotbal și de tenis • 26 Ianuarie 2021

Primăria comunei Găneşti3 din judeţul Mureş, care cuprinde satele Găneşti, Seuca şi Păucişoara, a asfaltat toate străzile în cadrul unor programe cu finanţare europeană şi naţională, derulate începând din anul 2016 până în 2020, şi astfel se numără printre puţinele localităţi rurale din ţară care oferă acest confort cetăţenilor, transmite Agerpres.

Primarul comunei Găneşti, Balog Elemer, care a câştigat în luna septembrie cel de-al treilea mandat cu peste 90% din voturi, a arătat că investiţiile totale finalizate în comună, în perioada 2016-2020 se ridică la peste 19,8 milioane de lei, iar în urma proiectelor aflate în implementare sau în faza de studii, valoarea totală va fi de peste 40 de milioane de lei.

„Avem 3.611 locuitori, media de vârstă 48-52 de ani. Nu stăm nici binişor, dar nici rău şi, pentru mine, de când sunt primarul comunei, a fost important

3 https://www.primariaganesti.ro/ro/index.php#

42

să ridic nivelul de trai în mediul rural, să ţin copiii în comună să nu plece în altă parte. În ultimii ani am reuşit, cred că este foarte benefic, să ai apă potabilă în toată comuna, canalizare în două din cele trei sate aparţinătoare, urmează şi Păucişoara, unde este deja introdusă apa potabilă. Suntem printre puţinele comune din ţară în care comunitatea poate circula pe fiecare stradă asfaltată (…) Valoarea totală a investiţiilor în perioada 2016-2020, mă refer la investiţii totale finalizate, este de 19,8 milioane de lei. La acestea se va mai adaugă proiectul de modernizare a şcolii, pentru care contractul de finanţare a fost deja semnat, în valoare de 7,1 milioane lei, şi cel precum şi modernizarea căminelor culturale din Seuca şi Găneşti, în valoare de 2,3 milioane lei plus, proiectele care urmează”, a declarat, pentru Agerpres, Balog Elemer.

Primarul din Găneşti a arătat că administraţia publică locală are un plan ambiţios de menţinere a tinerilor şi a copiilor în comună şi că a pregătit o serie de proiecte de construire a unei baze sportive, de dotare a elevilor şi profesorilor cu laptopuri şi tablete, precum şi de modernizare şi extindere a şcolii.

„Este foarte important ca un primar să facă cu plăcere ceea ce face, în fiecare zi. Preocuparea noastră este pentru a menţine tânara generaţie acasă. Am inaugurat astfel o grădiniţă cu program prelungit, la standarde europene, cu program de la ora 7,00 la 17,00. Până vin părinţii de la muncă, copiii sunt în siguranţă. Până nu am avut această grădiniţă nouă aveam 35-40 de copii, acum avem peste 60 de copii şi deja am discutat cu directorul să construim încă o sală, fiindcă avem tot mai mulţi copii. Deja vin copii şi din satele vecine, fiindcă asigurăm absolut toate condiţiile. Pentru modernizarea şcolii am semnat deja contractual de finanţare de 7,1 milioane de lei pe fonduri europene, chiar înainte de Crăciun. Undeva în mai-iunie vom începe lucrările şi vom avea încă săli de 17 clasă, cu laboratoare de limbi străine, informatică, biologie, chimie şi fizică. Elevii vor beneficia şi de un alt proiect, dotarea cu tablete (240 de bucăţi). Fiecare copil va primi, sper, până la sfârşitul lui februarie. Fiecare profesor şi învăţător va avea câte un laptop. Cu siguranţă nu vom ieşi din pandemie de pe o zi pe alta, dar aşa  vor putea ţine legătura cu copiii online. prin tablete şi laptopuri şi sperăm ca cei mici să aibă posibilitatea să înveţe”, a susţinut Balog.

Între planurile Primăriei Găneşti se mai regăsească două proiecte, aflate în faza de studiu de fezabilitate, pentru construirea sediului nou al administraţiei şi construirea unui drum comunal pe ruta Păucişoara-Ogra, pentru a face legătura cu E 60.

43

„Pe acest drum comunal cei de pe Târnava Mică vor putea ajunge mai repede la aeroport, autostradă, precum şi în direcţia Cluj-Napoca sau Târgu Mureş. Mai avem un proiect acceptat de CNI pentru construirea unui bazin de înot la Găneşti, care va face parte dintr-un centru sportiv, unde dorim să construim două terenuri, unul de minifotbal şi unul de tenis de câmp”, a precizat Balog Elemer.

* * *

FOTOGALERIE Ce am mâncat timp de o săptămână ca pacient Covid într-un spital din România 27 ianuarie, 2021 Mircea Barbu

Spitalele din România sunt notorii pentru mâncarea aproape necomestibilă și porțiile sărăcăcioase. Timp de o săptămână, cât am fost internat ca pacient Covid în spitalul „Caritas” din Roșiori de Vede/Teleorman, am avut ocazia să aflu dacă e așa sau nu. Mai jos, o galerie foto cu mâncarea din spital.

Dacă nu știați, un pacient internat într-un spital din România primește 10 lei pe zi din partea statului pentru hrană. Acest lucru nu s-a schimbat pe perioada pandemiei, cu toate că medicii recomandă o dietă cât mai bogată în proteine pentru cei care au contactat virusul SARS-CoV-2, ceea ce, teoretic, înseamnă costuri mult mai mari pentru mâncare.

Mai jos, o galerie foto cu mâncarea de zi cu zi a pacienților Covid dintr-un spital românesc, dar și povestea celor care gătesc zi de zi de la începutul pandemiei pentru miile de bolnavi ai spitalului teleormănean.

1 Micul dejun într-un spital Covid înseamnă multă pâine, un ceai negru fără zahăr, un boț de unt și un triunghi de brânză topită.  

44

2 La prânz, ciorba e nelipsită din meniul zilnic al pacienților Covid. Dacă ești vegetarian, singura opțiune e să îndepărtezi carnea singur. Meniul vegetarian nu este deocamdată disponibil în spitalele românești. 

3 Pentru fiecare pacient internat există o așa-zisă „foaie de mișcare a bolnavului”, unde sunt trecute toate restricțiile dietetice decise de medic, dar și secția unde este internat. Astfel, infirmierele știu exact cine, ce și mai ales unde mănâncă. 

4 Bolnavii își aduc singuri de acasă mâncare sau primesc pachete. Zilnic, între orele 15.00-16.00, așa-

45

numiții „aparținători”, adică rudele pot aduce mâncare celor internați, astfel că multe saloane au frigiderele burdușite. 

5 Doru și Daniel, pacienți covid internați la Spitalul „Caritas” din Roșiori de Vede/Teleorman, iau cina. Pachetele cu mâncare ajung la pacienți cu ajutorul infirmierelor, care o dată pe zi lasă pachetele la ușa fiecărei secții carantinate. 

6 Teoretic, toate trei mesele ar trebui să coste 10 lei/persoană, însă managerul spitalului din Roșiori susține că de multe ori sunt nevoiți să suplimenteze această sumă din bugetul propriu. Altfel hrana ar fi insuficientă sau de calitate îndoielnică. „La începutul pandemiei am primit chiar și donații de fructe și legume”, susține Valentina Robu, managerul spitalului „Caritas”. 

7 Spitalul are bucătărie proprie, unde lucrează 5 persoane pe tură: o asistentă nutriționist, doi

46

bucătari și doi muncitori necalificați. Munca începe în fiecare zi la ora 07.00. 

8 Teoretic, dacă un pacient ajunge după prânz, atunci nu primește mâncare până a doua zi dimineață, când intră în sistem. Bucătăresele spitalului susțin însă că au întotdeauna grijă să pregătească 2-3 porții în plus pentru bolnavii care vin nepregătiți cu mâncare de acasă sau sunt transferați de la alte spitale. 

9 Dacă nu știați, medicii care sunt de gardă au dreptul la mese gratuite din partea spitalului, iar asistentele, infirmierele și personalul auxiliar beneficiază de o reducere, dacă vor să-și cumpere mâncare de la cantină. Nu e clar de ce există această diferențiere. 

10 Bucătăresele spitalului „Caritas” din Roșiori de Vede, Teleorman, spital suport Covid. 

47

Vinul de azi: Bacanta Sauvignon Blanc Fume 2018 - Medalie de Aur Berliner Wein Trophy 2019 Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Crama Gîrboiu deține aproximativ 250 de hectare de teren în comuna Cotești, Vrancea, una dintre cele mai ofertante regiuni viticole din România. Recomandarea zilei, Bacanta Sauvignon Blanc Fume 2018, este un vin complex și misterios, al cărui concept se inspiră din mitologia antică. Buchetul este mineral cu note discrete de citrice, iar gustul dezvăluie arome de lime, mere verzi și pomelo. Se recomandă degustarea acestui vin la 8-10 grade Celsius, alături de pește precum somon sau ton, preparate vegetariene sau fructe de mare.

* * *

Fermierul și-a recuperat banii după nici o săptămână de la achiziționarea unui GPS, 27 ianuarie 2021 „Deja mi-am recuperat banii pe GPS” – asta transmitea telefonic un fermier din Ialomița, după nici o săptămână de la achiziționarea unui GPS cu ghidare manuală, unui specialist Vantage. 

Curios să afle mai multe detalii despre ce vrea să spună fermierul, acesta i-a cerut mai multe detalii. Ceea ce a înțeles mai târziu, este că fermierul, când făcea un cost de amortizare al investiției, nu se gândea doar la suma de bani economisită din neplata celebrilor jalonieri, se gândea la mai multe aspecte care îi îngreunau lucrările de fertilizare sau erbicidare. 

Fermierul era foarte încântat de faptul că el sau angajații săi, puteau să fertilizeze sau să stropească în ziua și la ora stabilită. Nu mai pierdea timp și se umplea de nervi și frustrare căutând oameni în fiecare zi pentru a sta jaloane. Problema este că aceștia vin, în multe cazuri, o zi două iși pe urmă

48

nu mai vin. Apoi, cu acest timp câștigat, fermierul nostru se putea ocupa în timp util și cu costuri mai mici și de alte activități ale sale.

Un alt mod în care fermierul calculase această „amortizare” era legată de reducerea suprapunerilor. 

„Înainte foloseam mai multe substanțe pentru fiecare hectar lucrat. Folosind jalonierii, preferam să suprapun intenționat decât să am surprize mai târziu cu zonele nelucrate. Acum, cu GPS-ul merg la fix. L-am tot testat primele trei zile și m-am convins că îmi arată bine pe unde să merg și că nu mai am nevoie să suprapun.”  Atunci când suprapui sau ai zone neacoperite, pierzi bani, iar sumele nu sunt deloc mici. 

Apoi, cu un monitor precum Trimble GFX-350, ai și alte modalități prin care îți poți amortiza investiția.

Prin conectivitatea ISOBUS poți amortiza instant suma plătită pentru acest monitor. Majoritatea utilajelor de stropit sau aplicat îngrășăminte, de generație recentă, vin cu conectivitate ISOBUS. Dacă vei achiziționa un astfel de utilaj, îl poți comanda fără monitor ISOBUS, și faci o economie considerabilă și poți beneficia de facilități suplimentare. De cele mai multe ori, nici performanțele oferite de către monitorul utilajului nu se pot compara cu cele oferite de Trimble GFX-350 (poate fi cu putere mai mică de calcul, fără ecran color sau tactil, fără posibilitatea de a controla închiderea și deschiderea secțiunilor în mod automat, etc.).

În plus, dacă utilajul tău ISOBUS este legat la Trimble GFX-350, poți controla doza aplicată, dar și închiderea și deschiderea secțiunilor în mod automat. Iar acest monitor poate fi legat la orice utilaj ISOBUS, fie el semănătoare sau MET. Mai mult, ai

49

mai puține monitoare în cabină și mai puține sarcini pe care operatorul trebuie să le îndeplinească.

Monitorul Trimble GFX-350 este extrem de flexibil – îl poți dota cu sistem de autoghidare, sau folosi o precizie de câțiva centimetri. Asta oricând ești pregătit să faci acest pas.

Dacă vrei mai multe detalii despre monitoarele de ghidare sau despre oferta curentă pe care Vantage o are acum pentru aceste produse, contactează unul dintre specialiști lor aici.

  * * *

ATENŢIE! Orezul NU rezistă la nesfârșit – Ce se întâmplă dacă mănânci orez expirat Cristina Popescu

Pentru că este versatil atunci când este folosit în preparate, orezul este ingredientul indispensabil din multe bucătării. Există mai multe tipuri de orez, precum cel alb, brun, basmati, sălbatic sau jasmine, ca să dăm câteva exemple și, indiferent de tipul pe care-l preferi trebuie să fii atent la data expirării pentru că orezul este unul dintre acele ingrediente care nu rezistă la nesfârșit.

Orezul și data expirării

”Durata de viață” a orezului uscat sau negătit variază în funcție de tipul de orez. Pentru că orezul brun nu este procesat, acesta are o cantitate mai mare de ulei sau grăsime, motiv pentru care rezistă mai mult timp. Cu toate astea, ambele variante sunt considerate de lungă durată, mai ales dacă sunt depozitate corespunzător, la temperatura camerei.

Orezul alb rezistă până la 2 ani, în timp ce orezul brun rezistă între 3-6 luni, potrivit csid.ro.

Cum îți dai seama dacă orezul a expirat?

În mod normal, fiecare produs are o dată de expirare pe ambalaj, dar dacă aceasta nu este prezentă sau dacă ambalajul s-a deteriorat și nu mai este vizibilă este foarte ușor să-ți dai seama dacă orezul a expirat sau nu. Primele semne sunt găurile apărute pe bobul de orez, gândaci sau insecte de mici dimensiuni sau chiar apa care poate duce la apariția mucegaiului. Când vine

50

vorba de orezul brun, acesta poate fi decolorat, cu un miros neplăcut sau cu o textură uleioasă.

Dacă vrei să prelungești durata de viață a orezului, încearcă să-l ții la temperatura camerei, într-un loc uscat și eventual într-un container în care să nu prindă aer. Astfel, îl protejezi de apariția musculițelor sau a umezelii.

Cât rezistă după ce îl gătim?

Comparativ cu orezul uscat, durata de viață a celui gătit, indiferent de tipul pe care-l alegi, este aceeași. Mai exact, textura, aroma și calitatea rezistă până la 3-4 zile la frigider, deși unele persoane susțin că ar rezista undeva la o săptămână. O idee excelentă este aceea de a congela orezul gătit, iar acesta va rezista până la 8 luni.

Există câteva moduri prin care-ți poți da seama dacă acesta s-a stricat. În primul rând, mirosul este cel care-l dă de gol, fiind unul neplăcut. Pe de altă parte pot apărea pete verzi, albastre sau negre de mucegai. Un al semn ar fi textura, iar dacă privești atent poți observa că acesta este lipicios sau are o pojghiță sau un puf pe deasupra.

Pericole la care te expui dacă mănânci orez expirat

Orezul expirat este contaminat cu fungi sau mucegai, care produc micotoxine care duc la toxiinfecție alimentară. Micotoxinele sunt asociate simptomelor precum vărsături, stări de greață, dureri abdominale, convulsii, comă sau risc crescut de cancer și slăbirea sistemului imunitar. Mai mult, mucegaiul reduce calitatea nutrițională a produsului. De asemenea, poate fi infectat cu Bacillus cereus, care de cele mai multe ori duce la dureri abdominale, diaree și vărsături, aceasta fiind o bacterie care se regăsește în orez și care rezistă în timpul preparării.

* * *

Despre problema speciilor invazive și agenților de dăunare de carantină ianuarie 27, 2021 agrimanet , Prof. Univ. Dr. Ioan Rosca, Director general ICDPP Bucuresti pentru Sanatatea Plantelor. Preluam din revista Sanatatea Plantelor articolul cu tema „Despre problema speciilor invazive si a agentilor de daunare de carantina (I)”

Problemele practice ce au aparut si vor aparea din cauza comertului transfrontalier de material saditor (seminte, rasaduri, rizomi, bulbi, bulbili, tuberculi, stoloni aerieni, butasi, puieti etc.) prin comertul international ridica o problema deosebita. Exista posibilitatea ca specii

51

din anumite zone ale lumii sa patrunda si sa devina permanente in alte zone ale lumii unde, in afara de probleme legate de biodiversitate, pot aparea (si de cele mai multe ori apar) probleme legate de pagubele considerabile in agricultura. Cele mai cunoscute exemple poate sunt: filoxera vitei-de-vie (Daktylosphaera vitifoliae), gandacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata), viermele vestic al radacinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera), paduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus), molia miniera a tomatelor (Tuta absoluta), etc..

Speciile care provin din alte zone ale lumii ce apar in zone unde nu au existat initial se numesc „specii invazive”, iar in aceasta situatie ar trebui corelate politicile si legislatia si, mai ales, colaborarea intre cele doua domenii: cercetarea fundamentala (in stransa legatura cu cu ecologia insectelor) si cercetarea aplicativa (in stransa legatura cu protectia plantelor-carantina fitosanitara).

„Carantina fitosanitara” inseamna protectia teritoriului tarii impotriva introducerii, raspindirii si/sau aducerii organismelor daunatoare plantelor sau produselor vegetale, prin: preintimpinarea, identificarea organismului si localizarea acestuia si organizarea opririi sau eradicarea in timp util a organismelor de carantina, pentru a nu se raspindi in masa, evitand pierderile calitative si cantitative ale recoltei. Din pacate, aceste aspecte implica instituirea unui cadru juridic si regulatoriu, supravegherea si controlul institutiilor de stat a acestei activitati (trebuie spus destul de limpede ca lipsa de personal si fonduri deseori impiedica realizarea acestor deziderate). Aceste activitati sunt intrinsec corelate cu necesitatea ca agentii economici, autoritatile administratiei publice centrale si locale, persoanele juridice si fizice sa cunoasca si mai ales sa respecte regulile si normele carantinei fitosanitare.

Multitudinea intrunirilor si organizarilor diverselor manifestari stiintifice si practice pentru solutionarea problemei „filoxera” si a altor insecte (mai ales a gandacului din Colorado) care apareau pe continentul European a provocat organizarea primei Conventii Internationale pentru Protectia Vegetalelor (Roma, 16 aprilie 1929). De la aceste insecte s-a initiat organizarea Serviciilor de Carantina Fitosanitara in majoritatea tarilor din lume. In 1948 s-a constituit Comitetul de control al gandacului din Colorado (Olanda si Marea Britanie), iar in 1951 acesta a devenit Organizatia Europeana de Protectia Plantelor – OEPP (European and Mediterranean Plant Protection Organization – EPPO) cu sediul la Paris. In urma semnarii Conventiei, s-a lansat modelul certificatului fitosanitar ce insoteste produsele agricole din tara de origine pana la importator.

52

EPPO recomanda statelor membre sa reglementeze agentii de daunare enumerati in lista  A1 ca fiind de carantina (sunt absenti din regiunea EPPO). Lista EPPO A1 (versiunea 2020) este revizuita in fiecare an de Grupul de lucru pentru reglementari fitosanitare si aprobata de Consiliul European si contine informatii specifice agentilor de daunare stocate in baza de date globala EPPO (distributii geografice, plante gazda, imagini, fise tehnice, PRA-uri, protocoale de diagnostic si alte standarde EPPO, in siteul: https://www.eppo.int/ACTIVITIES/plant_quarantine/A1_list). Lista are un numar de 211 organisme de daunare (15 fitoplasme si bacterii; 36 ciuperci patogene; 25 Virusuri si PPLO; 113 insecte si acarieni; 5 nematozi; 1 gasteropoda; 16 plante).

In ceea ce priveste „speciile invazive”, cooperarea internationala se face pe baza Conventiilor in domeniul protectiei mediului si componentelor acestuia: „Comertul international cu specii salbatice din fauna si flora pe cale de disparitie” (Conventia CITES, Washington, 1973); „Conservarea vietii salbatice si a habitatelor din Europa” (Berna, 1979); „Dezvoltarea durabila – imbunatatirea conditiilor de viata a omului in armonie cu natura” (Bruxelles, 1987); „Diversitatea Biologica” (Rio de Janeiro, 1992) si Protocolul la aceasta conventie (Montreal, 1994); Protocolul „Biosecuritatea” (Cartagena, 2002 si Kyoto, 2003), ratificate la nivel de tara.

Diferenta dintre organismele de carantina si speciile invazive: specia care migreaza dintr-o arie geografica in alta prin migrare naturala sau prin miscarea oamenilor si a marfurilor, ce nu a fost inregistrata in noua zona, teoretic ar trebui sa detina statutul de organism de carantina, care este temporar, pana la adaptarea speciei in zona noua, dar dupa ce apare impactul economic al speciei pe mai multi ani, organismul este inclus pe lista de daunatori din tara si este eliminata din lista de carantina, dar organismele sunt in continuare incluse in cercetarea fundamentala, investigatiile sunt efectuate si finantate pin diferite proiecte nationale si internationale.

In 2016, ca urmare a Regulamentului (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European si al Consiliului, Comisia Europeana a adoptat lista speciilor alogene invazive de interes pentru Uniune care includea 37 specii. Lista a fost actualizata in 2017 si mai apoi in 2019, varianta actuala incluzand 66 specii. Speciile listate sunt supuse unor restrictii, statele membre ale Uniunii Europene trebuie sa ia masuri pentru a opri raspandirea acestor specii, sa implementeze metode de monitorizare si sa le limiteze sau elimine, daca este posibil. Chiar in situatia in care speciile sunt deja larg raspandite in tara, statul respectiv trebuie sa ia masurile de management necesare pentru a evita continuarea raspandirii speciilor in cauza.

53

Inventarul speciilor invazive din Europa (DAISIE – Inventory of alien invasive species in Europe) este o baza de date de verificare a acestor specii publicata de Institutul de cercetare pentru natura si padure (Research Institute for Nature and Forest – INBO) si Centrul de ecologie si hidrologie (Centre for Ecology and Hydrology – CEH). Contine informatii despre 12.104 taxoni (mai ales specii si majoritatea introduse) care apar in natura in Europa incepand cu 1500, Agentia Europeana de Mediu a elaborat o lista cu cele 163 cele mai daunatoare specii alogene invazive care ameninta ecosistemele din Europa, dar in fiecare an mai apare cel putin inca o specie.

Este cazul sa subliniem faptul ca fata de cele 12.104 specii invazive in Europa, pe lista organismelor de carantina A1 a OEPP sunt numai 211 specii, iar din cele 163 de  specii alogene invazive daunatoare care ameninta ecosistemele din Europa, numai 66 de specii (36 de plante si 30 de animale) au conditii clare de a fi consolidate in ecosistemul european.

Uniunea Europeana aloca in prezent cel putin 12 miliarde de euro pe an pentru prevenirea raspandirii speciilor invazive si repararea daunelor produse de acestea. Incepand cu 1992, UE a cheltuit peste 38 de milioane de euro pentru 180 de proiecte vizand atat zone de conservare apartinand retelei Natura 2000, cat si zone in afara acesteia (din pacate Romania nu a putut accesa la aceste proiecte pentru speciile cu importanta pentru agricultura noastra), dar SUA estimeaza cheltuielile pentru combaterea speciilor invazive ca ridicandu-se la o valoare de 80 de miliarde EUR pe an.

Comisia Europeana sprijina actiunea asupra speciilor straine invazive prin instrumentele sale de finantare existente, printre care: LIFE (pentru proiecte de mediu, conservare a naturii si actiune climatica, cooperarea transfrontaliera si sensibilizarea cu privire la speciile extraterestre invazive); Orizont 2020 (program de cercetare si inovare cu proiectul DAISIE („Livrarea inventarelor de specii invazive extraterestre pentru Europa”); proiecte interregionale INVEXO Interreg IV A (a sprijinit eforturile comune de gestionare a 4 specii exotice invazive prioritare in Flandra si sudul Olandei), etc. Politica UE de dezvoltare rurala 2014-2020 a oferit oportunitati de abordare a speciilor extraterestre invazive prin intermediul programelor nationale si regionale de dezvoltare rurala.

Despre problema speciilor invazive si a agentilor de daunare de carantina (II) Publicat de Redactia Sanatatea Plantelor pe ian. 27, 2021

Vom inerca, in cele ce urmeaza, sa exemplificam si, totodata, sa tragem un semnal de alarma privind existenta in Romania a unui nou posibil deosebit de important daunator al tomatelor, sa supunem atentiei celor interesati situatia recenta a speciei Lasioptera (tantarul galicol sau

54

musculita tomatelor), daunator al tomatelor semnalat relativ recent in UE (Grecia), provenind probabil din Turcia si fara confirmare stiintifica pertinenta in Romania, fata de situatia unui cunoscut daunator al tomatelor, Tuta absoluta  (molia miniera a tomatelor).

Tuta absoluta (Lepidoptera: Gelechiidae)

Este originara din America de Sud, a patruns in Europa in anul 2006, fiind semnalata pentru prima data in Spania. In Romania a fost observata in anul 2009, la Satu Mare, extinzandu-se practic in toate bazinele legumicole din tara.

Este un fluture brun-cenusiu, de 5-7 mm, aripi de 8-10 mm, cu nuante de argintiu si pete mici si negre pe aripile anterioare. Larvele au 0,5-0,8 mm si sunt crem initial, ajunse la maturitate sunt verzi-galbui-roscate, prezinta dorsal doua benzi negre, capul negru, picioare evidente.

Atacul larvelor este prezent in camp, sere si solarii, in ultimele doua devreme, inca din faza de rasad. Este un daunator important pentru tomate, ardei, vinete si cartofi. Larvele fac galerii in frunze si in fructe, hranindu-se cu mezofilul frunzei, formand galerii de forma neregulata. Larvele se pot identifica in mugurii apicali, flori, tulpini, frunze si fructe. Pagubele pot fi de 100% daca nu se iau masuri imediate dupa ce au fost depistati primii adulti.

Are 10-12 generatii pe an si poate ierna sub forma de ou sau pupa, in galeriile formate in organele atacate sau in sol.

Combaterea daunatorului este dificila (din cauza ratei de crestere a populatiei si a numarului mare de generatii dintr-un an). Se prefera tratamentele preventive, dar se poate combate si prin tratamente fitosanitare, aplicate de la aparitia primelor larve. Dupa instalarea atacului, tratamentele curative se fac la inceputul zborului fluturilor si la primele semne ale atacului si se repeta la 3-4 zile, alternand mai multe produse.  Larvele, odata ce au patruns in fructe, nu mai pot fi combatute, astfel ca fructele afectate devin surse de infestare, daca nu sunt indepartate de pe plante si scoase din cultura. In conditiile cerintei tot mai evidente de a se consuma tomate fara pesticide, in ultima perioada se extinde aplicarea produselor biologie (paraziti, pradatori, biopesticide, captarea in masa, etc.), mai ales in culturile ecologice.

Lasioptera spp. (Diptera: Cecidomyiidae)

Identitate speciei si originea daunatorului nu este rezolvata, fiind o specie nativa euro-asiatica care s-a mutat la diferite gazde sau cu o specie exotica.

55

In Romania, pe baza atacului, identificarea daunatorului la nivel de gen a fost facuta de Mirela Cean (2011 si 2013), la Laboratorul National Fitosanitar – Autoritatea Nationala Fitosanitara, dupa cum apare in lucrarea lui Junichi Yukawa si colab. 2019 (The Japanese Society of Applied Entomology and Zoology), identificata apoi de acesta ca Lasioptera tomaticola Yukawa si Harris, pe baza materialului trimis de Mirela Cean si M Nicolae (Branistea, Dambovita, Romania). Cu siguranta acest nou daunator a fost trecut cu vederea de cei interesati pentru ca simptomele au putut fi confundate cu atacul unor patogeni.

Musculita/tantarasul, in general mica de cativa mm, are aripi de 1-2 mm cu varful intunecat, acoperite cu solzi colorati. Larvele, de 3 mm, sunt agregate (4-20 exemplare), galbene initial, apoi devin portocalii.

Atacul larvelor apare pe tulpini, ramuri si petiolurile frunzelor de tomate din sere, sub forama unor umflaturi (gale), in interiorul carora se pot observa larvele hranindu-se cu miezul, provocand deformari si cavitati in tesutul plantei. Principala problema a acestui daunator este faptul ca, de obicei, ouale sunt depuse de femela in ranile rezultate din lucrarile de rupere (a frunzelor, ramurilor etc.), dirijare a platelor de tomate, iar larvele infecteaza interiorul plantei cu o ciuperca patogena ce amplifica dauna. Atacul se manifesta ca zone necrozate de 5-6 cm, iar in interior locul de hranire cu larve este acoperit de miceliile patogenilor. Daca atacul se manifesta la rasadurile tinere, organul atacat se rupe repede (chiar 1 zi) si moare. Daca atacul se manifesta mai tarziu, apar necroze ale vaselor conducatoare, nutrientii nu mai circula, planta se poate rupe. Insecta infesteaza pedunculii in punctul atasamentului lor la fruct, care devine negru, deteriorand astfel partea exterioara a fructului sub peduncul. La tomate, la infestare, cresterea plantelor este intarziata si numarul si dimensiunea fructelor sunt reduse. Larvele pot ataca fructele (unde acestea se atasaza la peduncul, care se ofileste), cresterea lor incetineste si fructele sunt necomerciale. Atacul la tomate apare in principal din septembrie pana in decembrie.

Se pare ca are o generatie/an, apare prin august si dureaza pana la sfarsitul perioadei de vegetatie, ierneaza in resturile plantelor atacate.

Impactul daunatorului poate fi limitat de masuri stricte de igiena in timpul indepartarii culturilor in toamna, infestarile accidentale pot fi eradicate din sera prin tratamente cu  insecticide si indepartarea plantelor infestate. Din cauza faptului ca daunatorul ar putea deveni raspandit in serele de tomate si castraveti, sunt necesare tratamente repetate cu insecticide, care ar perturba strategiile actuale de control integrat si polenizarea cu albine.

Prof. Univ. Dr. Ioan Rosca, Director general ICDPP Bucuresti

56

* * *

57