ASISTENTA TEHNICA IN VEDEREA PREGATIRII ... - icc.ro · PDF filestatiilor de transfer si...

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL IASI

ASISTENTA TEHNICA IN VEDEREA PREGATIRII PROIECTELOR IN SECTORUL DE MEDIU DIN ROMANIA


COD PROIECT: 316-14-34/11.2008 - RO 2006/018-147.04.03.08.02, SEAP nr. 63621

REVIZIA 1

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Piese scrise/ Piese desenate

MAI 2011


Cod proiect: 316-14-34/11.2008 - RO 2006/018-

147.04.03.08.02, SEAP nr. 63621

Denumire proiect: Sistemul de Management Integrat al Deseurilor in

Judetul Iasi

Faza de Proiectare: STUDIU DE FEZABILITATE

Volum: 1/1 – Volum Unic

Titlu volum: Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Iasi”

Data predarii: MAI 2011

Beneficiar: Consiliul Judetean Iasi

LISTA DE SEMNATURI

ROMAIR CONSULTING

Director Tehnic Mircea DEDU

Sef de Proiect Adrian Adam

ELABORATORI DE SPECIALITATE

Departamentul Studii de Mediu: Ecolog Catalina PAUN

ing. Marinela RUSU

of 246

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR – JUDETUL IASI

Cod proiect: 316-14-34/11.2008 - RO 2006/018-147.04.03.08.02, nr. SEAP 63621

Denumire proiect: Sistemul de Management Integrat al Deseurilor in Judetul Iasi

Faza de Proiectare:

STUDIU DE FEZABILITATE

Volum: 1/1 – volum unic

Titlu volum:

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul ―Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Iasi‖

Data predarii: Mai 2011 Beneficiar: Consiliul Judetean Iasi

CUPRINS

1. INFORMATII GENERALE ............................................................................................................. 9

1.1 PROIECTANT GENERAL ...................................................................................................... 9

1.2 BENEFICIARUL PROIECTULUI ............................................................................................ 9

1.3 AUTORITATE CONTRACTANTA: ......................................................................................... 9

1.4 DENUMIREA PROIECTULUI ................................................................................................ 9

1.5 DESCRIEREA PROIECTULUI SI DESCRIEREA ETAPELOR ACESTUIA (CONSTRUCTIE, FUNCTIONARE, POSTINCHIDERE) ............................................................................................... 9

1.5.1 Infrastructura existenta ................................................................................................... 9

1.5.2 Prezentarea generala a proiectului ............................................................................... 20

1.5.3 Colectarea deseurilor .................................................................................................... 28

1.5.4 Statii de transfer............................................................................................................ 31

1.5.5 Statii de sortare............................................................................................................. 33

1.5.6 Tratarea deseurilor biodegradabile ............................................................................... 34

1.5.7 Depozitul conform Tutora .............................................................................................. 35

1.5.8 Inchidere depozite neconforme ..................................................................................... 36

1.6 DURATA ETAPEI DE DURATA ETAPEI DE IMPLEMENTARE ........................................... 38

1.7 INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZA SI RESURSELE FOLOSITE IN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURARII PRODUCTIEI .............................. 38

1.8 INFORMATII DESPRE MATERII PRIME, SUBSTANTE SAU PREPARATE CHIMICE ....... 41

1.8.1 Materiale nepericuloase ................................................................................................ 42

1.8.2 Cantitati de substante periculoase prezente la un moment dat in incinta depozitului si a statiilor de transfer si consumuri estimate ................................................................................... 45

1.9 INFORMATII DESPRE POLUANTI FIZICI SI BIOLOGICI .................................................... 45

1.9.1 Poluarea fizica .............................................................................................................. 45

1.9.2 Poluarea chimica .......................................................................................................... 46

1.9.3 Poluarea biologica ........................................................................................................ 46

1.10 DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE ............................................. 46

of 246


1.10.1 Colectare si transport .................................................................................................... 48

1.10.2 Deseuri asimilabile celor menajere din comert, industrie, institutii ................................. 52

1.10.3 Deseuri din ambalaje .................................................................................................... 53

1.10.4 Deseuri biodegradabile ................................................................................................. 58

1.10.5 Deseuri voluminoase .................................................................................................... 61

1.10.6 Deseuri din parcuri si gradini......................................................................................... 61

1.10.7 Deseuri din piete ........................................................................................................... 61

1.10.8 Deseuri stradale............................................................................................................ 62

1.10.9 Deseuri din constructii si demolari ................................................................................ 62

1.10.10 Alte fluxuri de deseuri ................................................................................................ 62

1.10.11 Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje .................................................... 69

1.10.12 Tratarea deseurilor biodegradabile ........................................................................ 71

1.10.13 Optiuni privind inchiderea depozitelor de deseuri neconforme .......................... 78

1.10.14 Verificarea compatibilitatii optiunilor alese in sistemul de management integrat al deseurilor 79

2. PROCESE TEHNOLOGICE ....................................................................................................... 80

2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE ..................................................................... 80

2.1.1 Statii de transfer............................................................................................................ 80

2.1.2 Statii de sortare............................................................................................................. 84

2.1.3 Facilitati de tratare a deseurilor biodegradabile ............................................................. 89

2.1.4 Depozitul de deseuri ..................................................................................................... 93

2.2 VALORILE LIMITA ALE PARAMETRILOR RELEVANTI ATINSI PRIN TEHNICILE PROPUSE SI PRIN CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE ..................................................... 96

2.2.1 Extras din documentele de referinta la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile (BAT) pentru tratarea industriala a deseurilor ................................................................................................. 96

2.2.2 Compararea tehnicilor BAT cu cele cuprinse in proiectul evaluat .................................. 99

3. DESEURI .................................................................................................................................. 100

3.1 Centrul de management al deseurilor Tutora ..................................................................... 100

3.1.1 Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate ............................................................... 100

3.1.2 Modul de gospodarire a deseurilor ......................................................................... 102

3.2 Statiile de sortare si transfer .............................................................................................. 103



3.3 Inchiderea depozitelor neconforme .................................................................................... 105



4. Impactul potential asupra componentelor de mediu si masuri de reducere a acestuia .............. 105

4.1 Apa .................................................................................................................................... 105

4.1.1 Date hidrografice ........................................................................................................ 105

of 246


4.1.2 Date hidrogeologice .................................................................................................... 110

4.1.3 Calitatea apelor........................................................................................................... 111

4.1.4 Alimentarea cu apa potabila si managementul apelor uzate ....................................... 113

4.1.5 Prognozarea impactului .............................................................................................. 137

4.2 Aer ..................................................................................................................................... 142

4.2.1 Date climatice ............................................................................................................. 142

4.2.2 Calitatea aerului .......................................................................................................... 146

4.2.3 Surse si poluanti generati ........................................................................................... 148

4.2.4 Prognozarea poluarii aerului ....................................................................................... 153

4.2.5 Masuri de diminuare a impactului ............................................................................... 155

4.3 Solul si subsolul ................................................................................................................. 157

4.3.1 Solul ........................................................................................................................... 157

4.3.2 Geologia subsolului .................................................................................................... 158

4.3.3 Centrul de management al deseurilor Tutora .............................................................. 162

4.3.4 Statia de transfer Baltati si statia de transfer si sortare Ruginoasa ............................. 165

4.3.5 Inchiderea depozitelor neconforme ............................................................................. 168

4.3.6 Prognozarea impactului .............................................................................................. 169

4.4 Biodiversitatea ................................................................................................................... 170

4.4.1 Biodiversitatea in judetul Iasi....................................................................................... 170

4.4.2 Arii naturale protejate .................................................................................................. 173


4.4.4 Statia de transfer Baltati .............................................................................................. 181

4.4.5 Statia de transfer si sortare Ruginoasa ....................................................................... 183

4.4.6 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ........................................................... 185

4.5 Peisajul .............................................................................................................................. 188

4.5.1 Amplasarea obiectivelor .............................................................................................. 188

4.5.2 Impactul prognozat ..................................................................................................... 190

4.5.3 Masuri de reducere a impactului ................................................................................. 191

4.6 Mediul social si economic .................................................................................................. 192

4.6.2 Impactul prognozat ..................................................................................................... 197

4.6.3 Masuri de diminuare a impactului ............................................................................... 201

4.7 Conditii culturale si entice, patrimoniu cultural.................................................................... 202

5. Analiza alternativelor ................................................................................................................. 205

5.1 Justificarea amplasamentelor alese ................................................................................... 205

5.1.1 Amplasament statie de transfer si sortare Ruginoasa ................................................. 205

5.1.2 Amplasament Statie de transfer Baltati ....................................................................... 205

5.1.3 Amplasament centru de management integrat al deseurilor Tutora ............................ 205

5.1.4 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Pascani-Valea Seaca ......................... 206

of 246


5.1.5 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Targu-Frumos-Adancata .................... 206

5.1.6 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Harlau ................................................ 207

5.1.7 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Tomesti .............................................. 207

5.2 Analiza impactului asupra mediului .................................................................................... 207

5.2.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu.................................................................... 207

5.2.2 Evaluarea globala a impactului asupra mediului ......................................................... 209

6. Monitorizarea ............................................................................................................................ 212

6.1.1 Monitorizarea in faza de executie ............................................................................... 212

6.1.2 MONITORIZAREA IN FAZA DE EXPLOATARE ......................................................... 214

6.1.3 Monitorizarea post- inchidere ...................................................................................... 218

7. Situatii de risc ........................................................................................................................... 220

7.1 Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari de teren) ....................................... 220

7.1.1 Date seismice ............................................................................................................. 220

7.1.2 Potentialul producerii alunecarilor de teren ................................................................. 221

7.2 Accidente potentiale .......................................................................................................... 222

7.3 Analiza posibilitatii de aparitie a unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului ........................................................................................................................................ 223

7.4 Planul pentru situatii de risc ............................................................................................... 224

7.5 Masuri de prevenire a accidentelor .................................................................................... 225

8. Descrierea dificultatilor .............................................................................................................. 227

9. Rezumat fara caracter tehnic .................................................................................................... 228

9.1 Necesitatea proiectului ....................................................................................................... 228

9.2 Descrierea proiectului ........................................................................................................ 229

9.3 Metodologia utilizata pentru evaluarea impactului asupra mediului .................................... 235

9.3.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu.................................................................... 236

9.4 Impactul prognozat asupra mediului .................................................................................. 240


9.4.2 Statia de transfer Baltati si statia de transfer si sortare Ruginoasa ............................. 242

9.4.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme din judetul Iasi .................................... 244

9.5 Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului ...................... 244

9.6 Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact .................................................................................................... 245

LISTA TABELE

Tabel 1.5-1: Informatii despre sistemul de salubritate din judetul Iasi ........................................... 9

Tabel 1.5-2: Gradul de acoperire cu servicii de salubritate in judetul Iasi ................................... 14

Tabel 1.5-3: Structura deseurilor municipale generate in perioada 2007 – 2009 ......................... 14

Tabel 1.5-4:Compozitia medie a deseurilor colectate de la populatie si a deseurilor din

of 246


ambalaje in anul 2005 – judetul Iasi ................................................................................................ 15

Tabel 1.5-5: Cantitati de deseuri reciclabile colectate in Judetul Iasi .......................................... 16

Tabel 1.5-6: Capacitatea de depozitare a deseurilor municipale in judetul Iasi ........................... 18

Tabel 1.5-7: Depozite neconforme in judetul Iasi in care a fost sistata depozitarea ................... 19

Tabel 4.2-1: Investitii propuse in judetul Iasi ................................................................................. 20

Tabel 1.5-9: Populatia urbana si respectiv populatia rurala pentru zonele deservite, pe obiective, conform arondarilor stabilite pentru anul 2013 ............................................................ 24

Tabel 1.5-10: Statii de transfer in judetul Iasi ................................................................................. 27

Tabel 1.5-11: Numarul necesar de recipient de colectare pentru deseurile menajere in judetul Iasi .................................................................................................................................................... 28

Tabel 1.5-12: Numarul de recipienti de colectare a deseului menajer in judetul Iasi achizitionati prin proiect ....................................................................................................................................... 29

Tabel 1.5-13: Privire de ansamblu asupra echipamentelor de colectare a deseurilor asociate cu sistemul de management integrat al deseurilor in judetul Iasi ..................................................... 29

Tabel 1.5-14: Populatia urbana, respective populatia rurala pentru zonele deservite, in 2009 .. 30

Tabel 1.5-15: Parametrii de proiectare ai statiilor de transfer ....................................................... 31

Tabel 1.5-16: Caracteristici principale ale statiilor de sortare ...................................................... 33

Tabel 1.5-17: Principalele caracteristici ale statiei TMB Tutora .................................................... 35

Tabel 1.5-18: Capacitatea proiectata a depozitului conform Tutora ............................................. 35

Tabel 1.5-19: Depozite neconforme din judetul Iasi care vor fi inchise prin prezentul proiect... 36

Tabel 1.7-1: Informatii privind productia si necesarul de motorina pentru transportul deseurilor - judetul Iasi ...................................................................................................................................... 40

Tabel 1.7-2: Informatii privind productia si necesarul de energie electrica pentru procesarea deseurilor - judetul Iasi .................................................................................................................... 40

Tabel 1.7-3: Informatii privind productia si necesarul de motorina pentru procesarea deseurilor - judetul Iasi ...................................................................................................................................... 40

Tabel 1.7-4: Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice .............................. 41

Tabel 1.10-1: Analiza de optiuni privind colectarea deseurilor din ambalaje .............................. 53

Tabel 1.10-2: Analiza de optiuni privind colectarea selectiva ....................................................... 55

Tabel 1.10-3: Analiza de optiuni privind colectarea deseurilor biodegradabile ........................... 58

Tabel 1.10-4: Analiza de optiuni pentru transferul deseurilor ....................................................... 65

Tabel 1.10-5: Variante de utilizare a produselor rezultate in urma tratarii deseurilor in statiile MBT ................................................................................................................................................... 75

Tabel 1.10-6: Analiza de optiuni: compostare individuala vs. compostare centralizata ............. 77

Tabel 1.10-7: Compostare vs tratare mecano-biologica ................................................................ 78

Tabel 2.1-1: Parametrii de proiectare ai statiilor de transfer ......................................................... 80

Tabel 2.1-2: Caracteristici principale ale statiilor de sortare in judetul Iasi ................................. 84

Tabel 2.1-3: Principalele caracteristici ale statiei TMB Tutora ...................................................... 90

of 246


Tabel 2.1-4: Capacitatea proiectata de depozitare a CMD Tutora ................................................. 94

Tabel 2.1-4: Depozite urbane neconforme din judetul Iasi care vor fi inchise prin prezentul proiect ............................................................................................................................................... 95

Tabel 2.2-1: Valori limita ale parametrilor relevanti atinsi ............................................................. 99

Tabel 4.1-1: Resursele de apa in judetul Iasi ............................................................................... 106

Tabel 4.1-2: Repartitia sectiunilor de monitorizare, pe clase de calitate pentru anul 2009 ....... 111

Tabel 4.1-3: Repartitia lungimilor de rau pe clase de calitate, in functie de starea ecologica – indicatori fizico-chimici, pentru anul 2009 ................................................................................... 111

Tabel 4.1-4: Repartitia lungimilor de rau pe clase de calitate, in functie de starea ecologica – indicatori biologici, pentru anul 2009 ........................................................................................... 111

Tabel 4.1-5: Starea ecologica a lacurilor ...................................................................................... 112

Tabel 4.1-6: Compozitia levigatului ............................................................................................... 115

Tabel 4.1-7: Randamente de epurare ale statiei de epurare levigat ............................................ 120

Tabel 4.2-1: Calitatea aerului in judetul Iasi ................................................................................. 146

Tabel 4.2-2: Emisii de particule – inchidere – emisii nedirijate ................................................... 151

Tabel 4.3-1: Factori de degradare a solurilor in judetul Iasi ........................................................ 158

Tabel 4.3-2: Clasele de calitate a solurilor in judetul Iasi ............................................................ 158

Tabel 4.4-1: Tipuri de habitate si starea de conservare in judetul Iasi ....................................... 173

Tabel 4.4-2: SPA in judetul Iasi ..................................................................................................... 173

Tabel 4.4-3: SCI in judetul Iasi ....................................................................................................... 174

Tabel 4.6-1: Evolutia migratiei internationale in judetului Iasi, in perioada 2000–2007 ............ 193

Tabel 4.6-2: Evolutia migratiei nationale la nivelul judetului Iasi, in perioada 2000 – 2007 ...... 193

Tabel 4.6-3: Evolutia PIB/loc la nivelul judetului Iasi in perioada 2000 - 2006 ........................... 194

Tabel 4.6-4: Evolutia numarului agentilor economici din judetul Iasi in perioada 2002 – 2007 194

Tabel 4.6-5: Evolutia castigului salarial nominal mediu net lunar pe activitati ale economiei nationale la nivelul judetului Iasi in perioada 2000 – 2007 .......................................................... 196

Tabel 4.6-6: Propagarea zgomotului ............................................................................................. 199

Tabel 5.2-1: Monitoringul emisiilor ............................................................................................... 215

Tabel 5.2-2: Monitoringul emisiilor ............................................................................................... 216

Tabel 5.2-3: Parametrii urmariti ..................................................................................................... 219

Tabel 9.2-1: Investitii propuse in cadrul proiectului SMID judetul Iasi ....................................... 230

Tabel 9.2-2: Popularia urbana, respectiv populatia rurala pentru zonele deservite de obiective in 2013 ............................................................................................................................................ 232

Tabel 9.2-3: Statii de transfer in judetul Iasi ................................................................................. 234

of 246


LISTA FIGURI

Figura 1.5-1: Schema de management integrat al deseurilor in judetul Iasi ................................ 23

Figura 1.5-2: Zone de gestiune a deseurilor in judetul Iasi ........................................................... 25

Figura 1.7-1: Schema de management integrat al deseurilor in judetul Iasi ................................ 39

Figura 1.10-1: Schema logica a analizei optiunilor ........................................................................ 48

Figura 1.10-2: Boxe din lemn si plastic pentru compostarea in gospodarii ................................ 60

Figura 1.10-3: Dependenta costurilor de transport de distanta si solutia de management ........ 68

Figura 1.10-4: Analiza de optiuni – Compostare si Fermentare Anaeroba .................................. 73

Figura 1.10-5: Analiza de optiuni privind tratarea mecano biologica ........................................... 76

Figura 2.1-1: Fluxul tehnologic in statia de sortare Ruginoasa .................................................... 87

Figura 2.1-2: Fluxul tehnologic in statia de sortare Tutora ........................................................... 89

Figura 2.1-3: Descompunere in siruri ............................................................................................. 91

Figura 2.1-4: Fluxul tehnologic in cadrul statiei TMB Tutora ........................................................ 93

Figura 4.1-1: Managementul apelor uzate .................................................................................... 117

Figura 4.2-1: Viteza medie anuala a vantului (1961-2000) ........................................................... 145

Figura 4.3-1: Zonarea seismica a teritoriului Romaniei ............................................................... 160

Figura 4.3-2: Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani ..... 160

Figura 4.3-3: Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc, a spectrului de raspuns .................................................................................................................... 161

Figura 4.3-4: Zonarea teritoriului Romaniei functie de potentialul producerii alunecarilor de teren ................................................................................................................................................ 162

Figura 4.4-1: Pozitionarea amplasamentului ................................................................................ 177







Figura 4.6-1: Structura populatiei judetului Iasi, la 1 iulie 2008 .................................................. 192

Figura 4.6-2: Evolutia valorii Produsului Intern Brut (PIB) in judetul Iasi, in perioada 2000 – 2006................................................................................................................................................. 194

Figura 4.7-1: Harta monumentelor istorice in judetul Iasi ........................................................... 204

Figura 7.1-1: Zonarea seismica a teritoriului Romaniei ............................................................... 220

Figura 7.1-2: Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani ..... 221

Figura 7.1-3: Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc, a spectrului de raspuns .................................................................................................................... 221

of 246


Figura 7.1-4: Zonarea teritoriului Romaniei functie de potentialul producerii alunecarilor de teren ................................................................................................................................................ 222

PIESE DESENATE

Codul Plansei

Titlul plansei Scara Revizia

PG 001 Plan de incadrare in zona – Statie de Transfer si Sortare a deseurilor in localitatea Ruginoasa, judetul Iasi

1:50 000 Rev. 0

PG 002 Plan de incadrare in zona - Depozit urban neconform de deseuri in localitatea Valea Seaca (Pascani), judetul Iasi

1:50 000 Rev. 0

PG 003 Plan de incadrare in zona - Depozit urban neconform de deseuri in localitatea Adancata (Targu Frumos), judetul Iasi

1:50 000 Rev. 0

PG 004 Plan de incadrare in zona - Statie de Transfer a deseurilor in localitatea Baltati, judetul Iasi

1:50 000 Rev. 0

PG 005 Plan de incadrare in zona - Depozit urban neconform de deseuri in localitatea Harlau, judetul Iasi

1:50 000 Rev. 0

PG 006 Plan de incadrare in zona - Statie de Sortare si Compostare, Depozit ecologic Tutora, judetul Iasi

1:50 000 Rev. 0

PG 007 Plan de incadrare in zona - Inchidere depozit neconform de deseuri in localitatea Tomesti, judetul Iasi

1:50 000 Rev. 0

PS 001 1 Plan de situatie - Statie de Transfer si Sortare a deseurilor in localitatea Ruginoasa, judetul Iasi

1:500 Rev. 0

PS 002 1 Plan de situatie – Inchidere depozit urban neconform de deseuri in localitatea Valea Seaca (Pascani), judetul Iasi

1:1 000 Rev. 0

PS 003 1 Plan de situatie – Inchidere depozit urban neconform de deseuri in localitatea Adancata (Tg. Frumos), judetul Iasi

1:1 000 Rev. 0

PS 004 1 Plan de situatie - Statie de Transfer a deseurilor in localitatea Baltati, judetul Iasi

1:500 Rev. 0

PS 005 1 Plan de situatie – Inchidere depozit urban neconform de deseuri in localitatea Harlau, judetul Iasi

1:1 000 Rev. 0

PS 006 1 Plan de situatie - Statie de Sortare si Compostare, Depozit ecologic Tutora - celula nr. 1, judetul Iasi

1:1000 Rev. 0

PS 007 2 Inchidere Depozit Tomesti – Plan de inchidere finala (preluare Conventie - Componenta A1)

1:1000 Rev. 0

ST 001 Detaliu de inchidere deposit de deseuri neconform 1:20 Rev. 0

ST 002 Profil tip sistem de inchidere si drum perimetral 1:100 Rev. 0

Intocmit,

Ecolog Catalina Paun

of 246


RAPORT LA STUDIUL DE EVALUAREA A IMPACTULUI ASUPRA

MEDIULUI

1. INFORMATII GENERALE

1.1 PROIECTANT GENERAL

S.C. ROMAIR CONSULTING, Str. Maior Aviator Stefan Sanatescu, nr. 53, Sector 1 – Bucuresti; Tel: +40 – 21 – 319.32.11, 319.32.12, 319.32.13; Fax: +40 – 21 – 319.32.15; E-mail: [email protected]; website: www.romair.ro.

1.2 BENEFICIARUL PROIECTULUI

CONSILIUL JUDETEAN IASI

Strada Stefan cel Mare si Sfant, nr 69, Municipiul Iasi, judetul Iasi.

1.3 AUTORITATE CONTRACTANTA:

MINISTERUL MEDIULUI SI PADURILOR – Str. Justitiei, Nr. 59 – 61, sector 5, Bucuresti.

1.4 DENUMIREA PROIECTULUI

„SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL IASI”

1.5 DESCRIEREA PROIECTULUI SI DESCRIEREA ETAPELOR ACESTUIA (CONSTRUCTIE, FUNCTIONARE, POSTINCHIDERE)

1.5.1 Infrastructura existenta

1.5.1.1 Colectare si transport

Situatia actuala cu privire la colectarea si transportul deseurilor in judetul Iasi este prezentata in tabelul urmator:

Tabel 1.5-1: Informatii despre sistemul de salubritate din judetul Iasi

Date relevante Detalii

Procent al populatiei recordate la servicii de salubritate

In 2010, rata de acoperire cu servicii de salubritate a fost 100% atat in mediul urban, cat si in mediul rural, dar doar 79 de comune aveau semnate contracte de salubritate cu un operator. Restul comunelor au propriul sistem de colectare, organizat periodic de autoritatile locale.

Servicii de salubritate existente

- SC SALUBRIS SA IASI – opereaza depozitul de deseuri conform de la Tutora.

Colectarea si transportul deseurilor in municipiul Iasi si in 50 de comune se realizeaza de catre acelasi operator SC Salubris SA Iasi, operator ce se afla in subordinea Consiliului Local Iasi. Acelasi operator efectueaza si activitati de salubrizare stradala.

- RAGCL PASCANI – a operat depozitul de deseuri neconform de la

http://www.romair.ro/

of 246



Pascani inchis in 2009. Se ocupa de colectarea si transportul deseurilor in Pascani si Ruginoasa, precum si de activitatile de salubrizare stradala. Operatorul este o companie publica de interes local ce se afla in subordinea Consiliului Local Pascani.

- SC TERMOSERV SA TARGU FRUMOS – opereaza depozitul de deseuri neconform de la Targu Frumos pana in 2012, cand se va inchide. De asemenea colectarea si transportul deseurilor in orasul Targu Frumos se realizeaza de catre acelasi operator ce se afla in sarcina Consiliului Local Targu Frumos. Efectueaza si activitati de salubrizare stradala.

- SC ECO-SAL HIRLAU SA (fost Serviciu Public Harlau)– a operat depozitul de deseuri neconform de la Harlau inchis in 2009. Se ocupa de colectarea si transportul deseurilor in orasul Harlau si in comunele Deleni si Scobinti, precum si de activitatile de salubrizare stradala. Operatorul este o companie publica de interes local ce se afla in sarcina Consiliului Local Harlau.

- SC PREDEMET SA PODU ILOAIEI – este o societate cu capital privat, care efectueaza servicii de colectare si transport a deseurilor menajere si inerte de la populatie, agenti economici si institutii, salubrizare stradala, deservind orasul Podu Iloaiei si 6 comune.

- SC DAGSROM SRL MOTCA – este o societate cu capital privat, care efectueaza servicii de colectare si transport a deseurilor menajere de la populatie, agenti economici si institutii, deservind comunele Motca si Ciohorani si alte 6 comune.

- Alti operatori: SC Local Servicii SRL Flamanzi (judetul Botosani), SC RAABRO SRL Iasi, SC Diana Service SRL Dumbrava Rosie ( judetul Neamt), SC Rossal SRL Roman, SC ANG Green Company SRL, SC Pado Impex SRL Targu Frumos. Acest operatori colecteaza si transporta deseurile municipale de la populatie, agentii economici si institutii in 12 comune.

Echipament de colectare

- In 2010, echipamentele de colectare a deseurilor menajere ale operatorilor de salubritate din judetul Iasi includeau urmatoarele:

- 704 containere de 4.000 l

- 3.694 containere de 1.100 l

- 10.594 pubele de 240 l

- 3.424 pubele de 120 l

De asemenea, SC ECOROM AMBALAJE detine 240 de containere pentru deseuri reciclabile in intreg judetul.

Echipament de transport

Echipamentele de transport ale operatorilor de salubritate din judetul Iasi includ urmataorele:

-1 camion de 6 m3

of 246



-4 camioane de 8 m3

-23 camioane de 12 m3

-17 camioane de 16 m3

-un camion de 15 m3

-7 camioane de alte capacitati;

-5 automaturatoare.

O parte din aceste echipamante au fost achizitionate prin proiectele de mnagement al deseurilor derulate in judet.

Frecventa colectarii - In mediul urban variaza intre 1 si 3 zile

Facilitati pentru transferul si tratamentul deseurilor

- O statie de transfer functioneaza in orasul Harlau (aproximativ 8.000 tone/an).

- La sfarsitul lui 2010, 3 statii de sortare erau in functiune (1 in orasul Harlau – 1.800 tone/an, 1 in comuna Raducaneni – 300 tone/an si 1 in comuna Tutora – 29.000 tone/an (2 schimburi), langa depozitul conform), iar a 4 a statie de sortare va fi finalizata pana la sfarsitul anului 2011 in comuna Sipote – 200 tone/an.

- Avand in vedere ca Municipiul Iasi nu a implementat un sistem de colectare selectiva pe o scara larga, statia de sortare de la Tutora functioneaza momentan la o capacitate scazuta (aproximativ 18 tone/zi).

- O statie de compostare va fi finalizata la Tutora (10.000 tone/an). Finalizarea acestei facilitati este inclusa in prezentul proiect.

- Statiile de transfer si de sortare de la Harlau vor prelua deseurile din acest oras si din 2 comune invecinate: Deleni si Scobinti. Acest proiect este finantat prin PHARE CES 2005.

- Mini-statia de sortare de la Raducaneni a fost finantata prin O.U.G. 7/2006.

- Statiile de sortare si compostare de la Tutora au fost finantate printr-un grant guvernamental.

- Mini-statia de sortare de la Sipote este finantata prin FEADR.

Date despre depozitele existente

Conforme:

Tutora

Suprafata disponibila pentru toate celulele: 55,65 ha

Capacitatea totala: 8.176.000 m3

Capacitatea primei celule: 2.063.000 m3

La sfarsitul lui 2010, volumul de deseuri depozitate declarate de SC

of 246



SALUBRIS SA era de 200.000 de tone (aproximativ 250.000 m3)

Functional din 2009.

Operator: SC SALUBRIS SA Iasi

In prezent doar 2 compartimente din prima celula au fost finalizate. Capacitatea totala a acestor 2 compartimente este de1.300.000 m

3. Capacitatea celui de-al 3

lea compartiment al primei celule este de 764.000 m3

Capacitatea celorlalte celule:

Celula nr. 2: 2.100.000 m3

Celula nr. 3: 2.900.000 m3

Celula nr. 4: 1.113.000 m3

Neconforme:

Targu Frumos – Adancata

Capacitate: 200.000 m3

Volumul depozitat:: 80.000 m3

Suprafata ocupata: 1,5 ha

Termen limita pentru inchidere: 2012.

Operator: SC TERMOSERV SA TARGU FRUMOS

Pascani – Valea Seaca


Volumul depozitat: 600.000 m3

Suprafata ocupata: 3 ha

Depozitarea a fost sistata in 2009.

Operator: RAGCL Pascani

Harlau





Operator: Serviciul public de Salubritate Harlau

of 246



Iasi - Tomesti

Capacitate: 3.000.000 m3

Volumul depozitat: 2.500.000 m3



Operator: S.C. SALUBRIS S.A. Iasi

Depozitul de la Podu Iloaiei a fost inchis de autoritatile locale in 2009. Conform HG 349/2005, acest depozit nu a fost considerat un depozit municipal.

Toate platformele rurale neecologice de deseuri au fost inchise pana in prezent.

Costuri pentru colectare si transport

- In primele 10 luni ale anului 2010 (Ianuarie-Octombrie), costurile cu personalul au variat intre 4.000.000 euro/an (SC SALUBRIS SA) si 20.000 euro/an (S.C. PREDEMET S.A. PODU ILOAIEI).

- Costurile cu carburantii variaza intre 15.000 euro/an (S.C. PREDEMET S.A. PODU ILOAIEI) si 515.000 euro/an (SC SALUBRIS SA IASI);

- Costurile de intretinere variaza intre 3.500 euro/an (S.C. PREDEMET S.A. PODU ILOAIEI) si 31.000 euro/an (SC SALUBRIS SA IASI);

Tarife

Operatori de salubritate

Populatie

(RON/luna de persoana)

Agenti economici

(RON/mc)

S.C. SALUBRIS S.A. IASI 5,3 58,70

RAGCL PASCANI 4,35 41,60

S.C. TERMOSERV S.A

TARGU FRUMOS 3,95 48

SC ECO SAL HARLAU 4,35 52,41

S.C. PREDEMET S.A. PODU ILOAIEI

3,5 33

S.C. DASGROM S.R.L. MOTCA

3,5 -

Principalele deficiente ale sistemului actual de colectare si transport sunt urmatoarele:

Rata scazuta de colectare selectiva. In prezent, colectarea selectiva se realizeaza la scara foarte mica, chiar daca in unele orase si comune a fost implementata colectarea selectiva;

of 246


Echipamentele utilizate pentru serviciile desalubritate sunt insuficiente pentru colectarea selectiva a deseurilor in intregul judet;

Lipsa facilitatilor de transfer in partea centrala si de vest a judetului, ceea ce conduce la preturi mai mari pentru transfer in viitor, cand depozitulde deseuri neconform din Targu Frumos se va inchide.

1.5.1.2 Fluxuri de deseuri

Proiectul ―Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Iasi‖ trateaza doar deseurile municipale, celelalte categorii de deseuri nu fac obiectul proiectului.

Datele prezentate in acest capitol, referitoare la fluxurile si cantitatile de deseuri generate in judetul Iasi si la organizarea si transportul deseurilor la nivel judetean, au fost furnizate de Agentia de Protectie a Mediului Iasi, de Consiliile Locale ale municipiilor Iasi si Pascani si ale oraselor Targu Frumos, Harlau si Podu Iloaiei, precum si de operatorii de salubritate care functioneaza pe raza judetului Iasi.

Tabel 1.5-2: Gradul de acoperire cu servicii de salubritate in judetul Iasi

Grad de acoperire cu servicii de salubrizare (%)

Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Total 44,7 45,4 46 47 70 100

Mediu urban / Urban area 97 92 94 96 98 100

Mediu rural / Rural area 0,2 0,2 2,5 3 45 100

Sursa: Operatorii de slaubritate din judetul Iasi

Structura deseurilor municipale generate si colectate in judetul Iasi intre anii 2007–2009, pe categorii de deseuri, este prezentata in tabelul urmator:

Tabel 1.5-3: Structura deseurilor municipale generate in perioada 2007 – 2009

Nr. Fluxuri de deseuri Cantitati de deseuri (tone/an)

Indicatori de generare a deseurilor (kg/loc/an)

Cod. 2007 2008 2009 2007 2008 2009

1 Deseuri solide

municipale generate, din care:

20 05 01 229.840 255.482 211.070 279 309 254

1.1 Deseuri menajere (din

gospodarii) 20 03 01 131.050 165.655 157.469 159 200 190

1.2

Deseuri asimilabile colectate in amestec din comert, industrie,

institutii

20 03 01 21.930 18.206 8.493 27 22 10

1.3

Deseuri menajare si asimilabile colectate separat din judet din

care:

20 01 150 191 688

n/a n/a n/a

1.3.1 Hartie si carton 20 01 01 10 13 386

1.3.2 Sticla 20 01 02 0 0 0

of 246


Nr. Fluxuri de deseuri Cantitati de deseuri (tone/an)

Indicatori de generare a deseurilor (kg/loc/an)

Cod. 2007 2008 2009 2007 2008 2009

1.3.3 Plastic 20 01 39 90 178 302

1.3.4 Metal 20 01 40 50 0 0

1.3.5 Lemn 20 01 36 0 0 0

1.3.6 Biodegradabile 20 01 08 0 0 0

1.3.7 Altele 20 01 0 0 0

1.4 Deseuri voluminoase 20 03 07 10 96 66 0 0 0

1.5 Deseuri din parcuri si

gradini 20 02 1.720 759 565 2 1 1

1.6 Deseuri din piete 20 03 02 1.780 1.762 1.247 2 2 2

1.7 Deseuri stradale 20 03 03 10.170 7.223 6.216 12 9 7

1.8 Deseuri generate si

necolectate 20 01 15

01 63.030 61.590 36.326 76 75 44

2

Namol provenit de la statiile de tratare a

apelor uzate municipale

6.958 7.009 6.223 8 8 8

3 Deseuri din constructii

si demolari 11.636 96.163 21.787 14 116 26

In ceea ce priveste compozitia deseurilor, datele prezentate sunt estimate pe baza informatiilor primite de la agentii de salubritate, nefiind determinate prin masuratori.

Tabel 1.5-4:Compozitia medie a deseurilor colectate de la populatie si a deseurilor din ambalaje in anul 2005 – judetul Iasi

COMPOZITIA

DESEURILOR URBAN RURAL

Hartie si carton 7,68 5,0

Sticla 4,35 3,5

Plastic 6,17 5,5

Metale 1,78 2,5

Lemn 1,00 0

Textile 3,16 2,5

Biodegradabile 47,15 64,0

Altele 28,71 17,0

TOTAL 100 100

Sursa: PJGD Iasi; APM Iasi

1.5.1.3 Reciclare si recuperare

Pana in anul 2006, in judetul Iasi nu au existat puncte pentru colectarea selectiva a deseurilor municipale de la populatie.

of 246


Colectarea selectiva a deseurilor menajere a inceput in municipiul Iasi in anul 2006, printr-un proiect pilot intitulat „ERACOLECT‖, care s-a desfasurat pe o perioada de 12 luni (iunie 2006 - mai 2007) si a cuprins un perimetru delimitat de urmatoarele repere: campusul universitar Copou-Codrescu, Bulevardul Independentei (numere impare), B-dul Carol I (numere pare), Str. Oastei, Str. Sararie (numere impare). Populatia care a beneficiat de acest proiect a numarat 11.000 locuitori, iar fractiunile colectate separat au fost: hartie/carton si PET. Proiectul a fost derulat de catre S.C. SALUBRIS S.A. Iasi in colaborare cu ECOROMAMBALAJE si a avut o valoare de 60.000 EURO (38.500 EURO contributie ECOROMAMBALAJE si 21.500 EURO co-finantare S.C.SALUBRIS S.A.). Cantitatea totala de deseuri colectata in cele 12 luni a fost de 5,537 tone hartie si carton si 3,449 tone PET. In anul 2007 s-a extins colectarea selectiva in 5 cartiere mari ale municipiului Iasi (Alexandru cel Bun, Dacia, Mircea cel Batran, Galata si Nicolina I), iar cantitatile colectate au fost: 35,762 tone hartie/carton si 122,241 tone PET.

Totodata, in anii ce au urmat, SC ECOROMAMBALAJE SA a infiintat puncte de colectare selectiva a deseurilor menajere in orasele Iasi, Pascani si Podu Iloaiei. Cantitatile colectata in aceste puncte se regasesc in tabelul de mai jos:

Tabel 1.5-5: Cantitati de deseuri reciclabile colectate in Judetul Iasi

Nr Crt

Fractie Municipiul Iasi Orasul Pascani Orasul Podu Iloaiei

An: 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009

1 Hartie 10,5 5,7 350,47 N/A N/A 7,50 N/A N/A 11

2 Sticla - - N/A N/A - N/A N/A -

3 Plastic 39,5 154,9 264,40 N/A N/A 8,86 N/A N/A 16

4 Metal (daca e

cazul) - - N/A N/A - N/A N/A -

5 TOTAL 50 160,6 614,87 16,36 27

Sursa: Consiliul Judetean Iasi

Colectare selectivă în judeţul Iaşi este în prezent efectuata prin intermediul punctelor ce apartin SC ECO-ROM AMBALAJE SA (10 puncte de colectare în Podu Iloaiei, 15 puncte de colectare in Pascani şi 55 puncte de colectare in Municipiul Iasi).

Exista de asemenea, un sistem de colectare selectivă în Orasul Harlau si comunele Deleni, Scobinti, Raducaneni, Dumesti, Ţigănaşi, Barnova si Sipote (aceste comune au/au avut proiecte de management al deşeurilor in implementare).

Intrucat in prezent, in judetul Iasi, nu este implementat sistemul de colectare selectiva la scara larga, cantitatile de deseuri municipale reciclabile colectate si valorificate sunt scazute. De aici reiese si problema reciclarii, fapt ce trebuie sa conduca la o amplificare a politicii de mediu printr-un sistem de management integrat al deseurilor.

Agentii economici tip REMAT existenti in judetul Iasi achizitioneaza, de la persoane fizice si juridice autorizate, deseuri reciclabile (ex. hartie si carton, metale, mase plastice) pe care le trateaza in vederea reciclarii si apoi le trimit la unitatile valorificatoare, dupa o prelucrare prealabila (sortare, dezmembrare, maruntire, presare, balotare).

of 246


Tinand cont de implementarea sistemului de management integrat al deseurilor consideram ca aceasta piata de reciclare se va dezvolta in viitor.

Deseurile municipale reciclabile colectate selectiv de catre operatorii de salubritate, sunt transportate la punctul de selectare, unde se realizeaza trierea materialelor iar apoi materialele valorificabile sunt livrate la diversi agenti economici valorificatori.

In ceea ce priveste piata de reciclare a deseurilor in judetul Iasi, exista un numar mare de agenti economici autorizati de APM sa colecteze materiale reciclabile. Existenta acestor agenti reprezinta un avantaj pentru implementarea unui sistem de de colectare selectiva a deseurilor, prin prisma existentei unei piete pentru reciclarea deseurilor.

O serie de proiecte privind staţii de sortare se afla in dezvoltare în judeţul Iaşi, dar acestea nu acoperă decât o mică parte din nevoile de reciclare şi valorificare. Unul dintre aceste proiecte este cel propus de către Primăria Iaşi, care a construit o staţie de sortare cu capacitate de 29.000 tone/an (in doua schimburi de lucru), în apropiere de depozitul conform de deşeuri de la Tutora. Proiectul aniţial implica de asemenea si organizarea unui sistem de colectare selectivă în municipiul Iaşi, dar din cauza lipsei de fonduri, doar statie de sortare a fost finalizata.

SC Salubris SA a declarat că în prezent există doar 500 de puncte de colectare în municipiul Iaşi, în afară de cele aparţinând SC ECOROM AMBALAJE SA. Operatorul a declarat de asemenea că în perioada următoare, 100 de puncte noi de colectare vor fi înfiinţate.

Punctele existente de colectare cuprind doar containere pentru hârtie şi carton, plastic si deseuri reziduale.

Avand in vedere faptul ca in judetul Iasi sistemul de colectare selectiva nu este implementat la scara larga, statia de sortare existenta la Tutora functioneaza in prezent la o capacitate redusa (aproximativ 18 tone/zi).

Pe langa statia de sortare de la Tutora, doua alte statii de sortare erau functionale la finalul anului 2010 (una in orasul harlau – 1.800 tone/an si o alta statie in Comuna Raducaneni – 300 tone/an), iar o alta statie va fi finalizata pana la sfarsitul anului 2011 in comuna Sipote – 200 tone/an.

Statia de sortare de la Harlau va prelua deseurile din acest oras si din 2 comune invecinate: Deleni si Scobinti. Acest proiect a fost finantat prin PHARE CES 2005.

Mini-statia de sortare de la Raducaneni a fost finantata prin O.U.G. 7/2006, in timp ce mini-statia de sortare din comuna Sipote este finantata prin FEADR.

1.5.1.4 Tratarea deseurilor biodegradabile

Un proiect privind infiintarea unei statii de compostare (nu statie de tratare mecanica-biologica) cu o capacitate de 10.000 de tone pe an este in curs de implementare in incinta depozitului conform de la Tutora, proiect finantat prin Grant Guvernamental, dar pentru care finantarea a fost suspendata.

Aceasta statie de compost va prelucra doar deseurile biodegradabile colectate separat din Municipiul Iasi – fractia biodegradabila din deseurile din parcuri, gradini si piete. Pana in prezent, doar o parte a constructiei a fost finantata.

of 246


Dupa cum am mai spus in afara statiei de compostare mentionata mai sus, in judetul Iasi nu exista alte facilitati pentru tratarea deseurilor biodegradabile, ceea ce implica faptul ca in prezent, deseurile biodegradabile menajere si asimilabile sunt eliminate la comun cu toate deseurile, atat in depozitul conform de la Tutora, cat si in cel neconform de la Targu Frumos. Neexistand o colectare separata a fractiei biodegradabile, tratarea acestora nu se poate realiza. In prezent nu se practica devierea deseurilor biodegradabile de la depozitele de deseuri, asa cum se cere prin legislatia nationala si a CE.

In urma implementarii masurilor propuse in acest proiect, in judet vor fi suficiente capacitati de compostare a deseurilor biodegradabile si astfel se vor putea atinge tintele de deviere impuse de legislatia nationala si europeana:

Devierea deseurilor biodegradabile care ar trebui sa ajunga la depozitul de deseuri din zona proiectului, catre alte facilitati de tratare (statii de compostare sau statii de sortare si apoi reciclare):

- 107.068 tone de deseu trebuie deviate de la depozitare in anul 2013;


Cantitatea totala generata de deseuri biodegradabile in judetul Iasi in anul 1995 a fost de 173.060 tone.

1.5.1.5 Depozite existente

Situatia actuala a depozitelor de deseuri municipale in judetul Iasi este cea descrisa in tabelul urmator:

Tabel 1.5-6: Capacitatea de depozitare a deseurilor municipale in judetul Iasi

Facilitate Locatie Operator Caracteristici Observatii

Depozit conform

Tutora SC

SALUBRIS SA IASI

Suprafata disponibila pentru toate celulele: 55,65 ha Capacitatea totala: 8.176.000 m

3

Capacitatea primei celule: 2.063.000 m3

In prezent doar 2 compartimente din prima celula au fost finalizate. Capacitatea totala a acestor 2 compartimente este de aproximativ 1.300.000 m

3.

Capacitatea celui de-al 3 lea compartiment al primei celule este de aproximativ 764.000 m

3

Capacitatea celorlalte celule este:

Celula nr. 2: 2.100.000 m3

Celula nr. 3: 2.900.000 m3

Celula nr. 4: 1.113.000 m3

La sfarsitul anului 2010, volumul de deseuri depozitat declarat de SC SALUBRIS SA era de 200.000 de tone (aproximativ 250.000 m

3)

Depozitul este operabil din luna iulie anul 2009

Depozit neconform

Targu Frumos

SC Termoserv SA Targu Frumos

Suprafata totala: 2,72 ha

Capacitatea totala: 200.000 m3


Volumul depozitat:: 80.000 m3

Depozitul se va inchide la 16 iulie

2012

Sursa: APM Iasi

of 246


In strategia judeteana privind gestionarea deseurilor din PJGD se prevede ca depozitul de la Tutora va prelua deseurile din intreg judetul.

De asemenea, mai trebuie amintite si cele 3 depozite urbane neconforme unde s-a sistat depozitarea in anul 2009, acestea fiind localizate in Pascani-Valea Seaca, Harlau si Tomesti, ultimul facand parte din proiectul realizat de Primaria Iasi, dar din cauza lipsei de fonduri, inchiderea acestuia nu s-a mai realizat.

Inchiderea depozitelor rurale a fost realizata pana in luna august 2009, aceasta activitate fiind finantata de catre fiecare Unitate Administrativ Teritoriala de pe raza judetului Iasi.

Tabelul de mai jos prezinta detaliile celor trei depozite de deseuri neconforme din Judetul Iasi, in care depozitarea a fost sistata:

Tabel 1.5-7: Depozite neconforme in judetul Iasi in care a fost sistata depozitarea

Pascani – Valea Seaca Harlau Iasi - Tomesti



Suprafata ocupata: 3 ha Depozitarea a fost sistata in

2009. Operator: RAGCL Pascani



Suprafata ocupata: 1,6 ha Depozitarea a fost sistata in

2009. Operator: Serviciul public de Salubritate Harlau


Volumul depozitat: 2.500.000 m3

Suprafata ocupata: 20 ha Depozitarea a fost sistata in 2009.


Sursa: APM Iasi

Depozitul de la Podu Iloaiei a fost inchis de autoritatile locale in anul 2009. Conform HG 349/2005, acest depozit nu a fost considerat un depozit municipal.

Dupa sistarea depozitarii in depozitele municipale mentionate mai sus (iulie 2009), operatorii de

salubritate ce deserveau orasele Pascani, Harlau si Iasi au fost fortati sa transporte deseurile

colectate la alte depozite. Orasele in care depozitarea a fost sistata in depozitele neconforme au

semnat contracte cu operatori de salubritate autorizati, astfel:

Pascani: Contract de servicii nr.28/02.09.2009 intre SC Locato SERV SA. ROMAN,. Judetul Neamt (prestator) si RAGCL PASCANI, judetul Iasi (beneficiar) pentru depozitarea finala in depozitul municipal de la Roman;

Harlau: Contract de servicii nr.545/15.07.2009 intre SC Salubris S.A. IASI (prestator) si Primaria HARLAU (beneficiar) pentru depozitarea finala a deseurilor in municipale in depozitul de la Tutora;

Municipiul Iasi: Incepand cu iulie 2009, cand depozitarea a fost sistata in depozitul neconform de la Tomesti, SC SALUBRIS SA Iasi (prestator) a inceput sa depoziteze deseul colectat in depozitul conform de la Tutora;

Deseurile generate in orasul Targu Frumos sunt depozitate in depozitul Targu-Frumos – Adancata, care insa va fi inchis in anul 2012. Dupa inchidere, deseurile colectate din acest oras vor fi depozitate in depozitul conform de la Tutora.

Deseurile colectate din zonele rurale sunt depozitate in depozitul de la Tutora.

Totalul cantitatii de deseu depozitat in perioada de prognoza (2009-2038) este de aproximativ 7.250.000 tone in varianta acoperirii cu biostabilizat.

of 246


1.5.1.6 Concluzii

Concluzia analizei este ca sistemul actual de management al deseurilor din judetul Iasi nu urmareste obiectivele strategiei nationale si europene de management al deseurilor.

Cele mai mari probleme privesc:

Existenta unui depozit neconform aflat inca in operare, cu un impact negativ asupra mediului;

Lipsa facilitatilor de transfer in zona centrala si de Vest a judetului, acest lucru conducand in viitor la costuri mari de transfer, in momentul in care depozitul neconform de deseuri de la Targu- Frumos va fi inchis.

Lipsa facilitatilor de tratare a deseurilor biodegradabile, care sunt eliminate in depozite de deseuri, fapt ce determina imposibilitatea atingerii tintelor stabilite de legislatia privind tratarea deseurilor biodegradabile pentru a le devia de la depozitele de deseuri;

Gradul scazut al reciclarii; desi exista mai multe societati de reciclare inregistrate in zona, la nivelul judetului Iasi nu se practica sistemul colectarii separate a materialelor reciclabile si, prin urmare, impuritatile prezente in materialele reciclabile determina companiile de reciclare sa fie reticente la preluarea acestora; tintele specifice pentru recuperarea/reciclarea deseurilor provenite din ambalaje, asa cum sunt stabilite de legislatia nationala si a CE si asumate prin Tratatul de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana nu pot fi atinse daca nu se implementeaza un sistem integrat de management al deseurilor, axat pe colectarea selectiva a deseurilor; din cauza procentului scazut de colectare selectiva a deseurilor de la populatie, componentele reciclabile din deseurile menajere, (hartie, carton, sticla, materiale plastice, metale) nu se recupereaza, ci se elimina prin depozitare finala impreuna cu celelalte deseuri urbane;

Nivelul redus de dezvoltare a pietei de reciclare – atat pentru valorificarea fractiilor hartie, lemn, cat si pentru utilizarea compostului rezultat din tratarea prin compostare a deseurilor verzi;

Echipamentele existente folosite pentru colectare sunt insuficiente pentru organizarea unui sistem de colectare selectiva la nivelul intregului judet.

Gradul scazut de colectare a tarifelor de la utilizatori; Gradul scazut de constientizare a populatiei si a agentilor economici cu privire la

managementul adecvat al deseurilor la nivel judetean. Expertiza limitata a autoritatilor locale in administrarea si monitorizarea serviciilor de

salubritate.

Pentru contracararea acestor probleme, se are in vedere promovarea unui proiect de management integrat al deseurilor in judetul Iasi, care sa conduca la indeplinirea angajamentelor pe care Romania le are potrivit Tratatului de Aderare – sectiunea mediu, precum si potrivit PNGD, PRGD si PJGD.

1.5.2 Prezentarea generala a proiectului

Scopul proiectului consta in implementarea unui sistem modern de gestionare a deseurilor, dimensionat dupa cerintele judetului, prin intermediul caruia toate exigentele nationale si europene vor fi indeplinite.

Tabelul de mai jos prezinta investitiile propuse a se realiza:

Tabel 1.5-8: Investitii propuse in judetul Iasi

Nr. Componenta din investitie Capacitate/Nr.

1 Colectare

of 246



1.1 Conventie – componenta de colectare 360 de containere pentru fractia de sticla

1.2 Pubele pentru colectarea deseurilor menajere reciclabile (1.100 l)

9.435 buc.

1.3 Pubele pentru colectarea deseurilor menajere reziduale (240 l) 9.354 buc.


1.5 Recipiente pentru compostarea in gospodarii 31.917 buc.

2 Transfer

2.1 Statia de transfer Ruginoasa 2013: Capacitatea totala de 44.000 m

3/an

2.2 Statia de transfer Baltati 2013: Capacitatea totala de 17.000 m

3/an

3 Sortare

3.1 Statia de sortare Ruginoasa 2013: Capacitatea totala de intrare de 10.300 m

3/an

3.2 Statia de sortare Tutora – existenta 2013: Capacitatea totala de intrare de 49.100 m

3

3.3 Statia de sortare Tutora - extindere 2013: Capacitatea totala de intrare de 11.000 m

3/an

4 Tratare biologica

4.1 Statia de compostare Tutora 2013: Capacitate totala de 10.000 m

3/an

4.2 Statia de tratare mecano-biologica (TMB) Tutora 2013: Capacitatea totala de 95.000 m

3/an

5 Constructia depozitului conform

5.1 Constructia compartimentului 3 din prima celula a depozitului de la Tutora

Volum de 764.000 m3

6 Inchiderea depozitelor neconforme

6.1 Inchiderea depozitului neconform Tomesti Volum depozitat: 2.500.000 m3

6.2 Inchiderea depozitului neconform Pascani Volum depozitat: 600.000 m3

6.3 Inchiderea depozitului neconform Harlau Volum depozitat: 400.000 m3

of 246



6.4 Inchiderea depozitului neconform Targu Frumos Volum depozitat la sfarsitul lui 2009: 80.000 m

3

Sistemul de management integrat al deseurilor consta din urmatoarele etape:

Colectarea deseurilor (amestecate, separate la sursa);

Transferul deseurilor (la statia de transfer, centru de recuperare si reciclare, statie de tratare sau depozit de deseuri);

Colectarea deseurilor la statiile de transfer;

Separarea mecanica a deseurilor (centru de recuperare materiale si reciclare);

Tratamentul deseurilor ( tratament termal, fizic, chimic sau biologic);

Eliminarea deseurilor la depozitul de deseuri conform;

Reabilitarea gropilor de gunoi existente.

of 246


Figura 1.5-1: Schema de management integrat al deseurilor in judetul Iasi

of 246


In vederea cresterii eficientei activitatilor de management al deseurilor, au fost stabilite 4 zone de transport pentru judetul Iasi.

Tabel 1.5-9: Populatia urbana si respectiv populatia rurala pentru zonele deservite, pe obiective, conform arondarilor stabilite pentru anul 2013

Numar zona, Denumire centre de colectare si statie de transfer sau

depozit

Populatie urbana deservita

Populatie rurala deservita

Total populatie deservita (pe obiective)

[locuitori] [locuitori] [locuitori]

Zona 1 - RUGINOASA SI TARGU FRUMOS

61.751 116.071 177.822

Zona 2 – BALTATI 11.371 60.070 71.441

Zona 3 - VOINESTI, POPRICANI SI IASI

347.837 210.695 558.532

Zona 4 - HARLAU 12.908 16.576 29.484

TOTAL POPULATIE 433.867 403.412 837.279

Statia de sortare si transfer Ruginoasa a fost aleasa ca si solutie cea mai eficient din punctul de vedere al costurilor de investitii si operare, tinand cont de urmatoarele criterii:

- Distanta de parcurs intre Ruginoasa si Targu Frumos, respectiv Pascani, sunt mici;

- Municipiul Pascani este pe locul 2 in judet ca si centru urban generator de deseuri (cca. 45000 locuitori) ceea ce justifica infiintarea unei statii de sortare si transfer in apropiere;

- Orasul Targu Frumos, fiind centru urban, va avea un aport considerabil la cantitatea de deseu reciclabil ce va fi sortata la Ruginoasa;

- Costurile de transport pentru deseul mixt colectat din Targu Frumos sunt considerabil mai mici in cazul compactarii lor inainte de transfer, ceea ce anuleaza costurile de transport suplimentare considerate dus-intors pe distanta Tg. Frumos-Ruginoasa-Tg. Frumos.

Harta privind impartirea pe zone de gestiune a deseurilor in judetul Iasi este prezentata in continuare:

of 246


Figura 1.5-2: Zone de gestiune a deseurilor in judetul Iasi

of 246


Sistemul propus pentru colectarea deseurilor va fi reprezentat de un sistem cu 4 pubele: hartie/carton, sticla, plastic/metal si rezidual.

In zona urbana, pentru locuintele individuale, se recomanda o pubele de 120 litri pentru fiecare gospodarie, pentru colectarea deseului rezidual. Pentru deseurile de hartie/carton, plastic/metal si sticla, se vor instala puncte de colectare separata constand din 3 containere de 1,1 m3.

In ceea ce priveste zonele cu blocuri cu apartamente, se va amenaja un punct de pre-colectare la 200 de persoane pentru deseurile reciclabile cat si pentru deseul rezidual. Punctul de pre-colectare pentru deseurile reciclabile va consta din 3 containere de 1,1 m3, in timp ce pentru colectarea deseului rezidual se vor utiliza camerele speciale existente la parterul blocurilor.

In zonele rurale, fiecare gospodarie va primi o pubela de 120 litri penru colectarea deseului rezidual, iar pentru deseurile reciclabile se vor amenaja puncte de pre-colectare, cu 3 containere de 1,1 m3, pentru colectarea hartiei/cartonului, sticlei si plasticului/metalului, cate un astfel de punct pentru 250 de persoane.

De asemenea, pentru compostarea deseurilor biodegradabile au fost distribuite pentru 25% din gospodariile din zonele rurale recipiente de 280 litri.

Deseurile stradale vor fi colectate in sistem mixt, in timp ce deseurile din parcuri si gradini si cele din piete vor fi colectate in sistem dual: cate un recipient pentru colectarea fractiei organice si unul pentru restul deseurilor.

Avand in vedere ca deseurile voluminoase generate de catre populatie sunt responsabilitatea autoritatilor locale prin intermediul serviciilor de salubritate, operatorii desemnati vor colecta, de asemenea, si aceste deseuri, prin campanii de colectare regulate. Consultantul a estimat ca 3 campanii de colectare pe an sunt suficiente pentru acest tip de deseu.

Deseurile periculoase continute in deseurile menajere vor fi colectate prin campanii de colectare „din usa in usa‖ de doua ori pe an pentru intregul judet. Deseul periculos va fi colectat si transportat direct catre facilitatea de incinerare din judetul Iasi (SC AVAND SRL implementeaza in acest moment o statie de incinerare a deseurilor periculoase).

In vederea colectarii DEEE-urilor din gospodarii, autoritatile administrative ale unitatilor teritoriale trebuie sa indeplineasca urmatoarele sarcini:

Sa organizeze, gestioneze si sa coordoneze colectarea separata a DEEE-urilor provenite din gospodarii si transportul catre punctele de colectare prin intermediul serviciului public de salubritate sausa atribuie serviciile de colectare a DEEE-urilor unui operator economic, autorizat de catre APM Iasi;

Organizarea de campanii de colectare cel putin semestrial;

Asigurarea si functionarea a cel putin un punct de colectare selectiva a deseurilor de echipamente electrice si electronice pentru 50.000 de locuitori, dar nu mai putin de un punct de colectare in fiecare localitate.

In ceea ce priveste transferul deseurilor, judetul Iasi va fi deservit de trei statii de transfer, una existenta, si alte doua statii propuse prin prezentul proiect.

of 246


Tabel 1.5-10: Statii de transfer in judetul Iasi

Zona Numele statiei Capacitate proiectata

Distanta pana la depozit

Tipul de statie

Zona 1 Ruginoasa 44.000 t/an 85 km Statie de transfer cu cap

de presare

Zona 2 Baltati 17.000 t/an 55 km Statie de transfer simpla

Zona 4 Harlau 8.009 t/an 100 km Statie de transfer simpla -

existenta

Pentru zona 1 (Ruginoasa – Targu Frumos), deseurile colectate vor fi direct transportate catre statia de sortare si apoi, prin intermediul statiei de transfer, deseurile reziduale si refuzul de la sortare vor fi transportate catre depozitul conform de la Tutora.

Pentru zona 2 (Baltati), in urma analizei a rezultat necesitatea construirii unei statii de transfer in zona respectiva.

Pentru zona 3 (Voinesti, Popricani si Iasi) deseul colectat va fi direct transportat la statia de sortare si statia de TMB si apoi, refuzul de la statia de sortare si de la statia de TMB vor fi depozitate in cadrul depozitului conform din cadrul CMD Tutora.

In zona 4 (Harlau), colectarea se realizeaza direct la statia de transfer simpla existenta (din2010). Deseurile reziduale si refuzul de la sortare (de la statia de sortare Harlau) vor fi transportate direct catre depozitul de la Tutora.

Avand in vederea statia de sortare finalizata de la Tutora (construita de catre Primaria municipiului Iasi si de catre Ministerul Mediului) cu o capacitate de 29.000 t/an (a cate doua schimburi), in vederea atingerii tintelor pentru reciclarea si valorificarea deseurilor din ambalaje, au fost propuse urmatoarele investitii:

- Extinderea statiei de sortare de la Tutora cu o linie de sortare, 1 schimb, 5 zile/saptaman;

- Construirea unei statii de sortare la Ruginoasa.

In judetul Iasi exista, de asemenea, si o statie de sortare la Harlau care prelucreaza anual aproximativ 2.000 tone de reciclabile.

Tintele cu privire la reducerea cantitatii de deseu biodegradabil depozitat in judetul Iasi vor fi indeplinite prin construirea unei statii de TMB pentru deseuri biodegradabile la Tutora, cu o capacitate de intrare de 95.000 t/an, prin stimularea compostarii in gospodarii si prin finalizarea statiei de compostare existente de la Tutora.

Mai mult decat atat, prezentul proiect include finalizarea lucrarilor la statia de compostare existenta de la Tutora (cu o capacitate de 10.000 t/an), care a fost inceputa de catre Primaria Municipiului Iasi si Ministerul Mediului.

of 246


In ceea ce priveste deseurile reziduale, avand in considerare compozitia lor, se estimeaza ca statia de TMB va genera refuz reprezentand aproximativ 20% din capacitatea de intrare, care va fi depozitat in depozitul existent de laTutora, fara a fi tratat.

Depozitarea deseurilor se va realiza la depozitul conform de deseuri existent, amplasat in apropierea municipiului Iasi. Lucrarile la depozit nu au fost finalizate in intregime datorita lipsei de fonduri. Primaria Municipiului Iasi si Ministerul Mediului nu mai au posibilitati de finantare a lucrarilor.

In prezent, doar doua compartimente din prima celula au fost finalizate. Capacitatea totala a acestor doua compartimente este de aproximativ 1.300.000 m3. Capacitatea celui de al treilea compartiment din prima celula va fi de aproximativ 764.000 m3.

Prin prezentul proiect se vor inchide 4 depozite neconforme. Pentru trei dintre ele, depozitarea a fost sistata in iulie 2009 (Pascani, Harlau si Tomesti) iar al patrulea va fi operational pana la 16 iulie 2012.

1.5.3 Colectarea deseurilor

Principalele investitii cu privire la colectarea si transportul deseurilor sunt:

Investitii in sistemele de colatre selectiva a deseurilor (pubele, containere, etc.), prin implementarea sistemului de colectare selectiva – colectarea pe cinci tipuri de fractii pentru deseuri menajere si asimilabile: hartie/carton, plastic, metal, sticla si rezidual. De asemenea, pentru 25% din gospodariile rurale, vor fi furnizate containere pentru compostarea in gospodarii;

Investitii in doua statii de transfer: Ruginoasa si Baltati cu rol de colectare, compactare si transport al deseului catre facilitatile de la Tutora.

Investitii in sistemul de transport al deseului de la statiile de transfer catre depozit.

In tabelul de mai jos este prezentat numarul de recipienti estimat pentru colectarea deseului menajer:

Tabel 1.5-11: Numarul necesar de recipient de colectare pentru deseurile menajere in judetul Iasi

ZONA

URBAN RURAL

Reciclabile Rezidual Reciclabile Rezidual

1100 l 240 l 120 l 1100 l 120 l

Zona 1 – Ruginoasa si Tg.

Frumos 1.002 1.498 6.011 1.477 36.732

Zona 2 – Baltati 192 203 1.773 771 19.010

Zona 3 – Voinesti,

Popricani si Iasi 5.355 12.520 11.013 3.123 66.677

of 246


ZONA

URBAN RURAL

Reciclabile Rezidual Reciclabile Rezidual

1100 l 240 l 120 l 1100 l 120 l

Zona 4 – Harlau 216 273 1.646 201 5.246

TOTAL 6.765 14.494 20.443 5.572 127.665

Numarul de recipienti de colectare pentru deseul menajer care va fi procurat prin proiect este prezentat in tabelul de mai jos:

Tabel 1.5-12: Numarul de recipienti de colectare a deseului menajer in judetul Iasi achizitionati prin proiect

ZONA

URBAN RURAL

Reciclabile Rezidual Reciclabile Rezidual Compostare in gospodarii

1100 l 240 l 120 l 1100 l 120 l 280 l

Zona 1 – Ruginoasa si Tg. Frumos

957 1.431 5.347 1.455 36.732 9.183

Zona 2 – Baltati

162 203 1.773 708 15.755 4.753


Popricani si Iasi

3.630 7.720 0 2.523 65.613 16.669

Zona 4 – Harlau

0 0 0 0 0 1.312

TOTAL 4.749 9.354 7.120 4.686 118.100 31.917

Asigurarea echipamentelor pentru transportul deseurilor este responsabilitatea operatorilor de salubritate care vor gestiona colectarea deseurilor.

Tabel 1.5-13: Privire de ansamblu asupra echipamentelor de colectare a deseurilor asociate cu sistemul de management integrat al deseurilor in judetul Iasi

RURAL URBAN

CAMIOANE PENTRU

Deseu rezidual Deseu

Deseu organic si

Deseu rezidual Deseu

Deseu organic si

of 246


RURAL URBAN

COLECTARE reciclabil mixt reciclabil mixt

16 m3 12 m

3 12 m

3 12 m

3 16 m

3 12 m

3 12 m

3 16 m

3

Zona 1 – Ruginoasa si Tg. Frumos

7 4 6 1 7 2 5 3

Zona 2 – Baltati

3 1 3 1 2 1 2


Popricani si Iasi

9 9 11 2 35 18 6

Zona 4 – Harlau

1 0 0 0 2 1 1 0

TOTAL 20 14 20 4 46 3 25 11

In vederea optimizarii transportului deseurilor, judetul a fost impartit in 4 zone de colectare, si anume:

Tabel 1.5-14: Populatia urbana, respective populatia rurala pentru zonele deservite, in 2009

Numar zona, Centre de colectare, statii de transfer

sau denumire depozit

Localitati urbane

Localitati rurale

Zona 1 : RUGINOASA

Statie de sortare si transfer Ruginoasa

PASCANI, TARGU FRUMOS

CIOHORANI, CRISTESTI, LESPEZI, SIRETEL, TATARUSI,

VANATORI, TODIRESTI, VALEA SEACA, HARMANESTII,

RUGINOASA, MOTCA, MOGOSESTI-SIRET, STOLNICENI-

PRAJESCU, MIROSLOVESTI, CEPLENITA, COTNARI,

BALS, CUCUTENI, HELESTENI, STRUNGA, BRAESTI,

ALEXANDRU I. CUZA, HALAUCESTI, ION NECULCE,

MIRCESTI, RACHITENI, OTELENI, BUTEA, COSTESTI

Zona 2: BALTATI

Statie de transfer Baltati PODU ILOAIEI

PLUGARI, SIPOTE, FANTANELE, COARNELE CAPREI,

GROPNITA, FOCURI, BELCESTI, BALTATI, ERBICENI,

ROMANESTI, LUNGANI, POPESTI, SINESTI, DUMESTI,

Zona 3: IASI

Centrul de management al deseurilor Tutora:

Statie de sortare Tutora,

Statie TMB Tutora,

Statie de compost Tutora,

IASI

VOINESTI, HORLESTI, MADARJAC, DAGATA, TIBANA,

TANSA, TIBANESTI, MOGOSESTI, MIRONEASA, IPATELE,

SCHEIA, DRAGUSENI, SCANTEIA, GRAJDURI,

ANDRIESENI, VLADENI, BIVOLARI, TRIFESTI, ROSCANI,

PROBOTA, TIGANASI, MOVILENI, VICTORIA, REDIU,

of 246


Numar zona, Centre de colectare, statii de transfer

sau denumire depozit

Localitati urbane

Localitati rurale

Depozit ecologic Tutora VALEA LUPULUI, MIROSLAVA, ARONEANU, GOLAIESTI,

HOLBOCA, UNGHENI, CIUREA, BARNOVA, TOMESTI,

TUTORA, DOBROVAT, SCHITU DUCA, COMARNA,

PRISACANI, COSTULENI, RADUCANENI, CIORTESTI,

GROZESTI, MOSNA, DOLHESTI, COZMESTI, GORBAN,

LETCANI, POPRICANI

Zona 4 :HARLAU

Statia de sortare si transfer Harlau

HARLAU DELENI, SCOBINTI

1.5.4 Statii de transfer

Judetul va fi deservit de 3 statii de transfer dupa cum urmeaza:

Zona 1 Ruginoasa si Targu Frumos – va fi deservita de statia de transfer de la Ruginoasa cu o capacitate de 44.000 t/an;

Zona 2 Baltati – va fi deservita de o statie de transfer cu o capacitate de 17.000 t/an;

Zona 4 Harlau – este deservita din anul 2010 de o statie de transfer cu o capacitate de 8.009 t/an, finantata prin programul PHARE CES 2005.

Parametrii de proiectare ai statiilor de transfer ce vor fi realizate prin prezentul proiect sunt in tabelul de mai jos:

Tabel 1.5-15: Parametrii de proiectare ai statiilor de transfer

Caracteristici Parametru (2013)

RUGINOASA

Capacitate proiectata 44.000 t/an

Distanta pana la depozitul conform de la Tutora

85 km

Populatia deservita

177.822 locuitori in zona 1

61.751 locuitori in zona urbana

116.071 locuitori in zona rurala

Zile de operare 260

Tehnologie Automata, cu cap de presare

Cap de presare fix 20 t/ora

of 246



Sistemul de culisare are: 5 containere de 24 m

3

13 containere de 24 m3 (in plus)

Fluxuri de deseu transportat

Deseu mixt – 4.000 t/an

Deseu biodegradabil – 1.500 t/an

Refuz de la sortare – 1.300 t/an

Deseu rezidual – 36.800 t/an

Densitatea deseului in containere 0,65 tone/m3

Numarul de transferuri zilnice (maximum) catre facilitate (depozitul

Tutora) 2

Camioane de lung curier 6

BALTATI



55 km

Populatia deservita

71.441 locuitori in zona 2

11.371 locuitori in zona urbana

60.070 locuitori in zona rurala

Zile de operare 260

Tehnologie Fara cap de presare

Cap de presare fix

Sistemul de culisare are: 3 containere de 32 m

3


Fluxuri de deseu transportat


Deseu biodegradabil – 600 t/an

Reciclabile – 3.000 t/an


of 246



Densitatea deseului in containere

0,35 t/m3 – deseu mixt, biodegradabil sirezidual

0,3 t/m3 – deseuri reciclabile din hartie si carton

0,4 t/m3 – deseuri reciclabile din sticla si metal

0,2 t/m3 – deseu reciclabil din plastic


Tutora) 2


1.5.5 Statii de sortare

Investitiile propuse prin proiect urmaresc indeplinirea urmatoarelor obiective:

Recuperarea/reciclarea deseurilor de ambalaje, in comformitate cu prevederile legislatiei nationale si internationale;

Suplimentarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje, prin crearea punctelor de colectare selectiva formate din 3 pubele: hartie/carton, sticla, plastic/metal;

Reducerea cantitatii de deseu depozitat.

In vederea indeplinirii obiectivelor mai sus mentionate, este necesara construirea unei noi statii de sortare – in cadrul amplasamentului de la Ruginoasa, precum si extinderea celei de la Tutora, in vederea acceptarii fluxurilor de deseuri din zonele 2 si 3.

Fractiile recuperate vor fi de tipul hartie/carton, PET-uri, alte tipuri de plastic, metale si sticla. Hartia/cartonul, PET-urile si alte tipuri de plastice vor fi separate manual. Metalele vor fi colectate de catre magneti, in timp ce sticla nu va necesita sortare.

Tabelul de mai jos prezinta caracteristicile principale ale statiilor de transfer de la Ruginoasa si Tutora (capacitatile fac referire la necesitatile estimate pentru anul 2013).

Tabel 1.5-16: Caracteristici principale ale statiilor de sortare

Parametru Statia de sortare Ruginoasa Statia de sortare Tutora (existenta + extindere)

Capacitatea statiei de sortare (capacitatea liniei – fara sticla si

deseul voluminos) 9.000 t/an

40.000 t/an:

29.000 t/an pentru statia existenta

11.000 t/an extindere

Deseu voluminos* - 3.500 t/an

of 246



Fractia de sticla 1.300 t/an 5.600 t/an

Capacitatea totala de intrare a statiei de sortare (inclusiv sticla

sideseul voluminos) 10.300 t/an 49.100 t/an

Intrare (t/an, in 2013), inclusiv sticla

Hartie si carton

4.939

Sticla 1.220

Metal 323

Plastic 3.222

Hartie si carton

22.383

Sticla 5.581

Metal 1.372

Plastic 14.365

Iesire (t/an, in 2013)

Hartie si carton

4.198

Sticla 1.220

Metal 275

Plastic 2.739

Hartie si carton

19.026

Sticla 5.581

Metal 1.166

Plastic 12.210

Refuz de la sortare (t/an) 1.273 t/an 9.158 t/an

*Deseul voluminos va fi colectat prin intermediul unor campanii periodice si va fi depozitat doar in cadrul statiei de

sortare de la Tutora, unde dupa colectare va fi demontat si eliminat in depozitul de deseuri conform de la Tutora

1.5.6 Tratarea deseurilor biodegradabile

Investitiile propuse vor indeplini urmatoarele obiective:

Reducerea cantitatii de deseu biodegradabil depozitatat, in vederea reducerii impactului asupra mediului cauzat de depozitarea acestei fractii;

Reducerea cantitatii totale de deseu depozitat;

Minimizarea capacitatii necesare pentru tratarea levigatului si a biogazului din depozit.

In urma analizei de optiuni de sistem au rezultat urmatoarele:

1. necesitatea construirii unei statii de TMB la Tutora cu o capacitate de 95.000 t/an, in vederea atingerii obiectivelor mai sus mentionate;

2. necesitatea finalizarii statiei de compostare de la Tutora cu o capacitate de 10.000 t/an, al carei proiect a fost initiat de Primaria Municipiului Iasi.

Tabelul de mai jos prezinta caracteristicile principale ale instalatiei TMB Tutora proiectate (capacitatile fac referire la necesitatile estimate pana in 2018).

of 246


Tabel 1.5-17: Principalele caracteristici ale statiei TMB Tutora

Statia MBT Tutora

Capacitate de receptie 95.000 to/an

Intrari Deseu rezidual din zona 3 – 95.000 tone/an

Refuz 19.000 tone/an (depozitat)

Deseu tratat biologic 76.000 tone/an

Tipul de tratare biologica 4 saptamani de aerare intensiva

8 saptamani de maturare

Deseu depozitat 50.540 tone/an

Suprafata necesara 3,34 ha

In faza de aerare intensiva, reducerea cantitatii de deseu va fi de 30% din deseul total tratat. In faza de maturare, reducerea va fi de 5% din deseul ce intra in aceasta faza.

1.5.7 Depozitul conform Tutora

In judetul Iasi exista un depozit conform la Tutora si este functional din 2009. Acest depozit va deservi intregul judet. Are o capacitate proiectata de 8.176.000 m3, in 4 celule. Depozitul va fi functional timp de 30 de ani.

Tabel 1.5-18: Capacitatea proiectata a depozitului conform Tutora

CELULELE DEPOZITULUI TUTORA

m3 Volumul cumulat (m

3)

Celula 1 2.063.000 2.063.000

Celula 2 2.100.000 4.163.000

Celula 3 2.900.000 7.063.000

Celula 4 1.113.000 8.176.000

Prima celula a depozitului conform Tutora este impartita in 3 compartimente, dintre care, in prezent, doar doua compartimente au fost finalizate. Capacitatea totala a acestor doua compartimente este de aproximativ 1.300.000 m3. Capacitatea compartimentului 3 a primei celule va fi de aproximativ 764.000 m3.

Drept urmare, prin prezentul proiect se va construi doar al treilea compartiment al primei celule.

Al treilea compartiment de depozitare a deseurilor va fi realizat prin construirea unui dig de inchidere in partea de nord si doua diguri de separare in partile de est si sud.

Digul de nord va avea o latime constanta de 3 m si panta de 1:3. Digurile de nord si de est vor avea o latime de 1,5 m si panta de 1:3. Baza compartimentului va fi modelata cu o panta de 1% in sectiune longitudinala (de la nord spre sud) si panta de 1% in sectiune transversala de-a

of 246


lungul axului compartimentului. Astfel va fi realizat un sistem de coame, pentru a asigura colectarea gravitationala, transportul si evacuarea levigatului catre caminele de colectare localizate pe canalul principal de colectare a levigatului.

Baza compartimentului va fi acoperita cu straturile specifice pentru izolarea amplasamentelor pentru depozite de deseuri nepericuloase, in conformitate cu HG 349/2005, si anume:

Bariera geologica construita cu o grosime de 0,50 m, inclusiv un geocompozit bentonitic cu o permeabilitate de 1 x 10-11 m/s, 1 cm grosime;

Strat impermeabil astificial – geomembrana din PEID;

Geotextil de protectie;

Strat de drenaj din sort de balast 16/32 – grosime de 0,5 m;

Conducte de drenaj si colectare din PEID;

Geotxtil de separatie.

Pentru colectarea levigatului se vor utiliza drenuri absorbante striate din PEID cu DN 250 mm, perforate 2/3 din sectiune. Drenul principal de colectare va fi realizat din conducte de PEID de DN 315 mm, PN 10, perforat pe ¼ din sectiune si va fi amplasat pe axul compartimentului, cu o panta de 1% dinspre nord spre sud. Evacuarea levigatului din compartiment se va realiza gravitational catre caminele conectate la conducta principala de transport care, de asemenea, evacueaza din primele doua compartimente catre rezervorul tampon de levigat existent..

Vor fi prevazute canale pluviale perimetrale pentru colectarea si evacuarea apei pluviale de pe taluzurile digurilor si de pe drumurile de acces si tehnologice. Apa pluviala va fi evacuata in canalul amplasat la nord de amplasament.

Depozitul va fi prevazut cu:

sistem de colectare a levigatului;

sistem de colectare a gazelor de depozit;

sistem de colectare a apelor pluviale.

Inchiderea depozitului de deseuri va fi efectuata conform HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor si legislatia europeana pentru inchiderea depozitelor de deseuri nepericuloase in vigoare.

1.5.8 Inchidere depozite neconforme

Prin prezentul proiect se vor inchide 4 depozite neconforme. Pentru 3 dintre ele, depozitarea a fost sistata in iulie 2009 (Pascani, Harlau si Tomesti), iar al patrulea (Targu Frumos) va fi operabil pana in 2012.

Tabelul de mai jos prezinta detaliile depozitelor neconforme din judetul Iasi care vor fi inchise prin prezentul proiect:

Tabel 1.5-19: Depozite neconforme din judetul Iasi care vor fi inchise prin prezentul proiect

Pascani – Valea Seaca Harlau Iasi - Tomesti Targu Frumos -

Adancata

of 246



Adancata

Capacitate proiectata: 800.000 m

3

Volum depozitat: 600.000 m

3


Depozitarea a fost sistata in 2009

Operator: RAGCL Pascani


3


3



Operator: Serviciul public de salubrizare Harlau

Capacitate proiectata: 3.000.000 m

3

Volum depozitat: 2.500.000 m

3





3


3


Data de sistare a inchiderii 2012

Operator: SC TERMOSERV SA TARGU FRUMOS

Principalul obiectiv al sistemului de acoperire proiectat se refera la:

Minimizarea infiltratiilor de apa in deseuri;

Promovarea drenajului de suprafata si maximizarea descarcarilor;

Controlul circulatiei gazului;

Separarea fizica intre deseuri si durata de viata a animalelor si plantelor.

In mod normal sistemul de acoperire include un numar de componente selectate pentru indeplinirea obiectivelor mai sus mentionate. Functia principala a sistemului de acoperire este de a minimiza infiltratiile in masa deseurilor si drept consecinta reducerea levigatului generat.

Inchiderea depozitelor neconforme se va realiza in conformitate cu prevederile Normativului Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ordinul 757/2004.

of 246


1.6 DURATA ETAPEI DE DURATA ETAPEI DE IMPLEMENTARE

Obiectivele proiectate cuprinse in prezenta documentatie vor fi realizate si implementate conform Planului de etapizare aferent investitiilor propuse pentru judetul Iasi, astfel:

1. Statii de transfer:

Prima perioada 2010-2011: finalizarea proiectarii si a documentatiilor pentru construirea statiilor de transfer;

A doua perioada 2012-2013: construirea statiilor de transfer.

2. Statie de sortare:

Prima perioada 2010-2011: finalizarea proiectarii statiilor de sortare;

A doua perioada 2012-2013: construirea statiilor de sortare de la Tutora si Ruginoasa.

3. Instalatie de tratare mecano-biologica:

Prima perioada 2010-2011: finalizarea proiectarii statiei TMB Tutora;

A doua perioada 2012-2013: construirea statiei TMB Tutora si finalizarea statiei de compostare Tutora; operarea statiei TMB si a statiei de compostare.

4. Depozitul de deseuri:

Prima perioada 2012-2013: construirea compartimentului 3 al celulei 1 din cadrul depozitului Tutora; operarea depozitului conform de la Tutora si a echipamentelor conexe.

5. Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme din judetul Iasi:

Prima perioada 2010-2011: finalizarea proiectarii privind reabilitarea;

A doua perioada 2012-2013: reabilitarea depozitelor de deseuri neconforme din judetul Iasi.

1.7 INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZA SI RESURSELE FOLOSITE IN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURARII PRODUCTIEI

Avand in vedere specificul activitatii propuse prin proiect, nu vor rezulta produse finite.

In acest raport vom considera produs finit cantitatea de deseu care va fi transportata pentru tratare si depozitare.

In figura de mai jos este prezentat circuitul deseurilor in judetul Iasi:

of 246


Figura 1.7-1: Schema de management integrat al deseurilor in judetul Iasi


Page 40 of 246

Consultant – ROMAIR CONSULTING / STUDIU DE FEZABILITATE

Resursele energetice vor cuprinde energia electrica folosita de zonele de pretratare a deseurilor, statiile de transfer/sortare precum si carburantul folosit pentru transportul deseurilor.

Tabel 1.7-1: Informatii privind productia si necesarul de motorina pentru transportul deseurilor - judetul Iasi

Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Tip Deseu Cantitate

anuala (to)

Nr.

Autogunoiere

Consum

motorina

(litri/an)

Furnizor

Deseu menajer 210.558 100 646.037

Statii de distributie

carburanti autorizate

Deseu asimilabil 61.866 29 189.818

Alte tipuri deseu

(stradal, parcuri, piete)

39.671 18 121.719

Deseu periculos 1.690 3 7.925

Deseuri voluminoase 3.440 3 13.955

Tabel 1.7-2: Informatii privind productia si necesarul de energie electrica pentru procesarea deseurilor - judetul Iasi

Amplasament Tip statie Capacitate

(to/an)

Nr. zile

lucratoare/an

Nr.

schimburi

/zi

Consum

energie

electrica

(kW/an)

Furnizor

Statie transfer Baltati Transfer 17.000 260 1 15.304

Distribuitor regional de

energie electrica

Statie sortare si transfer Ruginoasa

Transfer 44.000 260 1 23.168

Sortare (din care 1300 t/an sticla )

10.300 260 1 244.400

Statie sortare Tutora (49,100 t/an incluzand 3500 t/an voluminoase si 5600 tone/an sticla)

Sortare-existent 29.000 260 2 239.200

Sortare extindere 11.000 260 2 1.058.200

Statie TMB Tutora

Compostare existent 10.000 365 1 15.340

TMB extindere 95.000 365 2 2.078.640

Depozit Tutora (celula 1) 223 365 1 982.488

Tabel 1.7-3: Informatii privind productia si necesarul de motorina pentru procesarea deseurilor - judetul Iasi

Amplasament Tip Statie Capacitate

(to/an)

Nr. zile

lucratoare/an Nr. utilaje

Consum

motorina

(l/an)

Furnizor

Statie Transfer Baltati

Transfer 17.000 260 3 33.280 Statii de

distributie carburanti


Page 41 of 246


Amplasament Tip Statie Capacitate

(to/an)

Nr. zile

lucratoare/an Nr. utilaje

Consum

motorina

(l/an)

Furnizor

Statie Sortare si transfer Ruginoasa

Transfer 44.000 260 6 134.784 autorizate

Sortare 10.300 260 4 45.994

Statie sortare Tutora (49,100 t/an incluzand 3500 t/an voluminoase si 5600 tone/an sticla)

Sortare-existent

29.000 260 2 33.280

Sortare extindere

11.000 260 5 191.594

Statie tratare TMB Tutora

Compostare existent

10.000 365 1 16.640

TMB extindere

95.000 365 4 219.075

Depozit Tutora (celula 1) 223 365 3 374.400

Tabel 1.7-4: Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Productia (2013) Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumirea Cantitatea Anuala

(to/an) Denumirea

Cantitatea Anuala

Furnizor

Deseu menajer 210,558 Petrol/pacura - -

Deseu asimilabil 61,866 Gaze naturale - -

Alte tipuri deseu (stradal, parcuri, piete) 39,671

Gaze petroliere lichefiate

- -

Deseu periculos 1,690 Carbune - -

Deseuri voluminoase 3,440 Cocs de furnal - -

Gaz de furnal - -

Gaze de rafinarie - -

Benzina - -

Energie electrica 6.373.114

kW/an

Distribuitor regional de energie electrica

Energie termica - -

Motorina 2.028.501

litri/an

Statii de distributie carburanti autorizate

Biogaz - -

Altele - -

1.8 INFORMATII DESPRE MATERII PRIME, SUBSTANTE SAU PREPARATE


Page 42 of 246


CHIMICE

Constructia obiectivelor noi prevazute in proiect, ca si inchiderea depozitelor de deseuri urbane neconforme, va necesita materiale clasice de constructie. In special in faza de exploatare si inchidere a depozitului se vor folosi materialele existente in teren precum argila, sol steril, pamant vegetal. Lista de materiale folosite in constructia si exploatarea obiectivelor proiectului este prezentata in tabelele de mai jos.

La constructie si exploatare nu se vor folosi substante periculoase altele decat solutiile de spalare/curatare a statiei de epurare a levigatului prin procedeul cu osmoza inversa, combustibili, ulei de motor pentru functionarea vehiculelor de transport deseuri si a utilajelor de exploatare a depozitului. Aceste materiale, desi mentionate in Anexa 2 a HG 804/2007 (prin care s-a preluat in legislatia nationala Directiva SEVESO II), vor fi aprovizionate si se vor afla in incinta depozitului sau a statiilor de transfer in cantitati relativ mici - nerelevante - astfel incat nu impune elaborarea rapoartelor de securitate in exploatare pentru prevenirea riscurilor de accidente majore.

1.8.1 Materiale nepericuloase

Sisteme de colectare a apelor (tehnologice, menajere si pluviale) si de alimentare cu apa potabila, depozit, statie de sortare si statie TMB la Tutora.

Tip de material Activitate/obiect Cantitate Loc si mod de depozitare

Conducta colectoare De

250 mm PEID PN 10

Colectare levigat:

- Depozit –

subcompartiment 3

1.556,5 m

Conform specificatiilor de

Producator / Furnizor


250 mm PVC SN4

Colectare apelor uzate reziduale

si menajere:

- Statie sortare noua

- Statie TMB noua

105 m

89 m




250 mm PVC SN4

Colectare apelor pluviale:


- Statie TMB noua

125 m

279 m



Conducta PEID PN6 Dn

75mm

Alimentare cu apa potabila


- Statie TMB noua

150 m

200 m



Statie de sortare si transfer Ruginoasa


Pamant vegetal Decopertare

amplasament

5.893 mc Langa amplasament

Sol steril Sapatura - imbunatatire

teren de fundare

17.163 mc Pe amplasament


Page 43 of 246



Argila Umplutura - Imbunatatire

teren de fundare


Balast Umplutura - Imbunatatire

teren de fundare



250 mm PVC SN4

Colectare apelor uzate

reziduale si menajere

295 m Conform specificatiilor de



250 mm PVC SN4

Colectare apelor pluviale 419 m Conform specificatiilor de


Conducta Dn 40mm PEID

PN6

Alimentare cu apa

potabila

275 m Conform specificatiilor de


Statie de transfer Baltati


Pamant vegetal Decopertare

amplasament

700 mc Langa amplasamanet

Sol steril Sapatura - imbunatatire

teren de fundare


Argila Umplutura - Imbunatatire

teren de fundare

7.386,6 mc Pe amplasament


250 mm PVC SN4

Colectare apelor pluviale 250 m Conform specificatiilor de


Inchidere depozit neconform Tomesti – proiect preluat din Conventie

Tip de material Activitate/obiect Cantitate Loc si mod de

depozitare

Strat de sustinere Acoperire corp deseuri 50.400 mc Pe amplasament

Georetea drenare gaz Acoperire corp deseuri -

separatie si filtrare

168.000 mp Conform specificatiilor de


Geocompozit bentonitic Acoperire corp deseuri -

Impermeabilizare

168.000mp Conform specificatiilor de


Georetea drenaj ape

pluviale

Acoperire corp deseuri -

Drenarea apa pluviala



Pamant argilos

necompactat

Inchidere finala 142.800 mc Pe amplasament

Sol vegetal Inchidere finala acoperis/taluze 27.900 mc Depozit in afara excavatiei

Fund pereu beton Sant perimetral pereat (1.718 m)

– colectare ape pluviale

86 mc Pe amplasament


Page 44 of 246


Inchidere depozit neconform Pascani-Valea Seaca


depozitare

Sol steril Acoperire corp deseuri – strat de

sustinere


Geotextil 400 g/mp Acoperire corp deseuri -




Geocompozit 6000 g/mp Acoperire corp deseuri -

Impermeabilizare



Balast 16/32 mm Acoperire corp deseuri –

Drenare gaz


Balast 4/32 mm Acoperire corp deseuri -

Drenarea apelor pluviale


Pamant argilos

necompactat



Dale beton Sant perimetral dalat inferior –

colectare ape pluviale

650 m

Langa locul de pozare

Inchidere depozit neconform Targu Frumos - Adancata


depozitare


sustinere







Impermeabilizare



Balast 16/32 mm Acoperire corp deseuri –

Drenare gaz

5.153 mp Pe amplasament




Pamant argilos

necompactat





470 m Langa locul de pozare

Inchidere depozit neconform Harlau


depozitare


sustinere







Impermeabilizare




Page 45 of 246



depozitare


Drenarea gazelor





Pamant argilos

necompactat





800 m Langa locul de pozare

1.8.2 Cantitati de substante periculoase prezente la un moment dat in incinta depozitului si a statiilor de transfer si consumuri estimate

Substanta / material Loc depozitare sau utilizare Consum zilnic

l/zi

Consum annual

l/an

Hipoclorit de sodiu Gospodaria de apa 3.1 967,2

Motorina Platforma tehnologica 1 164,68 351 500,76

Ulei de motor Platforma tehnologica 12 4 243

Utilajele si echipamentele cu care vor fi dotate facilitatile proiectate vor fi noi si de ultima generatie, astfel incat eventualele descarcari accidentale de substante periculoase (ex. motorina, ulei de motor, hipoclorit de sodiu etc.) vor fi in totalitate evitate.

Cantitatea de produse periculoase ce vor fi prezente pe amplasamentul acestor facilitati variaza in functie de mai multi factori: proces tehnologic, schimburi de lucru, consum de apa etc.

Acest lucru va fi asigurat si prin instruirea corespunzatoare a personalului angajat, instruiri ce vor cadea in responsabilitatea operatorului acestor facilitati.

1.9 INFORMATII DESPRE POLUANTI FIZICI SI BIOLOGICI

Depozitul, cat si statia de transfer si statiile de sortare si compostare – ca obiective noi prevazute in proiect – pot fi surse de poluare fizica, chimica si biologica.

1.9.1 Poluarea fizica

Principala forma de poluare fizica produsa de un depozit de deseuri in faza de constructie cat si in cea de exploatare este poluarea sonora.

Nu exista poluare prin vibratii, unde electromagnetice, radiatii ionizante.

Sursele de poluare sonora sunt:

a) in faza de constructie - functionarea utilajelor de constructie si transport materiale; b) in faza de exploatare - functionarea utilajelor de transport deseuri, utilajelor de compactare

deseuri, utilajelor de sortare si eventual utilajelor de constructie a unei noi celule.


Page 46 of 246


Atat in faza de constructie, cat si in faza de exploatare, este posibil ca pe amplasamentele mentionate - in anumite momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat. (Prin ―mediu protejat‖ se intelege mediul locuit urban sau rural, locuri de recreere, odihna etc. care - in cazul de fata - se afla la minimum 1000 m distanta).

Masurile pentru reducerea nivelului de zgomot la nivelul zonelor locuite invecinate sunt:

includerea de specificatii tehnice pentru echipamentele de productie (prevederea cu sisteme de reducere a zgomotului);

intretinerea corespunzatoare a echipamentelor de lucru; stabilirea unui program de limitare a traficului in incinta si in exterior (pe ore si zile).

Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat pe suprafata depozitului sau in statiile de transfer in fazele de constructie si de exploatare va fi mai mic decat cel acceptat pentru incinte industriale (65 dB(A)).

1.9.2 Poluarea chimica

Factorii de mediu care pot suferi poluari chimice ca urmare a realizarii obiectivelor noi propuse sunt: apa, aerul, solul.

Detalii privind posibilele mecanismele de poluare, estimarile de poluanti emisi in mediu si formele de impact determinate pentru fiecare factor de mediu in parte sunt prezentate in capitolul 4 din continutul acestui raport.

1.9.3 Poluarea biologica

Tipurile de poluare biologica specifice facilitatilor de gospodarire a deseurilor menajere:

poluarea biologica propriu zisa, constand in atragerea si inmultirea speciilor care sunt vectori de agenti patogeni – muste, tantari, sobolani, pasari;

poluarea bacteriologica constand in inmultirea unor germeni patogeni sau paraziti prezenti in mod normal in deseuri.

Referitor la poluarea bacteriologica, problema principala de impact nu este neaparat existenta - de altfel specifica si altor medii antropice si chiar celui natural - a germenilor patogeni in masa de deseuri, cat limitarea surselor si cailor de diseminare a acestora.

Factorii de mediu care pot suferi poluare bacteriologica ca urmare a realizarii obiectivelor noi propuse sunt: apa, aerul, solul.

Masurile necesar a fi luate sunt pastrarea curata a incintei si halelor, mentinerea de procese aerobe si temperaturi corespunzatoare proceselor in zonele de compostare si maturare, etc.

Detalii privind formele de impact determinate pentru fiecare factor de mediu in parte sunt prezentate in capitolul 4 din continutul acestui raport.

De asemenea, in capitolul 4 sunt analizate masurile prevazute in proiect in scopul limitarii sau combaterii diferitelor forme de poluare.

1.10 DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE

In aceasta sectiune, vor fi definite si examinate solutiile tehnice alternative pentru dezvoltarea unui sistem de management integrat al deseurilor, precum si atingerea tintelor, asa cum au fost stabilite anterior.


Page 47 of 246


Intr-o prima etapa, se vor analiza optiunilor tehnice pentru componentele sistemului de management al deseurilor.

In cea de-a doua etapa se vor evalua alternativele sistemului de management integrat al deseurilor.

Prima etapa: Evaluarea optiunilor tehnice pentru componentele sistemului de management al deseurilor, astfel:

A. Colectarea deseurilor

1. Deseuri menajere

2. Deseuri asimilabile celor menajere din comert, industrie, institutii

3. Deseuri din ambalaje

4. Deseuri biodegradabile

5. Deseuri voluminoase

6. Deseuri din parcuri si gradini

7. Deseuri din piete

8. Deseuri stradale

9. Namoluri de la statiile de epurare

10. Deseuri periculoase din deseuri menajere

11. Deseuri din constructii si demolari

12. Alte fluxuri de deseuri

B. Transportul si transferul deseurilor

C. Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje

D. Tratarea deseurilor biodegradabile

E. Depozitarea deseurilor

F. Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme sunt descrise si analizate din punct de vedere al :

- Tintelor generale (nationale, regionale, judetene)

- Obiectivelor specifice

- Justificarii necesitatii masurilor propuse. In figura urmatoare se prezinta metodologia impreuna cu criteriile de evaluare folosite in aceasta prima etapa pentru analiza de optiuni.

Colectarea si transportul deseurilor

Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje

Tratarea deseurilor biodegradabile

Depozitarea deseurilor

Inchiderea depozitelor neconforme


Page 48 of 246


Figura 1.10-1: Schema logica a analizei optiunilor

A doua etapa: Evaluarea alternativelor sistemului de management al deseurilor.

1.10.1 Colectare si transport

Tabel 1.10-1: Analiza de optiuni privind tipul de colectare deseuri reziduale

Optiuni

1. „Din poarta in poarta”,

recipienti mici (60 litri) si

preluare de saci menajeri

2. Centre de pre-colectare 3. „din poarta in poarta”,

pubele 120/240 litri

Descrierea si cuantificarea tintelor generale

Justificarea necesitatii masurilor propuse

Descrierea optiunii propuse

Criterii de evaluare a optiunilor

Tehnice

Sociale

Economice

Mediu

Aplicabilitate

Selectarea optiunii recomandate

Dotari necesare

Beneficiile implementarii


Page 49 of 246


ASPECTE SOCIALE

Grad de colectare

Maxim

Minim prin disconfortul transportului la centrul de colectare

In zonele rurale exista riscul necolectarii intregului deseu

Maxim

Confort

Confort ridicat pentru

utilizatorii: deşeurile sunt colectate direct

de la case individuale;

Confort redus

legat de spaţiul necesar: sacii trebuie să fie

depozitati până la

următoarea dată de colectare.

Mediu, deseul trebuind a fi transportat la punctul de colectare din zonele de blocuri: Deseul

trebuie transportat la container, care poate fi amplasat la o distanta de pana la 100m

Confort scazut in zonele de gospodarii individuale datorita distantei mari pana la

punctele de pre-colectare.

Confort ridicat legate de spaţiul necesar: containerele sunt amplasate pe stradă, adică în

afara oricarei incinte, având, de obicei, o frecvenţă ridicată de colectare.

Confort ridicat legat de colectare: deşeurile sunt

colectate direct de la case individuale.

Confort scăzut legat de spaţiu necesar: deoarece

pubelele/ containerele sunt plasate de obicei intr-

o incinta.

Obisnuinta Maxima Minima Maxima

Nota 2 3 1

ASPECTE TEHNICE

Colectare

Frecventa ridicata de colectare necesara

Efort fizic ridicat din partea

incarcatorilor

Probleme de spatiu privind depozitarea temporara in gospodarii

Flexibilitate ridicata in fracventa colectarii

Efort fizic redus din partea incarcatorilor

Probleme de spatiu pentru depozitarea pubelelor/containerelor pe strazi

Flexibilitate ridicata in fracventa colectarii

Efort fizic redus din partea incarcatorilor

Probleme de spatiu pentru depozitarea

pubelelor/containerelor in gospodarii


Page 50 of 246


Depozitare

Spatiu de depozitare a

recipientelor in proprietate pana

la colectare

Spatiu de depozitare a recipientelor pe strada. Spatiu de depozitare a

recipientelor in proprietate pana la colectare

Constructii speciale

Nu Platforma betonata, deci necesitatea obtinerii

unor suprafete in acest scop Nu

Dimensiuni

Recipiente (cosuri de gunoi de 60 litri) + saci

menajeri aferenti

Conteinere de 1,1 mc/pubele de 240 l Pubele de 120/240 litri

Nota 3 2 1

ASPECTE ECONOMICE

Cost investitional in recipiente

Ridicat

250€/m3

~ 28 €/m3

Mediu

205€/m3

~ 23 €/m3

Scazut

167€/m3

~18,5 €/m3

Cost investitional in constructii

0

~1.000 €/locatie/12 years = 83 €/an

Fiecare locatie consta in 3 x 1,1 m3 containere.,

colectate saptamanal (in medie) = 52 x 3 x 1,1 m

3 /anr = 171,6 m

3/an

Cost ~ 0,5 €/m3

0

Cost investitional in masini de

colecta (inlocuite la fiecare 12

ani)

Mediu

Dublu fata de optiunea 2:

~2€ /m3

Scazut

Investitia ~ 120.000 €. Cost/an = 10.000€/anr = 40 €/zi lucratoare

Deseu colectat/zi = 3 x 16 m3 = 48 m

3

Cost ~ 1€/m3

Ridicat

De 4 ori mai mare decat optiunea 2:

~4€ /m3

Cost consumabile

In Saci = 52 saptamani x

0,04 €/buc / 60 litri =

35 €/m3

0 0

Costuri operationale

anuale

mediu

+2 €/m3 fata de

opt. 2

Scazut

X €/m3

Ridicat

+4 €/m3 fata de optiunea 2

COST ANUAL

X + 67 €/m3 X + 24,5 €/m

3 X + 26,5 €/m

3

Nota 3 1 2


Page 51 of 246


ASPECTE DE MEDIU

Riscuri

Risc de spargere a

sacilor menajeri in caz de

depozitare mai indelungata in

strada

Risc de deteriorare a conteinerelor in timp (loviri, furturi, incendieri, etc.) fiind amplasate pe un

spatiu „al nimanui‖, posibile desertari de deseuri langa conteinere

Risc minim de deteriorare

Nota 3 2 1

APLICABILITATE IN ZONA URBANA – BLOCURI

Posibila amplasare

Doar in zonele unde exista

spatiu pentru un numar suficient

de saci.

Da Nu

Implementari anterioare

In tari unde acest sistem a

fost implementat se fac eforturi

pentru inlocuirea lui cu

un alt sistem

Cel mai utilizat Nu exista

Nota 2 1 -

APLICABILITATE IN ZONA URBANA – GOSPODARII INDIVIDUALE

Posibila amplasare

Da Amplasare dificila in zona urbana de case Da

Implementari




un alt sistem

Rare, de obicei in tari slab dezvoltate Cel mai utilizat

Nota 2 3 1

APLICABILITATE IN ZONA RURALA

Posibila amplasare

Da Foarte dificila, datorita necesitatii realizarii unor

platforme betonate pe spatiul public Da

Implementari




un alt sistem

Cel mai utilizat Deja implementat in multe comune din Judetul Iasi


Page 52 of 246


Acces auto

Da, cu mentiunea ca in anumite zone si

in anumite perioade ale anului exista

riscul de a nu se putea colecta de

la toate gospodariile.

Da, avand in vedere amplasarea lor langa drumurile principale (nationale, judetene,

comunale sau chiar strazi/ulite pietruite/asfaltate)

Da, cu mentiunea ca in anumite zone si in

anumite perioade ale anului exista riscul de a nu

se putea colecta de la toate gospodariile.

Nota 3 2 1

Media finala este determinata luand in calcul notele de mai sus cu ponderile urmatoare:

- aspecte sociale 10%

- aspecte tehnice 20%

- aspecte economice 50%

- aspecte de mediu 10%

- aplicabilitate 10%

Opţiunea de colectare optimă pentru fiecare zonă (urban - blocuri - urban, rural), va fi determinata prin calcularea notelor medii de mai sus cu procentele aferente fiecarui criteriu. Rezulta astfel urmatoarele note finale:

Tabel 1.10-2: Notele optiunilor analizate

Nota Optiunea 1 Optiunea 2 Optiunea 3

Urban - blocuri 2,80 1,50 NA

Urban – case 2,80 1,70 1,50

Rural 2,90 1,60 1,50

Sursa: Analiza Consultantului

Din tabelul de mai sus este evidenta alegerea:

optiunii 2 pentru zona urbana – blocuri: puncte de pre-colectare

optiunii 3 pentru zona urbana – gospodarii individuale si zona rurala: pubele individuale.

1.10.2 Deseuri asimilabile celor menajere din comert, industrie, institutii

Pentru colectarea deseurilor din comert, industrie si institutii, similare cu cele menajere, exista urmatoarele optiuni:

a) sa se realizeze colectarea acestora, in amestec, in cadrul unei pubele de deseuri colectate mixt;

b) sa se realizeze colectarea selectiva a deseurilor asimilabile, pe mai multe fractii;


Page 53 of 246


Optiunea a) este posibila, dar nu este recomandata, deoarece mari cantitati de deseuri reciclabile sunt depozitate direct in cadrul depozitului central in loc sa fie supuse valorificarii. Pentru acest tip de deseuri, colectarea separata pe doua fractii este foarte usor de realizat;

Optiunea b) este in concordanta cu Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor si este esentiala pentru atingerea tintelor impuse prin tratatul de aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana cu costuri investitionale minime.

1.10.3 Deseuri din ambalaje

Pentru colectarea deseurilor din ambalaje exista urmatoarele optiuni:

a) sa se realizeze colectare selectiva a deseurilor reciclabile, reprezentand deseuri din ambalaje, plastic, sticla, hartie si carton etc. colectate intr-o singura pubela denumita „pubela deseuri reciclabile‖;

b) sa se realizeze colectare selectiva a deseurilor reciclabile, reprezentand deseuri din ambalaje, plastic, sticla, hartie si carton etc. colectate in recipienti personalizati individual pentru fiecare tip de fractie reciclabila.

Ambele optiuni sunt in concordanta cu Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor si putandu-se atinge tintele impuse prin Tratatul de Aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana.

Tabel 1.10-1: Analiza de optiuni privind colectarea deseurilor din ambalaje

Optiuni 1. un singur recipient pentru toate

deseurile reciclabile

2. 3 recipienti (pubele sau containere) pentru deseuri

reciclabile:

Hartie/carton; plastic/metal; sticla

ASPECTE SOCIALE

Grad de colectare selectiva

Mic Maxim

Confort Maxim Mediu

Obisnuinta Maxima Medie

Nota 1 2

ASPECTE TEHNICE

Colectare Efort fizic minim Efort fizic minim

Depozitare Spatiu de depozitare redus Spatiu de depozitare mare


Page 54 of 246


Optiuni 1. un singur recipient pentru toate

deseurile reciclabile

2. 3 recipienti (pubele sau containere) pentru deseuri

reciclabile:

Hartie/carton; plastic/metal; sticla

Constructii speciale

Nu Nu

Dimensiuni Recipienti (pubele de 240 litri sau

containere de 1.100 l) Recipienti (pubele de 120 litri sau

containere de 1100 l)

Nota 2 1

ASPECTE ECONOMICE

Cost investitional in recipienti

Mediu Mare


- -

Cost investitional in masini de

colecta Mediu Mediu

Cost consumabile - -

Costuri operationale

anuale Mediu Mediu

Nota 1 2

ASPECTE DE MEDIU

Riscuri

Gradul de colectare selectiva fiind mai mic, exista un impact asupra mediului

prin nevalorificarea la maxim a deseurilor reciclabile

-

Nota 2 1

APLICABILITATE

Usurinta in introducerea sistemului

Da Da

Mentinerea colectarii selective

in timp Usor Usor

Nota 1 1


Page 55 of 246


Media finala este data luand in calcul notele de mai sus cu ponderile urmatoare:

aspecte sociale 10%

aspecte tehnice 20%

aspecte economice 50%

aspecte de mediu 10%

aplicabilitate 10%

Astfel, rezulta urmatoarele note finale:

optiunea 1: nota 1,3

optiunea 2: nota 1,6

Avand in vedere notele de mai sus se impune alegerea optiunii 2, colectarea selectiva pe fractii a deseurilor reciclabile.

In cele ce urmeaza se analizeaza 2 variante de colectare selectiva pe fractii a deseurilor reciclabile: din poarta in poarta, respectiv centre de precolectare:

Tabel 1.10-2: Analiza de optiuni privind colectarea selectiva

Optiuni 1. „din poarta in poarta”, pubele 120/240 litri

2. centre de pre-colectare

ASPECTE SOCIALE

Grad de colectare Maxim

Minim

prin disconfortul transportului la centrul de colectare

In zonele rurale exista riscul necolectarii intregului deseu

Confort Maxim Mediu, deseul trebuind a fi transportat la centrul de colectare

Obisnuinta Maxima Minima

Nota 1 2

ASPECTE TEHNICE


Depozitare Spatiu de depozitare a recipientelor in proprietate pana la colectare

Spatiu de depozitare a recipientelor pe strada.


Page 56 of 246




Constructii speciale Nu Nu, necontinand parte organica

Dimensiuni Pubele de 120/240 litri Conteinere de 1,1 mc/pubele de 240 l

Nota 1 1

ASPECTE ECONOMICE


Mare Mic


0 In functie de locatie

Cost investitional in masini de colecta

Mare Mic

Cost consumabile 0 0

Costuri operationale anuale

Mediu Mic

COST ANUAL Ridicat Mic

Nota 2 1

ASPECTE DE MEDIU

Riscuri Risc minim de deteriorare

Risc de deteriorare a conteinerelor in timp (loviri, furturi, incendieri, etc.) fiind amplasate pe un spatiu „al nimanui‖, posibile desertari de deseuri langa conteinere

Nota 1 2


Posibila amplasare Nu Da

Implementari anterioare

Nu exista Cel mai utilizat

Nota - 1


Posibila amplasare Da Da

Implementari Cel mai utilizat Da

Nota 1 2



Page 57 of 246





Implementari Rare, de obicei in tari slab dezvoltate

Cel mai utilizat

Acces auto

Da, cu mentiunea ca in anumite zone si in anumite perioade ale anului exista riscul de a nu se putea colecta de la toate gospodariile.

Da, avand in vedere amplasarea lor langa drumurile principale (nationale, judetene, comunale sau chiar strazi/ulite pietruite/asfaltate)

Nota 2 1








Rezulta, astfel, urmatoarele note finale

Table 1.10-3: Notele optiunilor analizate

Nota Optiunea 1 Optiunea 2

Urban - blocuri NA 1,2

Urban – case 1,5 1,3

Rural 1,6 1,2


Din tabelul de mai sus este evidenta alegerea

Optiunii 2 pentru zona urbana: platforme de pre-colectare

Optiunii 2, pentru zona rurala, gospodarii individuale: platforme de pre-colectare.

Sintetizand, sistemul de colectare al deseurilor din ambalaje se prezinta astfel:

Zona urbana – blocuri: o platforma de precolectare la 200 de persoane dotata cu:

1. Un container albastru de 1.100 litri pentru fractia hartie/carton, colectarea realizandu-se la 7 zile (o data/saptamana)

2. Un container galben de 1.100 litri pentru fractia plastic/metal, colectarea realizandu-se la 7 zile (o data/saptamana)

3. Un container verde de 1.100 litri pentru fractia sticla, colectarea realizandu-se o data pe luna.

Zona urbana – gospodarii individuale - un punct de precolectare la 50 de


Page 58 of 246


gospodarii dotat cu:

1. Un container albastru de 1.100 litri pentru fractia hartie/carton, colectarea realizandu-se la 7 zile (o data/saptamana)

2. Un container galben de 1.100 litri pentru fractia plastic/metal, colectarea realizandu-se la 7 zile (o data/saptamana)

3. Un container verde de 1.100 litri pentru fractia sticla, colectarea realizandu-se o data pe luna.

Zona rurala - un punct de precolectare la 250 persoane dotat cu:

1. Un container albastru de 1.100 litri pentru fractia hartie/carton, colectarea realizandu-se la 15 zile (de 2 ori pe luna)

2. Un container galben de 1.100 litri pentru fractiile plastic/metal, colectarea realizandu-se la 15 zile (de 2 ori pe luna)

3. Un container verde de 1.100 litri pentru fractia de sticla, colectarea realizandu-se o data la doua luni.

1.10.4 Deseuri biodegradabile

Reiterand analiza de optiuni pentru deseurile reziduale se va observa, in mod similar, ca optiunile castigatoare sunt:

pentru zona urbana – blocuri: platforme de pre-colectare pentru zona urbana – gospodarii individuale: pubele individuale pentru zona rurala: recipienti mici si preluare de saci menajeri.

Totusi, mai exista o optiune ce poate fi luata in calcul, si anume colectarea fractiei organice si a rezidualului in acelasi recipient, urmand ca separarea sa se realizeze la statia de tratare mecano-biologica.

Analiza este prezentata in cele ce urmeaza:

Tabel 1.10-3: Analiza de optiuni privind colectarea deseurilor biodegradabile

1. Colectare in comun a deseului rezidual si celui biodegradabil

2. Colectare separata a deseului biodegradabil de cel rezidual

ASPECTE SOCIALE

Grad de colectare Mediu Maxim

Confort Maxim Mediu

Obisnuinta Maxima Medie

Nota 1 2

ASPECTE TEHNICE


Page 59 of 246



Constructii speciale Nu Nu

Spatiu - Dublu fata de optiunea 1

Nota 1 2

ASPECTE ECONOMICE


- Dublu fata de optiunea 1


0 0

Costuri operationale anuale

- Cu circa 10% mai mari ca in varianta 1

Nota 1 2

ASPECTE DE MEDIU

Riscuri Risc minim Risc minim

Nota 1 1


Posibila amplasare Da Necesita spatiu suplimentar

Contaminare posibila cu alte tipuri de deseuri

Deja colectat impreuna cu cel rezidual

Da

Nota 1 2





Mai redusa

Nota 1 1





Mai redusa

Altele Costuri foarte mari de colectare pentru cantitati foarte mici colectate


Page 60 of 246


Nota 1 2








Rezulta, astfel, urmatoarele note finale:

Table 1.10-4: Notele optiunilor analizate

Nota Optiunea 1 Optiunea 2

Urban - blocuri 1 1,4

Urban – case 1 1,3

Rural 1 1,4


Rezulta castigatoare pentru zona urbana optiunea 1, aceea de a avea colectate deseurile biodegradabile impreuna cu cele reziduale intr-un singur recipient de „deseuri reziduale‖ a carui compozitie va fi preponderent biodegradabila. Acesta va fi colectat si transportat catre statia MBT in scopul tratarii si depozitarii ulterioare.

Compostarea individuala a deseurilor biodegradabile este recomandata in zonele rurale unde, intr-un fel sau altul, exista un sistem de compostare, insa necontrolat.

In 2013, compostarea individuala se va realiza doar in 25% din gospodariile din mediul rural (acele gospodarii ce vor primi recipient pentru compostarea individuala vor composta 50% din fractia biodegradabila generate in deseul menajer). Pentru anul 2016, s-a estimate ca 50% din gospodariile rurale vor practica compostarea individuala.

Figura 1.10-2: Boxe din lemn si plastic pentru compostarea in gospodarii


Page 61 of 246


Avand in vedere cantitatile mici ce raman necompostate in gospodarii, deci un rezultat nesemnificativ la nivelul judetului si, mai ales, costurile foarte mari de colectare, fractia biodegradabila ramasa necompostata in gospodarie va fi colectata impreuna cu fractia nereciclabila (fractia „altele‖) intr-un singur recipient de „deseuri reziduale‖. Acestea vor fi transportate catre depozit prin intermediul statiilor de transfer.

Sintetizand, sistemul de colectare al deseurilor biodegradabile si reziduale se prezinta astfel:

Zona urbana – blocuri: un punct de precolectare la fiecare 200 de persoane dotat cu 7 pubele de 240L, ce vor fi colectate o data la 2 zile, puncte amplasate astfel:

Blocuri inalte (peste 4 etaje): in camerele de precolectare existente la parterul blocurilor;

Blocuri de maxim 4 etaje: pe platformele de precolectare existente

Zona urbana si rurala – gospodarii individuale:

o pubela de 120 litri in gospodarie pentru fractia biodegradabila si cea reziduala, pubela ce va fi colectata o data la 7 zile;

1.10.5 Deseuri voluminoase

Avand in vedere faptul ca gestionarea deseurilor voluminoase generate de populatie, ca parte a deseurilor municipale, cade in sarcina autoritatilor publice locale, prin serviciul de salubrizare (conform Legii nr. 101/2008), operatorii de salubritate desemnati vor asigura si colectarea acestui tip de deseuri, prin campanii de colectare regulate. In urma estimarii consultantului, 3 campanii anuale de colectare a deseurilor voluminoase sunt suficiente.

Deseurile voluminoase vor fi colectate din intregul judet si vor fi transportate la statia de sortare de la Tutora, pentru a fi dezmembrate si depozitate in depozitul conform. Astfel au fost furnizate spatii pentru depozitarea temporara a deseurilor voluminoase: 6 containere de 40 m3 la Statia de Sortare Tutora.

1.10.6 Deseuri din parcuri si gradini

Deseurile din parcuri si gradini sunt reprezentate de totalitatea deseurilor colectate din cosurile de gunoi amplasate pe aleile parcurilor, dar includ si o fractie „verde‖ formata din frunze si crengi. Ca si ipoteza, s-a considerat ca acest tip de deseu se genereaza doar in mediul urban.

Ponderea cea mai mare in acest tip de deseu o au deseurile „verzi‖, fractia organica reprezentand 90% din total.

Pentru colectarea deseurilor din parcuri si gradini exista urmatoarele optiuni:

a) sa se realizeze colectarea in amestec a deseurilor din parcuri si gradini;

b) sa se realizeze colectare separata a deseurilor din parcuri si gradini.

Optiunea a) nu este o optiune viabila deoarece acest tip de deseu este singurul producator de compost pentru fertilizare.

Optiunea b) este optiunea viabila datorita si faptului ca in acest mod se vor putea atinge tintele privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate, la nivel judetean.

Aceste tipuri de deseuri vor fi colectate in mai multe tipuri de recipiente: cosuri de gunoi de 50 l, pubele de 240 l pentru fractia reciclabila, conteinere de 1,1 mc si 18 mc pentru fractia „verde‖.

1.10.7 Deseuri din piete


Page 62 of 246


Pentru deseurile din piete exista urmatoarele optiuni privind colectarea:

a) colectare mixta

b) colectare duala intr-o fractie biodegradabila si una „mixta‖, ce nu va fi supusa reciclarii datorita gradului mare de impurificare cu deseuri biodegradabile.

Avand in vedere pobderea mare de deseuri biodegradabile din total generat in acest mediu (85%) recomandarea este ca optiunea castigatoare sa fie b).

Tipurile de recipiente in care se va face colectarea acestor tipuri de deseuri sunt conteinere de 1,1 mc, intr-un raport 1: 2 - deseu mixt: deseu biodegradabil.

1.10.8 Deseuri stradale

Colectarea deseurilor stradale va fi una de tip mixt, in cosuri de gunoi de 50 l (la distante de 150-200 m) si conteinere de 1,1 mc.

Pentru colectarea deseurilor provenite din curatenia stradala exista urmatoarele optiuni:

a) sa se realizeze colectarea manuala a deseurilor stradale;

b) sa se realizeze colectare manuala si mecanizata a deseurlor stradale.

Optiunea a) nu este o optiune viabila deoarece necesita personal numeros si totodata si materiale si pubele mobile pentru fiecare lucrator in parte.

Optiunea b) este optiunea alesa, prin care se poate realiza eficient curatenia stradala.

In mediul rural insa, optiunea a) este cea viabila datorita distantelor foarte mici de strazi ce trebuie curatate.

1.10.9 Deseuri din constructii si demolari

Aceasta categorie cuprinde deseurile din activitatile de constructii si demolari (resturi de caramizi, moloz, elemente de structura – buiandrugi, placi, etc – lemn (ferestre, usi, astereala, sarpante), sparturi de gresie si faianta, sticla (geamuri obisnuite, geam armat), resturi de elemente de izolatii (carton asfaltat, polistiren, etc). Colectarea acestor deseuri este asigurata de catre firmele de constructii (prin contracte obligatorii la nivel de autorizatie de construire sau demolare). In acest moment nu exista date suficiente in ceea ce priveste modul de colectare, transport, reciclare si recuperare a acestui tip de deseuri.

Responsabilitatea tratarii, inclusiv a transportului deseurilor din constructii si demolari revine generatorilor/detinatorilor acestora, primariile fiind obligate sa indice amplasamente pentru eliminare, modalitatea de eliminare si ruta de transport.

In conformitate cu principiul „poluatorul plateste‖, fiecare generator de acest tip de deseuri are obligatia de a asigura eliminarea deseurilor din constructii si demolarii, in conditiile prevazute de legislatia de mediu in vigoare. In acest sens, fiecare generator va transporta cu mijloace proprii direct la depozit sau va plati operatorului de colectare sa i se preia acest tip de deseu.

Prin caietul de sarcini, in cadrul procedurii de atribuire a contractelor de colectare a deseurilor in judetul Iasi, operatorul desemnat va avea obligativitatea sa preia (la cererea generatorilor) deseurile din constructii si demolari, costurile de transport si depozitare a acestor deseuri fiind suportate de generator.

1.10.10 Alte fluxuri de deseuri

Deseuri periculoase continute in deseuri menajere


Page 63 of 246


In prezent, in judetul Iasi nu se realieaza colectarea separata a deseurilor periculoase continute in deseurile menajere, insa dupa implementarea SMID, autoritatile publice vor avea responsabilitatea colectarii acestor tipuri de deseuri. In vederea colectarii deseurilor periculoase, urmatoarele optiuni pot fi luate in considerare: a) Campanii de colectare „din poarta in poarta‖ b) Puncte de precolectare Cea mai buna solutie pentru colectarea deseurilor periculoase este data de campaniile de colectare ‖din poarta in poarta‖, derulate de 2 ori pe an, in intregul judet, deoarece stocarea temporara a acestui tip de deseuri este nesigur pentru populatie si pentru mediu. Datorita numeroaselor tipuri de deseuri periculoase, transportul acestora se va face in camioane speciale (compartimentate). Pentru ca autoritatile publice au responsabilitatea colectarii acestui tip de deseuri, viitorii operatori vor avea responsabilitatea de colectare a acestuia. Aceasta cerinta va fi specificata in documentatia licitatiei pentru desemnarea operatorilor. Acest tip de deseu va fi transportat direct la facilitatea de incinerare din judetul Iasi (SC AVAND SRL implementeaza in prezent o facilitate de incinerare a deseurilor periculoase) Deseuri din echipamente electrice si electronice (DEEE)

Conform prevederilor Directivei privind DEEE, colectarea, recuperarea si reciclarea deseurilor de echipamente electrice si electronice, precum si costul de recuperare cade in responsabilitatea producatorilor. Legislatia romana (HG 1037/2010) defineste responsabilitatea autoritatilor publice locale astfel: Obligatia de a asigura colectarea separata a acestor tipuri de deseuri, de a oferi producatorilor spatii pentru puncte de colectare, dar si de a dota aceste spatii.

In vederea colectarii selective a DEEE provenite de la gospodariile particulare, autoritatile executive ale unitatilor administrativ-teritoriale au urmatoarele obligatii:

- De a organiza, de a gestiona si de a coordona colectarea separata a deseurilor de echipamente electrice si electronice de la gospodariile particulare si transportul acestora la punctele de colectare prin intermediul serviciului public de salubrizare sau prin incredintarea colectarii DEEE catre un operator economic colector autorizat de catre agentia judeteana pentru protectia mediului,

- Organizarea de campanii de colectare a DEEE de cel putin o data pe trimestru;

- Autoritatile executive ale unitatilor administrativ-teritoriale pot solicita producatorilor/ organizatiilor colective acoperirea costurilor reale de colectare, transport pana la punctele de colectare si stocare temporara a DEEE.

- De a asigura existenta si functionarea cel putin a unui punct de colectare selectiva a DEEE provenite de la gospodariile particulare la 50.000 de locuitori, dar nu mai putin de un punct de colectare in fiecare localitate;

Recipientii necesari pentru punctele de colectare a DEEE vor fi furnizati de către operatorul viitor de coelctare care va fi selectat conform legislaţiei române. Costurile au fost luate în considerare în raportul ACB, pentru fiecare localitate. Această cerinţă va fi menţionat în documentele de licitaţie pentru desemnarea operatorilor .

Având în vedere că responsabilitatea pentru colectarea, recuperarea şi reciclarea DEEE aparţine producătorilor de DEEE, următoarea abordare este recomandat pentru judetul Iasi:

Utilizarea punctelelor existente de colectare a DEEE;

Discutarea cu producătorii DEEE rolul autorităţilor locale (municipiu, primărie, etc) în ceea ce priveşte colectarea DEEE şi sistemul de reciclare şi de modul în care aceste costuri vor fi acoperite de către producători;


Page 64 of 246


Colectarea şi reciclarea / eliminarea DEEE intră sub responsabilitatea producătorului, prin urmare, producătorul trebuie să acopere costurile legate de colectare, transport, reciclare, eliminare, etc. Aceste costuri pot fi acoperite prin "taxa de timbru verde", care este inclusa în preţul de vânzare al fiecarui nou echipament electric şi electronic.

Vehicule scoase din uz

Responsabilitatea colectarii acestui tip de deseu cade in sarcina producatorilor, consiliile locale fiind implicate doar in identificarea si eliminarea autovehiculelor scoase din uz / fara proprietar / etc.

Transportul si transferul deseurilor

Dupa colectare, deseurile urmeaza sa fie transferate catre facilitatile de sortare si TMB, iar apoi la depozitele conforme de deseuri pentru depozitare .

In principiu exista doua moduri de a transporta deseurile de depozitul central si anume:

transportarea deseurilor colectate cu ajutorul masinilor de colecta direct la depozit; transportarea deseurilor colectate cu ajutorul masinilor de colecta intr-o statie de transfer

de unde urmeaza sa fie transportate in containere de mari dimensiuni cu ajutorul camionanelor speciale catre depozit.

Investitia intr-o statie de transfer se justifica numai daca distanta dintre statie si depozitul conform este mai mare de cca. 15 km si transportul deseurilor se face cu ajutorul unor containere de mari dimensiuni. In acest fel se reduce numarul transporturilor (deoarece cantitatea de deseuri ramane constanta) si se reduce numarul de autogunoiere (daca s-ar opta pentru varianta de transportare a deseurilor la depozitul central cu ajutorul autogunoierelor).

SISTEMUL DE STATII DE TRANSFER

Problematica de ansamblu

Statiile de transfer pentru deseuri joaca un rol important in sistemul general de management al deseurilor, servind drept legatura intre programul comunitar de colectare a deseurilor menajere si asimilabile si locatia finala pentru depozitarea deseurilor.

Cea mai simpla forma de statie de transfer este o locatie cu zona desemnata pentru receptie unde camioanele pentru colectarea deseurilor isi descarca incarcaturile. Adesea, deseurile sunt compactate, apoi sunt incarcate in vehicule mai mari (de obicei remorci de transfer) pentru transporturi grele catre locatia finala de depozitare, de obicei o statie de compost).

Intr-o statie de transfer nu se depoziteaza deseurile pe termen lung, compactarea si incarcarea deseurilor in camioanele mari de transport lung curier fiind realizata de obicei in cateva ore dupa descarcare.

Consideratii privind decizia de implementare a statiilor de transfer in Judetul Iasi

Motivul principal pentru a utiliza o statie de transfer este reducerea costurilor de transport a deseurilor catre locatiile de depozitare. Compactarea incarcaturilor mici din camioanele de colectare a deseurilor pentru a le transfera in unele mai mari in vederea transportului la distante mari conduce la reducerea costurilor deoarece echipele pierd mai putin timp cu deplasarea catre si de la locatiile de depozitare, colectand astfel mai multe deseuri.

De asemenea, astfel se reduc atat consumurile de combustibil cat si costurile de intretinere pentru flota de autovehicule, traficul se descongestioneaza si emisiile poluante se reduc.


Page 65 of 246


In plus, o statie de transfer ofera:

Posibilitatea de a tria deseurile inainte de a fi prelucrate sau depozitate.

Flexibilitate in selectarea optiunilor privind depozitarea deseurilor.

Posibilitatea de a servi ca locatie la indemana publicului larg pentru categoriile de deseuri ce nu sunt cuprinse in schema generala de management (agabaritice, din debarasari de spatii, etc.)

La statiile de transfer, pe langa activitatile de pregatire a deseului pentru transport la depozitul ecologic, lucratorii realizeaza si trierea primara a deseurilor prin identificarea acelor categorii care nu se incadreaza in filierele de selectare, compostare sau depunere directa, de exemplu deseuri sau materii periculoase, anvelope, baterii auto sau substante cu potential infectios. Eliminarea deseurilor necorespunzatoare se face mai eficient la statiile de transfer decat la locatia depozitului ecologic.

Analiza de optiuni

Pentru statiile de transfer, doua optiuni pot fi luate in considerare.

Optiunea 1: statie de transfer fara compactare (cu descarcare in containere deschise).

Optiunea 2: statie de transfer cu compactare

Tabel 1.10-4: Analiza de optiuni pentru transferul deseurilor

Optiuni 1. Fara compactare 2. Cu compactare

ASPECTE TEHNICE

Deseu transportat Toate tipurile de deseuri municipale solide

Toate, cu exceptia sticlei

Constructii Simpla Complicata

Probleme in operare

Nu Da, cand nu exista electricitate

Densitatea deseului transportat

~ 0,2 to/m3 0,55 – 0,65 to/m3

Containere transportate

2 de aproximativ 7 tone fiecare ~14 tone in total

1 (compactat) de aproximativ 18 tone


Page 66 of 246


Optiuni 1. Fara compactare 2. Cu compactare

Nota 1 2

ASPECTE ECONOMICE (statie de transfer + transport)

CAPEX (8%) + OPEX

Pentru o ST de 17.000 tone/an si o distanta de 60 km: 16,3 €/To




Comentarii Nota difera in functie de distanta si cantitatea transportata.

Nota

17.000 tpa/60 km

45.000 tpa/80 km

1

2

2

1

ASPECTE DE MEDIU

Emisii Da, in timpul transportului Emisii mult mai reduse

Nota 2 1






Rezulta, astfel, urmatoarele note finale:

Pentru o ST de 17.000 tone/an si o distanta de 60 km:

Optiunea 1: nota 1,25


Pentru o ST de 45.000 tone/an si o distanta de 80 km:



Potrivit notelor finale, optiunile propuse sunt:


Page 67 of 246


- Pentru cantitati mari si/sau distante lungi de transfer, se recomanda o statie de transfer cu compactare (ST Ruginoasa)

- Pentru cantitati si distante mici, se recomanda o statie de transfer fara compactare (ST Baltati).

17.000 tpy Transfer Station

-

5

10

15

20

25

20 40 60 80 100 120 140

Distance (km)

To

tal tr

an

sfe

r co

sts

(€/t

o)

w ithout compaction

w ith compaction


-

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

20 40 60 80 100 120 140

Distance (km)

To

tal tr

an

sfe

r co

sts

(€/t

o)

w ithout compaction

w ith compaction


Page 68 of 246



-

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20 40 60 80 100 120 140

Distance (km)

To

tal tr

an

sfe

r co

sts

(€/t

o)

w ithout compaction

w ith compaction

Figura 1.10-3: Dependenta costurilor de transport de distanta si solutia de management

Tipuri de deseuri acceptate

La statia de transfer sunt acceptate urmatoarele tipuri de deseuri:

Deseuri solide municipale (DSM) si deseuri provenite din comert similare cu cele menajere - generate de gospodarii, intreprinderi, institutii si firme prestatoare de servicii. DSM include de obicei o gama larga de materiale inclusiv PET-uri de unica folosinta, ambalaje, deseuri alimentare si maculatura. DSM includ un amestec de materii usor alterabile si nealterabile.

Prin implementarea colectarii selective se pot aduce separat la statia de transfer cele doua fractii.

Fractiile vor fi mentinute separate si pe parcursul transportului lung curier, fractia deseuri reciclabile fiind destinta procesarii pe linii de selectare, fractia deseuri menajere fiind destinata compostarii iar fractia deseuri mixte fiind destinata depozitarii directe.

Deseuri vegetale provenite din parcuri si gradini – includ, de obicei, frunze, resturi de iarba, crengi si tufisuri. Deseurile sunt sortate astfel incat sa poata fi tratate prin tehnica de compostare sau pot fi dirijate direct la depozitare finala.

Deseuri din ambalaje - se colecteaza direct de la populatie sau agenti economici (pe filiere diferite de colectarea deseului municipal) si includ materii care pot fi reprocesate pentru introducerea in procesul de fabricatie a unor noi produse. Printre materiile reciclabile obisnuite se numara hartia, hartia pentru ziare, metalele feroase, plasticul, recipientele din sticla si cutiile de aluminiu.

Deseuri provenite din sortarea deseurilor menajere colectate separat in cadrul pubelei „deseuri reciclabile‖.


Page 69 of 246


Deseuri provenite din curatenia stradala - colectate separat, destinate depozitarii directe in cadrul depozitului central de deseuri.

La statia de transfer nu sunt acceptate urmatoarele tipuri de deseuri:

Reziduuri rezultate din constructii si demolari (C&D) de cladiri, drumuri si altele. De obicei este vorba de beton, caramida, lemn, zidarie, materiale pentru acoperis, ghips, mortar, metale si trunchiuri de lemn. Deseurile C&D vor fi transportate direct la depozitul ecologic deoarece pe de o parte genereaza probleme de transport (in special in cazul camioanelor dotate cu dispozitive speciale datorita densitatii mari a deseurilor) iar pe de alta parte datorita posibilitatii de utilizare ca strat de acoperire zilnica la depozitul ecologic.

Deseurile periculoase sau speciale (DPS) includ materii periculoase generate de spitale, cabinete dentare, alte unitati medicale precum si materiile speciale de uz domestic precum produsele de curatare, pesticide, erbicide, reziduuri provenite de la automobile precum ulei de motor, lichid de frana, antigel si vopsea. Pentru fiecare categorie se ofera o filiera specifica de tratare in conformitate cu cerintele legale specifice fiecarei categorii in parte.

1.10.11 Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje

Sortarea reciclabilelor reprezinta o etapa tehnologica esentiala a procesului de tratare ecologica a deseurilor in cadrul schemei de management la nivel judetean. Pentru a defini un sistem de sortare trebuiesc definite cateva caracteristici generale cum ar fi:

distributia zonala a liniilor de sortare; tipul de deseu prelucrat; gradul de automatizare a sortarii.

Analizand aceste aspecte au rezultat urmatoarele:

distributia zonala a liniilor de sortare poate avea trei variante de baza: dotarea fiecarei statii de transfer cu linie de sortare; dotarea cu linie de sortare numai a platformei tehnologice a depozitului judetean; dotarea cu linie de sortare a unor statii de transfer si a platformei tehnologice a

depozitului judetean.

Din variantele enumerate se evidentiaza varianta de dotare cu linie de sortare a unor statii de transfer si a platformei tehnologice a depozitului central.

Statiile de transfer care vor fi dotate cu linii de sortare trebuie sa indeplineasca un numar de conditii:

sa deserveasca o populatie de minim 30.000 locuitori; zona deservita sa genereze un flux total de deseuri menajere si asimilabile de minimum

10.000 to/an; sa primeasca un flux total de deseuri reciclabile (colectate selectiv) de minimum 3.000

to/an; sa fie amplasate in apropierea unor drumuri usor circulabile pentru a permite preluarea

fractiilor sortate de catre reciclatori; sa existe in apropierea statiei industrii reciclatoare sau agenti reciclatori interesati.

Tipul de deseu prelucrat poate fi: mixt; fractie reciclabila;


Page 70 of 246


fractie biodegradabila.

Din cele trei tipuri se va prelucra prin sortare numai deseul reciclabil pentru obtinere de fractii reciclabile (hartie, carton, PET, plastic, metale feroase, metale neferoase, sticla, lemn), deseul reciclabil rezulta din colecta selectiva, asa cum a fost prezentat mai sus.

Motivatia acestei decizii este data de:

aspectul social inacceptabil implicat de selectarea de tip reciclare din deseul biodegradabil sau mixt, datorita insalubritatii excesive a acestei activitati (a nu se confunda cu activitatea de triere a materiei compostabile, aceasta activitate are cu totul alte caracteristici);

calitatea insuficienta a materiei din fractiile reciclabile datorita ―contaminarii‖ cu material biologic putrescibil, umiditate si fractie fina.

gradul de automatizare a sortarii; dupa acest criteriu, instalatiile se pot clasifica astfel: instalatii cu grad minim de mecanizare, unde activitatile de incarcare, transport,

sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza preponderent manual; instalatia se preteaza pentru productivitati mici (debite de deseuri reciclabile prelucrate de maxim 800 – 1.000 to/an); in aceste instalatii se realizeaza manual sortarea tuturor fractiilor, transportul fractiilor sortate (inclusiv a refuzului de sortare) la instalatiile de balotare (daca exista) sau la eliminare si de asemenea transportul balotilor se realizeaza cu carucioare impinse manual;

instalatii cu grad mediu de mecanizare unde activitatile de incarcare, transport, sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza partial mecanic si partial manual; instalatia se preteaza pentru productivitati medii (debite de deseuri reciclabile prelucrate cuprinse intre 1.000 si 30.000 to/an)

alimentarea liniei de sortare se face automat cu mijloace mecanizate (buncar cu snec alimentator, banda transportoare, prelucrare mecanica primara deseu de tip sortare granulometrica);

se realizeaza manual sortarea fractiilor de hartie, carton, PET, plastic, sticla, lemn;

se realizeaza mecanizat separarea metalelor feroase si a metalelor neferoase (banda magnetica sau electro-magnetica de deferare cu descarcare directa in container, agregat de separare automata cu curent Eddy sau jet de aer comprimat)

transportul fractiilor sortate la instalatiile de balotare se realizeaza manual cu containere impinse de oameni;

se realizeaza balotarea tuturor fractiilor prin utilizarea de masini de balotare semi-automate (incarcarea manuala si descarcarea automata) cu legarea balotilor si masini de prelucrare primara a unor fractii (sfaramator de sticla, gauritor de PET-uri, etc.);

transportul refuzului de sortare la instalatiile de compactare in containere se realizeaza mecanizat cu benzi transportoare;

transportul balotilor si a containerelor de refuz compactat se realizeaza mecanizat

instalatii cu grad mare de mecanizare si automatizare unde activitatile de incarcare, transport, sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza preponderent mecanic, procesele fiind conduse de o centrala de automatizare; instalatia se preteaza pentru productivitati foarte mari (debite de deseuri reciclabile prelucrate de peste 30.000 to/an) si nu separa decat fractiile: hartie + carton, plastic + PET, metale feroase si metale neferoase; gradul de reusita a selectarii, definit ca raport dintre masa de material selectat si masa cuprinsa in deseul primar, este mai scazut decat la instalatiile cu grad mediu de mecanizare; costurile de realizare si exploatare sunt mari.


Page 71 of 246


1.10.12 Tratarea deseurilor biodegradabile

Situatia existenta

Un proiect privind infiintarea unei statii de compostare (nu statie de tratare mecanica-biologica) cu o capacitate de 10.000 de tone pe an este in curs de implementare in incinta depozitului conform de la Tutora, proiect finantat prin Grant Guvernamental, dar pentru care finantarea a fost suspendata.

Aceasta statie de compost va prelucra doar deseurile biodegradabile colectate separat din Municipiul Iasi – fractia biodegradabila din deseurile din aprcuri, gradini si piete. Pana in prezent, doar o parte a constructiei a fost finantata.

Obiective si tinte

La nivel de obiective nationale, pana in anul 2013 cantitatea anuala a deseurilor biodegradabile depozitate se va reduce pana la 50% din cantitatea inregistrata in 1995 si la 35% pana in 2016.

Devierea deseurilor biodegradabile care ar trebui sa ajunga la depozitul de deseuri din zona proiectului, catre alte facilitati de tratare (statii de compostare sau statii de sortare si apoi reciclare):



Devierea deseurilor biodegradabile de la depozitare se va realiza prin sortarea si reciclarea deseurilor din hartie si carton si prin compostarea fractiei organice a deseurilor municipale si prin implementarae compostarii individuale in unele zone rurale.

Sistemul de management integrat al deseurilor din judetul Iasi trebuie sa asigure o capacitate de tratare mecano-biologica de 107.068 tone/an, pentru a se putea atinge tinta privind devierea deseurilor biodegradabile de la depozitare, aferenta anului 2013.

Tinta privind devierea deseurilor biodegradabile de la depozitare aferenta anului 2013 va fi atinsa prin tratarea biologica a deseurilor:

In sistem centralizat: in statia MBT propusa la Tutora, 55.000 tone de deseuri biodegradabile vor fi deviate de la depozitare

Compostare in sistem centralizat: 10.000 tone in facilitatea de compost existenta la Tutora;

Compostarea individuala in 25% din gospodariile rurale (50% din deseurile menajere biodegradabile vor fi compostate): 5.000 tone/an;

reciclarea si valorificarea hartiei: 24.170 tone/an;

reciclarea si valorificarea lemnului: 13.209 tone/an.

Analiza de optiuni

După interesul iniţial pentru compostarea DSM, se pare că a fost o reticenta pentru producerea unui produs final de tip compost, din cauza incertitudinilor cu privire la piaţa economică pentru aceast material. Cu toate acestea, deşi în general se crede că composturilor din materiale separate la sursă sunt susceptibile a produce compost de calitate superioară, ramane totusi un


Page 72 of 246


interes in compostarea deseurilor separate mecanic, ca parte a unui proces de tratare mecano-biologica.

Caracteristicile fizice, chimice şi biologice a deseurilor separate mecanic variază de la o statie la statie, cu materie reziduala inerta şi conţinutul de metale rămase în compostul rafinat în grade diferite. Există dovezi că compostul de cea mai bună calitate produs din separarea mecanica a DMS este similar in continut cu compostul de slaba calitate produs din DMS separate la sursa. Beneficiul compostului rezultă din materia sa organică şi conţinutul sau de nutrienţi. Îngrijorarea cu privire la nivelul de microelemente şi materiale inerte au limitat utilizarea compostului obţinut din DMS separate mecanic. O preocupare actuala o reprezinta nivelul posibil ridicat de compusi organici toxici, pentru care in prezent exista limite.Principalele opţiuni tehnice pentru tratarea DBM (deşeurilor biodegradabile municipale) sunt prezentate mai jos:

A. Compostare si fermentarea anaeroba (FA) a deseurilor biodegradabile separate la sursa

In scopul obtinerii de compost din deseurile biodegradabile, unul din procesele urmatoare poate fi aplicat:

Compostare

o In gramezi, pe platforme in aer liber

o In hale/spatii inchise

Conteinere/celule

Tambururi rotative

Tuneluri/culoare

Brazde

Fermentare anaeroba

O evaluara a acestor metode este prezentata in cele ce urmeaza:


Page 73 of 246


Figura 1.10-4: Analiza de optiuni – Compostare si Fermentare Anaeroba


Page 74 of 246


B. Statii de tratare mecano-biologice (MBT)

MBT este un termen generic pentru un mare numar de procese ce prespun tratarea deseurilor municipale in 2 etape: una mecanica (in care se sorteaza/elimina anumite componente ale deseului – prin sortare sau cernere) si una biologica (compostare, descompunere biologica sau fermentare anaeroba).

Statiile MBT genereaza diverse produse, in functie de procesul utilizat: compost, biogaz, combustibil derivat din deseuri (RDF), deseu biostabilizat, etc.

Procedeul MBT a fost dezvoltat in mai multe tari din Europa, in principal datorita directivei europene in ceea ce priveste depozitarea deseurilor biodegradabile precum si a cresterii continue a dezaprobarii de catre populatie a tehnologiilor de incinerare.

Tratarea mecanica

Are ca scop separarea deseurilor in componente folositoare si/sau in fractii adecvate tratarii biologice.

Tratarea mecanica are urmatoare scopuri:

- Sortare

- Separarea fractiei cu capacitate calorica ridicata pentru a fi folosita ca si combustibil derivat din deseuri

- Separarea fractiei metalice prin intermediu unui separator magnetic

- Dezintegrarea si omogenizarea deseului ce va urma tratarea biologica

Tratarea biologica

Descompunerea biologica transforma fractia biodegradabila intr-un compus de tip compost sau/si biogaz sau/si deseu bio-stabilizat ce poate fi depozitat.

Descompunerea biologica poate fi realizata printr-una din metodele prezentate in capitolul 7.4.2.1.

Utilizare MBT-urilor

Statiile MBT, ca si alte metode de tratare a deseurilor reziduale (piroliza, gazeificare, bioreactoare) vizeaza reducerea cantitatilor depozitate precum si cresterea ratelor de reciclare. (Greenpeace Environmental Trust, 2003).

Tipul statiilor MBT variaza in functie de 2 factori principali:

- tipul deseului ce se proceseaza (deseuri reziduale, deseuri amestecate cu namolul de la statiile de epurare)

- utilizarea deseului tratat (depozitare, tratare termica).

Produse finite ale MBT-urilor

In functie de tipul de deseu procesat si de procesul ales, statiile MBT permit valorificarea fractiilor reciclabile si obtinerea fractiilor cu capacitate calorica mare (ce pot fi utilizate ca si combustibil derivat din deseuri – RDF), biogaz si/sau compost si/sau deseu biostabilizat.


Page 75 of 246


Tabel 1.10-5: Variante de utilizare a produselor rezultate in urma tratarii deseurilor in statiile MBT

Produs finit MBT Metode de utilizare

Produs de tip compost (CLO)

Fertilizator; pe terenuri contaminate, inchideri de mine, cariere, etc.

Combustibil derivat din deseuri (RDF)

Combustibil complementar pentru centrale electro-termice, cuptoare ale fabricilor de ciment, incineratore speciale.

Biogaz Genereaza electricitate, in amestec cu alte gaze.

Deseu stabilizat Depozitare.

O comparative a divereselor tipuri de statii MBT este realizata in tabelul de mai jos:

MBT cu pretratarea deseului inainte de depozitare (biostabilizare)

MBT cu generare de combustibil derivat din deseuri (RDF)

MBT cu pretratarea deseului in scopul incinerarii


Page 76 of 246


Figura 1.10-5: Analiza de optiuni privind tratarea mecano biologica


Page 77 of 246


C. Tratamentul termic

O analiză mai detaliată a diferitelor tipuri de tratament termic nu este necesară deoarece pentru toate tipurile de tratament termic costurile (atât de investiţii şi cheltuielile de funcţionare) sunt foarte mari, de obicei mai mult de 120 € / an pentru o statie de 100.000 tone/an. În acest caz, pentru judeţul Iaşi, acest tip de instalaţie nu este sustenabilă şi nu este recomandată.

D. Compostarea individuala

Pentru reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate, o masura simpla este cea de compostare individuala in gospodarie, in recipiente speciale.

Acest tip de compostare este recomandat in zonele rurale unde, intr-un fel sau altul, exista un sistem de compostare, insa necontrolat.

Compostarea individuala se poate face in modul cel mai simplu, fara costuri importante, la scara mica, in curtea proprie, cat mai departe de zona locuita. In acest caz vor fi compostate deseurile verzi din gradina, livada si deseurile biodegradabile din bucatarie (coji de cartofi, frunze de varza, resturi de fructe si legume, etc.). Se vor evita carnea si oasele care emana un miros fetid si, in plus, atrag sobolani si alte rozatoare.

In cadrul acestui proiect s-a considerat in anul 2013 ca se va composta aproximativ 50% din fractia biodegradabila a deseurilor menajere generate de 25% din gospodariile rurale, aproximativ 4.669 tone. Astfel, pentru 25% din gospodariile rurale din judetul Iasi va fi prevazut cate un recipient de compostare individuala de 280 litri.

Tabel 1.10-6: Analiza de optiuni: compostare individuala vs. compostare centralizata

Optiuni Compostare individuala Compostare la statiile

Cost investitional 130.361*10 € = 1.303.610 € 0

Costuri colectare 0 =0,2 €/to-km * 40 km * 19.613 tone/an * 12 ani = 1.882.848 €

Costuri de operare 0 11,5 €/to * 19.613 tone * 12 ani =

2.706.594 €

TOTAL 1.303.610 € 4.589.442 €


Analizand cele doua optiuni prezentate mai sus, se observa avantajul compostarii individuale, respectiv costuri mult mai mici decat in cazul compostarii in sistem centralizat in cadrul statiei de compost. Totusi, exista restrictii in ceea ce priveste tipul deseurilor ce pot fi compostate individual, dupa cum s-a prezentat mai sus.

Conform estimarilor Consultantului, s-a stabilit o cantitate de maxim 50% din deseurile menajere biodegradabile ce pot fi compostate in gospodarii, restul fiind reprezentate de carne, oase, resturi alimentare necompostabile, cenusa, tutun, mucuri de tigara, guma de mestecat, deseuri necompatibile cu compostarea individuala in gospodarii.

Rezultatul analizei de optiuni

Analiza de optiuni privind compostarea a condus la recomandarea compostarii in tunel, pentru o capacitate de 76.000 tone/an.

In acelasi sens, tratarea mecano-biologica cu pre-tratarea deseurilor inaintea depozitarii este castigatoare in ambele cazuri: cu sau fara faza de maturare pentru tratarea biologica.


Page 78 of 246


Alegerea se realizeaza în funcţie de ţintă şi de reglementările in vigoare.

O comparaţie între compostare şi tratarea mecano-biologică este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel 1.10-7: Compostare vs tratare mecano-biologica

Parametru Compostare MBT inainte de depozitare

Tipul deseului DBM (Deseu biodegradabil municipal)

DMS (deseu municipal solid)

Iesire Compost Deseu biostabilizat

Piata pentru iesiri Dificila de gasit pentru cantitati mari

Nu este necesara

Flexibilitate (in schimbarea compozitiei deseurilor)

Medie Ridicata

Suprafata necesara Mai mare decat in cazul MBT Mai mica decat in cazul compostarii

Costuri de investitie si operare

Mai mici decat in cazul MBT Mai mari decat in cazul compostarii

Costuri pentur coelctarea separata

Da Nu

Costuri totale (colectare si tratare)

Similare

Din tabelul de mai sus, se iau in considerare urmatoarele aspecte:

Dificultatea de a găsi o piaţă pentru cantitatea mare de compost rezultat,

Necesitatea coelctarii separate a deşeurilor biodegradabile şi deşeurilor reziduale pentru obtinerea unui compost de bună calitate;

Faptul că un MBT este mai flexibil în ceea ce priveşte intrările şi, de asemenea, poate fi foarte uşor transformat într-o instalaţie de compost (cel puţin parţial);

Costurile totale pentru colectare, transport şi tratament, care sunt mai mult sau mai puţin aceleaşi.

În cazul judeţului Iaşi este recomandat să se colecteze deşeurile biodegradabile şi reziduale într-un singur recipient şi tratarea într-o instalaţie MBT.

Aceste deşeuri aşa-numitele reziduale, care conţin fracţia biodegradabilă în principal, vor fi tratate într-o instalaţie MBT, având în 2 faze de tratare biologica: compostare in tuneluri si o faza de maturare.

1.10.13 Optiuni privind inchiderea depozitelor de deseuri neconforme

La nivelul judetului Iasi, exista un numar de 4 depozite urbane neconforme la Tutora, Pascani - Valea Seaca, Harlau, Targu Frumos – Adancata si Tomesti, si un numar de 420 de platforme


Page 79 of 246


neecologice de deseuri in mediul rural.

Inchiderea depozitelor rurale nu face parte din prezentul proiect, deoarece a fost realizata si finantata de catre fiecare unitate administrativ-teritoriala de pe raza judetului Iasi, intreaga operatiune fiind finalizata la sfarsitul lunii Iulie 2009.

Depozitul neconform de la Tomesti si-a sistat activitatea in iulie 2009 si urmeaza sa fie inchis in urmatoarea perioada, existand deja un proiect in acest sens avand ca sursa de finantare Primaria Iasi si Ministerul Mediului. Insa din lipsa de fonduri nu s-au inceput lucrarile de inchidere.

Depozite urbane neconforme de la Pascani-Valea Seaca si Harlau si-au sistat activitatea in anul 2009 si depozitul de la Targu Frumos-Adancata care are termen de inchidere 16 iulie 2012.

Datorita conditiilor de amplasament, depozitele nu pot fi conformate, motiv pentru care trebuie respectata data de sistare a depozitarii conform HG nr. 349/2005, iar inchiderea depozitelor trebuie efectuata conform Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ordinul 757/2004.

1.10.14 Verificarea compatibilitatii optiunilor alese in sistemul de management integrat al deseurilor

Asa cum a fost descris anterior, sistemul propus de management al deseurilor acopera toate aspectele de management necesare pentru gestionarea deseurilor municipale generate in Judetul Iasi. Sistemul propus acopera tot ciclul de management al deseurilor, respectiv:

colectare si transport; transfer; tratament biologic al fractiei biodegradabile; reciclarea si reutilizarea fractiilor recuperabile; depozitarea conforma a deseurilor ramase dupa sortare, tratare si a celor mixte care nu

au fost colectate separat.

Toate activitatile subordonate se bazeaza pe schema de colectare aleasa si anume colectare selectiva. In functie de sistemul de colectare, statia de sortate care va fi construita va separa diferitele tipuri de reciclabile (metal, sticla, plastic si hartie/carton) pentru a permite utilizarea lor de catre companiile de reciclare.

In mod similar, statia de de tratare biologica simpla va trata fractia biodegradabila a deseurilor, care este colectata separat in pubela pentru deseuri reziduale, pentru a minimiza cantitatile de deseuri biodegradabile care ajung in depozit. Outputul rezultat de la facilitatea TMB este reprezentat de materialul biostabilizat – compost. Acesta va fi utilizat pentru realizarea acoperirilor zilnice la depozitul conform.

Se estimeaza ca in primii ani de functionare, impuritatile din pubela pentru deseuri biodegradabile vor fi mari, deci statia va opera ca o unitate de tratare simpla. In mod treptat insa, dupa ce implicarea publicului se va imbunatati, pentru ca va creste gradul de educare a publicului si acesta va deveni si mai familiar cu sistemul, va creste si calitatea compostului, putandu-se identifica solutii pentru valorificarea in agricultura.

Sistemele propuse sunt absolut compatibile intre ele si de fapt eficienta crescuta a sistemului de colectare selectiva va rezulta in optimizarea operatiei de sortare, a statiei de compostare si maximizarea utilizarii produselor secundare. Colectarea separata conduce la:

Imbunatatirea calitatii reciclabilelor, care contin mai putine impuritati;

Imbunatatirea calitatii compostului, care contin cantitati reduse de materiale nedorite (sticla,

metal, etc).

Avand in vedere cele de mai sus, se poate observa ca fiecare componenta a sistemului integrat este in corelare perfecta cu activitatile care urmeaza, in vederea maximizarii eficientei costului si a beneficiilor asupra mediului ale sistemului.

of 246


2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE

2.1.1 Statii de transfer

Prin proiectul “Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Iasi” sunt prevazute a se executa urmatoarele statii de transfer:

Statia de transfer de la RUGINOASA cu o capacitate de 44.000 t/an , care deserveste Zona 1 Ruginoasa si Targu Frumos;

Statia de transfer de la BALTATI cu o capacitate de 17.000 t/an, care deserveste Zona 2 Baltati

Parametrii de proiectare ai statiilor de transfer ce vor fi realizate prin prezentul proiect sunt prezentati in tabelul de mai jos:

Tabel 2.1-1: Parametrii de proiectare ai statiilor de transfer


RUGINOASA



85 km

Populatia deservita

177.822 locuitori in zona 1, din care:

- 61.751 locuitori in zona urbana

- 116.071 locuitori in zona rurala

Zile de operare 260

Tehnologie Automata, cu cap de presare

Cap de presare fix 20 t/ora

Sistemul de siftare va fi prevazut cu: 5 containere de 24 m

3


Fluxuri de deseuri transferate Deseu mixt – 4.000 t/an

of 246



Deseu biodegradabil – 1.500 t/an

Refuz de la sortare – 1.300 t/an


Densitatea deseului in containere 0,65 tone/m3


Tutora) 2


BALTATI



55 km

Populatia deservita

71.441 locuitori in zona 2, din care:

- 11.371 locuitori in zona urbana

- 60.070 locuitori in zona rurala

Zile de operare 260

Tehnologie Fara cap de presare

Cap de presare fix

Sistemul de siftare va fi prevazut cu: 3 containere de 32 m

3


Fluxuri de deseuri transferate


Deseu biodegradabil – 600 t/an

Reciclabile – 3.000 t/an


Densitatea deseului in containere 0,35 t/m

3 – deseu mixt, biodegradabil si rezidual

0,3 t/m3 – deseuri reciclabile din hartie si carton

of 246



0,4 t/m3 – deseuri reciclabile din sticla si metal

0,2 t/m3 – deseu reciclabil din plastic


Tutora) 2


Statiile de transfer pentru deseuri joaca un rol important in sistemul general de management al deseurilor, servind drept legatura intre programul comunitar de colectare a deseurilor menajere si asimilabile si locatia finala pentru depozitarea deseurilor.

Daca dimensiunile locatiei precum si serviciile oferite variaza intr-o mare masura in cazul statiilor de transfer, in practica servesc aceluiasi scop de baza — compactarea deseurilor colectate si transportate pe distante relativ scurte de autospecialele cu volum mic si mediu in vederea incarcarii in vehicule de mare volum. De asemenea, gradul de compactare al deseurilor pentru transport creste la transportul lung curier fata de cel scurt curier (de colectare), rezultand astfel o incarcare masica mai mare. Astfel creste eficienta economica a transportului deseurilor catre locatiile de depozitare sau tratare aflate la mare distanta.

Cea mai simpla forma de statie de transfer este o locatie cu zona desemnata pentru receptie unde camioanele pentru colectarea deseurilor isi descarca incarcaturile. Adesea, deseurile sunt compactate, apoi sunt incarcate in vehicule mai mari (de obicei remorci de transfer) pentru transporturi grele catre locatia finala de depozitare, de obicei un depozit ecologic, o statie de sortare deseuri sau o statie de prelucrare deseuri organice (statie de compostare).

Intr-o statie de transfer nu se depoziteaza deseurile pe termen lung, compactarea si incarcarea deseurilor in camioanele mari de transport lung curier fiind realizata de obicei in cateva ore dupa descarcare.

Motivul principal pentru a utiliza o statie de transfer este reducerea costurilor de transport a deseurilor catre locatiile de depozitare. Compactarea incarcaturilor mici din camioanele de colectare a deseurilor pentru a le transfera in unele mai mari pentru transportul la distante mari reduce costurile deoarece echipele pierd mai putin timp cu deplasarea la si de la locatiile de depozitare, colectand astfel mai multe deseuri. De asemenea, astfel se reduc atat consumurile de combustibil cat si costurile de intretinere pentru flota de autovehicule, traficul se descongestioneaza si emisiile poluante se reduc.

In plus, o statie de transfer ofera:

Oportunitatea de a tria deseurile inainte de a fi prelucrate sau depozitate; Flexibilitate in selectarea optiunilor privind depozitarea deseurilor; oportunitatea de a servi ca locatie la indemana publicului larg pentru categoriile de

deseuri ce nu sunt cuprinse in schema generala de management (agabaritice, din debarasari de spatii, etc.).

of 246


La statiile de transfer, pe langa activitatile de pregatire a deseului pentru transport la depozitul ecologic, lucratorii realizeaza si trierea primara a deseurilor prin identificarea acelor categorii care nu se incadreaza in filierele de selectare, compostare sau depunere directa, de exemplu deseuri sau materii periculoase, anvelope, baterii auto sau substante cu potential infectios. Eliminarea deseurilor necorespunzatoare se face mai eficient la statiile de transfer decat la locatia depozitului ecologic.

Structura statiilor de transfer

Structura amplasamentului trebuie sa ia in calcul utilizarea vehiculelor de transport folosite pentru colectare, utilizarea vehiculelor de transport lung curier si vehiculele persoanelor sau institutiilor ce aduc direct deseurile la statia de transfer precum si tehnologia utilizata pentru a descarca, a manipula, a compacta si a transfera deseurile. Statia de transfer trebuie sa ofere angajatilor si publicului siguranta si trebuie sa protejeze mediul, protejand astfel sanatatea comunitatii.

Planurile locatiilor includ urmatoarele amenajari si dotari principale:

Intrari si iesiri. Includ benzi pentru accelerare / franare pe drumurile publice si puncte de acces pentru deseurile care sosesc si pleaca la / de la statia de transfer. Unele locatii sunt prevazute cu acces separat pentru vizitatori si angajati astfel incat vehiculele acestora sa nu blocheze benzile destinate camioanelor. Zone pentru camioanele aflate in asteptare. Se pot forma cozi in zona cantarelor la

intrare, zona de descarcare si zona cantarelor la iesire. Spatiul pentru camioanele aflate in asteptare trebuie delimitat clar, iar cozile nu trebuie sa se intinda pana in intersectii. Locatia cantarului. Aici sunt cantarite incarcaturile care intra si ies si tot aici sunt

colectate taxele (daca este cazul). Zona principala de transfer. Cea mai mare parte a activitatii a unei statii de transfer

are loc in cladirea principala de transfer. Aici, camioanele isi descarca incarcatura intr-o palnie cu rol de buncar ce se afla la capatul unei rampe de acces ce asigura o inaltime suficienta pentru alimentarea prin cadere a capului de presare. Cele mai moderne statii de transfer contin cladiri protejate. Unele tipuri mai mici sunt partial inchise (de exemplu o cladire cu trei pereti) sau doar partial acoperite (de exemplu o cladire cu acoperis, dar fara pereti laterali). Cladirile pot fi inconjurate de garduri pentru limitarea accesului si pentru ingradirea deseurilor. Sistemul de compactare. Este reprezentat de un cap fix de presare a deseurilor in

containerele metalice cu care se va face transportul lung curier al deseurilor. Capul fix de presare este prevazut cu sistem de impingere cu actionare hidraulica cu inaintare lenta si revenire rapida, pompa hidraulica, rezervor de ulei hidraulic, instalatie de alimentare de forta si panou de comanda si automatizare. Containerele de transport. Sunt containere metalice cu capacitati intre 24 si 32 m3

realizate din tabla tratata pentru lucrul in medii dificile. Au o structura de rezistenta ce permite compactarea deseului in interiorul acestora. Sunt prevazute cu elemente interioare de dirijare a deseului in procesul de umplere cu compactare si au forma usor conica pentru a facilita descarcarea prin rasturnare. Sunt prevazute cu urechi de andocare la capul fix de presare, sibar de separare a volumului de deseu compactat de capul de alimentare si sistem de agatare specific masinilor port-container. Au de asemenea usa de descarcare cu pivotare in sus cu actionare hidraulica. Sistemul de siftare. Asigura schimbarea (siftarea) containerelor la atingerea gradului

de umplere/compactare specific. Sistemul asigura toate operatiunile in mod automat:

of 246


decupleaza containerul plin prin inchiderea sibarului de separare, deplaseaza containerul plin in lateral prin culisare pe un carucior cu deplasare pe sine, pozitioneaza un container gol in dreptul capului de presare, cupleaza containerul gol la capul de presare, deschide sibarul de separare si comanda inceperea procesului de umplere/compactare. Zona de asteptare. Pentru verificarea incarcaturilor care intra si pentru blocarea

incarcaturilor necorespunzatoare sau a materiilor care urmeaza a fi scoase din circuitul de procesre in statia de transfer. Zone tampon. Spatiu deschis, teren, copaci, berme si pereti care reduc impactul asupra

comunitatii.

Echipamentul de transport de la punctul de transfer la zona depozitului ecologic are o capacitate medie de 15 to si un volum de incarcare de aproximativ 20 m3. Pe masura ce se va impune schimbarea parcului auto de vehicule de transport lung curier, daca situatia drumurilor va permite, se va trece la sarcini utile nominale mai mari, de pana la 30 de to.

Zona locatiei va fi inconjurata de un gard de sarma inalt de 3 m pentru a tine la distanta intrusii si animalele si pentru a tine in interiorul statiei deseurile in cazul in care acestea sunt accidental imprastiate de vant. Se va lua in considerare posibilitatea de a planta copaci pentru a ajunge la o izolare vizuala si fonica naturala a activitatii de administrare a deseurilor.

2.1.2 Statii de sortare

Prin proiectul “Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Iasi” sunt prevazute a se executa urmatoarele statii de sortare a deseurilor reciclabile:

construirea unei noi statii de sortare – in cadrul amplasamentului de la Ruginoasa; extinderea statiei de sortare existente de la Tutora, in vederea acceptarii fluxurilor de

deseuri din zonele 2 si 3.

Tabelul de mai jos prezinta caracteristicile principale ale statiilor de sortare de la Ruginoasa si Tutora (capacitatile fac referire la necesitatile estimate pentru anul 2013).

Tabel 2.1-2: Caracteristici principale ale statiilor de sortare in judetul Iasi


Capacitatea statiei de sortare (capacitatea liniei – fara sticla si

deseul voluminos) 9.000 t/an

40.000 t/an:

29.000 t/an pentru statia existenta

11.000 t/an extindere

Deseuri voluminoase* - 3.500 t/an

Fractia de sticla 1.300 t/an 5.600 t/an

Capacitatea totala de intrare a statiei de sortare (inclusiv sticla

10.300 t/an 49.100 t/an

of 246



sideseul voluminos)

Intrare (t/an, in 2013), inclusiv sticla

Hartie si carton

4.939

Sticla 1.220

Metal 323

Plastic 3.222

Hartie si carton

22.383

Sticla 5.581

Metal 1.372

Plastic 14.365

Iesire (t/an, in 2013)

Hartie si carton

4.198

Sticla 1.220

Metal 275

Plastic 2.739

Hartie si carton

19.026

Sticla 5.581

Metal 1.166

Plastic 12.210

Refuz de la sortare (t/an) 1.273 t/an 9.158 t/an

Statiile de sortare pentru deseuri joaca un rol important in sistemul general de management al deseurilor pentru comunitati, servind drept legatura intre programul comunitar de colectare selectiva a deseurilor urbane si reciclatorii fractiilor selectate.

Cu toate ca dimensiunile locatiei si tehnologiile utilizate variaza intr-o mare masura in cazul statiilor de sortare, in practica acestea realizeaza aceleasi functii de baza :

preluarea deseului colectat selectiv pentru reciclare; selectarea deseurilor neadecvate de tip grosier inainte de prelucrarea de sortare; sortarea deseului reciclabil pe categorii si calitati de materii si materiale; colectarea refuzului de sortare; prelucrarea pentru transport a fractiilor selectate si a refuzurilor; stocarea temporara a fractiilor selectate si a refuzurilor.

Structura statiei de sortare trebuie sa ia in calcul tipul de vehicule si tehnologia utilizata pentru a prelucra si transfera deseurile, trebuie sa ofere angajatilor si publicului siguranta si trebuie sa protejeze mediul, protejand astfel sanatatea comunitatii.

2.1.2.1 Statia de sortare Ruginoasa

Investitiile propuse prin prezentul proiect urmaresc realizarea urmatoarelor obiective:

Recuperarea / reciclarea deseurilor de ambalaje, in conformitate cu dispozitiile de drept intern si international;

of 246


Completarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor reciclabile, prin crearea de puncte de colectare selectiva pe trei pubele: hartie/carton, sticla, plastic/metal;

Reducerea cantitatii de deseu depozitat.

Fluxul tehnologic aferent statiei de sortare este urmatorul:

deseurile din zona 1 sunt aduse cu autospecialele de colectare si sunt descarcate pe o platforma betonata de receptie;

deseurile se incarca prin impingere cu un utilaj de tip mini-tractor cu lama in cuva de alimentare;

deseurile trec prin desfacatorul de saci unde se face spargerea sacilor si afanarea deseului, dupa care sunt descarcate (cad printr-un jgheab) pe banda de sortare;

la inceputul benzii de sortare se afla un sistem de deferare magnetica sau electromagnetica cu banda si un container de colectare;

pe banda de sortare se face selectarea manuala de catre operatori a diferitelor fractii reciclabile (PET, hartie, carton, sticla, plastic, lemn si/sau compozite) care vor fi depozitate in containerele asezate sub estacada benzii de selectare; deseurile sunt aruncate de personalul de deservire, pe categorii, in ghenele cu palnie ce se afla in dreptul fiecarui post de lucru; fiecare ghena debusaza intr-un container prevazut cu roti;

la baza liniei de sortare, se va instala un sistem de separare a materialelor neferoase, de tip gravitational, cu curent Eddy;

banda de sortare va deversa refuzul de sortare intr-o ghena ce alimenteaza un buncar de refuz;

refuzul va fi preluat de o banda elevatoare din buncarul de refuz si va fi deversat in sistemul de compactare ce alimenteaza containerele speciale de transport la depozitarea finala.

dupa realizarea balotilor, acestea se depun pe categorii in zonele special desemnate ale rampei de incarcare material selectat; manipularea deseurilor selectate se face manual de la linia de sortare la presa de balotare; descarcarea containerelor cu fractii sortate in presa de compactare se face automat de catre sistemele speciale ale sistemului de presare-balotare; transportul balotilor se realizeaza cu masini speciale de manipulare de tip motostivuitor cu brate apucatoare.

of 246


Figura 2.1-1: Fluxul tehnologic in statia de sortare Ruginoasa

2.1.2.2 Statia de sortare Tutora

Statia de sortare existenta consta dintr-o cladire principala cu o suprafata de 0,38 ha si o capacitate de 29.000 t/an, unde se gasesc urmatoarele facilitati:

- Zona receptie deseuri;

- Banda transportoare ce alimenteaza ciurul rotativ, separatorul de metale si cele 2 linii de sortare de la nivelul superior;

- Incapere situata la nivel superior unde are loc sortarea deseurilor reciclabile, cu spatii de depozitare temporare la nivelul inferior;

- Banda transportoare ce alimenteaza utilajul de balotare a deseurilor reciclabile separate;

- Linia de sortare a materialului organic, linia de sortare a deseului din ambalaje si alte echipamente aditionale, zona de incarcare, incaperi de lucru, birouri, vestiare. Statia de sortare existenta are 2 linii de sortare cu, in doua schimburi.

Statia de sortare proiectata va fi amplasata in apropierea statiei existente cu acces de pe o platforma de acces comuna si va avea o capacitate de 11.000 tone/an. Suprafata ocupata de aceasta statie este de aprox 0,59 ha si va include:

- hala de sortare cu zona de receptie, sortare-balotare si livrare;

- zona de depozitare temporara deseuri voluminoase;

- rampa de descarcare sticla colectata selectiv;

- zona de stationare temporara containere pentru transport lung-curier;

of 246


- platforme de acces utilaje si autocamioane.

Capacitatea totala de sortare in cadrul CMD Tutora va fi de 49.100 tone/an, inclusiv deseurile voluminoase si sticla.

Fractiile recuperate vor fi: hartie/carton, plastic, metale feroase, lemn si sticla. Toate fractiile, cu exceptia metalelor, vor fi colectate manual, in timp ce metalele vor fi colectate cu ajutorul magnetilor. Procesul de sortare va genera refuz, in special organic, precum si parti de reciclabile care nu au putut fi recuperate.

Functiile principale ale statiei de sortare sunt:

Preia deseurile colectate selectiv in vederea reciclarii („fractia uscata‖);

Selecteaza deseurile necorespunzatoare in stare bruta, inainte deprocesul de sortare;

Sorteaza deseurile reciclabile pe categorii si aspecte si calitatea materialelor;

Colecteaza refuzul de la sortare;

Transportul fractiilor sortate si a refuzului;

Depozitare temporara a deseului selectat si a refuzului.

Statia de sortare Tutora are un nivel mediu de mecanizare, unde incarcarea, transportul, sortarea si procesarea fractiilor selectate se realizeaza partial mecanic, partial manual:

o Incarcarea liniei de sortare se realizeaza automat, cu instrumente automatizate (buncar de alimentare, banda transportoare, prelucrare mecanica a deseurilor granulometrice);

o Sortarea manuala a hartiei, cartonului, PET-ului, plasticului, sticeli si lemnului;

o Separarea metalelor feroase si neferoase se realizeaza automat (transportor magnetic sau electro-magnetic pentru selectarea metalelor cu descarcare directa in container, agregat pentru separea automata cu curent Eddy sau jet de curent comprimat);

o Transportul fractiei sortate catre instalatia de balotare se realizeaza manual in containere impinse de oameni;

o Toate fractiile sunt balotate prin utilizarea unei masini semi-automate pentru balotare (incarcare manuala si descarcare automata), balotii sunt legati si se utilizeaza masini de prelucrare primara a unor fractii (masina de perforat PET-uri, masina de tocat sticla, etc.);

o Refuzul de la sortare este incarcat in containere si transportat catre depozit.

Fluxul tehnologic este urmatorul:

- Deseul este adus de camioane de colectare si apoi este descarcat pe o platforma de beton;

- Apoi, are loc indepartarea materialelor care pot afecta functionarea liniei de sortare; refuzul va fi depozitat in containerele care sunt amplasate la limita zonei de manevre aferenta platformei de descarcare;

- Deseul ramas dupa prima selectie este incarcat in buncarul de alimentare prin impingere cu un mini-tractor cu lama;

of 246


- Banda transportoare a statiei de sortare este alimentata cu un sistem de tip buncar;

- Banda transportoare este prevazuta cu praguri, care asigura preluarea deseurilor de la cota -1.5 a arboreului de incarcare si le descarca la cota 5.0 in utilajul pentru deschiderea sacilor;

- Statia va fi prevazuta cu o noua linie de sortare: sortarea manuala a diferitelor fractii reciclabile se realizeaza de catre operatori; fractia va fi depozitata in containere amplasate sub linia de sortare;

- Dupa sortare, deseul este transportat pe categorii la presa balotoare unde se realizeaza balotii din materiale reciclabile pentru transpotarea catre reciclatori;

- Linia de sortare descarca refuzul de la sortare intr-un buncar pentru refuz;

Fluxul tehnologic din statia de sortare este prezentat in figura de mai jos:

Figura 2.1-2: Fluxul tehnologic in statia de sortare Tutora

2.1.3 Facilitati de tratare a deseurilor biodegradabile

Prin proiectul “Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Iasi” sunt prevazute a se executa urmatoarele facilitati de tratare a deseurilor biodegradabile:

Constructie statie de tratare mecano-biologica (TMB) la Tutora;

Finalizarea statiei de compostare de la Tutora, al carei proiect a fost initiat de Primaria Municipiului Iasi.

Tabelul de mai jos prezinta caracteristicile principale ale instalatiei TMB Tutora (capacitatile fac referire la necesitatile estimate pana in 2013).

of 246


Tabel 2.1-3: Principalele caracteristici ale statiei TMB Tutora

Parametru Instalatia TMB Tutora

Capacitate de intrare 95.000 t/an

Intrare Deseu rezidual din zona 4 – 95.000 t/an

Refuz 19.000 t/an (20% din intrare) -depozitat

Deseu tratat biologic 76.000 t/an

Deseu intrat in faza de maturare 53.200 t/an

Deseu depozitat Material bio-stabilizat: 50.540 t/an

Statia TMB va fi integrata in facilitatea existenta si va include:

Treapta de tratare mecanica;

Tratare biologica: descompunere aeroba;

Platforma de maturare pentru continuarea biodegradarii.

Tratarea mecano-biologica a deseului municipal rezidual (DMR) consta din doua faze principale:

Pre-tratare mecanica;

Treapta biologica de stabilizare a materialului biodegradabil.

A. Tratarea mecanica

Aceasta etapa va avea urmatorul program de lucru: 5 zile/saptamana, 16 ore/zi.

Fluxul tehnologic este urmatorul:

Cantarirea vehicolelor de colectare a refuzului la platforma cantar de la intrarea in facilitate;

Descarcarea deseului municipal rezidual intr-o zona de depozitare temporara de aproximativ 1.000 m2;

Pregatirea deseului (suprafata de aproximativ 2.000 m2) alcatuita din doua linii, fiecare dintre ele alcatuita din:

Separarea manuala a deseului voluminos;

Deschizator de saci;

Reducerea dimensiunilor prin utilizarea unui tocator;

Separarea deseului cu ajutorulunui ciur rotativ cu ochiuri de 75 mm;

Separarea metalului.

of 246


Din hala de tratare mecanica refuzul de ciur este transportat catre depozit, iar materialul biodegradabil rezultat catre banda de incarcare in transee.

Suprafata totala a halei este de aproximativ 2.100 m2.

B. Tratarea biologica

In statia de tratare mecano-biologica Tutora, are loc un proces aerob in doua etape:

Prima etapa – descompunere aerobica intensiva intr-o hala inchisa, utilizand un sistem de tip transee;

A doua etapa – maturarea are loc intr-o hala din hotel.

Prima etapa – descompunere aeroba – intrare 76.000 t/an ~ 150.000 m3/an

Va avea loc intr-o hala inchisa. Procesul este o descompunere intensiva partii biodegradabile din deseul rezidual, pre-tratat in partea mecanica a statiei.

Avand in vedere ca inputul este mare (76.000 t/an) este necesara utilizarea unei tehnici de descompunere care minimizeaza suprafata necesara halei inchise.

Latimea deschiderii transeului – 5 m;

Latimea peretului transeului – 0,3 m;

Inaltimea totala a transeului – 3 m;

Inaltimea deseului in transeu – 2,7 m;

Volumul de deseu/metru – 13,5 m3/m.

Unitatea de masa a deseului este considerata a fi 0,5 t/m3. In consecinta, 76.000 t/an reprezinta aproximativ 150.000 m3/an sau 410 m3/zi (descompunerea are loc 7 zile/saptamana, 24 h/zi).

Considerand 28 zile pentru prima etapa de descompunere, lungimea totala a transeelor va fi de 850 m. Lungimea uzuala pentru transee este 30-50 m, deci luand media de 40 m, se vor construi 21 de transee, in 3 grupuri a cate 7 transee fiecare.

Figura 2.1-3: Descompunere in siruri

of 246


Aerarea intensiva va fi efectuata de:

- Utilaj pentru intoarecerea deseului in transeu – o data la 2 zile;

- Pardoseala prevazuta cu orificii.

Alimentarea transeelor se realizeaza cu ajutorul unei benzi transportoare.

Hala inchisa va avea o suprafata de 7.500 m2, filtrarea aerului se realizeaza cu ajutorul unui biofiltru, care derserveste, de asemenea, si hala pentru tratare mecanica.

Reducerea masei in timpul primei etape este de aprox. 30%, reprezentand un total de aproximativ 53.200 t/an, sau, la o unitate de masa de 0,55 t/m3, 95.000 m3 de deseu partial stabilizat care va merge la etapa de maturare.

A doua etapa – maturare – intrare 53.200 t/an ~ 95.000 m3/an

Din prima etapa de descompunere, deseul partial stabilizat este transportat catre o zona de receptie, cu o suprafata de 250 m2.

De aici, cu ajutorul a 2 incarcatoare frontale (alternativ) se formeaza gramezile. Gramezile vor avea o inaltime minima de 2 m si o latime de 5 m. In vederea reducerii perioadei de maturare la 6 saptamani, aerarea se va realiza cu ajutorul unei masini speciale care va intoarce gramezile, o data la 5 zile.

Suprafata totala necesara pentru faza de maturare este determinata de urmatorii parametri:

- Volumul de deseu stabilizat per metru – 6,2 m3/m;

- Lungimea necesara pentru o perioada de maturare de 6 aptamani – 1.760 m;

- Inaltimea gramezii – 5 m; distanta intre gramezi – 5,5 m;

- Suprafata totala necesara = 5,5 m * 1.760 m ~ 9.700 m2;

- Lungimea gramezii ~ 40 m; numarul total de gramezi ~ 44.

Deci, suprafata totala efectiva a zonei de maturare (constructie din otel) va fi de 10.000 m2 inclusiv zona de receptie din etapa de descompunere.

In urma acestei etape se va realiza o reducere a masei de aprox. 5%, care va conduce la o cantitate de 50.540 t/an, transportata catre depozit.

of 246


Figura 2.1-4: Fluxul tehnologic in cadrul statiei TMB Tutora

2.1.4 Depozitul de deseuri

Subcompartimentul 1 al primei celule de depozitare din cadrul CMD Tutora este functional din 16.07.2009, cu o capacitate de aprox. 598.000 mc.

Initial, acest depozit a fost dimensionat doar pentru minicipiul Iasi. In cadrul prezentului proiect, exploatarea acestuia a fost dimensionata pentru a deservi intreg judetul Iasi, astfel marindu-se fluxul de deseuri si micsorandu-se durata de exploatare a primei celule de depozitare (pana in 2018).

Prima celula de depozitare ce va fi finalizata in cadrul acestui proiect prin executia subcompartimentului 3, are o capacitate de 2.063.000 mc.

of 246


Strategia judeteana de management a deseurilor a avut in vedere extinderea capacitatii de depozitare a deseurilor cu inca 3 celule de depozitare prevazute pe acelasi amplasament din cadrul CMD Tutora, pentru a asigura necesarul pentru perioada de perspectiva de 30 de ani, pana in 2038.

Tabel 2.1-4: Capacitatea proiectata de depozitare a CMD Tutora

CELULELE DEPOZITULUI TUTORA

m3 Volumul cumulat (m

3)

Celula 1 2.063.000 2.063.000

Celula 2 2.100.000 4.163.000

Celula 3 2.900.000 7.063.000

Celula 4 1.113.000 8.176.000

Drept urmare, prin prezentul proiect se va construi doar al 3-lea subcompartiment al primei celule, cu o capacitate estimata de 764.000 mc.

Al treilea compartiment de depozitare a deseurilor va fi realizat prin construirea unui dig de inchidere in partea de nord si doua diguri de separare in partile de est si sud.

Digul de nord va avea o latime constanta de 3 m si panta de 1:3. Digurile de nord si de est vor avea o latime de 1,5 m si panta de 1:3. Baza compartimentului va fi modelata cu o panta de 1% in sectiune longitudinala (de la nord spre sud) si panta de 1% in sectiune transversala de-a lungul axului compartimentului. Astfel va fi realizat un sistem de coame, pentru a asigura colectarea gravitationala, transportul si evacuarea levigatului catre caminele de colectare localizate pe canalul principal de colectare a levigatului.

Baza compartimentului va fi acoperita cu straturile specifice pentru izolarea amplasamentelor pentru depozite de deseuri nepericuloase, in conformitate cu HG 349/2005, si anume:

Bariera geologica construita cu o grosime de 0,50 m, inclusiv un geocompozit bentonitic cu o permeabilitate de 1 x 10-11 m/s, 1 cm grosime;

Strat impermeabil astificial – geomembrana din PEID;

Geotextil de protectie;

Strat de drenaj din sort de balast 16/32 – grosime de 0,5 m;

Conducte de drenaj si colectare din PEID;

Geotxtil de separatie.

Pentru colectarea levigatului se vor utiliza drenuri absorbante striate din PEID cu DN 250 mm, perforate 2/3 din sectiune. Drenul principal de colectare va fi realizat din conducte de PEID de DN 315 mm, PN 10, perforat pe ¼ din sectiune si va fi amplasat pe axul compartimentului, cu o panta de 1% dinspre nord spre sud. Evacuarea levigatului din compartiment se va realiza gravitational catre caminele conectate la conducta principala de transport care, de asemenea, evacueaza din primele doua compartimente catre rezervorul tampon de levigat existent.

Vor fi prevazute canale pluviale perimetrale pentru colectarea si evacuarea apei pluviale de pe taluzurile digurilor si de pe drumurile de acces si tehnologice. Apa pluviala va fi evacuata in canalul amplasat la nord de amplasament.

of 246


Depozitul va fi prevazut cu:

sistem de colectare a levigatului;

sistem de colectare a gazelor de depozit;

sistem de colectare a apelor pluviale.

Inchiderea depozitului de deseuri va fi efectuata conform HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor si legislatia europeana pentru inchiderea depozitelor de deseuri nepericuloase in vigoare.

Prin prezentul proiect se vor inchide 4 depozite neconforme. Pentru 3 dintre ele, depozitarea a fost sistata in iulie 2009 (Pascani, Harlau si Tomesti), iar al patrulea (Targu Frumos) va fi operabil pana in data de 16 iulie 2012.

Tabelul de mai jos prezinta detaliile depozitelor neconforme din judetul Iasi care vor fi inchise prin prezentul proiect:

Tabel 2.1-5: Depozite urbane neconforme din judetul Iasi care vor fi inchise prin prezentul proiect


Adancata


Volumul depozitat:

600.000 m3


Depozitarea a fost sistata

in 2009.

Operator: RAGCL

Pascani


Volumul depozitat:

400.000 m3

Suprafata ocupata: 1,6

ha


in 2009.

Operator: Serviciul public

de Salubritate Harlau


Volumul depozitat:

2.500.000 m3



in 2009.

Operator: S.C.

SALUBRIS S.A. Iasi


Volumul depozitat::

80.000 m3

Suprafata ocupata: 1,5

ha

Termen limita pentru

inchidere: 2012.

Operator: SC

TERMOSERV SA

TARGU FRUMOS

Principalul obiectiv al sistemului de acoperire proiectat se refera la:

Minimizarea infiltratiilor de apa in deseuri;

Promovarea drenajului de suprafata si maximizarea descarcarilor;

Controlul circulatiei gazului;

Separarea fizica intre deseuri si durata de viata a animalelor si plantelor.

In mod normal sistemul de acoperire include un numar de componente selectate pentru indeplinirea obiectivelor mai sus mentionate. Functia principala a sistemului de acoperire este de a minimiza infiltratiile in masa deseurilor si drept consecinta reducerea levigatului

of 246


generat.Inchiderea depozitelor se va face respectand Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ordinul 757/2004. Astfel, se vor respecta urmatoarele;

strat de sustinere (suport) de min. 0,50 m grosime, k > 1x10-4 m/s;

strat de drenaj a gazului, realizate din materiale granulare de grosime minima 0,30 m şi k> 1x10-4 m / s sau materiale artificiale echivalente;

Geo-compozit 6 kg / mp;

Strat de drenaj pentru apele din precipitatii din materiale granulare cu grosime minima de 0,30 m si k > 1x10-3 m/s sau din materiale artificiale;

Geo-textile de filtrare si separare, G= 400 g / mp;

Stratul de recultivare cu grosimea minima de 1,0 m, format din:

strat de impermeabilizare din argila ( grosimea ≥0,85 m), cu permeabilitatea k <5x10-9 m / s sau alt strat de tip bariera echivalent;

-strat de pamant vegetal (grosimea ≥ 0,15 m) fiind insamantat cu ierburi perene

Sistemul de acoperire va fi instalat atat la partea superioara a depozitului, ce va fi amenajata cu pante de 5% spre marginea depozitului, cat si pe pantele de 1:3 ale depozitului.

2.2 VALORILE LIMITA ALE PARAMETRILOR RELEVANTI ATINSI PRIN TEHNICILE PROPUSE SI PRIN CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE

2.2.1 Extras din documentele de referinta la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile (BAT) pentru tratarea industriala a deseurilor

Documentul, disponibil in prezent doar in limba engleza, cuprinde:

1. INFORMATII GENERALE; 2. PROCESE SI TEHNICI APLICABILE:

Tehnici comune aplicate in acest sector; Tratamentul biologic al deseurilor; Tratamentr fizico-chimice a deseurilor; Tratamente aplicabile in special recuperarii materialelor din deseuri; Tratamente primare premergatoare producerii de materiale utilizabile drept

combustibili sau convertibile energetic; Tehnici de reducere a emisiilor.

3. CONSUMURI CURENTE SI NIVELE DE EMISII: Emisii si consumuri pentru procese/activitati de tratare comuna a deseurilor; Emisii si consumuri pentru tratarea biologica; Emisii si consumuri pentru tratamentul fizico-chimic; Emisii si consumuri la tratamente aplicabile in special recuperarii materialelor din

deseuri;

of 246


Emisii si consumuri la tratamente aplicabile producerii de materiale utilizabile drept combustibili;

Emisii si consumuri la tratarea (reducerea) emisiilor ; Monitorizare.

4. TEHNICI CONSIDERATE DETERMINANTE IN BAT: Tehnici comune considerate determinante in BAT; Tehnici considerate BAT in tratamentul biologic; Tehnici considerate BAT in tratamentul fizico-chimic; Tehnici considerate BAT in tratamente aplicabile in special recuperarii

materialelor din deseuri; Tehnici considerate BAT in tratamente aplicabile producerii de materiale

utilizabile drept combustibili; Tratamentul gazelor reziduale; Managementul apelor reziduale; Managementul reziduurilor;

5. CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE: Generic BAT; BAT pentru tipuri specifice de tratare a deseurilor.

6. TEHNICI EMERGENTE (de viitor); 7. CONCLUZII.

2.2.1.1 Cele mai bune tehnici disponibile

In documentele de referinta, CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE sunt descrise pe categorii, cat si in functie de natura, amploarea si complexitatea instalatiilor. Pe domenii, activitatile care compun generic procesarea industriala a deseurilor, se apreciaza ca sunt BAT, atunci cand:

A. In domeniul managementului de mediu:

Este implementat Sistemul Managementului de Mediu, sau sunt indeplinite circumstantele de implementare a lui in viitorul apropiat;

Exista siguranta unor prevederi in SMM suficient de detaliate; Exista proceduri adecvate de gospodarire si mentenanta, programe adecvate de

pregatire a personalului, pentru prevenirea aparitiei unor situatii de risc de mediu; Exista suficient personal disponibil, cu pregatire profesionala adecvata; Exista suficiente cunostinte tehnice despre deseuri

B. In domeniul managementului utilitatilor si a materiilor prime

Asigura o defalcare a consumului si generarii de energie (inclusiv export) de tipul de sursa (de exemplu, electricitate, gaz, lichid combustibilii conventionali, solizi combustibilii conventionali si deseuri)

Asigura o crestere continua a eficientei energetice a instalatiei Efectueaza o analiza comparativa interna (de exemplu, pe o baza anuala) a

consumului de materii prime Identifica optiunile pentru utilizarea deseurilor ca materie prima pentru tratarea

altor deseuri. In cazul in care deseurile sunt folosite pentru a trata alte deseuri,

of 246


atunci este necesar un sistem care sa garanteze cantitatea de desuri ca fiind dispinibila . Daca acest lucru nu poate fi garantat, un tratament secundar sau alte materii prime trebuie introduse pentru a evita orice asteptare in plus a tratarii deseurilor.

C. In domeniul stocarii si procesarii:

Aplicarea tehnologiei descrise in capitolul destinat depozitarii; Separarea fractiei lichide decantate si stocarea utilizand materiale impermeabile si

rezistente; Aplicarea masurilor de evitare a problemelor asociabile stocarii/acumularii

deseurilor; Aplicarea tehnologiilor referitoare la procesarea deseurilor; Asigurarea faptului ca umidificarea/mixarea deseurilor se face in spatii speciale cu

aceasta destinatie, prevazute cu instalatii de aerisire/exhaustare, de catre personal calificat;

D. Tratamente pentru emisiile in aer

Pentru a preveni sau a controla emisiile de praf in principal, mirosuri si COV si unii compusi anorganici, BAT trebuie sa:

interzica containerele sa fie deschise la fel si autocamioanele si gropile de gunoi sa utilizeze un sistem inchis cu extractie, sau in depresie, la o instalatie adecvate

de reducere. Aceasta tehnica are relevanta in special la procesele care implica transferul de volatile lichide, inclusiv in timpul de incarcare/descarcare a containerelor.

sa aplice un sistem de extractie de dimensiuni adecvate care sa acopere containerele de exploatare, zonele de pretratare, rezervoare de stocare, rezervoare de amestecare/reactie si zonele de filtrare, sau sa aiba un sistem separat pentru a trata gazele din rezervoarele specifice (de exemplu, filtre de carbon din rezervoarele de exploatatie care contin deseuri contaminate cu solventi)

sa opereze si sa mentina in mod corect echipamentul de imprastiere, inclusiv manipularea si tratarea/eliminarea a materialelor uzate

au un sistem de curatare, pentru gazele anorganice emanate de la acesle unitati operationale care au un punct de descarcare pentru emisiile de proces. Instalarea unei instalatii de curatare secundare pentru pretratare in cazul in care descarcarea este incompatibila, sau este prea concentrata pentru instalatia principala de curatare.

sa aiba detectoare de scurgere si proceduri de reparare rapida a) manipularea unui numar mare componente de conducte si depozitare b) compusi care pot curge usor si ar crea o problema de mediu (de exemplu, emisiile usor dispersabile, contaminarea solului) Acesta poate fi vazut ca un element al SMM.

reduce emisiile de aer pana la urmatoarele niveluri

Parametrul aerului Emisii asociate BAT (mg/Nm3)

COV 7 – 20

of 246


PM 5 – 20

Pentru sarcini scazute ale COV, pot ajunge pana la cota 50 prin utilizarea unei combinatii de prevenire si/sau tehnici de reducere. Tehnicile mentionate mai sus in BAT la sectiunea ―emisii de aer‖ (BAT numere 35 – 41) de asemenea contribuie la realizarea acestor valori.

E. Tratamente biologice BAT trebuie sa:

utilizeze tehnici de depozitare si de manipulare in sistemele biologice; regleze tipurile de deseuri admisibile si sa separe in functie de tipul de proces

efectuat, precum si reducerea tehnica aplicabila (de exemplu, in functie de continutul de componente nonbiodegradable)

utilizeze tehnici adecvate de reducere a emisiilor atunci cand se aplica fermentarea anaeroba

reduca emisiile atmosferice ale gazelor de evacuare in cazul utilizarii de biogaz pe post de combustibil prin restrictionarea emisiilor de praf, NOx, SOx, CO, H2S si COV, utilizand o combinatie corespunzatoare a tehnicilor

imbunatateasca tratamentele mecanico-biologice reduca emisiile provenite de la tratamente mecanico-biologice la urmatoarele

niveluri: Parametru Gaze de emisie tratate

Miros (ouE/m3) <500 – 6000

NH3 (mg/Nm3) <1 – 20

2.2.2 Compararea tehnicilor BAT cu cele cuprinse in proiectul evaluat

Comparand tehnicile prevazute/recomandate de BAT, cu cele cuprinse in proiectul evaluat, contatam urmatoarele:

Sunt respectate/atinse tehnicile Bat in ceea ce priveste: Managementul de mediu pe intreg proiectul; Managementul utilitatilor si materiilor prime; Stocarea si procesarea deseurilor; Tratamentele biologice a deseurilor.

Sunt respectate/atinse tehnicile privind emisiile in aer, in sensul ca: Aerul incarcat cu componenti urat mirositori, in procesele tehnologice de

sortare si tratare mecano-biologica a deseurilor, este colectat cu instalatii de exhaustare;

Inaintea eliberarii in atmosfera, emisiile de la Statia de sortare si Statia de tratare mecano-biologica sunt deodorizate prin filtrare bioactiva;

Gazele emise la instalatia de ardere a gazului de depozit sunt dispersate printr-un cos de dispersie de inaltime adecvata pentru asigurarea protectiei zonelor limitrofe amplasamentului depozitului.

Tabel 2.2-1: Valori limita ale parametrilor relevanti atinsi

Parametru Valori limita

of 246


(UM)

Tehnici propuse de proiectant

Prin cele mai bune tehnici disponibile

Conform celor mai bune practici de mediu

Consum de energie electrica

(KWh/t deseu procesat) 4,60

Proiectul este realizat in conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, precum si cu Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004, pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, care contine cerintele si masurile operationale si tehnice pentru depozitarea deseurilor in scopul prevenirii sau reducerii cat mai mult posibil a efectelor negative asupra mediului si asupra sanatatii populatiei, generate de depozitarea deseurilor, pe toata durata de viata a unui depozit. Prin adoptarea acestei reglementari, se asigura respectarea tehnicilor de construire a depozitelor de deseuri la nivelul cerintelor europene, aceasta fiind cea mai buna tehnica disponibila la nivel national pentru depozitele de deseuri.

Consum de energie termica

(GJ/t deseu procesat) 0

Emisii de poluanti in aer

(mg/m3; g/t deseu procesat)

In limitele Ordinului 462/93

Emisii de poluanti in apa

(mg/l; g/t deseu procesat)

In limitele NTPA 001/2005

Reciclabilitate

(% din deseu colectat) 36,66

Rata de conectare la serviciile de salubritate

2013

100%

Nivelul ratei de conectare la serviciile de salubritate previzionat a fi atins prin implementarea proiectului, corespunde cu nivelul stabilit prin PJGD Iasi

3. DESEURI

3.1 Centrul de management al deseurilor Tutora

3.1.1 Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate

In perioada de executie

In timpul perioadei de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase:

deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi (cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03 02), amestecuri metalice (cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante (cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09);

uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si mijloacele de transport; deseuri periculoase, cod 13 02;

anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03) si filtre de ulei (deseuri periculoase, cod 16 01 07) din activitatea de intretinere a mijloacelor de transport.

of 246


De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase: deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine (cod 20 01 08), namoluri din fosele septice ale organizarii de santier (cod 20 03 04), deseuri municipale amestecate (cod 20 03 01).

In perioada de exploatare

Activitatea desfasurata in cadrul depozitului de deseuri este la randul ei generatoare de deseuri:

deseuri menajere sau asimilabile acestora; deseuri de tip stradal; deseuri tehnologice.

Deseurile menajere sau asimilabile cu acestea rezulta din activitatea de birou si cea tehnologica, intretinerea curateniei la locurile de munca. Ele contin hartie, sticla, plastic, resturi alimentare si alte deseuri biodegradabile; sunt deseuri nepericuloase.

Deseurile de tip stradal vor rezulta din intretinerea cailor de transport, a parcarilor, spatiilor verzi si a zonei de compostare si sortare deseuri. Aceste deseuri sunt de asemenea nepericuloase.

Deseurile tehnologice vor proveni din urmatoarele surse: zona de interventii utilaje, zona de compostare, atelierele de intretinere / reparatii si statia de epurare.

Deseurile de la zona de la spalarea platformelor din zona de interventii utilaje vor fi:

namoluri (slamuri) rezultate din decantarea suspensiilor continute in apele uzate tehnologice; namolul va contine produse petroliere, nisip, particule coloidale si apa de namol (deseuri periculoase codificate 13 05 02);

emulsii ulei / apa colectate in separatorul de grasimi si provenite din antrenarea in apa de spalare a urmelor de uleiuri de la sistemele de ungere sau de racire si din angrenaje neetanse (deseuri periculoase codificate 13 05 07);

Deseurile din zona de tratare vor fi refuzuri de la sitarea produsului final. Ele vor fi constituite din fragmente de sticla, plastic, lemn, metal, textile care nu au putut fi separate din materialul brut supus compostarii; acestea sunt deseuri nepericuloase si se vor depune in zona de depozitare.

Atelierele de intretinere - reparatii vor produce deseuri specifice acestor tipuri de activitati, si anume:

deseuri metalice feroase si neferoase (deseuri nepericuloase, cod 17 04 07) uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere (deseuri periculoase, cod 13 02) lavete imbibate cu produs petrolier (deseuri periculoase, cod 15 02 02) baterii uzate (deseuri periculoase, cod 16 06 01) anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03) filtre de ulei (deseuri periculoase, cod 16 01 07) ambalaje de la piesele de schimb (deseuri nepericuloase, cod 15 01 06)

of 246


Din activitatea statiei de epurare a levigatului, concentratul rezultat va fi preluat de catre o companie specializata, in vederea tratarii si eliminarii definitive. Din activitatea statiei de epurare ape uzate menajere va rezulta namol de epurare excedentar care va fi deshidratat mecanic pana la umiditatea de 65%. Datorita regimului de functionare in conditii de aerare prelungita, cantitatea de namol excedentar va fi mica, in componenta acestuia predominand materialul colectat in treapta mecanica.

3.1.2 Modul de gospodarire a deseurilor

In perioada de executie vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil.

Cantitatile de deseuri rezultate din activitatile de exploatare a depozitului sunt nesemnificative in raport cu cele care constituie obiectul de activitate al investitiei. Ele vor fi gospodarite in functie de natura lor, incercandu-se pe cat posibil recuperarea celor valorificabile si separarea celor periculoase.

Deseurile rezultate in perioada de exploatare vor fi gestionate astfel:

deseuri municipale amestecate produse de personalul angajat, in timpul programului de lucru si sunt colectate in pubelele destinate acestui scop sunt introduse periodic in circuitul deseurilor municipale colectate, si procesate impreuna cu acestea;

*deseuri de uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la mijloacele auto de transport si agregatele de ridicare/transport, vor fi colectate in recipienti metalici si se depoziteaza in locuri special amenajate pentru a se preda la unitati specializate in colectarea si valorificarea/neutralizarea lor;

*baterii cu plumb (acumulatori) uzate provenite de la mijloacele de transport si/sau ridicare, cu ocazia inlocuirii lor; acestea vor fi depozitate separat in containere inscriptionate si predate unor unitati specializate;

anvelope scoase din uz rezulta de la mijloacele de transport si/sau ridicare, cu ocazia preschimbarii lor, acestea se valorifica prin firme autorizate pentru colectarea si valorificarea de anvelope uzate;

*ulei si concentrate de la separare rezulta in procesul de spalare a autovehiculelor, prin separarea uleiurilor si a produselor petroliere; vor fi predate la societati specializate;

*namolul rezultat de la statia de tratare a apelor uzate menajere si a levigatului va fi depus in celula de depozitare dupa uscarea in prealabil.

OBS: Deseurile ale caror cod este marcat cu * fac parte din categoria deseurilor periculoase.

Din deseurile tehnologice se vor recupera materialele reciclabile (metale, uleiuri uzate, baterii uzate, resturile de produse petroliere, filtrele de ulei), calea de valorificare a acestora fiind similara cu cea a materialelor similare provenite din alte activitati economice.

Deseurile nevalorificabile periculoase (lavete imbibate cu produse petroliere) vor fi eliminate in functie de natura lor, la fel ca materialele similare provenite din alte activitati economice.

Deseurile nevalorificabile dar nepericuloase vor fi trimise pe depozit.

Activitatile din cadrul obiectivelor de investitii vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor.

of 246


3.1.2.1 Managementul deseurilor periculoase

Denumirea deseului *)

Cantitatea prevazuta a

fi generata/an

Starea fizica

(Solid – S

Lichid – L,

Semisolid - SS)

Codul deseului *)

Codul privind

principala proprietate

pericu-loasa **)

Codul clasifi-carii statistice

***)

Managementul deseurilor

– cantitatea prevazuta a fi

generata –

valorificata eliminata ramasa

in stoc

Uleiuri uzate, de motor si de transmisie

2000 l

L 13 02 H14 - 2000 l

- -

Filtre de ulei 20 buc S 16 01 07 H14 - 20 buc - -

Namoluri de la separatoare

500 m3 SS 13 05 02 H14 - - 500 m

3 -

Materiale absorbante, filtrante, materiale de protectie contaminate cu substante periculoase

100 kg S 15 02 02 H14 - - 100 kg -

Acumulatori cu plumb

10 buc S 16 06 01 H6 - - 10 buc -

*) In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase prevazute in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestionarii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase

**) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificarile si completarile prin Legea nr. 426/2001

***) La data aparitie legislatiei care reglementeaza clasificarea statistica.

3.2 Statiile de sortare si transfer


In perioada de executie

In perioada de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase:

deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi (cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03 02), amestecuri metalice (cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante

of 246


(cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09);



De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase: deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine (cod 20 01 08), namoluri din fosele septice ale organizarii de santier (cod 20 03 04), deseuri municipale amestecate (cod 20 03 01).



Activitatea desfasurata in cadrul statiilor de sortare si transfer este la randul ei generatoare de deseuri:

deseuri menajere sau asimilabile acestora; deseuri tehnologice.

Deseurile menajere sau asimilabile cu acestea rezulta din activitatea de birou si cea tehnologica, intretinerea curateniei la locurile de munca. Ele contin hartie, sticla, plastic, resturi alimentare si alte deseuri biodegradabile; sunt deseuri nepericuloase.

Deseurile tehnologice vor proveni din separatoarele de hidrocarburi pentru apele pluviale, si anume:

namoluri rezultate din separatoare de produse petroliere (deseuri periculoase codificate 13 05 02).



Cantitatile de deseuri rezultate din activitatile de exploatare sunt nesemnificative.

Ele vor fi gospodarite in cadrul functiunii respective, in functie de natura lor, incercandu-se pe cat posibil recuperarea celor valorificabile si separarea celor periculoase.

Deseurile rezultate in perioada de exploatare vor fi gestionate astfel:

deseuri municipale amestecate produse de personalul angajat, in timpul programului de lucru si sunt colectate in pubelele destinate acestui scop sunt introduse periodic in circuitul deseurilor municipale colectate, si procesate impreuna cu acestea;

produse petroliere provenite de la separatoare vor fi predate unor societati specializate.

of 246


3.3 Inchiderea depozitelor neconforme


In perioada executiei lucrarilor de inchidere si remediere depozite neconforme rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase:

deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi (cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03 02), amestecuri metalice (cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante (cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09);



Din lucrarile de intretinere in faza de post-inchidere ar putea rezulta unele deseuri de materiale de constructie similare celor mentionate anterior (cod 17), dar in cantitati nesemnifivative.

Din lucrarile de intretinere vor putea rezulta cantitati reduse de alte deseuri nepericuloase sau periculoase in cantitati mici.


In perioada de executie a lucrarilor de inchidere depozite neconforme vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil.

Gestionarea deseurilor provenite din lucrarile de intretinere post-inchidere se va face de catre personalul permanent care va supraveghea depozitul inchis, deseurile fiind evacuate in locuri special amenajate respectiv predate la unitati specializate.

4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA

4.1 Apa

4.1.1 Date hidrografice

Reteaua hidrografica

Judetul Iasi este acoperit de 2 bazine hidrografice: Prut si Siret; toate datele sunt raportate Directiei Apelor Siret-Bacau si directiei Apelor Prut-Iasi.

of 246


Sub raportul resurselor hidrologice, teritoriul judetului Iasi se caracterizeaza printr-o zona centrala deficitara, incadrata spre vest si est de sectoarele strabatute de raurile Moldova, siret si Prut, care prezinta unele disponibilitati.

Din cantitatea totala a precipitatiilor atmosferice cazute intr-un an mediu, care este destul de redusa, doar 14-17% alimenteaza raurile si lacurile, cea mai mare parte consumandu-se prin infiltratie si evaporatie.

Alimentarea principala a raurilor este cea din ploi si zapezi, care participa la formarea scurgerii cu 85% in sudul campiei Moldovei si cu 90-96% in zona inalta din nordul si sudul judetului.

Lungimea retelei hidrografice din judetul Iasi este de 2.322 km, iar densitatea medie a retelei hidrografice este de 0,42 km/km2.

Din densitatea totala a arterelor hidrografice de 1,5 km/km2, numai 30% au o scurgere permanenta, celelalte fiind semipermanente si intermitente.

Pe teritoriul judetului, bazinele hidrografice ale raurilor Prut, Barlad si Siret ocupa suprafete de 3.551 km2, respectiv 1.013 km2 si 912 km2.

Numarul mediu al zilelor cu inghet este de 75-100 zile/an, iar a podului de gheata intre 50-65 zile. Se observa secarea raurilor mai mici (pana la 300-500 km2) cu caracter de semipermanenta. Ca o caracteristica proprie a raurilor din Podisul Moldovei, debitele minime de iarna sunt mai mici decat cele de vara.

Situatia reala a scurgerii minime cu asigurari diferite nu poate fi stabilita exact din cauza folosintelor de apa care pot sa consume in etape critice 50-80% din rezervele de apa ce raman in albii.

Astfel se contureaza lipsa de apa in aceste regiuni cu rezerve reduse de ape subterane si necesitatea suplimentarii lor din raurile periferice.

Scurgerea solida are valori ridicate in tot judetul Iasi, ceea ce ii asigura Prutului o alimentare bogata de aluviuni in suspensie.

Turbiditatea medie este sub 100g/m3 in sectoarele din vestul si sudul judetului, care sunt mai inalte si mai bine impadurite, depasind insa 2.500 g/m3 in sud-estul Campiei Moldovei.

Tabel 4.1-1: Resursele de apa in judetul Iasi

Resurse de suprafata Resurse subterane

Teoretice Tehnic folosibile Teoretice Tehnic folosibile

Mil m3/an Mil m

3/an Mil m

3/an Mil m

3/an

882 95 127,6 75

Sursa: Strategia de dezvoltare economica si sociala a judetului Iasi

Apele subterane

of 246


Apele subterane din cadrul judetului Iasi sunt de doua categorii: captive (sau de adancime) si libere.

Apele subterane captive au caracter ascensional sau chiar artezian si sunt puternic mineralizate, fiind interceptate prin foraje la diferite adancimi, in depozite siluriene, badeniene, sarmatiene. In zona orasului Iasi au fost intalnite astfel de ape cu mineralizari cuprinse intre 13 si 30 g/l, la adancimi incepand de la 320 m la 1.100 m. In forajele de la Nicolina s-au interceptat ape clorosodice, sulfuroase, iodurate, bromurate, bicarbonatate, magneziene, alcaline, calcice, cu concentratie mare de saruri cu calitati terapeutice deosebite, care au favorizat aparitia si dezvoltarea statiunii balneare Nicolina.

Apele subterane libere includ straturi acvifere fara presiune si sunt cantonate in depozite sectionate de vai, puternic influentate de precipitatii.

Sunt ape cu debite relativ reduse (0-3l/s), cu variatii mari ale nivelului hidrostatic, bogate in saruri solubile, fiind in general nepotabile sau la limita potabilitatii. Cele care spala argile si marne sarmatiene se incarca si mai mult in saruri, dand ape minerale, unele cu propietati curative.

Apele de suprafata

Apele de suprafata din cadrul judetului sunt reprezentate prin rauri si lacuri:

Raurile fac parte din cele 2 mari bazine hidrografice: Prut si Siret – cea mai mare parte (60%) apartinand Prutului. Cele mai importante cursuri, asa cum se succed de la est la vest, sunt: Prutul, Jijia, Bahluiul, Miletinul, Jijioara, Siretul, Moldova. Partea de sud a judetului apartine bazinului superior al Barladului ( afluent al Siretului), cursurile principale fiind Vasluietul, Sacovatul, Stavnicul.

Dintre toate cursurile de apa, numai Bahluiul si jijioara isi dezvolta in intregime bazinele in limitele judetului, constituind rauri autohtone.

Densitatea retelei hidrografice permanente este de 0,5 km/km2, iar a celei temporare de 1,0 km/km2, deci o densitate totala de 1,5 km/km2.

Reteaua hidrografica codificata totalizeaza 2.400 km. Analiza debitelor medii multianuale evidentiaza faptul ca cele mai bogate sunt rarile Siret, Moldova si Prut, cu 33,48 m3/s, 31,1 m3/s si respectiv 72,55 m3/s. Jijia si Bahluiul au debite medii de 3,25 m3/s si respectiv 2,1 m3/s, deci rezerve de apa mult mai reduse.

Siretul izvoraste din culmea Carpatilor Padurosi din Ucraina de la 1.238 m altitudine. Bazinul Siretului, dezvoltat asimetric, traverseaza teritoriul judetului Iasi pe o lungime de 81 km, avand o latime ce variaza intre 1,5 si 5 km. Cei mai importanti afluenti dinspre creasta Dealul Mare Harlau sunt: Conteasca, ruja, Gistesti, Sodomeni, Parului, Podul Turcului. Referitor la repartitia sezoniera a scurgerii medii, se observa mai intai ca volumul maxim al acesteia se inregistreaza primavara (40-50%), viiturile insa producandu-se mai tarziu (aprilie mai). Vara, datorita precipitatiilor abundente din nord, scurgerea se mentine destul de ridicata (25-35%) fata de sezonul de iarna, cand inghetul de lunga durata impiedica formarea scurgerii superficiale, volumul ei fiind in general de 10-15%. La varsare, raul Siret ajunge cu un volum mediu de apa de 190 mc/s, fiin cel mai mare debit al unui rau intern din tara noastra.

of 246


La intrarea in judetul Iasi, in apropierea localitatii Lespezi, are o suprafata de bazin de 5.874 km2 si o lungime de 263 km, valori care cresc pana la iesirea din judet, in amomte de localitatea Doljesti, la 6.617 km2 si respectiv 339 km. Panta medie pe sectorul aferent judetului este de 0,5%. Volumul maxim scurs pe anotimpuri se inregistreaza in mod obisnuit primavara (aprilie-iunie), iar cel minim la sfarsitul toamnei si inceputul iernii (noiembrie-ianuarie) cand se scurge in medie circa 45% si respectiv 10% din volumul anual. Fenomenele de inghet (curgeri de sloiuri, gheta la mal, pod de gheata) analizate la statia hidrometrica Lespezi, sectiune reprezentativa pe ntru intreg sectorul aferent judetului, se inregistreaza in fiecare iarna si au o durata medie de circa 100 zile, cea mai mare durata fiind de 126 zile, iar cea mai mica de 49 zile.Podul de gheata apare si el destul de des in peste 90% din ierni si dureaza in medie 68 zile, cea mai mare durata fiind de 110 zile, iar cea mai mica de 33 de zile.

Prutul izvoraste din muntii Cernahorei pe teritoriul Ucrainei. In regimul lui sunt intiparite fazele tipice ale raurilor din regiunile deluroase ale provinciei climatice est europene. Raul Prut intra pe teritoriul judetului Iasi la hm.2.290, amonte confluenta cu raul Berzea-Veche, strabatand 211 km judetul Iasi, pana la hm.4.400, aval de confluenta cu raul Mosna. Pantele sale medii scad pe acest sector la 0,23 m/km, ceea ce duce la o meandrare foarte puternica, a carei coeficient atinge 1,7.

La intrarea in judetul Iasi are o suprafata a bazinului de receptie de 13.381 km2 si o lungime de 444 km, iar la iesire are o suprafata de bazin de 22.360 km2 si o lungime de 675 km. Debitul mediu multianual variaza intre 92 m3/s, la intrare si 104 m3/s, la iesire, aportul principal fiind al Jijiei. Debitele medii anuale variaza de la an la an ajungand la mai mult de dublu in anii ploiosi si aproape la jumatate in anii secetosi, comparativ cu valoarea debitului mediu multianual. Volumul maxim scurs pe anotimpuri se inregistreaza, de obicei, primavara (aprilie –iunie), iar cel minim la sfarsitul toamnei si inceputul iernii (noiembrie-ianuarie), cand se scurg in medie 45% si respectiv 12% din volumul anual.

Prutul primeste principalii afluenti pe partea dreapta: Riioasa, Solonet, Jijia, Bohotin si Mosna.

In aval de primirea Jijiei, Lunca Prutului se largeste mult atingand pe alocuri 2-4 km si incepe sa cantoneze o serie de lacuri de lunca.

Raul Jijia este afluentul Prutului cu dimensiunile morfometrice cele mai mari, insa debitele sale medii sunt reduse (4,8 mc/s) din cauza scurgerii zonale sarace. Izvoraste de pe teritoriul Ucrainei de la altitudinea de 410 m. Dupa un curs de cca. 4 km patrunde pe teritoriul tarii noastre, unde pana la Dorohoi are pante medii de 10 m/km. In aval scade sub 1 m/km si chiar sub 0,3 m/km. Pana la confluenta sa cu Miletinul, Jjia primeste un afluent consecvent din dreapta, pe Aluza, iar dinspre interfluviul ingust al Jijiei cu Prutul afluentii mici, obsecventi (Glavanesti, Cracalia, Epureni, Hartabau, Sbant, Pop si Frasin).

Bazinul hidrografic al raului Jijia se caracterizeaza prin frecvente si accentuate variatii de niveluri si debite ce dau nastere la viituri si inundatii in tot bazinul.Apele mari se produc in general in intervalul martie-iunie, cand se transporta cca 70% din stocul anual.

Raul Miletin izvoraste din culmea Siretului superior de la altitudinea de 323 m. Cel mai important afluent venit dinspre Dealul Mare este Scanteia. De aici, raul Miletin devine un curs subsecvent de podis, cu cueste din dreapta sa si primeste afluenti mai ales din stanga, cum sunt: Paraul lui Vasile si Recea.

of 246


Raul Bahlui este cel mai mare afluent al Jijiei, iar in bazinul sau se gasesc numeroase lacuri de acumulare. Izvoraste din Dealul Mare al Harlaului de la altitudinea de 500 m. Din apropierea de saua care il desparte de Oneaga, afluent al Miletinului, primeste primul sau afluent de stanga, Bahluiul Mic, iar din dreapta, dinspre coasta calcaroasa a dealului Mare – Harlau sosesc: Valea Mare, cetatuiei, Buhalnita, magura si Putina.

Regularizarea debitelor de viitura este realizata prin acumularea Pircovaci, aflata in administrarea D.A. Prut, lucrare hidrotehnica amenajata la cca 10 km amonte de orasul Harlau.

Pe cursul mijlociu, la cca 70 km de izvoare pe raul Bahlui este amenajata o alta lucrare hidrotehnica importanta, acumularea Tansa-Belcesti.

In aval de acumularea Tansa-Belcesti, Bahluiul primeste ca afluenti de stanga cursurile de apa Vulpopiului, Gurguiata, Lungu, Durusca si Totoiesti. Dintre acestia, aportul de apa cel mai important il are cursul de apa Gurguiata pe care este amenajata acumularea Plopi aflata in administrarea D.A. Prut si o serie de iazuri amenajate in cascada, cu rol agropiscicol: Strimbu, Contas, Valea Mre, Urechea, savia, Cicadaia si Huc.

In depresiunea Podul Iloaiei, Bahluiul primeste cel mai important afluent: Bahluetul.

Raul Bahluet isi are obarsia in arealul Portii Ruginoasa, la capatul sudic al Dealului Mare de la altitudinea de 310 m. Pana la Tg. Frumos are pante destul de mari, in medie de 7,8 m/km. Pe sectorul superior colecteaza cateva paraie mici din stanga: Pascania, Probota si Cucuteni, iar din dreapta paraul Rediu cu obarsia dinspre Saua Rediului.

Raul Bahluet este colectorul principal al afluentilor ce vin dinspre Podisul inalt al Barladului. Aceste cursuri sunt in general mici, au pante mari si scurgere intermitenta sau semipermanenta. Sirul lor incepe cu Ciunca si continua cu Albesti, Sinesti, Harpasesti. Singurul afluent mai de seama al Bahluetului este paraul Oii, pe care este amplasata lucrarea hidrotehnica de acumulare Sirca, cu rol de aparare impotriva inundatiilor.

Amonte de localitatea Podul Iloaiei, debitele de viitura sunt atenuate de acumularea Podul Iloaiei, lucrare hidrotehnica aflata in administrarea D.A. Prut.

In continuarea depresiunii de la Podul Iloaiei, valea si lunca bahluiuilui este larga, cu ingustari locale, iar panta longitudinala scade sub 1 m/km.

In amonte cu cca 15 km de municipiul Iasi, Bahluiuil colecteaza apele din bazinul hidrografic al paraului Voinesti, pe care este amenajata acumularea cu rol hidrotehnic Cucuteni.

La intrarea in municipiul Iasi, paraul Fundu Vaii conflueaza cu raul Bahlui, dupa ce isi atenueaza undele de viitura in acumularea Rediu. In municipiul Iasi primeste, din dreapta, apele paraului Nicolina, curs de apa care pe raza municipiului Iasi are albia regularizata.

Paraul Nicolina este un afluent important al Bahluiului si prezinta un grad complex de amenajare hidrotehnic: acumularea nepermanenta Ciurea pe cursul de apa Nicolina, acumularile Barca (nepermanenta) si Ciurbesti (permanenta) pe cursul de apa Locii si Ezareni (permanenta) pe paraul Izareni.

Aval de confluenta cu paraul Nicolina, Bahluiul traverseaza municipiul Iasi primind din stanga apele paraului Cacaina pe care sunt amenajata acumularile nepermanente Vanatori si Carlig cu

of 246


rol de aparare impotriva inundatiilor si paraul Ciric, pe care sunt amenajate acumularile Aroneanu, Ciric I, Ciric II, Ciric III lucrari hidrotehnice administrate de D.A.Prut.

Pe distanta de cca 7 km pe care o parcurfe pana la varsarea in raul jijia, curs de apa aflat pe raza de activitate a S.H. Prut-Jijia, Bahlului primeste apele afluentilor Vamasoia, Chirita si Orzeni.

Raul Moldova izvoraste din Obcinele Mestecanisului si Feredeului. Limiteaza spre vest judetul Iasi pe un tronson de 31 km, latimea sesului fiin cuprinsa aici intre 1 si 3 km, unde, in conditiile sedimentelor autohtone nisipoase cu pietris, pantele longitudinale sunt relativ mari (1,65 m/km). Singurii afluenti au lungimi reduse: Letcani, Cristesti, Boura, Umbrara si Pietroaia.

Lacurile completeaza reteaua hidrografica a judetului, marea majoritate fiind artificiale, create prin bararea vailor. Cele mai numeroase se intalnesc in zona cmpiei colinare, constituind o caracteristica atat prin numar cat si prin dispunerea lor „in salba‖.

Pe total judet sunt 20 de acumulari de apa complexe, din care 5 sunt nepermanente si una in executie. Cele permanente au un volum de 55,6 mil m3 si o suprafata de 1.922 ha, la care se adauga 71 iazuri piscicole, cu un volum de 6,65 mil m3 si o suprafata de 4.255 ha. Mai importante sunt acumularile: Tansa, Halceni, Tungujei, Ciurbesti, Podu Iloaiei si amenajarile piscicole Vladeni, Osoi, carniceni, Borsa, Gorban.

Resursele de apa de suprafata sunt completate de acumularile complexe al caror volum util totalizeaza peste 55.910.000 mii m3, precum si de iazuri cu un volum total de peste 6 mil m3. Lacurile de acumulare Parcovaci, Tansa, Chirita, Halceni, Tungujei asigura un volum total pentru alimentari cu apa ale localitatilor de 38.800.000 mii m3.

4.1.2 Date hidrogeologice

Teritoiul judetului Iasi se desfasoara in intregime in cadrul Platformei Moldovenesti. Fundamental cristalin Precambrian (aflat la cca 800÷1000 m adancime) al platformei este acoperit de formatiuni Ordovician-siluriene si cretacice. La zi apar dominant depozite din diferite etaje ale sarmatianului: volhiniene (marne, marne nisipoase in sud, intercalatii de nisipuri si gresii oolitice in vest), bessarabiene (marne argiloase, complex de argile si nisipuri cu doua pachete de gresii calcaroase si gresii oolitice in sud si vest), kersoniene (argile, nisipuri argiloase, nisipuri; in baza lentil de gresii).

Intre vaile Vasluiului si Prut, pe interfluvii, exista depozite argilo-marnoase si nisipoase meotiene. In lungul vailor sunt depozite fluviatile cuaternare, iar pe versanti deluvii lutuoase.

Forajele de mica adancime executate in jurului Iasului, pe sesul aluvial al vaii Bahluiului, precum si forajele de adancime, au pus in evidenta existenta mai multor orizonturi acvifere: stratul acvifer din depozitele cuaternare, complexul acvifer din depozitele miocene, complexul acvifer din depozitele siluriene si formatiunile acvifere din formatiunile de Cristalin.

Stratul acvifer freatic este cantonat in aluviunile vechi ale vaii Bahluiului constituite din nisipuri cu lentile de pietrisuri. Cercetarile intreprinse asupra acestui strat acvifer au pus in evidenta urmatoarele caracteristici hidrogeologice: nivelul hidrostatic este la adancimea de 2,50÷4,00 m; grosimea stratului acvifer freatic este de 3÷5 m; temperatura apei este de 11 °C; debitul obtinut prin pompari experimentale este de cca 0,330 l/s.

of 246


Complexul acvifer din depozitele miocene. Depozitele apartinand Sarmatianului mediu, constituite predominant din marne si argile, prezinta intercalatii subtiri de nisipuri fine, in care sunt acumulate ape subterane, uneori cu caracter ascensional. Complexul este caracterizat prin ape clorosodice, sulfuroase, brom-iodurate, bicarbonate alcaline, calcice magneziene, cu concentratie mare in saruri.

Complexul acvifer din depozitele siluriene este reprezentat prin ape clorosodice, puternic sulfuroase, bicarbonatate alcaline, cu o concentratie salina relativ ridicata. Depozitele siluriene, constituite din roci masive fisurate, permit acumularea si circulatia apelor subterane pe intreaga lor grosime alcatuind un complex acvifer unic cu caracter artezian.

In complexul acvifer din formatiunile de Cristalin s-a constatat prezenta unor ape clorosodice, clorocalcice, cu o mineralizatie foarte mare.

4.1.3 Calitatea apelor

Apele de suprafata

In bazinul hidrografic Prut pe teritoriul judetului Iasi, din lungimea totala a cursurilor de apa de suprafata un procent de 37.5% se incadreaza in clasa a III a de calitate, iar 13.5% in clasa a IV-a de calitate.

Principalele surse de poluare sunt date de efluentii statiilor de epurare neretehnologizate ale localitatilor riverane urbane sau rurale, lipsa retelelor de canalizare si a statiilor de epurare in cele mai multe zone rurale ale judetului.

Tabel 4.1-2: Repartitia sectiunilor de monitorizare, pe clase de calitate pentru anul 2009

Nr.

Crt.

Bazinul hidrografic

Nr. total sectiuni

Repartitia sectiunilor pe clase de calitate

I II III IV V

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

1 Prut 11 - - 3 27,3 5 45,4 3 27,3 - -

2 Siret 3 2 66,7 1 33,3 - - - - - -

Sursa: APM Iasi – Raportul privind starea factorilor de mediu din judetul Iasi pentru anul 2009

Tabel 4.1-3: Repartitia lungimilor de rau pe clase de calitate, in functie de starea ecologica – indicatori fizico-chimici, pentru anul 2009

Nr.

Crt.

Bazinul hidrografic

Lungimea totala (km)

Repartitia lungimilor pe clase de calitate

I II III IV V

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

1 Prut 517 - - 253 49,0 194 37,5 70 13,5 - -

2 Siret 101 55 54,5 46 45,5 - - - - - -


Tabel 4.1-4: Repartitia lungimilor de rau pe clase de calitate, in functie de starea ecologica – indicatori biologici, pentru anul 2009

of 246


Nr.

Crt.

Bazinul hidrografic

Lungimea totala (km)

Repartitia sectiunilor pe clase de calitate in functie de starea ecologica – indicatori biologici

I II III IV V

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

1 Prut 517 - - 441 85,3 61 11,8 - - 15 2,9

2 Siret 101 47 46,5 54 53,5 - - - - - -


Apa subterana

Calitatea apei freatice ramane in continuare majoritar necorespunzatoare, procentul nepotabilitatii ramane peste 80% din totalul forajelor monitorizate.Cauzele probabile pentru care in majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerintelor pentru a fi utilizate in scopuri potabile sunt date de poluarea apelor de suprafata, acumularea in timp a ingrasamintele chimice, etc.

Sunt necesare masuri de realibitare si modernizare a statiilor de epurare ape uzate, infiintarea de retele de canalizare si statii de epurare in localitati cu peste 2000 locuitori echivalenti, realizarea in termen a masurilor din planurile de etapizare /conformare,implicarea autoritatilor locale in atragerea fondurilor europene pentru investitii de apa/canal si epurare, indepartarea surselor de poluare locale.

Tabel 4.1-5: Starea ecologica a lacurilor

Lac

Curs de apa

Volum total (mil

mc)

Folosinta principala

Calitatea apei (clasa de calitate)

Surse de poluare

Nume Tip Chimic Bioogic

Parcovaci Acumulare Bahlui 8,75 A,AT II E -

Halceni Acumulare Miletin 42,80 A,AT,I,P III H -

Tansa Acumulare Bahlui 27,12 A,AT,I,P III H -

Podu Iloaiei

Acumulare Bahluet 37,83 A,AT,I,P IV H -

Ciric III Acumulare Ciric 1,60 AT, P, X IV H -

Cucuteni Acumulare Voinesti 14,20 AT, I, P III H -

Tungujei Acumulare Sacovat 42,00 AT,A, I, P II M -

UO – ultraoligotrof, O – oligotrof, M – mezotrof, E – eutrof, H - hipertrof

of 246


Sursa: APM Iasi– raportul anual privind starea factorilor de mediu din judetul Iasi in anul 2009

Legenda

H – producere de energie hidroelectrica

A – alimentare cu apa pentru populatie si industrie

I – alimentare cu apa pentru irigatii

P – piscicultura

AT – atenuarea viiturilor

X – agrement

4.1.4 Alimentarea cu apa potabila si managementul apelor uzate

4.1.4.1 Centrul de management al deseurilor Tutora

Amplasamentul studiat se afla situat in imediata vecinatate a raului Jijia, pe malul stang al acestuia, dupa digul de protectie. In partea de nord a amplasamentului se afla drumul judetean 249E, care face legatura intre Iasi si Tutora, via Holboca. Acest drum pietruit este in rambleu cu inaltimea de 2 – 3 m fata de suprafetele invecinate de cota medie 36 mdMN.

Hidrografia si hidrogeologia din zona amplasamentului este influentata de raurile Jijia si Prut, in interfluviul carora se afla. Nivelul apei freatice, oscileaza dependent de cotele raului Jijia, precum si de regimul pluvial local la adancimi de cca 3 ÷ 5 m

4.1.4.1.1 Alimentarea cu apa

Pentru alimentarea cu apa se va construi o gospodarie de apa ce va fi alimentata prin bransament la conducta de aductiune aflata in imediata vecinatate a amplasamentului. Acest bransament va asigura necesarul de apa pentru consumul menajer si tehnologic.

Alimentarea cu apa pentru asigurarea consumurilor se va face la urmatoarele obiective:

pavilionul administrativ – pentru asigurarea apei reci si prepararea apei calde de consum;

cabina cantar zona de interventii utilaje - lavoar; zona spalare utilaje; zona de receptie, sortare si expeditie deseu reciclabil; zona de tratare mecano-biologica a deseului biodegradabil; statia de epurare ape uzate menajere – apa tehnologica; statia de epurare a levigatului.

Necesarul de apa va fi in conformitate cu necesarul de apa tehnologica si pentru consum igienico – sanitar.

Pentru calculul necesarului de apa menajera s-a considerat un numar de maximum 119 persoane – utilizatori de apa, cu un debit specific conform STAS 1478-90 de 50 l/om/zi, rezultand astfel un debit zilnic mediu de 7,07 m3/zi.

of 246


Pentru consumul tehnologic de apa, constituit din spalare pardoseli hale, spalare roti autovehicule, se vor folosi spalatoare sub presiune, care au un consum de apa de 0,13 – 2,00 l/s. S-a estimat un necesar de 3 m3/zi.

Pentru consumul total de apa a rezultat astfel un debit zilnic mediu de 10,07 m3/zi si un debit maxim zilnic de 12,20 m3/zi.

4.1.4.1.2 Managementul apelor uzate

In urma activitatilor de prelucrare si eliminare finala a deseurilor menajere, pe amplasament vor rezulta mai multe categorii de ape uzate:

Levigatul colectat de sistemul de drenaj levigat montat la baza celulei de depozitare (format din apa continuta de deseuri si apele meteorice care se infiltreaza prin deseuri);

Ape uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirilor administrative si cu folosinte similare;

Ape uzate tehnologice si de la spalarea platformelor tehnologice; Ape uzate provenite de la spalarea autovehiculelor.

Apa pluviala provenita de pe suprafata primei celule va fi colectata prin 3 sisteme:

colectarea apei meteorice provenita de pe suprafata exterioara a digului eferent celulei de depozit se face prin intermediul santurilor de pamant amplasate la baza acestuia;

colectarea apei meteorice drenata de pe suprafata interioara a celulei de depozit, reprezentand apa potential contaminata (levigat) se face prin intermediul stratuluide drenaj si a conductelor de drenaj;

colectoare de canalizare a levigatului, provenit din zona interioara a celulei de depozit. Caracteristici ale apelor uzate

Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate in reteaua de canalizare conform NTPA-002/2002, sunt:

- 350 mg/l - Materii in suspensie.

- 300 mg/l - Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5).

- 30 mg/l - Azot amoniacal (NH4+)

- 5,0 mg/l - Fosfor total (P)

- 500 mg/l - Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr)

- 25 mg/l - Detergenti sintetici biodegradabili

- 30 mg/l - Substante extractibile cu solventi organici

- 6,5-8,5 - Unitati pH

- 400 C - Temperatura

Conditii de evacuare in emisar

of 246


Pentru efluentul epurat, indicatorii de calitate trebuie sa se incadreze in limitele impuse de A.N. Apele Romane si prevederilor normativului NTPA 001-2002, si anume:

- 60 mg/l - Materii in suspensie (MSS)

- 25 mg/l - Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5).

- 15 mg/l - Azot total (Nt)

- 2,0 mg/l - Fosfor total (Pt)

- 125 mg/l - Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr)

- 20 mg/l - Materii extractibile cu solventi organici

- 6,5-8 - Unitati pH

a) Levigatul

Dintre tipurile de ape uzate mai sus mentionate, levigatul generat de depozitul de deseuri este considerat cel mai nociv pentru protectia mediului. Levigatul este un deseu lichid, o apa uzata foarte poluata, in care concentratiile de impurificatori variaza in functie de cantitatea, natura si vechimea deseurilor precum si de cantitatea de apa care le traverseaza.

Compozitia tipica a levigatelor din depozitele aflate in diferite faza de descompunere este prezentata in tabelul urmator:

Tabel 4.1-6: Compozitia levigatului

Indicatorul

de poluare

Compozitia levigatului ( mg/l )

Deseuri proaspete Deseuri vechi Deseuri cu umiditate ridicata

CCO-Cr (mg/l) 23800 1160 1500

CBO5 (mg/l) 11900 260 500

COT (mg/l) 8000 465 450

Acizi volatili - carbon (mg/l) 5688 5 12

Amoniu (mg/l) 790 370 1000

Azotati (mg/l) 3 1 1

Fosfati (mg/l) 0,73 1,4 1

Cloruri (mg/l) 1315 2080 1380

Sodiu (mg/l) 9601 300 1900

Magneziu (mg/l) 252 185 186

Potasiu (mg/l) 780 560 570

Calciu (mg/l) 1820 250 158

Mangan (mg/l) 27 2,1 0,05

Fier (mg/l) 540 23 2

of 246


Indicatorul

de poluare

Compozitia levigatului ( mg/l )

Deseuri proaspete Deseuri vechi Deseuri cu umiditate ridicata

Nichel (mg/l) 0,6 0,1 0,2

Cupru (mg/l) 0,12 0,03 –

Zinc (mg/l) 21,5 0,4 0,5

Plumb (mg/l) 0,40 0,14 –

Colectarea levigatului se va face prin:

conducte de drenaj apa meteorica drenata de pe suprafata interioara a celulei de depozit, reprezentand apa cu potential contaminat (levigat) se face prin intermediul stratului de drenaj si a conductelor de drenaj;

colectoare de canalizare a levigatului depozit catre facilitate de epurare. Levigatul este transportat prin intermediul sistemelor enumerate mai sus si in cele din urma, deversat in cadrul bazinului de retentie.

Levigatul va fi colectat prin intermediul conductelor perforate de drenaj (PEID PN 10 De 250mm) si a conductei colectoare (PEID PN 10 De 315mm), intr-un bazin de retentie levigat cu un volum de 200 mc. Apoi va trece prin unitatea de prefiltrare de unde ajunge in unitatea de osmoza inversa. Tratamentul de prefiltrare consta in 2 filtre. Unitatea de osmoza inversa include 2 linii de osmoza inversa in 3 pasi (care lucreaza in mod simultan), permitand ca procedura de curatare sa nu implice stoparea intregului proces (detalii despre statia de epurare se regasesc la punctul 4.1.2.4.1).

b) Apele uzate menajere si reziduale ( industriale)

Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative si cu folosinte similare sunt colectate si directionate catre statia de epurare ape uzate menajere si apoi evacuate prin gura de descarcare in canalul de desecare HCA-46/4.

Apele uzate reziduale provin de la spalarea platformelor si spatiilor inchise din cadrul statiei de sortare. Datorita continutului lor, aceste ape vor fi colectate si tratate in statia de epurare ape uzate menajere.

Debitul maxim de ape uzate menajere este 9,20 mc/zi. Reteaua de colectare a apelor uzate menajere (Dn 250 mm PVC) va avea o lungime de 497 m.

Ape uzate menajere si

reziduale

Levigat Bazin retentie levigat

Statie epurare levigat

Bazin retentie ape conventional

curate

Statie epurare ape uzate menajere

Canal de desecare

HCA – 46/4

of 246


Figura 4.1-1: Managementul apelor uzate

4.1.4.1.3 Managementul apelor pluviale

Apele pluviale provenite de pe suprafata platformelor exterioare si din zona de spalare roti vor fi colectate prin intermediul retelei de canalizare ape pluviale. Mai departe apele pluviale vor fi directionate catre canalul de desecare existent HCA – 46/4, aflat in imediata apropiere a amplasamentului. Inainte de a fi deversate, apele pluviale vor fi preepurate intr-un separator de produse petroliere.

Apele pluviale colectate de pe platformele exterioare aferente facilitatilor prevazute prin proiectul inceput in cadrul Conventiei de Finantare cu Primaria Iasi vor fi descarcate intr-un bazin de retentie a apelor pluviale prevazut cu plasa de sarma pentru a retine corpurile mari. Bazinul va fi echipat cu 2+0 pompe si 3 senzori de nivel, astfel va fi asigurata evacuarea eficienta a apelor pluviale din incinta. Lungimea canalelor colectoare de apa pluviala este de 627 m, cu diametre cuprinse intre Dn 300 – 600 mm PVC SN4,

Pentru platformele exterioare aferente statiei TMB proiectata in cadrul aplicatiei de finantare prin POS Mediu, s-a prevazut o retea de canalizare cu guri de scurgere la suprafata platformei cu o lungime de 279 m cu diametru de 250 mm PVC SN4. Apele pluviale colectate vor fi descarcate intr-un separator de hidrocarburi cu o capacitate maxima de 60 l/s.

Apa pluviala provenita de pe suprafata exterioara a digului aferent celulei de depozit nr. I va fi colectata prin intermediul santurilor de garda amplasate la baza acestuia; apa este directionata direct in canalul de desecare aflat la Nord de depozit, in paralel cu DC 22 Iasi - Tutora. Santurile de garda vor avea sectiunea trapezoidala cu taluze inierbate si baza protejata cu pereu sau dale din beton.

Dupa inchiderea finala a depozitului, apele din precipitatii colectate prin sistemul de drenaj de suprafata, precum si cele rezultate din siroirea pe pantele depozitului – ambele categorii fiind considerate conventional curate – vor fi preluate prin rigolele special prevazute si apoi deversate in emisar.

Debitul de apa meteoric s-a calculate conform STAS 1846 – 2:2007.

n

c j j

j=1

q = m S I [l/s]

1. Zona tehnica (Receptie, Sortare si Compostare) - ZT

Zona tehnica = 0,80 x (3,12 x 0,95 + 1,83 x 0,85 + 0,47 x 0,05) x 150 = 545,16 [l/s]

Depozit D – s-a considerat un debit de calcul in ipoteza exploatarii depozitului inainte de inchidere si un debit de verificare in ipoteza exploatarii dupa inchidere:

D_Calcul = 0,80 x (0,0 x 0,95 + 0,44 x 0,85 + 2,69 x 0,05) x 150 = 61,02 [l/s]

D_Verificare = 0,80 x (0,0 x 0,95 + 0,44 x 0,85 + 16,72 x 0,05) x 150 = 145,20 [l/s]

of 246


Unde:

m – coeficient de reducere a debitului, datorat efectului de acumulare a apei meteorice in reteaua de canalizare → [-];

m = 0,80 → pentru timp de ploaie t < 40 [min]

Sj – suprafata de calcul de pe care se va colecta apa de provenienta meteorica → [ha];

S1ZT = 3,12 [ha] – suprafata invelitorilor metalice;

S2ZT = 1,83 [ha] – suprafata platformelor din beton;

S2D = 0,44 [ha] – suprafata platformelor din beton;

S3ZT = 0,47 [ha] – suprafata spatiilor verzi;

S3 D calc = 2,69 [ha] – suprafata spatiilor verzi;

S3 D verif = 16,72 [ha] – suprafata spatiilor verzi;

Φj – coeficient suprafata de scurgere → [-];

Φ1 = 0,95

Φ2 = 0,85

Φ3 = (0,05…0,10) = 0,05

t – timpul de ploaie;

t = 10 [min]

f – frecventa de calcul a ploii;

f = 1/1

I – functie (f, t) - intensitatea ploii de calcul, stabilita in functie de frecventa normata a ploii si durata teoretica a acesteia [l/sxha];

Judetul Iasi → Zona 3 → I = 150 [l/sxha].

4.1.4.1.4 Managementul levigatului

Generarea – compozitia levigatului

Levigatul se produce in depozitele de deseuri, cand apa patrunde in volumul de deseuri, ca urmare a umiditatii, precipitatiilor si/sau nivelului ridicat al apelor subterane.

Levigatul contine particule solide suspendate, componente solubile ale deseurilor, produse solubile descompuse si microbi. Majoritatea componentelor levigatului pot fi toxice si pot cauza degradarea apelor, in mod direct (prin toxine si CBO5) sau indirect (prin eutrofizare). Apa potabila poate fi de asemenea contaminata. Prin urmare, in niciun caz levigatul nu trebuie descarcat in ape de suprafata sau in apele subterane.

Experienta ne-a aratat ca izolarea bazei, fara colectarea si indepartarea levigatului, pot cauza mai mult rau decat bine. Prin urmare, un sistem de colectare si drenaj este esential, si este una

of 246


dintre cele mai importante faze in constructia unui depozit de deseuri, deoarece durata de viata a izolare depinde in mare masura de acesta.

Pentru subcompartimentele 1 si 2 deja executate ale celulei 1 de depozitare acest sistem de colectare a levigatului a fost realizat.

Pentru colectarea levigatului in subcompartimentu 3 se vor prevedea lucrari similare, drenuri absorbante riflate din PEID, Dn 250 mm, perforate pe 2/3 din sectiune. Acestea vor fi amplasate pe directie este – vest. Distanta intre drenurile absorbante va fi de 30 m. curgerea catre drenul colector va fi gravitationala datorita pantelor iar racordarea intre cele doua drenuri va fi libera. Drenul colector se va realiza din tuburi PEID Dn 315 mm, perforat pe ¼ din sectiune si va fi amplasat pe axul compartimentului 3. Panta colectorului de levigat va fi de 1% pe directie nord-sud.

Conectarea drenului colector a levigatului se face in cadrul caminelor de conectare si spalare prefabricate din PEID Dn 1100 mm, prevazute fiecare cu o vana de retinere din PEID DN 315 mm. Panta de amplasare a conductelor va fi de 0,50% in lungul generatoarei conductei, catre bazinul de retentie.

De-a lungul colectoarelor de levigat, se amplaseaza camine de vizitare, care vor permite curatarea acestora cu jet de apa.

Colectorul de levigat existent de la baza digului de sud are o lungime totala de 536 m si scurgere gravitationala pana la caminul de pompare executat, ce refuleaza levigatul in bazinul de stocare temporara a levigatului.

Debitele de levigat generate din cadrul celulei nr. I de depozitare

Valorile debitului anual mediu, precum si maximul debitului de apa drenat dint-o celula vor prezenta fluctuatii considerabile de-a lungul perioadei de exploatare a depozitului.

Debitele de apa drenate vor fi mari in situatia cand celulele sunt goale, cu o capacitate scazuta de retentie a apelor pluviale si cu o accentuata stabilizare in situatia cand celulele sunt pline.

In prezent, se depoziteaza in subcompartimentul 1 cu un grad de umplere de cca. 70%. Debitul maxim de levigat inregistrat a fost de 1,04 mc/h, 25 mc/zi. In momentul sistarii depozitarii in subcompartimentul 1 si realizarea acoperirii temporare, debitul de levigat generat va fi minim, dar va creste debitul generat in subcompartimentul 2.

Tinand cont de aceste variatii de debit, sistemul de colectare, transport si epurare a levigatului a fost dimensionat pentru o capacitate maxima de 84 mc/zi.

Debitele de apa pluviala evacuate dintr-o celula goala a depozitului de deseuri (fara deseuri depuse), vor fi maxime in absenta fenomenului de retentie si evaporare si datorita permeabilitatii marite a stratului drenant.

Cu fiecare cantitate suplimentara de deseu depus in celula, cantitatea de levigat va scade datorita fenomenului de evaporare a apei pluviale retinuta in straturile superioare si de retentie in corpul depozitului.

Debitele maxime vor scadea, datorita retentiei apei in straturile de deseu depus, ceea ce va duce la o echilibrare a volumelor de apa drenate.

of 246


4.1.4.1.5 Statia de epurare levigat existenta

Levigatul este un deseu lichid, o apa uzata foarte poluata, in care concentratiile de impurificatori variaza in functie de natura si vechimea deseurilor precum si de cantitatea de apa care le traverseaza.

Statia de epurare va avea capacitatea de 84 mc/zi.

Statia de epurare existenta pe amplasamentul Centrului de management al Deseurilor Tutora foloseste ca tehnologie de tratare a levigatului osmoza inversa. Acestea sunt metode de filtrare tangentiala, sub actiunea presiunii.

In statia de epurare levigat vor fi evacuate urmatoarele debite :

levigat din celula 1 de depozitare;

apele reziduale provenite din procesul de biostabilizare si compostare a deseului biodegradabil.

Levigatul este descarcat intru-un bazin de retentie levigat si apoi aspirate in statia de epurare levigat. Bazinul de retentie levigat are capacitatea de 200 mc si are dimensiunile in plan 12 x 12 m.

Avand in vederea incarcarea apei uzate ce intra in statia de epurare si avand in vedere indicatorii de calitate prevazuti de NTPA 001-2005, randamentele de epurare estimate necesare ale statiei de epurare levigat sunt urmatoarele:

Tabel 4.1-7: Randamente de epurare ale statiei de epurare levigat

Indicatori de calitate Valori estimate in

influentul statiei(mg/l)

Valori limita conf. NTPA 001/2005 pentru statii noi

Eficienta de epurare (%) necesar a fi

realizata in statie

Suspensii 700 60 91,4

CBO5 3.800 25 99,3

Azot total 500 15 97

Fosfor total 4,5 2 55,5

Substante extractibile in eter de petrol

530 20 96,2

Statia de epurare levigat este executata si functioneaza in prezent, asigurand epurarea levigatului colectat din subcompartimentul 1 de depozitare aflat in exploatare. Capacitatea statiei instalata este de 84 mc/zi.

Procesul de epurare foloseste principiul osmozei inverse. Statia de epurare levigat existenta este un produs al PALL Austria Filter Ges.m.b.H si respecta prevederile in domeniu impuse de directivele UE. Indicatorii de calitate ai permeatului rezultat se incadreaza in prevederile NTPA 001/2002 modificat si completat prin HG nr.352/2005 si HG 210/2007.

of 246


S-a tinut cont de faptul ca si pe plan international tratarea levigatului din depozitele de deseuri se efectueaza prin procesul osmozei inverse, proces prin care sunt indepartate toate elementele de contaminare din levigat, in procent de peste 99,5 %. Dupa epurare, concentratia de poluanti este chiar sub valorile standard pentru apa potabila.

Folosirea instalatiilor de osmoza inversa ofera operatorului avantaje semnificative fata de alte metode, luand in considerare siguranta operarii, lucru confirmat in peste 2 000 de astfel de instalatii in intreaga lume. Instalatia este conceputa in sistem modular, si asigura o functionare simpla, durabila, 24 h/zi, necesitand un minim de intretinere.

Statia propusa de epurare a levigatului asigura ca apa epurata va fi de calitate satisfacatoare pentru a fi descarcata in emisari naturali in conformitate cu cerintele legislatiei si reducerea valorilor de concentrare pentru urmatorii indici:

Materiale solide suspendate

Consum chimic de oxigen

Consum biochimic de oxigen

amoniac

nitrati

sulfuri

clorati

Metale grele.

Tehnica aplicata de tratare trebuie sa asigure indepartarea urmatorilor factori poluanti:

Nitrogen amonianc

Compusi organici biodegradabili si non-degradabili

Compusi organici clorinati

Saruri minerale.

Statia de epurare a levigatului va include urmatoarele unitati.

Bazin de stocare temporara levigat 200 mc – cu rol de egalizare a debitului de levigat,

alimentare in mod constant a procesului de epurare, preluarea varfului de debit.

Unitate de pre-filtrare

Unitate de separare

Unitate osmoza inversa

Bazin permeat 400 mc.

Bazin permeat - ape conventional curate

Apa tratata din unitatea de osmoza inversa este descarcata in bazinul de stocare a apei conventional curate - permeat. Rezervorul are dimensiuni suficiente pentru a colecta apele epurate din ultimele 3 zile. Pe baza calculelor privind proiectarea, rezervorul are un volum efectiv minim de 400 m3.

of 246


Parametrii de calitate ai permeatului sunt controlati automat pe principiul conductivitatii. Acesta nu poate fi evacuat din bazinul de retentie ape conventional curate, decat daca indeplineste conditiile de calitate impuse.

Apele epurate colectate in bazinul de retentie sunt descarcate in final prin intermediul conductei de descarcare in canalul de desecare existent HCA – 46/4.

De regula, apa rezultata nu are calitatea apei potabile, dar poate fi folosita ca apa industriala sau la irigatii in parcuri.

Concentratul rezultat in urma procesului de epurare va fi preluat de catre o companie specializata, in vederea tratarii si eliminarii definitive.

Conform prevederilor NTPA 001, apele epurate se vor inscrie in urmatoarii indicatori fizico-chimici:

Indicator Valoare Indicator Valoare

pH 6,5 – 8,5 CCO Cr 125 mgO2/dm3

CCBO5 25 mgO2/dm3 Azot amoniacal 2,0 mg/dm

3

Azot total 10 mg/dm3 Azotiti 1 mg/dm

3

Fosfor total 1 mg/dm3 Sulfati 600 mg/dm

3

Cu 0,1 mg/dm3 Mn 0,1 mg/dm

3

Zn 0,5 mg/dm3 Cloruri 500 mg/dm

3

azotati 25 mg/dm3 Reziduu filtrare 2000 mg/dm

3

In conditii normale de exploatare retelele de canalizare, bazinele de retentie nu reprezinta surse de poluare. Problema poluarii se pune in cazul aparitiei exfiltratiilor datorate deteriorarii colectoarelor. Acestea pot fi evitate printr-o exploatare corecta cu efectuarea periodica a inspectarii obiectivelor si interventia rapida pentru remedierea eventualelor avarii.

4.1.4.1.6 Statia de epurare ape uzate menajere

Statia proiectata pentru CMD Tutora, este obiectiv ce a fost prevazut a fi executat in cadrul Conventiei de Finantare, dar din lipsa de fonduri aceasta nu a mai fost executata. Prin prezentul proiect, aceasta statie de epurare ape uzate va fi executat pentru a asigura epurarea apelor uzate menajere si reziduale.

Debitele de proiectare luate in considerare la dimensionarea Statiei de epurare ape uzate menajere sunt calculate tinand cont de numarul de personal necesar in aria de servicii, astfel:

Qu zi med = 9,0 m3/zi

Qu zi max = 13,8 m3/zi Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate la intrarea in statie de epurare sunt conform incarcarilor tipice pentru apa uzata menajera, iar conditiile de evacuare in emisar sunt in conformitate cu NTPA001/2002.

of 246


Nr. crt.

Denumire indicator Incarcari maxime

influent [mg/l]

Incarcari maxime efluent [mg/l]

Eficienta de epurare

necesara [%]

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Consun biochimic de oxigen (CBO5) Materii totale in suspensie (MTS) CCO_Cr Azot total Fosfor total Grasimi

300 350 500 30 5 30

25 60 125 15 2 20

92,00 83,00 75,00 50,00 60,00 33,00

Valorile rezultate impun o epurare mecano-biologica cu nitrificarea-denitrificarea apelor uzate. Pentru aceasta, schema de epurare cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice:

Camin de intrare ;

Bazin de omogenizare si pompare ape menajere ;

Treapta de epurare mecanico – biologica;

Camine de canalizare;

Camine de prelevare probe.

In urma procesului de epurare se produce o cantitate redusa de namol in exces astfel ca namolul trebuie evacuat odata la 8-12 luni din statie. Namolul rezultat fiind oxidat total, este stabilizat si nu mai contine substante organice si nutrienti, nu are miros si manipularea lui este accesibila din punct de vedere igienic si sanitar. Namolul se va vidanja si se va transporta la depozitul de deseuri din incinta CMD Tutora.

Statia va dispune de un tablou de automatizare cu sistem de programare digitala, cu posibilitatea conectarii la PC. Acest sistem permite supravegherea automata a proceselor tehnologice in diferite faze, mentinerea eficientei maxime de epurare, economii la consumul de energie electrica si evacuarea apei epurare la parametri proiectati.

Valorile instantanee ale parametrilor de proces se transmit la dispecer unde se prelucreaza automat si sunt puse la dispozitia operatorului uman.

Functia de monitorizare se va realiza printr-un calculator compatibil IBM, imprimanta si tablou cu interfata, automate programabile – calculator si modem radiocomunicatie. Efluentul rezultat in urma procesului de epurare va fi descarcat in canalul de desecare HCA – 46/4 aflat in apropierea obiectivelor proiectate.

4.1.4.2 Statie de transfer Baltati


Alimentarea cu apa potabila se va face cu ajutorul cisternelor alimentate din reteaua de alimentare cu apa potabila a comunei Baltati sau din orasul Targu Frumos. Alimentarea cu apa

of 246


pentru statia de transfer Baltati va fi asigurata cu ajutorul unui rezervor de apa potabila, pompa cu hidrofor si a retelei de alimentare interna.

Pentru calculul necesarului de apa menajera s-a considerat un numar de maximum 6 persoane – utilizatori de apa, cu un debit specific conform STAS 1478/90 de 50 l/om/zi, rezultand astfel un debit zilnic mediu de 0,36 m3/zi. Debitul maxim zilnic este de 0,46 mc/zi.


Apele uzate provenite de la grupul sanitar vor fi colectate intr-un bazin de colectare ape uzate (3,5 mc) si vidanjate periodic.

Debitul maxim zilnic de ape uzate menajere va fi de 0,46 mc/zi.


Apele pluviale provenite de pe platforma betonata si cladiri vor fi colectate prin intermediul retelei de colectare a apelor pluviale (250 m) prevazuta cu doua guri de scurgere. Apele vor fi directionate catre un separator de hidrocarburi cu o capacitate de 60 l/s unde vor fi preepurate si apoi descarcate intr-un bazin tampon, apoi in canalul de desecare aflat la sud-est de amplasament HCA 858.


n

c j j

j=1

q = m S I [l/s]

= 0,80 x (0,005 x 0,95 + 0,37635 x 0,85 + 0,21 x 0,05) x 150 = 40,20 [l/s]

Unde:




S1 = 0,005 [ha] – suprafata invelitorilor metalice;

S2 = 0,37635 [ha] – suprafata platformelor din beton;

S3 = 0,21 [ha] – suprafata spatiilor verzi;

Φj – coeficient mediu de scurgere → [-];

Φ1 = 0,95

Φ2 = 0,85

Φ3 = (0,05…0,10) = 0,05


t = 10 [min]

of 246



f = 1/1



4.1.4.3 Statia de sortare si transfer Ruginoasa


Pentru alimentarea cu apa se va construi o gospodarie de apa ce va cuprinde o captare de adancime cu put forat, cabina foraj, o statie de tratare a apei, (pentru eliminarea NH4, H2S si clorinare apa) un rezervor de apa potabila 50 mc si instalatii hidromecanice. Acest put va asigura necesarul de apa pentru consumul menajer si tehnologic.

Pentru calculul necesarului de apa menajera s-a considerat un numar de maximum 29 persoane – utilizatori de apa, cu un debit specific conform STAS 1478/90 de 50 l/om/zi, rezultand astfel un debit zilnic mediu de 1.72 m3/zi.

Pentru consumul tehnologic de apa, constituit din spalare pardoseli hale, spalare roti autovehicule, se vor folosi spalatoare sub presiune, care au un consum de apa de 0,13 – 2,00 l/s. S-a estimat un necesar de 1 m3/zi.

Pentru consumul total de apa a rezultat astfel un debit zilnic mediu de 2,72 m3/zi si un debit maxim zilnic de 3,24 m3/zi.

Reteaua de apa va lua in considerare alimentarea cu apa a utilitatilor pentru toate cladirile in scopul asigurarii necesarului de apa tehnologica si pentru nevoile sanitare.

Reteaua de alimentare cu apa Dn 40 mm va avea o lungime de 235 m.


Apele uzate menajere si reziduale din aceasta incinta au urmatoarele surse:

- Cladirea administrativa cu grupuri sanitare; - Cladirea de interventii utilaje cu grupuri sanitare; - Apele rezidulae provenit de pe platforma interioara a halei de sortare.

Reteaua de canalizare va fi realizata din tuburi PVC Dn 250 mm cu lungimi de 56 m canalizare menajera si 172 m canalizare ape reziduale.

Debitul maxim zilnic de ape uzate va fi de 2,24 mc/zi.

Apele uzate menajere ce vor fi vidanjate si apoi descarcate in statia de epurare trebuie se respecte indicatorii de calitate conform NTPA 002/2005, privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare, conform HG 352/2005 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate. Operatorul va asigura vidanjarea si transportul apei uzate catre cea mai apropiata

of 246


statie de epurare. In cazul in care nu exista posibilitati de epurare in imediata apropiere (de exemplu SEAU Pascani), apa uzata va fi transportata catre CMD Tutora.


Apele pluviale colectate de pe caile de acces interioare, vor fi colectate prin intermediul retelei de colectare a apelor pluviale (419 m) prevazuta cu 13 guri de scurgere si dirijate catre separatorul de produse petroliere si preepurate cu o capacitate de 100 l/s. Toate echipamentele sunt prevazute cu element de coalescenta si dispozitiv de inchidere automata pentru blocarea evacuarii, in cazul in care se atinge capacitatea maxima de depozitare a lichidelor usoare. Accesoriile constau in tubul de prelevare, trusa de prelevare probe si dispozitivul de inchidere automata. Apele pluviale ce ies din separatorul de grasimi vor respecta limitele impuse de NTPA 001/2002. Apa conventional curata rezultata va fi descarcata catre rigola drumului national si ravena din vecinatate, prin intermediul punctului de cea mai joasa cota, aval de amplasament. Aceasta solutie a tinut cont de conditiile de amplasament, fara a afecta suprafetele invecinate.


n

c j j

j=1

q = m S I [l/s]

= 0,80 x (0,1596 x 0,95 + 0,7268 x 0,85 + 1,20 x 0,05) x 150 = 99,53 [l/s]

Unde:




S1 = 0,1596 [ha] – suprafata invelitorilor metalice;

S2 = 0,7268 [ha] – suprafata platformelor din beton;

S3 = 1,20 [ha] – suprafata spatiilor verzi;

Φj – coeficient mediu de scurgere → [-];

Φ1 = 0,95

Φ2 = 0,85

Φ3 = (0,05…0,10) = 0,05


t = 10 [min]


f = 1/1

of 246




4.1.4.4 Inchiderea depozitului neconform Pascani – Valea Seaca

Lucrarile de inchidere a depozitului vor presupune relocarea deseurilor in scopul pregatirii depozitului pentru inchidere, compactarea masei deseurilor prin trecerea succesiva cu un buldozer, de 3-5 ori. Deseurile voluminoase precum deseurile de echipamente electrice si electronice, bateriile, acumulatorii, anvelopele uzate, deseurile feroase, deseurile de mobilier sau din constructii si demolari, vor fi indepartate pentru a facilita compactarea masei deseurilor. De asemenea vor fi indepartate deseurile usoare (mase plastice) de pe platforma si taluzele depozitului, inainte de inceperea inchidereii propriu-zise. Gropile existente din corpul depozitului se vor nivela prin umplerea cu pamant si compactare.

Depozitul de deseuri urban neconform Pascani – Valea Seaca va fi inchis prin implentarea unui sistem complet de acoperire dupa cum urmeaza:

Strat de sustinere (suport) de 0,50 m grosime cu coeficient de permeabilitate (conductivitate hidraulica) k > 1x10-4 m/s. Drept material pentru stratul de sustinere pot fi utilizate deseurile minerale corespunzatoare provenite din constructii sau demolari, forari, cenusa, deseurile minerale sau minerale naturale;

Strat drenare biogaz cu o grosime de 0,30 m care se aplica peste stratul de sustinere. Materialul de drenare are un coeficient de permeabilitate (conductivitate hidraulica) de minimum 1x10-4m/s;

Strat de geocompozit bentonitic pentru izolarea completa a corpului depozitului de mediul inconjurator care se aseaza peste stratul de drenare biogaz. Stratul de geocompozit bentonitic are o grosime de 0,01 m.

Stratul de drenaj pentru apa din precipitatii realizat cu o grosime de 0.30m, coeficientul de permeabilitate (conductivitate hidraulica) este mai mare de 1x10-3m/s

Geotextil de separatie de 400 gr/mp Pe stratul de drenaj pentru apa din precipitatii se aplica un strat separator, pentru a impiedica patrunderea componentelor din stratul de recultivare in stratul de drenaj.

Stratul de recultivare este format din: strat de pamant argilos (d ≥ 0,85 m), peste care se pune un strat de pamant vegetal (d ≥ 0,15 m), acesta fiind insamantat cu ierburi perene.

Sistemul de colectare si indepartare a gazului din depozit

Biogazul din depozitul de deseuri neconform Pascani – Valea Seaca este colectat cu ajutorul unei instalatii de captare care cuprinde:

puturile de extragere a biogazului;

sistemul de colectare si transport al biogazului incluzand conducte, sistem de

deshidratare si substatie gaz;

sistem de ardere al gazului.

Pentru evacuarea gazelor din depozit, vor fi forate 2 puturi prin masa de deseuri, care sunt pozitionate in mod uniform in corpul depozitului care genereaza gaz. Puturile de gaz sunt amplasate simetric si la distanta egala intre ele (de cca. 50 m). Acestea sunt amplasate cat mai

of 246


aproape de caile de circulatie, iar distanta de la puturi pana la limita exterioara a corpului depozitului este de 45 m, pentru a cuprinde in zona de aspiratie si marginea depozitului.

Puturile de gaz sunt etanse, pentru a nu permite patrunderea aerului in interior; fiind rezistente pentru a suporta tasarea corpului depozitului.

Putul de gaz este alcatuit dintr-un filtru vertical cu diametrul de 80 cm, pozitionat in interiorul corpului depozitului, realizat din pietris sau criblura, si in care este inglobata conducta perforata de PVC cu diametrul interior de 200 mm.

Fiecare put de extractie a gazului este conectat la statia de colectare a gazului prin intermediul unei conducte de captare.

Conductele de captare si transport a gazului de la puturile forate la substatia de gaz sunt din PEID DN 90 mm PN6, si sunt instalate cu o panta de 5% fata de statia de colectare a gazului, pentru a se evacua apa provenita din condens in interiorul conductei. Lungimea totala a conductelor de la colectarea gazului de pe depozitul existent Pascani este de 1150 m. Conductele individuale sunt conectate la statia de colectare a gazului, iar prin intermediul unei conducte principale de eliminare a gazului se face legatura cu sistemul de ardere (facla).

Panta acestei conducte principale este de 0,5% pentru a putea evacua particulele minerale din condensat. Conducta principala este din PEID DN 200 mm PN6, iar lungimea ei este de 16 m. Conducta se instaleaza la adancimi mai mari decat adancimea de inghet specifica zonei, dar nu la mai putin de 80 cm fata de nivelul terenului.

Statia de colectare a gazului se afla in interiorul unui container cu dimensiunile de 6,00 m x 2,50 m x 2,50 mm. Conform standardelor nationale, infrastructurile care includ statii de colectare a gazului sunt complet etansate si prevazute cu sisteme de ventilare (cel putin doua ferestre cu gratii pentru aerisire de 50 x 50 cm), iar accesul personalului neautorizat este strict interzis. In interiorul conductei principale de evacuare la nivelul minim se instaleaza separatorul de condens, oferind posibilitatea scurgerii apei condensate intr-un recipient cu diametrul de 1 m.

Statia de ardere a gazului se instaleaza ca o unitate compacta intr-un container standard ISO. Aceasta are un design compact si este formata in principal din unitatea suflanta si unitatea de combustie controlata.

Statia are o flacara inchisa, ceea ce ofera o eficienta ridicata combustiei care are loc la temperaturi de peste 850°C, asigurand astfel concordanta cu reglementarile privind emisiile.

Sistem de colectare a levigatului

Pentru colectarea si evacuarea levigatului acumulat in corpul depozitului amenajat se va utiliza o pompa submersibila mobila echipata cu conducta flexibila de refulare care va functiona astfel:

- Putul de gaz va fi construit astfel incat sa permita accesul periodic in interiorul putului

pana la baza depozitului, a unei pompe submersibile pentru apa uzata, de unde levigatul

acumulat poate fi aspirat si evacuat catre bazinul vidanjabil din incinta;

of 246


- Nivelul liber al levigatului din put va fi determinat cu ajutorul unui „aparat de masura nivel

ape subterane‖ – frecventa masuratorilor va fi determinata de operator prin interventiile

periodice efectuate si va fi actualizata de cate ori este nevoie;

- Conducta flexibila a fost dimensionata astfel incat sa asigure transportul levigatului de la

orice put de colectare din incinta pana la bazinul vidanjabil din incinta;

- Operatorul va asigura vidanjarea bazinului si transportul levigatului catre statia de

epurare levigat din cadrul Centrului de Management al Deseurilor Tutora.

Sistemul de colectare si evacuare a apelor pluviale

Apele pluviale de pe suprafata depozitului neconform Pascani sunt preluate de catre stratul drenant si conduse in santuri perimetrale ( pavate cu placi prefabricate 500x500x50 mm ) amplasate la baza taluzului depozitului de deseuri. Santul perimetral de la baza depozitului in lungime de 575 m si santul colector ape pluviale in lungime de 75 m sunt executate in sapatura deschisa. Sectiunea santului perimetral este trapezoidala si are urmatoarele caracteristici: hmin = 0.50m, b = 0.50m, B = variabil.

Apele pluviale astfel colectate sunt deversate in Paraul Ermolea printr-o rigola amenajata, aflat la o distanta de 75 m, in partea de vest a amplasamentului, acesta fiind afluent al raului Siret.

Instalatii de monitorizare

Supravegherea impactului pe care depozitul il are asupra panzei freatice se face prin executarea a 3 puturi de monitorizare a apelor subterane, din care se vor putea preleva periodic probe de apa.

Puturile se executa astfel: se sapa mai intai pana la adancimea finala, dupa care se cimenteaza la suprafata pe o distanta de 3-4 m. Urmeaza introducerea conductei din PEID DN 110, formarea filtrului de pietris. Se vor recolta probe de apa, urmand ca la final puturile sa fie inchise cu un capac de siguranta.

Drumuri de acces si imprejmuirea amplasamentului

Accesul la terasa depozitului pentru monitorizarea comportarii in timp se face pe drumul de acces din placi prefabricate din beton 5.00x3.00x2.00 m. Lungimea drumului de acces in incinta depozitului este de L=10 m iar lungimea drumului de acces pe terasa depozitului este de L= 150 avand panta de 8% .

Prin intermediul drumurilor la terasa depozitului se faciliteaza accesul la puturile de gaz. Trecerea utilajelor peste canalul perimetral se face prin intermediul unor podete din beton.

Imprejmuirea incintei se realizeaza cu gard din plasa zincata. Lungimea totala a gardului este de 630 m.

4.1.4.5 Inchiderea depozitului neconform Targu Frumos - Adancata

Lucrarile de inchidere a depozitului vor presupune relocarea deseurilor in scopul pregatirii depozitului pentru inchidere, compactarea masei deseurilor prin trecerea succesiva cu un

of 246


buldozer, de 3-5 ori. Deseurile voluminoase precum deseurile de echipamente electrice si electronice, bateriile, acumulatorii, anvelopele uzate, deseurile feroase, deseurile de mobilier sau din constructii si demolari, vor fi indepartate pentru a facilita compactarea masei deseurilor. De asemenea vor fi indepartate deseurile usoare (mase plastice) de pe platforma si taluzele depozitului, inainte de inceperea inchidereii propriu-zise. Gropile existente din corpul depozitului se vor nivela prin umplerea cu pamant si compactare.

Depozitul de deseuri urban neconform Targu Frumos va fi inchis prin implentarea unui sistem complet de acoperire dupa cum urmeaza:








Biogazul din depozitul de deseuri neconform Targu Frumos este colectat cu ajutorul unei instalatii de captare care cuprinde:





Pentru evacuarea gazelor din depozit, vor fi forate 4 puturi prin masa de deseuri, care sunt pozitionate in mod uniform in corpul depozitului care genereaza gaz. Puturile de gaz sunt amplasate simetric si la distanta egala intre ele (de cca. 50 m). Acestea sunt amplasate cat mai aproape de caile de circulatie, iar distanta de la puturi pana la limita exterioara a corpului depozitului este de 45 m, pentru a cuprinde in zona de aspiratie si marginea depozitului.


of 246




Conductele de captare si transport a gazului de la puturile forate la substatia de gaz sunt din PEID DN 90 mm PN6, si sunt instalate cu o panta de 5% fata de statia de colectare a gazului, pentru a se evacua apa provenita din condens in interiorul conductei. Lungimea totala a conductelor de la colectarea gazului de pe depozitul existent Targu Frumos este de 320 m. Conductele individuale sunt conectate la statia de colectare a gazului, iar prin intermediul unei conducte principale de eliminare a gazului se face legatura cu sistemul de ardere (facla).






Pentru a pompa in mod activ levigatul din corpul de deseuri, putul de colectare a levigatului va fi construit pentru a pozitiona o pompa in interior. Levigatul va fi trimis la un rezervor de colectare (bazin etans vidanjabil) printr-o conducta de refulare din PEID Dn 50 mm avand o lungime de L=115 m. Rezervorul va fi golit cu ajutorul unui vehicul special, iar levigatul colectat va fi transportat la depozitul din Tutora si tratat in statia de tratare a levigatului.


Apele pluviale de pe suprafata depozitului neconform Targu Frumos sunt preluate de catre stratul drenant si conduse in santuri perimetrale ( pavate cu placi prefabricate 500x500x50 mm ) amplasate la baza taluzului depozitului de deseuri. Santul perimetral in lungime de 465.00 m si santul colector ape pluviale in lungime de 5.00 m sunt executate in sapatura deschisa. Sectiunea santului perimetral este trapezoidala si are urmatoarele caractersitici: hmin = 0.50m, b = 0.50m, B = variabil.

of 246


Apele pluviale astfel colectate sunt evacuate in panza de apa freatica printr – un bazin de scurgere. Fundul bazinului de scurgere in apa freatica are un coeficient de permeabilitate de cel putin 1x10-4 m/s. Intre apa freatica si bazinul de scurgere nu exista nici un strat de sol impermeabil. In bazinul de scurgere in apa freatica nu se acumuleaza frunze din tufisuri sau copaci. Este interzisa inierbarea bazinului. Marginile bazinului de scurgere se fixeaza cu piatra cubica sau dale de piatra perforata. Zona de acces a apei in bazinul de scurgere este bine intarita , pentru a se asigura rezistenta pe termen lung.





Accesul la terasa depozitului pentru monitorizarea comportarii in timp se face pe drumul de acces din placi prefabricate din beton 5.00x3.00x2.00 m. Lungimea drumului de acces in incinta depozitului este de 20 m iar drumul de acces pe terasa depozitului este de 50 m avand panta de 8% .


Imprejmuirea incintei se realizeaza cu gard din plasa zincata. Lungimea totala a gardului este de 540.00 m.

4.1.4.6 Inchiderea depozitului neconform Harlau


Depozitul de deseuri urban neconform Harlau va fi inchis prin implentarea unui sistem complet de acoperire dupa cum urmeaza:


of 246








Biogazul din depozitul de deseuri neconform Harlau este colectat cu ajutorul unei instalatii de captare care cuprinde:





Pentru evacuarea gazelor din depozit, vor fi forate 7 puturi prin masa de deseuri, care sunt pozitionate in mod uniform in corpul depozitului care genereaza gaz. Puturile de gaz sunt amplasate simetric si la distanta egala intre ele (de cca. 50 m). Acestea sunt amplasate cat mai aproape de caile de circulatie, iar distanta de la puturi pana la limita exterioara a corpului depozitului este de 45 m, pentru a cuprinde in zona de aspiratie si marginea depozitului.




Conductele de captare si transport a gazului de la puturile forate la substatia de gaz sunt din PEID DN 90 mm PN6, si sunt instalate cu o panta de 5% fata de statia de colectare a gazului, pentru a se evacua apa provenita din condens in interiorul conductei. Lungimea totala a conductelor de la colectarea gazului de pe depozitul existent Harlau este de 830.00 m. Conductele individuale sunt conectate la statia de colectare a gazului, iar prin intermediul unei conducte principale de eliminare a gazului se face legatura cu sistemul de ardere (facla).

of 246







Pentru colectarea si evacuarea levigatului acumulat in corpul depozitului amenajat se va utiliza o pompa submersibila mobila echipata cu conducta flexibila de refulare care va functiona astfel:

- Putul de gaz va fi construit astfel incat sa permita accesul periodic in interiorul putului

pana la baza depozitului, a unei pompe submersibile pentru apa uzata, de unde levigatul

acumulat poate fi aspirat si evacuat catre bazinul vidanjabil din incinta;

- Nivelul liber al levigatului din put va fi determinat cu ajutorul unui „aparat de masura nivel

ape subterane‖ – frecventa masuratorilor va fi determinata de operator prin interventiile

periodice efectuate si va fi actualizata de cate ori este nevoie;

- Conducta flexibila a fost dimensionata astfel incat sa asigure transportul levigatului de la

orice put de colectare din incinta pana la bazinul vidanjabil din incinta;

Operatorul va asigura vidanjarea bazinului si transportul levigatului catre statia de epurare levigat din cadrul Centrului de Management al Deseurilor Tutora.


Apele pluviale de pe suprafata depozitului neconform Harlau sunt preluate de catre stratul drenant si conduse in santuri perimetrale ( pavate cu placi prefabricate 500x500x50 mm ) amplasate la baza taluzului depozitului de deseuri. Santul perimetral de la baza depozitului inclusiv rigola pluviala de langa drumul de acces pe terasa depozitului au o lungime de 800.00 m si sunt executate in sapatura deschisa. Sectiunea santului perimetral este trapezoidala si are urmatoarele caractersitici: hmin = 0.50m, b = 0.50m, B = variabil.

Apele pluviale astfel colectate sunt evacuate in panza de apa freatica printr – un bazin de scurgere. Fundul bazinului de scurgere in apa freatica are un coeficient de permeabilitate de cel

of 246


putin 1x10-4 m/s. Intre apa freatica si bazinul de scurgere nu exista nici un strat de sol impermeabil. In bazinul de scurgere in apa freatica nu se acumuleaza frunze din tufisuri sau copaci. Este interzisa inierbarea bazinului. Marginile bazinului de scurgere se fixeaza cu piatra cubica sau dale de piatra perforata. Zona de acces a apei in bazinul de scurgere este bine intarita , pentru a se asigura rezistenta pe termen lung.





Accesul la terasa depozitului pentru monitorizarea comportarii in timp se face pe drumul de acces din placi prefabricate din beton 5.00x3.00x2.00 m. Lungimea drumului de acces in interiorul incintei depozitului este de 11 m iar drumul de acces pe terasa depozitului are o lungime de 250 m avand panta de 8%.


Imprejmuirea incintei se realizeaza cu gard din plasa zincata. Lungimea totala a gardului este de 580.00 m.

4.1.4.7 Inchiderea depozitului neconform Tomesti

Inchiderea depozitului neconform de la Tomesti a fost parte a unui proiect local dezvoltat de Primaria Municipiul Iasi si finantat de autoritatile central in cadrul unei Conventii de Finatare.

Acest obiectiv de investitii nu a fost demarat niciodata si este inclus in acest proiect in cadrul aplicatiei de finantare din POS Mediu.


Depozitul de deseuri urban neconform Tomesti va fi inchis prin implementarea unui sistem complet de acoperire dupa cum urmeaza:

Strat suport care va avea o grosime de minim 0,30 m;

of 246


Peste acest strat se va asterne un geocompozit de drenaj pentru gazul de depozit (geogrila cu geotextil pe ambele fete). Imbinarea fasiilor se face prin suprapunere pe minim 20 cm;

Etansarea calotei depozitului de deseuri se va executa cu un geocompozit bentonitic. Fasiile de geocompozit se vor imbina prin suprapunere pe minim 0,20 m;

Urmatorul strat, cel pentru colectarea si evacuarea apei pluviale din infiltratii, se realizeaza dintr-un material geocompozit geogrila de drenaj si geotextil la interfata cu stratul de pamant de umplutura;

Acoperirea cu pamant se va face pe o grosime de minim 0,85 m; Stratul vegetal va avea o grosime de minim 0,15 m, pe toata suprafata. Toata suprafata

va fi insamantata cu gazon; Respectarea pantelor de inchidere si profilare a depozitului in asa fel incat sa se previna

erodarea acestora in perioadele ploioase, respectandu-se panta maxima de 1:3 si minima de 1:20;

Prevederea de santuri perimetrale ( pavate cu placi prefabricate 500x500x50 mm ) amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului si posibilitatea de descarcare a acestor ape de ploaie in santurile existente din zona. Sistem perimetral de colectare a apei pluviale in lungime 1718 m;

Prevederea de panouri avertizoare in zona depozitului de deseuri cu rol de atentionare asupra tipurilor de utilaje care au posibilitatea de a patrunde in zona depozitului;

Imprejmuire. Sistemul de colectare si indepartare a gazului din depozit

In scopul consolidarii sistemului de captare existent sunt propuse un numar de 36 puturi pentru colectarea biogazului. Adancimea de forare este diferita in functie de pozitia acestora.

Puturile pentru colectarea gazelor Dn 800 mm se vor executa inainte de sistematizarea deseurilor in depozit si se vor ridica pe masura ce se executa celelalte lucrari.

Gazul captat este transportat la instalatia de ardere a gazului (statia de control, suflante, arzator cu facla si camin colectare condens) prin intermediul unui sistem de conducte din PEHD cu diametre variind intre 90 si 160 mm, cu o lungime de aproximativ 6.800 m.

Sistemul de colectare si inmagazinare a levigatului

Pentru colectarea levigatului s-a propus un dren colector amplasat pe latura de nord a depozitului, sub piciorul taluzului de deseuri. Drenul este o conducta riflata din PEHD, Dn 160 mm, SN 8, perforate pe 2/3 din sectiune. Panta colectorului de levigat este de 1% pe directie vest -est, catre bazinul colector.

Evacuarea levigatului din drenul colector se va face gravitational in bazinul colector pentru levigat.

Transeea de pozare a drenului de levigat va avea o latime de minim 0,50 m, si o adancime mai mare de 0,50 m. Stratul drenant se va realiza din pietris sort 16-32 si va fi imbracat intr-un geotextil.

of 246


Bazinul colector pentru levigat are o capacitate de 150 mc. Din acest bazin levigatul este vidanjat si transportat la statia de epurare cu ozmoza inversa a depozitului conform de la Tutora.


In vederea colectarii apelor meteorice de pe amplasamentului depozitului, sunt prevazute canale de garda.

Canalele de garda sunt lucrari hidrotehnice cu rolul de a colecta apele pluviale de pe taluzurile exterioare ale depozitului inchis definitiv si de pe carosabilul drumurilor de acces si tehnologice betonate si de a le transporta catre punctele de evacuare. Lungimea totala a canalelor de garda este de 1.718 m.

Canalele de garda vor fi pereate si executate cu pante care sa asigure curgerea apelor gravitational si vor fi prevazute unde este cazul cu lucrari hidrotehnice (caderi, camine de decantare, podete). Apele din precipitatii scurse pe taluzul depozitului inchis vor fi evacuate gravitational in doua puncte, in partea vestica - emisar natural raul Vamasoaia respectiv in partea nord-estica – canal colector pentru apele pluviale existent.

Drumurile tehnologice aferente exclusiv depozitului care se inchide definitiv, se vor amenaja astfel:

De 1 - drum de acces pe depozit: in continuarea actualului drum de acces la depozit care este betonat, pana pe calota superioara a acestuia. Carosabilul drumului tehnologic De 1 va avea o fundatie din balast cilindrat cu grosimea de 30 cm dupa cilindrare asezata pe o geogrila bietirata. Imbracamintea rutiera va fi din dale trapezoidale din beton rutier clasa BcR 3,5 cu grosime de 20 cm, asezate pe hartie Kraft si strat de egalizare din nisip, 2 cm.

De 2 - drum perimetral: pe tot perimetrul depozitului la baza taluzului acestuia. Este un drum pietruit care va asigura accesul la instalatiile de monitorizare (puturi de observatie hidrogeo, puturi de captare gaz, canale de garda). Structura acestuia este dupa cum urmeaza: geogrila bietirata, strat anticapilar din nisip cu g=2cm, fundatie din balast cu g = 25 cm, piatra sparta cu g=15 cm, macadam cu g=8cm. Sectiunea drumului de acces are latimea partii carosabile de 3,50 m cu acostamente de 0,75 m.

4.1.5 Prognozarea impactului


In perioada de constructie si amenajare a depozitului si statiei de sortare Tutora se pot manifesta diferite forme de impact direct sau indirect, mai mult sau mai putin semnificative, temporare sau definitive.

In faza de constructie nu se prognozeaza niciun impact negativ asupra apelor de suprafata sau freatice din zona.

Impactul asupra calitatii apei freatice

of 246


In raport cu conditiile climatice si cu de modul de amenajare si exploatare al depozitului se apreciaza ca nu exista posibilitatea de patrundere a levigatului in panza freatica datorita impermeabilizarii fundului depozitului la nivelul standardelor nationale si europene (HG 349/2005 si Ord. MAPM 757/2004 - Directiva Consiliului Europei 1999/31/EC).

Tinand cont de caracteristicile geometrice, geotehnice si hidrogeologice ale amplasamentului, ca si de volumul de pamant necesar realizarii digurilor perimetrale, s-a adoptat solutia executiei depozitului semiingropat.

Integritatea impermeabilizarii de fund se va asigura astfel incat nu va exista un impact asupra calitatii apei freatice.

Pe amplasament vor exista si alte potentiale surse de poluare a apelor subterane, precum depozitele de combustibil sau canalizarea de ape uzate tehnologice si menajere. Realizarea lor conform proiectului, ca si controlul periodic al functionarii acestora, conform programului de monitoring tehnic, va permite eliminarea oricaror riscuri de impact asupra apei subterane.

Impactul asupra regimului de curgere al apei de suprafata

Acest proiect nu va avea impact asupra regimului de curgere al apei de suprafata.

Impactul asupra calitatii apei de suprafata

Schema de epurare selectiva a apelor uzate rezultate din activitatea depozitului, sustine ideea unui impact minim asupra calitatii apei de suprafata, in conditiile unei exploatari corecte a procesului.

Proiectul prevede urmatoarele instalatii:

statia de epurare a levigatului; statia de epurare ape uzate menajere si reziduale; separator de produse petroliere pentru apele meteorice de pe platforma incintei.

In caz de avarie la statia de epurare a levigatului, apele vor fi descarcate intr-un bazin tampon de unde vor fi reintroduse in procesul de epurare.

Efectele in cazul descarcarii accidentale a unor ape uzate neepurate (levigat, menajere, tehnologice)

Teoretic, exista riscul descarcarii de ape uzate neepurate, datorita unor eventuale defectiuni la statiile de epurare. Deoarece prin proiect este prevazut un bazin de retentie pentru levigat si apele uzate tehnologic cu o capacitate de stocare de 4 zile, in cazul unor defectiuni la statia de epurare, nu exista riscul deversarii acetor ape in mediul natural.

Masuri suplimentare de protectie a calitatii apelor subterane

Lucrarile proiectate pentru amenajarea depozitului au urmarit sa asigure protectia tuturor apelor subterane, prin evitarea exfiltratiilor din depozit. Aceste lucrari, constau in principal din:

impermeabilizarea de fund si a taluzelor depozitului; colectarea levigatului din depozitul de deseuri printr-un sistem de drenaj amplasat

deasupra hidroizolatiei de fund;

of 246


includerea unei hidroizolatii in acoperisul depozitului, in zonele care au atins cota finala de depozitare, care sa impiedice patrunderea apei din precipitatii in masa de deseuri in scopul reducerii debitului de levigat din depozit;

pentru colectarea apelor pluviale cazute pe suprafata depozitului dupa inchidere se va executa un sistem de drenaj din pietris spalat cu continut de carbonat de calciu mai mic de 10%;

un canal de garda pe intreg perimetrul depozitului pentru evitarea infiltrarii in depozit a apelor pluviale scurse de pe suprafetele invecinate si de pe taluzurile exterioare ale digului perimetral;

urmarirea calitatii apei subterane prin intermediul stationarelor (foraje) hidrogeologice;

Pentru celelalte activitati, in scopul protectiei apelor subterane, se au in vedere masuri precum:

colectarea prin canalizare a tuturor apelor uzate produse in instalatiile auxiliare depozitului propriu-zis si aflate pe platforma tehnologica, pentru evitarea infiltrarii lor in panza freatica;

epurarea acestor ape in statia de epurare cu osmoza inversa; colectarea apelor uzate menajere de la grupurile sanitare ale corpului administrativ si a

celorlalte cladiri si conducerea lor spre statia de epurare ape menajere; prevederea unui separator de hidrocarburi in sistemul de colectare a apelor pluviale

provenite de pe platforma betonata din incinta.

In raport de conditiile climatice si de modul de amenajare si exploatare al depozitului se apreciaza ca nu exista posibilitatea de patrundere a levigatului in panza freatica datorita impermeabilizariide fund a depozitului la nivelul standardelor nationale si europene (HG 349/2005 care aproximeaza Directiva Consiliului Europei 1999/31/EC si Ord. MAPM 757/2004).

Pe amplasament vor exista si alte potentiale surse de poluare a apelor subterane, precum canalizarea de ape uzate tehnologice si menajere. Realizarea lor conform proiectului, ca si controlul periodic al functionarii acestora, conform programului de monitoring tehnic, va permite eliminarea oricaror riscuri de impact asupra apei subterane. Impact direct nul.

4.1.5.2 Statia de transfer Baltati

Statia de transfer Baltati se va afla in bazinul hidrografic al raului Calmatui.

Cel mai important curs de apa ce trece prin apropierea statie de transfer este raul Calmatui, aflat la o distanta de ~3,5 km. Raul Calmatui cu un bazin hidrografic de 670 km2 si o lungime de 57 km la intrarea in judet insumeaza la varsarea in Dunare o suprafata totala de bazin de 1460 km2 si o lungime de 144 km. Debitul mediu multianual de apa la varsare este de 1.50 m3/s. Un alt curs de apa, aflat la o distanta de ~ 2 km este Paraul Puturos.

Atat in perioada de executie, cat si in perioada de exploatare nu vor exista surse de poluare a apelor de suprafata sau subterane.

Principalele surse de poluare a apelor in faza de executie sunt reprezentate de:

deversari accidentale de ape uzate menajere provenite de la organizarea de santier;

scurgeri accidentale de uleiuri, hidrocarburi provenite de la echipamentele si

of 246


utilajele folosite.

Pentru protectia calitatii apelor vor fi luate urmatoarele masuri, in faza de executie:

echiparea organizarii de santier cu cabine ecologice etanse si descarcarea periodica a acestora;

folosirea echipamenetelor si utilajelor performanente, corespunzatoare si verificarea periodica a acestora.

organizarea de santier nu va fi amplasata in apropierea apelor de suprafata.

Sursele potentiale de impurificare a apelor in perioada de exploatare vor fi reduse la minim prin executia retelei de canalizare interna, a separatorului de hidrocarburi si a bazinului vidanjabil.

Pentru protectia calitatii apelor se vor lua urmatoarele masuri:

colectarea apelor uzate menajere prin reteaua de canalizare menajera interna si deversarea lor in bazinul vidanjabil etans, de unde vor fi colectate si transportate la cea mai apropiata statie de epurare;

preepurarea apelor pluviale in separatorul de hidrocarburi prevazut, inainte de deversarea acestora in mediul natural;

pastrarea curateniei pe amplasament.

4.1.5.3 Statia de transfer si sortare Ruginoasa

In perioada de constructie, apele subterane pot fi afectate doar in cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilajele si mijloace auto angrenate in activitatile de santier.

Executia lucrarilor de constructii nu necesita deversarea unor deseuri sau produse secundare pe suprafata solului si nici de ape uzate, care ar putea duce la poluarea apelor subterane.

Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind decopertate si apoi tratate pentru neutralizaea poluantului, fiind astfel evitata eventualitatea poluarii cursurilor de ape sau a stratelor freatice cu produse petroliere.

Prin urmare, nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra apelor de suprafata si subterane, in faza de constructie.

In perioada de exploatare impactul asupra apelor subterane si de suprafata este nesemnificativ, avand in vedere modul de colectare si evacuare a apelor uzate, prevazut in proiect.

Platformele de acces si cele tehnologice vor fi betonate, prin urmare, impactul asupra apelor subterane, in cazul unor scurgeri accidentale de poluanti, este redus.

Masuri de protectie a calitatii apelor

of 246


Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de constructie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In activitatile de organizare de santier se vor normativele de protectia mediului. Pentru prevenirea scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitatii, intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor tehnice, la ateliere specializate.

Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa, se vor lua urmatoarele masuri:

optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de constructie preluat din gropi de imprumut

imprejmuirea incintelor inca din faza incipienta de constructie

monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei

verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor

respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se executa.

In perioada de exploatare masurile pentru protectia apelor sunt:

betonarea platformelor de acces si a platformelor tehnologice

colectarea apelor uzate menajere printr-o retea de canalizare in sistem inchis si stocarea acestora intr-un bazin etans vidanjabil

evacuarea periodica a apelor uzate menajere prin vidanjare si transportul acestora la statii de epurare;

preepurarea apelor pluviale prin separatoare de hidrocarburi, inainte de evacuarea acestora de pe amplasament.

4.1.5.4 Inchiderea depozitelor neconforme

Principala sursa de poluare a apei freatice o reprezinta levigatul si scurgerile de apa pe suprafata deseurilor. Levigatul se formeaza atunci cand apa din precipitatii sau apa rezultata din deseurile depozitate patrunde prin corpul depozitului si ajunge la baza acestuia. Avand in vedere ca terenul pe care se afla depozitul este plan, frecvent pe suprafetele libere apar acumulari de apa din precipitatii. Aceasta sursa de poluare va fi eliminata prin inchiderea depozitului.

In perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitului, apele subterane pot fi afectate doar in cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilajele si mijloace auto angrenate in activitatile de santier. Eventualele scurgeri de hidrocarburi pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind decopertate si apoi tratate pentru neutralizarea poluantului, fiind astfel evitata eventualitatea poluarii stratelor freatice cu hidrocarburi.

of 246


Lucrarile de inchidere prevad realizarea unor santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului.

Prin inchiderea depozitelor neconforme, in conformitate cu prevederile proiectului si prin respectarea HG 349/2005, a Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. nr. 757/2004, se preconizeaza un impact pozitiv asupra factorului de mediu apa, tinand cont ca se va asigura diminuarea semnificativa a impactului existent la ora actuala asupra apelor subterane, prin patrunderea in masa acestora a levigatului. Acest lucru va putea fi pus in evidenta prin forajele de monitorizare, care se vor executa pe amplasamentul depozitului inchis.

Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de executie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In activitatile de organizare de santier se vor respecta normativele de protectia mediului. Pentru prevenirea scurgerilor accidentale de hidrocarburi, care pot fi antrenate de precipitatii, intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor tehnice, la ateliere specializate.

Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa, se vor lua urmatoarele masuri:

verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor;

respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se executa;

prevederea de santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului;

monitorizarea panzei de apa freatica prin executarea unor foraje de monitorizare.

Prin respectarea prevederilor proiectului se vor asigura toate conditiile de protectia mediului, fiind prevazute masuri de prevenire si diminuare a impactului activitatilor propuse asupra apelor subterane si de suprafata.

4.2 Aer

4.2.1 Date climatice

Teritoriul judetului Iasi apartine zonei de climat temperat – continental pronuntat, aflat sub influenta anticiclonilor atlantic si euro-asiatic.

Radiatia solara globala, cu valori medii de 116 kcal/cm2 are o distributie neuniforma in cursul anului. 40% din total revine perioadei de vara (iulie = 17 kcal/cm2), in timp ce iarna se realizeaza doar 10% (ianuarie = 2.2 kcal/cm2).

Temperatura medie anuala a aerului este cuprinsa intre 8°C si 9°C in vest si sud si intre 9°C si 10°C in nord si nord-est, scazand odata cu cresterea altitudinii.

of 246


Cele mai mari valori medii lunare se inregistreaza in iulie (18°C- 20°C in zonele inalte si 20°C -21,5°C in zonele joase), iar cele mai mici valori se inregistreaza in ianuarie (- 3°C - 4°C si chiar sub - 4°C pe vai).

Durata de stralucire a soarelui atinge 2000 ore anual, repartizate intre 200 si 290 de zile; la Cotnari se inregistreaza 2076 ore de stralucire in timp ce la Iasi, doar 1953 ore de stralucire a soarelui;

Caracterul continental e pus in evidenta de valorile extreme ale temperaturilor: 40°C la Iasi (in iulie, 1909) si -32,3°C la Podu Iloaiei (in ianuarie, 1963), rezultand o amplitudine de 72,3°C. Temperaturile de peste 5°C incep de la 23 martie si dureaza pana spre 11 noiembrie, iar cele ce depasesc 10°C se inregistreaza intre 11 aprilie si 20 octombrie (180 -185 zile), aceasta fiind si perioada de dezvoltare optima a culturilor agricole.

O caracteristica termica specifica intervalului noiembrie - martie este inghetul, care se produce, in medie, toamna in octombrie si primavara in aprilie, numarul mediu al zilelor cu inghet fiind de 110. Cel mai timpuriu inghet s-a inregistrat la 10 septembrie, iar cel mai tarziu la 21 mai. In mod obisnuit, primul inghet se produce in jurul datei de 14 octombrie, la Iasi, iar ultimul la 20 aprilie. In dealurile cu inaltimi mai mari de 350 m se inregistreaza peste 120 zile cu inghet si peste 40 zile de iarna, iar in dealurile si culoarele de vale, cu altitudini mai mici de 350 m, numarul mediu al zilelor cu inghet este 110.

In perioada calda a anului se inregistreaza in medie 85 zile de vara cu temperaturi maxime egale sau mai mari de 25°C si 23 zile tropicale cu temperaturi maxime egale sau mai mari de 30°C.

Umezeala relativa a aerului are valori medii anuale de 75 - 76 % in zona inalta din vest si sud si 74 % in zona joasa din est. Cele mai mari valori lunare depasesc 85 – 90 % iarna, iar cele mai reduse coboara pana la 64 - 65% vara. Important de mentionat este deficitul de umiditate din aer care se inregistreaza in aprilie - mai (67 - 66%), influentand negativ dezvoltarea vegetatiei.

Nebulozitatea este direct influentata de temperatura si umezeala aerului, valoarea medie anuala variind de la 5 zecimi la 6,5 zecimi, cele mai mari valori medii lunare inregistrandu-se iarna (peste 7 zecimi). Ca urmare, durata efectiva de stralucire a soarelui variaza intre 1900 si 2000 ore/an in zonele inalte din vest si sud si intre 2000 si 2100 ore/an in zona campiei colinare. In cadrul acestor zone se inregistreaza valori mai reduse pe vaile principale si pe Coasta Iasilor, respectiv sub 1900 ore/an in vest si sud si intre 1900 - 2000 ore/an pe vaile din campie.

Precipitatiile atmosferice care cad pe teritoriul judetului variaza de la 450 - 500 mm in medie pe an la limitele de nord - est si sud, la 550 mm in zona de contact dintre zona inalta si campia colinara si peste 600 mm in zonele inalte din vest si sud.

In timpul anului, regimul precipitatiilor este de asemenea neuniform, inregistrandu-se cantitati mari in mai si iunie, uneori si iulie (65 - 75 mm in medie) si mici in decembrie - martie (25 - 35 mm in medie). In proportie de 70% ele cad sub forma de ploaie, cu exceptia intervalului din ultima decada a lunii noiembrie, pana in ultima decada a lunii martie, cand se inregistreaza 34 - 42 zile cu ninsoare. Din totalul precipitatiilor, 35 - 40% cad vara, 23 – 30% primavara, 17-23% toamna si 10-17% iarna.

of 246


Caracteristic pentru regimul pluviometric al judetului este atat abundenta cat si deficitul de precipitatii, ambele fenomene avand influente negative asupra economiei, mai ales in zona campiei colinare. In acest sens mentionam aversele torentiale, cand, intr-un timp scurt, se inregistreaza cantitati ce depasesc cu 50 - 60% din suma lunii respective. Astfel, valoarea maxima cazuta in 24 ore a inregistrat la Iasi, 136,7 mm, si la Podu Iloaiei, 128,2 mm, la 25 august 1970.

In cursul unui an sunt, in medie, 190 de zile fara precipitatii, iar gruparea lor in perioada vegetativa a culturilor, are influente negative asupra recoltelor.

Precipitatiile sub forma de ninsoare din perioada rece a anului, inregistreza un numar mediu de 40 zile la Iasi, 33 la Cotnari, 31 la Podu Iloaiei.

Vanturile care bat pe teritoriul judetului se caracterizeaza prin fluctuatii mari de directie si viteza, fiind determinate atat de circulatia generala a maselor de aer cat si de orientarea reliefului.

Cele mai mari frecvente medii anuale le au vanturile dinspre nord - vest (23,3 % la Iasi, 29 % la Cotnari) urmate de vanturile dinspre est (14,2 %), vest (9,4 %), sud-est (8,1 %) si nord (7,2 %), la Iasi, si dinspre nord (12 %), sud (11 %), sud - vest (10%) si sud -est (9%) la Cotnari.

Cele mai mici frecvente le au vanturile dinspre nord - est (3,8% la Iasi si 2% la Cotnari).

Calmul atmosferic are valori relativ ridicate (22,8 % la Iasi, 22% la Cotnari), indicand conditii de adapost aerodinamic.

Viteza vanturilor a inregistrat valori medii de 5,9 m/s la Iasi si 4,6 m/s la Cotnari pe directia dominanta de nord - vest. Viteze medii ridicate s-au mai inregistrat la Iasi dinspre nord (4,8 m/s), sud-est (4,5 m/s) si sud (4,7 m/s), iar la Cotnari dinspre nord (3,5 m/s),sud - est (3,1 m/s), sud si vest (2,9 m/s).

of 246


Figura 4.2-1: Viteza medie anuala a vantului (1961-2000)

of 246


4.2.2 Calitatea aerului

Prin radiografierea starii de calitate a factorilor de mediu la nivelul judetului Iasi in anul 2009, in cadrul raportului privind starea factorilor de mediu in judetul Iasi pentru anul 2009, se subliniaza o serie de vulnerabilitatii ale starii de calitate a aerului, dupa cum urmeaza:

Vulnerabilitatea este data de depasirea concentratiilor maxim admise la indicatorul pulberi in suspensie – PM 10. Pulberile in suspensie (PM10 ), monitorizate in statiile automate din aglomerarea Iasi, constituie singurul poluant care depaseste valoarea limita prevazuta in legislatie.

Aglomerarea Iasi este poluata cu pulberi, concentratia medie anuala fiind de 48,85 μg/mc,cu o frecventa de depasire a valorii limita zilnice la nivelul intregii aglomerari de 29,56%.

Sursele principale de poluare: transportul, starea precara a cailor rutiere, gradul de salubritate nesatisfacator a acestora indeosebi prin neindepartarea materialului antiderapant, starea tehnica si de curatenie a vehiculelor, santierele de constructii, lucrarile la instalatiile subterane de termoficare si energie electrica, de telefonie, sursele naturale. Pentru reducerea concentratiilor de PM10 la nivelul admis, in anul 2008 a fost elaborat Programul de gestionare a calitatii aerului in aglomerarea Iasi. Programul contine sursele de poluare, masurile necesare, termenele de realizare si entitatile responsabile. La finele anului 2009, programul era in procedura de revizuire ca urmare a faptului ca Romania a fost notificata de catre Comisia Europeana pentru nerespectarea legislatiei privind calitatea aerului.

Tabel 4.2-1: Calitatea aerului in judetul Iasi

of 246


Sursa: Raport privind starea factorilor de mediu in judetul Iasi pentru anul 2009

Principala sursa de emisie de SO2 este arderea din producerea de energie si industria de transformare la SC. CET Iasi SA a carei contributie este de 76,40 %.

Pe locul doi sunt instalatiile de ardere rezidentiale (arderea lemnului in sobe, camine, masini de gatit) care au o contributie de 14,07 % din totalul emisiilor de SO2. Fata de anul 2008 in anul 2009 emisiile masurate de SO2 rezultate din activitatea SC. CET IASI SA – CET I au scazut de la 490 t la 56,7 t.

Principalele surse de emisii de NOx din judet in ordinea contributiei sunt reprezentate de: transportul rutier, arderile din producerea de energie si industria de transformare la SC CET Iasi SA, arderile rezidentiale de lemn in sobe si camine si de procesele industriale.

Emisiile de amoniac rezulta in principal din agricultura, sursa reprezentand-o dejectiile de la cresterea animalelor si ingrasamintele chimice azotoase aplicate (6195,99 t), respectiv 89,69%). Din tratarea si depozitarea deseurilor au rezultat 695,84 t amoniac (10,07 %).

Pulberile in suspensie PM10 monitorizate in statiile automate constituie singurul poluant care depaseste valoarea limita prevazuta in legislatie. Sursele de emisie din judet, rezultate din inventarul de emisii sunt: instalatii de ardere rezidentiale de lemn in sobe si camine, agricultura, transport rutier, producerea de energie si industria de transformare la SC CET Iasi SA, industria metalurgica, fabricarea produselor de ceramica prin ardere. Din inventarul de emisii a rezultat pentru anul 2009 o cantitate de 1769,08 t PM10.

of 246


Aglomerarea Iasi este poluata cu pulberi, concentratia medie anuala fiind de 48,85 μg/mc, cu o frecventa de depasire a valorii limita zilnice la nivelul intregii aglomerari de 29,56%. Cauze ale depasirii VL, pe langa emisiile din inventar, trebuie considerate starea precara a cailor rutiere, gradul de salubritate nesatisfacator a acestora indeosebi prin neindepartarea materialului antiderapant, starea tehnica si de curatenie a vehiculelor, santierele de constructii, lucrarile la instalatiile subterane de termoficare si energie electrica, de telefonie sursele naturale.

In aglomerarea Iasi ozonul s-a masurat in statiile: de fond regional (Copou-Sadoveanu), si industriala (Oancea Tatatasi). Variatia anuala indica valori mai crescute vara iar concentatiile sunt corelate cu temperatura, umiditatea si radiatia solara. In OM 592/2002, care transpune legislatia europeana in domeniu sunt prevazute valori tinta pentru anul 2010 privitor la protectia sanatatii umane de 120 μg/mc ca valoare maxima a mediilor pe 8 ore (medii mobile), valoare care a fost depasita de 9 ori (7 depasiri in aprilie si cate 1 in iunie si iulie) in statia de fond regional Copou-Sadoveanu si de 2 ori in luna aprilie in statia Oancea tatarasi, ceea ce s-a raportat la Agentia Europeana de Mediu (EEA).

Concentratia poluantilor gazosi (SO2, NOx, CO etc.) in aer este situata sub valorile limita pentru protectia sanatatii umane prevazute in OM 592/2002, neinregistrandu-se nici o depasire in cursul anului 2009.

4.2.3 Surse si poluanti generati


4.2.3.1.1 Faza de constructie

Construirea subcompartimentului III din prima celula de depozitare, a statiei de sortare si a statiei TMB consta in lucrari de constructie pentru:

Subcompartimentul III al primei celule de depozitare (lucrari de excavatie, umplutura etc);

anexele necesare pentru exploatarea acesteia;

lucrari perimetrale, drumuri, parcari.

Realizarea subcompartimentului III implica urmatoarele categorii de lucrari:

a) pregatirea patului;

b) amenajarea fundului depozitului, constand in:

hidroizolarea fundului si peretilor laterali ai depozitului;

instalarea sistemului de drenaj al levigatului colectat la baza depozitului;

c) construirea digului de contur.

Sursele potentiale de poluare a aerului sunt datorate:

a) manevrarii pamantului (sapaturi, umpluturi) - emisii de particule in suspensie;

of 246


b) utilajelor angrenate in efectuarea constructiilor,

c) traficului auto de lucru – emisii datorate arderii motorinei in motoarele cu ardere interna si emisii de particule in suspensie datorate antrenarii prafului de pe drumurile de acces de catre rotile vehiculelor;

d) eroziunii eoliene – emisii de particule in suspensie de pe gramezile de pamant descoperite.

Aceste emisii au urmatoarele caracteristici comune:

- sunt emisii la nivelul solului, nedirijate;

- au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe amplasamentelor);

- sunt temporare (dureaza pana la terminarea obiectivului).

Ca in orice santier, activitatile principale vor fi efecuate cu utilaje diverse, in cazul de fata excavatoare, buldozere, screpere, camioane etc.

Toate activitatile importante din faza de constructie reprezinta surse de poluanti atmosferici. Sursele asociate lucrarilor de constructie sunt surse deschise, libere.

Toate aceste utilaje vor genera gaze de esapament continand, suspensii de funingine iar prin circulatia lor pe drumuri de santier vor ridica in aer pulberi sedimentabile – praf.

Poluantul specific fazei de constructie este constituit de particulele in suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzand si particulele cu diametre aerodinamice mai mici de 10 μm (particule inhalabile, care pot afecta sanatatea umana). Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii de poluanti specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul materialelor echipate cu motoare cu ardere interna de tip Diesel: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), compusi organici (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice – HAP, substante cu potential cancerigen).

Cele mai mari consumuri de carburanti vor avea loc in faza de constructie a depozitului volumele de lucrari si consumurile de carburanti pentru etapele de constructie ulterioare fiind cu mult mai reduse.

Utilajele care vor fi utlizate sunt: buldozere, incarcatoare, screpere, excavatoare. Pentru transportul materialelor se vor utiliza autocamioane cu capacitatea de 10 – 20 t.

Emisiile aferente perioadei de constructie vor inceta in momentul inceperii perioadei de operare.

4.2.3.1.2 Faza de operare

Surse potentiale de poluanti emisi in aer sunt urmatoarele:

Lucrari de constructie (deschidere celule/inchidere finala)

Descarcarea/manipularea deseurilor (instalatie de tratare mecano-biologica, statia de sortare si depozit) si compactarea deseurilor in cadrul depozitului

of 246


Descompunerea deseurilor depozitate – emisii de gaze specifice: CO2, CH4, N2 si urme de H2S, compusi organici speciali (inclusiv compusi organici clorurati) si de mercur.

Autovehiculele care vor asigura transportul deseurilor pana la depozitarea finala. Durata de viata a proiectului va fi de 30 de ani, aceasta incluzand constructia, operarea si inchiderea finala. Realizarea depozitului va implica trei etape, care insa nu vor fi decat partial distincte. Astfel, etapa de constructie va include o faza de pregatire distincta cu durata de 2 ani, urmata de etape anuale de constructie pana cand se va atinge capacitatea proiectata.

Etapa de operare a depozitului va include faze zilnice de operare propriu-zisa urmate de inchideri zilnice intermediare si anuale finale ale celulelor (incepand din cel de al patrulea an de la deschidere):

Descarcarea gunoaielor din utilajele de transport;

Impingerea lor in celule,

Compactarea si acoperirea zilnica cu pamant a deseurilor;

Inchiderea finala a celulelor;

Lucrari de constructie a celulei anuale. Etapa de inchidere finala va fi distincta abia dupa epuizarea capacitatii de stocare a depozitului si va include numai inchiderea finala a ultimei celule .

Intrucat lucrarile de constructie si de inchidere a celulelor presupun in principal manevrarea pamantului, aceste situatii vor avea asociate cele mai mari rate de emisie pentru particule si pentru poluantii rezultati din functionarea utilajelor.

Emisii datorate operarii depozitului au urmatoarele caracteristici comune:

- sunt emisii la nivelul solului, nedirijate; - au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe

amplasamentelor); - sunt temporare (dureaza pana la terminarea obiectivului).

Sursele si emisiile de poluanti se prezinta pentru fiecare categorie de lucrari:

Lucrari de constructie (deschidere celule/inchidere zilnica/inchidere finala) Activitatile de inchidere zilnica si finala, cele de construire a celulelor, inchiderea depozitelor care se constituie in surse de poluanti atmosferici sunt asemanatoare celor descrise in faza de constructie. Poluantii specifici sunt reprezentati de particule in suspensie si poluantii specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul materialelor: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) si COV.

Descarcarea/manipularea si compactarea deseurilor:

Prin descarcarea/manipularea si compactarea deseurilor emisiile de particule sunt reduse.

of 246


Prin acoperirea zilnica a deseurilor depozitate cu materiale inerte si umectarea depozitului in perioadele de seceta prelungita se va preveni riscul antrenarii particulelor de praf si a mirosurilor in atmosfera.

In ceea ce priveste poluantii cu impact olfactiv (H2S, mercaptani, etc) concentratiile in emisie vor fi extrem de scazute, iar la distanta la care se gasesc localitatile, concentratiile in aer se vor situa mult sub pragurile olfactive.

Descompunerea deseurilor depozitate

Pentru subcompartimentele 1 si 2 din CMD Tutora au fost realizate fundatia si puturile de gaz pe o inaltime de 3 m, protejate cu conducta de otel de 1 m diametru. Aceeasi masura va fi prevazuta si pentru subcompartimentul 3 inclus in aplicatia de finantare a investitiei prin POS Mediu. Prelungirea puturilor pana la inaltimea finala a depozitului ramane in sarcina operatorului. In prezentul proiect nu vor fi prevazute instalatii de transport si eliminare a gazului de depozit din urmatoarele motive:

Nu exista informatii clare despre cantitatea si calitatea gazului de depozit decat dupa inchiderea corespunzatoare a corpului depozitului cand vor putea fi prelevate si analizate mostre de gaz;

Orice investitie in eliminarea sau valorificarea gazului nu este justificata decat dupa sistarea depozitarii si inchiderea depozitului de deseuri in conformitate cu Normativul tehnic.

Vehiculele care vor asigura transportul deseurilor pana la depozitarea finala.

In vederea reducerii emisiilor provenite de la autovehicule se vor lua urmatoarele masuri:

optimizarea circulatiei vehiculelor de transport deseuri pe suprafata depozitului plantarea unei perdele vegetale de protectie pe conturul depozitului.

Inchiderea finala a depozitului

Sursele de poluare a aerului specifice acestei perioade vor fi asemanatoare celor pentru etapele de inchidere a celulelor in timpul perioadei de operare. Debitele masice de poluanti sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Tabel 4.2-2: Emisii de particule – inchidere – emisii nedirijate

Nr.

crt.

Categorie lucrare/operatie

Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h)

d 30 m d 15 m d 10 m d 2,5 m

of 246


1. Umpluturi 1.518 0.350 0.267 0.149

Emisii din utilajele si mijloacele de transport auto utilizate in activitate

Cele mai mari debite masice orare de poluanti (altii decat poluantii generati de depozitarea deseurilor) apar in perioada de constructie (etapa de pregatire) a depozitului.

Sursele aferente lucrarilor de constructie, de depozitare a deseurilor si de inchidere sunt surse nedirijate, care nu pot fi evaluate in conformitate cu prevederile Ordinului MAPM 462/1993 privind concentratiile in emisie. Comparatia cu debitele masice orare de la care OM 462/1993 limiteaza concentratiile in emisie indica faptul ca doar debitele masice de particule generate de unele lucrari de manevrare a materialelor (pamant, nisip, balast), prezinta un impact semnificativ.

4.2.3.2 Statia de transfer Baltati

In etapa de constructie, sursele de poluanti pentru aer sunt cele specifice activitatilor de constructii:

pulberi rezultate din manevrarea pamantului si a altor materiale de constructii; emisii de gaze de esapament de la utilaje.

In etapa de operare, poluantii emisi in atmosfera sunt in principal cei produsi de gazele de esapament provenite de la mijloacele de transport auto utilizate in activitate.

Emisiile de poluanti de la mijloacele de transport auto provin din surse necontrolate si mobile; conform Ordinului MAPM nr. 462/1993, modificat de Ordinul MAPM nr. 592/2002, limitarea acestor emisii se realizeaza cu caracter preventiv prin Conditiile Tehnice impuse de Ministerul Transporturilor.

Emisiile aferente perioadei de constructie vor inceta in momentul inceperii perioadei de operare. Avand in vedere ca activitatile de constructie vor fi cu caracter temporar, impactul asupra aerului din aceste surse va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor de constructie.

Pe durata operarii statiei vor rezulta emisii de poluanti in aer, constand in gazele de esapament provenite de la utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pentru transportul deseurilor respectiv din depozitele de carburanti, dar nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra aerului din aceste surse.

In ceea ce priveste impactul transfrontier, acesta nu va fi semnificativ.

4.2.3.3 Statia de transfer si sortare Ruginoasa

In etapa de constructie, sursele de poluanti pentru aer sunt cele specifice activitatilor de constructii:

pulberi rezultate din manevrarea pamantului si a altor materiale de constructii;

of 246


emisii de gaze de esapament de la utilaje. In etapa de operare, poluantii emisi in atmosfera sunt in principal cei produsi de gazele de esapament provenite de la mijloacele de transport auto utilizate in activitate.

Emisiile de poluanti de la mijloacele de transport auto provin din surse necontrolate si mobile; conform Ordinului MAPM nr. 462/1993, modificat de Ordinul MAPM nr. 592/2002, limitarea acesotr emisii se realizeaza cu caracter preventiv prin Conditiile Tehnice impuse de Ministerul Transporturilor.

Emisiile aferente perioadei de constructie vor inceta in momentul inceperii perioadei de operare. Avand in vedere ca activitatile de constructie vor fi cu caracter temporar, impactul asupra aerului din aceste surse va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor de constructie.

Pe durata operarii statiei vor rezulta emisii de poluanti in aer, constand in gazele de esapament provenite de la utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pentru transportul deseurilor respectiv din depozitele de carburanti, dar nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra aerului din aceste surse.


4.2.3.4 Inchidere depozite urbane neconforme

In perioada de executie a lucrarilor, sursele de poluanti pentru aer sunt cele specifice activitatilor de constructii:

pulberi rezultate din manevrarea pamantului;

emisii de gaze de esapament de la utilaje.

De asemenea, emisiile de la puturile de drenare gaze de depozit pot constitui surse de poluare a aerului, dupa efectuarea lucrarilor de inchidere.

Aceste emisii vor inceta la terminarea lucrarilor de inchidere si ecologizare a depozitelor.

Lucrarile specifice de inchidere a depozitelor se vor desfasura cu caracter temporar, impactul asupra aerului datorat acestor activitati va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor specifice de inchidere. Executarea lucrarilor de inchidere si remediere a suprafetelor de teren ocupate de depozitele neconforme va avea un impact pozitiv asupra calitatii aerului, fata de situatia existenta la ora actuala.

Emisiile de la puturile de drenare gaze de depozit vor constitui surse de poluare a aerului, dupa efectuarea lucrarilor de inchidere, dar nu se prognozeaza un impact semnificativ, tinand cont de prevederile din proiect privind captarea si arderea controlata a acestor gaze (in facla).

4.2.4 Prognozarea poluarii aerului

of 246



Constructia depozitului va insemna aparitia si dezvoltarea unui santier care va functiona practic pe toata durata existentei depozitului. Ca in orice santier, activitatile principale vor fi efecuate cu utilaje diverse, in cazul de fata excavatoare, buldozere, screpere, camioane etc. Toate aceste utilaje vor genera gaze de esapament continand poluanti pentru calitatea aerului – CO2, SO2, COV-uri, suspensii de funingine iar prin circulatia lor pe drumuri de santier vor ridica in aer pulberi sedimentabile – praf (impact direct temporar). Acesti poluanti pot influenta negativ plantele din zona prin depunere pe frunze, reducerea luminozitatii si a radiatiei solare, ceea ce va determina scaderea proceselor de fotosinteza (impact indirect temporar). Desi probabil de intensitate semnificativa pe amplasament si in imediata sa vecinatate, aceste efecte sunt limitate in spatiu datorita localizarii clare a activitatilor – pe de o parte – si datorita dimensiunii mari a particulelor care se depun nu departe de locul generarii.

Emisiile provenite din activitatile specifice de constructie au urmatoarele caracteristici comune:

sunt emisii la nivelul solului, nedirijate;

au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe amplasamentelor);

sunt temporare (dureaza pana la terminarea lucrarilor).

Emisiile datorate operarii curente a depozitului ecologic dureaza pana la inchiderea acestuia (30 ani), si au aceeasi natura si li se pot aplica aceleasi caracteristici ca si emisiilor din constructii.

Emisiile datorate descompunerii deseurilor (emisii de pe suprafata depozitului) nu vor afecta semnificativ aerul.

In cazul depozitului ecologic Tutora s-a presupus ca 85% din emisiile totale din depozit se colecteaza prin cosurile de gaz. Poluantii investigati in acest sens au fost CH4, CO2, H2S. Se mentioneaza ca pentru CH4 si CO2, legislatia (nationala si UE - transpusa in legislatia nationala) nu prevede limite pentru calitatea aerului. Acesti doi poluanti au efecte fie la scara globala, ambii compusi fiind gaze cu efect de sera, fie, in cazul metanului si efecte indirecte la scara locala si sub-regionala, acesta fiind unul dintre precursorii ozonului troposferic.

Caracteristicile surselor de poluare a aerului din depozit, specifice perioadei de operare sunt:

Manevrarea deseurilor si a materialelor – surse la sol, nedirijate, de suprafata;

Depozitarea finala a deseurilor – surse punctuale in apropierea solului (conductele pentru colectarea si evacuarea gazelor de depozit) si surse nedirijate de suprafata (suprafetele celulelor de pe care se emit gaze de depozit necolectate);

Utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pe amplasament – surse mobile din care rezulta gaze de esapament, evacuate in apropierea solului.

Emisiile din tratarea biologica a deseurilor vor fi neglijabile si nu reprezinta o sursa semnificativa de poluare atmosferica.

of 246


4.2.4.2 Statia de transfer Baltati si statia de transfer si sortare Ruginoasa

Avand in vedere ca activitatile de constructie vor fi cu caracter temporar, impactul asupra aerului din aceste surse va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor de constructie.

Pe durata operarii statiilor vor rezulta emisii de poluanti in aer, constand in gazele de esapament provenite de la utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pentru transportul deseurilor, dar nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra aerului din aceste surse.


4.2.4.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme

Lucrarile specifice de inchidere a depozitelor se vor desfasura cu caracter temporar, impactul asupra aerului datorat acestor activitati va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor specifice de inchidere.

Inchiderea si remedierea suprafetelor de teren ocupate de depozitele neconforme va avea un impact pozitiv asupra calitatii aerului, fata de situatia existenta la ora actuala. Astfel, cantitatile de poluanti atmosferici emisi prin modul de colectare, transport si depozitare actual vor fi reduse semnificativ, urmand ca disconfortul olfactiv asupra zonelor limitrofe actualelor depozite sa fie redus semnificativ fata de situatia actuala. Totodata se va reduce semnificativ riscul de autoaprindere ori incendii in depozitele de deseuri, acest fapt fiind de asemenea un element important de imbunatatire a calitatii aerului.

Emisiile de la puturile de drenare gaze de depozit vor constitui surse de poluare a aerului, dupa efectuarea lucrarilor de inchidere, dar nu se prognozeaza un impact semnificativ, tinand cont de prevederile din proiect privind captarea si arderea controlata a acestor gaze (in facla) la depozitele neconforme din judet.

4.2.5 Masuri de diminuare a impactului


Pentru protectia aerului, in perioada de constructie, se vor respecta normele in vigoare. Transportul materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona:

folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe;

reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport auto; detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata

pentru eliminarea cauzelor; stropirea ciclica cu apa pe caile de transport pe care circula utilajele, in vederea

reducerii pana la anulare a poluarii cu praf.

of 246


In prezentul proiect nu vor fi prevazute instalatii de transport si eliminare a gazului de depozit din urmatoarele motive:

Nu exista informatii clare despre cantitatea si calitatea gazului de depozit decat dupa inchiderea corespunzatoare a corpului depozitului cand vor putea fi prelevate si analizate mostre de gaz;

Orice investitie in eliminarea sau valorificarea gazului nu este justificata decat dupa sistarea depozitarii si inchiderea depozitului de deseuri in conformitate cu Normativul tehnic.

Prin urmare, principalele masuri pentru prevenirea si reducerea impactului asupra aerului:

exploatarea etapizata a suprafetei de depozitare, prin celule zilnice de depozitare. In fiecare zi, dupa operatia de imprastiere, nivelare si compactare, operatii ce se desfasoara concomitent si permanent in cursul zilei, caseta zilnica se va acoperi;

portiunile din depozit care ating cota finala de depozitare se acopera definitiv; evacuarea gazelor de fermentare se va face in mod controlat prin cosuri de gaz. In acest

mod, se evita riscul de autoaprindere a deseurilor si de explozii ; amplasarea unui strat continuu de captare a gazelor care se elimina pe spatiile aflate

intre cosuri; acest strat colector de gaz va fi racordat la cosurile de gaz si izolat fata de exterior;

retinerea unor poluanti gazosi (ex: CO2 sau pulberi in suspensie) si eliminarea mirosurilor neplacute prin intermediul unei perdele vegetale substantiale prevazuta a se planta pe perimetrul intregului centru de management.

4.2.5.2 Statia de transfer Baltati si statia de transfer si sortare Ruginoasa

Pentru protectia aerului, in perioada de constructie, se vor respecta normele in vigoare. Transportul materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona:





In perioada de operare nu sunt prevazute masuri speciale pentru protectia aerului. Tinand cont ca principalele surse de poluare sunt reprezentate de mijloacele de transport auto, se vor respecta aceleasi masuri ca in perioada de constructie, pentru diminuarea impactului datorat acestor surse.

of 246


4.2.5.3 Inchiderea depozitelor neconforme

In perioada de executie a lucrarilor de inchidere se vor respecta normele in vigoare. Transportul si manipularea materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona:





In perioada de post-inchidere a depozitelor neconforme se va realiza monitorizarea calitatii aerului.

Masurile pentru prevenirea impactului asupra aerului, in perioada post-inchidere vor fi:

prevederea de foraje de captare a gazului de depozit pentru evacuarea gazelor de fermentare, in mod controlat.

4.3 Solul si subsolul

4.3.1 Solul

Conditiile oro-fito-climatice au determinat o desfasurare zonala si chiar o usoara etajare a principalelor tipuri de soluri in judetul Iasi. Defrisarea, procesele erozoinale au determinat degradarea, in diferite stadii, a solurilor si scaderea coresounzatoare a posibilitatilor de folosire a acestora.

Potrivit Sistemului Roman de Taxonomie a Solurilor (2003), pe teritoriul judetului Iasi au fost identificate 7 clase de soluri, 17 tipuri de sol, cu separarea a peste 100 de subtipuri, care se deosebesc prin propietatile lor, capacitatea productiva si masurile de mentinere si ridicare a fertilitatii.

Din suprafata agricola cartata pedologic a judetului, 20,68% apartine Protisolurilor, 52,89% Cernisolurilor, 13,35% Luvisolurilor, 0,04% Pelisolurilor, 2,41% Hidrisolurilor, 1,6% Salsodisolurilor si 9,03% Antrisolurilor.

Datorita caracteristicilor conditiilor naturale, fondul pedologic agricol este afectat de o serie de factori limitativi: eroziuni, alunecari de teren, exces de umiditate, aciditate, saraturare, inundabiitate, tasare.

of 246


La nivelul judetului Iasi se constata o deteriorare a tuturor factorilor de degradare a solului, fenomenele de eroziune si alunecarile de teren accentuandu-se in corelare cu fenomenele de defrisare.

Tabel 4.3-1: Factori de degradare a solurilor in judetul Iasi

Judet Iasi

Factori de degradare Anul

2007 2008 2009

Suprafata (ha)

Eroziune 167.347 167.843 114.570

Alunecari de teren 66.985 67.724 66.800

Inundabilitate 18.866 19.217 28.700

Acidifiere 65.463 173.238 63.000

Compactare - - 190.000

Deficit de elemente nutritive

70.296

- -

Volum edafic redus - - -

Saraturare 57.810 57.347 55.000

Exces de umiditate in sol - 101.743 93.100

Gleizare 82.268 82.581 74.800

Pseudogleizare 17849 19.162 18.300

Din punct de vedere al calitatii, pe baza notelor de bonitare, incadrarea terenurilor agricole din judetul Iasi, pe clase de pretabilitate, se prezinta astfel:

Tabel 4.3-2: Clasele de calitate a solurilor in judetul Iasi

Judet Iasi

Folosinta

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

ha

% din total

folosinta

ha

% din total

folosinta

ha

% din total

folosinta

ha

% din total

folosinta

ha

% din total

folosinta

Arabil 1.200 0,47 75.000 29,33 143.577 56,15 30.400 11,89 5500 2,16

Agricol 1.400 0,37 83.000 21,83 180.877 47,57 100.600 26,46 14.300 3,77

4.3.2 Geologia subsolului

of 246


Din punct de vedere geologic, teritoriul aferent judetului Iasi este situat in partea central - estica a Platformei Moldovenesti si reflecta intru totul ansamblul structural in care se integreaza. Evolutia paleogeografica: in fundamentul regiunii se gases vestigii ale unui vechi sistem muntos. Acesta s-a format in timpul cutarilor arhaice si s-a definitivat probabil prin miscarile orogenice din Proterozoicul mijlociu.

Fundamentul este constituit din roci cristaline cutate cu importante intruziuni granitice de varsta precambriana, peste care se dispune o cuvertura sedimentara cu grosimi intre 1.000 si 2.000 m, formata din depozite cambrian-devoniene, cretacice si neogene.

Ultimile depozite din seria neogena sunt cele sarmatiene, cu o grosime de 280 m la Iasi si peste 1.000 m spre valea Siretului. Acestea au o structura monoclinala, cu inclinare de 8-10 m/Km de la nord-vest catre sud-est.

Sarmatianul inferior (Volhinianul) apare la zi doar in partea de nord-vest a teritoriului sub forma unui pachet de marne si argile cu alternante de marne nisipoase, nisipuri si intercalatii de gresii.

Sarmatianul mediu (Basarabianul) ocupa cea mai mare parte a teritoriului aparand sub forma a trei formatiuni:

Formatiunea inferioara, constituita in zona Tg.Frumos - Cotnari din nisipuri, argile, gresii, calcare oolitice, iar in partea de est a teritoriului, din argile, denumite "argile de Ungheni";

Formatiunea mijlocie, constituita din argile si argile nisipoase peste care se gasesc calcare oolitice, gresii calcaroase si nisipuri;

Formatiunea superioara, constituita dintr-o alternanta de marne, argile si nisipuri.

Sarmatianul superior (Kersonianul) se intalneste in partea de sud-est a teritoriului si pe unele inaltimi, fiind constituit din argile, nisipuri argiloase si nisipuri.

Pliocenul este reprezentat prin depozite meotiene intalnite in partea de sud-est a judetului sub forma de argile marnoase si nisipuri in care se intercaleaza un nivel de gresii cineritice.

Peste depozitele sarmatiene si meotiene se dispun formatiuni cuaternare aluvio-coluviale, deluviale, eluviale, reprezentate prin nisipuri, pietrisuri, argile, argile nisipoase, luturi loessoide.

Din punct de vedere geotehnic depozitele argiloase sarmatiene si cuaternare fac parte sau pot fi asimilate in clasa "argilelor grase", plastic-vartoase, iar luturile loessoide sunt macroporice si sensibile la umezire, constituind in general terenuri care impun masuri specifice de consolidare.

4.3.2.1 Date seismice

Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93, perimetrul cercetat se incadreaza in macrozona de intensitate 81, cu perioada de revenire de 50 de ani (fig. 4.3.3).

of 246


Figura 4.3-1: Zonarea seismica a teritoriului Romaniei

Conform hartilor anexe la normativul P100-1/2006, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, este ag = 0.24g, iar perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc=1.00sec.

Figura 4.3-2: Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani

of 246


Figura 4.3-3: Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc, a spectrului de raspuns

4.3.2.2 Potentialul producerii alunecarilor de teren

Conform normativului G.T. 006 – 97, elaborat de ISPIF, privind zonarea teritoriului functie de potentialul de producere a alunecarilor de teren, zona in care se afla amplasat perimetrul cercetat este caracterizata cu potential scazut si probabilitate practic zero de producere a alunecarilor de teren (fig. 4.3-6).

of 246


Figura 4.3-4: Zonarea teritoriului Romaniei functie de potentialul producerii alunecarilor de teren

4.3.3 Centrul de management al deseurilor Tutora

4.3.3.1 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de constructie

Lucrarile de amenajare a obiectivului se vor desfasura in interiorul perimetrului desemnat pentru realizarea investitiei propuse.

Pentru perioada de constructie, sursele potentiale de poluare a solului sunt:

depozitarea necontrolata pe sol a unor materiale, deseuri, ambalaje care ar putea afecta calitatea acestuia;

depunerea pe sol a poluantilor emisi initial in aer de utilajele si mijloacele de transport utilizate la constructia depozitului;

pierderi accidentale de uleiuri sau produse petroliere de la utilajele de pe amplasament;

scurgeri accidentale ale apelor uzate rezultate din organziarea de santier;

Depozitarile temporare a unor materiale de constructie pe sol, dupa cum si scurgerile accidentale de carburanti/lubrefianti datorate unor defectiuni a utilajelor sau mijloacelor de transport, vor trebui sa fie urmate de igienizarea corespunzatoare a perimetrelor poluate.

In faza de constructie calitatea solurilor va fi afectata prin urmatoarele actiuni:

Decopertarea solului

of 246


In perioada de constructie propriu-zisa activitatile de decopertare a solului sunt o sursa principala de afectare a calitatii solului.

Noua folosinta impune decopertarea terenului, actiune care va genera forme de impact direct asupra solului, biodiversitatii zonei, apei subterane, calitatii aerului si peisajului.

Decopertarea se va efectua prin indepartarea solului fertil si depunerea lui in afara zonei de depozitare si realizarea unei sapaturi cu eliminarea pamantului de deasupra stratului de argila care va fi prelucrat pentru imbunatatirea barierei geologice naturale existente pe amplasament. Aceste activitati vor determina:

modificari in calitatea pamantului (rocilor) extras prin deranjarea stratificatiei naturale si compactare (efect direct si ireversibil);

modificari in calitarea solului depozitat care, in functie de perioada de depozitare, isi va pierde total sau partial fertilitatea prin mineralizare si prin disparitia microflorei din sol (posibil impact indirect si definitiv);

modificarea calitatii solurilor din zonele nedecopertate ca urmare a circulatiei utilajelor de constructie si a realizarii de drumuri tehnologice (impact direct si partial reversibil).

4.3.3.2 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de exploatare

Surse potentiale de poluare

a) Instalatiile din zona tehnica

Zona tehnica a amplasamentului este astfel proiectata incat toate activitatile sa se desfasoare fie in spatii inchise cu pardoseala impermeabila, fie pe platforme deschise, betonate. Sunt prevazute inclusiv spatii destinate parcarii sau manevrarii autovehiculelor. In acest fel, posibilitatea poluarii solului sau a subsolului prin activitatile tehnologice derulate pe amplasament, este diminuata la maxim.

b) Instalatiile de canalizare

Sistemul de canalizare proiectat este de tip divizor, existand retele distincte pentru apele uzate menajere, tehnologice si pluviale.

Instalatiile de canalizare pot constitui sursa de poluare pentru subsol, in situatia aparitiei unor fisuri ale peretilor conductelor sau caminelor de vizitare, prin infiltratii sau scurgeri ale apelor uzate, respectiv meteorice, in apele freatice.

c) Sistemul de colectare si tratare levigat

Statia de epurare si bazinul colector pentru levigat pot constitui surse de poluare a solului si a subsolului, in situatia aparitiei unor fisuri sau crapaturi in pereti, avand in vedere faptul ca lichidele pe care le contin sunt ape uzate, respectiv levigat.

d) Zona de depozitare

of 246


Celulele de depozitare sunt astfel proiectate incat straturile de impermeabilizare de la baza depozitului, sa asigure pe termen lung etanseitatea necesara prevenirii in totalitate a scurgerilor de levigat in sol si subsol.

Sunt respectate cerintele constructive prevazute de Anexa la Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004, pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, in ceea ce priveste constructia depozitului.

Realizarea investitiei in stricta conformitate cu prevederile proiectului, ar trebui sa asigure prevenirea in totalitate a poluarii solului si subsolului prin infiltratii de levigat.

Celulele de depozitare pot fi surse de poluare a solului si subsolului, in cazul aparitiei unor fisuri in straturile de impermeabilizare, prin infiltratii de levigat.

4.3.3.3 Prognozarea impactului

Solul decopertat

Studiul de fezabilitate prevede ca lucrarile de decopertare sa fie realizate astfel incat solul fertil de la suprafata sa fie depozitat separat de argila, acesta fiind necesar la copertarea exterioara a digurilor de protectie si a stratului superior de inchidere a depozitului neconform.

Solul fertil va fi depozitat intr-o zona conditionata de asigurarea unui optim la depozitare si utilizare ulterioara. In conditiile respectarii termenilor tehnici stabiliti prin proiect, apreciem ca operatiunile determinate de constructia celulelor de depozitare, cu un impact fizic (mecanic) major asupra solului si subsolului, nu vor avea totusi o influenta negativa asupra mediului, decat local.

Compactarea, tasarea, amestecarea straturilor de sol

Proiectul investitiei evaluate, prevede lucrari de compactare si tasare a solului, in etapa de construire a celulelor de depozitare, in timpul exploatarii, cat si la inchiderea lor. Din perspectiva evaluarii impactului insa, aceste manopere nu pot fi apreciate negativ intrucat ele sunt circumscrise tocmai proceselor de prevenire a poluarii mediului in constructia depozitelor de deseuri.

Proiectul prevede lucrari de compactare si tasare a solului, insa, aceste lucrari sunt destinate protectiei mediului prin construirea unui depozit de deseuri conform.

Impactul asupra retelei hidrologice

Constructia si exploatarea depozitului de deseuri menajere, desi va dezvolta activitati limitrofe retelei hidrologice, cum ar fi fundarea celulelor de depozitare, a bazinelor statiilor de epurare, sau chiar penetrante, prin forarea putului pentru alimentarea cu apa, nu va avea impact semnificativ asupra acesteia.

Impactul transfrontiera

Luand in considerare distantele la care se afla obiectivele fata de frontiera, nu va exista un impact transfrontiera pentru acest factor de mediu.

of 246


4.3.3.4 Masuri de diminuare a impactului

In perioada de constructie

respectarea cu rigurozitate a prevederilor proiectului privind depozitarea si refolosirea in totalitate a solului vegetal rezultat prin decopertarile necesare realizarii celulelor de depozitare, a constructiilor, instalatiilor, platformelor si cailor de acces din zona tehnica;

scoaterea imediata din uz a autovehiculelor sau agregatelor care prezinta scurgeri de carburanti sau lubrefianti;

la planificarea lucrarilor de decopertare, sa fie avute in vedere prognozele meteo pe termen lung, iar la executarea lor, prognozele pe termen scurt, astfel incat sa fie evitate perioadele ploioase, respectiv zilele cu ploi torentiale.


verificarea periodica a instalatiilor de canalizare, pentru depistarea operativa a eventualelor fisuri/crapaturi;

verificarea periodica a bazinelor statiilor de epurare, a bazinului colector pentru levigat si a bazinului decantor de la statia de spalare a autovehiculelor, pentru depistarea operativa a eventualelor fisuri/sparturi ale peretilor;

respectarea intocmai a prevederilor programului de monitorizare a depozitului de deseuri.

levigatul format la baza depozitului va fi colectat si directionat catre statia de epurare;

verificarea tehnica a utilajelor pentru prevenirea scurgerilor de carburanti si lubrifianti;

executarea reparatiilor si schimbului de ulei in zona atelierului de reparatii existent pe platforma betonata;

se va supraveghea traseul de acces la depozit pentru a se evita riscul de descarcare necontrolata a deseurilor in alte zone decat cele amenajate

In perioada post-inchidere

respectarea cu strictete a prevederilor programului de monitorizare post-inchidere a depozitului de deseuri.

Sursele de poluare a subsolului sunt identice cu cele corespunzatoare apelor subterane. Datorita masurilor luate prin proiect se apreciaza ca nu va exista impact asupra resurselor subsolului.

4.3.4 Statia de transfer Baltati si statia de transfer si sortare Ruginoasa

4.3.4.1 Surse de poluare a solului in perioada de constructie

Lucrarile de amenajare a obiectivului se vor desfasura in interiorul perimetrului desemnat pentru realizarea statiilor.

of 246


O sursa principala de afectare a calitatii solului o reprezinta decopertarea stratului vegetal, din zona ce va fi betonata, in faza de executie.

Deseurile rezultate in faza de executie a proiectului, pot fi: resturi de materiale de constructii, materiale izolatoare, deseuri menajere etc.

Sursele posibile de poluare a solului sunt:

depozitarea pe sol a deseurilor menajere si cele din constructie;

infiltrarea de ape uzate in sol, datorate unor defectiuni la sistemul de colectare a apelor uzate rezultate din organizarea de santier;

scurgeri accidentale de uleiuri si produse petroliere de la utilaje.

Depozitarile temporare a unor materiale de constructie pe sol, dupa cum si depunerile accidentale de carburanti/lubrefianti datorate unor defectiuni a utilajelor sau mijloacelor de transport, vor trebui sa fie urmate de igienizarea corespunzatoare a perimetrelor poluate.

4.3.4.2 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de exploatare

Surse potentiale de poluare

Instalatiile de procesare a deseurilor

Toate activitaile se vor desfasura fie in spatii inchise cu pardoseala impermeabila, fie in spatii deschise cu platforme betonate. In acest fel, nu exista posibilitatea poluarii solului si subsolului prin activitatile desfasurate in incinta statiei de transfer.

Instalatiile de canalizare

Pentru statia de transfer Baltati precum si pentru statia de transfer si sortare Ruginoasa a fost prevazut un sistem intern de colectare a apelor uzate menajere provenite de la cladirea administrativa si un sistem separat de colectare si preepurare a apelor pluviale.

In consecinta, poate exista riscul poluarii solului si subsolului doar in cazul unor defectiuni la sistemul de colectare a apelor uzate menajere.

4.3.4.3 Prognozarea impactului

Decopertare stratului de sol

Pentru realizarea obiectivelor proiectate, vor fi necesare operatiuni de decopertare a solului vegetal, in zonele destinate construirii halelor, a platformelor betonate precum si a cailor de acces. Solul fertil va fi depozitat pe amplasament si va fi folosit la aducerea la starea initiala a perimetrelor afectate de lucrarile de santier, la incheierea lucrarilor de executie.

In conditiile respectarii termenilor tehnici stabiliti prin proiect, apreciem ca operatiunile determinate de constructia statiilor, cu un impact fizic (mecanic) destul de important asupra solului si subsolului, nu vor avea o influenta negativa asupra mediului.

Impactul asupra componentelor subterane

of 246


Avand in vedere ca nu se vor executa sapaturi, cum am intalnit in cazul depozitului, si datorita dimensiunilor constructiei, va exista un impact nesemnificativ.


Constructia si exploatarea statiilor nu prevede lucrari sau activitati limitrofe retelei hidrologice. Alimentarea cu apa pentru Baltati se va face cu o cisterna care va alimenta un bazin de alimentare cu apa din incinta, iar pentru Ruginoasa pentru alimentarea cu apa se va construi o gospodarie de apa ce va cuprinde o captare de adancime cu put forat, cabina foraj, o statie de tratare a apei, (pentru eliminarea NH4, H2S si clorinare apa) un rezervor de apa potabila 50 mc si instalatii hidromecanice. In consecinta, nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra retelei hidrologice.

Impactul transfrontiera

Luand in considerare distantele la care se afla obiectivele fata de frontiera, nu va exista un impact transfrontiera pentru acest factor de mediu.


In perioada de constructie

Deseurile menajere din cadrul organizarii de santier si deseurile rezultate din procesul de executie reprezinta o sursa de poluare a solului. Se recomanda spatii special amenajate pentru depozitarea acestora si incheierea unui contract cu operator autorizat de preluare si transport al deseurilor, functie de natura acestora. Ca o masura generala trebuie evitata depozitarea necontrolata a deseurilor de orice natura provenite din diverse activitati tehnologice propuse.

Pentru protectia poluarii solului vor trebui respectate urmatoarele masuri atat in perioada de constructie, cat si in cea de exploatare:

evitarea depunerii pe sol a diferitelor materiale utilizate;

orice material utilizat va fi depozitat in spatii inchise;

mentinerea curateniei pe amplasament;

folosirea oricaror substante toxice in procesul de constructie se va face doar dupa obtinerea aprobarilor necesare, functie de caracteristicile acestora, inclusiv masurile de depozitare;

verificarea periodica a utilajelor pentru a evita scurgerile de ulei;

organizarea de santier va ocupa o suprafata cat mai restransa;

utilizarea toaletelor ecologice pe durata executiei.

In cazul scurgerilor accidentale de uleiuri sau combustibil pe suprafata solului, se va interveni imediat prin curatarea zonei afectate si astfel evitarea infiltrarii in stratul de sol.


folosirea statiilor doar pentru categoria de deseuri municipale autorizate si acceptate;

of 246


utilizarea de echipamente si utilaje conforme, moderne si corespunzatoare;

verificarea pozitionarii corecte a containerelor si a sistemelor de ancorare ale containerelor de mare capacitate si echipamentului hidraulic de compactare;

verificarea periodica a sistemului de prindere a echipamentului de compactare la containerul de mare capacitate, in vederea evitarii scurgerii si imprastierii deseurilor;

functionalitatea echipamentului hidraulic;

interzicerea descarcarii oricaror categorii de deseuri in alta parte decat direct in containerele prevazute;

utilizarea vehiculelor de transport corespunzatoare si verificarea periodica a acestora pentru a evita posibile scurgeri de carburanti pe sol.

4.3.5 Inchiderea depozitelor neconforme

4.3.5.1 Poluarea existenta

Sistemul actual de depozitare este cel organizat partial. Suprafete intinse sunt neacoperite. Nu se realizeaza sortarea prealabila a deseurilor, acestea fiind depuse amestecat, pe langa deseurile menajere fiind depozitate deseuri de natura vegetala, deseuri din demolari, deseuri textile si de material plastic, deseuri din ambalaje, namoluri, deseuri de cauciuc, diverse deseuri industriale etc.

Aceste date, coroborate cu inexistenta impermeabilizarii stratului de baza a depozitelor, a condus la o poluare semnificativa a solului in zonele de amplasare a actualelor depozite de deseuri menajere.

4.3.5.2 Natura poluantilor

Deseurile care au condus la nivelul ridicat al poluarii solului sunt reprezentate de substante organice, compusi ai metalelor grele, grasimi si uleiuri, diverse substante anorganice, uleiuri si baterii auto (acumulatoare), alte deseuri de natura industriala etc.

4.3.5.3 Surse de poluare a solului in perioada de inchidere (executie)

Principalii poluanti ai solului, in cazul activitatii de depozitare a deseurilor, sunt metalele grele, sulfati, cloruri, azotati si azotiti rezultati din reactiile de descompunere a deseurilor.

Sursele posibile de poluare a solului sunt:

deseurile menajere si cele din constructie depozitate necontrolat;

infiltrarea de ape uzate in sol, provenite de la organizarea de santier;

scurgeri accidentale de ulei si produse petroliere provenit de la utilajele ce se vor afla pe amplasament.

Deseurile menajere din cadrul organizarii de santier si deseurile rezultate din procesul de executie reprezinta o sursa de poluare a solului. Se recomanda spatii special amenajate pentru depozitarea acestora si incheierea unui contract cu un operator autorizat de preluare si

of 246


transport a deseurilor, functie de natura acestora. Ca o masura generala trebuie evitata depozitarea necontrolata a deseurilor de orice natura provenite din diverse activitati tehnologice propuse.

In cazul scurgerilor accidentale de uleiuri sau combustibil pe suprafata solului, se va interveni imediat prin curatarea zonei afectate si astfel evitarea infiltrarii in stratul de sol.

4.3.5.4 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada post-inchidere

In perioada post-inchidere nu vor exista surse de poluare a solului si subsolului.

4.3.6 Prognozarea impactului

Din perspectiva modului de utilizare a solului si subsolului, proiectul evaluat are particularitatea de a opera repere interferente, uneori inseparabile, nivelelor sol – subsol. Din acest motiv, impactul potential asupra acestor doua componente distincte ale mediului, precum si masurile de reducere a acestuia, vor fi analizate impreuna.

Inchiderea depozitelor neconforme

Inchiderea depozitelor neconforme conform proiectului propus, va avea un impact pozitiv foarte puternic asupra factorilor de mediu sol-subsol, in principal, prin reducerea considerabila a procesului actual de poluare. Acest lucru va fi posibil ca urmare a extragerii gazelor de fermentare din corpul de deseuri si prin reducerea producerii de levigat, prin stoparea patrunderii apelor pluviale in corpul depozitului de deseuri.

Factori favorizanti pentru aparitia eroziunilor

In perioada executarii lucrarilor de inchidere, manipularea unor cantitati mari de argila si sol vegetal, pentru constituirea straturilor de impermeabilizare si de acoperire, poate constitui un factor favorizant pentru aparitia eroziunilor, dar numai in asociere cu caderea unor ploi abundente.

Compactarea, tasarea, amestecarea straturilor de sol

Proiectul investitiei evaluate, prevede lucrari de compactare si tasare a solului, in etapa de inchidere a depozitelor neconforme. Din perspectiva evaluarii impactului insa, aceste manopere nu pot fi apreciate negativ intrucat ele se circumscriu tocmai proceselor de prevenire a poluarii mediului in constructia si inchiderea depozitelor de deseuri.

Impactul asupra componentelor subterane

In ceea ce priveste impactul asupra componentelor subterane, se preconizeaza un impact pozitiv prin reducerea substantiala a cantitatii de levigat.


Se prevede ca nivelul de poluare al retelei hidrologice datorat functionarii depozitului, sa scada semnificativ ca urmare a scaderii nivelului de levigat, pe o perioada mai indelungata.

of 246



Pentru protectia poluarii solului vor trebui respectate urmatoarele masuri in perioada de constructie:

evitarea depunerii pe sol a diferitelor materiale utilizate; orice material utilizat va fi depozitat in spatii inchise; mentinerea curateniei pe amplasament; verificarea periodica a utilajelor pentru a evita scurgerile de ulei; organizarea de santier va ocupa o suprafata cat mai restransa; utilizarea toaletelor ecologice pe durata executiei.

Dupa inchiderea depozitului apa pluviala nu se va mai infiltra in corpul depozitului, asftel ca substantele poluante rezultate din descompunerea deseurilor nu vor mai fi antrenate de apa pluviala si infiltrate in masa solului.

Deseurile imprastiate in afara amplasamentului vor fi adunate, amplasamentul din jurul depozitului va fi curatat, indepartandu-se astfel pericolul de poluare in jurul depozitului.

4.4 Biodiversitatea

4.4.1 Biodiversitatea in judetul Iasi

4.4.1.1 Vegetatia

Diversitatea conditiilor pedo-climatice si oro-hidrografice ale judetului Iasi, au determinat instalarea unei vegetatii foarte variate, cu elemente floristice bogate si de origini diferite, ca urmare a interferentei pe acest teritoriu a provinciei central europene est-carpatice cu provincia ponto-sarmatica.

Zona forestiera este caracteristica sectoarelor inalte de podis din vest si sud, fiind reprezentata prin paduri de foioase, ce apartin etajului stejarului si gorunului, iar in partile cele mai inalte, limitei inferioare a fagului.

Padurile de fag (Fagus silvatica, F. taurica), pure sau in amestec, se intalnesc in nord - vestul judetului in Dealul Mare - Hirlau, dealurile Motcai si in sud, pe platourile Poieni - Birnova, Cheia Domnitei, Ipatele, Tansa.

Dintre arbusti sunt prezenti: alunul, voniceriul, darmozul, clocotisul, cornul, sangerul, socul, s.a., iar din flora ierboasa fac parte: firuta de padure, aliorul de padure, toporasul de padure, obsiga de padure, lacramioara, sangele voinicului, susai de padure etc.

Etajul gorun-stejar are o dezvoltare mai mare, ocupand in general suprafetele cu altitudini de peste 200 - 300 m. Cele doua specii de baza sunt asociate frecvent cu carpenul, teiul, jugastrul,

of 246


frasinul, artarul, ulmul de camp, ciresul, marul paduret,parul paduret, uneori teiul argintiu, teiul cu frunza lata. Zona de silvostepa este caracteristica Campiei Colinare, dar se intalneste si in sectoarele mai joase ale podisului din sud (dealurile Prutului si depresiunea Negresti), unde climatul este de un continentalism mai accentuat, iar solurile sunt cernoziomice sau cenusii. Vegetatia naturala a silvostepei este reprezentata prin palcuri de padure (sleauri) si pajisti, puternic transformate si modificate antropic.

Padurile silvostepei sunt formate din sleauri de gorun si stejar, alaturi de care se intalnesc: carpenul, teiul, artarul, jugastrul, ulmul, ciresul, si, mai rar, stejarul brumariu, mojdreanul, carpinita, teiul pucios, artarul tatarasc. Stratul de arbusti, dezvoltat mai ales la periferia padurilor este constituit din aceleasi esente ca in cazul padurilor de stejar si gorun ale zonei forestiere, la care se adauga: voniceriul pitic, migdalul pitic, caragana, ciresul pitic, scumpia, verigariul .

Pajistile silvostepei sunt formate din asociatii de paius, colilie, firuta cu bulb, barboasa, pin gros, obsiga, pelinita, laptele cainelui , etc.

Vegetatia specifica luncilor este formata din asociatii de pir tarator, iarba campului, firuta de camp, paius, zazanie, coada vulpii etc. Izolat, se intalnesc palcuri de padure (zavoaie) formate mai ales din esente moi: salcie, rachita, plop. In lunca Prutului se mai intalnesc si paduri de esente tari: stejar, ulm, frasin.

Vegetatia naturala a judetului a fost intens modificata de interventiile antropice. Defrisarile si destelenirile practicate, uneori fara discernamant, in vederea extinderii culturilor agricole, au diminuat suprafetele ocupate de paduri si pajisti.

Aceste actiuni au declansat reactii negative asupra celorlalte componente naturale: cresterea gradului de continentalism, reducerea debitelor apelor subterane si de suprafata, cresterea torentialitatii si a eroziunii, declansarea de alunecari de teren, etc.

4.4.1.2 Fauna

Fauna padurilor, intalnita in masivele forestiere din vest si sud, este reprezentata prin urmatoarele grupe si specii:

a) Mamiferele frecvent intalnite sunt: caprioara, mistretul, cerbul carpatin, lupul, vulpea, iepurele, pisica salbatica, veverita, jderul, nevastuica, pirsul, viezurele, dihorul, soarecele scurmator, soarecele de padure .

b) Pasarile sunt foarte numeroase, dintre cele mai caracteristice fiind: ghionoaia, ciocanitoarea mare, ciocanitoarea de stejar, ciuful de padure, huhurezul mic, cucuveaua, buha, sorecarul comun, gaia rosie, gaia neagra. Foarte commune sunt: pitigoiul, cinteza, sticletele, caneparul, botgrosul, mierla, ciocarlia de padure, sfranciocul etc

of 246


c) Reptilele din zona forestiera au in general specii putine: vipera, sarpele de padure, sarpele de alun, iar in poieni, soparla .

d) Amfibiile sunt reprezentate de: broasca de padure, broasca raioasa bruna, brotacelul, broasca rosie de padure, tritonul, buhai de balta.

Fauna silvostepei si stepei este mai saraca, fiind mult diminuata in urma expansiunii activitatilor umane.

a) Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozatoarelor: popandaul, catelul pamantului, soarecele de stepa, soarecele de camp, sobolanul de camp, harciogul, iepurele, iepurasul de vizuina, ultimul colonizat in 1905 la Cristesti langa Iasi, de unde s-a raspandit repede in jur. Mai pot fi mentionate de asemenea, dihorul, nevastuica, bursucul (sau viezurele), vulpea, iar uneori, in apropierea zonelor forestiere, caprioara, mistretul si chiar lupul.

b) Pasarile caracteristice silvostepei si stepei sunt: prepelita, potarnichea, ciocarlia, fisa de camp, presura, sticletele, cinteza, graurul, turturica, gugustiucul, pupaza, cucul, caneparul, porumbelul, maracinarul, vrabia, randunica, lastunul, cioara. In padurile de silvostepa de la Aroneanu si Cornesti a fost colonizat fazanul . Dintre pasarile rapitoare mentionam sorecarul comun, gaia.

c) Amfibienii sunt legati de un mediu acvatic sau mai umed si umbrit, mai reprezentative fiind: broastele, buhaiul de balta.

Fauna acvatica are o distributie sub forma de areale reduse, legate de apele stagnante sau curgatoare.

Dintre mamiferele mai comune mentionam sobolanul de apa si chitcanul, iar cu mod de viata strict acvatic si destul de rar, vidra.

Pasarile sunt numeroase si variate, multe prezentand interes cinegetic. Dintre cele mai frecvente mentionam: rata mare, rata mica, rata caraitoare, rata sulitar, rata rosie, gasca de vara, garlita mare, garlita mica .

Fauna piscicola este de asemenea bogata si variata atat in lacuri, cat si in apele curgatoare (mai ales in cele mari, Prut si Siret), speciile mai importante fiind: crapul, salaul, somnul, stiuca, platica, mreana, cleanul, scobarul, obletul, bibanul. Recent, in iazuri si acumulari au fost introdusi crapi chinezesti care s-au adaptat bine si cu rezultate promitatoare.

4.4.1.3 Tipuri de habitate

Habitate naturale de interes national

La nivelul judetului Iasi sunt inventariate un numar de 44 de habitate naturale de interes national.

Habitate naturale de interes comunitar

of 246


Pe teritoriul judetului Iasi sunt declarate un numar de 22 de situri Natura 2000 – 18 de tip SCI si 4 de tip SPA. In formularele standard ale siturilor declarate sunt inscrise 14 tipuri de habitate de importanta comunitara europeana – 4 tipuri de habitate de ape dulci, 6 tipuri de habitate de pajisti si tufarisuri si 4 tipuri de habitate de padure, dupa cum urmeaza:

Tabel 4.4-1: Tipuri de habitate si starea de conservare in judetul Iasi

Nr. crt

Denumire categorie de

habitat

Numar tipuri habitate

Starea de conservare Suprafata

(ha) Favorabila Nefavorabila

1 Habitate de ape dulci 4 4 - 24.973

2 Habitate de pajisti si

tufarisuri 6 6 - 8.530

3 Habitate de turbarii si

mlastini 0 0 - 0

4 Habitate de stancarii si

pesteri 0 0 - 0

5 Habitate de padure 4 4 - 11.905

TOTAL 14 14 0 45.410

4.4.2 Arii naturale protejate

Pentru protectia si conservarea biodiversitatii in esantioane reprezentative de habitate precum si pentru protectia si conservarea speciilor strict protejate prin lege, pe teritoriul judetului Iasi sunt declarate:

27 de rezervatii - 24 rezervatii naturale si 3 rezervatii stiintifice – insumand o suprafata totala de 5330,59 ha (aproape 1% din suprafata judetului);

22 de situri Natura 2000, cu o suprafata totala de cca. 70 000 ha (aproximativ 13% din suprafata judetului):

18 situri de tip SCI – Situri de Importanta Comunitara, declarate pentru conservarea habitatelor de importanta comunitara si a speciilor de importanta comunitara, altele decat pasari;

4 de tip SPA – Arii de Protectie Speciala Avifaunistica, declarate pentru conservarea speciilor de pasari de importanta comunitara.

Tabelul de mai jos prezinta SPA - declarate prin H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania – in judetul Iasi.

Tabel 4.4-2: SPA in judetul Iasi

Nr.crt. Denumire Localizare Suprafata Suprafata Suprafata

of 246


Totala Pe teritorul

judetului

suprapusa pe supr. ANP

(%)

ocupata din supr.judetului

(%)

1.

Elesteele Jijiei

si Miletinului

Judetul Iasi –

comunele: Andrieseni,

Coarnele Caprei,

Focuri, Gropnita,

Movileni, Sipote,

Tiganasi , Popricani,

Probota, Trifesti,

Victoria si Vladeni.

19.425 19.425 0,0355 3,5472

2.

Lunca Siretului

Mijlociu

Judetele Iasi, Neamt si

Bacau; in judetul Iasi –

comunele: Stolniceni-

Prajescu, Mogosesti

Siret, A.I. Cuza,

Halaucesti, Mircesti,

Rachiteni si Butea.

10.455,4 3272,5 0 0,5976

3.

Padurea

Barnova

Judetele Iasi si Vaslui;

judetul Iasi –

comunele: Barnova,

Ciurea, Comarna,

Dobrovat, Grajduri,

Schitu Duca si

Tomesti

12.886,7 12.757,8 0,8396 2,3297

4.

Padurea

Miclesti

Judetul Iasi –

comunele: Ciortesti si

Dolhesti.

8473,5 5389 0 0,9841

Total 226.340,6 40844,3 0,8751 7,4586

Urmatorul tablel prezinta SCI - declarate prin Ordin MMDD 1964/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania – in judetul Iasi.

Tabel 4.4-3: SCI in judetul Iasi

Nr.crt. Denumire Localizare

Suprafata Suprafata

suprapusa pe supr. ANP

Suprafata ocupata din

supr.judetului Totala Pe teritorul judetului

of 246


(%) (%)

1.

Dealul lui

Dumnezeu

Judetul Iasi – comunele:

Letcani, Movileni,

Rediu,Romanesti.

570 570 0 0,1040

2.

Fanatele

Barca

Judetul Iasi – comunele: Voinesti,

Mogosesti-Iasi

159 159 0 0,0291

3.

Fagetul

Humosu

Judetul Iasi – comuna

Deleni 80 80 91,6 0,0146

4.

Lunca

Mircesti


Mircesti 28 28 92,32 0,0051

5.

Padurea

Barnova-

Repedea


Barnova, Ciurea,

Comarna, Dobrovat,

Grajduri, Schitu Duca

12426 12426 0,8651 2,2691

6.

Padurea

Frumusica


Madarjac 114 114 85,3589 0,0208

7.

Padurea

Gheorghitoaia


Sinesti 244 244 82,9098 0,0445

8.

Padurea

Homita

Judetul Iasi – comunele

Cristesti, Motca

51 51 0 0,0093

9.

Padurea

Icuseni


Golaiest 11 11 100 0,0020

10.

Padurea

Medeleni


Golaiesti, Victoria 128 128 95,3125 0,0233

11.

Padurea

Roscani


Roscani 67 67 52,2388 0,0122

12.

Padurea si

pajistile de la

Marzesti - Iasi


Rediu, Popricani.

232 232 0 0,0407

of 246


13.

Padurea

Tatarusi


Tatarusi, Cristesti

48 48 100 0,0087

14.

Padurea

Uricani


Miroslava 113 113 60,1769 0,0206

15. Raul Prut


Bivolari, Trifesti, Probota,

Victoria, Golaiesti,

Ungheni, Tutora,

Prisacani, Grozesti,

Gorban

12506 5002 86,2854 0,9134

16.

Saraturile din

valea Ilenei


Dumesti, Letcani,

Romanesti

158,9 158,9 3,7 0,0290

17.

Saraturile Jijia

Inferioara


Andrieseni, Coarnele Caprei, Focuri,

Gropnita, Movileni, Sipote, Tiganasi

, Popricani, Probota,

Trifesti, Victoria si

Vladeni.

10976 10976 0,06 2,0043

18.

Valea lui

David


Miroslava 232 223 20,7892 0,0407

TOTAL 38123,9 30134,9 873,2166 5,5936


4.4.3.1 Amplasarea obiectivului fata de siturile Natura 2000

In apropierea amplasamentului centrului de management al deseurilor nu se afla situri din reteaua Natura 2000 sau arii protejate in care sa traiasca si/sau sa se dezvolte specii sau habitate protejate.

Centrul de management al deseurilor Tutora se afla la distanta de 1,84 km fata de situl ROSCI 0123 Raul Prut, la 7,91 km fata de situl ROSCI 0135 Padurea Barnova – Repedea si la o distanta de 5,64 km fata de situl ROSPA 0092 Padurea Barnova.

of 246


Figura 4.4-1: Pozitionarea amplasamentului

4.4.3.1.1 Impactul prognozat

Ca urmare a decopertarii, impactul este negativ, deoarece se produce distrugerea totala a vizuinilor de mamifere, pasari, reptile, a cuiburilor si adaposturilor pentru insecte (efect direct). De exemplu vor fi distruse adaposturile subterane ale rozatoarelor cu tot lantul de galerii de comunicatie dintre ele, iar pasarile care cuibaresc pe sol vor ramane fara cuiburi si va fi afectata noua generatie. Insectele vor fi cele mai afectate deoarece pe langa distrugerea mediului lor natural, sunt distruse larvele si ouale. Datorita faptului ca insectele sunt elemente nutritive pentru batracieni, reptile si pasari, decopertarea inseamna producerea unui efect indirect negativ asupra lantului trofic respectiv.

Se estimeaza ca pana la noua echilibrare a biotopului, amenajarea deponeului va crea o perturbare de amploare a habitatului pasarilor, rozatoarelor si insectelor.

De asemenea, se va reduce numarul indivizilor din speciile sensibile la praf, seceta, zgomot. Acest din urma efect este temporar si va dura pana la inchiderea partiala sau totala a deponeului. Dupa inchidere, este posibila revenirea la compozitia numerica aproximativ similara situatiei initiale sau chiar imbogatirea ei. De exemplu, ca efect pozitiv este de mentionat ca o data cu cresterea deponiei, taluzurile vor fi inierbate si plantate cu arbusti.

Factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care pot aparea pe parcursul exploatarii depozitului sunt:

praful ridicat de utilajele si buldozerele aflate in miscare care poate afecta:

- caile respiratorii ale oamenilor si animalelor;

- procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe terenurile adiacente deponeului;

zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele si pasarile;

compactarea solului cu utilajele specifice distruge elementele de flora si fauna;

of 246


caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna, insecte si pasari (pentru hrana si adapost);

prezenta omului si traficul rutier indeparteaza animalele si poate genera accidente;

Se apreciaza ca schimbarile prognozate, nu vor determina efecte cu caracter definitiv asupra florei si faunei terestre care sa insemne disparitia totala a unora din speciile existente in zona.

Din cauza transportului cu autogunoiere si a compactarii cu utilaje care fac zgomot, multe dintre speciile de pasari si rozatoare locale vor fi inlocuite de altele care sunt deja obisnuite cu acest gen de activitate si care se hranesc cu resturi alimentare (ciori, pescarusi, sobolani, etc.). De asemenea, ar putea sa apara specii noi (cum ar fi pescarusii).

Componentele gazului de depozit au efecte negative asupra calitatii aerului si a conditiilor climatice. In consecinta pot apare efecte indirecte asupra biocenozelor. Astfel, compusi precum SO2 sau NO2, in contact cu apa, creaza un mediu acid care este favorabil aparitiei ploilor acide. In schimb, generarea de CO2 este favorabila procesului de fotosinteza. Probabilitatea de producere in zona a unor ploi acide ca efect al deponeului ca si probabilitatea de a se depasi valorile recomandate drept concentratii ghid pentru protectia plantelor si a culturilor din zona (pentru mentinerea constanta a productiei agricole) este foarte mica.

Metanul (CH4), care este componenta de baza a gazului de depozit, are afect de sera (ca si CO2 si unele COV-uri). Chiar daca nu sunt toxice pentru speciile de plante si animale aceste gaze pot, prin sinergism cu alte substante (efect sinergic) sa determine modificari climatice cu influenta si asupra componentelor biocenozelor locale.

La evaluarea impactului proiectului asupra SCI/SPA s-au avut in vedere urmatoarele criterii:

Afectarea integritatatii sitului;

Posibila afectare a speciilor tinta din sit in faza de constructie si in faza de operare a proiectului, avand in vedere vulnerabilitatile sitului;

Posibila afectare a parametrilor cantitativi si calitativi ai speciilor tinta, avand in vedere cerintele ecologice ale speciilor tinta relevante pentru posibilul impact al proiectului si vulnerabilitatile sitului

Posibile surse de afectare a siturilor sunt:

organizarile de santier;

executarea lucrarilor;

deversari accidentale de substante;

depozitarea necontrolata a deseurilor de constructie.

Tinand cont de distanta fata de situri, si de specificul proiectului, activitatile de depozitare si tratare mecano-biologica desfasurate nu vor avea un impact asupra acestuia.

of 246


In etapa de inchidere impactul asupra biodiversitatii este similar cu cel din etapa de constructie a noului depozit. Suprafata acoperita va fi recultivata in intregime, activitate care va avea un impact pozitiv asupra biodiversitatii. Odata cu trecerea timpului, pe terenul inierbat pot aparea si alte specii vegetale care vor constitui biotopul unor noi specii de fauna.

In etapa de post-monitorizare nu exista activitati cu impact asupra factorului de mediu biodiversitate.

4.4.3.1.2 Masuri de diminuare a impactului

Plantarea unei perdele vegetale

Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut realizarea unei perdele verzi care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de aer. In timp, o data cu cresterea vegetatiei, perdeaua verde va face legatura dintre biotopurile ce se vor dezvolta in deponeu si cele deja existente in exteriorul acestuia.

Perdeaua verde prevazuta in proiect a fi realizata in jurul amplasamentului, va oferi de asemenea adapost pentru animalele si pasarile care s-au obisnuit cu zgomotele specifice activitatii. In timp, aceasta perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna specifica.

Printre randurile de arbori, se mai pot planta si arbusti care cresc la umbra, astfel incat perdeaua sa fie cat mai deasa si cat mai eficienta atat in perioada calda cat si in cea rece.

Pentru plantarea si mai ales intretinerea perdelei verzi este necesar sa fie angajat personal de specialitate care sa se ocupe de optima dezvoltare a plantelor.

Refacerea locurilor de adapost, odihna, cuibarit prin replantarea de arbori si recultivarea cu plante ierboase pe terenurile eliberate de sarcini tehnologice.

O data cu inchiderea treptata a depozitului si acoperirea sa cu sol fertil, acesta poate constitui suportul pe care se pot face plantari de arbusti si plante ierboase; se vor reface astfel locurile de adapost, odihna, cuibarit pentru pasari si animale mici.

Activitatile de dezinsectie si deratizare vor fi contractate cu firme specializate cu acest profil.

Realizarea unei perdele verzi in jurul deponeului va avea un impact pozitiv asupra zonei din multe puncte de vedere si anume:

reduce poluarea cu suspensii si CO2,

ecraneaza zgomotele si vizibilitatea asupra deponeului,

ofera adapost si surse de hrana unor specii de pasari, mamifere, insecte, etc.

Aceste efecte pot determina in timp chiar diversificarea biocenozelor zonei.

Prin realizarea proiectului de investitii nu se vor efectua defrisari si nu se vor produce modificari ale unor suprafete impadurite, corpuri de apa, mlastini, zone protejate sau habitatele unor specii de plante protejate.

of 246


In vederea reducerii impactului asupra speciilor tinta din situri, vor fi luate urmatoarele masuri:

Amplasarea organizarilor de santier se va face in zone cat mai indepartate de situri si a coloniilor de pasari;

Lucrarile se vor realiza etapizat, conform proiectului, astfel ca impactul generat sa fie cat mai mic;

Amenajarea corespunzatoare a organizarilor de santier in ceea ce priveste utilitatile (apa, electicitate, dotarea cu grupuri sanitare ecologice, colectarea apei uzate menajere, dupa caz) si depozitarea materialelor periculoase si inflamabile, conform legislatiei in vigoare;

Programul de lucru la depozit si statia de sortare vor fi pe timp de zi astfel incat sa nu se produca perturbatii in zonele de innoptat ale pasarilor;

Colectarea tuturor deseurilor rezultate din activitatile de excavare, executie, constructie, etc. si transportul lor la depozitele de deseuri;

Autovehiculele si utilajele folosite pentru constructia depozitului, pentru operarea depozitului si transportul deseurilor vor respecta normele si prevederile privind emisiile de noxe si de zgomot;

Alegerea unor trasee de transport a materialelor de constructii optime astfel incat impactul asupra sitului sa fie cat mai redus;

Echipele de specialisti care vor efectua lucrarile de constructie vor fi instruite cu privire la existenta siturilor din vecinatatea zonei de executie a lucrarilor si asupra masurilor si responsabilitatilor privind protectia habitatelor si speciilor existente in situri;

Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut realizarea unei perdele verzi, dese in jurul amplasamentului depozitului si a statiei de sortare care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de aer. In timp, aceasta perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna specifica. Printre randurile de arbori, se mai pot planta si arbusti care cresc la umbra, astfel incat perdeaua sa fie cat mai deasa si cat mai eficienta atat in perioada calda cat si in cea rece;

Realizarea unei perdele verzi in jurul amplasamentului va avea un impact pozitiv asupra zonei din multe puncte de vedere si anume:

- reduce poluarea cu suspensii si CO2,

- ecraneaza zgomotele si vizibilitatea asupra depozitului,

- ofera adapost si surse de hrana unor specii de pasari si insecte, etc.

Plantari de arbusti si plante ierboase deasupra celulelor inchise;

Odata cu inchiderea treptata a depozitului si acoperirea sa cu sol fertil, acesta poate constitui suportul pe care se pot face plantari de arbusti si plante ierboase.

Pe perioada de realizare a investitiilor nu va fi afectata integritatea siturilor, si se vor lua toate masurile necesare pentru reducerea impactului asupra speciilor si habitatelor tinta.

of 246


4.4.4 Statia de transfer Baltati


Statia de transfer nu va fi amplasata in interiorul sau apropierea siturilor Natura 2000, respectiv SCI/SPA, astfel ca nu vor fi afectate speciile tinta din aceste situri. Aceasta se afla la o distanta de 9,26 km fata de sirul ROSPA 0042 Elesteele Jijiei si Miletinului si la o distanta de 13,01 km fata de situl ROSCI 0221 Saraturile din Valea Ilenei.



Construirea statiei de transfer va avea un impact asupra speciilor de flora si fauna doar pe amplasament si in jurul acestuia. Avand in vedere distanta la care se afla fata de situri, nu se preconizeaza un impact asupra sitului.

Sursele de poluare cu impact potential asupra factorilor de mediu, florei, faunei etc din perimetrul zonei proiectului pot fi generate de:

organizarea de santier;

descarcari accidentale de ape uzate menajere;

emisii necontrolate de particule, praf, fum, zgomot si mirosuri provenite din zona de descarcare si de depozitare temporara a deseurilor;

deseuri menajere si de constructie.

Se vor lua masurile necesare pentru evitarea decopertarii inutile a stratului vegetal si se vor prevedea utilaje dotate cu sisteme moderne de ardere, corespunzatoare normelor si prevederilor in vigoare.


Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de proiectare si organizare a lucrarilor, astfel:

of 246


amplasamentul organizarii de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural;

suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la strictul necesar;

se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile pentru protectia mediului;

la sfarsitul lucrarilor, proiectantul a prevazut fondurile necesare refacerii ecologice a suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea acestora folosintelor initiale.

Un impact asupra siturilor Natura 2000 il are transportul deseurilor (gaze de esapament, zgomot). Noxele emise la combustia a 1000 l motorina sunt:

particule 0,222 kg

SOx 0,005 kg

CO 0,001 kg

hidrocarburi 0,480 kg

NOx 1,450 kg

aldehide si cetone 0,120 kg

substante organice 0,080 kg

In ceea ce priveste transportul deseurilor, respectiv colectarea deseurilor de la surse si transportarea lor catre statiile de transfer dar si transportarea deseurilor colectate din statiile de transfer spre statiile de sortare, TMB si depozit se recomanda urmatoarele masuri, in vederea protectiei si conservarii ecosistemelor terestre:

utilizarea autovehiculelor performante, corespunzatoare si cu emisii reduse de noxe;

alegerea cu atentie a traseelor de colectare din zonele protejate, evitandu-se pe cat posibil tranzitarea ariilor protejate;

in zonele stricte, situri Natura 2000, zone cu specii protejate, se recomanda evitarea tranzitarii, insa daca localitatile se regasesc in aceste zone, se pot impune masuri speciale, in functie de caz;

Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut realizarea unei perdele verzi care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de aer. In timp, o data cu cresterea vegetatiei, perdeaua verde va face legatura dintre biotopurile ce se vor dezvolta in deponeu si cele deja existente in exteriorul acestuia. In zona de protectie cu latimea de 4 m, se vor planta 4 randuri de puieti dupa cum urmeaza: 1 rand de stejar, 1 rand salcam si 2 randuri arbusti (1 corn, 1 arin). Densitate : 5000 puieti/ha.

Perdeaua verde prevazuta in proiect a fi realizata, va oferi de asemenea adapost pentru animalele si pasarile care s-au obisnuit cu zgomotele specifice activitatii. In timp, aceasta perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna specifica.

of 246




4.4.5 Statia de transfer si sortare Ruginoasa


Statia de transfer si sortare nu va fi amplasata in interiorul sau apropierea siturilor Natura 2000, respectiv SCI/SPA, astfel ca nu vor fi afectate speciile tinta din aceste situri. Acestea se afla la o distanta de 14,49 km fata de situl ROSCI 0159 Padurea Homita si la o distanta de 5,56 km fata de situl ROSPA 0071 Lunca Siretului Mijlociu.



Construirea statiei de transfer si sortare va avea un impact asupra speciilor de flora si fauna doar pe amplasament si in jurul acestuia. Avand in vedere distanta la care se afla fata de situri, nu se preconizeaza un impact asupra sitului.

Sursele de poluare cu impact potential asupra factorilor de mediu, florei, faunei etc din perimetrul zonei proiectului pot fi generate de:

organizarea de santier;

descarcari accidentale de ape uzate menajere;

emisii necontrolate de particule, praf, fum, zgomot si mirosuri provenite din zona de descarcare si de depozitare temporara a deseurilor;

of 246


deseuri menajere si de constructie.

Se vor lua masurile necesare pentru evitarea decopertarii inutile a stratului vegetal si se vor prevedea utilaje dotate cu sisteme moderne de ardere, corespunzatoare normelor si prevederilor in vigoare.




suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la strictul necesar;

se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile pentru protectia mediului;


Un impact asupra siturilor Natura 2000 il are transportul deseurilor (gaze de esapament, zgomot). Noxele emise la combustia a 1000 l motorina sunt:

particule 0,222 kg

SOx 0,005 kg

CO 0,001 kg

hidrocarburi 0,480 kg

NOx 1,450 kg

aldehide si cetone 0,120 kg

substante organice 0,080 kg

In ceea ce priveste transportul deseurilor, respectiv colectarea deseurilor de la surse si transportarea lor catre statiile de transfer dar si transportarea deseurilor colectate din statiile de transfer spre statiile de sortare, TMB si depozit se recomanda urmatoarele masuri, in vederea protectiei si conservarii ecosistemelor terestre:

utilizarea autovehiculelor performante, corespunzatoare si cu emisii reduse de noxe;

alegerea cu atentie a traseelor de colectare din zonele protejate, evitandu-se pe cat posibil tranzitarea ariilor protejate;

in zonele stricte, situri Natura 2000, zone cu specii protejate, se recomanda evitarea tranzitarii, insa daca localitatile se regasesc in aceste zone, se pot impune masuri speciale, in functie de caz;

of 246


Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut realizarea unei perdele verzi care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de aer. In timp, o data cu cresterea vegetatiei, perdeaua verde va face legatura dintre biotopurile ce se vor dezvolta in deponeu si cele deja existente in exteriorul acestuia. In zona de protectie cu latimea de 4 m, se vor planta 4 randuri de puieti dupa cum urmeaza: 1 rand de stejar, 1 rand salcam si 2 randuri arbusti (1 corn, 1 arin). Densitate : 5000 puieti/ha.

Perdeaua verde prevazuta in proiect a fi realizata, va oferi de asemenea adapost pentru animalele si pasarile care s-au obisnuit cu zgomotele specifice activitatii. In timp, aceasta perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna specifica.



4.4.6 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme

4.4.6.1 Amplasarea obiectivelor fata de siturile Natura 2000

In urma analizei OM 1964/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, precum si a HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, depozitele neconforme se afla la distante considerabile fata de aceste situri.

Astfel, avem:

Depozitul neconform de la Harlau se afla la o distanta de 18,4 km fata de situl ROSPA 0042 Elesteele Jijiei si Miletinului, 13,13 km fata de situl ROSCI 0076 Fagetul Humosu si la o distanta de 27,08 km fata de situl ROSCI 0167 Padurea Roscani.


of 246


Depozitul neconform de la Pascani – Valea Seaca se afla la o distanta de 5,9 km fata de situl ROSCI 0159 Padurea Homita, 6,9 km fata de situl ROSCI 0176 Padurea Tatarusi si la o distanta de 11,04 km fata de situl ROSPA 0071 Lunca Siretului Mijlociu.


Depozitul neconform de la Targu Frumos – Adancata se afla la o distanta de 15,6 km fata de situl ROSPA 0071 Lunca Siretului Mijlociu si la o distanta de 18,64 km fata de situl ROSCI 0107 Lunca Mircesti.


Depozitul neconform de la Tomesti se afla la o distanta de 7,29 km fata de situl ROSCI 0213 Raul Prut, 4,73 km fata de situl ROSCI 0135 Padurea Barnova Repedea si la o distanta de 4,04 km fata de situl ROSPA 0092 Padurea Barnova.

of 246



4.4.6.2 Impactul prognozat

Lucrarile de inchidere a depozitelor neconfore de deseuri vor avea un impact pozititv asupra tuturor factorilor de mediu (aer, apa subterana, sol si subsol, peisaj, sanatatea populatiei).

In faza de exploatare a depozitelor factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care insa pot aparea si pe parcursul inchiderii acestora, au fost:

praful ridicat de autovehiculele si utilajele aflate in miscare care poate afecta:

- caile respiratorii ale oamenilor si animalelor;

- vizibilitatea in zbor pentru pasari;

- procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe terenurile adiacente deponeului;

zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele si pasarile;

caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna, insecte si pasari (pentru hrana si adapost).




- suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la strictul necesar;

of 246


- se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile pentru protectia mediului;


Se estimeaza ca proiectul de inchidere a depozitelor va avea un impact negativ doar pe durata executarii lucrarilor (emisii de pulberi, noxe), impactul fiind pozitiv dupa terminarea acestora, prin reducerea emisiilor, mirosurilor provenite de la depozitul neconform. Lucrarile de inchidere si remediere a depozitelor neconforme vor avea un impact pozitiv asupra biodiversitatii, prin lucrarile de reconstructie ecologica prevazute prin proiect, creandu-se conditii pentru dezvoltarea vegetatiei in zona depozitelor inchise (inierbare, etc).

Pentru protectia biodiversitatii, in perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitelor se vor respecta normele de protectia mediului, iar activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata.

Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare executarii lucrarilor.

4.5 Peisajul

4.5.1 Amplasarea obiectivelor

4.5.1.1 Statie de transfer si sortare Ruginoasa

Amplasamentul viitoarei statii de transfer, sortare Ruginoasa este situat la circa 1 km Vest de comuna Ruginoasa, pe partea stanga a drumului judetan DN 28A, mergand dinspre Orasul Targu Frumos catre orasul Pascani.

Amplasamentul cuprinde 4 ha, fiind situat in extravilanul Comunei Ruginoasa, Judetul Iasi, in zona denumita ―Osoi‖, la o distanta de aproximativ 1 km de zona intravilana a localitatii si apartine domeniului public al localitatii Ruginoasa.

Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean DN 28A.

4.5.1.2 Statie de transfer Baltati

Amplasamentul viitoarei statii de transfer Baltati este situat la circa 2.0 km Nord de comuna Erbiceni, pe partea dreapta a drumului comunal DC 115, mergand dinspre localitatea Baltati catre localitatea Erbiceni.

Amplasamentul pu la dispozitie conform HCL cuprinde 1.0 ha, fiind situat in extravilanul comunei Baltati, judetul Iasi, la o distanta de aproximativ 2 km de zona intravilana a localitatii Erbiceni si apartine domeniului public al comunei Baltati.

Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului comunal DC 115.

of 246



Amplasamentul facilitatii centrale de la Tutora este pozitionat in partea de V a comunei Tutora. Terenul este amplasat in zona neincorporata a comunei Tutora. Suprafata ocupata de intreaga investitie este de 69 ha, din care doar 50 ha au fost concesionate de primaria Tutora catre Primaria Iasi. Din aceste 50 ha, 27 ha au fost scosi din circuitul agricol in cadrul Conventiei.

Suprafetele ocupate de investitiile din cadrul centrului de management al deseurilor Tutora sunt urmatoarele:

Suprafata depozitului Tutora – 55,65 ha;

Spatii comune si administrative – 4,40 ha;

Statie de sortare existenta – 0,38 ha;

Statie de compostare existenta – 1,23 ha;

Statie de sortare – extindere – 0,38 ha;

Statie TMB – 3,34 ha;

Spatii comune intre celule – 3,62 ha.

Centrul de management al deseurilor Tutora este amplasat la o distanta de 2,3 km fata de localitatea Cristesti, 3,8 km fata de localitatea Tutora si 3,2 km fata de localitatea Holboca. Accesul pe amplasament se realizeaza de la DJ 249A, pana la pod peste Jijia pe DC22 spre satul Tutora.

4.5.1.4 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Pascani-Valea Seaca

Amplasamentul depozitului urban neconform de deseuri Pascani – Valea Seaca are o suprafata de 3.5 ha si este situat la circa 2 km limita de Municipiul Pascani si la 6 km de Fantanele.

Amplasamentul cuprinde 3.5 ha, fiind situat in extravilanul Municipiului Pascani, judetul Iasi, la o distanta de aproximativ 2 km de zona intravilana a localitatii Pascani si apartine domeniului public al Municipiului.

Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean Iasi – Lespezi DJ 208.

4.5.1.5 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Targu-Frumos-Adancata

Amplasamentul depozitului urban neconform de deseuri Targu – Frumos – Adancata este situat la circa 2 km de orasul Targu – Frumos, in tarlaua Capu Calului, parcela 2714, pe partea dreapta a DN 28B, drum de mers Targu – Frumos spre Harlau.

Amplasamentul este situat in extravilanul orasul Targu - Frumos, judetul Iasi, la o distanta de aproximativ 2 km de zona intravilana a orasului Targu – Frumos si apartine domeniului public al Municipiului.

Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului national Targu-Frumos – Harlau DN 28B.

of 246


4.5.1.6 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Harlau

Amplasamentul depozitului urban neconform de deseuri Harlau este situat la circa 5 km de orasul Harlau, in tarlaua T20, parcela 550.

Obiectivul analizat se invecineaza astfel:

La Nord - este delimitata de drurnul de acces si un teren necultivat; La Est - un teren necultivat si un curs de apa nepermanent; La Sud - teren necultivat, fara utilizari agricole sau comerciale; La Vest - drumul de acces neasfaltat si un teren agricol.

Amplasamentul studiat se gaseste in partea de Nord-Est pe Dealul Humariei al orasului Harlau, format din luturi loessoide cu panta mare in partea de Est a amplasamentului. In perimetrul amplasamentului nu sunt zone protejate sau piese de patrimomiu.

4.5.1.7 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Tomesti

Amplasamentul depozitului urban neconform este situat in lunca raului Bahlui, la Est de municipiul lasi la cca. 1,3 km distanta de acesta si la Sud de raul Bahlui; acesta este amplasata la o distanta de 1,6 km fata de localitatea Tomesti, 1,2 km fata de localitatea Holboca si 1,3 km fata de localitatea Vladiceni. Depozitul se afla in bazinul hidrografic al raului Bahlui, la o distanta de aprox. 704 m fata de acesta.

Suprafata ocupata de deseu este de 15,4 ha. Accesul se face din drumul judetean DN 28 (E583), lasi – Tomesti - Albita, si apoi pe un drum tehnologic betonat, amplasat in incinta depozitului, avand lungimea de cca 700 m.

4.5.2 Impactul prognozat

4.5.2.1 Statii de transfer , sortare, compostare

In perioada de constructie se vor ocupa anumite suprafete de teren in zona de amplasare a obiectivului, pentru depozite de materiale, organizare de santier.

Aparitia santierului va insemna inlocuirea peisajului actual amorf, dar natural, cu un peisaj antropizat, plin de miscare si de componente precum:

zone in curs de excavare, drumuri de acces sau tehnologice, cladiri si instalatii in constructie oameni angrenati in diferite activitati utilaje de diferite dimensiuni si culori.

Unele din modificarile mentionate se vor mentine si in faza de exploatare iar o parte vor fi definitive. Zonele excavate si prezenta utilajelor vor dispare dupa finalizarea lucrarilor de constructie.

of 246


Constructiile de pe amplasamentele statiilor de transfer, sortare si compostare se vor incadra in peisaj, fiind in concordanta cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului din localitatile respective.

Dupa realizarea obiectivelor va dispare terenul agricol si, in peisaj, vor aparea o serie de noi componente antropice:

drum de acces si drumuri tehnologice pe amplasament; cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii.

Tinand cont de suprafetele reduse ocupate de aceste obiective, nu va exista un impact semnificativ asupra peisajului, in conditiile respectarii prevederilor proiectului.

4.5.2.2 Inchidere depozite neconforme

In ceea ce priveste depozitele neconforme existente ce urmeaza a fi inchise, putem vorbi de un impact pozitiv, deoarece masa de deseuri va fi acoperita, in locul sau aparand un teren inierbat.

Nu putem vorbi de un impact negativ asupra peisajului nici pe durata executiei lucrarilor de inchidere, avand in vedere folosinta actuala a terenului.

4.5.3 Masuri de reducere a impactului

4.5.3.1 Statii de transfer, sortare, compostare

Pentru protectia peisajului, activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata.

Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare executarii lucrarilor.

In perioada de exploatare nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra peisajului, tinand cont ca toate constructiile si instalatiile tehnologice de pe amplasamente se vor incadra corespunzator in peisaj. Prin urmare nu sunt prevazute masuri speciale pentru protectia peisajului.

Proiectul prevede instalarea unor imprejmuiri pe perimetrul statiei de transfer respective, permitand astfel protectia intregii suprafete alocate. Imprejmuirea va fi dublata de o perdea vegetala din arbori si arbusti.

4.5.3.2 Inchidere depozite neconforme

Toate masurile prevazute pentru inchiderea depozitului au rolul de igienizare a terenului pe care s-au depozitat de-a lungul anilor deseurile majoritar menajere din zonele urbane si rurale si de a le reda mediului inconjurator printr-o integrare cat mai armonioasa cu acesta.

of 246


4.6 Mediul social si economic

4.6.1.1 Populatia

La data de 1 iulie 2008, populatia judetului Iasi era reprezentata de un numar de 826.552 de persoane. Avand o suprafata totala de 5.475,58km2, densitatea medie a populatiei la nivel judetean este de 151 locuitori/km2.

La ultimul recensamant, care a avut loc in martie 2002, populatia judetului Iasi numara 816.910 locuitori, ceea ce reprezinta o mica majorare de 0,68% fata de recesamantul din 1992. In perioada 2001–2008, populatia judetului a scazut de la 842.126 la 826.552 de locuitori. Scaderea demografica din ultimii ani a fost determinata atat de sporul natural negativ, cat si de soldul negativ al migratiei.

Referitor la structura populatiei pe medii, in mediul rural locuia in anul 2008, 52,62% din totalul populatiei judetului, in timp ce in mediul urban se regaseau 47,38% din locuitorii judetului Iasi.

In ceea ce priveste populatiei oraselor din judet, de departe cei mai multi locuitori se inregistreaza in Municipiul Iasi, care este si resedinta de judet, in timp ce orasul cu cel mai mic numar de locuitori este Podu Iloaiei.

Figura 4.6-1: Structura populatiei judetului Iasi, la 1 iulie 2008

Din punct de vedere administrativ, la finalul anului 2008, judetul Iasi era compus din doua

municipii – Iasi si Pascani, 3 orase – Targu Frumos, Harlau si Podu Iloaiei, 93 de comune si 418

sate.

La nivelul anului 2007, conform Institutului National de Statistica, numarul mediu al persoanelor dintr-o gospodarie, la nivel national, era de 2,92 persoane, ceea ce conduce la un numar total

of 246


de gospodarii in judetul Iasi de 277.771, comparativ cu anul 2000, cand numarul de gospodarii la nivelul judetului era de 257.680. Aceasta crestere a numarului de gospodarii are la baza evolutia pozitiva a economiei nationale si implicit a judetului Iasi. In tabelul urmator, este prezentata evolutia numarului de gospodarii la nivelul judetului Iasi, in perioada 2001 – 2007:

Migratia populatiei judetului Iasi in afara granitelor tarii a cunoscut o evolutie ascendenta in anii 90, urmand ca incepand cu anul 2000 numarul celor care plecau din judet in alte tari sa scada treptat, de la 423 de persoane in anul 2000 la 128 de persoane in anul 2002, apoi a crescut iar, ajungand la 341 de persoane in anul 2007. De asemenea, numarul imigrantilor din afara granitelor tarii catre judetul Iasi a cunoscut o evolutie oscilanta, inregistrand un maxim de 1372 persoane in 2001 si un minim de 100 persoane in 2005. Sporul migrator a inregistrat valori pozitive in perioada 2001-2003 si negative pe restul perioadei analizate.

Tabel 4.6-1: Evolutia migratiei internationale in judetului Iasi, in perioada 2000–2007

IASI Anul / Year

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Total imigranti / Total immigrants 681 1372 970 313 131 100 232 243

Total emigranti / Total emigrants 423 340 128 282 386 397 550 341

Spor migratoriu / Migration growth -258 1032 842 31 -225 -297 -318 -98

Sursa: Institutul National de Statistica – „Imigranti pe judete si localitati de destinatie‖ ; „Emigranti pe judete si localitati de plecare‖

In ceea ce priveste migratia interna, din anul 2001 s-a observat in judetul Iasi o crestere a numarului de persoane care aleg sa paraseasca judetul si sa se multe in alte zone ale tarii.

Aceeasi evolutie ascendenta au avut-o si stablirile cu domiciliul in judetul Iasi, desi sporul migratoriu intern a ramas negativ, inregistrand un minim de 1836 persoane in anul 2004. Acest fapt se datoreaza nivelului de trai relativ scazut din judet, precum si oportunitatilor existente in zonele apropiate judetului, alte mari orase ale tarii.

Tabel 4.6-2: Evolutia migratiei nationale la nivelul judetului Iasi, in perioada 2000 – 2007

Sursa: Institutul National de Statistica – „Plecari cu domiciliul pe medii, regiuni de dezvoltare si judete ; „Stabiliri de domiciliu pe medii, regiuni de dezvoltare si judete‖

IASI Anul / Year

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Plecari cu domiciliul /

Departures 9.009 10.777 12.627 13.379 13.302 10.473 12.585 14.391

Stabiliri cu domiciliul /

Arrivals 9.112 9.962 11.446 12.204 11.466 9.642 12.526 14.270

Spor migratoriu intern /

Internal migration growth 103 -815 -1.181 -1.175 -1.836 -831 -59 -121

of 246


4.6.1.2 Aspecte economice

Produsul Intern Brut

Judetul a inregistrat o importanta crestere economica in ultimii ani, reflectata prin cresterea Produsului Intern Brut care a atins o valoare de 10,04 miliarde RON in 2006, comparativ cu 2,47 miliarde RON cat a inregistrat in anul 2000.

Sursa: Institutul National de Statistica – „PIB pe regiuni de dezvoltare si judete”

Figura 4.6-2: Evolutia valorii Produsului Intern Brut (PIB) in judetul Iasi, in perioada 2000 – 2006

Tabel 4.6-3: Evolutia PIB/loc la nivelul judetului Iasi in perioada 2000 - 2006

PIB/locuitor / GDP/capita

Anul / Year

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Mii RON/loc / Thousand RON/capita

IASI 2,95 4,28 5,81 7,55 8,89 10,65 12,18

Sursa: Institutul National de Statistica; Analiza Consultantului

Agenti economici

Economia judetului Iasi, este reprezentata cel putin prin numarul agentilor economici de comert, industria prelucratoare, tranzactii imobiliare, agricultura, constructii si transport. La nivelul anului 2007, numarul agentilor economici din judetul Iasi era de 16.711, cu 57,25% mai mult decat in anul 2002, ceea ce semnifica o crestere semnificativa a competitivitatii mediului economic din judetul Iasi in aceasta perioada.

Tabel 4.6-4: Evolutia numarului agentilor economici din judetul Iasi in perioada 2002 – 2007

PIB Miliarde RON/ GDP Billion RON

0

2

4

6

8

10

12

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

of 246


Activitati ale economiei nationale / Activities of national

economy

Anul

2002 2003 2004 2005 2006 2007

Numar

Total 10.627 11.479 12.921 14.227 15.470 16.711

Agricultura, vanatoare si silvicultura 262 265 267 303 341 351

Pescuit si piscicultura 12 16 19 22 26 24

Industria extractiva 4 5 7 10 8 14

Industria prelucratoare 1.394 1.496 1.611 1.666 1.708 1.782

Energie electrica si termica, gaze si apa 13 12 10 15 11 18

Constructii 433 535 636 777 977 1333

Comert 6.278 6.246 6.679 6.998 7.317 7.515

Hoteluri si restaurante 410 424 462 522 576 627

Transporturi, depozitare si comunicatii 431 481 695 802 886 936

Intermedieri financiare 143 190 203 222 241 221

Tranzactii imobiliare si alte servicii 897 1.351 1.786 2.252 2.621 3.025

Invatamant 24 27 39 51 72 95

Sanatate si asistenta sociala 110 136 180 221 271 318

Alte activitati ale economiei nationale 216 295 327 366 415 452

Sursa: Institutul National de Statistica – „Unitati locale active pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN Rev.1, clase de marime dupa numarul de salariati, regiuni de dezvoltare si judete‖

Veniturile populatiei

In ceea ce priveste veniturile populatiei, castigul salarial mediu net lunar la nivelul judetului Iasi a crescut in perioada 2001 – 2007 de la 268 RON la 1.000 RON. Cel mai mare castig salarial mediu net lunar se inregistreaza in administratie publica si aparare (2.023 RON) si este aproape de 4 ori mai mare decat castigul salarial mediu net lunar al persoanelor din sectorul pescuit si piscicultura (577 RON), care reprezinta sectorul cu cele mai mici castiguri salariale. In tabelul urmator este prezentata evolutia castigului salarial mediu net lunar, la nivelul judetului Iasi, pe activitati ale economiei nationale.

of 246


Tabel 4.6-5: Evolutia castigului salarial nominal mediu net lunar pe activitati ale economiei nationale la nivelul judetului Iasi in perioada 2000 – 2007

Activitati ale economiei nationale Anul

2002 2003 2004 2005 2006 2007

UM ROL ROL ROL RON RON RON

Total

Agricultura, vanatoare 2.937.735 3.636.653 4.862.648 522 681 849

Silvicultura, exploatarea forestiera 3.074.605 5.279.405 6.289.641 705 780 951

Pescuit si piscicultura 2.309.954 3.169.071 3.968.808 449 505 577

Industrie 3.135.589 4.096.202 5.373.900 657 732 908

Industria extractiva 5.373.900 5.788.275 4.156.250 681 743 672

Industria prelucratoare 2.890.318 3.815.359 5.037.989 596 664 823

Energie electrica si termica, gaze si apa

5.783.251 7.758.980 8.801.266 1242 1.330 1.607

Constructii 2.805.751 3.888.010 4.826.471 585 659 804

Comert 2.329.874 3.275.397 4.223.837 488 507 727

Hoteluri si restaurante 1.900.384 2.720.916 3.166.331 400 495 541

Transport si depozitare 4.344.323 5.610.713 6.843.368 758 774 1.065

Posta si telecomunicatii 6.545.578 7.967.421 9.660.104 1.227 1.115 1.239

Intermedieri financiare 7.434.534 9.600.617 12.917.525 1.537 1.593 1.915

Tranzactii imobiliare si alte servicii 3.041.654 3.954.087 4.866.788 648 727 923

Administratie publica si aparare 5.074.032 7.274.205 9.584.628 1.169 1.591 2.023

Invatamant 4.190.000 5.037.069 7.111.394 973 1.150 1.375

Sanatate si asistenta sociala 3.626.336 4.574.234 5.920.582 752 858 1.049

Alte activitati ale economiei nationale 3.325.292 3.811.226 5.322.613 592 690 905

Sursa: Institutul National de Statistica – „Castigul salarial nominal mediu net lunar pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN, categorii de salariati, regiuni de dezvoltare si judete‖

of 246


4.6.2 Impactul prognozat

Strategia privind sistemul integrat de gestiune al deseurilor in Judetul Iasi este strans aliniata si complet in conformitate cu prioritatile strategice regionale si nationale. Proiectul va imbunatati infrastructura locala invechita, inadecvata privind serviciile de deseuri solide si de a dezvolta un sistem modern, pentru a permite respectarea standardelor europene si romanesti.

De asemenea, proiectul va duce la imbunatatirea calitatii mediului si a vietii umane prin intermediul reabilitarii infrastructurii vechi in sectorul deseurilor solide. Sortarea si reciclarea componentelor proiectelor va tine seama de tintele de reciclare indicate in Planul national de gestionare a deseurilor si Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor in Judetul Iasi. Inchiderea depozitelor neconforme va avea un aport insemnat asupra calitatii vietii, mai ales pentru locuitorii oraselor arondate.

Amplasarea depozitului de deseuri nepericuloase Tutora, precum si a statiilor de sortare, transfer si compostare s-au facut cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes ecologic, social si economic (Ordinul Ministerului Sanatatii nr.536/1997, HG 349/2005, Ordinul MMGA 757/2004). Distantele fata de cele mai apropiate locuinte respecta reglementarile din actele normative de mai sus (>1000m).

Proiectul va avea un impact benefic tradus prin imbunatatirea conditiilor de prestare a serviciilor de salubritate datorita urmatoarelor efecte directe:

colectarea deseurilor la surse va deveni mai regulata pentru a asigura masa de deseuri necesara bunei functionari a statiei de transfer;

se va asigura colectarea deseurilor din zonele rurale, eliminand astfel posibilitatea eliminarii necontrolate a acestora, in cursurile de apa din apropierea localitatilor, sau pe alte terenuri – un impact pozitiv asupra sanatatii oamenilor;

prestatorii de servicii isi vor extinde aria de activitate pentru acoperirea in timp a tuturor localitatilor judetului; castigarea de clienti va aduce beneficii prestatorilor;

existenta statiei de sortare va stimula firmele de colectare deseuri in achizitionarea de utilaje moderne de transport

unii prestatori de servicii de colectare deseuri vor putea deveni operatori de statiilor de sortare, compostare sau transfer (in cazul castigarii licitatiilor), crescandu-si astfel sursele de venituri.

Realizarea depozitului zonal la Tutora va avea inerent unele efecte negative legate de:

costul serviciilor de salubritate; recuperarea investitiei si acoperirea costurilor de exloatare se va reflecta in cest cost.

Teoretic, amplasarea investitiilor poate genera un impact negativ asupra asezarilor umane, prin:

afectarea calitatii aerului si crearea de disconfort olfactiv; zgomotul datorat transportului deseului si activitatii buldozerelor si compactoarelor; poluarea biologica determinata de depozit (inmultirea vectorilor de agenti patogeni -

muste, tantari, sobolani, pasari);

of 246


modificarea peisajului in zona.

Avand in vedere ca proiectul de realizare a depozitului de deseuri prevede impermeabilizarea bazei si peretilor laterali (taluzurilor) a depozitului, impurificarea apei subterane este exclusa, iar prin solutia adoptata pentru epurarea apelor uzate, nu va exista riscul de poluare a apelor de suprafata.

4.6.2.1 Zgomotul

Principala sursa de zgomote si vibratii care ar putea influenta negativ calitatea vietii locuitorilor este traficul rutier si activitatea buldozerelor si compactoarelor in incinta depozitului.

Ca si in faza de constructie, in perioada de exploatare este posibil pe amplasamente - in anumite momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat. Prin ―mediu protejat‖ se intelege mediul locuit urban sau rural care se afla la distante de peste 1000m, asa cum este recomandat in legislatie.

Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat pe suprafata depozitului in faza de exploatare va fi mai mic decat cel acceptat pentru incinte industriale (65 dBA), iar la reducerea sa vor contribui ca elemente de ecranare insasi depunerile de deseuri din celulele deja inchise, cat si perdeaua vegetala ce va delimita suprafata incintei. Amplasamentul este izolat fata de centrele locuite, iar programul de lucru al operatorului se va stabili astfel incat impactul poluarii sonore asupra asezarilor umane datorat activitatii din depozit sa fie minim. Distanta de peste 1,5 km fata de cea mai apropiata localitate exclude orice disconfort pentru populatie.

De exemplu, nivelul de zgomot produs la o distanta de 16 m de un excavator, echipat cu un motor Diesel 4-53, 115 CP, 2400 rot/min este de 80,5 decibeli. O configurare mai silentioasa, cu toba de esapament si amortizor de zgomot la admisie imbunatatite, ventilator oprit, si 3 panouri acustice in jurul motorului, vor reduce nivelul de zgomot la 71,5 decibeli.

Astfel de masuri se pot lua pentru utilaje atat in perioada de executie a lucrarilor, cat si de exploatare.

Pentru statiile de transfer zgomotul produs pe amplasament se va datora in mare parte utilajelor. Avand in vedere faptul ca statia de transfer este prevazuta cu un sistem de compostare, zgomotul produs va atinge o valoare maxima de 85 dBA.

Pentru statiile de sortare nivelul de zgomot va fi cuprins intre 75 - 85 dBA, in functie de tehnologia de sortare aleasa. Avand in vedere distantele la care se afla fata de localitati, nu se estimeaza un impact negativ asupra populatiei din zonele locuite. In plus programul de lucru va fi stabilit in intervalele orare in care populatia este activa.

La statia de compostare zgomotul va fi produs de utilajele din amplasament. Se estimeaza un nivel de zgomot care sa nu depaseasca 65 dBA.

Distanta dintre sursa generatoare de zgomot si cel care receptioneza poate fi considerata o bariera. Dubland distanta de la sursa, nivelul zgomotului se reduce cu 6 decibeli. Dupa cum se poate observa si in tabelul de mai jos, inmultind distanta cu 2, nivelul zgomotului la cel care receptioneaza se reduce mereu cu 6 decibeli.

of 246


Tabel 4.6-6: Propagarea zgomotului

Nivelul de decibeli aferent sursei de zgomot

Distanta dintre receptorul zgomotului si sursa de

zgomot

Nivelul de decibeli langa receptorul zgomotului

(dB) (m) (dB)

90 1,6 87

90 3,2 84

90 6,4 78

90 12,8 72

90 25,6 66

90 51,2 60

90 102,4 54

90 204,8 48

4.6.2.2 Poluare biologica

Conform OM al MAPM nr. 863/2002, poluarea biologica poate fi generata de microorganisme si/sau virusi. Din aceasta perspectiva, o poluare biologica directa este prezumabila in prezenta evaluare, ca efect/rezultat al deseurilor periculoase si infectioase. Periculozitatea acestora consta in prezenta potentiala in masa lor a unor agenti patogeni, cum ar fi excretii, culturi de laborator, tesuturi, materiale sau echipamente care au intrat in contact cu pacienti infectati.

In literatura de specialitate, deseurile periculoase si infectioase sunt definite astfel:

deseuri rezultate in urma activitatilor medicale, care constituie un risc real pentru sanatatea umana si mediu si care sunt generate in urma activitatilor de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor si recuperare medicala, inclusiv de cercetare medicala ; devin infectioase daca sunt contaminate cu sange sau alte fluide biologice sau daca au venit in contact cu virusuri, bacterii, paraziti sau toxine ale microorganismelor.

Aceasta categorie de deseuri nu face obiectul proiectului evaluat.

In aceeasi ordine de idei, se poate afirma ca deseurile municipale, si in mai mare masura fractia umeda a deseurilor menajere, contine o serie de germeni patogeni, care pot sa se dezvolte in acest mediu, mai ales in perioadele calde ale anului. Pentru diminuarea riscurilor de contaminare cu asemenea poluanti biologici, Ministerul Sanatatii a emis Ordinul nr. 536/ 23 iunie 1997, pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei. In Cap. 5 al acestui act, Norme de igiena referitoare la colectarea, indepartarea si neutralizarea deseurilor solide, sunt prevazute procedurile recomandate pentru colectarea,

transportul, procesarea si eliminarea principalelor categorii de deseuri menajere, cele mai importante fiind:

of 246


Colectarea la sursa sa se realizeze, cel putin in doua fractii, reciclabile (uscata) si nereciclabile (umeda);

Colectarea sa fie facuta in pubele prevazute cu capace;

Containerele destinate transportului sa fie inchise;

Deseurile predominant organice, biodegradabile se colecteaza astfel incat:

o Orice risc sau disconfort creat de mirosuri, insecte, rozatoare sa fie evitat;

o Pe cat posibil sa nu se amestece cu alte tipuri de deseuri;

o Sa se colecteze pe cat posibil, deseuri fara substante poluante.

Pe de alta parte, o poluare biologica in perimetrul depozitelor actuale neconforme, este favorizata de purtatorii specifici ai virusilor unor boli infectioase, purtatori din categoria rozatoarelor, pasarilor si insectelor, pentru care, arealul insalubru al zonelor respective este un mediu propice de dezvoltare.

In consecinta, se apreciaza ca zonele actualelor depozite neconforme constituie o sursa semnificativa de poluare biologica.

Prin inchiderea depozitelor de deseuri neconforme, toate aceste problem vor fi eliminate.

4.6.2.3 Poluare bacteriologica

Poluarea bacteriologica se exprima in principal prin numarul mare de coliformi totali si oua de paraziti intestinali (limbrici, ascarizi) care provin din fecalele animalelor de casa sau din scutecele de unica folosinta existente in deseuri. Acesti germeni patogeni sunt cat se poate de banali, avand o mare raspandire in natura.

Referitor la poluarea bacteriologica, problema principala de impact nu este neaparat existenta germenilor patogeni in masa de deseuri, existenta de altfel specifica si altor medii antropice si chiar celui natural, cat limitarea surselor si cailor de diseminare a acestora.

Principalele cai de poluare microbiologica a zonelor din afara depozitului sunt:

deseurile usoare si suspensiile contaminate cu microorganisme antrenate de vant pe terenurile inconjuratoare;

suspensiile antrenate in levigat, respectiv in efluentul statiei de epurare;

contaminarea vehiculelor care transporta deseuri.

Cea mai evidenta forma de poluare biologica propriu zisa, care poate fi observata chiar si pe depozitele ecologice in momentele de activitate mai redusa din cursul zilei de lucru, este prezenta pe masa de deseuri proaspat descarcate a unui numar mare de pasari – ciori, pescarusi.

Activitatea continua a buldozerului si a celorlalte utilaje de nivelare – compactare, precum si zgomotele care insotesc descarcarea noilor transporturi de deseuri (zgomot de motoare,

of 246


strigatele muncitorilor care orienteaza/supravegheaza descarcarea) pot descuraja pasarile de a se opri din zbor. In caz de nevoie, se poate apela la mecanisme simple care genereaza zgomote ce sperie pasarile (practica des intalnita in strainatate).

Din cele prezentate mai sus reiese ca sanatatea populatiei din zona centrului de management al deseurilor Tutora, cea mai apropiata localitate, nu va fi afectata de activitatea din zona de lucru a depozitului. Riscurile pentru sanatatea umana se limiteaza la categoria persoanelor care vor lucra in depozit si pentru reducerea lor sunt prevazute masuri de protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate.

4.6.3 Masuri de diminuare a impactului

Pentru eliminarea influentelor negative privind calitatea vietii, la executia acestui proiect se va asigura protectia calitatii factorilor de mediu prin: Impermeabilizarea bazei si peretilor laterali (taluzurilor) depozitului, asa incat, sa fie

exclusa impurificarea apei subterane, iar solutia adoptata pentru epurarea apelor uzate colectate va reduce la minim posibilitatea de poluare a apelor de suprafata;

Exploatarea pe celule zilnice, in cazul depozitului, care se acopera la sfarsitul zilei de lucru; suprapunerea celulelor anuale, astfel incat suprafata ocupata de deseuri sa fie cat mai eficient izolata, reduce riscul de poluare a aerului cu suspensii si poluarea biologica;

Ridicarea digurilor inainte de demararea unui nou rand de celule zilnice/anuale asigura stabilitatea depozitului, reduce vizibilitatea si antrenarea deseurilor usoare de catre vant;

Realizarea perdelei vegetale pentru fiecare dintre cele trei amplasamente va avea efect de: retinere a mirosurilor eventual generate la descarcarea si compactarea deseurilor, retinere a prafului si deseurilor usoare eventual antrenate de vant si ecranare pentru zgomotul produs pe suprafata de lucru;

Masuri prevazute in proiect pentru reducerea riscului de poluare biologica: Imprejmuirea perimetrelor pentru a evita intrarea persoanelor straine si a animalelor; Acoperirea la sfarsitul fiecarei zile de lucru cu material inert a celulelor zilnice si pana la

folosirea insecticidelor sau raticidelor in cazuri extreme: elimina inmultirea vectorilor de agenti patogeni din deseuri, in plus asigur o suprafata mica de contact a deseurilor cu aerul ceace inseamna riscuri mai mici de antrenare de suspensii, mirosuri dezagreabile, aparitie a incendiilor, inmultirea tantarilor si mustelor sau atragerea pasarilor.

Pentru eliminarea riscului de diseminare a germenilor patogeni prin intermediul utilajelor de transport deseuri, in proiect s-au prevazut, la depozit, instalatii de spalare si desinfectie a vehicolelor/utilajelor care parasesc amplasamentul

Pentru reducerea riscurilor privind sanatatea umana a angajatilor sunt prevazute masuri de protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate. Personalul angajat va fi instruit periodic referitor la modul de aplicare a masurilor de protectia muncii si de utilizare a echipamentelor specifice. Nu va fi admisa nici o derogare de la obligativitatea purtarii echipamentului personal de protectie de catre angajatii implicati in procesele tehnologice.

Proiectul prevede de asemenea masuri, care vor aduce o serie de beneficii pentru comunitatea locala, cum ar fi:

of 246


Cresterea veniturilor bugetului local datorita atragerii de investitori in zona, datorate realizarii infrastructurii;

Ocuparea fortei de munca locale va creste atat in perioada de executie cat si ulterior, in perioada de exploatare;

Crearea de locuri de munca pentru profesii variate si nivele de pregatire diferite - muncitori necalificati pana la ingineri cu experienta;

Recalificarea populatiei tinere fara calificare, in diverse meserii - muncitori calificati in constructii, mecanici, electromecanici, etc.

Masuri de reducere a zgomotului

Planificarea activitatilor reprezinta un mijloc administrativ de a controla expunerea la zgomot. O planificare privind amplasamentul surselor generatoare de zgomot poate reduce impactul zgomotelor.

Daca este posibil sursele stationare de zgomot precum generatoarele si compresoarele trebuie sa fie pozitionate cat mai departe posibil de receptorii sensibili la zgomot (personal angajat).

Cand este posibil, sursele de zgomot pot fi inconjurate de stive, sau alte materiale de constructii pentru a reduce expunerea receptorilor la zgomot. Se va folosi orice obiect din apropiere care poate avea rol de paravan, cum sunt rezervoarele de racire, remorci, sau birouri temporare construite pe santier. Se poate recurge la o rotatie a lucrarilor, pentru ca timpul de expunere sa fi limitat. Transferul fortei de munca de la o activitate cu grad inalt de expunere la o alta cu un grad mai scazut, poate face acceptabila expunerea zilnica a muncitorului la zgomote.

Delimitarea perimetrului zonei cu zgomot (NPZ) reprezinta un alt mijloc administrativ de control prin care se limiteaza expunerea unui numar cat mai redus de muncitori la procesele sau utilajele producatoare de zgomot .

NPZ –urile sunt zonele in care nivelul zgomotelor atinge 85-90 decibeli. NPZ-urile pot fi delimitate folosind un indicator al nivelului zgomotelor pentru a determina

distanta sigura de la sursa (90decibeli). Toti muncitorii care trebuie sa lucreze in acea zona vor purta antifoane. Zona poate fi

marcata ca ―Zona zgomotoasa – A se purta antifoane‖, in acelasi mod in care se marcheaza si zonele unde este necesar a se purta casti de protectie‖.

4.7 Conditii culturale si entice, patrimoniu cultural

Resursele cultural-turistice ale judetului Iasi sunt de o varietate importanta, respective 526 de locuri arheologice, 20 de case memoriale din care 10 sunt muzee cat si 580 monumente istorice si arhitecturale dispersate pe intreg teritoriul judetului, dar cu o concentratie importanta in municipiul Iasi. Se evidentiaza astfel 3 zone distincte:

Zona turistica a municipiului Iasi Zona turistica median – centrala Zona turistica Cotnari-Harlau

of 246


In cazul municipiului Iasi, elemental de baza al fondului turistic este cel istoric si cultural, reprezentat prin monumente, muzee de diferite profile, case memorial, institutii de cultura si arta, specific unei foste capital. Orasul se situeaza pe primul loc in Moldova, in calitate de centru al culturii, stiintei si artei. Tipurile de turism practicate sunt: Turismul cultural – legat de prezenta munumentelor istorice (Palatul Culturii, Curtea

Domneasca, Casa Cuza, casa Racovita, Palatul domnitorului Mihai Sturza, Paltul Vasile Roznovanu, Bojdeuca lui Ion Creanga, Casa lui George Toparceanu) si a numeroaselor muzee, dintre care amintim: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul de Arta, Muzeul Unirii;

Turismul ecleziastic – legat de prezenta manastirilor si a bisericilor, precum: Catedrala Mitropolitana, Biserica Trei Ierarhi, Manastirea Cetatuia, Manastirea Frumoasa;

Turismul etnografic – legat de organizarea diverselor targuri, festivaluri cu caracter folcloric;

Turismul balneo-medical; turismul sportiv;turismul de transit; turismul de sfarsit de saptamana.

Zona turistica mediana-centrala beneficiaza de prezenta a doi poli turistici locali care se contureaza in jurul localitatilor Cucuteni si Strunga-Miclauseni-Mircesti. Zona turistica Cotnari-Harlau se disinge prin diversitatea resurselor sale turistice, atat natural cat si antropice, dintre care amintim: Cetatea traco-getica ―Dealul Catalina‖, numeroase vestigii istorice si de arhitectura precum Ansamblul Curtii Boieresti, Schitul lacuri, biserica Sf. Nicolae (Deleni).

of 246


Figura 4.7-1: Harta monumentelor istorice in judetul Iasi

Distantele de la obiectivele propuse in proiect pana la monumentele identificate sunt apreciabile, astfel ca implementarea proiectului nu va avea un impact asupra acestora.

Se poate aprecia ca, prin natura activitatilor propuse, investitia nu va avea un impact semnificativ asupra conditiilor etnice si culturale din zona.

of 246


5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

5.1 Justificarea amplasamentelor alese

La alegerea amplasamentelor au fost luate in considerare urmatoarele aspecte:

Necesitatea facilitatilor pentru o anumita zona; Cantitatile de deseuri generate; Distanta pana la zonele locuite; Accesul autogunoierelor la facilitate; Conditiile din zona (adancimea la care se afla freaticul, caracteristicile solului, distanta la

care se afla apele de suprafata, etc); Disponibilitatea terenurilor; Distanta pana la depozitul conform existent (pentru statia de sortare si statia de

compostare Tutora, cu ajutorul carora se va reduce cantitatea de deseuri depozitate in depozitul existent conform).

5.1.1 Amplasament statie de transfer si sortare Ruginoasa

Amplasamentul viitoarei statii de sortare si transfer Ruginoasa este situat la circa 1 km Vest de comuna Ruginoasa, pe partea stanga a drumului judetan DN 28A, mergand dinspre Orasul Targu Frumos catre orasul Pascani.

Amplasamentul cuprinde 4 ha, fiind situat in extravilanul Comunei Ruginoasa, Judetul Iasi, in zona denumita ―Osoi‖, la o distanta de aproximativ 1 km de zona intravilana a localitatii si apartine domeniului public al localitatii Ruginoasa.

Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean DN 28A.

In vederea realizarii proiectului ―Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Iasi‖ si a obiectivului proiectat statie de transfer, sortare si compostare Ruginoasa a fost obtinuta HCL nr. 79 din data 10.09.2009, care face dovada punerii la dispozitie a terenului.

5.1.2 Amplasament Statie de transfer Baltati

Amplasamentul viitoarei statii de transfer Baltati este situat la circa 2.0 km Nord de comuna Erbiceni, pe partea dreapta a drumului comunal DC 115, mergand dinspre localitatea Baltati catre localitatea Erbiceni.

Amplasamentul pus la dispozitie conform HCL cuprinde 1.0 ha, fiind situat in extravilanul comunei Baltati, judetul Iasi, la o distanta de aproximativ 2 km de zona intravilana a localitatii Erbiceni si apartine domeniului public al comunei Baltati.

Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului comunal DC 115.

5.1.3 Amplasament centru de management integrat al deseurilor Tutora

of 246


Amplasamentul facilitatii centrale de la Tutora este pozitionat in partea de V a comunei Tutora. Terenul este amplasat in zona neincorporata a comunei Tutora. Suprafata ocupata de intreaga investitie este de 69 ha, din care doar 50 ha au fost concesionate de primaria Tutora catre Primaria Iasi. Din aceste 50 ha, 27 ha au fost scosi din circuitul agricol in cadrul Conventiei.

Suprafetele ocupate de investitiile din cadrul centrului de management al deseurilor Tutora sunt urmatoarele:

Suprafata depozitului Tutora – 55,65 ha;

Spatii comune si administrative – 4,40 ha;

Statie de sortare existenta – 0,38 ha;

Statie de compostare existenta – 1,23 ha;

Statie de sortare – extindere – 0,38 ha;

Statie TMB – 3,34 ha;

Spatii comune intre celule – 3,62 ha.

Centrul de management al deseurilor Tutora este amplasat la o distanta de 2,3 km fata de localitatea Cristesti, 3,8 km fata de localitatea Tutora si 3,2 km fata de localitatea Holboca. Accesul pe amplasament se realizeaza de la DJ 249A, pana la pod peste Jijia pe DC22 spre satul Tutora.

5.1.4 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Pascani-Valea Seaca

Amplasamentul depozitului urban neconform de deseuri Pascani – Valea Seaca are o suprafata de 3.5 ha si este situat la circa 2 km limita de Municipiul Pascani si la 6 km de Fantanele.

Actualul depozit urban neconform de deseuri este exploatat de circa 30 de ani.

Amplasamentul cuprinde 3.5 ha, fiind situat in extravilanul Municipiului Pascani, judetul Iasi, la o distanta de aproximativ 2 km de zona intravilana a localitatii Pascani si apartine domeniului public al Municipiului.

Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean Iasi – Lespezi DJ 208.

5.1.5 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Targu-Frumos-Adancata

Amplasamentul depozitului urban neconform de deseuri Targu – Frumos – Adancata este situat la circa 2 km de orasul Targu – Frumos, in tarlaua Capu Calului, parcela 2714, pe partea dreapta a DN 28B, drum de mers Targu – Frumos spre Harlau.

Actualul depozit urban neconform de deseuri are o suprafata de 2.7 h si este exploatat de circa 27 de ani.

Amplasamentul este situat in extravilanul orasul Targu - Frumos, judetul Iasi, la o distanta de aproximativ 2 km de zona intravilana a orasului Targu – Frumos si apartine domeniului public al Municipiului.

of 246


Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului national Targu-Frumos – Harlau DN 28B.

5.1.6 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Harlau

Amplasamentul depozitului urban neconform de deseuri Harlau este situat la circa 5 km de orasul Harlau, in tarlaua T20, parcela 550.

Obiectivul analizat se invecineaza astfel:

La Nord - este delimitata de drurnul de acces si un teren necultivat; La Est - un teren necultivat si un curs de apa nepermanent; La Sud - teren necultivat, fara utilizari agricole sau comerciale; La Vest - drumul de acces neasfaltat si un teren agricol.

Amplasamentul studiat se gaseste in partea de Nord-Est pe Dealul Humariei al orasului Harlau, format din luturi loessoide cu panta mare in partea de Est a amplasamentului. In perimetrul amplasamentului nu sunt zone protejate sau piese de patrimomiu.

Amplasamentul este situat in extravilanul orasul Harlau, judetul Iasi, la o distanta de aproximativ 5 km de zona intravilana a orasului Harlau si apartine domeniului public al orasului.

Actualul depozit urban neconform de deseuri are o suprafata de 2.0 h si este exploatat de circa 47 de ani.

5.1.7 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Tomesti

Amplasamentul depozitului urban neconform este situat in lunca raului Bahlui, la Est de municipiul lasi la cca. 1,3 km distanta de acesta si la Sud de raul Bahlui; acesta este amplasata la o distanta de 1,6 km fata de localitatea Tomesti, 1,2 km fata de localitatea Holboca si 1,3 km fata de localitatea Vladiceni. Depozitul se afla in bazinul hidrografic al raului Bahlui, la o distanta de aprox. 704 m fata de acesta.

Suprafata ocupata de deseu este de 15,4 ha. Accesul se face din drumul judetean DN 28 (E583), lasi – Tomesti - Albita, si apoi pe un drum tehnologic betonat, amplasat in incinta depozitului, avand lungimea de cca 700 m.

5.2 Analiza impactului asupra mediului

Pentru alternativa aleasa prin proiect se efectueaza evaluarea impactului asupra mediului, utilizand o metoda matriciala (indici de calitate) si metoda V. Rojanschi (indicele de poluare globala).

Evaluarea impactului asupra mediului inconjurator are la baza:

indici de calitate pe factori de mediu ( Ic ) indicele de poluare globala ( IPG )

5.2.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu

of 246


Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se incadreaza in raport cu limitele admise in STAS – uri sau Normative de reglementare sau se estimeaza efectele ―proiectului― asupra mediului avand la baza ―marimea― care se determina luand in considerare nivelul unor indicatori de calitate ce caracterizeaza efectele.

In raport cu marimea efectelor avem indici de calitate ( Ic ):

Lproiect – actiunile proiectului

Lreglementat – norme si acte de reglementare

Interdependenta dintre actiunile proiectului si efectele asupra mediului inconjurator (E) se poate evidentia prin marcarea in caseta corespunzatoare a marimii acesteia estimata printr-un sistem comun pentru tot ansamblul (cu +, - sau zero), astfel:

+ influenta pozitiva

0 influenta nula

– influenta negativa

E – efect pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influentelor activitatii proiectate asupra calitatii factorilor de mediu, in raport cu normativele de reglementare.

Ic = +1 - influentele sunt pozitive iar mediul este afectat in limitele admisibile

Ic = - 1 - influentele sunt negative iar mediul este afectat peste limitele admise

Ic = 0 - starea mediului nu este afectata de proiect

5.2.1.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu prin indici de calitate ( I c )

Matricea de evaluare a impactului

Actiunea sau

sursele generatoare

Efectele asupra factorilor de mediu

Aer Apa Sol-subsol Biodiversitatea Asezari umane

Amplasamentul si modul de ocupare a terenului

0 0 - 0 0

Evacuare ape uzate 0 + + 0 +

of 246


Concentratiile de poluanti in aer in raport cu C.M.A.

+ 0 0 + +

Nivelul zgomotului in raport cu nivelul maxim admis

0 0 0 - -

Managementul deseurilor + + + + +

Riscul de avarii si accidente cu impact asupra mediului

- - 0 - -

Efectul social si economic 0 0 0 0 +

MARIMEA EFECTELOR +1 +1 +1 0 +2

EAER = +1

EAPA = +1

ESOL-SUBSOL = +1

EBIODIVERSITATE = 0

EASEZARI UMANE = +2

Factor de mediu Valoarea indicelui de calitate (Ic) Concluzii

Aer +1 afectat in limite admise

Apa +1 afectat in limite admise

Sol – subsol +1 afectat in limite admise

Biodiversitate 0 nu este afectat semnificativ

Asezari umane 0,5 afectat in limite admise

Valoarea Ic indica faptul ca prin respectarea prevederilor proiectului, atat in perioada de executie a lucrarilor de constructie, cat si in perioada de exploatare a obiectivelor care compun „Sistemul integrat de management al deseurilor in judetul Iasi‖, impactul asupra factorilor de mediu se va incadra in limitele admise, datorita masurilor de prevenire si diminuare a impactului prevazute.

5.2.2 Evaluarea globala a impactului asupra mediului

Evaluarea impactului global asupra mediului se bazeaza pe:

valoarea indicilor de calitate (Ic ) pe factori de mediu; scara de bonitate notata de la 1 la 10, corespunzatoare valorilor Ic

of 246


Nota de bonitate

Valoarea Ic Efectele asupra mediului inconjurator

10 Ic = 0 - mediul nu este afectat de activitatea proiectata

9 Ic = 0,0 ÷ 0,25 - mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 1.

- efectele sunt pozitive

8 Ic = 0,25 ÷ 0,50 - mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 2.


7 Ic = 0,50 ÷1,00 - mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 3.


6 I c = -1,0 - mediul afectat de proiect peste limitele admise, nivel 1.

- efectele sunt negative

5 Ic = -1,0 ÷ -0,5 - mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 2.


4 Ic = -0,5 ÷ -0,25 - mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 3.


3 Ic = -0,25 ÷ -0,025 - mediul este degradat, nivel 1.

- efectele sunt nocive la durate lungi de expunere


- efectele sunt nocive la durate medii de expunere

1 Ic = sub –0,0025 - mediul este degradat, nivel 3.

- efectele sunt nocive la durate scurte de expunere

5.2.2.1 Metoda de evaluare globala a impactului asupra mediului

Este o metoda analitica de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globala (IPG), care rezulta din raportul intre starea ideala (naturala) si starea reala (de poluare).

Reprezentarea grafica : Starea ideala si starea reala se reprezinta grafic rezultand o diagrama inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate, a carei forma depinde de numarul factorilor de mediu analizati.

Starea ideala (Si): este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate (1 unitate = 1 cm).

Starea reala (Sr): este o figura geometrica neregulata obtinuta prin unirea punctelor ce reprezinta valoarea echivalenta a indicelui de calitate in scara de bonitate si care se inscrie in figura geometrica regulata a starii ideale.

Indicele de poluare globala - IPG: rezulta din raportul dintre suprafata ce reprezinta starea ideala (Si) si starea reala (Sr).

of 246


IPG = 1 - nu exista poluare

IPG 1 - exista modificari de calitate a mediului.

Scara de calitate:

IPG = 1 - mediul natural nu este afectat de activitatea umana

IPG = 1...2 - mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile

IPG = 2...3 - mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor de viata

IPG = 3...4 - mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de viata

IPG = 4...6 - mediul este afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele de viata

IPG 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata.

5.2.2.1.1 Determinarea indicelui de poluare globala

Indicele de poluare globala IPG - rezulta din raportul Si / Sr conform metodologiei prezentate.

Valoarea Si (starea ideala) - rezulta din figura geometrica regulata avand suprafata: Si = 256,36 cm2

Valoarea Sr (starea reala) - rezulta din figura geometrica neregulata inscrisa in figura geometrica regulata a starii ideale si construita prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor Nb (nota de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat in considerare.

Valoarea Nb - se obtine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate in functie de valoarea indicelui de poluare si serveste la reprezentarea grafica, ca o metoda de simulare a efectului sinergic.

Factor de mediu Ic (indice de calitate) Nb (nota de bonitare)

Aer +1 7

Apa +1 7

Sol-susol +1 7

Biodiversitate 0 10

of 246


Asezari umane 0,5 8

Relatia grafica - intre Nb calculat pentru cinci elemente ale mediului, este o figura geometrica neregulata formata cu valorile dn coloana 3 a tabelului de mai sus, avand suprafata: Sr=156,11 cm2.

Valoarea indicelui de poluare globala este: IPG = 1,64

Valoarea indicelui de poluare globala exprima incadrarea in limitele admise ale factorilor de mediu, avand in vedere ca proiectul prevede alegerea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) in domeniul depozitarii si tratarii deseurilor, inclusiv masuri de prevenire si reducere a impactului asupra mediului.

Efectele proiectului din punct de vedere social si economic vor fi pozitive.

6. MONITORIZAREA

Monitorizarea obiectivelor se va efectua atat in faza de executie, in faza de exploatare, cat si post-inchidere (pentru depozitul de deseuri) pentru fiecare obiectiv prevazut in proiect.

Monitorizarea va fi efectuata de constructor, pe durata executiei lucrarilor si de beneficiar pe durata de exploatare a obiectivului, cat si de autoritatile judetene si locale (Agentia pentru protectia Mediului, filiala locala a Administratiei Nationale ―Apele Romane‖, organele locale de sanatate publica, organisme ale administratiei locale si judetene, etc).

Programul de automonitorizare a efectelor asupra mediului va fi intocmit conform Anexei 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA. Monitorizarea investitiilor se fa efectua atat in etapa de executie a lucrarilor, cat si in etapa de operare.

Automonitoringul efectuat de operatorul depozitului are urmatoarele componente:

monitoringul emisiilor; monitoringul calitatii factorilor de mediu; monitoringul tehnologic; monitoringul post – inchidere.

6.1.1 Monitorizarea in faza de executie

In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii se propune angajarea de catre antreprenorul general a unei firme de specialitate, care sa efectueze o monitorizare lunara a performantelor activitatii acestuia cu privire la protectia mediului, respectiv conformarea cu normele impuse prin legislatia actuala.

of 246


Inainte de inceperea lucrarilor Constructorul va intocmi un plan de management de mediu, care va trebui, de preferinta, sa respecte cerintele ISO 14001:1997.

Planul de management identifica toate sursele de poluare si contine masurile prin care sa asigure ca nu va fi produsa nici o poluare asupra mediului.Planul de management se va elabora pentru toata periada executarii lucrarilor si va mentiona termene de indeplinire a obictivelor de mediu.

Pentru monitorizarea implementarii planului de management si monitorizarii activitatii din punct de vedere al protectiei mediului va fi numit un responsabil de mediu. Se vor face controale periodice pentru verificarea indeplinirii obiectivelor din planul de management de mediu si respectarea masurilor si a conditiilor impuse de ARPM Bacau prin Acordul de mediu.

Personalul angajat va fi calificat conform specificului lucrarilor si va fi instruit conform procedurii de instruire adecvate privind protectia mediului propusa in Planul de management.

Planul de management de mediu va fi inaintat APM Iasi inainte de inceperea lucrarilor.

Se mentioneaza totodata ca, in conformitate cu legislatia actuala, stabilirea terenurilor de amplasare a organizarilor de santier si a depozitelor de materiale si deseuri se face de catre constructori la elaborarea ofertelor.

Constructorul are obligatia notificarii APM a oricarei emisii aparute accidental ori ca urmare a unui accident major

Depozitul de deseuri – zona de depozitare propriu-zisa

Monitorizarea in faza de executie a acestei componente a proiectului presupune urmarirea si controlul urmatorilor parametri de mediu:

Modul de indeplinire a cerintelor privind terenul de fundare si impermeabilizarea bazei depozitului regional, cu referire la: proprietatile fizice ale terenului de fundare:omogenitate, capacitate portanta, pozitia panzei freatice; chimismul terenului de fundare; mineralogia terenului de fundare; impermeabilizarea bazei de fundare:bariera geologica naturala, rezistenta barierei construite.

Modul de indeplinire a cerintelor constructive privind bariera, impermeabilizarea si sistemul de drenaj pentru levigat la depozitul regional si depozitele actuale, cu referire la: terenul de pozare al etansarii sintetice; protectia mecanica a etansarii sintetice; stratul de drenaj aferent etansarii sintetice; conductele de drenaj pentru levigat; primul strat de deseuri depozitate; constructia barierelor.

Modul de indeplinire a cerintelor constructive privind colectarea gazului de depozit la depozitul regional si la depozitele actuale, cu referire la: constructia puturilor de extractie si constructia conductelor de colectare a gazelor de depozit.

Monitorizarea in faza de executie a acestei componente a proiectului presupune urmarirea si controlul urmatorilor parametrii de mediu:

of 246


Modul de indeplinire a cerintelor de mediu privind asigurarea necesarului de apa tehnologica si apa menajera;

Modul de indeplinire a cerintelor privind colectarea si evacuarea apelor uzate, cu referire la obligativitatea colectarii si deversarii lor la statia de epurare.

6.1.2 MONITORIZAREA IN FAZA DE EXPLOATARE

Prevenirea situatiilor de poluare accidentala poate fi si trebuie realizata, in primul rand prin respectarea conditiilor de monitorizare a statiei de epurare, in scopul controlarii parametrilor ei de functionare prin masuratori fizico-chimice si biologice specifice. Ca o masura generala, trebuie serios luata in calcul, necesitatea respectarii unei discipline riguroase la locul de munca, pentru tot personalul depozitului regional si a infrastructurii propuse.

In scopul monitorizarii calitatii apelor se vor lua urmatoarele masuri:

inaintea inceperii depozitarii se vor realiza masuratori ale calitatii apei subterane pe amplasament cu ajutorul unor foraje piezometrice ce vor fi amplasate in amonte si in aval de celulele de depozitare, pe directia de curgere a apelor subterane (unul in amonte si doua in aval), conform HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;

se va monitoriza calitatea apei subterane pe tot parcursul perioadei de exploatare a depozitului, cat si dupa inchiderea acestuia, conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;

se va urmari calitatea apelor de suprafata din vecinatatea depozitului pe tot parcursul perioadei de exploatare a depozitului, cat si dupa inchiderea acestuia, conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;

pentru a impiedica patrunderea in apa freatica a exfiltratiilor din depozit, se va realiza etansarea bazei depozitului cu un sistem de impermeabilizare;

se vor monta pompe si dispozitive care sa asigure evacuarea continua a levigatului din sistemul de drenaj si se vor lua masuri pentru intretinerea si verificarea sistemului de drenare a apelor uzate pe toata durata de viata a obiectivului;

se vor utiliza garduri mobile in zona activa de depozitare, astfel incat deseurile usoare antrenate de curenti de aer sau vant, sa nu afecteze apele de suprafata invecinate;

verificarea deseurilor sosite la depozit si refuzarea celor necorespunzatoare (spitalicesti, toxice si/sau periculoase)

canalele de evacuare a apelor pluviale conventional curate vor avea pante de scurgere corespunzatoare si vor fi mentinute in stare de functionare prin curatire periodica;

se vor executa foraje de observatie pentru monitorizarea calitatii si nivelului apei freatice in zona depozitului;

se interzice orice deversare de ape uzate, reziduuri sau deseuri de orice fel in apele de suprafata sau subterane, pe sol sau in subsol.

of 246


Monitorizarea depozitelor de deseuri pe toata durata de exploatare este obligatia operatorului.

Procedurile de control si monitorizare in faza de exploatare a unui depozit de deseuri vor cuprinde atat monitoringul emisiilor, monitorizarea tehnologica, cat si monitorizarea calitatii factorilor de mediu.

6.1.2.1 Monitoringul emisiilor

Monitoringul emisiilor in faza de exploatare are ca scop verificarea conformarii cu conditiile impuse de autoritatile competente (autorizatia de mediu, autorizatia de gospodarire a apelor) si consta in urmatoarele actiuni:

controlul levigatului;

urmarirea producerii gazului de fermentare.

Controlul levigatului: Indicatorii de urmarit si frecventa de analiza pentru caracterizarea efluentului epurat vor fi stabiliti in autorizatia de mediu conform tabelului din Anexa 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (republicat in Anexa 4 la HG. 349/2005).

Propuneri privind indicatorii urmariti si frecventa de analiza pentru caracterizarea efluentului evacuat din instalatiile de epurare a apelor uzate colectate din depozit, conf. Ord. 757/2004 sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 5.2-1: Monitoringul emisiilor

Indicatori urmariti Frecventa de analiza

Debit / Volum Zilnic, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

PH Zilnic, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

CCO-Cr (mg/l) Zilnic, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

CBO5 (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Azot amoniacal (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Nitrati (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Sulfuri (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Cloruri (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Metale grele (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Alti indicatori *) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

of 246


*) Stabiliti in autorizatia de mediu

Urmarirea producerii gazului de fermentare: Indicatorii de urmarit si frecventa determinarilor pentru urmarirea cantitatii si calitatii gazului de depozit vor fi stabiliti in autorizatia de mediu conform tabelului din Normativul Tehniv privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA.

Propuneri privind indicatorii urmariti si frecventa de analiza pentru urmarirea cantitatii si calitatii gazului de depozit, conf. Ord. 757/2004 sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 5.2-2: Monitoringul emisiilor

Indicatori urmariti Frecventa de analiza

CH4 (mg/m3) lunar, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

CO2 (mg/m3) lunar, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

H2S (mg/mc) lunar, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Compusi organici volatili (mg/mc)

La 6 luni, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Metode si proceduri de monitorizare: Analizele si determinarile necesare pentru automonitorizarea emisiilor vor fi realizate pe baza de contract, de catre laboratoare acreditate.

Se vor folosi metodele de analiza standardizate prevazute in Ord. 757/2004 - Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor, Anexa 3.

Valorile determinate in urma analizarii probelor vor fi comparate cu cele impuse in autorizatia integrata de mediu, in conformitate cu normele legale in vigoare.

Rezultatele determinarilor vor fi inregistrate pe toata perioada de monitorizare.

Rezultatele activitatii de automonitorizare se vor raporta trimestrial de catre operatorul depozitului de deseuri catre APM Iasi. Orice efect negativ inregistrat prin programul de automonitorizare va fi raportat catre APM Iasi in maximum 12 ore.

Anual se vor raporta catre APM Iasi si date privind valorile emisiilor conform cerintelor OM 1144/2002 (pentru Registrul Poluantilor Emisi).

6.1.2.2 Monitoringul tehnologic

Monitoringul tehnologic va avea ca scop verificarea periodica a starii si functionarii amenajarilor de pe amplasamentul depozitului, respectiv:

of 246


Verificarea permanenta a starii de functionare a tuturor componentelor depozitului:

starea drumului de acces si a drumurilor din incinta;

starea impermeabilizarii depozitului

starea sistemelor de drenaj – levigat;

urmarirea anuala a gradului de tasare in zonele de depozitare deja acoperite;

functionarea instalatiilor de epurare a levigatului

functionarea instalatiilor de epurare a apelor uzate menajere

functionarea instalatiilor de captare (si ardere) a gazelor de depozit;

functionarea instalatiilor de evacuare a apelor pluviale;

starea sistemului de dezinfectie a rotilor masinilor de transport deseuri.

Urmarirea gradului de tasare si stabilitatii depozitului:

comportarea taluzurilor si digurilor;

aparitia unor tasari diferentiate si stabilirea masurilor de prevenire a lor;

aplicarea masurilor de prevenire a pierderii stabilitatii, respectiv – modul de depunere a straturilor de deseuri;

Controlul intrarilor de deseuri:

verificarea documentelor care insotesc transporturile de deseuri;

verificarea calitatii deseurilor in scopul incadrarii in conditiile prevazute de autorizatia de mediu.

Controlul intrarii deseurilor se face prin procedura de acceptare/receptie a deseurilor primite pe depozit (conform Ord. 95/2005 al MMGA privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si conform Anexei 3 la HG 349/2005); in acest scop se vor efectua instruiri ale personalului.

Monitoringul tehnologic asigura reducerea riscului de accidente legat de:

incendii si explozii;

distrugerea integritatii straturilor de impermeabilizare a compartimentelor de depozitare;

colmatarea sistemelor de drenaj;

tasari inegale dupa inchiderea depozitului;

fenomene de saraturare prin stagnarea apei din precipitatii in zonele mai tasate.

6.1.2.3 Monitoringul calitatii factorilor de mediu

Monitoringul calitatii factorilor de mediu va consta in urmatoarele actiuni:

of 246


Urmarirea nivelului si calitatii apei freatice in zonele adiacente depozitului, prin intermediul forajelor de observatie special amenajate:

Urmarirea calitatii aerului ambiental din zona de influenta a depozitului;

Urmarirea calitatii solului din zona de influenta a depozitului;

Urmarirea dezvoltarii perdelei vegetale de protectie si a gradului de inierbare a zonelor care ating cota finala de depozitare.

Indicatorii, frecventa si metodele de determinare pentru urmarirea calitatii componentelor mediului in zona de influenta a depozitului vor fi in conformitate cu tabelul din Anexa 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (care se regaseste in Anexa 4 la HG 349/2005).

Indicatorii si frecventa de determinare pentru urmarirea calitatii factorilor de mediu in zona de influenta a depozitului conf. Ord. 757/2004 sunt prezentati in tabelul urmator:

Valorile determinate in urma analizarii probelor prelevate vor fi comparate cu cele impuse in autorizatia de mediu sau in alte acte de reglementare, in conformitate cu normele legale in vigoare.

Operatorul depozitului de deseuri va raporta semestrial daca nu se specifica altfel in autorizatia demediu, catre autoritatea teritoriala pentru protectia mediului rezultatele activitatii de automonitorizare. Orice efect negativ inregistrat prin programul de automonitorizare va fi raportat catre autoritatea teritoriala pentru protectia mediului in maximum 12 ore.

Metode si proceduri de monitorizare: Determinarea nivelurilor poluarii de fond initiale, datorate altor surse va fi realizata si prezentata in cadrul Raportului de Amplasament care se va face in vederea obtinerii Autorizatiei integrate de mediu necesara pentru intrarea in functiune a depozitului.

Determinarile necesare pentru controlul calitatii componentelor mediului vor fi realizate de catre laboratoare acreditate, pe baza de contract, iar rezultatele vor fi inregistrate pe toata perioada de monitorizare.

6.1.3 Monitorizarea post- inchidere

Emisia de poluanti in apa si aer va continua si dupa inchiderea finala a depozitului, fapt pentru care monitorizarea acestora va trebui sa continue pe o perioada de minim 30 ani (conform Ord. 757/2004). In cadrul monitorizarii post-inchidere se vor urmari unele din obiectivele mentionate pentru faza de functionare dar cu o frecventa redusa.

Se va pune accentul pe:

cantitatea si calitatea levigatului evacuat, pana la epuizarea producerii acestuia;

analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane; se vor preleva probe din forajele de observatie situate in amonte, respectiv in aval de depozit, pe directia de curgere a apei subterane;

of 246


calitatea aerului si productia de biogaz;

regimul de tasare si comportarea stratelor din acoperisul depozitului;

calitatea solului in zona de influenta a depozitului si evolutia noilor biocenoze dezvoltate pe suprafetele redate circuitului natural.

Indicatorii, frecventa si metodele de determinare pentru urmarirea calitatii componentelor mediului in zona de influenta a depozitului vor fi in conformitate cu tabelul din Anexa 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (care se regaseste in Anexa 4 la HG 349/2005).

In conformitate cu ord 757/2004 Anexa 2, numarul de puncte de recoltare, precum si frecventa de analiza in cazul acestui depozit sunt prezentate in tabelele urmatoare.

Tabel 5.2-3: Parametrii urmariti

Parametrii urmariti(*)

Frecventa de analiza

Volumul levigatului si compozitia levigatului o data la 6 luni

Compozitia apei subterane o data la 6 luni

Volumul si compozitia gazului de depozit (CH4, CO2, H2S, etc.) o data la 6 luni

(*) – Indicatorii de analizat se stabilesc in conformitate cu prevederile autorizatiei de mediu

Rezultatele determinarilor vor fi consemnate intr-un registru si vor fi arhivate pe toata durata monitorizarii (minim 30 de ani dupa inchidere conf. Ord 757/2004). Ele vor demonstra evolutia procesului de reconstructie ecologica si vor permite stabilirea momentului finalizarii acestuia.

Datele determinate conform programului prezentat se evalueaza lunar si semestrial sau anual pe timpul fazei de functionare si anual pe timpul fazei post-inchidere.

Daca dupa realizarea evaluarilor, operatorul va constata modificarea semnificativa a compozitiei apei subterane si depasirea pragurilor de alerta specificate in autorizatia de mediu, atunci el va fi obligat sa informeze de urgenta APM Iasi si sa propuna masuri de remediere.

APM are obligatia ca pe baza planului de masuri prezentat de operator, sa stabileasca pasii care sunt necesari pentru prevenirea deteriorarii starii mediului in zona.

of 246


7. SITUATII DE RISC

7.1 Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari de teren)

7.1.1 Date seismice

Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93, perimetrul cercetat se incadreaza in macrozona de intensitate 81, cu perioada de revenire de 50 de ani.

Figura 7.1-1: Zonarea seismica a teritoriului Romaniei

Conform hartilor anexe la normativul P100-1/2006, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, este ag = 0.24g, iar perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc=1.00sec.

of 246


Figura 7.1-2: Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani

Figura 7.1-3: Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc, a spectrului de raspuns

7.1.2 Potentialul producerii alunecarilor de teren

of 246


Conform normativului G.T. 006 – 97, elaborat de ISPIF, privind zonarea teritoriului functie de potentialul de producere a alunecarilor de teren, zona in care se afla amplasat perimetrul cercetat este caracterizata cu potential scazut si probabilitate practic zero de producere a alunecarilor de teren.

Figura 7.1-4: Zonarea teritoriului Romaniei functie de potentialul producerii alunecarilor de teren

Tot in aceasta categorie a riscurilor naturale se incadreaza si efectele negative ale degradarii solurilor (prin actiunea precipitatiilor, a proceselor natural si antropice, defrisari, inundatii, eroziune, etc).

Din analiza amplasamentelor s-a constatat ca nu exista riscul producerii unor alunecari de teren.

Situatiile de seceta nu sunt de natura sa afecteze functionarea depozitului de deseuri respectiv functionarea statiilor de sortare, transfer si compostare. Dimpotriva, producerea de levigat din depozite este mai redusa in aceste perioade.

Pentru mentinerea vegetatiei pe acoperisul zonelor eliberate de sarcini tehnologice si revegetate, precum si in zonele cu perdele vegetale, in perioadele de seceta proiectul prevede udarea suprafetelor.

7.2 Accidente potentiale

Factorii de mediu ar putea fi afectati pe perioada de executie a lucrarilor, prin urmatoarele accidente potentiale:

scurgeri accidentale de carburanti, uleiuri pe sol; emisii necontrolate provenite de la utilajele si mijloacele auto utilizate.

of 246


Pentru prevenirea poluarilor accidentale se vor respecta cu strictete masurile prevazute in proiect si in prezentul studiu.

In perioada de operare accidente potentiale cu impact asupra mediului pot sa apara in cadrul depozitului de deseuri Tutora, datorita unor defectiuni la statia de epurare a levigatului.

De asemenea pot apare riscuri datorate exploatarii incorecte a zonei de depozitare. In aceasta categorie de risc se incadreaza pericolul de incendii sau explozii datorita posibilitatii de obturare a drenurilor prin care se colecteaza gazul de fermentatie din depozit.

Riscul de autoaprindere a deseurilor datorita cresterii temperaturii in depozit pana la temperaturi de 70 – 900C, se elimina prin acoperirea cu strat de material inert.

Riscul de incendii si explozii datorat prezentei carburantilor pentru autovehicule este controlat prin masuri ca: pichet PSI la gospodaria de carburanti, avand ca dotare minimala: panou cu unelte si dispozitive specifice; stingatoare portabile cu spuma chimica obisnuite; stingator transportabil cu spuma chimica, de 180 l, rezervoare de combustibili semiingropate si cu pereti dubli.

Riscul de rupere accidentala a hidroizolatiei: Folosirea materialelor de inalta performanta prevazute prin proiect va reduce considerabil acest risc. Furnizorii ofera certificate de garantie pentru perioade mai lungi decat durata de viata a depozitului. Testele de rezistenta a geomembranelor la actiunea factorilor fizici si chimici, efectuate in conditii foarte drastice de temperatura, variatii de pH si tensionare mecanica intretinute neintrerupt, au certificat pastrarea calitatii acestora pentru durata indelungata.

Riscul de pierdere a stabilitatii masei de deseuri: Solutiile constructive adoptate prin proiectare elimina acest risc: proiectarea digurilor si calculul taluzurilor stabile s-a facut tinand seama de inaltimile materialelor depozitate la o panta de 1:3 pentru zonele definitive si o panta de 1: 9 pentru zonele aflate in exploatare.

7.3 Analiza posibilitatii de aparitie a unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului

Avand in vedere specificul activitatilor propuse prin proiect, nu exista posibilitatea aparitiei unor accidente industriale majore, care ar putea afecta grav factorii de mediu.

Pe amplasamentele prevazute prin proiect nu se vor depozita substante si preparate periculoase, in cantitati peste limitele relevante stabilite prin HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase (care transpune Directiva 96/82/EC/1996 „Seveso II‖).

In perioada de executie a lucrarilor se vor respecta normativele si instructiunile specifice in domeniul executiei lucrarilor de constructii.

In ceea ce priveste impactul transfrontalier in caz de accidente de poluare, se apreciaza ca acesta nu este semnificativ.

of 246


7.4 Planul pentru situatii de risc

Pentru perioada executiei lucrarilor specifice se va elabora un plan pentru situatii de risc, care va cuprinde toate posibilitatile de aparitie a unor accidente cu impact asupra mediului. De asemenea, se vor prevedea si masurile de interventie si diminuare a efectelor negative.

Pentru perioada de exploatare a obiectivelor, titularul proiectului va implementa un plan pentru situatii de urgenta, cuprinzand aspecte legate de monitoringul tehnologic si al calitatii factorilor de mediu.

In toate situatiile in care s-au produs accidente/dezastre, masurile de interventie vor cuprinde si intensificarea activitatilor de monitoring.

In majoritatea zilelor, statiile de sortare/compostare desfasoara activitati de rutina.

Cu toate acestea, operatorii statiilor trebuie sa fie pregatiti pentru cazuri de urgenta si sa includa procedurile pentru situatiile de urgenta in planul de activitate. Trebuie anticipate cel putin urmatoarele situatii de urgenta:

Pene de curent. Planul trebuie sa trateze problema tinerii evidentelor clientilor, a incasarii taxelor si incarcarii camioanelor de transport in caz de intrerupere a energiei electrice.

Lipsa sau defectarea cantarelor. Planul trebuie sa descrie cum se tine evidenta si pe ce criterii se vor stabili taxele, in conditiile in care cantarul este defect. In instalatiile care au cantare si la intrarea si la iesirea din statie, daca se defecteaza unul, temporar se poate utiliza celalalt pentru ambele sensuri.

Incendiu. Apararea impotriva incendiilor si procedeele de stingere sau limitare se refera la incendiile declansate in toate punctele de lucru din incinta CMID, inclusiv in incintele in care au loc operatii de sortare/compostare. In mod obisnuit, masurile de aparare impotriva incendiilor constau in protejarea sanatatii personalului si chemarea fortelor speciale de interventie.

Controlul scurgerilor. Scurgerile pot apare din materialele descarcate sau din

vehiculele care alimenteaza statia. De exemplu, furtunele din sistemele hidraulice de compactare sau care echipeaza camioanele de gunoi se pot rupe. Planul pentru controlul scurgerilor prevede identificarea si localizarea scurgerilor, aducerea de materiale absorbante si metode de curatire. Pentru scurgerile mari, planul trebuie sa includa si prevenirea infiltrarii acestor scurgeri in sistemele de evacuare a apelor reziudale sau pluviale.

Descoperirea unor materiale periculoase. Planul pentru materiale periculoase trebuie sa prevada metode de identificare si izolare a acestora, depozitarea temporara in spatii special amenajate si numere de telefon pentru urgent.

of 246


Accidente ale angajatilor sau clientilor. Planul trebuie sa prevada procedee de prim ajutor, numere de telefon pentru urgente si trasee pana la cele mai apropiate spitale.

Planurile pentru situatii de urgenta trebuie sa includa o lista de telefoane de contact, inclusiv numerele unde pot fi gasiti, ziua si noaptea, directorii, membrii personalului de deservire, echipele de interventie, clientii fideli si organismele de resort.

7.5 Masuri de prevenire a accidentelor

In perioada de executie a lucrarilor prevazute prin proiect, masurile ce pot fi luate pentru prevenirea accidentelor si diminuarea impactului asupra mediului, sunt urmatoarele:

pregatirea personalului privind situatiile de avarii posibile care pot sa apara in timpul executiei lucrarilor;

respectarea normelor de aparare impotriva incendiilor;

respectarea procedurilor de revizii si reparatii ca si asigurarea asistentei tehnicecorespunzatoare la executarea acestora;

verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate;

respectarea normelor de protectia mediului la desfasurarea activitatilor specifice;

interventia rapida in caz de poluari accidentale pentru eliminarea cauzelor si diminuarea daunelor;

colectarea tuturor scurgerilor accidentale si reconstructia ecologica a zonelor eventual poluate.

In perioada de operare, pentru evitarea sau diminuarea riscului de accidente cu impact asupra mediului, in cadrul depozitului de deseuri nepericuloase Tutora (unde acest risc exista), s-au prevazut o serie de masuri de proiectare si exploatare:

Statia de epurare a levigatului este proiectata pe principiul epurarii prin procesul osmozei inverse.

S-a tinut cont de faptul ca si pe plan international tratarea levigatului din depozite se efectueaza prin procesul osmozei inverse, proces prin care sunt indepartate toate elementele de contaminare din levigat, in procent de peste 99,5 %.

Dupa epurare, concentratia de poluanti este chiar sub valorile standard pentru apa potabila.

Folosirea instalatiilor de osmoza inversa ofera operatorului avantaje semnificative fata de alte metode, luand in considerare siguranta operarii, lucru confirmat in peste 2000 de astfel de instalatii in intreaga lume. Instalatia este conceputa in

of 246


sistem modular, si asigura o functionare simpla, durabila, 24 h/zi, necesitand un minim de intretinere.

Calitatea apei tratate poate fi evaluata on-line, fara interventia omului, prin masurarea conductivitatii. Valoarea conductivitatii nu este o valoare limitativa in tratarea levigatului in depozite, dar ofera informatii despre integritatea membranei, reducand astfel la minim riscul contaminarii mediului datorita substantelor periculoase pentru acesta.

Pentru cazurile cand tipul de defectiune afecteaza intreaga statie dar nu pentru mult timp (de ex. atunci cand apar intreruperi in alimentarea cu energie electrica) se va folosi bazinul de omogenizare a debitelor a carui capacitate de inmagazinare permite retinerea influentului in statie timp de cateva ore.

In cazurile de nefunctionare de durata mai mare se va folosi bazinul de acumulare prevazut special in acest scop, cu o capacitate de 1.700 mc si hidroizolat, care asigura o rezerva de stocare a influentului pentru 2-4 zile, in perioade uscate respectiv umede.

Tinerea evidentelor

Tinerea unor evidente detaliate permite atat operatorilor statiei cat si administratiei locale, inclusiv de protectie a mediului, sa se asigure ca statia functioneaza in mod eficient si in conformitate cu prevederile legale.

Incarcaturile care intra in statie: data, ora, societatea comerciala, numele soferului, greutatea (vehicul incarcat), greutatea (vehicul gol), provenienta incarcaturii, taxa perceputa;

Incarcaturile care ies din statie: data, ora, societatea comerciala, numele soferului, greutatea (vehicul incarcat), greutatea (vehicul gol), tipul materialelor transferate (de ex. deseuri, materiale reciclabile, compost vrac, compost in saci), destinatia incarcaturii;

Registrul operational al instalatiei: aici se noteaza toate evenimentele neobisnuite din cursul zilelor de lucru;

Registru de reclamatii se noteaza data, ora, numele reclamantului, natura reclamatiei si masurile luate pentru solutionare;

Poluarea (accidentala) a mediului: se scriu detalii despre poluarea accidentala a mediului cu deseuri lichide, solide, mirosuri, aerosoli;

Rezultatele analizelor de monitorizare a mediului precum contaminarea apelor de suprafata, deversarile in canalizare, poluarea aerului, a apelor sau analize de zgomot;

Registre de intretinere: pentru utilaje fixe sau mobile;

Rapoarte cu privire la sanatatea si securitatea angajatilor;

Documentatie care sa ateste pregatirea si certificarea ca operatori a angajatilor.

of 246


Protectia muncii si prevenirea incendiilor

Toate activitatile din cadrul obiectivelor proiectate se executa in baza prevederilor legale referitoare la protectia muncii si prevenirea incendiilor.

Toate persoanele care desfasoara o activitate in cadrul CMID trebuie sa fie instruite corespunzator in ceea ce priveste prevenirea incendiilor si protectia muncii.

Constructiile si instalatiile, in special, cele pentru depozitarea deseurilor, materialelor reciclabile, compostului si a combustibililor se proiecteaza, amenajeaza, functioneaza si se verifica conform normelor legale si standardelor tehnice pentru prevenirea incendiilor.

De asemenea, monitoringul tehnologic in cadrul depozitului ecologic de deseuri va asigura reducerea riscului de accidente legat de:

incendii si explozii;

distrugerea integritatii straturilor de impermeabilizare a compartimentelor de depozitare;

colmatarea sistemelor de drenaj;

tasari inegale dupa inchiderea depozitului;

fenomene de saraturare prin stagnarea apei din precipitatii in zonele mai tasate.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Elaborarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a realizat intr-o deplina colaborare cu proiectantul lucrarilor si cu beneficiarul, nefiind intampinate dificultati din punct de vedere tehnic sau practic.

Se mentioneaza totusi ca aplicarea prevederilor Ordinelor MAPM nr. 860 si nr. 863/2002, presupune prezentarea unor informatii detaliate, care nu intotdeauna se regasesc in proiect la faza de Studiu de fezabilitate.

De asemenea, faptul ca Documentele de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) nu se gasesc in limba romana, a ingreunat prelucrarea informatiilor in vederea compararii cu BAT a tehnicilor popuse prin proiect.

S-a considerat ca prin respectarea HG 349/2005 si a Ordinului MMGA 757/2004 sunt indeplinite cerintele din Directiva 1999/31/EC, avand in vedere ca legislatia romaneasca a luat fiinta prin transpunerea acestei Directive.

of 246


9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

9.1 Necesitatea proiectului

Scopul principal al proiectului „Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Iasi‖ este proiectarea unui sistem integrat de management al deseurilor si programul de investitii pentru Judetul Iasi, ajutand astfel Romania sa-si indeplineasca obligatiile asumate prin transpunerea Directivei Cadru privind Deseurile 75/442/EEC precum si a Directivei privind Deseurile Periculoase 91/689/EEC.

Ca raspuns la reglementarile Comunitatii Europene, in ceea ce priveste managementul fondurilor comunitare intre 2007-2013 s-a dezvoltat Programul Operational Sectorial al Romaniei (POS). POS-ul de Mediu este in stransa corelare cu Planul national de Dezvoltare 2007-2013 si cu Cadrul Strategic National de Referinta, continand un numar de „axe prioritare‖, una dintre ele fiind si Axa Prioritara (nr. 2): "Dezvoltarea de sisteme de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric".

Pentru a atinge acest obiectiv specific a fost definita Axa Prioritara (nr. 2): "Dezvoltarea de sisteme de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric", cu urmatoarele obiective:

cresterea numarului populatiei racordate la colectarea si gestionarea deseurilor municipale;

servicii de calitate corespunzatoare si la tarife accesibile;

reducerea cantitatii de deseuri depozitate;

cresterea cantitatii de deseuri reciclate si refolosite;

configurarea unor structuri eficiente de gestionare a obiectivelor deseurilor.

In prezent, sistemul de gestionare a deseurilor este insuficient si neconform cu legislatia la nivel national si cu legislatia europeana privind gestionarea deseurilor. Principalele probleme identificate sunt:

Rata scazuta de colectare selectiva. In prezent, colectarea selectiva se realizeaza la scara foarte mica, chiar daca in unele orase si comune a fost implementata colectarea selectiva; Tintele specifice pentru recuperarea/reciclarea deseurilor provenite din ambalaje, asa cum sunt stabilite de legislatia nationala si a CE nu pot fi atinse daca nu se implementeaza un sistem de management integrat al deseurilor, incluzand facilitati de sortare, dar si componenta de colectare selectiva a deseurilor;

Lipsa tratarii deseurilor biodegradabile, care sunt eliminate in prezent la comun cu toate deseurile si inexistenta colectarii separate a fractiei biodegradabile. In prezent nu se practica devierea deseurilor biodegradabile de la depozitele de deseuri, asa cum se cere prin legislatia nationala si a CE;

Echipamentele utilizate pentru serviciile desalubritate sunt insuficiente pentru colectarea selectiva a deseurilor in intregul judet;

of 246


Eliminarea deseurilor in depozite de deseuri neconforme care au impact negativ asupra mediului;

Lipsa facilitatilor de transfer in partea centrala si de vest a judetului, ceea ce conduce la preturi mai mari pentru transfer in viitor, cand depozitulde deseuri neconform din Targu Frumos se va inchide.

Indeplinirea obiectivelor strategice si atingerea tintelor prevazute in Tratatul de Aderare si in planurile de gestionare a deseurilor (national, regional si judetean) pot fi realizate prin punerea in aplicare a sistemului de management integrat al deseurilor.

Prin implementarea sistemului de management integrat al deseurilor, pot fi atinse atat cresterea gradului de utilizare a deseurilor, reducerea cantitatilor de deseuri depozitate, precum si depozitarea acestora in conditii de siguranta, fara nici un pericol pentru mediul inconjurator si sanatatea publica.

9.2 Descrierea proiectului

Scopul proiectului consta in implementarea unui sistem modern de gestionare a deseurilor, dimensionat dupa cerintele judetului, prin intermediul caruia toate exigentele nationale si europene vor fi indeplinite.

Sistemul de management integrat al deseurilor in judetul Iasi (SMID) consta din urmatoarele componente:

Colectarea deseurilor;

Transferul deseurilor;

Sortarea deseurilor reciclabile (facilitati de recuperare materiale si reciclare);

Tratarea deseurilor biodegradabile (tratare mecano-biologica - TMB, compostare);

Eliminarea deseurilor in depozitul de deseuri conform;

Reabilitarea depozitelor de deseuri urbane neconforme existente.

Initial, in cadrul proiectului SMID pentru judetul Iasi au fost prevazute investitii pentru componentele de colectare, statii de transfer, statii de sortare si statii de compostare.

Investitiile pentru depozitul ecologic nou de la Tutora au fost prevazute din fondurile conventiei de finantare nr. 5542/23.10.2006 dintre Ministerul Mediului si Consiliul Local Iasi. Proiectul, denumit ―Managementul Integrat al Deseurilor in Iasi‖ cuprinde:

Componenta A1 – Inchiderea depozitului neconform de la Tomesti;

Componenta A2 – Depozitul nou conform de la Tutora -deschiderea primei celule;

Componenta B – Statia de sortare si statia de compostare;

Componenta C – Colectare selectiva

of 246


Pana in prezent s-a finalizat primul subcompartiment al celulei 1 de la depozitul Tutora, (care s-a dat in exploatare la 16.07.2009), statia de sortare de la Tutora (care a fost data in folosinta in anul 2010) si o parte din celelalte investitii, mai putin inchiderea depozitului de la Tomesti unde nu s-a inceput nici o lucrare.

Celula 1 a depozitului nou de la Tutora este alcatuita din 3 subcompartimente dintre care doar primul subcompartiment este functional si are un volum de 598.000 mc. Tinand cont de volumul actual ocupat, situatia actuala a contractelor de depozitare ale operatorului cu unitatile administrativ teritoriale din judet si de faptul ca statia de sortare si compostare nu functioneaza inca, subcompartimentul 1 se estimeaza a se inchide in anul 2013.

In conditiile actuale ale crizei economico-financiare pe care o strabate Romania, proiectul ―Managementul Integrat al Deseurilor in Iasi‖ finantat prin Conventia nr. 5542/23.10.2006, a intrat in impas in ceea ce priveste asigurarea sumelor necesare realizarii tuturor componentelor de investitie.

Pentru rezolvarea acestei situatii, Ministerul Mediului si Padurilor, de comun acord cu Beneficiarii celor 2 proiecte, au ales solutia integrarii proiectului derulat prin Conventie in cadrul Aplicatie de Finantare derulate prin POS-ul de Mediu.

Prin urmare, proiectul „ Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Iasi‖, pentru care a fost emisa in data de 10.02.2010 decizia privind incadrarea si definirea domeniului de impact, a suferit o serie de modificari, care sunt prezentate in cele ce urmeaza.

Precizam faptul ca pentru investitiile propuse in cadrul centrului de management al deseurilor de la Tutora, respectiv:

Extinderea depozitului ecologic existent;

Extinderea capacitatii statiei de sortare existente;

Finalizarea lucrarilor pentru statia de compost

cat si pentru inchiderea depozitului neconform Tomesti, evaluarea impactului asupra mediului a fost realizata in cadrul procedurii de mediu pentru proiectul „Managementul integrat al deseurilor in Mun.Iasi‖ (MID), pentru care a fost emis in data de 30.06.2005 Acordul integrat de mediu nr.2.

Tabelul de mai jos prezinta investitiile propuse a se realiza prin prezentul proiect:

Tabel 9.2-1: Investitii propuse in cadrul proiectului SMID judetul Iasi


1 Colectarea deseurilor

1.1 Componenta de colectare (prevazuta in cadrul proiectului MID 360 de containere pentru

of 246


Iasi) fractia de sticla

1.2 Pubele pentru colectarea deseurilor menajere reciclabile (1.100 l)

9.435 buc.



1.5 Recicpiente pentru compostarea in gospodarii 31.917 buc.

2 Transferul deseurilor

2.1 Statia de transfer Ruginoasa 2013: Capacitatea totala de 44.000 tone/an

2.2 Statia de transfer Baltati 2013: Capacitatea totala de 17.000 tone/an

3 Sortarea deseurilor reciclabile

3.1 Statia de sortare Ruginoasa 2013: Capacitatea totala de intrare de 10.300 tone/an

3.2

Finalizarea lucrarilor la Statia de sortare existenta la Tutora (prevazuta in cadrul proiectului MID Iasi)

2013: Capacitatea initiala de intrare de 29.000 tone/an

3.3 Statie de sortare noua la Tutora 2013: Capacitatea totala extindere de 11.000 tone/an

4 Tratarea biologica a deseurilor biodegradabile

4.1 Finalizarea lucrarilor la statia de compostare Tutora (prevazuta in cadrul proiectului MID Iasi)

2013: Capacitate totala de 10.000 tone/an

4.2 Statia de tratare mecano-biologica (TMB) Tutora 2013: Capacitatea totala de 95.000 tone/an

5 Extinderea depozitului conform existent la Tutora

5.1 Constructia compartimentului 3 din prima celula a depozitului de la Tutora (prevazut in cadrul proiectului MID Iasi)

Volum de 764.000 m3

6 Inchiderea depozitelor neconforme

6.1 Inchiderea depozitului neconform Tomesti (prevazut in cadrul Volum depozitat: 2.500.000

of 246


proiectului MID Iasi) m3

6.2 Inchiderea depozitului neconform Pascani Volum depozitat: 600.000 m3

6.3 Inchiderea depozitului neconform Harlau Volum depozitat: 400.000 m3

6.4 Inchiderea depozitului neconform Targu Frumos Volum depozitat la sfarsitul lui 2009: 80.000 m

3

In vederea cresterii eficientei activitatilor de management al deseurilor, au fost stabilite 4 zone de transport pentru judetul Iasi.

Tabel 9.2-2: Popularia urbana, respectiv populatia rurala pentru zonele deservite de obiective in 2013

Numar zona, Denumire centre de colectare si statie de transfer sau

depozit

Populatie urbana deservita

Populatie rurala deservita

Total populatie deservita (pe obiective)

[locuitori] [locuitori] [locuitori]

Zona 1 - RUGINOASA SI TARGU FRUMOS

61.751 116.071 177.822

Zona 2 – BALTATI 11.371 60.070 71.441

Zona 3 - VOINESTI, POPRICANI SI IASI

347.837 210.695 558.532

Zona 4 - HARLAU 12.908 16.576 29.484

TOTAL POPULATIE 433.867 403.412 837.279

Harta privind impartirea pe zone de gestiune a deseurilor in judetul Iasi este prezentata in continuare:

of 246


Sistemul propus pentru colectarea deseurilor va fi reprezentat de un sistem cu 4 pubele: hartie/carton, sticla, plastic/metal si rezidual.

In zona urbana, pentru locuintele individuale, se recomanda o pubele de 120 litri pentru fiecare gospodarie, pentru colectarea deseului rezidual. Pentru deseurile de hartie/carton, plastic/metal si sticla, se vor instala puncte de colectare separata constand din 3 containere de 1,1 m3.

In ceea ce priveste zonele cu blocuri cu apartamente, se va amenaja un punct de pre-colectare la 200 de persoane pentru deseurile reciclabile cat si pentru deseul rezidual. Punctul de pre-colectare pentru deseurile reciclabile va consta din 3 containere de 1,1 m3, in timp ce pentru colectarea deseului rezidual se vor utiliza camerele speciale existente la parterul blocurilor.

In zonele rurale, fiecare gospodarie va primi o pubela de 120 litri penru colectarea deseului rezidual, iar pentru deseurile reciclabile se vor amenaja puncte de pre-colectare, cu 3 containere de 1,1 m3, pentru colectarea hartiei/cartonului, sticlei si plasticului/metalului, cate un astfel de punct pentru 250 de persoane.

of 246


De asemenea, pentru compostarea deseurilor biodegradabile au fost distribuite pentru 25% din gospodariile din zonele rurale recipiente de 280 litri.

Deseul stradal va fi colectat in sistem mixt, in timp ce deseurile din parcuri si gradini vor fi colectate in sistem dual: o pubela pentru colectarea fractiei organice si o alta pubela pentru restul deseului.

Deseurile periculoase continute in deseurile menajere, deseul voluminos si DEEE vor fi colectate prin intermediul unor campanii regulate.

In ceea ce priveste transferul deseurilor, judetul Iasi va fi deservit de trei statii de transfer, una existenta, si alte doua statii propuse prin prezentul proiect.

Tabel 9.2-3: Statii de transfer in judetul Iasi

Zona Numele statiei Capacitate proiectata

Distanta pana la depozit

Tipul de statie

Statii de transfer propuse prin proiect

Zona 1 Ruginoasa 44.000 t/an 85 km Statie de transfer cu cap

de presare

Zona 2 Baltati 17.000 t/an 55 km Statie de transfer simpla

Statii de transfer existente

Zona 4 Harlau 8.009 t/an 100 km Statie de transfer simpla

Pentru zona 1 (Ruginoasa – Targu Frumos), deseurile colectate vor fi direct transportate catre statia de sortare si apoi, prin intermediul statiei de transfer, deseurile reziduale si refuzul de la sortare vor fi transportate catre depozitul conform de la Tutora.

Pentru zona 2 (Baltati), in urma analizei a rezultat necesitatea construirii unei statii de transfer in zona respectiva.

Pentru zona 3 (Voinesti, Popricani si Iasi) deseul colectat va fi direct transportat la statia de sortare si statia de TMB si apoi, refuzul de la statia de sortare side la statia de TMB vor fi depozitate in cadrul depozitului conform din cadrul aceluiasi amplasament.

In zona 4 (Harlau), colectarea se realizeaza direct la statia de transfer simpla existenta (din2010). Deseurile reziduale si refuzul de la sortare (de la statia de sortare Harlau) vor fi transportate direct catre depozitul de la Tutora.

of 246


Avand in vederea existenta statiei de sortare finalizata de la Tutora (construita de catre Primaria municipiului Iasi si de catre Ministerul Mediului), cu o capacitate de 29.000 t/an (a cate doua schimburi), in vederea atingerii tintelor pentru reciclarea si valorificarea deseurilor din ambalaje, au fost propuse urmatoarele investitii:

Extinderea statiei de sortare de la Tutora cu o linie de sortare pentru o capacitate de 11000 t/an, 1 schimb, 5 zile/saptamana; din lipsa spatiului disponibil, aceasta linie va fi amplasata in vecinatatea statiei existente, intr-o alta hala, fiind practic considerata o noua statie de sortare pe acelasi amplasament;

Construirea unei statii de sortare la Ruginoasa.

In judetul Iasi exista, de asemenea, si o statie de sortare la Harlau care prelucreaza anual aproximativ 2.000 tone de reciclabile.

Tintele cu privire la reducerea cantitatii de deseu biodegradabil depozitat in judetul Iasi vor fi atinse prin construirea unei statii de TMB pentru deseuri biodegradabile la Tutora, cu o capacitate de intrare de 95.000 t/an, prin stimularea compostarii in gospodarii si prin finalizarea statiei de compostare existente de la Tutora.

Astfel, prezentul proiect include finalizarea lucrarilor la statia de compostare existenta de la Tutora (cu o capacitate de 10.000 t/an), care a fost inceputa de catre Primaria Municipiului Iasi si Ministerul Mediului.

In ceea ce priveste deseurile reziduale, avand in considerare compozitia lor, se estimeaza ca statia de TMB va genera refuz reprezentand aproximativ 20% din capacitatea de intrare, care va fi depozitat in depozitul existent de laTutora, fara a fi tratat.

Depozitarea deseurilor se va realiza la depozitul conform de deseuri existent, amplasat in apropierea municipiului Iasi. Lucrarile la depozit nu au fost finalizate in intregime datorita lipsei de fonduri. Primaria Municipiului Iasi si Ministerul Mediului nu mai au posibilitati de finantare a lucrarilor.

In prezent, doar doua compartimente din prima celula au fost finalizate. Capacitatea totala a acestor doua compartimente este de aproximativ 1.300.000 m3. Capacitatea celui de al treilea compartiment din prima celula va fi de aproximativ 764.000 m3.

Prin prezentul proiect se vor inchide 4 depozite neconforme. Pentru trei dintre ele, depozitarea a fost sistata in iulie 2009 (Pascani, Harlau si Tomesti) iar al patrulea (Targu Frumos) va fi operational pana in 2012.

9.3 Metodologia utilizata pentru evaluarea impactului asupra mediului

Pentru alternativa aleasa prin proiect se efectueaza evaluarea impactului asupra mediului, utilizand o metoda matriciala (indici de calitate) si metoda V. Rojanschi (indicele de poluare globala).

of 246


Evaluarea impactului asupra mediului inconjurator are la baza:

indici de calitate pe factori de mediu ( Ic )

indicele de poluare globala ( IPG )

9.3.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu

Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se incadreaza in raport cu limitele admise in STAS – uri sau Normative de reglementare sau se estimeaza efectele ―proiectului― asupra mediului avand la baza ―marimea― care se determina luand in considerare nivelul unor indicatori de calitate ce caracterizeaza efectele.

In raport cu marimea efectelor avem indici de calitate ( Ic ):

Lproiect – actiunile proiectului

Lreglementat – norme si acte de reglementare

Interdependenta dintre actiunile proiectului si efectele asupra mediului inconjurator (E) se poate evidentia prin marcarea in caseta corespunzatoare a marimii acesteia estimata printr-un sistem comun pentru tot ansamblul (cu +, - sau zero), astfel:

+ influenta pozitiva

0 influenta nula

– influenta negativa

E – efect pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influentelor activitatii proiectate asupra calitatii factorilor de mediu, in raport cu normativele de reglementare.

Ic = +1 - influentele sunt pozitive iar mediul este afectat in limitele admisibile

Ic = - 1 - influentele sunt negative iar mediul este afectat peste limitele admise

Ic = 0 - starea mediului nu este afectata de proiect

9.3.1.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu prin indici de calitate ( I c )

Matricea de evaluare a impactului

Actiunea sau

sursele generatoare

Efectele asupra factorilor de mediu

Aer Apa Sol-subsol Biodiversitatea Asezari umane

of 246


Amplasamentul si modul de ocupare a terenului

0 0 - 0 0

Evacuare ape uzate 0 + + 0 +

Concentratiile de poluanti in aer in raport cu C.M.A.

+ 0 0 + +

Nivelul zgomotului in raport cu nivelul maxim admis

0 0 0 - -

Managementul deseurilor + + + + +

Riscul de avarii si accidente cu impact asupra mediului

- - 0 - -

Efectul social si economic 0 0 0 0 +

MARIMEA EFECTELOR +1 +1 +1 0 +2

EAER = +1

EAPA = +1

ESOL-SUBSOL = +1

EBIODIVERSITATE = 0

EASEZARI UMANE = +2

Factor de mediu Valoarea indicelui de calitate (Ic) Concluzii

Aer +1 afectat in limite admise

Apa +1 afectat in limite admise

Sol – subsol +1 afectat in limite admise

Biodiversitate 0 nu este afectat semnificativ

Asezari umane 0,5 afectat in limite admise

Valoarea Ic indica faptul ca prin respectarea prevederilor proiectului, atat in perioada de executie a lucrarilor de constructie, cat si in perioada de exploatare a obiectivelor care compun „Sistemul integrat de management al deseurilor‖, impactul asupra factorilor de mediu se va incadra in limitele admise, datorita masurilor de prevenire si diminuare a impactului prevazute.

9.3.1.2 Evaluarea globala a impactului asupra mediului

Evaluarea impactului global asupra mediului se bazeaza pe:

valoarea indicilor de calitate (Ic ) pe factori de mediu;

of 246


scara de bonitate notata de la 1 la 10, corespunzatoare valorilor Ic

Nota de bonitate

Valoarea Ic Efectele asupra mediului inconjurator

10 Ic = 0 - mediul nu este afectat de activitatea proiectata

9 Ic = 0,0 ÷ 0,25

- mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 1.


8 Ic = 0,25 ÷ 0,50



7 Ic = 0,50 ÷1,00



6 I c = -1,0 - mediul afectat de proiect peste limitele admise, nivel 1.


5 Ic = -1,0 ÷ -0,5

- mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 2.


4 Ic = -0,5 ÷ -0,25

- mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 3.



- efectele sunt nocive la durate lungi de expunere


- efectele sunt nocive la durate medii de expunere

1 Ic = sub –0,0025 - mediul este degradat, nivel 3.

- efectele sunt nocive la durate scurte de expunere

9.3.1.2.1 Metoda de evaluare globala a impactului asupra mediului

Este o metoda analitica de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globala (IPG), care rezulta din raportul intre starea ideala (naturala) si starea reala (de poluare).

Reprezentarea grafica : Starea ideala si starea reala se reprezinta grafic rezultand o diagrama inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate, a carei forma depinde de numarul factorilor de mediu analizati.

Starea ideala (Si): este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate (1 unitate = 1 cm).

of 246


Starea reala (Sr): este o figura geometrica neregulata obtinuta prin unirea punctelor ce reprezinta valoarea echivalenta a indicelui de calitate in scara de bonitate si care se inscrie in figura geometrica regulata a starii ideale.

Indicele de poluare globala - IPG: rezulta din raportul dintre suprafata ce reprezinta starea ideala (Si) si starea reala (Sr).

IPG = 1 - nu exista poluare

IPG 1 - exista modificari de calitate a mediului.

Scara de calitate:

IPG = 1 - mediul natural nu este afectat de activitatea umana

IPG = 1...2 - mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile

IPG = 2...3 - mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor de viata

IPG = 3...4 - mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de viata

IPG = 4...6 - mediul este afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele de viata

IPG 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata.

9.3.1.2.2 Determinarea indicelui de poluare globala

Indicele de poluare globala IPG - rezulta din raportul Si / Sr conform metodologiei prezentate.

Valoarea Si (starea ideala) - rezulta din figura geometrica regulata avand suprafata: Si = 256,36 cm2

Valoarea Sr (starea reala) - rezulta din figura geometrica neregulata inscrisa in figura geometrica regulata a starii ideale si construita prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor Nb (nota de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat in considerare.

Valoarea Nb - se obtine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate in functie de valoarea indicelui de poluare si serveste la reprezentarea grafica, ca o metoda de simulare a efectului sinergic

Factor de mediu Ic (indice de calitate) Nb (nota de bonitare)

of 246


Aer +1 7

Apa +1 7

Sol-susol +1 7

Biodiversitate 0 10

Asezar umane 0,5 8

Relatia grafica - intre Nb calculat pentru cinci elemente ale mediului, este o figura geometrica neregulata formata cu valorile dn coloana 3 a tabelului de mai sus, avand suprafata: Sr=156,11 cm2.

Valoarea indicelui de poluare globala este: IPG = 1,64

Valoarea indicelui de poluare globala exprima incadrarea in limitele admise ale factorilor de mediu, avand in vedere ca proiectul prevede alegerea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) in domeniul depozitarii si tratarii deseurilor, inclusiv masuri de prevenire si reducere a impactului asupra mediului.

Efectele proiectului din punct de vedere social si economic vor fi pozitive.

9.4 Impactul prognozat asupra mediului


Pentru investitiile propuse in cadrul centrului de management al deseurilor de la Tutora, respectiv:

Extinderea depozitului ecologic existent;

Extinderea capacitatii statiei de sortare existente;

Finalizarea lucrarilor pentru statia de compost

cat si pentru inchiderea depozitului neconform Tomesti, evaluarea impactului asupra mediului a fost realizata in cadrul procedurii de mediu pentru proiectul „Managementul integrat al deseurilor in Mun.Iasi‖, pentru componentele:

Componenta A1 - Inchidere depozit actual Tomesti

Componenta A2 - Depozit nou Tutora

Componenta B - Statie de sortare si statie de compost

pentru care a fost emis in data de 30.06.2005 Acordul integrat de mediu nr.2.

of 246


In cadrul centrului de management al deseurilor exista posibilitatea poluarii accidentale a apei subterane si de suprafata, ca urmare a deversarii accidentale de ape uzate menajere, scurgeri accidentale de uleiuri sau produse petroliere de la utilajele folosite, nefunctionarea la parametri corespunzatori ai statiei de epurare a apelor uzate precum si a statiei de epurare a levigatului, cauzand astfel deversari neconforme in paraul aflat la est de amplasament. Natura impactului in cazurile potentiale de poluare mentionate va fi secundara, pe temen scurt, temporara si locala. Prin masurile ferme propuse la capitolul urmator se are in vederea reducerea la minim a potentialului impact asupra factorului de mediu apa.

Asadar probabilitea impactului este una redusa, iar magnitutidea si complexitatea impactului se pot clasifica drept nesemnificative.

In ceea ce priveste poluarea aerului, pot sa apara emisii fugitive, locale si temporare datorate descarcarii si manipularii deseurilor, descompunerii deseurilor si vehiculelor utilizate pentru transportul acestora.

Poluantii specifici in faza de executie sunt reprezentati de particule in suspensie si poluantii specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul materialelor: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) si COV.

Cu privire la poluantii cu impact olfactiv (H2S, mercaptani, etc) concentratiile in emisie vor fi extrem de scazute, iar la distanta la care se gasesc localitatile, concentratiile in aer se vor situa mult sub pragurile olfactive.

In faza de operare descompunere a deseurilor depozitate va genera emisii de gaze specifice: CO2, CH4, N2 si urme de H2S, compusi organici speciali (inclusiv compusi organici clorurati) si de mercur. Prin descarcarea/manipularea si compactarea deseurilor emisiile de particule sunt reduse.

Prin acoperirea zilnica a deseurilor depozitate cu materiale inerte si umectarea depozitului in perioadele de seceta prelungita se va preveni riscul antrenarii particulelor de praf si a mirosurilor in atmosfera. . Concluzionand masurile prevazute pentru protectia factorului de mediu aer, mentionate la capitolul urmator, atat in faza de operare cat si in cea de executie vor avea ca efect diminuarea impactului ca urmare a amplasarii depozitului de deseuri Tutora.

Natura impactului in procesul de executie al depozitului de deseuri va fi secundar, strict pe perioada de executie si local.

In perioada de operare a depozitului de deseuri impactul asupra aerului se preconizeaza ca va avea caracter local, secundar si pe intreaga perioada de functionare a obiectivului.

Probabilitea impactului asupra factorului de mediu aer a depozitului de deseuri Tutora va fi diminuata ca urmare a masurilor luate, in principal a prevederii instalatiei de ardere a gazelor

of 246


rezultate din corpul depozitului. Avand in vedere componenta locala si activitatea obiectivului, magnitudinea si complexitatea impactului sunt evaluate functie de gravitatea efectelor, gradul de extindere a acestora, si viteza de extindere a efectului. Preconizam ca magnitudinea impactului va fi redusa, la nivel local cu o frecventa de aparitie ocazionala, probabila ca urmare a procesului de operare al depozitului.

In ceea ce priveste poluarea solului si subsolului, exista posibilitatea aparitiei impactului ca urmare a decopertarii solului vegetal, lucrarilor propuse in faza de executie, constructiei subcompartimentului 3 al primei celule a depozitului de deseuri, descarcari accidentale de deseuri transportate sau depozitate, scurgeri accidentale de produse petroliere sau uleiuri, deversari accidentale de ape uzate etc.

In scopul diminuarii la minim a impactului si protejarii solului si subsolului au fost prevazute urmatoarele masuri:

Special amenajate pentru depozitarea temporara a deseurilor si materialelor de constructie in faza de executie;

Cabine ecologice vidanjabile in cadrul organizarii de santier;

Impermeabilizarea corespunzatoare a bazei depozitului cu sistemul de etansare;

Dig perimetral;

Alei betonate si imprejmuirea depozitului de deseuri;

Statie de epurare ape uzate si levigat;

Monitorizarea functionarii corespunzatoare a instalatiilor prevazute pe amplasament etc.

Asadar toate masurile prevazute in cadrul proiectului pentru protectia solului si subsolului vor avea ca scop diminuarea impactului ca urmare a constructiei subcompatimentului 3 al primei celule a depozitului de deseuri Tutora.

Natura impactului in procesul de executie al depozitului de deseuri asupra solului si subsolului cu precadere a solului vegetal va fi directa si locala, pe intreaga perioada de executie si operare a obiectivului.

Luand in calcul decopertarea solului vegetal de pe suprafata depozitului de deseuri, platformei betonate si cladirilor adiacente se poate considera ca magnitudinea impactului va fi locala, cu probabilitate redusa de poluare.

9.4.2 Statia de transfer Baltati si statia de transfer si sortare Ruginoasa

Principalele surse de poluare a apelor pot fi reprezentate de scurgeri accidentale de uleiuri, hidrocarburi provenite de la echipamentele si utilajele folosite, deversari sau scurgeri accidentale de ape uzate.

In cadrul investitiilor atat pentru faza de executie cat si cea de exploatare au fost prevazute bazine pentru colectarea si stocarea apei uzate, respectiv bazine ecologice vidanjabile, retea de canalizare apa uzata menajera, bazin etans vidanjabil si retea de apa pluviala.

of 246


Asadar probabilitea impactului este una redusa, iar magnitutidea si complexitatea impactului se pot clasifica ca nesemnificative.

In cadrul investiiilor mai sus mentionate potentialele surse de poluare asupra factorului de mediu aer pot fi reprezentate ca urmare a emisiilor de praf, fum, manevrarii pamantului excavat si utilajelor sau autovehiculelor folosite.

Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona:


colectarea, stocarea corespunzatoare a apei uzate menajere si descarcarea in statiile de epurare;

detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata pentru eliminarea cauzelor.

Natura potentialului impact va fi secundara, locala, iar durata va fi temporara si foarte scurta.

Probabilitea impactului asupra factorului de mediu aer se considera a fi improbabil, cu efect nesemnificativ si indirect.

Cu privire la sursele de poluare ale solului si subsolului ca urmare a executiei si operarii investitiilor, deseurile menajere si cele din constructie pot fi generate ca urmare a:

decopertarii solului vegetal;

amenajarii necorespunzatoare a depozitelor de materiale utilizate;

infiltrarii accidentale de ape uzate in sol;

amenajarii neconforme a spatiilor de depozitare temporara a deseurilor rezultate din procesul de executie al obiectvului proiectat.

Masurile avute in vedere sunt:

folosirea statiilor de transfer si a statiei de sortare doar pentru categoria de deseuri municipale autorizate si acceptate;

utilizarea de echipamente si utilaje conforme, moderne si corespunzatoare;

interzicerea descarcarii oricaror categorii de deseuri in alta parte decat direct pe platformele special amenajate;

Natura impactului in procesul de executie al investitiilor asupra solului si subsolului cu precadere a solului vegetal va fi directa si locala, pe intreaga perioada de executie si operare a obiectivelor.

Luand in calcul decopertarea solului vegetal de pe suprafata aferenta platformei betonate si cladirii adiacente se poate considera ca magnitudinea impactului va fi locala, cu probabilitate redusa de poluare.

of 246


9.4.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme din judetul Iasi

Principala sursa de poluare a apelor este reprezentata de evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilaje si mijloace auto, insa acestea au caracter local.

Magnitudinea impactului se poate preconiza ca si probabilitate doar in faza de inchidere, fiind catalogata ca locala si temporara. Fecventa probabila de aparitie a impactului este foarte redusa, chiar improbabila si nesemnificativa.

Prin inchiderea depozitelor neconforme de deseuri se va elimina poluarea aerului ca urmare a functionarii neconforme a depozitului, degajarii necontrolate a gazele emise din corpul depozitelor si a emisiilor generate. Asadar se va elimina posibilitatea frecventei de aparitie a vre-unui impact direct sau indirect asupra aerului.

In ceea ce priveste poluarea solului, odata cu inchiderea depozitelor de deseuri neconforme si dezvoltarii solului vegetal prevazut ca ultim strat de inchidere se reduce la minim posibilitatea poluarii solului. Din punct de vedere al incadrarii in zona si noul amplasament inierbat se va incadra corespunzator in piesajul zonal. Se va inregistra un efect direct pozitiv, cu impact improbabil (redus la zero).

Ca urmare a inchiderii corespunzatoare a depozitelor de deseuri neconforme se poate vorbi despre un efect pozitiv, benefic asupra factorilor de mediu.

9.5 Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului

Concluziile care au rezultat din evaluarea impactului pe factori de mediu si a impactului global asupra mediului, cu metodologia aplicata sunt:

Gradul de afectare a factorilor de mediu: Valorile indicilor de calitate pe factori de mediu:

- pentru AER: Ic AER = +1 - pentru APA : Ic APA = +1 - pentru SOL-SUBSOL: Ic SOL-SUBSOL = +1 - pentru BIODIVERSITATE: Ic BIODIVERSITATE = 0

- pentru ASEZARI UMANE : Ic ASEZARI UMANE = +2

o Factorul de mediu AER este afectat de proiect in limitele admise.

o Factorul de mediu APA este afectat de proiect in limitele admise.

o Factorul de mediu SOL – SUBSOL este afectat de proiect in limite admise.

o Factorul de mediu BIODIVERSITATE nu este afectat semnificativ de proiect.

o Factorul de mediu ASEZARI UMANE este afectat de proiect in limite admise.

Impactul global asupra mediului:

of 246


Valoarea indicelui de poluare globala : IPG = 1,64

o Valoarea indicelui de poluare globala exprima incadrarea in limitele admise ale factorilor

de mediu, avand in vedere ca proiectul prevede alegerea celor mai bune tehnici

disponibile (BAT) in domeniul depozitarii si tratarii deseurilor, inclusiv masuri de prevenire

si reducere a impactului asupra mediului.

o Efectele proiectului din punct de vedere social si economic vor fi pozitive.

Concluziile majore rezultate din evaluarea impactului asupra mediului, sunt cele consemnate ca efecte globale, si anume:

Mediul este supus efectelor activitatilor umane in limite admisibile;

Impactul este redus si local;

Efectele sunt preponderent pozitive.

9.6 Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact

Prin implementarea sistemului de management integrat al deseurilor, pot fi atinse atat cresterea gradului de utilizare a deseurilor, reducerea cantitatilor de deseuri, precum si depozitarea acestora in conditii de siguranta, fara a pune in pericol mediul inconjurator si sanatatea publica.

Calitatea vietii si standardele de viata a comunitatii din imprejurimi nu vor fi afectate negativ de punerea in practica a proiectului, in conditii normale de functionare.

Pentru a reduce la minim riscul declansarii unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului inconjurator, se vor respecta prevederile tuturor normativelor in vigoare respectiv se vor lua toate masurile pentru diminuarea impactului, prevazute in prezentul studiu.

Se mentioneaza impactul pozitiv al proiectului asupra mediului social si economic, prin crearea unor noi locuri de munca si prin imbunatatirea calitatii vietii populatiei.

Calitatea vietii si a conditiilor sociale in comunitatile afectate de proiect, vor cunoaste o imbunatatire neta, deoarece:

va creste calitatea aerului atmosferic in toate zonele in care vor fi inchise actualele depozite neconforme;

va scadea riscul unor imbolnaviri ale locuitorilor afectati de actualele depozite neconforme dupa inchiderea acestora, pe fondul eliminarii focarelor/vectorilor de transmitere a factorilor patogeni asociabili depozitelor actuale;

of 246


va creste consistent calitatea vietii in aglomerarile urbane, pe fondul cresterii nivelului curateniei citadine odata cu implementarea proiectului;

Intocmit, Verificat,

Ecolog Catalina Paun Ing. Marinela Rusu

ASISTENTA TEHNICA IN VEDEREA PREGATIRII ... - icc.ro · PDF filestatiilor de transfer si...

Documents

Transcript of ASISTENTA TEHNICA IN VEDEREA PREGATIRII ... - icc.ro · PDF filestatiilor de transfer si...