ACORDAREA ASISTENŢEI SOCIALE

1.1. Conceptul, trăsăturile şi principiile asistenţei sociale

Asistenţa socială este o activitate profesională desfăşurată în sprijinul indivizilor vulnerabili. În

actele normative şi în literatura de specialitate, pentru a desemna situaţia de vulnerabilitate a unei

persoane sînt utilizaţi diferiţi termeni: persoană socialmente vulnerabilă, persoană defavorizată,

persoană aflată în situaţie de risc social, în situaţie de nevoie, în dificultate.

Astfel, art. 1 din Legea asistenţei sociale a Republicii Moldova identifică în calitate de

beneficiar al asistenţei sociale persoana sau familia defavorizată căreia în temeiul cererii şi al actelor

constatatoare i se acordă prestaţii şi / sau servicii sociale. La rîndul lor, persoana şi familia defavorizate

sînt definite ca persoană şi familie socialmente vulnerabile, aflate în situaţie, care împiedică activitatea

normală a acestora din punct de vedere economic, educativ, social etc. [14].

Conform prevederilor Legii numite, asistenţa socială este definită ca o componentă a sistemului

naţional de protecţie socială, în cadrul căruia statul şi societatea civilă se angajează să prevină, să

limiteze sau să înlăture efectele, temporare sau permanente, ale unor evenimente considerate riscuri

sociale, care pot genera marginalizarea ori excluderea socială a persoanelor şi familiilor aflate în

dificultate.

În Legea asistenţei sociale se stipulează că asistenţa socială se acordă sub formă de: prestaţii

în bani (alocaţii, compensaţii, indemnizaţii) sau prestaţii în natură, servicii sociale. Alocaţiile,

compensaţiile, indemnizaţiile, ajutoarele şi alte prestaţii acordate în bani sau în natură, temporar sau

permanent, sînt considerate, conform legislaţiei, venituri la stabilirea dreptului la asistenţă socială.

Serviciile de asistenţă socială reprezintă unul dintre multitudinea şi diversitatea serviciilor

publice, care sînt activităţi ale autorităţilor publice în vederea satisfacerii unui interes general, al

comunităţii.

Diversitatea formelor şi tipurilor de asistenţă socială. Actualul sistem de asistenţă socială oferă:

prestaţii băneşti, prestaţii în natură şi servicii sociale, care sînt formele şi componentele de bază ale

sistemului actual de asistenţă socială.

Figura nr. 1. Sistemul de asistenţă socială.

Prestaţiile băneşti se caracterizează printr-o diversitate de tipuri de asistenţă socială, şi anume:

Asistenţă socială

Beneficii sociale

Finanţate debugetul de stat

Alocaţii,indemnizaţii, compensaţii

Finanţate debugetul local

Ajutoare sociale,Ajutoare umanitare

Servicii sociale

Servicii instituţionale

Internate, aziluri

Servicii comunitare

Centre de zi,centre de consiliere

• indemnizaţii unice la naşterea copilului,

• indemnizaţii lunare pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 1,5 ani;

• indemnizaţii lunare copiilor de la vîrsta de 1,5 ani pînă la 16 ani, alocaţii sociale de stat;

• alocaţii lunare de stat invalizilor de război, participanţilor la războiul al doilea mondial şi

familiilor acestora;

• alocaţii nominative de stat pentru merite deosebite faţă de stat;

• compensaţii nominative lunare pentru plata serviciilor comunale;

• compensaţii cetăţenilor care au suferit în urma catastrofei de la Cernobîl;

• compensaţii băneşti în locul biletelor de tratament sanatorial gratuit invalizilor de război;

• compensaţii nominative lunare pentru călătoria în transportul urban;

• compensaţii anuale pentru benzină, reparaţie, piese de schimb şi deservirea tehnică a

automobilelor, cărucioarelor motorizate, deservirea cu transport;

• ajutorul de deces;

• ajutoare materiale.

Acordarea asistenţei sociale în funcţie de nevoie. Principiul ocrotirii persoanelor în funcţie de

nevoie stă la baza asistenţei sociale. În concepţiile tradiţionale, asistenţa socială, spre deosebire de

formele universale de protecţie socială, nu se acordă automat unei grupe de persoane definite prin

caracteristici generale, ci persoanelor sau familiilor individuale, pe baza analizei situaţiei financiare a

fiecărui caz în parte. Din acest motiv asistenţa socială se acordă în funcţie de nevoie pe baza testării

mijloacelor financiare, care constituie o ultimă reţea de securitate socială .

1.2. Natura juridică a prestaţiilor de protecţie socială, clasificarea lor

Orice sistem de politici sociale este alcătuit din diverse beneficii şi servicii sociale. Ele au rolul

de a acoperi întreaga gamă de nevoi de bază şi pentru toate segmentele sociale de vîrstă sau

ocupaţionale. Ansamblul beneficiilor sociale formează sistemul de protecţie socială a cetăţenilor,

alcătuit din beneficiile universale (acordate tuturor cetăţenilor ca ,,bunuri de merit”, fără ca să se afle

într-o situaţie de risc: educaţia gratuită şi obligatorie este un bun exemplu) şi sistemul de securitate

socială (destinat să răspundă unor nevoi speciale ale unor cetăţeni aflaţi în situaţie de risc, de

vulnerabilitate).

Legea asistenţei sociale a Republicii Moldova (art.9) stipulează că prestaţiile de asistenţă socială

se pot exprima în bani şi în natură, indicîndu-se totodată că asistenţa socială poate fi acordată şi indirect,

sub formă de gratuităţi sau de reduceri la procurarea unor bunuri sau la plata unor servicii curente, ce ţin

de locuinţă, sub formă de scutiri sau reduceri de impozite.

Figura nr. 2. Securitatea socială

2

Prestaţiile băneşti constituie şi cea mai răspîndită formă de asistenţă socială. Astfel, la noi în

republică sărăcia care a afectat o mare parte a populaţiei impune statul să intervină prin diferite

modalităţi în scopul înlăturării sau minimalizării consecinţelor diferitelor riscuri sociale.

Conform legislaţiei Republicii Moldova, diferite denumiri ale prestaţiilor băneşti: indemnizaţii,

alocaţii, compensaţii, ajutoare materiale şi totodată remarcăm că actele normative în vigoare nu

întotdeauna definesc aceste noţiuni sau ele sînt imprecise necesitînd o nouă abordare.

Astfel Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la indemnizaţiile acordate familiilor cu copii

nu conţine noţiunea de ,,indemnizaţie”, Legea Republicii Moldova privind alocaţiile sociale de stat

pentru unele categorii de cetăţeni stabileşte în art.1 că alocaţia socială de stat constituie o sumă de bani

achitată lunar sau o singură dată din bugetul de stat persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile pentru

obţinerea dreptului la pensie conform Legii Republicii Moldova privind pensiile de asigurări sociale de

stat [12].

Referindu-ne la prestaţiile în natură, sau indirecte, constatăm că Legea asistenţei sociale nr. 547

–XV din 25 decembrie 2003 stipulează că prestaţii în natură este una dintre formele de asistenţă socială

Asigurări sociale

Asistenţă socială

Fondul de şomaj

3

care se acordă temporar sau permanent şi sînt considerate venituri la stabilirea dreptului de asistenţă

socială. După cum am menţionat anterior, legislaţia nu denumeşte gratuităţile, scutirile, reducerile, dar

noi le-am atribuit noţiunii ,,prestaţii în natură” sau ,,prestaţii indirecte”.

Prestaţiile în natură, ca subinstituţie a asistenţei sociale, constituie o totalitate de norme juridice

ce reglementează relaţiile sociale apărute în legătură cu ajutorul acordat şi exprimat în mod indirect din

partea statului persoanelor eliberate din detenţie. Serviciile sociale pot fi considerate tot un fel de ajutor

social, acordat în mod indirect din partea statului sau a unor organizaţii nestatale şi pot fi atribuite la

prestaţiile în natură.

2.ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA SISTEMULUI INSTITUŢIONAL DE

ASISTENŢĂ SOCIALĂ

2.1 Cadrul instituţional-administrativ al asistenţei sociale

În Legea asistenţei sociale a Republicii Moldova (art. 12) se stipulează că în organizarea

asistenţei sociale la nivel central se evidenţiază doar rolul Ministrului Protecţiei Sociale ... art.13 a Legii

susnumite prevede, că la nivel teritorial funcţionează direcţiile municipale de asistenţă socială şi secţiile

raionale de asistenţă socială şi protecţie a familiei, constituite de consiliile raionale (municipale). Se

stipulează şi rolul autorităţilor administraţiei publice locale în organizarea asistenţei sociale la nivel local

( art.14).

Attribuţia de iniţiere şi de promovare a politicilor sociale în asistenţa socială a revenit în

principal Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului;

- atribuţiile în domeniul asistenţei sociale la nivel central aparţin:

• Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului (MPSFC);

• Fondului Republican de susţinere socială a populaţiei (FRSSP);

• Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS);

• Centrului Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare (CREPOR)

• Agenţiei de stat pentru rezerve materiale şi ajutoarele umanitare;

Figura nr. 3 Politici sociale la nivel central.

4

- la nivel teritorial activitatea în acest domeniu este desfăşurată de către:

• secţia asistenţă socială şi protecţia familiei din subordinea Consiliului raional;

• Casa Teritorială de Asigurări Sociale,

• Fondul local de susţinere socială a populaţiei.

Spre deosebire de celelalte localităţi, în municipiul Chişinău activează Direcţia generală asistenţă socială

şi Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor.

Analizînd instituţiile, care administrează sistemul de asistenţă socială în Republica Moldova

la nivel teritorial, concluzionăm că ele reprezintă rezultatul descentralizării. Spre exemplu:

- Casa teritorială de asigurări sociale este o instituţie publică, cu personalitate juridică ce

prestează servicii din domeniul asigurărilor sociale, precum şi asistenţei sociale, la nivel de unitate

administrativ – teritorială. Ea reprezintă un serviciu descentralizat al CNAS;

- Secţia asistenţă socială şi protecţia familiei (SASPF), de asemenea, este o instituţie publică, cu

personalitate juridică ce prestează servicii de asistenţă socială la nivel de unitate administrativ-

teritorială.

- pe lîngă SASPF activează Fondul local de susţinere socială a populaţiei (FLSSP ), care

reprezintă un serviciu descentralizat al ERSSP în unităţile administrativ-teritoriale din republică. În

municipiul Chişinău FLSSP este o instituţie publică.

- Casa teritorială de asigurări sociale

Figura nr. 4 Politici sociale la nivel teritorial.

Ministerul protecţiei sociale familiei şi

copilului

Casa naţională de asigurări sociale

Fondul Republican de susţinere socială a

populaţiei

Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare

Agenţia de stat pentru rezerve materiale şi

ajutoarele umanitare

5

l

3.. REGLEMENTĂRI JURIDICE PRIVIND ASISTENŢA SOCIALĂ

3.1.Obiectiv al politicii sociale a statului – asigurările sociale.

Cea mai importantă formă de asigurare socială o reprezintă pensiile. De regulă, aceste forme de

sprijin se acordă doar persoanelor care au adus o anumită contribuţie minimă la formarea respectivului

fond şi mărimea respectivului sprijin se face în funcţie de mărimea contribuţiei (numărul de ani în care a

contribuit, mărimea anuală a respectivei contribuţii). Sistemul de asigurare poate fi, la rîndul său, de mai

multe tipuri:

- asigurări bazate pe crearea unui fond de asigurări din care se plăteşte asigurarea celui în nevoie.

Acestea sînt asigurările pure, pe care le găsim în mod special în cazul asigurărilor de tip privat : sisteme

private de pensii, asigurări de bunuri, de persoane, contra accidentelor;

- asigurările în care plata se face din contribuţia actuală a tuturor celor care se asigură. Îl găsim în

sistemul de asigurare de bătrîneţe (pensiile). Pensiile actuale sînt plătite nu din fondurile acumulate prin

contribuţiile din trecut, ci din contribuţiile celor care în prezent cotizează, generaţiile

active actuale susţin generaţia vîrstnică, urmînd ca atunci cînd ea va ajunge la vîrsta pensionării să fie

susţinută de generaţia activă din acel moment;

- sisteme de surse mixte: fondul de asigurare este realizat prin contribuţia beneficiarilor potenţiali şi prin

contribuţia statului, de la buget .

- sisteme de asigurare voluntare (în general cele private ), după cum sînt sistemele de asigurare

obligatorii (în general cele de stat ). De regulă, asigurarea pentru pensie este obligatorie.

Consiliul raional

Casa teritorială de asigurări

sociale

Secţia asistenţă socială şi protecţia familiei

Secţia deservire la domiciliu

Serviciu de protezare şi ortopedie

Fondul local de susţinere socială a populaţiei

6

Sistemul asigurărilor sociale

Asigurare obligatorie Asigurare voluntară

Asigurare obligatorie de stat

Asigurare obligatorie profesională

Asigurare voluntară generală

Asigurare voluntară profesională

Figura 5.Sistemul asigurărilor sociale

Contribuţiile de asigurări sociale formează un buget separat: bugetul asigurărilor sociale face

parte din bugetul public naţional şi este independent de bugetul de stat. BASS cuprinde veniturile,

cheltuielile şi rezultatele financiare ale sistemului public. Guvernul elaborează anual, pe baza

propunerilor CNAS, proiectul legii BASS pe care îl supune aprobării Parlamentului. [11]

Prin sistemul de asigurări sociale pot primi pensii sau alte prestaţii de asigurări sociale numai

persoanele care plătesc pentru ele.

Pensia reprezintă venit de înlocuire acordat pentru pierderea totală sau parţială a

veniturilor profesionale ca urmare a bătrâneţii sau atingerii unei vârste, invalidităţii sau decesului

persoanei asigurate.

În sistemul public, se acordă următoarele categorii de pensii:

a) pensia pentru limită de vârstă;

b) pensia anticipată;   

c) pensia anticipată parţială;

d) pensia de invaliditate;

e) pensia de urmaş.

Stabilirea şi plata pensiilor

 A). Pensia se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procură

specială, a tutorelui sau a curatorului acesteia .

Cererea de pensionare, împreună cu actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor legale, se depun la

casa teritorială de asigurări sociale în raza căreia se află domiciliul asiguratului.

Actele la care se face referire sunt, următoarele:

   a) pentru pensia pentru limită de vârstă, anticipată şi anticipată parţială:

7

- cerere pentru înscrierea la pensie pentru limită de vârstă/anticipată/anticipată parţială

- - carnetul de muncă (original şi copie);

   - certificat de asigurări sociale (original şi copie);

   - alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată în alte

sectoare de activitate;

   - livretul militar (original şi copie);

   - diplomă de studii (original şi copie) sau adeverinţă din care să rezulte durata normală şi perioada

studiilor, precum şi certificarea absolvirii acestora;

   - pentru persoanele care au urmat cursurile unor instituţii de învăţământ universitar în străinătate este

necesară dovada recunoaşterii acestora de către republica Moldova;

   - adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul

colectiv/individual de muncă;

   - adeverinţă privind condiţiile de muncă speciale şi/sau deosebite;

   - dovada certificării stagiului de cotizare;

   b) pentru pensia de invaliditate:

   - cerere pentru înscrierea la pensie de invaliditate

   - decizia emisă de medicul expert (CEMV);

- adeverinţă din care să rezulte încetarea plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de

muncă şi cuantumul acesteia.

   c) pentru pensia de urmaş:

   - cerere pentru înscrierea la pensie de urmaş ;

   - actele de stare civilă ale solicitanţilor;

   - decizia de pensie/talon de pensie (pentru cazurile în care susţinătorul decedat avea calitatea de

pensionar);

   - adeverinţa de studii (elev sau student);

- cauza decesului (cu excepţia situaţiilor în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar);

B). Drepturile de pensie

a)pentru limită de vârstă se acordă şi se plătesc de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă

cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la această dată. Persoanele care solicită înscrierea la

pensie pentru limită de vârstă pot continua activitatea după primirea deciziei de admitere a cererii de

pensionare numai cu acordul angajatorului.

b) pensie de invaliditate se acordă şi se plătesc:

   1) de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, dacă cererea a fost

depusă în termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare în grad de invaliditate;

8

   2) de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, dar nu înainte de

data încetării calităţii de asigurat, dacă cererea a fost depusă în termenul prevăzut la lit. a, în cazul

persoanelor asigurate facultativ;

   3) de la data depunerii cererii, dar nu înainte de data încetării calităţii de asigurat, în cazul persoanelor

asigurate facultativ, ale căror cereri au fost depuse cu depăşirea termenului prevăzut la lit. a;

   4) de la data depunerii cererii, în cazul persoanelor care la data solicitării pensiei de invaliditate nu mai

au calitatea de asigurat.    

Persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare nu mai pot solicita înscrierea la pensia de

invaliditate .

C) Drepturile de pensie de urmaş, în cazul persoanelor care îndeplinesc condiţiile legale la data

decesului susţinătorului asigurat, se acordă la cerere:

   a) începând cu luna următoare decesului, în cazul în care susţinătorul decedat era pensionar, dacă

cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data decesului;

   b) de la data decesului susţinătorului, în cazul în care susţinătorul decedat nu era pensionar la data

decesului, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la această dată;

   c) de la data depunerii cererii, în situaţiile în care s-au depăşit termenele prevăzute.

În cazul în care urmaşul îndeplineşte condiţiile legale ulterior datei decesului susţinătorului asigurat,

drepturile de pensie de urmaş se acordă de la data îndeplinirii condiţiilor, dacă cererea a fost depusă în

termen de 90 de zile de la această dată. În situaţia în care s-a depăşit acest termen, drepturile de pensie

de urmaş se acordă de la data depunerii cererii.

Decizia de pensie

Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de

asigurări sociale în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii .

Decizia casei teritoriale de asigurări sociale comunică în scris persoanei care a solicitat pensionarea, în

termen de 5 zile de la data emiterii.

Decizia poate fi contestată la instanţa judecătorească competentă (tribunalul) în a cărei rază teritorială

se află domiciliul asiguratului, în termen de 45 de zile de la comunicare.

Plata pensiei

Plata pensiei se face lunar . Pensia se plăteşte personal titularului, mandatarului desemnat de acesta

prin procură specială sau reprezentantului legal al acestuia, în funcţie de opţiune, prin mandat poştal,

cont curent sau cont de card, în condiţiile negociate prin convenţiile încheiate de Casa Naţională de

Asigurări sociale cu Compania Naţională «Poşta Moldovei» - S.A., respectiv cu bănci.

3.2. Ajutorul social – obiectiv al politicii sociale a statului

9

Ajutorul social poate fi definit ca o formă de protecţie socială, ce se întemeiază pe principiul

solidarităţii şi care se concretizează în acordarea de alocaţii diferenţiate finanţate din venituri locale cu

suplimente de la bugetul de stat, menite să ajute familiile, precum şi persoanele singure, cu venituri

scăzute, sub un prag considerat ca minimum de bază.

Din aciastă definiţie rezultă următoarele caracteristici ale ajutorului social: este o formă de

protecţie socială care se întemeiază pe principiul solidarităţii sociale; constă în plata lunară a unei sume

de bani ce se suportă din bugetele locale şi din sumele primite de la bugetul de stat sau în acordarea unor

bunuri sau prestări de servicii gratuite sau cu restituirea parţială a lor; principalii beneficiari sînt

persoanele nevoiaşe şi membrii familiilor lor fără venituri sau cu venituri mici; scopul pentru care se

acordă este acela de a asigura beneficiarilor un venit minim garantat, care să contribuie la îmbunătăţirea

veniturilor cele mai scăzute.

Exemple de ajutor social sînt: alocaţiile sociale, indemnizaţiile , punerea gratuită la dispoziţie a

obiectelor de prima necesitate ( produse alimentare, îmbrăcăminte, dotaţii pentru procurarea

medicamentelor, dotaţii pentru plata serviciilor comunale , ajutor bătrînilor şi invalizilor la domiciliu,

deservirea ambulatorie şi staţionară a invalizilor şi bolnavilor ), case pentru copii vagabonzi , case de

adăpost pentru cetăţeni fără locuinţe şi altele. De regulă indemnizaţiile, alocaţiile şi alte tipuri de

ajutoare sociale au un caracter strict şi sînt corelate cu remunerarea minimă a muncii, dar nu cu sume

minime de existenţă .

Ajutorul social este un venit minim garantat din partea statului, foarte modest, care rămîne ca o

linie de apărare împotriva sărăciei la etapa actuală şi serveşte ca o măsură extremă pentru a diminua

situaţiile foarte tensionate, ce ameninţă stabilitatea în societate şi se acordă persoanelor socialmente-

vulnerabile sub forma unei prestaţii băneşti sau a unei prestaţii în natură, sau a unui serviciu social.

3.3. Reglementarea juridică a tipurilor prestaţiilor de asistenţă socială

1. Prestaţii băneşti. După cum am evidenţiat anterior, conţinutul material al asistenţei sociale sub

aspectul ei instituţional administrativ îl constituie: prestaţiile băneşti, prestaţiile în natură şi serviciile

sociale.

Figura 6. Prestaţiile băneşti în sistemul de asistenţă socială

10

Bugetul de stat Bugetele localeFondurile de susţinere socială a populaţiei

CNAS

Indemnizaţii pentru copii

Compensaţii nominative

Compensaţii participanţilor la lichidarea avariei de la Cernobîl

Pensii militarilor şi participanţilor la lichidarea avariei de la Cernobîl

Alocaţii, pensii sociale

DAS

Compensaţii pentru transport special

Compensaţii pentru călătorii în transportul public

Indemnizaţii lunare pentru copiii aflaţi sub tutelă / curatelă

Indemnizaţii lunare pentru copiii înfiaţi

DAS

Ajutoare băneşti

DAS

A) Indemnizaţii, alocaţii.

1. Ajutorul social acordat din partea statului copiilor sub formă bănească sînt indemnizaţiile.

Indemnizaţiile în sensul dreptului protecţiei sociale constituie diferite plăţi, care în funcţie de caracterul

şi destinaţia lor sînt stabilite şi acordate de stat.

În scopul protecţiei sociale a familiilor cu copii, la 15 noiembrie 2002, Guvernul Republicii

Moldova a adoptat Hotărîrea nr.1478 cu privire la indemnizaţiile adresate familiilor cu copii, prin care a

fost aprobat Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a indemnizaţiilor adresate familiilor

cu copii. Conform acestui regulament, familiile cu copii beneficiază de următoarele tipuri de

indemnizaţii:

• unică la naşterea copilului; lunară pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de

1,5 ani pentru persoanele neasigurate;

• lunară pentru întreţinerea copilului cu vîrsta între 1,5 şi 16 ani, inclusiv pentru copilul

aflat sub tutelă sau curatelă (în cazul elevilor şcolilor, gimnaziilor, liceelor - pînă la absolvirea instituţiei

respective).

Stabilirea şi evidenţa indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii începînd cu 1 noiembrie 2002 se

efectuează de către CNAS şi subdiviziunile teritoriale ale acesteia, iar plata indemnizaţiilor se efectuează

de către Banca de Economii. De la această dată agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, au

încetat stabilirea şi plata indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii pentru părinţii încadraţi în muncă. 11

Cheltuielile suportate pentru plata indemnizaţiilor familiilor cu copii se acoperă respectiv: din

contul mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat – indemnizaţiile adresate familiilor cu copii,

stabilite persoanelor asigurate; din contul mijloacelor bugetului de stat – indemnizaţiile adresate

familiilor cu copii, stabilite persoanelor neasigurate.

Finanţarea indemnizaţiilor, destinate familiilor cu copii, atît din fondul bugetului de asigurări

sociale, cît şi din fondul bugetului de stat, prezintă dificultăţi la delimitarea formelor de protecţie socială.

Considerăm că totuşi, în funcţie de izvorul finanţării, achitările sus-numite pot

2. Alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni. O altă categorie a prestaţiilor

băneşti sînt alocaţiile sociale de stat, care de asemenea reprezintă un ajutor social din partea statuluiunor

categorii de cetăţeni. Începînd cu 1 ianuarie 1999 se stabilesc alocaţii sociale. Menţionăm că tot de la 1

ianuarie 1999 se stabilesc şi pensiile de asigurări sociale de stat conform Legii Republicii Moldova

nr.156-XIV privind pensiile de asigurări sociale de stat, adoptată la 14 octombrie 1998 [12].

După cum am remarcat anterior, art. 1 din Legea Republicii Moldova nr.499-XIV din

14.07.1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni, defineşte aceste prestaţii

ca o sumă de bani achitată lunar sau o singură dată din bugetul de stat persoanelor care nu întrunesc

condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie de asigurări sociale de stat [16], şi anume: invalizilor de

gradul I, II, III - persoane invalide care nu au acumulat stagiul de cotizare necesar pentru stabilirea

pensiei de invaliditate; invalizilor din copilărie de gradele I, II, III, copiilor invalizi

cu severitatea I, II, III - copiii, în vîrstă de pînă la 16 ani, cărora li s-a stabilit invaliditate cu afecţiune

medie, accentuată sau gravă; copiilor care au pierdut întreţinătorul - copiii, în vîrstă de pînă la 18 ani,

care au pierdut unul sau ambii părinţi; persoanelor vîrstnice - persoanele care au atins

vîrsta standard de pensionare (65 de ani pentru bărbaţi şi 60 de ani pentru femei ), dar nu au acumulat

stagiul de cotizare necesar pentru stabilirea pensiei pentru limită de vîrstă. Începînd cu anul 2002 în

legislaţie a fost introdusă şi alocaţia pentru îngrijire.

Din categoriile nominalizate au dreptul la alocaţie socială de stat numai persoanele care au

cetăţenia Republicii Moldova, sînt domiciliate pe teritoriul ei, nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea

dreptului la pensie de asigurări sociale de stat, nu realizează venituri asigurate şi nu se află

la întreţinerea deplină a statului. În cazul stabilirii alocaţiei copiilor invalizi, invalizilor din copilărie şi

copiilor, care şi-au pierdut întreţinătorul, cetăţenia Republicii Moldova nu este obligatorie dacă aceştia

domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul ei cel puţin 3 ani.

3. Alocaţia socială de stat pentru copiii invalizi pînă la 16 ani cu severitatea I, II, III constituie

un ajutor social ca drept bănesc, acordat lunar în scopul minimalizării consecinţelor cauzate de

disabilitate. Această prestaţie se stabileşte de la data emiterii de către Consiliul Medical Consultativ

(CMC) a deciziei de încadrare în severitatea respectivă dacă cererea cu toate actele necesare au fost

depuse în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei.

În cazul în care data încadrării în grad de severitate nu coincide cu data începerii expertizei,

alocaţia se va stabili de la data începerii expertizei dacă se respectă acelaşi termen de depunere a actelor

12

(30 de zile). Pentru a beneficia de alocaţie socială, reprezentantul legal al copilului trebuie să depună

actele stipulate în lege.

4. Alocaţia socială pentru invalizii din copilărie care au vîrste cuprinse între 16 şi 18 ani.

Pentru stabilirea invalidului din copilărie care are vîrsta între 16 şi 18 ani o alocaţie socială de

stat, precum şi invalizilor de gradul I, II, III - persoane invalide care nu au acumulat stagiul de cotizare

necesar pentru stabilirea pensiei de invaliditate, trebuie prezentate următoarele acte:

certificatul eliberat de Consiliul de Expertiză Medicală a Vitalităţii (CEMV) despre încadrarea întrun

grad de invaliditate, confirmarea despre faptul că invalidul din copilărie nu se află la întreţinerea deplină

a statului, copia buletinului de identitate a invalizilor. De regulă, în aceste cazuri alocaţia se stabileşte pe

numele invalizilor. Neprezentarea la o nouă expertiză medicală atrage încetarea plăţii alocaţiei începînd

cu luna următoare, iar reluarea plăţii se face conform regulilor generale.

5. Alocaţia pentru copil în cazul pierderii întreţinătorului se acordă dacă persoana decedată nu

îndeplinea condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie de asigurări sociale de stat. Alocaţia pentru

copii în cazul pierderii întreţinătorului este un ajutor social din partea statului şi se stabileşte persoanelor

în vîrsta de pînă la 18 ani (elevilor şi studenţilor instituţiilor de învăţămînt secundar şi

superior, cu excepţia învăţămîntului fără frecvenţă – pînă la absolvirea instituţiei de învăţămînt

respectiv, însă nu mai mult pînă la împlinirea vîrstei de 23 de ani) în cazul în care aceştia nu se află

la întreţinerea deplină a statului.

Fiecare beneficiar de alocaţie este în drept să solicite separarea părţii de alocaţie ce i se cuvine.

Separarea părţii de alocaţie se face începînd cu luna următoare celei în care a fost solicitată. Partea de

alocaţie se determină prin împărţirea cuantumului alocaţiei stabilite la numărul de beneficiari ai acesteia.

Tutorele poate avea dreptul de a primi alocaţia pentru copilul tutelat care şi-a pierdut întreţinătorul.

Cererea de stabilire a alocaţiilor pentru copilul care şi-a pierdut întreţinătorul se depune la

organul teritorial de asigurări sociale de către titularul sau reprezentantul legal al acestuia stabilit de

către autoritatea de tutelă (curatelă sau instanţa de judecată după caz).

6. Alocaţia pentru îngrijire

Ţinînd cont de situaţia dificilă a persoanelor cu disabilităţi severe, prin completarea Legii privind

alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni, s-a prevăzut stabilirea acestor alocaţii de

îngrijire persoanelor apte de muncă, dar neîncadrate din motiv că îngrijesc la domiciliu un copil invalid

în vîrstă de pînă la 16 ani cu severitatea I. Alocaţia pentru îngrijire se plăteşte personal titularului sau,

după caz, tutorelui, curatorului ori mandatarului acestora. Această alocaţie vine să atenueze lipsa unui

act special care ar reglementa drepturile îngrijitorului (asistentului personal).

Conform art.50 din Legea Republicii Moldova nr.156-XIV din 14 10.1998 privind pensiile de

asigurări sociale de stat [12], perioada de îngrijire a copilului invalid sub vîrstă de 16 ani se include în

stagiul de cotizare dacă aceasta a fost realizată pînă la 01.01.1999. Stabilirea acestei prevederi a fost

13

motivată prin faptul, că persoana care are în îngrijire un copil invalid pînă la 16 ani nu este încadrată în

cîmpul muncii şi nu achită contribuţia de asigurări sociale de stat.

De asemenea, nu se include în stajul de cotizare nici perioada de îngrijire a invalidului din

copilărie de gradul I, invalidului de gradul I nevăzător, invalidului de gradul I, ţintuit la pat, care a avut

de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl.

Conform art.15 din Legea Republicii Moldova privind alocaţiile sociale de stat pentru unele

categorii de cetăţeni, persoana care îngrijeşte doi sau mai mulţi copii invalizi beneficiază de o singură

alocaţie.

Termenele de stabilire a alocaţiilor sociale de stat. Cererea cu actele anexate se examinează

de organul teritorial de asigurări sociale în termen de 10 zile din momentul înregistrării. În cazul în care

la cerere nu sînt anexate toate actele necesare, solicitantul are dreptul să prezinte restul actelor în termen

de trei luni din momentul înregistrării cererii. Dacă acest termen este depăşit, alocaţia se stabileşte de la

data prezentării ultimului document. În cazul în care organul respectiv refuză stabilirea alocaţiei, în

termen de 10 zile de la luarea deciziei, partea solicitantă este informată despre motivul refuzului,

modului de contestare a deciziei şi i se restituie actele. În caz de apariţie a unui conflict decizia

organului teritorial de asigurări sociale poate fi contestată în instanţa de judecată.

Alocaţia pentru invalizii de gradul I, II, III, invalizii din copilărie de gradul I, II, III şi copiii

invalizi, în vîrstă de pînă la 16 ani cu severitatea I, II, III se stabileşte de la data emiterii de către CEMV

a deciziei de încadrare în gradul de invaliditate sau de către CMC a deciziei de încadrare în severitatea

respectivă, dacă cererea cu actele necesare a fost depusă în termen de 30 de zile de la data emiterii

deciziei CEMV sau CMC.

Plata alocaţiilor sociale de stat. Alocaţiile sociale de stat se plătesc pentru luna în curs, în

localitatea de domiciliu (la oficiile poştale). Plata alocaţiei încetează începînd cu luna următoare celei în

care s-a stabilit, dacă beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile de acordare a acesteia. Alocaţia

stabilită, dar neincasată la timp din vina beneficiarului, se plăteşte retroactiv pe o perioadă de cel mult 3

ani anteriori datei solicitării. În cazul în care alocaţia nu a fost achitată la timp din vina organului, care

stabileşte sau plăteşte prestaţia, ea va fi achitată retroactiv fără nici o limitare în termen. Sumele plătite

necuvenit cu titlu de alocaţie din vina beneficiarului în legătură cu falsificarea documentelor, tăinuirea

unor circumstanţe etc. se recuperează conform legii. Sumele achitate în plus din vina organului care

stabileşte sau plăteşte alocaţia nu se recuperează de la beneficiar, ele fiind percepute de la persoana

culpabilă.

Alocaţiile sociale de stat se achită din bugetul de stat, prin intermediul bugetului de asigurări

sociale de stat. În prezent cuantumurile alocaţiilor sociale de stat se stabilesc în raport cu pensia minimă

pentru limită de vîrstă astfel încît să nu depăşească valoarea minimă a pensiei de asigurări sociale

stabilite pentru fiecare categorie în parte. Ca şi prestaţiile de asigurări sociale de stat sînt supuse

indexării cu unele excepţii. Conform pct. 7 din Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.297 din

21.03.2006 cu privire la indexarea prestaţiilor de asigurări sociale şi a unor prestaţii sociale de stat în

14

anul 2006, coeficientul de indexare a alocaţiilor sociale de stat, cu excepţia alocaţiei de îngrijire şi a

ajutorului de deces, în anul 2006 a constituit 11,9 %, iar în 2007, după cum am relatat anterior - 12,7 %.

1. Alocaţia lunară de stat invalizilor de război, participanţilor la cel de-al doilea război

mondial din rîndul beneficiarilor de pensii de stat şi familiilor lor. Această alocaţie lunară de stat s-a

stabilit începînd cu 1 mai 2001 în conformitate cu Legea Republicii Moldova nr.121-XV din 03.05.2001

[18] cu privire la protecţia socială suplimentară a invalizilor de război, a participanţilor la cel de-al

doilea război mondial şi a familiilor lor. Scopul acestor alocaţii este definit ca ajutor suplimentar din

partea statului pentru aportul adus la apărarea şi păstrarea integrităţii teritoriale a statului în timpul

conflictului armat. Alocaţiile lunare de stat stabilite pentru invalizii şi participanţii de război sînt

acordate în baza principiului categorial, fără testarea necesităţilor, astfel presupunîndu-se că acoperă

grupurile expuse riscului de ordin material şi social. Constatăm că acest

drept de ajutor social din partea statului se acordă următoarele categorii de beneficiari cu cuantumul

alocaţiei lunare de stat stabilite, după cum urmează :

1) invalizilor de război (militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor

afacerilor interne şi din sistemul penitenciar, a căror invaliditate este cauzată de rănire, contuzionare sau

schilodire în perioada celui de-al doilea război mondial, la lichidarea consecinţelor avariei de la CAE

Cernobîl, în perioada participării la acţiunile de luptă pe teritoriul altor state, în timpul acţiunilor de luptă

pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, în timpul îndeplinirii altor

îndatoriri de serviciu militar ori este cauzată de afecţiuni legate de aflarea pe front, în detaşamente şi

formaţiuni de partizani, în organizaţii şi grupe ilegale în perioada celui de-al doilea război mondial,

precum şi legate de participarea la lichidarea consecinţelor avariei de la CAE Cernobîl, inclusiv

persoanelor care au devenit invalide în urma participării la lichidarea consecinţelor avariei, fiind trimise

în deplasări de serviciu de către ministere, departamente, întreprinderi şi organizaţii sau la acţiunile de

luptă în timp de pace, precum şi persoanelor care s-au îmbolnăvit de boală actinică sau au devenit

invalide în urma experienţelor nucleare, avariilor cu radiaţie ionizată şi a consecinţelor lor la obiectivele

atomice civile sau militare în timpul îndeplinirii serviciului militar): de gradul I - 400 de lei; de gradul II

- 300 de lei; de gradul III - 250 de lei;

2) participanţilor la cel de-al doilea război mondial din rîndul militarilor care şi-au satisfăcut

serviciul militar în componenţa armatei de operaţii, detaşamentelor şi formaţiunilor de partizani, din

rîndul membrilor organizaţiilor şi grupelor ilegale, foştilor deţinuţi în lagărele de concentrare fasciste şi

în ghetouri, persoanelor care au lucrat ca angajaţi civili în armata de operaţii în anii celui de-al doilea

război mondial - 200 de lei;

3) soţilor supravieţuitori, inapţi de muncă, ai participanţilor la cel de-al doilea război mondial sau

la acţiuni de luptă în timp de pace din rîndurile militarilor, căzuţi la datorie, sau ai invalizilor de război

decedaţi, dacă nu s-au recăsătorit - 100 de lei;

4) copiilor participanţilor la cel de-al doilea război mondial sau la acţiuni de luptă în timp de

pace din rîndurile militarilor, căzuţi la datorie, sau ai invalizilor de război decedaţi, pînă la atingerea

15

vîrstei de 18 ani sau după această vîrstă, daca îşi continuă studiile în instituţiile de învătămînt la cursurile

de zi pînă la terminarea studiilor, însă cel mult pînă la atingerea vîrstei de 23 de ani - 100 de lei pentru

fiecare;

5) unuia dintre părinţii, inapţi de muncă, ai participanţilor (din rîndurile militarilor) la acţiunile

de luptă în timp de pace şi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei

Republicii Moldova căzuţi la datorie - 100 de lei;

6) persoanelor decorate cu ordine şi medalii pentru muncă asiduă şi serviciu militar impecabil în

spatele frontului în anii celui de-al doilea război mondial - 50 de lei;

7) persoanelor care s-au aflat in oraşul Sankt-Peterburg (Leningrad) în perioada blocadei

septembrie 1941 - 27 ianuarie 1944)- 50 de lei.

Persoanelor care se încadrează în două sau mai multe categorii de beneficiari li se stabileşte o singură

alocaţie, la alegere.

Alocaţiile lunare de stat în conformitate cu legea nominalizată se stabilesc de către organelle

abilitate cu dreptul de stabilire şi achitare a pensiei. Cheltuielile legate de stabilirea şi plata alocaţiilor

lunare de stat se suportă din mijloacele bugetului de stat.

2. Compensaţii pentru persoanele care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la

Cernobîl. În conformitate cu Legea Republicii Moldova privind protecţia socială a cetăţenilor care au

avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl nr.909-XII din 30.01.92 [21] sînt prevăzute

drepturile la ajutorul social, exprimate în diverse compensaţii şi ajutoare materiale, şi anume:

compensaţia unică invalizilor pentru prejudiciul adus sănătăţii; compensaţia unică la pierderea

întreţinătorului; compensaţia pentru membrii incapabili de muncă ai familiilor care au pierdut

întreţinătorul, participant la lichidarea urmărilor avariei de la CAE Cernobîl; compensaţii în schimbul

biletelor de tratament balneo-sanatorial, ajutorul material anual unic pentru însănătoşire.

3. Compensaţia unică invalizilor pentru prejudiciul adus sănătăţii. Persoanele care s-au

îmbolnăvit şi au suferit de boală actinică cauzată de avaria de la CAE Cernobîl, precum şi invalizii a

căror invaliditate e în legătură cauzală cu catastrofa de la Cernobîl, dintre care face parte:

a) persoanele (temporar îndreptate sau trimise în delegaţie), care au participat la lichidarea

urmărilor avariei în zona de înstrăinare sau la alte lucrări la CAE Cernobîl;

b) militarii, lucrătorii organelor afacerilor interne, supuşii militari recrutaţi în cantonamente

speciale, cei care şi-au satisfăcut în perioada dată serviciul în Forţele Armate, în trupele şi organele

Comitetului pentru Securitatea Statului, în trupele de interne şi cele de căi ferate, în alte formaţiuni

şi au fost atraşi la lucrări de lichidare a urmărilor avariei în zona de înstrăinare sau la alte lucrări la

CAE Cernobîl;

c) persoanele care au venit în anul 1986 din zona moartă sau din zona de strămutare şi au

dobîndit cetăţenia Republicii Moldova.

Cheltuielile ocazionate de plata compensaţiei nominalizate se efectuează în limita alocaţiilor

prevăzute anual în bugetul de stat, prin intermediul CNAS, în baza comenzilor şi calculelor CTAS.

16

Compensaţia unică la pierderea întreţinătorului. Familiilor ce şi-au pierdut întreţinătorii în urma

catastrofei de la Cernobîl li se plăteşte o compensaţie unică în mărime de 15 salarii medii lunare pe

republică. Această compensaţie se plăteşte indiferent de data decesului întreţinătorilor.

4. Ajutorul de deces reprezintă un ajutor social din partea statului prevăzut pentru persoanele

asigurate şi neasigurate prin Legea nr.289-XV din 22.07.2004 privind indemnizaţiile pentru

incapacitatea temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale. De ajutor de deces beneficiază:

a) o singură persoană care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele,

curatorul, conform legislaţiei în vigoare, sau, în lipsa acesteia, persoana care dovedeşte că a suportat

cheltuielile ocazionate de deces – în caz de deces al asiguratului, pensionarului din sistemul public de

asigurări sociale, şomerului indiferent de durata stagiului de cotizare şi persoanei care nu au statut de

asigurat, dar care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 3 ani;

b) asiguratul, şomerul şi pensionarul – în caz de deces al unui membru de familie, care s-a aflat la

întreţinerea sa şi care nu avea drept de asigurări sociale;

c) persoana neasigurată – în caz de deces al unui membru de familie aflat la întreţinerea sa, în

cazul în care persoana decedată nu are dreptul la ajutorul de deces din sistemul public de asigurări

sociale, precum şi în cazul în care nici unul dintre membrii familiei nu are dreptul la ajutor de deces din

sistemul public de asigurări sociale pentru persoana decedată.

Ajutorul de deces se acordă persoanelor îndreptăţite o singură data, în sumă fixă şi constituie

700 lei, în cazul în care persoanele decedate la momentul decesului aveau loc permanent de trai în

Republica Moldova , iar persoanelor neasigurate este stabilit în cuantum de 500 lei prin Legea nr. 396-

XV din 02.12.2004 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni [35]. Ajutorul de

deces se stabileşte de către Casele teritoriale de asigurări sociale.

5. Ajutoare materiale băneşti. Ajutorul material este o formă de asistenţă socială nerambursabilă cu

destinaţie specială, menită să susţină material şi direct persoanele socialmentevulnerabile ale populaţiei,

afectate de sărăcie. Pentru acordarea de ajutor material au fost create Fondul republican şi fondurile

locale de susţinere socială a populaţiei în baza Legii Fondului republican şi a fondurilor locale de

susţinere socială a populaţiei nr.827-XIV din 18.02.2000 [25].

Pentru a obţine ajutorul material, titularul acestui drept se adresează către organul executiv al

fondului de susţinere socială a populaţiei de la locul său de trai, prezentînd următoarele acte: cererea de

acordare a ajutorului material, cu descrierea detaliată a circumstanţelor stării materiale în

care se află familia; ancheta socială, eliberată gratis de primărie sau organul local de asistenţă socială,

care confirmă starea socială, condiţiile de trai şi venitul global al familiei, în baza cărora se determină

nevoia de ajutor a persoanei (familiei) solicitante, precum şi veridicitatea circumstanţelor

expuse în cerere. În cazul invocării motivului de boală, se va alătura certificatul, eliberat gratis de

instituţiile medicale, care confirmă starea sănătăţii persoanei şi nevoia de a achita serviciile medicale, de

a procura medicamentele sau articolele protetico-ortopedice; buletinul de identitate, adeverinţele de

17

naştere ale copiilor, alte documente ce confirmă persoana solicitantă. La necesitate, vor fi prezentate

acte suplimentare. Examinarea solicitărilor de ajutor material poate fi realizată în baza demersurilor

prezentate de către organizaţiile neguvernamentale, la care vor fi anexate listele persoanelor socialmente

defavorizate, a căror stare socială şi materială dificilă este confirmată de către primării sau organele

locale de asistenţă socială.

Ajutorul material se acordă, de regulă, o singură dată pe parcursul anului în curs, în funcţie de

mijloacele disponibile din fondul local. Se admite repetarea ajutorului material doar persoanelor, a căror

stare materială a fost agravată ulterior de noi circumstanţe imprevizibile. Dacă din lipsa mijloacelor în

fond solicitanţii nu au obţinut ajutorul material pe parcursul anului curent, actele prezentate vor fi supuse

reexaminării. Deşi, de regulă, ajutoarele materiale se acordă din fondurile locale de susţinere socială a

populaţiei, în cazuri deosebite ele pot fi acordate şi de către Fondul republican de susţinere socială a

populaţiei.

Mijloacele Fondului republican şi ale fondurilor locale se utilizează pentru acordarea de ajutor

material persoanelor socialmente vulnerabile din rîndul pensionarilor (prioritar invalizi, persoane

singure şi în etate), altor persoane inapte de muncă, familiilor cu mulţi copii şi persoanelor

care au nimerit în situaţii excepţionale pe care nu le pot depăşi de sine stătător. Persoanele aflate la

întreţinerea deplină a statului nu sînt în drept să primească ajutor material republican şi ale fondurilor

locale, sub formă bănească sau în bunuri materiale.

C)Prestaţii în natură.

1.Prestaţii în natură sau indirecte. Conform prevederilor art.5 din Legea Fondului republican şi

a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei Republicii Moldova, mijloacele acestui fond se

utilizează pentru satisfacerea cerinţelor în: produse alimentare, mărfuri industriale de primă necesitate,

medicamente, articole protetico-ortopedice şi pentru achitarea serviciilor medicale. Pot fi oferite prestaţii

în natură şi de către diferiţi donatori privaţi împuterniciţi de stat să desfăşoare astfel de activităţi.

Prestaţiile indirecte se pot realiza şi sub diferite forme: scutiri la plata anumitor impozite, gratuităţi sau

reduceri la procurarea anumitor bunuri sau la prestarea diferitelor servicii sociale. Scopul acestora este

de a contribui la minimalizarea sau înlăturarea consecinţelor riscurilor sociale care pot afecta persoanele

dezavantajate social.

Prestaţii în natură se acordă de către anumite instituţii unor categorii de populaţie prin sistemul de

servicii sociale în conformitate cu legislaţia în vigoare. Spre exemplu, prînzurile calde sînt oferite

persoanelor nevoiaşe de către instituţia specială cantina de ajutor social prin sistemul de servicii,

reglementate prin Legea Republicii Moldova nr.81-XV din 28.02. 2000 privind cantinele de ajutor

social.

2. Ajutoarele umanitare.

Conform art.2 din Legea Republicii Moldova cu privire la ajutoarele umanitare acordate

Republicii Moldova, acestea constituie ajutoare nominative gratuite sub formă de bunuri, de asistenţă

18

financiară nerambursabilă, donaţii benevole, sub formă de executare de lucrări, prestare de servicii din

partea donatorilor străini, acordate, din motive umanitare, beneficiarilor de ajutoare umanitare din

Republica Moldova

în caz de neprotejare socială, lipsă de mijloace materiale, stare financiară dificilă, apariţie a unor situaţii

excepţionale, în special ca urmare a conflictelor armate, calamităţilor naturale, avariilor, epidemiilor şi

epizootiilor, catastrofelor ecologice, tehnogene şi a altor catastrofe, care pun în pericol viaţa şi sănătatea

populaţiei, sau în caz de boală gravă a unor persoane fizice concrete [26].

Conform art.15 din acelaşi act normativ, de ajutor umanitar beneficiază pături defavorizate ale

populaţiei: pensionarii singuri; copiii orfani şi copiii rămaşi fără ocrotire părintească; copiii invalizi;

familiile cu trei şi mai mulţi copii; familiile monoparentale; şomerii; grupurile populaţiei care se află sub

pragul sărăciei; persoanele care au suferit în urma calamităţilor naturale; invalizii; persoanele bolnave;

alte persoane care, din cauza particularităţilor lor fizice sau intelectuale şi diferitelor circumstanţe, nu

sînt capabile să-şi realizeze de sine stătător drepturile şi interesele legitime. Beneficiari de ajutoare

umanitare pot fi şi: instituţiile medico-sanitare, instituţiile în care sînt întreţinuţi de către stat copii,

invalizi, bătrîni, şcolile-internat, alte instituţii sociale, societăţile surzilor, orbilor, instituţiile de

învăţămînt, alte organizaţii necomerciale, precum şi instituţiile, organizaţiile cu statut de persoană

juridică - fără dreptul de a comercializa bunurile primite în calitate de ajutor umanitar şi de a presta

servicii contra plată cu aceste bunuri. Nu au dreptul de a primi ajutoare umanitare partidele şi alte

organizaţii social-politice, precum şi întreprinderile şi organizaţiile, scopul activităţii cărora este

obţinerea profitului.

Categoriilor de persoane enumerate mai sus li se pot acorda următoarele ajutoare umanitare:

mărfuri industriale, produse alimentare, medicamente, consumabile, echipament medical, articole şi

materiale protetico-ortopedice. Deşi sînt enumerate diverse bunuri care constituie ajutoare umanitare,

totuşi lista nu este exhaustivă, fiind posibilă şi acordarea altor bunuri, cu excepţia celor

interzise.

Administrarea şi coordonarea activităţii de recepţionare şi distribuire a ajutoarelor umanitare este

înfăptuită de către Agenţia de Stat pentru Rezervele Materiale şi Ajutoarele Umanitare; Comisia

interdepartamentală pentru ajutoarele umanitare; Comisiile teritoriale pentru ajutoarele umanitare;

Comisiile specializate.

3.3. Servicii sociale şi servicii de asistenţă socială.

Conform prevederilor art. 10 din Legea asistenţei sociale a Republicii Moldova, serviciile sociale

reprezintă activităţi specializate, desfăşurate în favoarea persoanelor sau familiilor în dificultate.

19

Sistemul serviciilor sociale

Tipul serviciilor Organul subordonat Sursele de finanţare

Îngrijire instituţională

Reabilitare şi tratament balneo-sanatorial

Servicii protetico-ortopedice

Consultarea şi consilierea familiilor cu copii, persoanelor cu disabilităţi, persoanelor în etate

Îngrijirea la domiciliu a bătrânilor, invalizilor

Prânzuri calde

Repartizarea ajutoarelor umanitare în produse alimentare şi industriale

Servicii sociale comunitare pentru copii, bătrâni, invalizi

Secţia Asistenţa socială şi Protecţiei sociale

Ministerul Protecţiei Sociale Familiei şi Copilului Bugetul de stat

Bugetul local

Această diversitate gravitează însă în jurul unui nucleu comun referitor la finalitatea acestora: de a

ajuta indivizii, grupurile sau comunităţile să depăşească perioadele de dificultate.

Serviciile sociale sunt :

• servicii de îngrijire social – medicală

• servicii de asistenţă socială.

Serviciile de asistenţă socială pot fi: servicii de asistenţă socială comunitară, servicii de asistenţă socială

specializate.

Figura 8. Sistemul serviciilor sociale

Dl

Asistenţă socială specializate se acordă pentru nevoi speciale atît la domiciliu, cît şi în instituţii

specializate sau în cadrul altor instituţii, cum ar fi: scoli, spitale, penitenciare sau în alte unităţi.

În prezent Pachetul de bază de servicii sociale oferite de stat include:

20

• serviciile rezidenţiale tradiţionale,

• serviciile oferite de cantinele de ajutor social

• serviciile de îngrijire la domiciliu.

Din cauza incapacităţii statului de a diversifica serviciile sociale prestate, această responsabilitate a

fost plasată pe umerii societăţii civile.

În funcţie de scopul pe care îl are deservirea socială pentru persoanele de vîrstă înaintată, pentru

invalizi etc., ea se clasifică în:

• servicii legate de acordarea asigurării şi asistenţei sociale;

• servicii de reabilitare social-profesională;

• servicii de reabilitare social-medicală;

• deservirea social-culturală.

Prin urmare, deservirea socială este o noţiune mai larga decît noţiunea servicii sociale, în ea îşi

găsesc reflectare toate aspectele de bază ale necesităţilor oamenilor (materiale, sociale, spirituale) şi

include în sine o totalitate de servicii de asistenţă socială şi servicii sociale.

21

Glosar

Protecţia socială - defineşte politica de protejare a categoriilor defavorizate ale populaţiei, prin măsuri

ce urmăresc alinierea acestor categorii la un nivel de trai decent.

Ca element de drept internaţional, Organizaţia Internaţională a Muncii a adoptat în anul 1952 Convenţia

nr. 102, unde termenul de "securitate socială" cuprinde ca elemente complementare asigurările sociale şi

asistenţa socială.

Asigurarea socială – prezintă asigurarea riscurilor de viaţă. Fondul Social, creat în urma asigurarea

obligatorie a populaţiei, se gestionează, se repartizează şi se utilizează pentru protecţia pensionarilor,

protecţia şomerilor, protecţia persoanelor cu handicap, protecţia copilului şi a tinerilor, protecţia socială

complementară (protecţia socială în caz de deces, incapacitatea de muncă, boala profesională).

22

Asistenţa socială - este mecanismul principal prin care societatea intervine pentru a preveni, limita sau

înlătura efectele negative ale evenimentelor care se produc asupra persoanelor sau grupurilor

vulnerabile, fără voia acestora sau sunt prea puţin influenţate de acestea.

Acesta se manifestă prin dezvoltarea serviciilor sociale prestate persoanelor în dificultate în bani,

servicii de asistenţă socială la domiciliu, protecţia dreptului copilului, servicii comunitare şi alte tipuri de

servicii.

Persoane în dificultate – persoanele şi familie socialmente vulnerabile, aflate în situaţii care împiedică

activitatea normală a acestora din punct de vedere economic, educativ, social.

BIBLIOGRAFIE

Acte normative

1. Carta Naţiunilor Unite, adoptată la San Francisco la 26.06.1945, în vigoare pentru Republica

Moldova din 02.03.1992 // Tratate internaţionale la care Republica Moldova este parte(1990-

2001). Ediţie oficială, vol.26, - Chişinău, 2001, p. 6-52.

2. Declaraţia universală a drepturilor omului, adoptată de Adunarea Generală a ONU, proclamată

prin Rezoluţia 217 A (III) din 10.12.1948 // Tratate internaţionale la care Republica Moldova

este parte (1990-1998). Ediţie oficială, vol.1, - Chişinău, 1998, p.11-17.

3. Carta Socială Europeană Revizuită, adoptată la Strasbourg la 03.05.1996. Ratificată parţial prin

Legea nr.484-XV din 28.09.2001 // Legislaţie în asistenţa socială (Reglementări internaţionale),

vol.1, –Bucureşti: Naţional, 2000, p.319-374.

23

4. Declaraţie asupra drepturilor persoanelor handicapate, proclamată de Adunarea Generală a

Organizaţiei Naţiunilor Unite la 09. 12. 1975 prin Rezoluţia nr. 3447 (XXX) // Legislaţie în

asistenţa socială (Reglementări internaţionale), vol.1, –Bucureşti: NAŢIONAL, 2000,

5. p. 180-182.

6. Codul European de Securitate Socială (revizuit) întocmit la 06.11.1990 // Legislaţie în asistenţa

socială (Reglementări internaţionale). –Bucureşti: NAŢIONAL, 2000, p.319-374.

7. Acordul CSI cu privire la recunoaşterea reciprocă a înlesnirilor şi garanţiilor acordate

participanţilor şi invalizilor Marelui Război pentru Apărarea Patriei, participanţilor la acţiunile

de luptă pe teritoriile altor state, familiilor militarilor căzuţi în luptă, adoptat la 15.04.1994, în

vigoare pentru Republica Moldova din 7.08. 1996 // Tratate internaţionale..., vol.17. - Chişinău,

1999, p.228-230.

8. Convenţia nr.103 cu privire la protecţia maternităţii din 28.06.1952, revizuită la Geneva la 28

iunie 1952 // Tratate internaţionale..., vol.11. -Chişinău, 1999, p.252-260.

9. Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului, adoptată la New York la 20.11.1989,

în vigoare pentru Republica Moldova din 25.02.1993 // Tratate internaţionale..., vol.1. -

Chişinău, 1998, p.51-57.

10. Convenţia nr. 102 cu privire la normele minimale ale protecţiei sociale, în vigoare din

27.04.1952 // Organizaţia Internaţională a Muncii, Convenţii şi recomandări (1919-1956), vol.1,

Biroul Internaţional al Muncii, Geneva, p.1055-1086 .

11. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, în vigoare din 27.08.1994 // Monitorul

24