Institutul de Formare şi Cercetare Socială, Facultatea de Psihologie, ULIM

PROGRAMĂ ANALITICĂ A CURSULUI

ASISTENŢA JURIDICĂ A PERSOANEI ÎN DIFICULTATE

CHIŞINĂU 2012

1

I. Standardul curricular al disciplinei ASISTENŢA JURIDICĂ ÎN CAZURILE DE VIOLENŢĂ ÎN FAMILIE

Numărul total de ore: 150 Numărul de ore de contact: 45Credite ECTS: 5Semestrul -Evaluare: examen verbalPublicul vizat: ciclul II-Masterat

LOCUL ŞI IMPORTANŢA DISCIPLINEI:

1. Sub raport didactic:

a) locul disciplinei în cadrul planului de învăţămînt:

Disciplină de învăţămînt la libera alegere, care asigura formarea de ansamblu, pentru

profesiunea de jurist, precum şi o pregătire de specialitate în vederea asistenţei juridice al victimelor

violenţei în familie, domeniu de mare actualitate, necesar în vederea combaterii flagelului violenţei

în familie. Asistenţa juridică în cazurile de violenţă în familie ca disciplină de predare v-a conţine

elemente din ramurile de drept public şi drept privat.

Disciplina v-a ocupă un loc de frunte în sistemul de drept avînd o dublă ipostază: disciplină

interramurală de drept şi factor structurant al sistemului de drept, aceasta datorîndu-se relaţiilor pe

care le reglementează prin normele dreptului familiei, dreptului civil, dreptului administrativ,

dreptului penal şi forţei juridice ale acestora. Merită a se demara prin afirmarea faptului că Asistenţa

juridică în cazurile de violenţă în familie dobândeşte o tot mai mare importanţă şi atenţie din partea

specialiştilor de domeniu, fapt care reclamă o atenţie sporită şi în perioada studiilor din cadrul

Facultăţilor de Drept ale instituţiilor de învăţământ superior. Dacă anterior relaţiile private în

ipostaza lor actuală erau lăsate în umbră, acum, dezvoltarea societăţii face ca impactul relaţiilor

reglementate de dreptul privat în cazurile violenţei în familie să fie în continuă creştere.

Absolvenţilor, respectivul curs le va oferi posibilitatea să cunoască felul în care e necesar a

acorda asistenţa juridică în cazurile de violenţă în familie, să poate delimita o faptă de Dreptul

familiei \ Dreptul Civil, reglementată de legislaţia naţională şi internaţională în vigoare, de o

contravenţie ce cade sub incidenţe Dreptului Administrativ, sau o infracţiune - Dreptul Penal;

2

ulterior se va putea dispune de totalitatea informaţiei, în forma sa generalizată, referitoare la

asistenţa juridică în cazurile de violenţă în familie

b) semnificaţia formativă:

Formarea juriştilor şi perfecţionarea în domeniul relaţiilor sociale, care apar in procesul

de organizare a executării şi executării nemijlocite a legilor. Asistenţa juridică în cazurile de violenţă

în familie reprezintă o disciplină la libera alegere, necesar a fi cunoscută temeinic de orişice

persoană fizică în general şi fiecare jurist în particular, indiferent de domeniul în care se

specializează.

Cunoaşterea drepturilor şi obligaţiilor fiecărei persoane fizice ca subiect al raporturilor

juridice al dreptului familiei, condiţiilor legale de formarea unei familii, principiile ce stau la baza

coabitării, drepturile şi obligaţiile soţilor, părinţilor, copiilor, reprezintă pentru noi toţi o cerinţă

imperioasă, o premisă a orientării judicioase într-o realitate ce se apropie inevitabil de noi.

2. Sub raport metodologico-aplicativ:

Complexitatea specifică disciplinei Asistenţa juridică în cazurile de violenţă în familie

constituie un argument în favoarea studierii acestea în instituţiile superioare de învăţămînt. Pe

parcursul predării disciplinei se va încerca antrenarea cît mai activă a studenţilor atît în timpul

seminariilor, cît şi la orele de curs, combinarea aspectelor teoretice cu cele practico-aplicative,

examinîndu-se situaţii reale din practica civilă şi penală, modelîndu-se cazuri fictive, se va pune

accentul pe acele noţiuni şi instituţii ale materiei, care să stimuleze interesul studenţilor şi să-i

determine spre o pregătire temeinică în vederea formării de buni specialişti în domeniul dreptului în

general în vederea prevenirii şi combaterii fenomenului violenţei în familie, concomitent formîndu-

se şi personalităţi cu un echilibru în plan psihologic. Astfel, finalitatea unei Facultăţi de Drept nu

este nicidecum neîmplinirea juridică a viitorului absolvent sau a viitorului jurist, ba dimpotrivă

finalitatea constă în punerea absolventului pe poziţia de a fi pregătit de a-şi face împlinirea ştiinţifică

mai complexă şi de a o perfecţiona.

3

OBIECTIVELE FORMATIV-DEZVOLTATIVE

La finele studierii disciplinei, studenţii trebuie să obţină următoarele:

COMPETENŢE GNOSIOLOGICE:

să identifice terminologia juridică, instituţiile şi normele necesare pentru asistenţa juridică în cazurile de violenţă în familie; să interpreteze limbajul juridic utilizat în legislaţia civilă \ penală cu posibilitatea folosirii acestuia în scopul exprimării juridice. să deosebească particularităţile regimului legal şi regimului contractual al bunurilor soţilor; să identifice drepturile şi obligaţiile părinţilor şi copiilor; să determine mecanismele de control asupra executării obligaţiilor prevăzute de legislaţie în

domeniul dreptului familiei; să opereze cu aparatul epistemologic al disciplinei.

COMPETENŢE PRAXIOLOGICE:

să poată defini şi explica multitudinea de situaţii familiale;

să distingă laturile pozitive şi negative ale diversităţii clauzelor contractului matrimonial;

să argumenteze drepturile şi respectiv obligaţiile părţilor în cadrul unui raport juridic al dreptului familiei;

să utilizeze în activitatea practică studiul comparat al prevederilor legislaţiei naţionale şi a statelor străine.

COMPETENŢE DE CERCETARE:

să realizeze esenţa normelor juridice care reglementează relaţiile sociale de dreptul familiei şi relaţiile sociale conexe acestora;

să examineze conţinutul normelor legislaţiei civile \ familiei \ administrative \ penale în domeniu vizat, pentru a stabili corelaţia normelor imperative şi normelor dispozitive ;

să poată compara normele legislative naţional cu normele legislative internaţionale în domeniu;

să negocieze situaţiile conflictuale din cadrul raporturilor juridice de dreptul familiei în dependenţă de situaţia creată;

să poată efectua cercetări în domeniu dreptului familiei.

4

II. CONŢINUTUL PROGRAMEI CONFORM GRILEI

a) PRELEGERI

No TemaForma

prezentării

Numărul de ore

Contact/Individual

1 2 3 41 Tema I. Legislaţia internaţională şi naţională privind

prevenirea şi combaterea violenţei în familie Problema violenţei în familie ca un subiect de dezbatere a

poziţiei femeii în documentele ONU cu privire la drepturile omului

Examinarea chestiunii violenţei în familie şi prevederea unor măsuri practice în documentele de drept european

Legislaţia Republicii Moldova privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie

Cu folosirea noilor tehnologii – Power Point

2/4

2 Tema II. Fenomenologia violenţei în familie Definiţia violenţei în familie Etiologia violenţei în familie Tipuri şi forme de manifestare a violenţei în familie Caracterul ciclic al violenţei în familie

Cu folosirea noilor tehnologii – Power Point

2/4

3 Tema III. Profilul psihologic al victimei violenţei în familieCalităţi şi trăsături ale persoanei, care conferă statutul de

victimă a violenţei în familieFemeia – victimă a violenţei în familieCopilul – victimă a violenţei în familiePersoana vârstnică – victimă a violenţei în familie Bărbatul – victimă a violenţei în familie

Cu folosirea noilor tehnologii – Power Point

2/4

4 Tema IV. Profilul psihologic al abuzatorului în familieCalităţi şi trăsături ale persoanei, care conferă statutul de

abuzator în familieTipologia abuzatorilor în familieCauze psihologice şi psihosociale şi forme de manifestare ale

violenţei în familie Indicatori ai comportamentului abuzatorului

Cu folosirea noilor tehnologii – Power Point

2/4

5

Comportamentul manipulativ al abuzatorului

5 Tema V. Raportul juridic de drept familial Noţiunea,caracteristicile şi structura raportului juridic de drept

familialSubiectele dreptului familieiConţinutul raportului juridic de drept al familieiObiectul raportului juridic de drept familialPrincipiile de bază ale legislaţiei familiale

Cu folosirea noilor tehnologii – Power Point

2/4

6 Tema VI. Drepturile şi obligaţiilor personale ale soţilor Egalitatea participanţilor la raporturile juridice civile Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice Inadmisibilitatea lipsirii şi limitării capacităţii de folosinţă şi de

exerciţiu Relaţiile nepatrimoniale ale soţilor

Cu folosirea noilor tehnologii – Power Point

2/4

7 Tema VII. Regimul legal şi contractual al bunurilor soţilor Dobândirea şi încetarea dreptului de proprietate Proprietatea în devălmăşie a soţilor Dreptul soţilor de a poseda, folosi şi dispune de bunurile

comune Proprietatea personală a soţilor Recunoaşterea bunurilor personale ale soţilor proprietate în

devălmăşie Contractul matrimonial Garantarea drepturilor creditorilor la încheierea, modificarea şi

rezilierea contractului matrimonial Împărţirea bunurilor în devălmăşie Determinarea cotelor-părţi în proprietatea în devălmăşie a

soţilor

Cu folosirea noilor tehnologii – Power Point

4/8

8 Tema VIII. Relaţiile juridice dintre părinţi şi copii Temeiurile apariţiei drepturilor şi obligaţiilor reciproce ale

părinţilor şi copiilor Drepturile copiilor minori. Dreptul copilului de a fi protejat Drepturile şi obligaţiile părinţilor Decăderea din drepturile părinteşti. Luarea copilului fără

decăderea din drepturile părinteşti Autorităţile tutelare

Cu folosirea noilor tehnologii – Power Point

4/8

9 Tema IX. Mecanismul de soluţionare a actelor de violenţă în familie Dreptul la protecţie al victimei Persoanele care pot depune cerere despre comiterea actelor de

violenţă în familie Depunerea cererii

Cu folosirea noilor tehnologii – Power Point

4/8

6

Modalitatea examinării cererii Aplicarea măsurilor de protecţie

10 Tema X. Asistenţa juridică a victimei violenţei în familie (pricinile civile) Acţiunea cu privire la desfacerea căsătoriei între soţii care au

copii minori sau litigii cu caracter patrimonial Acţiuni cu privire la încredinţarea copilului minor spre creştere

şi educaţie Acţiuni cu privire la împărţirea bunurilor proprietate comună în

devălmăşie Acţiuni cu privire la declararea nulităţii contractului

matrimonial Acţiuni cu privire încasarea pensiei de întreţinere a copilului

minor Acţiuni cu privire încasarea pensiei de întreţinere a copilului

într-o sumă bănească Acţiuni cu privire încasarea pensiei de întreţinere pentru copiii

majori inapţi de muncă Acţiuni cu privire la acordarea pensiei părinţilor Acţiuni cu privire la acordarea pensiei de întreţinere soţului sau

fostului soţ Acţiuni cu privire la decăderea din drepturile părinteşti Acţiuni cu privire la luarea copilului de la părinţi fără decăderea

din drepturile părinteştiAlte acţiuni întreprinse în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi internaţionale

Cu folosirea noilor tehnologii – Power Point

4/8

11 Tema XI. Asistenţa juridică a victimei violenţei în familie (contravenţiile administrative \ cauzele penale ) Răspunderea contravenţională. Contravenţia ca temei de

aplicare a răspunderii contravenţionale. Elementele constitutive ale contravenţiei Procedura în cazurile cu privire la contravenţiile administrative Executarea deciziilor cu privire la aplicarea sancţiunilor

administrative Delimitarea contravenţiei de alte fapte ilicite Măsurile de siguranţă prevăzute de Codul Penal al R.M. Infracţiunile contra vieţii şi sănătăţii persoanei. Alte acţiuni întreprinse în conformitate cu prevederile legislaţiei

naţionale şi internaţionale

Cu folosirea noilor tehnologii – Power Point

4/8

12 Tema XII. Medierea în vederea prevenirii şi combaterii violenţei în familie Principiile medierii Medierea în cazurile familiale, civile şi penale. Beneficiarii medierii Situaţii pasibile de mediere

Cu folosirea noilor tehnologii – Power Point

4/8

7

Total 30/60 ore

b) SEMINARII

No TemaForma

prezentării

Numărul de ore

Contact/Individual

1 2 3 41 Tema I. Legislaţia internaţională şi naţională privind

prevenirea şi combaterea violenţei în familie Problema violenţei în familie ca un subiect de dezbatere a

poziţiei femeii în documentele ONU cu privire la drepturile omului

Examinarea chestiunii violenţei în familie şi prevederea unor măsuri practice în documentele de drept european

Legislaţia Republicii Moldova privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie

Cu folosirea noilor tehnologii – Power Point

1/2

2 Tema II. Fenomenologia violenţei în familie Definiţia violenţei în familie Etiologia violenţei în familie Tipuri şi forme de manifestare a violenţei în familie Caracterul ciclic al violenţei în familie

Cu folosirea noilor tehnologii – Power Point

1/2

3 Tema III. Profilul psihologic al victimei violenţei în familieCalităţi şi trăsături ale persoanei, care conferă statutul de

victimă a violenţei în familieFemeia – victimă a violenţei în familieCopilul – victimă a violenţei în familiePersoana vârstnică – victimă a violenţei în familie Bărbatul – victimă a violenţei în familie

Cu folosirea noilor tehnologii – Power Point

1/2

4 Tema IV. Profilul psihologic al abuzatorului în familieCalităţi şi trăsături ale persoanei, care conferă statutul de

abuzator în familieTipologia abuzatorilor în familieCauze psihologice şi psihosociale şi forme de manifestare ale

violenţei în familie Indicatori ai comportamentului abuzatoruluiComportamentul manipulativ al abuzatorului

Cu folosirea noilor tehnologii – Power Point

1/2

5 Tema V. Raportul juridic de drept familial Noţiunea,caracteristicile şi structura raportului juridic de drept

familialSubiectele dreptului familiei

Cu folosirea noilor tehnologii – Power Point

2/4

8

Conţinutul raportului juridic de drept al familieiObiectul raportului juridic de drept familialPrincipiile de bază ale legislaţiei familiale

6 Tema VI. Drepturile şi obligaţiilor personale ale soţilor Egalitatea participanţilor la raporturile juridice civile Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice Inadmisibilitatea lipsirii şi limitării capacităţii de folosinţă şi de

exerciţiu Relaţiile nepatrimoniale ale soţilor

Cu folosirea noilor tehnologii – Power Point

2/4

7 Tema VII. Regimul legal şi contractual al bunurilor soţilor Dobândirea şi încetarea dreptului de proprietate Proprietatea în devălmăşie a soţilor Dreptul soţilor de a poseda, folosi şi dispune de bunurile

comune Proprietatea personală a soţilor Recunoaşterea bunurilor personale ale soţilor proprietate în

devălmăşie Contractul matrimonial Garantarea drepturilor creditorilor la încheierea, modificarea şi

rezilierea contractului matrimonial Împărţirea bunurilor în devălmăşie Determinarea cotelor-părţi în proprietatea în devălmăşie a

soţilor

Cu folosirea noilor tehnologii – Power Point

2/4

8 Tema VIII. Relaţiile juridice dintre părinţi şi copii Temeiurile apariţiei drepturilor şi obligaţiilor reciproce ale

părinţilor şi copiilor Drepturile copiilor minori. Dreptul copilului de a fi protejat Drepturile şi obligaţiile părinţilor Decăderea din drepturile părinteşti. Luarea copilului fără

decăderea din drepturile părinteşti Autorităţile tutelare

Cu folosirea noilor tehnologii – Power Point

2/4

9 Tema IX. Mecanismul de soluţionare a actelor de violenţă în familie Dreptul la protecţie al victimei Persoanele care pot depune cerere despre comiterea actelor de

violenţă în familie Depunerea cererii Modalitatea examinării cererii Aplicarea măsurilor de protecţie

Cu folosirea noilor tehnologii – Power Point

2/4

10 Tema X. Asistenţa juridică a victimei violenţei în familie (pricinile civile) Acţiunea cu privire la desfacerea căsătoriei între soţii care au

Cu folosirea noilor tehnologii –

2/4

9

copii minori sau litigii cu caracter patrimonial Acţiuni cu privire la încredinţarea copilului minor spre creştere

şi educaţie Acţiuni cu privire la împărţirea bunurilor proprietate comună în

devălmăşie Acţiuni cu privire la declararea nulităţii contractului

matrimonial Acţiuni cu privire încasarea pensiei de întreţinere a copilului

minor Acţiuni cu privire încasarea pensiei de întreţinere a copilului

într-o sumă bănească Acţiuni cu privire încasarea pensiei de întreţinere pentru copiii

majori inapţi de muncă Acţiuni cu privire la acordarea pensiei părinţilor Acţiuni cu privire la acordarea pensiei de întreţinere soţului sau

fostului soţ Acţiuni cu privire la decăderea din drepturile părinteşti Acţiuni cu privire la luarea copilului de la părinţi fără decăderea

din drepturile părinteşti Alte acţiuni întreprinse în conformitate cu prevederile legislaţiei

naţionale şi internaţionale

Power Point

11 Tema X. Asistenţa juridică a victimei violenţei în familie (contravenţiile administrative \ cauzele penale ) Răspunderea contravenţională. Contravenţia ca temei de

aplicare a răspunderii contravenţionale. Elementele constitutive ale contravenţiei Procedura în cazurile cu privire la contravenţiile administrative Executarea deciziilor cu privire la aplicarea sancţiunilor

administrative Delimitarea contravenţiei de alte fapte ilicite Măsurile de siguranţă prevăzute de Codul Penal al R.M. Infracţiunile contra vieţii şi sănătăţii persoanei. Alte acţiuni întreprinse în conformitate cu prevederile legislaţiei

naţionale şi internaţionale

Cu folosirea noilor tehnologii – Power Point

2/4

12. Tema X. Medierea în vederea prevenirii şi combaterii violenţei în familie Conceptul justiţiei restaurative Principiile medierii Deontologia profesională a mediatorului Medierea în cazurile familiale, civile şi penale. Beneficiarii medierii Situaţii pasibile de mediere

Cu folosirea noilor tehnologii – Power Point

2/4

Total 20/40 ore

10

III. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTUL DESFĂŞURAT AL PROGRAMEI

Tema I. Legislaţia internaţională şi naţională privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie Problema violenţei în familie ca un subiect de dezbatere a poziţiei femeii în documentele ONU cu

privire la drepturile omului Evoluţia tratării problemei violenţei în familie de către ONU. Adoptarea declaraţiilor pentru un tratament egal şi pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare a femeilor (1945-1979): Carta ONU, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Crearea Comisiei ONU pentru statutul femeilor, declararea Anului Internaţional al Femeii. Aplicarea practică a drepturilor femeii (începând cu 1975): Deceniul Femeii (1976 - 1985), Conferinţele Internaţionale ONU privind situaţia femeilor (Ciudad de Mexico (1975), Copenhaga (1980), Nairobi (1985), Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare a femeilor (CEDAW). Elaborarea şi aplicarea posibilităţilor de sancţionare a actelor de încălcare a drepturilor femeii la nivel internaţional: Conferinţele de la Viena (1993), Beijing (1995) şi New York (2000), Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor: Protocolul opţional (6 octombrie 1999), Declaraţia Milenară a Organizaţiei Naţiunilor Unite, Rezoluţia 61/143 cu privire la intensificarea tuturor eforturilor de eliminare a tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor.Examinarea chestiunii violenţei în familie şi prevederea unor măsuri practice în documentele de

drept european Carta Socială Europeană, Recomandarea Nr. R (85) 4 a Comitetului Miniştrilor către Statele membre privind violenţa în cadrul familiei (adoptată de către Comitetul Miniştrilor la 26 martie 1985, în cadrul celei de-a 382-a reuniuni a Delegaţilor Miniştrilor); Recomandarea CE nr. 9 din 1991 a Comitetului Miniştri către statele membre privind măsurile de urgenţă în problemele de familie (adoptată de Comitetul Miniştrilor la 9 septembrie 1991 la cea de-a 461-a reuniune a Delegaţilor Miniştrilor); Recomandarea CE nr. 5 din 1996 a Comitetului Miniştrilor către statele membre privind reconcilierea Vieţii Profesionale cu cea de familie (adoptată de Comitetul Miniştrilor la 19 iunie 1996 la cea de-a 569-a reuniune a Delegaţilor Miniştrilor); Recomandarea CE nr. 1450 din 2000 - Violenţa împotriva femeilor în Europa (adoptată de Asambleea Parlamentară la 3 aprilie 2000); Recomandarea CE nr. 1523 din 2001 - Sclavia domestică (adoptată de Asambleea Parlamentară la 26 iunie 2001); Recomandarea (2002) 5 a Comitetului Miniştrilor către statele membre referitoare la protecţia femeilor împotriva violenţei (adoptată de Comitetul Miniştrilor la 30 aprilie 2002, la cea de-a 794-a reuniune a Delegaţilor Miniştrilor); Recomandarea CE nr. 1582 din 2002 - Violenţa domestică împotriva femeilor (adoptată de Asambleea Parlamentară la 27 septembrie 2002); Recomandarea CE nr. 1681 din 2004 - Campania de combatere a violenţei domestice împotriva femeilor în Europa (adoptată de Asambleea Parlamentară la 8 octombrie 2004); Rezoluţia CE nr. 1512 din "Parlamentele unite în combaterea violenţei împotriva femeilor" (adoptată de Asambleea Parlamentară la 28 iunie 2006); Rezoluţia CE nr. 1759 din 2006 "Parlamentele unite în combaterea violenţei împotriva femeilor" (adoptată de Asamblea Parlamentară la 28 iunie 2006); Rezoluţia CE nr. 1582 din 2007 "Parlamentele unite în combaterea violenţei domestice împotriva femeilor" (adoptată de Asambleea Parlamentară la 3 octombrie 2007); Declaraţia participanţilor la Conferinţa de închidere a Campaniei Consiliului Europei pentru

11

combaterea violenţei împotriva femeilor (inclusiv violenţa domestică) – dimensiunea parlamentară (Viena, 30 aprilie 2008). Legislaţia Republicii Moldova privind prevenirea şi combaterea violenţei în familiePrevederile cadrului legislativ al Republicii Moldova în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, conţinute în: Legea cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, nr. 45-XVI din  01.03.2007; Constituţia Republicii Moldova din 29 iulie 1994; Codul penal al Republicii Moldova din 18.04.2002; Codul cu privire la Contravenţiile Administrative al Republicii Moldova din 29.03.1985; Codul de procedură penală al Republicii Moldova din 14.03.2003; Codul Familiei al Republicii Moldova din 26.10.2000; Legea cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi din 09.02.2006; Legea privind drepturile copilului din 15.12.1995. Prevederi ale Legii cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, nr. 45-XVI  din  01.03.2007. Principiile de bază ale prevenirii şi combaterii violenţei în familie. Definirea tipurilor şi formelor violenţei în familie. Subiecţii violenţei în familie. Autorităţile şi instituţiile abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie. Măsurile de protecţie a victimei. Modalităţile de sancţiune a abuzatorului.

Tema II. Fenomenologia violenţei în familie Definiţia violenţei în familie Evoluţia definiţiei şi a conţinuturilor ei: violenţă faţă de femei – violenţă domestică – violenţă în familie. Definiţia dată de Legea cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, nr. 45-XVI  din  01.03.2007. Etiologia violenţei în familieMituri şi realităţi privind violenţa în familie. Modele teoretico-explicative ale agresivităţii şi violenţei în familie: tratarea psihanalitică, modelul biologic, modelul comportamental. Utilizarea modelul de analiză SWOT în identificarea factorilor violenţei în familie: factori anticipativi + factori limitativi – factori de risc – factori protectivi. Tipuri şi forme de manifestare a violenţei în familieViolenţa fizică: definiţie şi forme de manifestare. Violenţa fizică în raport cu femeile, copiii, vârstnicii. Violenţa sexuală: definiţie şi forme de manifestare. Violenţa fizică în raport cu copiii, vârstnicii. Violul conjugal. Violenţa psihologică: definiţie şi forme de manifestare. Abuzul psihologic în raport cu copiii. Violenţa spirituală: definiţie şi forme de manifestare. Particularităţi ale abuzului spiritual în raport cu diverse categorii de victime ale violenţei în familie. Violenţa economică: definiţie şi forme de manifestare. Abuzul economic faţă de copii. Neglijarea ca formă a violenţei în familie. Caracterul ciclic al violenţei în familie Teoria lui Lenore Walker (L. Walker, The Battered Woman, Harper and Row, New York, 1980) despre ciclurile violenţei în familie. Caracterizarea fazelor ciclului violenţei în familie. Analiza ciclului deplin al violenţei în familie: violenţă – sentiment de vinovăţie – scuze, raţionalizări – comportament normativ – fantezii, învinuiri – set-up (revenire la conduitele violente). Posibilităţi de intervenţie asistenţial-psihologică.

Tema III. Profilul psihologic al victimei violenţei în familieCalităţi şi trăsături ale persoanei, care conferă statutul de victimă a violenţei în familieRaportul dintre victimă şi abuzator ca o condiţie a violenţei în familie. Calităţi psihologice şi psihosociale ale victimei violenţei în familie. Femeia – victimă a violenţei în familie

12

Forme de victimizare a femeii în familie. Cauzele şi condiţiile victimizării femeii în familie. Posibilitatea femeii de a opune rezistenţă victimizării în familie. Copilul – victimă a violenţei în familieForme de victimizare a copiilor şi adolescenţilor în familie. Cauzele şi condiţiile victimizării copiilor şi adolescenţilor în familie. Posibilitatea copiilor şi adolescenţilor de a opune rezistenţă victimizării în familie.Persoana vârstnică – victimă a violenţei în familie Forme de victimizare a vârstnicilor în familie. Cauzele şi condiţiile victimizării vârstnicilor în familie. Posibilitatea vârstnicilor de a opune rezistenţă victimizării în familie.Bărbatul – victimă a violenţei în familieForme de victimizare a bărbatului în familie. Cauzele şi condiţiile victimizării bărbatului în familie. Posibilitatea bărbatului de a opune rezistenţă victimizării în familie.

Tema IV. Profilul psihologic al abuzatorului în familieCalităţi şi trăsături ale persoanei, care conferă statutul de abuzator în familieRaportul dintre abuzator şi victimă ca o condiţie a violenţei în familie. Calităţi psihologice şi psihosociale ale abuzatorului în familie. Tipologia abuzatorilor în familieTipologia în conformitate cu cauzalitatea violenţei: tipul 1 – persoane violente/antisociale; tipul 2 – personalităţi de limită; tipul 3 – instabilii emoţionali. Tipologia în conformitate cu gravitatea riscului: agresorul cu risc scăzut, cu risc mediu, cu risc înalt.Cauze psihologice şi psihosociale şi forme de manifestare ale violenţei în familieCauzalitate socială, psihosocială, psihologică, psihică. Indicatori ai comportamentului abuzatorului„Roata comportamentului abuziv al agresorului familial” – control şi putere. Indicii ai personalităţii abuzatorului familial: comportament afectiv demonstrativ, minciună, izolare, violenţă emoţională, abuz de control.Comportamentul manipulativ al abuzatoruluiManipularea şi lipsa de sinceritate ca trăsături definitorii ai comportamentului abuziv în familie.

Tema V. Raportul juridic de drept familial

Noţiunea,caracteristicile şi structura raportului juridic de drept familialRaportul de drept familial - relaţie socială reglementată prin intermediul normelor de drept familial. Caracteristicile fundamentale ale raporturilor juridice de drept familial. Raportul juridic de drept familial – raport social. Raportul juridic de drept familial – raport valoric. Raportul juridic de drept familial – raport voluţional.Subiectele dreptului familieiCalitatea specială al subiecţilor de drept familial – cea de soţ, părinte, copil etc. Individualizarea subiectelor de drept familial – mijloace de identificare. Conţinutul raportului juridic de drept al familieiRaporturile reale. Raporturile obligaţionale.Obiectul raportului juridic de drept familialAcţiunile pe care titularul dreptului subiectiv le efectuează sau le poate pretinde şi pe care celălalt subiect al raporturilor juridice este obligat a le săvârşi. Valorile nemateriale. Acţiunile subiectelor. Bunurile materiale.Principiile de bază ale legislaţiei familiale Principiul ocrotirii familiei din partea statului. Principiul monogamiei. Principiul egalităţii în relaţiile familiale. Principiul de sprijin moral reciproc şi fidelitate conjugală. Principiul grijii pentru

13

înteţinerea, educaţia şi apărarea drepturilor şi intereselor membrilor minori şi ale celor inapţi de muncă ai familiei. Principiul liberului acces la justiţie.

Tema VI. Drepturile şi obligaţiile personale ale soţilor Egalitatea participanţilor la raporturile juridice civile Alegerea de sine stătător a numelui, îndeletnicirea şi profesia, determinarea domiciliului, implicarea în îngrijirea şi educaţia copiilor. Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice; Capacitatea de exerciţiu a persoanei fiziceCapacitatea de exerciţiu a minorului care nu a împlinit vîrsta de 14 ani. Capacitatea de exerciţiu a minorului care a împlinit vîrsta de 14 ani. Tutela. Curatela. Vîrsta matrimonială. Inadmisibilitatea lipsirii şi limitării capacităţii de folosinţă şi de exerciţiuProcedura declarării incapacităţii persoanei fizice. Limitarea persoanei fizice în capacitatea de exerciţiu. Relaţiile nepatrimoniale ale soţilorSprijin moral şi fidelitate conjugală.

Tema VII. Regimul legal şi contractual al bunurilor soţilor Dobândirea şi încetarea dreptului de proprietateDreptul de proprietate se poate dobîndi prin: ocupaţiune, bun găsit, comoara, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune, hotărîre judecătorească. Încetarea dreptului de proprietate prin înstrăinare, exproprierea pentru cauză de utilitate publică, rechiziţia, confiscarea, etc. Proprietatea în devălmăşie a soţilorBunurile procurate din contul veniturilor obţinute de fiecare dintre soţi din activitatea de muncă, activitatea de întreprinzător, activitatea intelectuală, premiile, indemnizaţiile sau şi alte plăţi, bunurile mobile şi imobile, alte mijloace comune. Dreptul soţilor de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comuneSoţii de comun acord posedă, folosesc şi dispun de bunurile comune. Proprietatea personală a soţilor Bunurile care au aparţinut soţilor până la căsătorie, donaţiile, moştenirea, lucrurile de uz personal. Recunoaşterea bunurilor personale ale soţilor proprietate în devălmăşieSporirea simţitoare a valorii bunurilor personale ( reparaţie capitală, reconstrucţie, reutilare, reamenajare) poate duce la recunoaşterea de instanţa de judecată a proprietăţii – bunului în devălmăşie. Contractul matrimonialÎncheierea, forma, conţinutul, modificarea şi rezilierea contractului matrimonial. Încetarea şi declararea nulităţii contractului matrimonial. Garantarea drepturilor creditorilor la încheierea, modificarea şi rezilierea contractului

matrimonial Împărţirea bunurilor în devălmăşieProcedura de împărţire a proprietăţii în devălmăşie a soţilorDeterminarea cotelor-părţi în proprietatea în devălmăşie a soţilor

Tema VIII. Relaţiile juridice dintre părinţi şi copii Temeiurile apariţiei drepturilor şi obligaţiilor reciproce ale părinţilor şi copiilorDrepturile copilului născut în căsătorie şi al copilului născut în afara căsătoriei. Stabilirea provenienţei copilului. Stabilirea paternităţii. Drepturile copiilor minori. Dreptul copilului de a fi protejatDreptul copilului la abitaţie şi educaţie în familie. Dreptul copilului de a comunica cu părinţii şi alte rude. Dreptul copilului la exprimarea opiniei, la nume de familie şi prenume.

14

Drepturile şi obligaţiile părinţilorDrepturile şi obligaţiile părinţilor privind dezvoltarea fizică, spirituală, educaţia şi instruirea copiilor. Decăderea din drepturile părinteşti. Luarea copilului fără decăderea din drepturile părinteşti Procedura de decădere din drepturile părinteşti. Modalitatea de luare a copilului fără decăderea din drepturile părinteşti. Autorităţile tutelare

Tema IX. Mecanismul de soluţionare a actelor de violenţă în familie Dreptul la protecţie al victimeiSubiecţii violenţei în familie. Competenţele centrelor – serviciilor de reabilitare a victimelor şi agresorilor. Persoanele care pot depune cerere despre comiterea actelor de violenţă în familieVictima. Membrii de familie. Persoanele cu funcţie de răspundere. Autoritatea tutelară. Alte persoane care deţin informaţie despre pericol iminent de săvârşire a unor acte de violenţă. Depunerea cereriiInstanţa de judecată. Organul afacerilor interne, sau organul de asistenţă socială şi de protecţie a familiei şi copilului. Modalitatea examinării cereriiCererea depusă în instanţa de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă. Aplicarea măsurilor de protecţieEmiterea ordonanţei de protecţie de către instanţa de judecată în vederea oferirii asistenţă şi protecţie victimei.

Tema X. Asistenţa juridică a victimei violenţei în familie (pricinile civile) Acţiunea cu privire la desfacerea căsătoriei între soţii care au copii minori sau litigii cu caracter

patrimonial Acţiuni cu privire la încredinţarea copilului minor spre creştere şi educaţie Acţiuni cu privire la împărţirea bunurilor proprietate comună în devălmăşie Acţiuni cu privire la declararea nulităţii contractului matrimonial Acţiuni cu privire încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor Acţiuni cu privire încasarea pensiei de întreţinere a copilului într-o sumă bănească Acţiuni cu privire încasarea pensiei de întreţinere pentru copiii majori inapţi de muncă Acţiuni cu privire la acordarea pensiei părinţilor Acţiuni cu privire la acordarea pensiei de întreţinere soţului sau fostului soţ Acţiuni cu privire la decăderea din drepturile părinteşti Acţiuni cu privire la luarea copilului de la părinţi fără decăderea din drepturile părinteşti Alte acţiuni întreprinse în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi internaţionaleAcţiunile sunt strict personale, prin care sunt solicitate anumite modificări în cadrul raportului juridic de drept familial. Calitatea procesuală activă ( reclamant ) şi calitatea procesuală pasivă (pîrît). Obiectul acţiunii. Motivele de fapt. Temeiul de drept. Probele.

Tema X. Asistenţa juridică a victimei violenţei în familie (contravenţiile administrative \ cauzele penale )

15

Răspunderea contravenţională. Contravenţia ca temei de aplicare a răspunderii contravenţionale.Principiile de care se ţine cont la aplicarea sancţiunilor contravenţionale. Sancţiunile prevăzute pentru comiterea contravenţiilor. Elementele constitutive ale contravenţiei Elementele constitutive obligatorii ale faptei contravenţionale: obiectul, latura obiectivă, subiectul, latura subiectivă. Procedura în cazurile cu privire la contravenţiile administrativeProcesul – verbal cu privire la contravenţia administrativă. Reţinerea administrativă. Persoanele care participă la procedura în cazul cu privire la contravenţia administrativă. Executarea deciziilor cu privire la aplicarea sancţiunilor administrativeProcedurile în cadrul executării deciziilor de dare a unui avertisment, aplicare a unei amenzi şi deciziei de arest administrativ. Delimitarea contravenţiei de alte fapte ilicite Măsurile de siguranţă prevăzute de Codul Penal al R.M.Aplicarea măsurilor de constrîngere cu caracter medical alcoolicilor şi narcomanilr sau punerea lor sub curatelă. Aplicarea măsurilor de constrîngere cu caracter educativ. Infracţiunile contra vieţii şi sănătăţii persoanei.Determinarea la sinucidere. Vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii. Vătămarea intenţionată medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii. Vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii. Maltratarea intenţionată sau alte acte de violenţă. Ameninţarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii. Alte acţiuni întreprinse în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi internaţionale

Tema X. Medierea în vederea prevenirii şi combaterii violenţei în familie Conceptul justiţiei restaurative Justiţia Restaurativă - un proces prin care părţile implicate într-o anumită infracţiune decid în mod colectiv modul cum trebuie rezolvate consecinţele infracţiunii şi implicaţiile viitoare. Principiile medieriiMedierea se efectuiază în baza principiilor accesului liber şi egal la această procedură, liberul consimţămînt, confidenţialităţii, imparţialităţii, neutralităţii, independenţei şi liberei alegere a mediatorului. Deontologia profesională a mediatoruluiEtica profesională. Activitatea de mediere profesionistă poate fi desfăşurată doar de persoanele care au absolvit cursurile de pregatire iniţială a mediatorilor şi au fost atestaţi de Consiliul de Mediere.Pregătirea iniţială şi continuă. Atestarea mediatorilor. Standarde de etică organizaţională.Medierea în cazurile familiale, civile şi penale. Dispoziţii speciale privind medierea unor conflicte. Beneficiarii medierii Participanţii la procesul de mediere. Drepturile şi responsabilităţile părţilor în procesul de mediere. În cadrul procesului de mediere părţile au dreptul: Să accepte sau să refuze medierea; să solicite un mediator sau să renunţe la mediator; să-şi aleagă în mod liber mediatorul din rîndul persoanelor pe care le consideră apte de a desfăşura medierea; să fie informate cu privire la procesul de mediere, la efectele medierii, la efectele semnării unui acord de împăcare; să fie informate cu privire la consecinţele nerespectării prevederilor acordului de împăcare; să se retragă, în orice moment, din procesul de mediere; să semneze un acord de împăcare. Părţile sînt responsabile de rezultatele medierii şi de conţinutul acordului de împăcare semnat. Situaţii pasibile de mediere: conflictele comerciale, confictele de muncă, familiale, conflictele din

domeniul sănătăţii, conflictele din domeniul educaţei, etc.

16

1. Strategii de evaluare:Evaluare iniţială: testareEvaluare curentă: lucrări de control – 2, studiu de caz – 1, examinare frontală, activităţi

empirico-experimentale – 1, atelier – 2, brain-storming – 2. Evaluarea finală - examen în formă verbală, constînd în răspunderea la subiectele din

biletul de examinare. Biletul va conţine trei subiecte, dintre care două subiecte teoretice, al treilea subiect practic.

În conformitate cu criteriile menţionate mai sus cunoştinţele vor fi apreciate cu:

nota 10 – se atribuie în cazul cînd se dă dovadă de cunoştinţe teoretice exepţionale care depăşesc limitele conţinutului programei analitice la disciplina din care este selectat subiectul respectiv, care demonstrează a) posedarea temeinică a aparatului terminologic, b) cunoaşterea principalelor teorii, scoli, orientări, autori care s-au preocupat de fenomenul pus în discuţie, c) capacitatea de a cita lucrări şi autori, care ţin de bibliografia obligatorie şi cea suplimentară la disciplina dată; d) abilităţi inductiv-deductive care-i permit formularea propriilor opinii în problema abordată; e) capacităţi de aplicare conştientă a postulatelor teoretice în explicarea evenimentului real, în activitatea profesională; f) aptitudinea de a explica fenomenul prin prisma interdisciplinarităţii, operînd cu noţiuni şi explicaţii teoretice din disciplinele adacente, din alte ştiinţe înrudite; g) expunere coerentă, logică, fără greşeli a materialului;

nota 9 – se atribuie studentului care dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice foarte bune, temeinice şi multilaterale conform materialului de programă la disciplină: a) demonstrează posedarea certă a termenilor şi noţiunilor, b) cunoaşte principalele teorii, scoli, orientări, autori care s-au preocupat de fenomenul pus în discuţie şi care au constituit subiectul discuţiei prevăzut de programa la disciplina dată, c) citează lucrări şi autori din bibliografia obligatorie la disciplina dată; d) poate formula opinii proprii în problema abordată; e) dă dovadă de capacităţi de aplicare conştientă a postulatelor teoretice în explicarea evenimentului real, în activitatea profesională; f) explică fenomenul prin prisma interdisciplinarităţii, operînd cu noţiuni şi explicaţii teoretice din disciplinele adiacente; g) expune coerent, logică, fără greşeli materialul;

nota 8 – se atribuie studentului care dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice bune, temeinice şi complete conform materialului de programă la disciplină: a) demonstrează posedarea certă a termenilor şi noţiunilor, b) cunoaşte principalele teorii, scoli, orientări care s-au preocupat de fenomenul pus în discuţie şi care au constituit subiectul discuţiei prevăzut de programa la disciplina dată, c) cunoaşte bibliografia obligatorie la disciplina dată; d) poate formula unele sugestii proprii în problema abordată, demonstrează capacitatea de a aplica cunoştinţele în activitatea profesională; f) găseşte analogii şi explicaţii ale fenomenului în cadrul altor discipline psihologice; g) expune coerent, logică, cu lacune neesenţiale materialul;

nota 7 – se atribuie studentului care dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice suficiente conform materialului de programă la disciplină: a) demonstrează posedarea conştientă a termenilor şi noţiunilor, b) cunoaşte principalele teorii, scoli, orientări care s-au preocupat de fenomen în conformitate cu programa la disciplina respectivă, c) cunoaşte, dar incomplet, bibliografia obligatorie la disciplina dată; d) demonstrează

17

posedarea conştintă a materialului şi capacitatea de a aplica cunoştinţele în activitatea profesională; e) găseşte unele explicaţii ale fenomenului în cadrul altor discipline psihologice în conformitate cu planul şi programele de studii; f) comite greşeli neînsemnate şi dă dovadă de mici lacune în expunerea subiectului;

nota 6 – se atribuie studentului care dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice suficiente conform materialului de programă la disciplină: a) poate conştient defini şi descrie în termeni şi noţiuni prevăzute de programă fenomenul; b) are cunoştiinţe despre cercetările teoretice în cadrul subiectului dat; c) cunoaşte selectiv bibliografia recomandată la disciplina dată; d) demonstrează posedarea conştientă dar slabă a materialului şi capacitatea suficientă de a aplica cunoştinţele în activitatea profesională; e) comite greşeli şi dă dovadă de lacune în expunerea subiectului, dar nu mai mult de 2-3 esenţiale, în rest - neînsemnate;

nota 5 – se atribuie studentului care dă dovadă de cunoştinţe în proporţie de nu mai puţin de 70% din materialul de programă la disciplină: a) poate defini şi descrie în termeni şi noţiuni prevăzute de programă fenomenul; b) are cunoştiinţe foarte superficiale despre cercetările teroretice în cadrul subiectului dat, la nivel de numire a unor autori, teorii, orientări; c) cunoaşte selectiv bibliografia recomandată la disciplina dată; d) demonstrează posedarea conştientă dar slabă a materialului şi capacitatea suficientă, cu mici lacune, de a aplica cunoştinţele în activitatea profesională; e) comite greşeli şi dă dovadă de lacune în expunerea subiectului, dar nu mai mult de 2-3 esenţiale, în rest - neînsemnate;

nota 4 – se atribuie studentului care dă dovadă de cunoştinţe în proporţie de nu mai puţin de 70% din materialul de programă la disciplină, confundă termeni şi noţiuni; numeşte cu greu şi foarte limitat autori şi teorii, fără a specifica conţinutul; nu cunoaşte decît 1-2 tituluri ale bibliografiei recomandate, fără a poseda conţinutul; are capacităţi insuficiente de aplicare a cunoştinţelor în parctica profesională, expune superficial cu lacune considerabile materialul;

nota 3 – se atribuie studentului care dă dovadă de cunoştinţe în proporţie de nu mai puţin de 50% din materialul de programă

nota 2 – se atribuie studentului care dă dovadă de cunoştinţe în proporţie de nu mai puţin de 25% din materialul de programă studentului care dă dovadă de cunoştinţe în proporţie de nu mai mult de 20% din materialul de programă la disciplină

ALGORITMUL DE CALCULARE A NOTEI

Pentru un scor total de 100 %I intrebare teoretica- 30 %

II intrebare teoretica-30 %

III intrebare cu aplicarea practica a competentelor teoretice- 40 %

100%- nota “zece”

90 %- nota “noua”

80 %- nota “opt”

70%-nota “sapte”

60%-nota “sase”

18

50%-nota “cinci”

40%-nota “patru”

30%-nota “trei”

20%-nota “doi”

Bibliografie:

1. Constituţia Republicii Moldova. În:Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.1 din

29.08.1994. 61 p.

2. Codul familiei al Republicii Moldova. Nr.1316-XIV din 26.10.2000. În: Monitorul Oficial

al Republicii Moldova nr.47-48/210 din 26.04.2001. 47 p.

3. Codul civil al Republicii Moldova. Nr.1107-XV din 06.06.2002. În: Monitorul Oficial al R.

Moldova nr.82-86/661 din 22.06.2002. 320 p.

4. Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. Nr.225-XV din 30.05.2003. În: Monitorul

Oficial al R. Moldova nr.111-115/451 din 12.06.2003. 164 p.

5. Codul penal al Republicii Moldova. Nr.985-XV din 18.04.2002. În: Monitorul Oficial al R.

Moldova nr.128-129/1012 din 13.09.2002. 120 p.

6. Codul de procedură penală al Republicii Moldova. Nr.122-XV din 14.03.2003. În:

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.104-110/447 din 07.06.2003. 232 p.

7. Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova cu privire la Planul naţional de acţiuni în

domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008 nr. 415-XV din 24.09. 2003. În:

Monitorul Oficial nr. 235 din 28.10.2003.

8. Legea cu privire la prevenire şi combaterea violenţei în familie. Nr.45-XV din 01.03.2007.

În: Monitorul Oficial nr. 55-56, din 18.03.2008.

9. Legea cu privire la mediere nr. 134 din 14.06.2007. În: Monitorul Oficial al R. Moldova nr.

188 – 191 din 07.12.2007.

10. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului adoptată şi proclamată prin rezoluţia 217 A (III)

din 10 decembrie 1948. Aderarea R. Moldova la 28.07.1990.

11. Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare a femeilor adoptată la

18.12.1979. Intrată în vigoare la 03.09.1981. R. Moldova a aderat la 31.04.1994

12. Convenţia Europeană privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale din

04.09. 1950 la Roma. R. Moldova a aderat la 12.09.1997

13. Declaraţia privind eliminarea violenţei împotriva femeilor adoptată la Viena la 20.12.1993.

14. Rezoluţia 61/143 cu privire la intensificarea tuturor eforturilor de eliminare a tuturor

formelor de violenţă împotiva femeilor din 19.12.2006.

19

15. Declaraţia participanţilor la Conferinţa de încheiere a Campaniei Consiliului Europei pentru

combaterea violenţelor împotriva femeilor – dimensiunea parlamentară. Viena, 30.04.2008.

16. Bodrug-Lungu, V., Zmuncilă L. 2005. Violenţa domestică: aspecte sociale şi legislative.

Chişinău: Ed. USM, 147 p. ISBN 9975-70-579-9.

17. Bodrug-Lungu, V., Zmuncilă L. 2007. Violenţa domestică: strategii de prevenire şi

combatere. Chişinău: Ed. USM, 164 p. ISBN 978-9975-70-435-9.

18. Chemin, A. ş.a. 1995. ” Violences sexueles en famille”. Ed. Erès, 176 p. ISBN 2-86586-

363-8.

19. Chiriţă, R. 2008. „ Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Comentarii şi analize”. Ediţia

2, 976 p. ISBN 978-115-476-3.

20. Dicţionar de sociologie. Larousse. 1996. Ed.Univers Enciclopedic. 368p.

21. Ferrèol, G., Neculau, A. 2003. „Violenţa.Aspecte psihosociale”. Ed. Polirom, 336p. ISBN

973-681-261-8.

22. Macari, N. 2009. Soluţii practice şi legale pentru victimele violenţei în familie. Asociaţia

Avocaţilor Americani/Iniţiativa pentru Supremaţia Legii. 41p.

23. Mihăilescu, I. 2000. De la familie la familii. Bucureşti: Ed. UNICEF, 154 p.

24. Păunescu, C. 1994. Agresivitatea şi condiţia umană. Bucureşti: Ed. Tehnică, 170 p.

25. Problema violenţei domestice în Republica Moldova – realităţi şi perspective. La Strada

Express Ediţia nr.4, iunie 2008. 37 p.

26. Poalelungi, M; Pascari, A. Pregătirea pricinilor civile pentru dezbaterile judiciare. Chişinău:

Arc. 2006. 225 p. ISBN 978-9975-61-132-9.

27. Poalelungi, M. Modele de acte judecătoreşti ( ediţia a II- a, adnotat cu legislaţie şi

jurisprudenţa CEDO): Procedura civilă. Chişinău: Cartdidact. 512 p. ISBN 9975-940-86-2.

28. Poalelungi, M. ş.a. Culegere de practică judiciară a Colegiului civil şi de contencios

administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ( 2005 - 2006). Chişinău: Cartier.2007. 864 p.

ISBN 978-9975-79-443-5

29. Rădulescu, S. 2001. Sociologia violenţei (intra)familiale: victime şi agresori în familii.

Bucureşti: Lumina Lex, 351 p. ISBN 973-588-323-6.

30. Rusnac‚ S. 2008. Violenţa în familie – abordare interdisciplinară. Chişinău: ULIM, 34 p.

31. Schornstein, S. 2003. „ Violenţa domestică şi asistenţa medicală”. Chişinău: Epigraf, 204 p.

ISBN 9975-903-79-7.

32. Turliuc, M., Tabalcea, I. 2008. Violenţa în familie: între stigmatizare, acceptare socială, şi

intrevenţie terapeutică Iaşi: Ed. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 425p. ISBN 978-973-

20

703-357-4.

33. Bodrug-Lungu, V. 2007. Privire generală asupra violenţei domestice prin prisma gender În:

Practici pozitive de elaborare şi promovare a legislaţiei în violenţa domestică. Materialele

Conferinţei Regionale. Chişinău: Ed. USM, p. 94 – 120

34. Cobâlaş, E. 2002. Violenţa – obstacol major în calea democratizării societăţii. În culegerea

de materiale Democratizarea societăţii din perdpectiva Gender. Chişinău. Ed. USM, p. 58 –

63. ISBN 9975-70-125-6.

35. Moraru, I. 2000. Familia ca sursă de agresivitate//Symposia professorum. Seria Psihologie.

Chişinău: ULIM, - 77. ISBN 9975-920-18-7.

36. Muscă, M. 2007. Violenţa în familie subminează egalitatea de şanse În: Practici pozitive de

elaborare şi promovare a legislaţiei în violenţa domestică. Materialele Conferinţei Regionale.

Chişinău: Ed. USM, p. 46-49

37. Rusnac‚ S. 1999. Comportamentul agresiv. Cauze şi manifestări În: Symposia professorum.

Seria Drept. Chişinău: ULIM, p.18 - 25

38. Codul contravenţional al Republicii Moldova: aprob. de Parlamentul Rep. Moldova nr. 218-

XVI  din  24.10.2008. În: Monitorul Oficial nr.3-6/15 din 16.01.2009. Accesibil pe internet:

<URL.http://justice.md/lex/search rom.php>;

39. La Strada Express. Ediţia nr.4, iunie [Revistă online]. Chişinău 2008. [citat la 12.08.2008].

Lunar. Disponibil şi acces:<URL.http:// www.lastrada.md />.

40. azps.ru/articles/soc/

41. flogiston.ru/articles/social

42. www.books.ru

43. www.prometeus.nsc.ru/contents/books/andreeva.ssi

44. www.prometeus.nsc.ru/contents/books/shibutan.ssi

45. oz.by/books/more1019232.html

46. www.ele.ro/sectiunea_Psihologie_sociala.html

47. ro.wikipedia.org/wiki/Psihologie_socială

48. www.sociologieromaneasca.ro

21