ASISTENT MEDICAL

CRITERIILE DE DEFINIRE ALE INFECTIEI NOSOCOMIALE

Infectia nosocomiala este infectia contractata in spital sau in alte unitati sanitare cu paturi si se refera la orice boala datorata microorganismelor, boala ce poate fi recunoscuta clinic sau microbiologic, care afecteaza fie bolnavul datorita lui in spital sau ingrijirilor primite, fie pacientul spitalizat sau in tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar datorita activitatii sale, indiferent daca simptomele bolii apar sau nu in timp ce persoana respectiva se afla in spital.

Definitia infectiei nosocomiale se bazeaza pe: date clinice (ex.clinic), date de laborator si alte teste de diagnostic.

Dovada clinica deriva din observarea bolnavului sau din analiza informatiei din foaia de observatie a pacientului si alte evidente din salon sau din unitate. Dovada de laborator consta in rezultatele culturilor, testelor de detectare a antigenelor sau anticorpilor si metodelor de vizualizare microscopica. Alte teste de diagnostic cum ar fi: rezultatele examenelor radiologice, ultrasunte, tomografie computerizata, rezonanta magnetica, imagini cu radioizotopi, examene endoscopice, biopsii si aspiratie cu acul(punctie).

Dignosticul de infectie stabilit de medic, derivat din observatia in timpul actului chirurgical, observatia endoscopica sau alte studii de diagnostic, sau bazat pe judecata clinica este un criteriu acceptabil pentru o infectie, cu conditia sa nu fie dovezi contrarii.

Pentru ca o infectie sa fie dovedita ca nosocomiala trebuie sa nu existe dovada ca infectia era prezenta sau in incubatie in momentul internarii in spital.

Trebuie considerate ca nosocomiale si infectiile dobandite in spital, dar diagnosticate dupa iesirea din spital (infectia nou-nascutului, rezultata prin trecerea prin tractul genital si diagnosticata dupa externare).

Nu se considera infectie nosocomiala infectia asociata cu o complicatie sau o extindere a unei infectii prezente la internare, daca nu s-a schimbat agentul patogen sau daca semnele nu arata o noua infectie, precum si infectia transplacentara la nou-nascut (ex.herpes simplex, rubeola, sifilis, citomegalovirus, toxoplasmoza) si care devine evidenta la scurt timp de la nastere.

Fiecare caz de infectie nosocomiala trebuie dovedit ca se datoreaza spitalizarii sau ingrijirilor medico-sanitare ambulatorii in unitati sanitare.

Obligatiile principale in activitatea de prevenire a infectiiilor nosocomiale:

1. Obligatiile unitatii:

1

a) Stabilirea obiectivelor fezabile in ceea ce priveste actiunile de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale si de pregatire profesionala specifica realizarii acestora;

b) Elaborarea si adoptarea Planului anual de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale cu actiunile si activitatile necesare realizarii obiectivelor propuse si nominalizarea atributiilor si responsabilitatilor de la toate nivelele si componentele activitatii profesionale si manageriale din unitate;

c) Asigurarea unui mediu profesional si functional-organizatoric adecvat, care sa favorizeze utilizarea unor metode si modele eficiente pentru realizarea activitatilor si responsabilitatilor asumate prin Planul anual de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale;

d) Crearea unor conditii igienico-sanitare adecvate profilului activitatilor sub aspect edilitar, dotari nemedicale, incalzire, iluminat, aprovizionarea cu apa, alimentatie, indepartarea reziduurilor, cai de acces, etc;

e) Asigurarea, in cadrul bugetului alocat, a finantarii adecvate pentru realizarea activitatilor in concordanta cu obiectivele si actiunile propuse in Planul anual de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale;

f) Evaluare indeplinirii atributiunilor si asumarea responsabilitatilor prevazute in planul de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale, ori de cate ori situatia epidemiologica o impune, respectiv in cadrul bilantului anual de activitate, prezentat in fata consiliului de administratie al unitatii.

INFECTII NOSOCOMIALE (IN)

Prin acest termen se desemneaza patologia infectioasa castigata de o persoana in urma suportarii sau acordarii asistentei medicale, in cursul spitalizarii sau in conditii de ambulator, precum si infectiile castigate de nou-nascut, in urma trecerii prin canalul genital matern.

Nu sunt considerate IN, infectiile transmise transplacentar (rubeola, toxoplasmoza, sifilisul, infectia cu virus citomegalic, infectia cu virus herpes simplex) si nici infectia asociata cu vreo complicatie, sau extinderea in timpul spitalizarii a unei infectii prezente in momentul internarii.

In ansamblul lor, IN consuma bani si timp, prelungesc spitalizarea, maresc discomfortul bolnavilor, cresc riscurile evolutive pana la sechele definitive sau deces si creeaza pericolul aparitiei unor epidemii in unitatile medicale.

Etilogia IN este determinata in prezent de microrganisme oportuniste, alaturi de care intervin si o serie de microorganisme cert patogene, reprezentate de bacterii, virusuri, fungi, paraziti. In proportie de 2/3 din cazurile de IN sunt produse de bacterii din care 60% sunt germeni Gram negativi, iar 30% sunt coci Gram pozitivi.

2

Cele mai frecvente implicate bacterii sunt: E.coli, Stafilcoc aureus, Pseudemonas aeruginosa, enterococul, Klebsiella pneumoniae, Enterobacter, Proteus Serratia, acinetobacter, etc.

Un alt grup de bacterii patogene cu o frecventa crescuta este reprezentat de mycobacterii ( Mycobacterium, abium, M.intracelularae, M.tuberculosis) inregistrate la pacientii cu imunosupresie severa datorata infectiei cu HIV, dar si la personalul medical.

Infectiile virale reprezinta o cauza frecventa, virusurile implicate in 70% din cazuri sunt cele cu tropism respirator=virusul sincitial respirator, virusul gripal, paragripal, adenovirusurile.

Virozele digestive sunt cauzate de rotavirusuri, enterovirusuri (cu evolutie epidemica in serviciile de pediatrie).

Alte infectii virale sunt cauzate de virusul citomegalic, varicelo-zosterian, herpes simplex - toate din grupul Herpesviridae, dar si virusurile bolilor febrile eruptive ( rujeolic, rubeolic, virusul urlian).

In ultimii ani s-au descris cazuri de IN cu virusurile HIV, HBV si HCV la pacientii operati de chirurgi purtatori de virus sau prin transmitere incrucisata intre pacienti prin materiale nesterilizate corect sau prin proceduri invazive ca: hemodializa, endoscopie, cateterism vascular.

S-au evidentiat in etiologia IN si fungii ca de exemplu: Cryptococus neoformos, Histoplasma capsulatum, Aspergillus - recunoscuti ca patogeni sau fungi nepatogeni, candida ( Candida albicous) cu rol patogen major pentru pacientii cu imunosupresie.

In pneumoniile nosocomiale aspergiloase apare frecvent, sau a speciilor de Fusarium in cazul neoplasmelor.

Spectrul microorganismelor ce pot determina IN este in expansiune incluzand specii bacteriene precum: Legionella; Acinetobacter; Maraxella, Listeria, etc, sau paraziti ca Pneumocystis carinii; Cryptosporidium.

Evolutia rapida a rezistentei la antibiotice a bacteriilor responsabile de IN reprezinta o problema majora ce poate determina un adevarat impas teraputic (ex. Staf.aureus meticilina rezistent sau enterococii rezistenti la vancomocina ca si Gram-negativi (Pneumonia aeruginosa, Klebsiella, Enterobacter la quinolone si cefalosporine din seria a treia)

Doua mecanisme principale determina difuziunea multirezistentei= presiunea de selectie exercitata de utilizarea excesiva a unor antibiotice si diseminarea bacteriilor multirezistente sau a suportului genetic ce codifica rezistenta prin transmitere incrucisata rapida a suselor rezistente de la un bolnav la altul, mai ales in serviciile de terapie intensiva.

Consecintele economice sun datorate utilizarii de antibiotice costisitoare precum si prelungirii duratei de spitalizare cu posibilitatea cresterii numarului de decese in cazul instituirii tardive a tratamentului antibiotic adecvat infectiilor grave cu bacterii multirezistente.

3

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC AL IN

Recunoaste existenta:

factorului determinant = agentul infectios; factorii epidemiologici primari = izvorul de infectie,

modalitatea de transmitere si receptivitate; factorii epidemiologici secundari = de mediu, cei mai

importanti fiind cei de ordin medico-sanitar si biologic.

A. Izvorul de infectie

Dupa izvorul de infectie, IN se clasifica in :- IN endogene, datorate germenilor apartinand florei

bolnavilor ( in special flora cutanata, respiratorie sau gastrointestinala), pe fondul diminuarii mecanismelor de aparare ale gazdei;

- IN exogene, prin achizitionarea unor microorganisme din mediul spitalicesc, sau de la personalul de ingrijire, de la un alt pacient, din alimente, medicamente (perfuziile) sau instrumentar medical (ace, seringi, catetere, etc.);

Izvoarele umane de infectie pot fi: intraspitalicesti sau extraspitalicesti si sunt reprezentate de:

- bolnavi in general;- bolnavii mari eliminatori de germeni cu leziuni deschise;- purtatorii de microorganisme patogene sau oportuniste

reprezentate de: personalul medical, de ingrijire, studenti, elevi, insotitori, vizitatori.

Toate categoriile de persoane posibil contagioase in spital pot fi in perioada de incubatie sau de stare a unei infectii sau numai purtatori asimptomatici.

B. Transmiterea IN

- prin apa (multe bacterii pot supravietui in mediul hidric = pioceanicul, acinetobacter;)

- prin aer ( de provenienta cutanata sau rinofaringiana) - contaminarea aerului fiind proportionala cu numarul indivizilor prezenti; agitatia creata de catre personalul medical care permite mentinerea germenilor in suspensie, cu sedimentare ulterioara pe sol si suprafete;

- prin medicamentele contaminate;- prin material medical;- lenjerie, cazarmament;- prin deseuri.In proportie de 90% din cazurile de IN recunosc o transmitere

incrucisata, prin contact direct de la persoana la persoana. Microorganismele prezente la bolnavi, sunt cel mai adesea

transportate prin intermediul mainilor in cursul ingrijirilor medicale, sau prin intermediul instrumentelor sau dispozitivelor medicale.

4

Se considera ca 45% din IN survin la pacienti purtatori de dispozitive invazive (sonde, catetere), sau supusi unor acte invazive (interventii chirurgicale, endoscopie)

Transmiterea se poate realiza pe cale aeriana, plecand de la un rezervor uman de microorganisme (bolnav de tuberculoza), sau mai rar de la elemente contaminate din mediul spitalicesc (apa sau aerul)

Transmiterea IN se poate realiza si prin intermediul alimentelor, medicamentelor, produselor biologice, prin unele obiecte contaminate ( mobilier, lenjerie, vesela, etc. si chiar prin intermediul vectorilor.

C. Receptivitatea

- rezistenta organismului fata de infectii este determinata de apararea nespecifica a organismului ca si de starea de sanatate de fond;

- Starile patologice cele mai frecvent intalnite ca predispozante sau ca favorizante pentru constituirea unui IN la un bolnav spitalizat sunt : inanitia, greselile alimentare, distrofia, malformatiile congenitale, anergia postinfectioasa, hipogamioglobulinemia, bolile cronice ORL, splenectomia, corticoterapie, neuropatiile maligne, neoplaziile, terapia antineoplazica, abuzul de antibiotice, diabetul zaharat, hemopatiile, neoplaziile, ciroza hepatica, bolile de colagen;

La nou-nascut, indeosebi la prematuri, IN se datoresc agentilor patogeni din flora vaginala a lehuzei sau de la personalul de ingrijire, acumulandu-se o populatie de copii imunocompromisi si frecvent respitalizati.

Varstanicii de peste 70 ani asigura peste 40% din totalul cazurile de IN, predominand IN respiratorii si urinare.

Riscul maxim de aparitie IN se realizeaza in spitalele aglomerate de tip monopavilionar. Aici se concentreaza pacienti de toate varstele, cu patologie variata, cu izolare nu totdeauna corecta, carora li se aplica investigatii diagnostice numeroase si invazive, supusi unor masuri terapeutice care includ acte chirrgicale si terapii cu antibiotice, imunosupresoare, ingrijiti de un personal numeros, din sectia unde a fost internat si din alte sectii, iar pe langa toate acestea primeste vizita altor bolnavi, a familiei, elevilor, studentilor, cunostintelor.

IN pot aparea cel mai usor in sectiile ATI, pediatrie, maternitate, chirurgie, etc.

D. Formele de manifestare ale procesului epidemiologic

Manifestarea sporadica , este aparent predominanta datorita deficientelor implicand raportarea si inregistrarea numai a cazurilor grave;

Manifestarea endemica , este cea mai frecventa. Depistarea IN in conditiile manifestarii de tip endemic necesita supraveghere continua epidemiologica, clinica si cu laboratorul;

5

Manifestarea epidemica , se inregistreaza in sectiile cu risc: pediatrie, urologie, arsi, nou-nascuti, distrofici, terapie intensiva, untati de asistenta medico-sociala, hemodializa, neurochirurgie, etc. Ele se declanseaza prin depasirea "pragului critic" al factorilor de risc.Factorii principali care determina raspandirea endemica a

bacteriilor rezistente in spital sunt: - mainile personalului de spital;- internarea si reinternarea pacientilor cu afectiuni

preexistente sau cu stare de purtator;- prescrierea antibioticelor care distrug flora saprofita;- Rezistenta fata de antibiotice care poate fi transformata in

polirezistenta de catre plasmide -R;- Aparitia agentilor rezistenti din generatia I/II/ III in raport si

de generatiile de antibiotice;- mediul ambiant din spital;- mecanisme si cauze necunoscute.

Supravegherea prescrierii de antibiotice este o actiune obligatorie pentru reducerea riscului de aparitie a rezistentei si totodata poate fi un reper indirect in surprinderea momentului declansarii unor manifestari de tip epidemic.

Actiunile de colaborare intre epidemiolog, microbiolog si clinician, in acest sens, privesc:

- adoptarea unor masuri terapeutice individuale;- definirea unui protocol de antibioticoprezential sau terapie;- diferentierea particularitatilor tulpinilor microbiene de spital, de

cele comunitare;- evidentierea emergentei unor agenti patogeni care pot induce

aparitia IN.

Populatia supravegheata

Reprezinta numarul total de persoane aflate la risc pentru dobandirea unei infectii nosocomiale (ex.: pacientii internati in sectiile de chirurgie, pacientii internati in sectia de pediatrie, sugarii internati artificial in sectia de pediatrie, etc.) .

Colectarea datelor

a. Identificarea infectiilor nosocomiale constituie sarcina permanenta a medicilor si spitale/ ambulatoriu, din sistemul sanitar de stat si privat. Diagnosticul de infectie nosocomiala se va mentiona in actele medicale cu care lucreaza medicul (ex.: foaia de observatie clinica, fisa de consultaie, registrul de consultaie, etc.).

6

b. Inregistrarea si declararea infectiilor nosocomiale se face pe Fisa cazului de infectie nosocomiala (model prezentat in Figura 1), de catre asistenta desemnata (asistenta sefa) din fiecare sectie sau directorul de ingrijiri din unitatea sanitara respectiva.

c. Responsabilitatea corectitudinii datelor inregistrate revine medicului in ingrijirea caruia se afla pacientul.

d. Fisele cazurilor de infectii nosocomiale vor fi transmise imediat compartimentului / serviciului de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale.

Prevenirea si combaterea infectiilor nosocomiale

Se sprijina pe urmatoarele masuri:

elaborarea unui sistem de supraveghere si de stabilire a protocoalelor ce vizeaza diminuarea infectiilor nosocomiale;

aplicarea masurilor de igiena si in special spalarea mainilor, curatarea si decontaminarea suprafetelor, sterilizarea instrumentarului;

adoptarea masurilor de izolare a pacientilor cu boli transmisibile sau in cazul infectarii cu germeni multirezistenti;

adoptarea unei politici de control a prescrierii si utilizarii antibioticelor;

stapanirea riscului infectios legat de mediu: aer, apa; instituirea unui program de formare initiala si continua a

personalului medical; evaluarea periodica a eficientei masurilor de profilaxie

adoptate.

A.Supravegherea epidemiologica sistematica care permite calcularea frecventei aparitiei infectiilor nosocomiale (incidenta, prevalenta), obtinerea datelor de epidemiologie descriptiva cu aprecierea riscului infectios, cu subiecti si sectoare medicale cu risc, aspecte microbiologice, localizarea infectiilor, cu detectarea tendintelor si schimbarilor in frecventa aparitiei cazurilor ca si depistarea precoce a epidemiilor.

Supravegherea infectiilor nosocomiale poate fi generalizata pe spital si selectiva in serviciile cu risc.

Serviciile prioritare sunt: ATI, sectiile chirurgicale indeosebi pentru infectiile de plagi operatorii, oncologie-hematologie pentru septicemii, pneumonii, neonatologie (pentru infectii digestive, respiratorii, septicemii).

Prioritatile, in functie de frecventa, severitatea si costul infectiilor vizeaza urmatoarele tipuri de infectie:

- infectiile nosocomiale postoperatorii in chirurgia aseptica;

7

- bacterieniile si septicemiile nosocomiale, mai ales la pacientii cu dispozitive intravasculare;

- infectiile urinare nosocomiale la pacientii cu afectiuni renale- pneumoniile nososcomiale la toti pacientii cu ventilatie asistata;Cele trei tipuri de supraveghere care se pot desfasura in sistem

activ sau pasiv sunt: studiile de prevalenta cu evidentierea instantanee a IN; studiile de incidenta, cu inregistrarea cazurilor noi de IN care

survin intr-o anumita perioada; supraveghere pe baza datelor furnizate de laboratorul de

bacteriologie, in special pentru controlul germenilor multirezistenti.B. Igiena mediului de spital, masurile de igiena generala

au urmatoarele obiective: limitarea posibilitatilor de transmitere a microorganismelor

prin suprimarea riscurilor legate de instrumentar (sterilizarea corecta, urmata de controlul bacteriologic);

reducerea transmiterii incrucisate intre persoane; limitarea contaminarilor datorate apei, alimentelor, aerului,

suprafetelor, deseurilor; utilizarea materialelor medicale de unica folosinta reduc

riscul de transmitere a IN datorate instrumentarului medical; sterilizarea prin caldura umeda este metoda sigura pentru

evitarea transmiterii agentilor patogeni; materialele sensibile care nu suporta temperaturile ridicate

ca de ex. endoscoapele, se dezinfecteaza prin procedee chimice eficiente in neutralizarea VHB si VHC;

Aspectele legate de igiena mediului de spital sunt in atentia factorilor responsabili compartimentul SPCIN prin efectuarea controalelor menite a stapani riscul infectios apartinand mediului spitalicesc: aer, apa, alimente, functionalitate,circuiteC. Controlul epidemiilor de IN

Un program de lupta impotriva IN trebuie sa includa un sistem de alerta si de interventie pentru detectarea si controlul rapid al fenomenului epidemic. Acest sistem de alerta se sprijina pe informatiile furnizate de laboratorul de microbiologo- a rezultatelor bacteriologice tintite, referitoare la anumite prelevate ( hemoculturi) sau anumiti germeni (enterobacterii multirezistente, stafilococul aureus), permite stabilirea unor limite de izolare bacteriana. Scopul investigatiei urmareste precizarea sursei ca si a modului de transmitere al agentului patogen pentru adoptarea unor masuri de control adecvate.

D. Supravegherea prescrierii de antibiotice este indispensabila pentru diminuarea riscului de aparitie a germenilor rezistenti, cat si a costului antibioterapiei.

Administrarea corespunzatoare a antibioticelor, cu uitlizarea judicioasa a asocierilor cu o posologie, evitand subdozajului sau prelungirea inutila a curelor, limiteaza selectarea tulpinilor rezistente.

8

Pentru prevenirea transmiterii tulpinilor rezistente se impun masuri de izolare, respectarea regulilor de igiena, precum si identificarea rapida a pacientilor nou internati, purtatori ai unor bacterii multirezistente.

Supravegherea sistematica a rezistentei la antibiotice aduce informatii utile din punct de vedere epidemiologic si preventiv:

posibilitateaadoptarii deciziilor terapeutice individuale;definirea unui protocol de antibioterapie de prima intentie corespunzand unor situatii clinice bine definite;distinctia intre sursele bacteriene responsabile de IN si cele responsabile de infectii castigate, unele tulpini rezistente fiind considerate markeri de IN;alerta in caz de aparitie a unor noi caractere de rezistenta la bacteriile responsabile de aparitia IN.

E. Masurile de izolare si de protectie au ca obiectiv limitarea sau suprimarea transmiterii microorganismelor de la un bolnav la altul, de la pacienti la PMS si de la PMS la pacienti.

Aceste masuri se aplica tuturor pacientilor, indiferent de diagnosticul pentru cunoasterea unor situatii cu risc, precum:

pacienti suspecti sau confirmati cu boli infectioase, indiferent de modul de transmitere;pacienti infectati cu germeni rezistenti la antibiotice;pacienti susceptibili la infectii (transplant de organe, neutropenici), necesitand protectia fata de agresiunea microbiologica

Masurile de izolare consta in adoptarea precautilor standard de catre PMS ca si de asigurarea izolarii pacientilor, existand urmatoarele categorii fundamentale de izolare, dupa modul de transmitere:

- cutanata;- enterica;- sanguina;- respiratorie.

Izolarea protectoare a pacientilor cu risc inalt de IN se refera la persoanele cu aparare imuna deficitara, cu imunodepresie, aplazie medulara, postchimioterapie, grefe de organe, arsuri sau nou-nascuti.

9

FISA CAZULUI DE INFECTIE NOSOCOMIALA

In sectia.................. SPITALUL............................Data completarii(zz/ll/aa)...........................................

Bolnavul: Nume................................. Prenume..........................................Sexul..........................Data nasterii(zz/ll/aa)........................... Varsta la data internarii..................Data internarii(zz/ll/aa).......................... Nr.FO

Diagnostic la internare ..............................................................................................................................................................................................................................................................................................Diagnostic la 72 ore ...................................................................................................................................................................................................................................................................................................Salon nr.....................................................Daca a fost mutat se specifica salonul/data mutarii...............................................................................In sectiile cu profil chirurgical:Denumirea operatiei:...............................................................................................................................Data interventiei(zz/ll/aa)............................................................................................

Infectie nosocomiala:Diagnostic clinic:.............................................................................................................................Debut (zz/ll/aa)...................................

Examene microbiologice pentru diagnosticul de infectie nosocomiala:Data recoltarii

probei(zz/ll/aa)

Denumirea examenului efectuat

Germeni izolati Diagnostic

Antibiograma.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Data externarii(zz/ll/aa)...........................................Nr.total de zile spitalizare.........................................

10

Starea la externare (vindecat, ameliorat, stationar, transferat, decedat):..............................................Diagnosticul la externare (sau deces)........................................................................................................................................................................................................................................................................Nr. zile de tratament pentru infectia nosocomiala:.....................................................Factori de risc........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Semnatura,

DATE SINOPTICE PRIVIND DEPISTAREA CAZURILOR DE

INFECTII NOSOCOMIALE - PREVENTIA CHIRURGICALA

A. INFECTIA URINARA.Se prezinta prin urmatoarele entitati:

Bacteriurie asimptomatica - urocultura cantitate pozitiva de 104 colonii/ml in prezenta unei sonde vezicale sau dupa o saptamana de la suprimarea acesteia in absenta semnelor clinice si cu izolarea a < 2 specii microbieneBacteriurie simptomatica febra 38o C fara alte localizari ale unor focare infectioase, polakiurie, disurie, tenesme vezicale si urocultura cantitate pozitiva leucociturie>104 elemente/ml.Observatii: cultura pozitiva prelevata de pe varful cateterului nu este relevanta pentru diagnosticul unei infectii urinare nosocomiale - recoltarea probei de urina pentru examen microbiologic se efectueaza obligatoriu in conditii aseptice sau prin cateter.Pentru suspicionarea infectiilor cailor urinare - rinichi, ureter, vezica urinara, uretra si tesuturile perirenale sau retro peritoneale - este necesara existenta unui criteriu din urmatoarele :

1. eliminarea de puroi pe tubul de dren din teritoriul incriminat;

2. hemocultura pozitiva cu microorganisme acceptabile in concordanta cu caracteristicile infectiei suspectate;

3. dovada imagistica a procesului infectios;4. infectia este sustinuta de observatia medicului curant;5. medicul curant a prescris tratament antimicrobian

adecvat infectiei suspectate.

11

B. INFECTIA PULMONARA cu urmatoarele criterii:Aparitia unei opacitati parenchimatoase recente si evolutive diagnosticate radiologic;Opacitate parenchimatoasa la bolnavul la care s-a izolat un agent patogen din sputa, secretii traheobronsice,-recoltate prin bronhoscopie, lavaj bronhoalveolar, punctie pleurala sau din abcces;Examen serologic care evidentiaza cresterea anticorpilor specifici;Cu semne clinice relevante - expectoratie, febra de 38,5o C in contextul hemoculturilor pozitive dar in absenta altor focare de infectie.

Factorii de risc intrinseci care vor fi luati in considerare:Varsta - peste 70 ani, anergie, detresa respiratorie, insuficienta

respiratorie cronica, stare de soc, sedare, interventie chirurgicala recenta, traheotomie, reintubare.

C. INFECTIA DE CATETER, care se prezinta sub urmatoarele entitati:Infectia produsa prin contaminarea cateterului - cultura pozitiva in absenta semnelor locale sau generale, ca rezultat al colonizarii de la un focar septic de la distanta;Infectia clinica prin cateter - cultura pozitiva cu aparitia semnelor locale sau generale remise dupa indepartarea cateterului;Bacteriemie prin cateter - cultura pozitiva si bacteriemie cu acelasi agent patogen in absenta unui alt focar septic la distanta;Septicemie nosocomiala prin cateterism central se bazeaza pe prezenta unui cateter cu capatul terminal in apropierea inimii sau este montat intr-o artera sau vena centrala. Infectia este considerata nosocomiala in relatia cu folosirea cateterului daca infectia apare la 48 de ore de la aplicare. Daca infectia apare peste 48 de ore de la montarea cateterului si nu sunt depistate alte cauze pentru septicemie, definitaia de caz poate fi acceptata.

D. INFECTIA PLAGILOR OPERATORII, se prezinta prin urmatoarele entitati:

Infectia superficiala aparuta in 30 zile de la interventie si care cuprinde: pielea, tesutul subcutanat deasupra aponevrozelor; Infectia profunda aparuta in 30 zile de la interventie si pana la 1 an, la nivelul tesuturilor sau spatiilor subaponevrotice cu febra mai mare de 38oC, durere localizata, sensibilitate la palpare; Infectia de organ sau a altor zone anatomice aparuta in 30 zile dupa interventie si pana la 1 an afectand un organ sau zona deschisa in timpul interventiei.

E. INFECTIILE TESUTURILOR MOI SUBCUTANATE, din care fac parte fasceita, gangrena, celulita necrozanta, miozita, limfadenita,

12

limfangita, pentru sustinerea dg. Sunt necesare cel putin unul din urmatoarele criterii:

Din tesuturile sau secretiile regiunii afectate cultivarea microbiologica este pozitiva; Prezenta unei secretii purulente la nivelul regiunii afectate; Intraoperator sau la examenul histopatologic se observa abcesul sau alte semne relevante pentru un proces infectios; Fara legatura cu o alta infectie, sunt prezente durerea, roseata locala, tumefierea, senzatia de arsura la nivelul regiunii afectate.

F. INFECTIA PLAGILOR DE DECUBIT, fara o legatura cu o alta infectie a cel putin doua din urmatoarele simptome: roseata pielii, sensibilitate sau edem la nivelul buzei plagii de decubit.

Indeplinirea a cel putin una din conditiile: din secretia sau tesutul local - cultura microbiana pozitiva, hemocultura pozitiva fara o alta cauza depistata.

Prezenta numai a secretiei purulente nu confirma infectia, iar prezenta microorganismelor din prelevatul de pe suprafata decubitului nu este suficienta. Recoltarea trebuie sa cuprinda insamantarea aspiratului de la nivelul marginilor plagii sau ale prelevatelor tisulare din plaga.

G. INFECTIILE PLAGII DE ARSURA.Sunt necesare prezenta a cel putin unuia din urmatoarele criterii:

1. schimbarea caracterului plagii de arsura sau detasarea brusca a crustei, schimbarea crustei in brun inchis, negru sau mov violet cu aparitia edemului la marginea plagii;

2. arsura la detasarea brusca a crustei, hemocultura pozitiva fara calte cauze determinante, prezenta virusului herpetic;

3. la bolnavul cu arsura vor fi prezente cel putin doua din conditiile de mai jos fara o alta cauza cunoscuta:

febra peste 38oC sau hipotermie; sub 36oC / hipotensiune; oligurie sub 20 ml/ora; semne de confuzie mintala.

H. INFECTIILE OSOASE ALE ARTICULATIIOROsteomiolita cu prezenta a cel putin unul din urmatoarele criterii:

1. examen direct intraoperator sau examen histopatologic pun in evidenta semne clare de osteomiolita;

2. din prelevatul de tesut osos cultura microbiana este pozitiva;3. este prezent cel putin un semn, fara alte cauze evidente, din

urmatoarele: febra peste 38oC; tumefierea locala dureroasa; senzatia de caldura locala; prezenta unei secretii la nivelul osteomielitei; dovezi de imagistica; serologie pozitiva; hemocultura pozitiva.

13

Infectiile articulatiilor si burseiDin urmatoarele criterii cel putin unul este obligatoriu:

1. din lichidul intraarticular sau biopsie siboviala, cultura microbiana este pozitiva;

2. observatia directa intraoperatorie sau examenul histopatologic pune in evidenta semne clare de artrita sau bursita;

3. sunt prezente cel putin doua fara o alta cauza evidenta din urmatoarele semne:

durerea articulara, tumefiere locala dureroasa, senzatia de caldura locala, lichid intraarticular cu limitarea mobilitatii articulare;

prezenta de bacterii si leucocite din examenul microscopic al lichidului intraarticular, prezenta de antigene microbiene in sange, urina sau lichid sinovial, absenta unei patologii reumatismale, semne imagistice concludente.

I. INFECTIILE OCHIULUI1) conjuctivita cu cel putin unul dintre criteriile de mai jos indeplinite:

a) din proba de secretie purulenta de la nivelul conjuctivei si ale tesutului din vecinatate cultura microbiana este pozitiva;

b) la nivelul conjuctivei oculare sau probelor oculare din vecinatate apare durerea si roseata la examenul colorat gram, se observa leucocite si bacterii, secretie purulenta, investigarea bacteorologica este pozitiva pentru antigene specifice sau cultura virala este pozitiva, prezenta anticorpilor specifici in faza acuta, examen microscopic al secretiei cu macriofage polinucleate.

2) infectiile ochiului, pentru diagnostic este necesara realizarea a cel putin unul din urmatoarele criterii:a) probele recoltate de la nivelul corneei anterioare sau posterioare

sau din umoarea apoasa, cu examen bacteriologic pozitiv;b) prezenta a cel putin 2 fara o alta cauza a:

- durerii oculare,- tulburari de acuitate vizuala,- secretie purulenta in camera anterioara,- detectarea antigenelor specifice in sange,

- hemocultura pozitiva.J. INFECTIILE URECHII SI MASTOIDEI

a) pentru otita externa cu cel putin unul din criteriile: din secretia purulenta al conductului auditiv cultura

microbiana pozitiva; prezenta a cel putin un semn fara o alta cauza determinanta:

febra peste 38oC,durere si eritem local sau secretie purulenta la nivelul conductului auditiv,din secretia purulenta prin examen gram se pun in evidenta microorganisme.

b) pentru otita interna cel putin unul din criteriile: din secretia urechii interne recoltata intraoperator cultura

pozitiva;

14

medicul a omis diagnosticul de otita medie.c) pentru mastoida cel putin unul din criteriile:

din secretia purulenta de la nivelul mastoidei, cultura pozitiva;

cel putin unul din semnele, fara o alta cauza determinanta: - febra peste 38oC,- durere,- sensibilitate si eritem local- cefalee sau pareza faciala'- examen serologic cu evidenta antigenelor specifice.

K. GASTROENTERITELEEste necesar cel putin unul din criteriile:

1. bolnavul are un tranzit intestinal accelerat cu scaune apoase, cu o durata mai mare de 12 ore, varsaturi cu sau fara febra;

2. prezenta a cel putin doua simptome fara o alta cauza depistata:- senzatie de voma- varsatura- durere abdominala- cefalee- coprocultura pozitiva- examen serologic cu detectarea anticorpilor specifici

INFECTIILE INTRAABDOMINALE (splina, ficat, pancreas, peritoneu, vezica biliara, cavitate subfrenica sau subdiafragmatica, alte tesuturi) sunt necesare cel putin unul din criteriile:

1. din secretia purulenta recoltata intraoperator sau din aspiratul intraabdominal, cultura antimicrobiana este pozitiva;

2. intraoperator sau prin examen hisopatologic se observa abces sau semne clare pentru un proces infectios;

3. din semnele enumerate mai jos cel putin doua vor fi prezente::- febra- aniorexie- senzatie de voma- varsatura- durere abdominala - sindrom icteric, dar si urmatoarele situatii:

*din continutul drenului cultura microbiana este pozitiva;

* sunt puse in evidenta prin examen gram la examenul microscopic bacterii din secretii intraabdominale

recolate sau rezultatul prelevatului histopatologic;* hemocultura pozitiva;* investigatii imagistice relevante.PREVENTIA CHIRURGICALA

A. PREOPERATORIEScaderea duratei - explorare in laborator;Depistarea si tratarea infectiilor preexistente;

15

Pregatirea tegumentelor.

B. BLOC OPERATORPacient - decontaminarea zonei de tegument, antiseptice;Operator decontaminarea mainilor;Sala si materialele - intretinere, verificarea contaminarii aerului, circuite functionale;Antibiopreventie - diferentiata dupa tipul de interventie:

1. curata : absenta traumatismelor, a inflamatiei, deschiderea unui organ cavitar fara periclitarea asepsiei - risc de infectie 1-2%

2. curata-contaminata: deschiderea unui organ cavitar cu risc de contaminare minima, periclitarea asepsiei - risc de infectie 10-20%

3. contaminata: traumatism deschis de mai putin de 4 ore, chirurgia cailor urinare, biliare infectate, contaminare importanta prin continut digestiv - risc de infectie 20-35%

4. murdara: traumatism deschis de peste 4 ore cu prezenta de corpi straini, tesuturi devitalizate, contaminare fecala, infectie bacteriana, risc de infectie 20-50%

C. POST OPERATORIE - asepsia drenurilor, a pansamentelor.

PRECAUTIUNI UNIVERSALE(PU)

SCOPUL aplicarii PU:

prevenirea transmiterii infectiilor cu cale de transmitere sanguina, la locul de munca al personalului.

16

CONCEPTUL de PU se refera la:

masurile care se aplica in vederea prevenirii transmiterii HIV, HBV, HCV si alti agenti microbieni cu cale de transmitere sanguina, in timpul actului medical.

sange, alte fluide biologice si tesuturile tuturor pacientilor se considera a fi potential infectate cu HIV, HBV, HCV si alti agenti microbieni cu cale de transmitere parenterala Isanguina).

toti pacientii se considera potentiali infectati cu HIV, HBV, HCV sau cu alti agenti microbieni cu cale de transmitere sanguina deoarece:

cei mai multi dintre purtatorii de HIV, HBV, HCV si alti agenti microbieni sunt asimptomatici si nu-si cunosc propria stare de portaj.

REGULI de baza in aplicarea Precautiunilor Universale:

1. Considera toti pacientii potentiali infectati;2. Considera ca sangele, alte fluide biologice si tesuturile sunt

contaminate cu HIV, HBV, HCV;3. Considera ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala

sunt contaminate dupa utilizare.

CONTACTUL tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse TREBUIE considerat LA RISC:

sange; lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural,

lichid sinovial, lichid cefalo-rahidian; sperma, secretii vaginale; tesuturi; orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sange.

APLICAREA PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE SE REFERA LA:

17

I. UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTECTIE ADECVAT, COMPLET, CORECT

1. DEFINITIE "ECHIPAMENT DE PROTECTIE": bariera intre lucrator si sursa de infectie, utilizata in timpul activitatilor care presupun risc de infectie.

2. CATEGORII DE BARIERE utilizate pentru aplicarea precautiunilor universale:

MANUSI

a) TREBUIE UTILIZATE in urmatoarele situatii:

anticiparea contactlui mainilor cu sange, lichide biologice contaminate, alte lichide biologice cu urme vizibile de sange, tesuturi umane;

abord venos sau arterial; recoltare de LCR; contact cu pacienti care sangereaza, au plagi deschise, escare

de decubit, alte leziuni cutanate; manipularea, dupa utilizare a instrumentarului contaminat, in

vederea curatirii, decontaminarii.

b) FELUL MANUSILOR:

de uz unic sterile:1) chirurgie2) examinare interna3) interventii care implica un contact cu regiuni ale corpului

in mod normal sterile; uneori sunt necesare manusi duble;4) abord vascular prin punctie;5) tegument pacient cu solutii de continuitate;6) manipularea unor materiale potential conatminate.

nesterile curate: 1) examinari curente, care implica un contact cu

mucoasele, daca nu exista o recomandare contrara;2) manipulare de materiale contaminate;3) curatenie, indepartarea de produse biologice

contaminate de uz general, menaj, de cauciuc:

1) activitati de intretinere, care implica un contact cu sange si alte produse biologice considerate a fi contaminate;

2) colectare materiale contaminate, curatire si decontaminare instrumentar, material moale, suprafete contaminate;

3) manipularea de materiale contaminate;4) curatenie, indepartare de produse biologice.

18

c) MOD DE FOLOSIRE:

schimbare dupa fiecare pacient; dupa folosire se spala mai intai mainile cu manusi, dupa

care acestea se indeparteaza, prinzand marginea primei prin exterior, aruncand-o in containerul pentru colectare si apoi prinzand-o pe cealalta, cu mana libera prin interior, scotand-o cu grija si aruncand-o in acelasi container aflat la indemana;

dupa indepartarea manusilor, mainile se spala din nou, 10-15 secunde, chiar daca manusile nu prezinta semne vizibile de deteriorare in timpul activitatii incheiate;

manusile de unica utilizare nu se reutilizeaza, deci nu se curata, dezinfecteaza;

manusile de uz general se pot decontamina si reutiliza, daca nu prezinta semne de deteriorare (perforare, imbatranire cauciuc,etc.)

HALATE OBISNUITE

- in timpul tuturor activitatilor din unitatile medicale

SORTURI, BLUZE IMPERMEABILE

- completeaza portul halatelor atunci cand se anticipeaza producerea de stropi, picaturi, jeturi cu produse biologice potential contaminate, protejand tegumentele personalului medical din:

1) sectii cu profil chirurgical2) laboratoare3) servicii de anatomie patologica, medicina legala4) unele activitati administrative5) servicii de urgenta

MASCA - protejeaza:

1) tegumentele;2) mucoasele bucala si nazala ale personalului medical.

PROTECTOARE FACIALE - protejeaza:

1) tegumentele;2) mucoasele bucala, nazala, oculara

OCHELARI ECRAN PROTECTOR,etc ECHIPAMENT DE RESUSCITARE

- protejeaza mucoasa bucala in timpulinstituirii respiratiei artificiale BONETE - simple(textile) sau impermeabile

19

CIZME DE CAUCIUC

II. SPALAREA MAINILOR SI A ALTOR PARTI ALE TEGUMENTELOR SI DEZINFECTIA PIELII

-IMPORTANTASPALAREA MAINILOR ESTE CEA MAI IMPORTANTA

PROCEDURA PENTRU PREVENIREA INFECTIILOR NOSOCOMIALE -cel mai important si uneori singurul mod de prevenire a contaminarii, a diseminarii agentilor microbieni.

-CAND?- la intrarea in serviciu si la parasirea locului de munca;- la intrarea si la iesirea din salonul de bolnavi;- inainte si dupa examinarea fiecarui bolnav; atentie bolnavii

cu mare receptivitate- inainte si dupa aplicarea unui tratament;- inainte si dupa efectuarea de investigatii si proceduri

invazive;- dupa scoaterea manusilor de protectie;- dupa scoaterea mastii folosite la locul de munca;- inainte de prepararea si distribuirea alimentelor si a

medicamentelor administrate per os;- dupa folosirea batistei;- dupa folosirea toaletei;- dupa trecerea mainii prin par;- dupa activitati administrative, gospodaresti.

- CUM? Spalarea simpla a mainilor este definita ca fiind frecarea viguroasa a mainilor, una de alta, pe toate suprafetele, dupa prealabila umezire si sapunire.

- se efectueaza cu apa si sapun simplu;- se pot utiliza si sapunul antiseptic cu activitate bactericida,

detergenti sau alte produse de spalare ce contin substante antimicrobiene; timpul de contact: 30 secunde-1 minut;

- scopul: reducerea florei tranzitorii de pe piele;- indepartarea bijuteriilor (inele, bratari), ceasurilor;- unghii ingrijite, taiate scurt;- doua sapuniri consecutive;- in cazuri de urgenta este permisa utilizarea de antiseptice

ca inlocuitor al spalatului, dar nu ca rutina;In unele situatii, spalarea este completata de dezinfectia mainilor:

- dupa manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagiosi si a celor cu imunodepresie severa;

- inainte si dupa efectuarea tratamentelor parenterale ( in abordurile vasculare si efectuarea de punctii lombare este

20

obligatoriu portul manusilor), schimbarea pansamentelor (atentie-manusi), termometrizare intrarectala, clisme, toaleta lehuzei (atentie-manusi);

- dupa efectuarea toaletei bolnavului la internare;- dupa manipularea si transportul cadavrelor;- inainte si dupa efectuarea examenelor si tratamentelor

oftalmologice, ORL, stomatologice si in general inainte si dupa orice fel de manevra care implica abordarea sau producerea unor solutii de continuitate (atentie-manusi);

- STERGEREA, USCAREA este OBLIGATORIE- cu hartie prosop;- prosop de unica intrebuintare.

DEZINFECTIA MAINILORDezinfectia igienica a mainilor:- se face dupa spalare si uscare prealabila, cu cantitatea de

antiseptic necesara, recomndata de producator;- timpul de contact: 30 secunde - 1 minut;- numai in caz de contaminare masiva cu germeni patogeni se

recomanda timpi de contact mai mari cu substanta antiseptica;- scopul: distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe

pieleDezinfectia chirurgicala a mainilor:- se face dupa spalare conform procedurii de spalare chirurgicala

si uscare, dupa care:- se aplica substanta antiseptica astfel incat, pe toata durata de

aplicare, mainile sa fie in permanenta umezite;- timpul de contact: 3 minute - 5 minute;- scopul: distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe

piele si a unui procent cat mai mare din flora rezidentaDezinfectia pielii:Se aplica antisepticul astfel:

Pentru suprafetele cutanate sarace in glandele sebacee:- inainte de efectuarea injectiilor si punctiilor venoase: timp de

actiune - 15 secunde;- inainte de efectuarea punctiilor articulatiei, cavitatilor corpului

si organelor cavitare, cat si a micilor interventii chirurgicale: timp de actiune - 1 minut

Pentru suprafetele cutanate bogate in glande sebacee:- inaintea tuturor interventiilor chirurgicale se aplica de mai multe

ori pe zona care urmeaza a fi incizata, mentinandu-se umiditatea acesteia: timp de actiune - minim 10 minute

- scopul: distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe piele si a unui procent cat mai mare din flora rezidenta.

21

III. PREVENIREA ACCIDENTELOR SI A ALTOR TIPURI DE EXPUNERE PROFESIONALA

A. EXPUNEREA PROFESIONALA

- prin inoculari percutanate: intepare; taiere

- contaminarea tegumentelor care prezinta solutii de continuitate;- contaminarea mucoaselor

-in timpul: efectuarii de manopere medicale invazive cu ace si

instrumente ascutite; manipularii de produse bilogice potential contaminate; manipularii instrumentarului si a altor materiale

sanitare, dupa utilizarea in cativitati care au dus la contaminarea cu produse biologice potential infectate;

- prin intermediul: instrumentelor ascutite; materialului moale; suprafetelor, altor materiale utilizate in activitatea din

unitatile sanitare; reziduurilor din activitatea medicala.

B. METODE DE PREVENIRE

- obiecte ascutite: reducerea de manevre parenterale la minimum necesar; colectarea imediat dupa utilizare in containere

rezistente la intepare si taiere, amplasate la indemana si marcate corespunzator conf. Ord.MS 219/2002, pentru:

1. pregatire in vederea utilizarii;2. distrugere3. evitarea recapisonarii, indoirii, ruperii acelor

utilizate. de evitat scoaterea din seringile de uz uni

- lenjerie: manipularea lenjeriei contaminate cu sange si alte

produse biologice potential contaminate cat mai putin posibil;

sortare si prelucrare cu echipament de protectie potrivit, in spatii special destinate;

colectare in saci impermeabili, la nevoie dubli, marcati in mod corespunzator, conform Ord.MS 219/2002;

evitarea pastrarii lor indelungate, inainte de prelucrare; asigurarea unui ciclu corect si cpmplet de prelucrare -

decontaminare;

22

curatenie si decontaminare; folosirea manusilor la indepartarea urmelor de sange,

alte lichide biologice sau tesuturi; decontaminarea initiala cu substante clorigene,

indepartarea cu hartie absorbanta care se colecteaza in containere sau saci de plastic marcati;

dezinfectie cu solutie germicida; uscarea suprafetei prelucrate; folosirea de tehnici standard in vederea efectuarii

curateniei, sterilizarii, decontaminarii echipamentului medical, a pavimentelor, peretilor, mobilierului, veselei, sticlariei, tacamurilor, conform Ord.MS 185/2003

- reziduri infectante (Ord.MS. 219/2002) neutralizare prin ardere sau autoclavare; colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru

diferentierea clara prin culoare si etichetare.- igiena personala:

spalarea mainilor (pct.II); spalarea altor parti ale corpului care au venit in contact

cu produse biologice potential contaminate sau cu materiale potential contaminate;

evitarea activitatilor cu risc de expunere:- existenta de leziuni cutanate;- prezenta unui deficit imunitar;- graviditate.

- asistenta de urgenta, principii: viata pacientului este pretioasa; obligatorie aplicarea precautiunilor universale; chiar si in situatii imprevizibile se vor asigura cele

necesare respectarii principiilor precautiunilor universale.

C. SERVICIILE DE STOMATOLOGIE, echipament de protectie:

- masca;- ochelari, ecran;- manusi;- sort impermeabil cand se anticipeaza producerea de:

epansamente; sange; saliva cu urme vizibile de sange.

- alte recomandari: sistem de aspiratie rapida; pozitia adecvata a scaunului; instrumentar:

1. corect utilizat;

23

2. corect colectat, spalat, decontaminat si/sau dezinfectat.

D. SERVICIILE DE ANATOMIE PATOLOGICA:

- masca;- ochelari, ecran protector;- manusi;- halat, sorturi impermeabile;- cizme;- bonete;- decontaminare dupa efectuarea necropsiilor:

instrumentar; suprafete, mobilier.

E. LABORATOARE CLINICE SI DE CERCETARE

Regulile generale de aplicare a precautiunilor universale trebuie completate cu:

- colectarea flacoanelor care contin produse biologice in containere marcate, care sa impiedice rasturnarea, varsarea, spargerea;

- evitarea contaminarii peretilor exteriori ai flacoanelor colectoare;- utilizarea echipamentului potrivit cu prestatiile laboratorului:

manusi; masca; ochelari de protectie, ecran protector; halat, sort impermeabil; boneta.

- spalarea atenta a mainilor (pct.II)- utilizarea de echipamente de pipetare automate, semiautomate,

pentru inlaturarea tehnicilor de pipetare cu gura;- atentie la utilizarea de material ascutit in activitatea de laborator;- curatenia, dezinfectia, sterilizarea in mod corect, standardizat;- instrumentarul contaminat, colectare, decontaminare:

chimica; fizica-ardere; autoclav.

- aparatura defecta - decontaminare inainte de reparare;- la terminarea activitatii, echipamentul utilizat ramane in laborator

pana la colectarea si indepartarea in vederea prelucrarii;- amplasarea de afise avertizoare asupra riscului de contaminare.

24

F. ATITUDINEA IN CAZUL EXPUNERILOR PROFESIONALE CU PRODUSE BIOLOGICE CARE FAC OBIECTUL

PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE

1. INOCULARE PERCUTANA, intepatura, taietura: spalarea la jet de apa curenta timp de 5 minute; aplicarea de antisptice, dezinfectante, spalarea cu apa

si sapun sau detergent.2. EXPUNEREA MUCOASELOR:

clatirea gurii cu apa curenta; clatirea mucoaselor oculare cu apa curenta sau ser

fiziologic.3. RAPORTAREA EVENIMENTULUI:

medicului personalului; imediat dupa expunere; inregistrarea datelor de identificare a pacientului -

sursa (daca este posibila identificarea); inregistrarea unor date legate de personalul care s-a

expus :- momentul si felul expunerii;- primul ajutor.

G. MEDICUL PERSONALULUI decide:

1. Asupra personalului2. Asupra pacientului3. Consiliere si consimtamant pretestare4. Testare privind statutul imunitar si infectios ( HBV, HIV, HCV) in

dinamica5. Urmarire clinica, profilaxie, tratament complicatii ale expunerii.

Persoanele expuse in timpul activitatii in unitati private se vor adresa Directiei de Sanatate Publica, daca nu au acces la medicul personalului sanitar din unitatile de stat.

N.B.INTREAGA ASISTENTA ACORDATA PERSOANELOR IMPLICATE IN EXPUNEREA PROFESIONALA ("SURSA", PERSONAL AFECTAT), SE VA DESFASURA NUMAI PE BAZA DE CONSIMTAMANT SI DE CONFIDENTIALITATE, CU ASIGURAREA DOCUMENTELOR LOR MEDICALE.

25

IV. PERSONAL INFECTAT CU HIV:

- Respectarea drepturilor omului;- Schimbarea locului de munca, avand acordul celui infectat, sau la

cererea acestuia, cand: se dovedeste ca nu-si protejeaza pacientii; este necesara protectia sa medicala.

- Conducerea unitatii va asigura un alt loc de munca.

V. EVALUAREA RISCULUI PE CATEGORII DE LOCURI DE MUNCA SI ACTIVITATI PRESTATE DE PERSONALUL MEDICO-SANITAR IN FUNCTIE DE CONTACTUL CU SANGE SI ALTE LICHIDE BIOLOGICE.

A - contact permanent, inevitabil, consistentB - contact imprevizibil, inconstantC - contact inexistent

PENTRU CATEGORIILE APARTINAND GRUPELOR A SI B SE VOR APLICA PERMANENT PRECAUTIUNILE UNIVERSALE.

Pentru cele din categoria C sunt suficiente precautiunile obisnuite

INSTRUCTAJPrivind normele Tehnice de gestionare a deseurilor rezultate din

activitatile medicale si evidenta gestiunii acestora, conform Ord. MSF nr.219/2002 si HG 856/2002

Ce reprezinta deseurile rezultate din activitatile medicale?- toate tipurile de desuri periculoase sau nepericuloase

Ce reprezinta deseurile nepericuloase?- deseurile asemanatoare cu cele menajere care nu prezinta un risc

major pentru sanatatea umana si pentru mediu Ce sunt deseurile periculoase?

- deseurile rezultate din activitatea medicala, generate in cursul activitatilor

de diagnostic, tratament

26

Ce sunt deseurile anatomo-patologice si ale partilor anatomice?- sunt deseuri care includ tesuturi si organe, parti anatomice

rezultate dinacte chirurgicale si autopsii

Ce sunt deseurile infectioase?- reprezinta deseurile lichide sau solide care contin sau sunt

contaminatecu sange sau alte fluide biologice, precum si materialele ce contin

sau auvenit in contact cu virusuri, bacterii, paraziti, toxine microbiene

Ce sunt deseurile chimice si farmaceutice?- sunt substante chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi

toxice,corozive sau inflamabile, ca si medicamentele expirate si

reziduurile desubstante chimioterapice care pot fi citotoxice, mutagene sau

carcinogene. Ce sunt deseurile intepatoare - taietoare?

- sunt deseuri care produc leziuni mecanice prin intepare sau taiere Ce sunt deseurile radioactive?

- sunt deseuri solide, lichide sau gazoase care contin materiale radioactive

rezultate din activitatile nucleare medicale de diagnostic si tratament Ce este depozitarea temporara a deseurilor?

- reprezinta depozitarea sanitara a deseurilor rezultate din activitatile

medicale pe o perioada limitata de timp, in ambalaje corespunzatoare

si in spatii special destinate si amenajate.Vor exista depozite pentru deseuri periculoase si nepericuloase

care vorfi depozitate temporar pana la prelucrare si transport la locul de

eliminarefinala.

Ce este eliminarea finala si incinerarea deseurilor?- eliminarea finala reprezinta totalitatea metodelor si tratamenteloraplicate deseurilor periculoase care vizeaza eliminarea pericolelor

si riscurilor asupra mediului si starii de sanatate a populatiei, iar prinincinerare se realizeaza arderea deseurilor in instalatii speciale denumite incineratoare

Deseurile nepericuloase?- sunt deseuri asimilabile cu cele menajere reziltate din activitateatuturor serviciilor, ca de exemplu: ambalajele materialelor sterile,flacoane de perfuzii care nu au venit in contact cu sange sau altelichide biologice, gipsuri necontaminate cu lichide biologice, hartia,resturile alimentare cu exceptia celor provenite din sectiile de bolicontagioase, sacii si ambalajele din material plastic, recipiente din

27

sticla care nu au venit in contact cu sange sau lichide biologice.

Deseurile periculoase se clasifica in:

- deseuri anatomo-patologice si parti anatomice,- deseuri infectioase- deseuri intepatoare -taietoare- deseuri chimice si farmaceutice

deseurile anatomo-patologice si parti anatomice care contin material biopsic rezulate din blocurile operatorii din chirurgie, parti anatomice rezultate din operatiile chirurgicale, materiale rezultate din laboratoarele de autopsie;

deseurile infectioase, sunt deseuri care contin sau au venit in contact cu sangele ori fluide biologice, precum si cu virusuri, bacterii, paraziti sau toxinele microorganismelor ca de exemplu: seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatura, recipiente care au continut sange sau alte lichide biologice, campuri operatorii, manusi, sonde si alte materiale te unica utilizare, comprese, pansamente, membrane de dializa, pungi din material plastic pentru colectarea urinii, materiale de laborator;

deseurile intepatoare - taietoare sunt reprezentate de ace cu fir, catetere, seringi cu ac, lame de bisturiu de unica folosinta, pipete, sticlarie de laborator, sticlarie sparta sau integrala care a venit in contact cu material infectios;

deseurile chimice si farmaceutice sunt reprezentate de seruri si vaccinuri cu termen de valabilitate depasit, medicamente expirate, reactivi si substante folosite in laborator, substante dezinfectante si de curatenie deteriorate sau cu termenul de valabilitate depasit.

Privind ambalarea deseurilor, ambalajul in care se face colectarea si care vine in contact cu deseurile periculoase este de unica folosinta si se elimina odata cu continutul.

codurile de culori ale ambalajelor sunt urmatoarele: galben pentru deseuri periculoase, cu pictograma "pericol biologic" pentru deseurile infectioase si taietoare-intepatoare, iar pentru deseurile chimice si farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate: "inflamabile", "corosiv", "toxic"

pentru deseurile infectioase care nu sunt taietoare si intepatoare, se folosesc cutii din carton prevazute in interior cu saci din polietilena, sau numai saci din polietilena galbeni. Pe sac sau pe ambalaj se noteaza pictograma. Sacul se introduce in pubele cu capac si pedala sau in port-sac. Inaltimea sacului trebuie sa depaseasca inaltimea pubelei, iar surplusul trebuie sa permita inchiderea sacului in vederea unui transport sigur.

deseurile intepatoare taietoare se colecteaza in cutii din material rezistent, fiind prevazute cu un sistem de inchidere definitiva. recipientul trebuie sa fie impermeabil, etans, pentru a impiedica

28

posibilitatea de contaminare a personalului si mediului ca si posibilitatea de refolosire; va fi prevazut cu pictograma "Pericol biologic", iar in cazul recipientelor importante va fi inscriptionat in limba romana cu modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, unitatea sanitara care a folosit recipientul, persoana desemnata cu manipularea sa, data umplerii definitive.

Pentru deseurile infectioase de laborator se pot folosi in locul sacilor de polietilena, cutii de carton rigid, prevazute in interior cu sac de polietilena, marcate cu galben si cu pictograma "Pericol biologic"

al doilea ambalaj in care se depun sacii si cutiile pentru deseurile periculoase este reprezentat de containere mobile cu pereti rigizi care se depoziteaza in spatiul de depozitare temporara, containerele au marcaj galben, sunt inscriptionate cu "deseuri medicale" si cu pictograma "Pericol biologic". Containerele trebuie confectionate din material rezistent, usor lavabile si rezistente la actiunea solutiilor dezinfectante. Containerul trebuie sa fie etans si prevazut cu un sistem de prindere, adaptat sistemului automat de preluare din vehicolul de transport sau sistemului de golire incinerator

partile anatomice sunt destinate incinerarii, sunt colectate in cutii de carton rigid, prevazut in interior cu sac de polietilena sau in saci de polietilena cu marcaj galben, etansi, pentru a nu permite scurgeri de lichide biologice.

Deseurile nepericuloase asimilate cu cele menajere se colecteaza in saci de polietilena de culoare neagra sau transparenti incriptionati cu " deseuri nepericuloase"

pe ambalajele care contin deseuri periculoase , se lipesc etichete autocolante, sau se noteaza cu un creion tip marker cu datele de identificare a sectiei, laboratorului si data

Depozitarea temporara va fi cat mai scurta posibil, pentru deseurile periculoase nu va depasi 72 ore pentru transport si eliminare finala.

spatiul de depozitare temporara daca nu a fost prevazut in proiect va fi constituit sau amenajat ulterior

spatiul de depozitare temporara trebuie sa aiba doua compartimente, un compartiment pentru deseuri periculoase prevazut cu dispozitiv de inchidere care sa permita numai accesul persoanelor autorizate, al doilea compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere, va fi amenajat conform normelor de igiena in vigoare

spatiul de depozitare temporara a deseurilor periculoase trebuie sa permita depozitarea temporara a deseurilor acumulate intre doua indepartari succesive

spatiul de depozitare temporara a deseurilor periculoase este o zona cu potential septic, trebuie separat functional de restul constructiei, trebuie prevazut cu sifon de pardoseala cu evacuare in

29

sistemul de canalizare, trebuie prevazut cu sistem de ventilatie corespunzatoare si se va asigura dezinsectia si deratizarea.

Transportul

transportul deseurilor periculoase in incinta unitatilor sanitare se va face pe un circuit separat de cel al pacientilor si vizitatorilor. Transportul se face cu carucioare speciale sau containere mobile care se spala si dezinfecteaza dupa fiecare utilizare la locul descarcarii.

transportul deseurilor periculoase spre locul de eliminare finala se face pe rute avizate de DPS, iar vehicolul de transport trebuie amenajat special si va avea avizul MSF

vehicolul de transport a deseurilor periculoase va avea un compartiment destinat containerelor, separat de cabina soferului, realizat din materiale lavabile si rezistente la agenti chimici, va avea dispozitive de fixare in timpul transportului si va fi utilat cu sisteme etanse de inchidere a usilor.

Eliminarea finala, va asigura distrugerea rapida si completa

metoda cea mai folosita este incinerarea realizata in incineratoare speciale care trebuie sa respecte normele in vigoare privind emisiile de gaze ca si cele privitoare la produsele secundare rezultate din procesul de incinerare

la nivelul unitatii sanitare, deseurile periculoase pot fi supuse tratamentelor de neutralizare: autoclave, dezinfectie chimica sau cu microunde, incapsulare, iradiere, inainte de a fi eliminate final prin depozitare in depozitul de deseuri.

resturile alimentare provenite din spitalele de boli contagioase necesita autoclavare inainte de a fi preluate de serviciul de salubritate

Responsabilitati in domeniul gestionarii deseurilor

Medicul sef de sectie controleaza mod in care se aplica cadrul de procedura stabilit, participa la realizarea investigatiei - sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, semnaleaza directorului adjunct economic si sefului serviciului administrativ deficientele in sistemul de gestionare;

Asistenta sefa, raspunde de aplicarea codului de procedura, prezinta medicului sef de sectie sau coordonatorului planificarea necesarului de materiale pentru sistemul de gestionare a deseurilor periculoase, aplica metodologia de investigatie - sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri;

Asistenta si infirmiera are acelasi sarcini ca si asistenta sefa cu exceptia prezentarii catre medicul sef a planificarii necesarului de materiale, iar ingrijitoarea pentru curatenie are ca sarcina

30

suplimentara transportul deseurilor pe circuitul stabilit de codul de procedura.

Metodologia de culegere a datelor pentru baza nationala de date, priveste masurarea prin cantarire a deseurilor produse intr-un anumit interval, inscrierea datelor in formular si calcularea cantitatilor de deseuri produse in unitatea sanitara.

investigatia - sondaj se va desfasura o data pe trimestru in zilele de marti, miercuri si joi, trei cantariri in 24 de ore, astfel colectarea se incepe marti la ora 8, prima cantarire va fi facuta marti la ora 14, a doua cantarire tot marti la ora 20, apoi miercuri trei cantariri la orele 8, 14, 20, iar ultima cantarire joi la ora 8.

se face colectarea separata a celor trei categorii de cantariri (deseuri asimilabile cu cele menajere, deseuri intepatoare-taietoare, deseuri infectioase) cu ambalarea conform normelor

deseurile ambalate se pastreaza pe sectie pana la ora cantaririi, in spatii incuiate in care nu au acces pacientii sau insotitorii

cantarirea se va face cu acelasi tip de cantar in intreaga unitate sanitara, cu cantar verificat metrologic, unitatea de masura fiind kilogramul

datele obtinute la fiecare cantarire vor fi inregistrate in formularul special in care se va inregistra: unitatea sanitara, sectia (compartimentul sau laboratorul), numarul total de paturi, numarul mediu de paturi ocupate in perioada investigatiei, data si ora cantaririlor, cantitatile de deseuri pe categorii

formularul va fi semnat de catre fiecare persoana care efectueaza cantaririle respective

in cazurile particulare, cum ar fi compartimentele de anatomie-patologica, laborator si farmacie, cantarirea deseurilor se voa face o singura data pe zi la ora 14, in zilele de marti, miercuri si joi

Conform HGR 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor, se face raportare lunara catre Garda de Mediu, codurile ce vor fi raportate fiind urmatoarele:

18.01.01. - obiecte ascutite, numai seringi si ace de unica utilizare, lame

de bisturiu ce nu mai pot fi reutilizate sau de unica folosinta; 18.01.03. - numai catetere de unica utilizare, perfuzoare cu

tubulaturacu ace, sticlarie sparta sau integrala care a venit in

contact cusangele sau lichide biologice, deseurile de la sectiile dehemodializa;

Pentru codurile 18.01.02. - se vor adauga si reziduurile biologice, tampoane, comprese imbibate cu sange sau alte lichide biologice,

31

pansamente campuri operatorii, manusi de unica utilizare, sonde de unica utilizare, pungi din material plastic pentru colectarea urinii si materiale de laborator;

18.01.02. - fragmente si organe umane, inclusiv recipientii de sange si sange conservat, material biopsic din blocurile operatorii,

laboratorul de anatomie patologica; 18.01.04. - aparate gipsate care nu au fost patate cu sange sau

lichidebiologice, lenjerie si material moale ce nu mai poate fi refolosit sau dat la reforma;

18.01.06. - chimicale din laborator si farmacie care contin substante

periculoase (toxice), inclusiv din laboratorul de anatomie

patologica; 18.01.08. - medicamente cititoxice si citostatice din farmacii si

sectiade oncologie;

20.01.08. - deseuri biodegradabile din blocul alimentar rezultate ca

urmare a curatirii zarzavaturilor, zarzavaturi si legume ce

nu mai pot fi introduse in meniul zilnic datorita degradarii;

20.01.17. - substante chimice fotografice provenite din laboratoarele

de radiologie.

Precautiuni universale se aplica fata de:

1. sange;2. toate fluidele corpului, secretii si excretii, exceptand transpiratia;3. tegumente;4. mucoase.

Spalarea mainilor

Spalarea simpla a mainilor - se efectueaza cu apa potabila si sapun obisnuit si are ca rezultat reducerea florei microbiene tranzitorii.

Spalarea antiseptica a mainilor - se efectueaza cu apa potabila si sapun antiseptic lichid si are ca rezultat reducerea florei microbiene tranzitorii si florei microbiene rezistente.

32

Spalarea chirurgicala a mainilor - se efectueaza cu apa sterila si sapun antiseptic lichid si are ca rezultat reducerea florei microbiene tranzitorii si florei microbiene rezidente.

Pentru dezinfectia antiseptica a mainii se utilizeaza dezinfectanti chimici (antiseptice) pe baza de alcooli ( alcool izopropilic, propanol, alcool etilic), compusi cuaternari de amoniu ( benzal conium chlorid, cetonide), dignanide (clorhexidina), hexaclorofenil (triclosan), compusi pe baza de iodofori (iod, pavidone - iodine).

Dezinfectia antiseptica a mainii se realizeaza prin aplicarea solutiei de antiseptic pe toata suprafata mainii si lasarea unui timp de contact de minimum 30 de secunde. Dupa aplicarea dozei de antiseptic, se freaca mainile pana la patrunderea completa a solutiei si se asteapta ca mainile sa se usuce.

Purtarea manusilor

manusile sunt purtate pentru a asigura bariera de protectie si pentru a preveni contaminarea masiva a mainilor atunci cand vin in contact cu sanagele, alte fluide ale organismului, secretii, excretii, mucoase sau pielea cu solutii de continuitate. Purtarea manusilor pentru reducerea riscului expunerii la germenii patogeni cu diseminare sanguina este prevazuta in normele in vigoare.

manusile sunt purtate pentru a reduce posibilitatea ca microorganismele prezente pe mainile personalului sa fie transmise pacientilor in timpul procedurilor invazive sau a altor proceduri care implica contactul cu mucoasele sau zonele de continuitate ale pielii;

purtarea manusilor va reduce posibilitatea ca mainile personalului contaminat cu microorganisme de la un pacient sa transmita aceste microorganisme altui pacient. In aceasta situatie, manusile trebuie schimbate intre contactele cu doi pacienti si mainile trebuie spalate dupa ce manusile au fost scoase.

purtarea manusilor nu inlocuieste necesitatea spalarii mainilor, deoarece manusile pot avea mici defecte inaparente si mainile pot fi contaminate in momentul scoaterii manusilor.

Manusile trebuie schimbate dupa fiecare procedura efectuata, chiar la acelasi pacient.

In functie de exigentele procedurii se utilizeaza manusile curate, nesterile si / sau manusi sterile, de unica utilizare.

Mastile, Protectie respiratorie, Protectia ochilor, Protectia faciala

O masca, acoperind atat gura cat si nasul si o gluga sau un scut facial, trebuie purtate de personalul medical in timpul procedurilor si activitatilor de ingrijire a pacientilor, cand se anticipeaza stropirea cu sange, cu alte fluide ale organismului, secretii, excretii, in scopul asigurarii protectiei mucoaselor ochilor, nasului, gurii fata de transmiterea prin contact a agentilor patogeni.

33

mastile chirurgicale trebuie purtate in general de personalul medical din spital pentru asigurarea protectiei fata de picaturile infectioase de dimensiuni mari, care se transmit prin contact apropiat si in general strabat distante mici (pana la 1 m) de la pacientii infectati care tusesc sau stranuta

Sorturi, Halate impermeabile, alt echipament de protectie

Halatele impermeabile si sorturile trebuie purtate pentru a preveni contaminarea imbracamintei si pentru a proteja pielea personalului fata de expunerea la sange si la fluidele organismului;

Atunci cand se anticipeaza stropirea sau prezenta unor cantitati mari de material infectat, trebuie purtate sorturi impermeabile, aparatoare de picioare, botosei, pentru a asigura o mai buna protectie a pielii;

Purtarea sortului si a echipamentului de protectie in circumstantele precizate (daca pacientul este inconstient sau are diaree, ileostomie, colastomie sau drenajul plagii care nu este acoperita) pentru reducerea riscului de expunere la agentii patogeni cu transmitere sanguina este prevazuta in Ord.MS in vigoare.

Scoaterea sortului se face inaintea iesirii din camera pacientului. Dupa scoaterea sortului trebuie asigurat faptul ca mainile nu intra intr-un contact potential contaminat cu suprafetele din mediu, pentru a evita transferul microorganismelor la alti pacienti sau in mediul spitalicesc;

Halatele impermeabile si sorturile trebuie purtate de personal in timpul ingrijirii pacientilor infectati cu microorganisme patogene pentru reducerea riscurilor transmiterii agentilor patogeni de la pacienti sau obiectle din mediul lor catre alti pacienti sau mediul de spital. Inainte de a parasi salonul pacientului se vor scoate halatele impermeabile si sorturile si se vor spala minutios mainile.

Reutilizarea echipamentelor de protectie care se pateaza la utilizare se va face numai dupa decontaminarea si reprocesarea corespunzatoare. Echipamentele de unica utilizare nu vor fi niciodata refolosite.

Plasarea pacientilor

Salonul cu un singur pat este important pentru prevenirea transmiterii microorganismelor prin contact direct sau indirect, atunci cand pacientul - sursa infectioasa are o igiena personala deficitara, contamineaza mediul sau este incapabil sa se adapteze masurilor privind controlul infectiilor, pentru limitarea transmiterii microrganismelor.

Atunci cand este posibil, un pacient trebuie plasat in saloane pentru o singura persoana, cu un grup sanitar si chiuveta, pentru reducerea riscurilor de transmitere a microorganismelor.

34

Atunci cand nu sunt disponibile saloanele cu un singur pat, pacientul va fi plasat intr-un salon adecvat.

Pacientii infectati cu acelasi microorganism pot fi cazati in acelasi salon - daca suntem siguri ca nu sunt infectati cu agenti patogeni diferite si ca posibilitatea infectiei cu acelasi microorganism este minima.

O astfel de plasare a pacientilor in saloane dupa diferite criterii este esentiala in perioada evolutiei epidemiilor de infectie nosocomiala.

Atunci cand un pacient infectat este plasat in acelasi salon cu un pacient neinfectat este foarte important ca pacientii, personalul, vizitatorii sa respecte anumite precautii pentru a preveni raspandirea infectiei.

Gruparea in saloane a unor astfel de pacienti trebuie sa se faca cu multa atentie.

Dupa plasarea pacientului intr-un salon, se va evita mutarea repetata a acestuia dintr-un salon in altul.

Transportul pacientilor infectati

Limitarea miscarii si transportului pacientilor cu infectii virulente sau infectati cu microorganisme patogene, reduce riscurile de transmitere a microorganismelor in spitale.

Atunci cand transport este necesar este important ca:

1. Sa fie utilizate barierele de protectie adecvate (masti, halate, etc.)

2. Personalul din zona in care urmeaza a fi transportat pacientul trebuie sa fie anuntat cu privire la sosirea pacientului si precautiile pe care trebuie sa le ia pentru reducerea riscului transmiterii microorganismelor patogene;

3. Pacientii sa fie informati asupra modului in care pot contribui la prevenirea transmiterii agentilor patogeni de catre altii.

Echipamentul si articole pentru ingrijirea pacientilor

Echipamentul si articolele utilizate in ingrijirea pacientilor necesita o manipulare speciala atunci cand anticipam:

1. o posibila contaminare cu material infectat;2. utilizarea unor instrumente care pot taia si/sau intepa (ace,

bisturie, alte instrumente ascutite);3. severitatea afectiunilor asociate;4. supravietuirea in mediu a agentilor patogeni diseminati prin

sange.

Echipamentele si dispozitivele medicale critice neutralizabile (echipamentul care patrunde in tesuturile normal sterile sau prin

35

care trece curentul sanguin sau dispozitivele medicale), echipamentele de ingrijire semicritice (echipamentul care vine in contact cu mucoasele sau cu solutii de continuitate ale pielii) contaminate, sunt sterilizate sau dezinfectate (reprocesate dupa utilizare pentru reducerea riscului transmiterii microorganismelor catre alti pacienti.

Echipamentele non critice (echipamentele care vin in contact cu pielea intacta) contaminate cu sange, alte fluide ale organismului, secretii sau excretii sunt curatate si dezinfectate dupa utilizare conform normelor in vigoare.

Echipamentele/dispozitivele medicale de unica utilizare contaminate trebuie manipulate si transportate intr-o modalitate care reduce riscul transmiterii microorganismelor si scade contaminarea mediului din spital.

Lenjeria, asternuturile si alte materiale textile

Se recomanda depozitarea igienica si procesarea corecta a lenjeriei murdare.

Pentru colectarea si transportul materialelor textile murdarite se recomanda folosirea sacilor de plastic de unica utilizare, care nu permit contaminarea mediului.

Vesela, tacamurile si ustensilele pentru alimentatie

Atunci cand procesarea veselei, tacamurilor si ustensilelor pentru alimentatie se face normal, se recomanda utilizarea combinatiei de apa fierbinte si detergenti dezinfectanti.

In sectiile/spitalele de boli infectioase, vesela, tacamurile si alte ustensile pentru alimentatie utilizate se decontamineaza utilizand un dezinfectant, apoi se trece la curatirea propriu-zisa.

Curatarea mediului zilnica si terminala

Saloanele, paturile si accesoriile acestora, alt mobilier aflat in saloane (noptiere, mese de scris, mese pentru alimentatie,etc.) trebuie curatate si dezinfectate tinandu-se cont de precautiunile universale si normele in vigoare.

Metodele de curatare si dezinfectie, frecventa acestora si produsele achizitionate sunt prevazute de normele in vigoare.

36

CURĂŢENIA ŞI DEZINFECŢIA

CURĂŢENIA este metoda de decontaminare care asigură îndepărtarea de pe suprafeţe, obiecte sau tegumente, odată cu îndepărtarea prafului şi a substanţelor organice.

Prin activitatea de curăţenie se acţionează asupra tuturor microorganismelor, dar nu înlocuieşte dezinfecţia.

DEZINFECŢIA este procesul prin care sunt distruse cele mai multe, sau toate microorganismele patogene ( în proporţie de 99,99%) cu excepţia sporilor bacterieni, de pe obiectele din mediul inert.

Dezinfecţia se aplică în cazurile în care curăţenia nu elimină riscurile de răspândire a infecţiei, iar sterilizarea nu este necesară.

În orice activitate de dezinfecţie trebuie să se aplice măsurile de protcţie a muncii pentru a se preveni accidentele şi intoxicaţiile.

Dezinfecţia se face prin metode fizice şi prin mijloace chimice.

REGULI GENERALE ÎN DEZINFECŢIEŞI CURĂŢENIE

FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ DEZINFECŢIA :

-spectrul de activitate şi puterea germicidă -numărul microorganismelor pe suportul tratat -cantitatea de material organic de pe suportul tratat -natura acestuia -concentraţia substanţei dezinfectante -timpul de contact şi temperatura -susceptibilitatea dezinf. de a fi inactivaţi prin substanţe organice ,plastic , cauciuc, celuloză, apă dură şi detergenţi. -tipul de activitate antimicrobiană (bactericidă sau bacteriostatică ) -efectul pH-ului -stabilitatea produselor ca atare sau a soluţiilor de lucru -corozivitatea -toxicitatea -costul produsului

CRITERII DE ALEGERE A DEZINFECTANTELOR

-eficacitatea -uşurinţa în preparare şi aplicarea soluţiilor şi în stocarea substanţelor produse -economicitatea

37

-lipsa efectelor distructive -cunoaşterea toxicităţii acestora şi măsurilor de protecţie recomandate

REGULI GENERALE DE PRACTICĂ A DEZINFECŢIEI

- dezinfecţia profilactică completează curăţenia ,dar nu o suplineşte şi nu înlocuieşte sterilizarea- eficienţa dezinfecţiei profilactice este condiţionată de o riguroasă curăţenie prealabilă -pt dezinfecţia în focar se utilizează dezinfectante cu acţiune asupra a-gentului patogen încriminat sau presupus. În acest caz , dezinfecţia se practică înaintea instituirii măsurilor de curăţenie.-se utilizează numai produse avizate de MSF-în dezinfecţia chimică trebuie utilizate dezinfectante cu spectru de acţiune bactericidă, virulicidă, fungicidă şi sporicidă-în funcţie de riscul de apariţie a infecţiilor, trebuie alese dezinfectan-tele care acţionează specific asupra agenţilor patogeni incriminaţi-se recomandă periodic alternanţa produselor dezinfectante , pentru a se evita apariţia rezistenţei micoorganismelor -dezinfectantele trebuie folosite la concentraţiile de utilizare şi timpii de acţiune recomandaţi de producător -se recomandă utilizarea de cuve cu capac şi grătar pentru dezinfecţia instrumentarului -la prepararea şi utilizarea soluţiilor dezinfectante sunt necesare : -cunoaşterea exactă a concentraţiei substanţei active -folosirea de recipiente curate -utilizarea soluţiilor de lucru în ziua preparării -utilizarea subst. dezinf. în cadrul perioadei de stabilitate indicată de producător - control chimic şi bacteriologic prin sondaj-se vor respecta normele de protecţie a muncii

REGULI ÎN UTILIZAREA PRODUSELOR DE CURĂŢENIE

-folosirea doar a produselor autorizate de MSF-respectarea recomandărilor producătorului-respectarea măsurilor de protecţie a muncii(purtarea mănuşilor, a ochelarilor de protecţie ) -etichetarea şi închiderea ermetică a recipienţilor ( eticheta va conţine numele produsului, familia, diluţia de lucru, perioada de utilizare a produsului , data la care s-a făcut diluţia)-NU este permis amestecul produselor

38

-NU este permisă utilizarea ambalajelor alimentare-distribuirea la locul utilizării se face în ambalajul original-asigurarea rotaţiei stocurilor pentru înscrierea în termenele de valabilitate-NU este permisă aruncarea ambalajelor goale decât după neutralizarea lor

REGULI PENTRU DEPOZITAREA PRODUSELORŞI USTENSILELOR DE CURĂŢENIE

În unitatea sanitară trebuie să existe spaţii speciale destinate depozitării produselor şi ustensilelor folosite în procesul de efectuare a curăţeniei, aflate în stoc. Condiţii : -pavimentul şi pereţii trebuie să fie impermeabili şi uşor de curăţat -zona de depozitare să permită aranjarea în ordine a materialelor şi ustensilelor de curăţenie -aerisirea naturală -iluminatul corespunzător -grad de umiditate optim

În fiecare secţie trebuie să existe încăperi special destinate depozitării produselor şi ustensilelor pentru curăţenie şi pregătirii activităţii propriu-zise. Condiţii : -paviment şi pereţi impermeabili -aerisirea naturală -iluminat corespunzător -grad de umiditate optim păstrării calităţii produselor -locul de depozitare să permită aranjarea în ordine a materialelor -chiuvetă cu apă potabilă caldă şi rece pentru igiena personaluluicare efectuează curăţenia -chiuvetă cu apă potabilă pentru spălarea ustensilelor şi dezinfecţia acestora -suport uscător pentru mănuşi,perii,mopuri -pubelă şi saci colectori( de unică folosinţă) pentru deşeuri

39

REGULI DE ÎNTREŢINERE A USTENSILELORFOLOSITE PT. CURĂŢENIE

Zilnic, după fiecare operaţiune de curăţenie şi la sfârşitul fiecărei zile de lucru, ustensilele utilizate se spală, se curăţă,dezinfectează şi usucă. Curăţarea şi dezinfecţia se fac în funcţie de recomandările producătorului Personalul care execută operaţiuni de curăţare şi dezinfecţie va purta mănuşi de menaj sau de latex , nesterile. Dezinfecţia materialului de curăţenie utilizat se face , în spaţiile fără risc , cel puţin o dată pe săptămână , iar în secţiile cu risc crescut se face după fiecare utilizare.

METODE GENERALE DE EFECTUARE A CURĂŢENIEI

SPĂLAREA – sunt îndepărtate ,prin udare, concomitent cu procedurile mecanice, pulberile şi substanţele organice. Se realizează prin udare cu apă caldă (35-45 grade C -putere mai mare de emulsionare şi dizolvare ) şi substanţe tensioactive .Apa fierbinte coagulează proteinele şi le face aderente de suportul tratat.

Condiţii de eficacitate:-utilizarea apei cu duritate mică-asocierea spălării cu metode mecanice:agitare, periere, frecare -respectarea timpilor de înmuiere şi spălare-spălarea este urmată de clătire abundentă Spălarea poate fi simplă sau asociată cu un ciclu de dezinfecţie prin căldură umedă şi se completează cu o dezinfecţie chimică

ŞTERGEREA UMEDĂ –se realizează îndepărtarea microorganismelor. Condiţii de eficacitate:-utilizarea de lavete curate-umezirea lor cu soluţii avizate de MSF ca detergent, detergent-dezinfectant-schimbarea frecventă a lavetelor şi a apei-decontaminarea lavetelor utilizate

ASPIRAREA-recomandată numai cu aspiratoare cu proces umed a căror construcţie premite curăţarea , dezinfecţia şi menţinerea lor curată după sterilizare.

METODE COMBINATE –pentru curăţenia pavimentelor şi a mochetelor.

40

ALTE METODE DE CURĂŢENIE – măturatul sau periatul umed , care au însă eficacitate redusă .

Curăţenia şi dezinfecţia în încăperi trebuie întotdeauna asociate cu aerisirea .

DEZINFECŢIA FIZICĂ

DEZINFECŢIA PRIN CĂLDURĂ

Căldură uscată

-flambarea este utilizată în laborator( a instrumentelor chirurgicale este interzisă deoarece este ineficientă )-incinerarea se utilizează pentru obiecte contaminate , fără valoare şi pentru deşeuri cu potenţial contaminant, septice , de la săli de operaţie şi săli de tratamente, etc. Căldură umedă

-pasteurizarea este o metodă de dezinfecţie a lichidelor , la temperaturi cuprinse între 55-95 grade C.După expunere sunt distruse 90-95% din microorganismele patogene.-dezinfecţia prin spălare latemperatura de 60-95 de grade C (dezinfecţie termică) se foloseşte la spălarea şi dezinfecţia veselei , lenjeriei ,sticlăriei de laborator şi instrumentarului.-fierberea în apă la temperaturi de 100 grade C sau utilizarea de abur la 100 grade C realizează distrugerea în 10- 20 minute a formelor vegetative ale microorganismelor patogene . Fierberea alimentelor este o metodă de prevenire a bolilor cu transmitere digestivă .-dezinfecţia cu fierul de călcat completează decontamirea lenjeriei, distrugerea formelor vegetative a bacteriilor, în 5-10 secunde şi a sporilor în 50 secunde. DEZINFECŢIA CU RAZE ULTRAVIOLETE

Indicaţii : dezinfecţia suprafeţelor netede şi a aerului din săli de operaţii, boxe de laborator,pentru completarea masurilor de curăţenie şi dezinfecţie chimică. Condiţii de eficacitate :-utilizarea doar a lămpilor destinate dezinfecţiei, în absenţa sau prezenţa omului

41

-tuburile de raze ultraviolete să fie permeabile selectiv pentru radiaţia cu pute-rebactericidă maximă,durată de funcţionare de min. 7500 ore-spaţiul trebuie supus în prealabil unei curăţenii minuţioase-se utilizează aparate cu radiaţie directă-dezinfecţia se realizează în absenţa omului-durata de expunere se calculează ţinând seama de gradientul energetic al radiaţiei bactericide.

DEZINFECŢIA CHIMICĂ

În unităţile medicale dezinfecţia se realizează prin utilizarea de substanţe dezinfectante chimice. Pentru un dezinfectant este importantă cunoaşterea acţiunii virulicide-împotriva virusurilor transmise prin sânge şi produse de sânge.

CLASIFICAREA DEZINFECŢIEI

-Sterilizare chimică

-Dezinfecţie de nivel înalt

-Dezinfecţie de nivel intermediar

-Dezinfecţie de nivel scăzut

PRODUSE UTILIZATE ÎN PROCESUL DE EFECTUARE

42

A CURĂŢENIEI

PRODUSUL UTILIZARE1. 2.

1.Săpunuri -săpun tare;

-săpun

moale;

-întreţinerea suprafeţelor şi materialelor moi

(textile);

2.Detergenţi

-neutri

(universali)

-întreţinere: pavimente, mobilier, veselă, textile,

suprafeţe, etc;

-alcalini

(decapanţi)

-spălarea (decaparea) pavimentelor,

suprafeţelor;

-acizi

(detartranţi)

-curăţarea suprafeţelor şi materialelor cu

depuneri de piatră (materiale ce suportă acizi):

ceramică, pavimente, sticlărie, bazine, bazinete,

robinete, baterii, chiuvete inox, etc;

-dezinfectând

(detergenţi

cationici);

-produse a căror proprietate principală este cea

de curăţire şi secundar dezinfectantă, se pot

folosi pentru prelucrarea suprafeţelor şi

obiectelor sanitare;

3.Produse abrazive -prafuri de

curăţat;

-curăţarea punctuală a suprafeţelor dure,

obiectelor sanitare, pavimentelor, cu precauţie

pentru suprafeţele emailate;

4.Produse pentru lustruit

-detergenţi

lustruitori sau

de lustruire;

-prelucrarea pavimentelor;

43

DEZINFECTANŢI CHIMICI UTILIZAŢI ÎN FUNCŢIE UE NATURA

SUPORTULUI TRATAT, CONCENTRAŢII DE LUCRU INDICATE,

MOD DE APLICARE ŞI PERIODICITATE CONFORMORDINULUI M.S. NR. 185/2003

Natura suportului

tratat

Denumire dezinfectantConcentraţie

Substanţa activă

Mod de aplicare

Periodicitate

1. 2. 3. 4.• pavimente: mozaic, ciment, plastic, lemn, gresie;• pereţi: faianţă, plastic, lemn, uleiaţi;• mese, paturi, noptiere, mese instrumentar; • uşi, ferestre; • băi;• materiale de curăţenie: teuri, perii, mopuri, lavete, material, moale;

-hipoclorit de sodiu 4gr.% (clor activ 0,5gr.%); -var cloros 2gr% (clor activ 0,5gr%); -cloramină 2gr% (clor activ 0,5gr%); -actisept 1 cp. la 2 litri apă (clor activ 0,5gr%); -javel 1-2 cp. la 10 litri apă (clor activ 0,25-O,5gr.%); -TPH 5225, Terallin 0,25-lgr.% (compuşi cuaternari de amoniu); -alcool sanitar 50-70% -pursept lcp. la 10 1 apă –vircon 50g la 5l apă

-ştergere; -stropire; -pulverizare; -spălare;

-de două ori pe zi, şi de câte ori este nevoie;

• muşamale, cauciuc, plastic;• chiuvete, bazine; • obiecte: plastic, cauciuc, lemn;

-cloramină lgr% (clor activ 0,25gr%); -javel 1-2 cp. la 10 litri apă (clor activ 0,25-0,5 gr.%); -actisept 1 cp. la 2 litri apă (clor activ 0,5gr%); -TPH 5225, Terallin 0,25-lgr.%;

-ştergere; -imersie;

-de două ori pe zi, şi de câte ori este nevoie;

• lenjerie;• echipamente de protecţie;

-hipoclorit de sodiu 2gr.% (clor activ O,25 gr%); -javel 1-2 cp. la 10 litri apă (clor activ 0,25-0,5gr%); -actisept 1 cp. la 2 litri apă (clor activ 0,5gr%);

-înmuiere 1-2 ore în 4 litri soluţie/l Kg. lenjerie;

-zilnic de câte ori este nevoie;

44

-cloramină l-l,5gr% (clor activ 0,25-0,40gr%);

• veselă (sticlă, porţelan);

-hipoclorit de sodiu 0,5-lgr.% (clor activ 0,05-0,125gr.%); -var cloros 0,5-lgr% (clor activ 0,125-0,25gr%); -cloramină 0,5-lgr% (clor activ 0,125-0,25gr%);

-submerjare; -spălare;

-zilnic după fiecare utilizare;

• wc-uri, sifoane de pardoseală, • recipiente de laborator folosite; • recipienţi pentru curăţenie (găleţi);

-var cloros 3-5gr% (clor activ 0,75-I,25gr%); -cloramină 2gr% (clor activ 0,5gr%); -hipoclorit de sodiu 10gr.% (clor activ l,25gr.%);

-spălare; -ştergere; -stropire; -pulverizare;

-de două ori pe zi, şi de câte ori este nevoie; -zilnic după fiecare utilizare;

• termometre; -cloramină l-3gr% (clor activ 0,25-0,75gr%);

-spălare; -submerjare;

-zilnic după fiecare utilizare; -între utilizări;

• Se pot utiliza şi alţi dezinfectanţi autorizaţi/avizaţi de Ministerul Sănătăţii, respectându-se indicaţiile producătorului.

45

NORME TEHNICE PRIVIND EFECTUAREA

CURĂŢENIEI ŞI DEZINFECŢIEI

A. În saloane

Curăţenia zilnică şi dezinfecţia pavimentului se face prin maturare umedă, urmată de spălare - folosindu-se metoda "prin împingere" pentru curăţirea suprafeţelor întinse ( holuri şi coridoare ) şi fără mobilier sau echipament.

- prin pivotare se recomandă curăţirea suprafeţelor de dimensiuni mici şi înguste;

- dezinfecţia urmează spălării folosindu-se ca exemplu Germostop - 15 ml la 5 1 apă sau Teralin- 20 ml la8 1 apă, Pursept- 1 comprimat Ia 10 1 apă, Javel solid efervescent – 1 comp. La 10 1 apă, cantitatea medie pentru soluţia preparată este de 0,5 litri/m.p;

- curăţenia şi dezinfecţia periodică se face o dată pe lună utilizând produse de întreţinere a curăţeniei aceleaşi produse dezinfectante şi în aceeaşi cantitate;

- întreţinerea curăţeniei şi dezinfecţiei pereţilor şi suprafeţelor verticale cu referire la pereţii vopsiţi în ulei, pereţi faianţaţi, întreţinerea zilnică se referă la spălarea cu detergenţi în soluţie de 2% - 1 litru/m.p., iar dezinfecţia urmează a se efectua numai pentru zonele care intră în contact cu mâinile - materialele dezinfectante fiind aceleaşi, specificate mai sus, în aceeaşi concentraţie pe mp.;

- întreţinerea periodica a ferestrelor (o dată pe lună) se face după protejareapavimentului, ştergerea de praf şi spălarea cu soluţie detergent în aceeaşi concentraţie ca mai sus - clătindu-se iniţial interioarele ramelor şi apoi exteriorul. Se spală sticla cu apă curentă şi apoi se usucă.

46

B. Întreţinerea curăţeniei şi dezinfecţiei pe coridoare, holuri de scară şi vestiare

Se realizează zilnic după ştergerea de praf a pavimentului, uşilor şi mobilierului cu o lavetă înmuiata într-o soluţie de detergent şi dezinfectant. Se practică maturatul umed iar pavimentul se spală cu o soluţie de detergent 2% - 1 litru/mp, iar în final se face ştergerea cu o soluţie dezinfectantă de preferat Pursept sau Javel solid efervescent - 1 tabletă ta 10 litri apă.

- scările se şterg, de asemeni, zilnic - de praf cu o perie înfăşurata în lavetă umedă, balustradele după ştergerea de praf se dezinfectează cu aceleaşi materiale şi în aceeaşi concentraţie:

- coridoarele sunt întreţinute săptămânal prin spălarea uşilor şi pereţilor aşa cum s-a arătat mai sus, iar trimestrial se spală pereţii şi gurile de aerisire cu ştergerea de praf a plafonului şi obiectelor de iluminat;

întreţinerea curăţeniei vestiarelor se realizează prin spălare şi dezinfecţie a uşilor, inclusiv a balamalelor, inclusiv uşile dulapurilor vestiar. Se practică maturatul umed, aerisirea în timpul operaţiei, curăţarea şi dezinfecţia chiuvetei şi a săpunierei, a WC-ului, aprovizionarea cu hârtie prosop şi hârtie igienică. Săptămânal se spală uşile, se detartrează WC-urile, se curăţa şi se dezinfectează folosindu-se ce de exemplu -produsul Virbaccid - 300 ml la 5 litri de apă. Lunar se deplasează dulapurile vestiar, se mătură umed şi se spală pavimentul, iar partea exterioară a dulapului se şterge de praf, se curăţă şi se dezinfectează cu aceleaşi substanţe şi cu aceleaşi concentraţi specificate mai sus.

Întreţinerea de fond se referă la curăţenia corpurilor de iluminat şi pereţilor o dată pe an;

C. Întreţinerea curăţeniei si dezinfecţiei grupurilor sanitare

Zilnică, vizează chiuvetele, căzile de baie, duşurile şi bideurile.

- dacă obiectele sanitare nu sunt murdărite, se curăţă cu o lavetă înmuiată în soluţie detergent 2%, se curăţă apoi faianţa de pe pereţi, obiectele sanitare pe rând – începând cu partea de dedesubt, bateria, săpuniera, interiorul cuvelor şi gurile de scurgere.

- Se clăteşte şi se dezinfectează cu Javel solid efervescent - o tabletă la 10 litri de apa, întâi partea superioara şi apoi pavimentul;

- Pentru obiectele sanitare din zonele de risc, sau din saloanele bolnavilor izolaţi se recomandă dezinfecta zilnică a acestora, inclusiv a sifonului de scurgere de sub chiuvetă şi a sifonului de pardoseală. Astfel se varsă un pahar de 250 ml de hidroxid de sodiu (apa de Javel) de 5,25% clor în sifonul de scurgere şi în cel de pardoseală. Se lasă în contact 10 min, şi se clăteşte abundent.

- WC-ul propriu-zis şi pişoarul se curăţă cu o lavetă destinată spălatului de suprafeţe exterioare, înmuiata în detergent 2%, apoi se curăţă exteriorul rezervorului de apă colacul şi capacul WC-ulu, iar interiorul vasului se curăţă cu o perie de spălat WC-ul şi o altă perie

47

pentru spălat bideul - folosindu-se detergent 2% şi apoi se realizează dezinfecţia cu soluţie Javel.

- Sifonul de pardoseală se dezinfectează cu 500 ml apa de Javel cu 5,25% clor şi se umple 1/3 recipientul în care &ă peria folosită la curăţenie.

- Întreţinerea de fond se referă la acţiunea de detartrare care se face cu un acid specific. Se atrage atenţia că nu se va amesteca hidroxidul de sodiu cu detartrantul.

D. Întreţinerea curăţeniei şi dezinfec ţiei saloanelor după externarea bolnavilor, trebuie să respecte următoarea tehnică:

- strângerea lenjeriei murdare şi punerea acesteia în saci impermeabili;

- strângerea şi evacuarea deşeurilor din coşul de gunoi şi din coşul de la WC, acestea se curăţă şi se dezinfectează cu soluţie Javel - 2 tablete la 30 litri apă.

- Se deprăfuieşte plafonul;- Se curăţă şi se dezinfectează obiectele din salon: patul, salteaua,

masa şi noptierele folosindu-se ce exemplu - Vircon 50 g la 5 litri apă prin pulverizare.

- Se şterg umed pereţii, gurile de aerisii"?, uşile cu soluţii detergent 2% şi apoi prin pulverizare cu Vircon.

- Se curăţă şi se dezinfectează obiectele sanitare din grupul sanitar al salonului, inclusiv sifonul de pardoseală şi cel al chiuvetei.

- Dezinfecţia ciclica lunară se planifică pentru fiecare salon, prin stropire cu soluţie Vircon 50 g la 5 litri apă, sau Omnicide 30 ml la 5 litri apă. Se poate folosi şi formol 40% în cantitate de 400 ml la 5 litri apă.

E. Întreţinerea curăţeniei si dezinfecţiei blocului operator, respectându-se tehnica:- dimineaţa cu 30 mm. înaintea începerii programului operator, se

efectuează ştergerea umedă a prafului cu lavete înmuiate în soluţie Germostop 15 ml la 5 litri apa, şau Teralin 20 ml la 8 litri apă, sau Pursept o tableta la 10 litri de apa, sau Deconex 50 FF, sau Budesin M 20 ml la 10 litri de apă, a lămpii scialitice, masa de operaţie, mese de instrumentar, scaune şi alte obiecte.

- Se pun saci din plastic în recipientele colectoare pentru deşeurile rezultate în cadrul actului operator.

- Se spală pavimentul şi se dezinfectează cu aceeaşi tehnică şi cu aceleaşi substanţe folosite pentru saloane.

- Personalul care efectuează anestezia va efectua în paralel ştergerea umedă şi dezinfecţia cu soluţie Vircon ( 50 g la 5 litri apă ) a mesei de anestezie, aparatul pentru respiraţie asistată, defibrilatorul, aparatura video, monitoarele.

F. În intervalul între intervenţii se va asigura curăţenie şi dezinfecţia blocului operator respectând următoarea tehnica:

- colectarea şi evacuarea deşeurilor;- curăţarea recipientelor pentru colectarea deşeurilor şi înlocuirea

48

sacilor din material plastic;- se evacuează lenjeria murdară, borcanele de aspiraţie şi instrumentele folosite;- se curăţă şi se dezinfectează toate suprafeţele orizontale începând

cu articulaţia lămpii scialitice, masa de operaţie şi accesoriile, precum şi aparatele utilizate;se efectuează spălarea şi dezinfecţia pavimentelor,

- personalul ce se ocupă cu anestezia va efectua ştergerea umedă a tuturor reperelor a tubulaturii, sonde, măşti de oxigen, înlocuindu-le cu altele sterile.

G. Întreţinerea curăţeniei şi dezinfecţiei blocului operator la sfârşitul programului, cu respectarea următoarei tehnici care este identică cu tehnica întreţinerii blocului operator între intervenţii:

- întreţinerea filtrului, sălii pentru spălarea chirurgicală, echipare sterilă şi încăperea pentru spălarea instrumentarului cu respectarea următoarei tehnici:

- se colectează şi se evacuează deşeurile si lenjeria murdară;- locul pentru spălatul pe mâini, care se trimit pentru efectuarea prelucrării şi sterilizării- se curăţa şi se dezinfectează chiuvetele şi accesoriile mai ales bateriile.- Se pune săpun lichid antiseptic, de exemplu - Germostop, Hexasol, Srubs;

Se efectuează detartrarea şi curăţirea cu dezinfectant a sifonului de la chiuvetă şi a ,circuitelor

- Se spală şi se dezinfectează sub mobilier, balamalele uşilor, recipientele pentru colectarea deşeurilor şi a lenjeriei;- Se mătură umed, se spală şi se dezinfectează pavimentul

49

H. Încăperile de pregătire preoperatorie a bolnavilor, cu următoarea tehnică:

- se colectează şi se evacuează deşeurile şi lenjeria murdara, se curăţa şi se dezinfectează masa de anestezie, mobilierul, partea exterioară a dulapului pentru medicamente, instrumente, balamalele uşilor, se mătură umed, se spală şi se dezinfectează pavimentul,

- personalul care se ocupă cu anestezia are în responsabilitate întreţinerea materialului şi aparaturii, asigurând aparatul steril;

I. Spatiile de circulaţie în blocul operator, sunt întreţinute astfel:- curăţenia spaţiilor de circulaţie se efectuează prin ştergere umedă,

zilnic sau cri de câte ori este necesar. După curăţenia şi dezinfecţia încăperilor blocului operator prin spălarea pavimentului cu soluţie detergent 2%, urmată de dezinfecţie cu Germostop sau Teralin sau Fursept sau Deconex, sau Butesin - în concentraţiile amintite;

J. Întreţinerea periodica a curăţeniei, dezinfecţiei în sălile de operaţii -a va face în fiecare săptămâni sau după o intervenţie septică - Tehnica se realizează în perioada de repaos a sălilor de operaţii:

- se colectează şi se evacuează deşeurile şi lenjeria murdară;- gurile de ventilaţie se şterg umed, se spală şi se dezinfectează;- se curăţă aparatele de ultraviolete;- tavanul se şterge de praf cu laveta umedă;- pereţii se spală cu peria cu mâner telescopat cu lavete îmbibate în

soluţie detergent plus dezinfectant.- uşile şi geamurile se curăţă şi se dezinfectează;- lampa scialitică se curăţă şi se dezinfectează, reflectorul, sticla şi

braţul articular;- masa de operaţie şi accesoriile se demontează, se spală cu

detergenţi, de dezinfectează – inclusiv husele perniţelor; - mesele pentru instrumentar, stativele, scăriţa - se curăţă şi se

dezinfectează;

K. Întreţinerea curăţeniei si dezinfecţia sălilor de tratamente, pansamente, laboratoare, puncte de recoltare, respectându-se următoarea tehnică:

- se deschide geamul pentru aerisire;- se colectează şi se evacuează lenjeria murdară;- se curăţă şi se dezinfectează materialele din sală: mesele pentru

pregătirea tratamentului injectabil, mesele pentru depozitarea temporară a recipientelor cu produse biologice recoltate de la bolnavi; mesele pentru depozitarea temporară a instrumentarului nesteril, alt mobilier, inclusiv biroul, reflectoarele de la lămpile cu raze ultraviolete, stativul pentru perfuzii, dulapurile pentru medicamente şi instrumentar.

- se curată şi se dezinfectează suprafeţele verticale;- se curăţă şi se dezinfectează partea exterioară a dulapurilor pentru

medicamente şi instrumente;- în sălile de tratamente cu profil chirurgical şi dermato-

venerologice, se curăţă şi se dezinfectează masa ginecologică, accesoriile, scăriţa şi reflectorul. Curăţarea şi dezinfecţia ca şi

51

pregătirea mesei pentru pansamente întră în atribuţia asistenţilor medicali, celelalte operaţii de curăţire şi dezinfecţie se execută de care personalul desemnat după cum urmează:

- Se şterge praful cu o lavetă îmbibată cu soluţie detergent 2% urmată dedezinfecţia corpului de iluminat şi a scaunului cu substanţele folosite înblocul operator.

- Se şterg de praf celelalte suprafeţe orizontale şi partea superioară adulapurilor

- Daca este necesar, se şterg pereţii, uşile şi geamurile;- Se şterge întrerupătorul electric şi balamalele- Se curăţă şi se dezinfectează chiuveta pentru spălarea mâinilor,

oglinda,suportul pentru prosop, săpuniera şi etajera.

- Se dezinfectează sifonul de la chiuvetă ?i dacă este cazul se detartreazăchiuveta şi bateria

- Se pune săpun, produs antiseptic ( Germostop, Hexasol scrub ) şiprosop de hârtie.

- Se curăţă şi se dezinfectează chiuveta pentru decontaminareainstrumentarului şi accesoriile acesteia

- Se mătură umed pavimentul, se strâng deşeurile din interior, se goleştecoşul de gunoi, se curăţa şi se pune în coş în sac de plastic .

Se evacuează recipientul de depozitarea deşeurilor provenite din activităţi medicale şi se pune un nou recipient.- Se spală şi se dezinfectează pavimentul şi se închide fereastra.

L. În staţia centrală de sterilizate operaţiile de curăţenie şi dezinfecţie se realizează asemănător tehnicii folosite pentru întreţinerea blocului operator între intervenţiile operatorii cu acţiuni ce se vor desfăşura zilnic şi ciclic o data pe lună sau ori de câte ori este necesar.M. Întreţinerea curăţeniei si dezinfecţie blocului de naşteri înainte de începerea programului, ca tehnica :

- dimineaţa cu 30min. înainte de începerea programului se efectuează ştergerea umedă cu laveta înmuiată în soluţie dezinfectantă a lămpii scialitice, reflector ( faţa interioară şi exterioară, articulaţia).

- suprafeţele orizontale - masa ginecologică, mese de instrumentar, alte mese, etc.

- se pun sacii de plastic în recipientele pentru deşeurile rezultate în cadrul naşterii;

- se spală umed pavimentul (ca la spălare umedă) şi se dezinfectează;

N. Întreţinerea curăţeniei şi dezinfecţiei blocului de naşteri între intervenţii, cu următoarea tehnică:

- se colectează şi se evacuează deşeurile;- se evacuează lenjeria murdară şi instrumentele;- se curăţă şi se dezinfectează toate suprafeţele orizontale, inclusiv

articulaţia lămpii scialitice, reflector, masa ginecologică şi accesoriile,

52

masa de care se aşează nou născutul, alte aparate.- se asigură tubulatura şi măşti de oxigen sterile- se efectuează spălarea şi dezinfecţia pavimentului- O. Întreţinerea curăţeniei si dezinfecţiei blocului de naşteri la

sfârşitul programului, cu următoarea tehnică: - asemănătoare cu tehnica întreţinerii curăţeniei blocului de naşteri între intervenţii.

P. Saloanele de travaliu - cu aceeaşi tehnică folosită la saloaneR. Filtru, sala pentru spălarea chirurgicală - la fel ca pentru blocurile operatoriiS. Întreţinerea periodică a curăţeniei si dezinfecţia sălilor de naşteri - săptămânal sau după intervenţie cu potenţial septic cu următoarea tehnică:

- se colectează şi se evacuează deşeurile şi lenjeria murdară;- gurile de ventilaţie se şterg de praf umed, se spală şi se dezinfectează;- aparatele cu raze ultraviolete ( ştergerea tubulaturii cu o laveta umezită pentru spălat sticla, se curăţă şi se dezinfectează reflectoarele);- tavanul se şterge de praf cu o lavetă umedă;- pereţii se spală cu peria cu mâner telescopat cu lavete îmbibate în soluţie detergent şi dezinfectant;- uşile şi geamurile se curăţă şi se dezinfectează;- lampa scialitică şi reflectorul se curăţă, sa dezinfectează reflectorul, sticla şi braţul articular.- masa ginecologică se demontează, se spală cu detergenţi, se dezinfectează inclusiv accesoriile şi husele perniţelor.- mesele pentru instrumentar, masa pentru prinderea nou născutului, stativele, scăriţa – se curăţă şi se dezinfectează.- Recipientele pentru colectarea deşeurilor şi a lenjeriei murdare se cutată şi se dezinfectează;

REGULI GENERALE ÎN ALEGEREA

PROCEDURILOR DE CURĂŢENIE ŞI DEZINFECŢIE

Este importantă starea de curăţenie a pereţilor, pardoselilor sau altor suprafeţe din mediu. Curăţenia şi îndepărtarea murdăriei trebuie să fie o activitate de rutină. O atenţie deosebită trebuie să se acorde suprafeţelor de lucru: suprafeţele pe care se pregătesc tratamentele injectabile, separate de cele pentru depozitarea probelor biologice prelevate pentru laborator, trebuie să fie curate şi dezinfectate, pentru evitarea transmiterii germenilor ce recunosc drept cale de transmitere sângele (virusurile hepatice B şi C, HIV, etc).

Dezinfectantele care sunt aprobate ca "dezinfectante de spital" şi care sunt tuberculicide sau virulicide, folosite în concentraţia de utilizare şi

53

timpul de contact recomandat, sunt recomandate pentru decontaminarea petelor conţinând sânge sau alte fluide ale organismului care conţin sau nu sânge, după cum urmează:

- în zonele în care pacienţii primesc îngrijiri medicale, pe suprafeţele vizibil contaminate cu sânge şi / sau alte fluide biologice, se toarnă dezinfectantul adecvat pentru a înmuia şi distruge eventualii agenţi patogeni, se lasă un timp de contact, apoi se curăţă şi se dezinfectează chimic;

- suprafeţele din laborator, contaminate cu culturi microbiene sau cu alte substanţe care pot conţine concentraţii ridicate de agenţi infecţioşi, trebuie inactivate cu substanţe germicide închide (decontaminate), înainte de curăţare; după îndepărtarea materialului organic, dezinfecţia se face cu soluţii proaspete de germicide chimice.

În toate situaţiile în care se realizează procedurile de curăţenie şi de decontaminare este obligatoriu portul mănuşilor.

Pentru dezinfecţia obiectelor sau instrumentelor critice, care penetrează ţesuturile sau sistemul vascular, sau semi-critice, care vin în contact cu mucoasele, sau cu soluţii de continuitate ale pielii, nu se utilizează substanţe germicide pe bază de săruri cuaternare de amoniu, sau alte dezinfectante "de nivel scăzut".

Pentru curăţarea suprafeţelor din mediu, sau a obiectelor şi instrumentelor non-critice, nu se utilizează glutaraldehida sau alte dezinfectante "de nivel înalt".

Este necesar să se folosească întotdeauna concentraţiile corecte de utilizare ale dezinfectantului şi să se respecte timpul de contact recomandat. Uneori, dezinfectantele în concentraţii mari nu inactivează microorganismele şi pot fi toxice pentru cel care le utilizează, sau pot deteriora obiectul care trebuie dezinfectat.

Endoscoapele şi alte instrumente semi-critice trebuie curăţate, dezinfectate, sterilizate ca şi când pacienţii pentru care au fost folosite ar fi infectaţi cu M. tuberculosis, HIV sau virusuri hepatice. (PRECAUŢIUNILE UNIVERSALE)

Nu se utilizează dezinfectări ţii fenolici pentru igienizarea incubatoarelor în secţiile de nou-născuţi în prezenţa acestora; când sunt utilizaţi la curăţenia şi dezinfecţia terminală în secţiile de nou-născuţi este necesar ca toate suprafeţele să fie bine clătite cu apă şi apoi uscate.

Este obligatorie utilizarea echipamentului de protecţie şi respectarea recomandărilor privind siguranţa manipulării.

Metode de aplicare a dezinfectantelor chimice în funcţie de suportul tratat

54

Suportul de tratatTipul de

dezinfectant şi Metoda de aplicare

Observaţii

1 2 3SUPRAFEŢEFolosirea dezinfectantelor pentru suprafeţe, cu respectarea concentraţiilor de utilizare şi timpului de contact conform recomandărilor producătoruluiPavimente (mozaic, ciment, linoleum, lemn, etc.)

Ştergere

Pereţi (faianţă, tapet lavabil, uleiaţi, etc), uşi, ferestre (tocărie)

Ştergere Pulverizare*

Se va insista asupra curăţeniei şi dezinfecţiei părţilorsuperioare ale pervazurilor şi a altor suprafeţe orizontale, precum şi ale colţurilor.

Mobilier, inclusiv paturi şi noptiere (din lemn, metal, plastic)

ŞtergereStropirePulverizare

Curăţenie riguroasă şi dezinfecţia suprafeţelor orizontale (partea superioară a dulapurilor, a rafturilor, etc.)

Mese de operaţie, mese instrumentar, suprafeţe pentru pregătirea tratamentului, suprafeţe pentru depozitarea temporară a produselor patologice recoltate, lămpi scialitice, mese de înfăşat

ŞtergereStropire Pulverizare

Curăţenie riguroasă şi dezinfecţia suprafeţelor orizontale. Decontaminare înainte de curăţare, acolo unde este cazul

Mese de lucru în laborator Decontaminare, curăţenie riguroasă, dezinfecţie

Muşamale din cauciuc sau plastic, colac din cauciuc, etc.

ŞtergereImersie

55

Cărucioare, tărgi Ştergere Stropire

Băi, băiţe pentru copii; chiuvete, bazine de spălare

StropireŞtergere

Ploşti, oliţe, urinare, recipiente pentru colectarea de produse patologice

Imersie, după golire şi spălare prealabilă, folosind 1 vol. soluţie pentru 1 vol. recipient

După dezinfecţie se păstrează uscate în camere speciale, pe rastele.Maşini automate, special dedicate pentru curăţare şi dezinfecţie

Grupuri sanitare (WC, bazine, scaune WC,), grătare din lemn sau plastic pentru băi şi duşuri

Ştergere

Sifoane de pardoseală, sifoane de scurgere

Aplicarea unei cantităţi de dezinfectant

Găleţi pentru curăţenie, ustensile pentru curăţenie (perii, mop, Teu, lavete, cârpe, etc)

Spălare, dezinfecţie Se păstrează uscate

Recipiente pentru colectarea deşeurilor, pubele

Spălare, dezinfecţie Se păstrează uscate

Lenjerie contaminată (murdărită cu excrete, produse patologice şi lenjerie care provine de la bolnavi contagioşi)

Înmuiere4 litri soluţie la 1 kg lenjerie

Se pot folosi maşini de spălat automate cu program de dezinfecţie inclus

Alte categorii Spălare la maşini automate cu ciclu termic de dezinfecţie sau-fierbere

Echipament de protecţie şi de lucra

Înmuiere Se dezinfectează numai cel

56

LENJERIE ŞI ECHIPAMENT DE PROTECŢIEFolosirea dezinfectantelor pentru lenjerie, cu respectarea concentraţiilor de utilizare şi timpului de contact conform recomandărilor producătorului

OBIECTE SANITARE, RECIPIENTE DE COLECTARE, MATERIALE DE CURĂŢENIEFolosirea dezinfectantelor pentru suprafeţe, cu respectarea concentraţiilor de utilizare şi timpului de contact conform recomandărilor producătorului

contaminatŞorţuri impermeabile din cauciuc şi plastic

Ştergere

ZONE DE PREPARARE ŞI DISTRIBUIRE ALIMENTEFolosirea dezinfectantelor recomandate pentru uz în bucătării, ofic recipientelor, tacâmurilor, ustensilelor, cu respectarea concentraţiilor de utilizare şi timpului de contact, conform recomandărilor producătoruluiVeselă din sticlă, porţelan, tacâmuri

Imersie Clătire insistentă după dezinfecţie

Suprafeţe Ştergere Pulverizare*

Ustensile şi vase de bucătărie

Spălare cu soluţii de detergent dezinfectant, produse chimice de curăţare / decontaminare

In epidemii, utilizarea de dezinfectante

INSTRUMENTE, ECHIPAMENTEFolosirea dezinfectantelor pentru instrumentar, cu respectarea concentraţiilor de utilizare şi timpului de contact, conform recomandărilor producătoruluiTermometre (orale, rectale)

Submersie după spălare şi dezinfecţie

Soluţii dezinfectante proaspete. A nu se amesteca în timpul procesării termometrele orale cu cele rectale

Incubatoare, izolete, măşti de oxigen

Ştergere Nu se recomandă dezinfectanţii fenolici

Instrumente, echipamente Imersie Predezinfecţie, curăţare, dezinfecţie, clătire, uscare

CAZARMAMENTFolosirea dezinfectantelor pe bază de aldehidă formică sau alte dezinfectante special destinate DOAR PENTRU OBIECTELE CARE PROVIN DE LA BOLNAVII CONTAGIOŞI (BK), ÎN SPAŢII SPECIAL AMENAJATE ŞI ÎN ABSENŢA ALTOR MIJLOACESaltele, huse pentru saltele, perne, paturi, halate din molton, îmbrăcăminte

Pulverizare* aldehidă formică 3-5%

În spaţii etanşeizate. Temperatură 22-30X. Umiditate relativă 80%. Expunere minimum 6 ore.

Vaporizare aldehidă formică 10-15g%/m3

Cameră specială de formolizare (descameră)Expunere 12-24 ore

Vaporizare aldehidă formică 5g%/ m

În saloane şi alte spaţii de cazare expunere 12-24 ore.

57

Temperatură 22-3G°C. Umiditate relativă 80%.DOAR ÎN CAZURI SPECIALE (ELIMINATORI DE BK)

SPAŢII ÎNCHISEFolosirea dezinfectantelor special destinate dezinfecţiei suprafeţe şi aerului (conform recomandărilor producătorului)Săli de operaţie, săli de naştere, saloane, cabinete

Pulverizare*aldehidă formică 3-5%,

Etanşeizare Temperatură 22-3 0°C. umiditate relativă 80% SE UTILIZEAZĂ DOAR ÎN SPAŢIILE CU ELIMINATORI DE BK

Vaporizare aldehidă formică 5g%/m3

Aparatura electronică şi de respiraţie este protejată sau scoasă din spaţiul în care se face formolizarea. SE UTILIZEAZĂ DOAR ÎN SPAŢIILE CU ELIMINATORI DE BK

DIVERSEFolosirea dezinfectantelor pentru suprafeţe, cu respectarea condiţiilor de utilizare şi timpului de contact conform recomandările producătorului.Jucării din plastic, cauciuc sau lemn

Jucării din material textil

Spălare cu soluţii de detergent dezinfectant, produse chimice de curăţare-decontaminare, apoi dezinfecţiePulverizare cu soluţii dezinfectante

CLĂTIRE

Vase de flori Spălare cu soluţii de detergent dezinfectant, produse chimice de curăţare-decontaminare, apoi dezinfecţie

Telefoane Ştergere

Ambulanţe, mijloace auto Pulverizare

58

STERILIZAREA

Sterilizarea este operaţiunea prin care sunt eliminate sau omorâte microorganismele , inclusiv cele aflate în stare vegetativă , de pe obiecteleinerte contaminate , rezultatul acestei operaţiuni fiind starea de sterilitate . Obţinerea stării de sterilitate , precum şi menţinerea ei , este o obligaţie de rezultat , unităţile sanitare fiind obligate să creeze sisteme de calitate bazatepe normele care se referă la cerinţele sistemelor de calitate. Dispozitivele şi materialele de unică folosinţă nu vor fi niciodată reprocesate în vederea reutilizării. Toate dispozitivele medicale şi materialele ce urmează a fi sterilizate tre-buie curăţate prin metode fizice şi dezinfectate chimic înainte de a fi supuse unui tratament de sterilizare standardizat. Dispozitivele medicale care ,prin modul de proiectare, sau prin natura ma-terialului din care sunt construite , nu suportă nici un tip de sterilizare , trebuie să fie supuse unei dezinfecţii adecvate , al cărei efect să fie bactericid,fungicid ,virulicid şi sporicid.

NORME TEHNICE PRIVIND DECONTAMINAREA, DEZINFECŢIA ŞI PREGĂTIREA MATERIALULUI MEDICO-CHIRURGICAL ÎN

VEDEREA EFECTUĂRII STERILIZĂRII

Decontaminarea / predezinfecţia / curăţarea este primul tratament care se aplică dispozitivelor medicale având scopurile următoare:

- diminuează populaţia de microorganisme- previne uscarea produselor biologice- uşurează procesele ulterioare- contribuie la protecţia personalului care-l manipulează,

dezasamblează- contribuie la protecţia mediului împotriva contaminării

Se desfăşoară în două etape:- faza de pretratament, realizată prin imersia dispozitivelor utilizate,

în soluţiede detergent - dezinfectant (cu acţiune de detaşare a murdăriei grosiere de pesubstrat şi acţiune bactericidă)

- faza de curăţare completează procesul din faza de pretratament de îndepărtare a substanţelor proteice, având rolul de a:

- elimina murdăria, îndeosebi materiile organice

59

- preveni formarea unui biofilm- reduce încărcătura microbiană iniţială

Mecanismele de acţiune în această fază de pretratament- curăţare sunt:

- fizico-chimică, prin detergentul care poate fi:- neutru- alcalin- enzimatic

- mecanică (jet de apă, periaj, etc) - termică (temperatura apei)

Nu se utilizează produse pe bază de aldehide, deoarece acestea au capacitatea de a fixa proteinele de suportAceastă fază realizează îndepărtarea germenilor patogeni prezenţi în proporţie de până la 95-98% şi evitarea transmiterii lor altor bolnavi, personalului medico-sanitar, sau mediului de spital. Doar un obiect bine curăţat va pute fi sterilizat, în termen absolut.

Dezinfecţia dispozitivelor medicale completează curăţarea (decontaminarea) şi realizează distrugerea germenilor patogeni în proporţie de 99,99% existenţi pe instrumentar, echipamente.

Curăţarea (decontaminarea) instrumentarului, echipamentelor trebuie realizată imediat după utilizarea acestora, cât mai aproape de locul utilizării.

Pentru anumite obiecte: termometre, tăviţe renale, garou, cuve, etc. curăţarea urmata de dezinfecţia chimica poate fi suficientă.

Pentru alte obiecte acest tratament va fi completat prin sterilizare fizică (instrumente) sau sterilizare chimică (echipament termosensibil: endoscoape).

Pregătirea in vederea sterilizării a materialului medico-chirurgical utilizat cuprinde 7 etape distincte:

- curăţare/decontaminare (predezinfecţie), cu cele 2 sub etape- clatire- dezinfecţie- clătire- uscare- lubrefiere- verificare a integrităţii instrumentelor si împachetare in

vederea sterilizării dacaeste necesar

Curăţarea/decontaminarea instrumentarului chirurgical / Pre-dezinfecţie (în blocul operator, în secţii de spital, cabinete medicale, săli de tratament)

Se poate realiza: manual sau automat cu ajutorul unor echipamente automate de curăţare.

Metoda: curăţare manualăImediat, la sfârşitul intervenţiei chirurgicale sau efectuării

pansamentului, instrumentarul folosit se imersează intr-un produs etichetat şi avizat ca detergent, detergent enzimatic sau detergent-

60

dezinfectant sau produs de curăţare-decontaminare pentru instrumentar, în concentraţia recomandată de producător (gama pe care producătorul instrumentului le recomandă, compatibile cu materialul din care sunt fabricate). Concentraţia de lucru a produsului utilizat in aceasta etapa trebuie sa acopere spectrul de acţiune virulicid (inactivarea VHB si HIV).

Este de preferat ca in aceasta etapa sa fie utilizaţi dezinfectanţi etichetaţi şi avizaţi ca „dezinfectant pentru instrumentar” cu proprietăţi de curăţare şi avizaţi de către Ministerul Sănătăţii si Familiei conform legislaţiei in vigoare.

Prin folosirea în această etapă a unui produs etichetat ca detergent, detergent enzimatic, sau detergent-dezinfectant, sau produs de curăţare-decontaminare pentru instrumentar, există pericolul contaminării personalului ce efectuează această operaţie, cu agenţi patogeni transmisibili. Utilizând în această etapă un dezinfectant cu proprietăţi de curăţare, etichetat ca dezinfectant pentru instrumentar, este eliminat acest risc.

Protocol de lucru:- se perie cu grijă, insistând asupra articulaţiilor şi canelurilor utilizând

o perie moale din nailon;- instrumentarul se demontează complet- se curăţă canelurile cu o compresă- se curăţă bine toate părţile scobite, jgheaburile, cavităţile, cu ajutorul unei seringi

Metoda: curăţare automată în maşini de curăţat automate cu program de dezinfecţie/baie cu ultrasunete

Se pot folosi maşini de spălat automate cu program de dezinfecţie inclus pentru instrumente, avizate de Ministerul Sănătăţii / Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

Dezinfecţia în maşina de curăţat automată cu program de dezinfecţie inclus se realizează la o temperatură şi un timp de expunere care variază în funcţie de fabricant:

-75°C, 20 minute sau 80°C, 10 minute (sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor inclusiv Mycobacteriile dar nu şi VHB);

-93°C, 10 minute (sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor inclusiv Mycobacteriile);

-105°C, 1 minut (sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor inclusiv Mycobacteriile) sau 105°C, 5 minute sau 105°C, 7minute (sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor inclusiv Mycobacteriile precum şi sporii de Bacillus antracis).

Utilizarea maşinilor automate pentru dezinfecţia instrumentelor au avantajul că reduc expunerea personalului la substanţele chimice toxice, iar timpul de contact cu dezinfectantul poate fi standardizat.

STERILIZAREA

61

Vor fi folosite numai aparate de sterilizare autorizate de autoritatea centrală în domeniul, sănătăţii (Ministerul Sănătăţii/ Ministerul Sănătăţii şi Familiei).

Presiunile, temperatura şi timpul de sterilizare cuprinse în cele ce urmează reprezintă valori de siguranţă pentru eficacitatea sterilizării în funcţie de aparat.

La încărcarea incintei de sterilizare lăsaţi spaţii între pachete şi între pachete şi pereţi pentru a permite circularea şi pătrunderea în şi printre pachete a agentului de sterilizare.

Lăsaţi în incinta de sterilizare rafturile cu care este echipat aparatul.Nu supraîncărcaţi înghesuind cutiile metalice, casoletele,

coşurile/navetele în incinta de sterilizare.Citiţi cu atenţie instrucţiunile de utilizare şi cartea tehnică a

aparatului pentru a folosi temperatura, presiunea şi timpul de sterilizare recomandat de producător pentru tipurile de materiale de sterilizat ambalate.

Afişaţi la ioc vizibil instrucţiunile de utilizare pentru fiecare sterilizator.

Este interzisă utilizarea sterilizatoarelor cu bile de cuarţ pentru sterilizarea instrumentelor utilizate în cabinetele de stomatologie.

STERILIZAREA LA STERILIZATOR CU AER CALD (PUPINEL, ETUVĂ)

La sterilizatorul cu aer cald se sterilizează sticlăria şi instrumentarul care nu suportă sterilizarea cu aburi sub presiune (oţel ne-inoxidabil: cromat).

Sterilizatorul cu aer cald este total contraindicat pentru materiale textile, lichide şi cauciuc.

SterilizareaCiclul complet de sterilizare ia sterilizatorul cu aer cald cuprinde

următoarelefaze:

- faza de încălzire a aparatului: intervalul de timp între pornirea aparatului şi începereacreşterii temperaturii; durata – în funcţie de aparat.

- faza de latenţă (omogenizare): intervalul de timp în care are loc propagarea şicreşterea temperaturii pentru atingerea temperaturii de sterilizare în cutiile metalice / pachetele din coşuri; durata în funcţie de aparat, de natura şi cantitatea materialului de sterilizat.

62

- faza de sterilizare: durata depinde de temperatură- 180°C, 1 oră sau ~160DC, 2ore-faza de răcire: durata în funcţie de aparat, de natura şi cantitatea,

materialului de sterilizat.Un ciclu complet de sterilizare durează între 4-5 ore.Cutiile metalice cu instrumentar se introduc închise în incinta

sterilizatorului cuaer cald.

În funcţie de soluţiile tehnice ale sterilizatorului cu aer cald (cu sau fărăventilator, cu termocuplu în incinta de sterilizare pentru monitorizarea temperaturii), pot fi acceptate temperaturi şi timpi de sterilizare indicaţi de producătorul aparatului.

Timpul de sterilizare se măsoară din momentul atingerii temperaturii de sterilizare în interiorul încărcăturii.

Nu deschideţi niciodată sterilizatorul cu aer cald în timpul perioadei de sterilizare pentru a introduce noi pachete.

Durata menţinerii sterilităţiiDurata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în cutii metalice

este de 24 de ore de la sterilizare, cu condiţia menţinerii cutiilor metalice închise.

Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în pungi hârtie-plastic sudate este de 2 luni de Ia sterilizare, cu condiţia menţinerii integrităţii lor şi a manipulării acestora numai prin intermediul coşului.

La încheierea ciclului complet de sterilizareLa încheierea ciclului de sterilizare nu deschideţi niciodată

sterilizatorul cu aercald înainte ca temperatura să fie sub 50°C. La extragerea pachetelor din sterilizatorul cu aer cald folosiţi mănuşi din bumbac.

Verificaţi indicatorii de eficienţă ai sterilizării:- virarea culorii la benzile adezive cu indicator fizico-chimic.

virarea culorii la indicatorii fizico-chimici "integratori": se poate verifica pentrumaterialele ambalate în pungi hârtie plastic prin transparenţa plasticului. Pentru materialele ambalate în cutii metalice, verificarea se face de către utilizatori, la deschiderea acestora. în situaţia în care virajul nu s-a realizat, materialul se consideră nesterilizat şi nu se utilizează.

Lipiţi o etichetă pe capac / banderolă pentru a identifica dispozitivele medicale şimaterialele sterilizate. Se notează data, ora, sterilizatorul cu aer cald la care se va efectuasterilizarea, persoana care efectuează sterilizarea.

Notaţi în caietul de sterilizare: data, conţinutul cutiilor (pachetelor), temperaturala care s-a efectuat sterilizarea, durata, rezultatele indicatorilor chimici, semnătura persoanei responsabilizate cu sterilizarea, observaţii.

63

Evaluare eficacităţii sterilizării la sterilizatorul cu aer cald:Evaluarea pentru fiecare ciclu:Se citeşte temperatura termometrului (dacă aparatul este echipat)

sau temperatura afişată pe monitor. Temperatura se notează în caietul de sterilizare.

Se citeşte virarea culorii indicatorului fizico chimic de pe cutie.Se citeşte virarea culorii indicatorului "integrator" pentru

sterilizatorul cu aer cald, care controlează timpul şi temperatura. ex. tuburi Browne. Indicatorul integrator plasat în interiorul cutiilor metalice indică dacă au fost îndeplinite condiţiile pentru o sterilizare eficientă -temperatura atinsă în interiorul pachetului şi timpul de expunere.

O dată pe lunăSe controlează fazele procesului de sterilizare realizând graficul

timp / temperatură al unui ciclu de sterilizare complet, cu aparatul încărcat cu cantitatea de material recomandată de producător. Gradientul de temperatură în timpul perioadei de sterilizare (precizia de termostatare); ± 1°C.

Se utilizează indicator biologic cu Bacillus subtillis pentru controlul eficacităţii sterilizării. Pot fi utilizaţi indicatori biologici cu Bacilius subtillis preparaţi industrial, comercializaţi, care conţin 106 UFC sau preparaţi în laborator. Se utilizează pachete-test (cutii metalice sau cutii de seringă) cu 2 flacoane / tuburi de indicatorul biologic şi se plasează cel puţi un pachet-test în mijlocul incintei sterilizatorului cu aer cald, odată cu celelalte pachete pentru sterilizat. Se realizează ciclul complet de sterilizare. La sfârşitul ciclului, indicatorii biologici se extrag din cutie şi se incubează 48 ore la 56°C, în laborator. Pentru indicatorii biologici comercializaţi, citiţi cu atenţie şi respectaţi instrucţiunile producătorului. Laboratorul va emite un buletin de analiză cu rezultatul constatat.

La 6 luniSe efectuează verificarea aparatului în prezenţa tehnicianului de la o

societate autorizată. Se controlează termostatul şi dacă aparatul atinge temperatura corectă în cutii, utilizând un termometru maximal.

STERILIZAREA CU ABUR SUB PRESIUNE - AUTOCLAVĂSterilizarea la autoclavă se realizează în staţia centrală de sterilizare

sau punct desterilizare la autoclavă ataşat blocului operator şi accesibil pentru toate serviciile sau ataşat laboratorului clinic.

Principiul sterilizării cu abur sub presiune aşa cum se realizează în autoclav este de a expune fiecare articol direct la contactul cu aburul la temperatura şi presiunea pentru timpul specificat. Aburul ideal pentru sterilizare este abur uscat saturat 100% (absenţa condensului).

Sunt admise a se utiliza 2 tipuri de autoclave:Sterilizatorul cu abur sub presiune cu pre şi post vacuumare.

64

Sterilizarea la sterilizatorul cu abur sub presiune cu pre şi post vacuumare este cea mai bună metodă de sterilizare a instrumentarului chirurgical din oţel inoxidabil împachetat şi singura metodă posibilă pentru sterilizarea materialului moale (textile), cauciucului, sticlăriei. Este folosit şi în decontaminarea deşeurilor din laborator (deşeuri infecţioase).

Sterilizatorul cu abur sub presiune fără post vacuumare. Este folosit pentrusterilizarea mediilor de laborator, lichidelor în flacoane, instrumentar neîmpachetat. Timpul de pătrundere al aburului este prelungit datorită eliminării incomplete a aerului.

Pot fi utilizate programe de sterilizare pentru instrumentar neîmpachetat folosindautoclave amplasate în imediata apropiere a sălilor de operaţie. Temperatura este 134°C.

Sterilizarea instrumentarului neîmpachetat se poate face numai în caz de urgenţe medico-chirurgicale, când instrumentarul disponibil este insuficient, iar utilizarea acestuia se face imediat (tară stocare).

SterilizareaCiclul complet de sterilizare la sterilizatorul cu abur sub presiune cuprinde următoarele faze:

a) Faza de pretratament şi preîncălzire (prevacuumare):Pretratamentul constă din mai multe secvenţe de admisie de abur şi

evacuare, realizat printr-un număr de variaţii de presiune – purjări - (+ 0,8 - + 1 atm. / - 0,8 - - 1 atm.) şi are drept scop să îndepărteze aerul din materialul de sterilizat concomitent cu umezirea acestuia necesară înaintea fazei de sterilizare.

în situaţia autoclavării soluţiilor apoase în recipiente deschise, îndepărtarea aerului se realizează printr-un curent de abur.b) Faza de sterilizare:

Timpul de sterilizare se măsoară din momentul atingerii temperaturii de sterilizare în interiorul încărcăturii. în funcţie de temperatura, presiunea aleasă, timpul de sterilizare durează un număr de minute.

Pentru sterilizatoarele cu abur saturat la presiune înaltă (cu pre şi post vacuumare) cu programe prestabilite sau programate opţional, faza de sterilizare se declanşează în momentul în care traductorul de temperatură din incinta de sterilizare semnalizează o temperatură egală sau mai mare cu temperatura specificată a programului selectat. Variaţia temperaturii de sterilizare admisă este de ±1,5°C.

Pentru procesarea lichidelor pot fi folosite sterilizatoare cu abur saturat la presiune înaltă cu programe de sterilizare a lichidelor, la care temperatura de sterilizare este măsurată în incinta de sterilizare şi în recipient prin traductori (senzori de temperatură); condiţia de începere a timpului de sterilizare este ca ambele traductoare, cel din incinta de sterilizare şi cel din recipient, să atingă temperatura de sterilizare programată.

c) Faza de post-tratament (postvacuumare):Este destinata normalizării în ce priveşte temperatura şi

umiditatea materialului de sterilizat. Toate tipurile de material de

65

sterilizat, cu excepţia lichidelor sunt expuse unui vacuum mai scăzut de - 0,7 bari pentru o anumită perioadă de timp.

După faza de postvacuumare textilele pot să aibă o creştere în greutate de aproximativ 1%, ceea ce reprezintă o umiditate normală în timpul procesului de sterilizare la sterilizatoarele cu abur 'saturat Ia presiune înaltă, cu pre şi post vacuumare. Pentru autoclavele româneşti tip ISM2, după faza de postvacuumare textilele pot să aibă o creştere în greutate de sub 5%.

Posttratamentul la sterilizarea soluţiilor apoase în recipiente deschise sau ventilate constă dintr-o perioadă de răcire naturală, timp în care presiunea şi temperatura scad încet până când temperatura lichidului este sub punctul său de fierbere; procesul este accelerat prin aplicarea unui vacuum uşor în incintă, atunci când presiunea din incinta de sterilizare este apropiată de presiunea atmosferică.

Egalizarea presiunii de la vacuum se produce prin admisia aerului atmosferic din mediu, printr-un filtru ce împiedică pătrunderea bacteriilor în incinta de sterilizare. 4.2.6 La încheierea ciclului complet de sterilizare

Nu deschideţi niciodată sterilizatorul cu abur sub presiune înainte ca temperatura să fie sub 100°C. La extragerea pachetelor din sterilizatorul cu abur sub presiune folosiţi mănuşi din bumbac.

Cutiile, casoletele, coşurile, navetele cu pachetele sterilizate se depozitează temporar pe o suprafaţă special destinată materialului steril şi se aranjează în dulapuri special destinate depozitării materialului steril.

La extragerea materialului sterilizat din sterilizatorul cu abur sub presiune se efectuează următoarele verificări:

a) Se verifică parametrii fizici:Pentru autoclavele care au sistem de înregistrare automată a

ciclului de sterilizare (diagramă) se efectuează analiza acesteia:- prin compararea cu diagrama tip furnizată de producător- prin analiza diagramei urmărind presiunea şi temperatura atinsă

înregistrată pentrufiecare fază a ciclului în funcţie de programul ales.

Pentru autoclavele care nu au sistem de înregistrare automată a ciclului de sterilizare, pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmăreşte pe panoul de comandă şi se notează temperatura şi presiunea atinsă pentru fiecare fază a ciclului. În această situaţie este obligatoriu să se folosească indicatori biologici (bacteriologici).

b) Se verifică vizual integritatea pachetelor ambalate în hârtie specială sau pungi hârtieplastic. Se închide imediat colierul casoletelor.

b) Se verifică indicatorii fizico-chimici de eficienţă ai sterilizării:- virarea culorii benzilor adezive cu indicator fîzico-chimic de

lipite pe cutii,casolete, pachetele ambalate în hârtie specială sau imprimate pe punga hârtie plastic.

- virarea culorii la indicatorii "integratori" plasaţi în interiorul

66

fiecărui pachet sauîntr-un pacheţel-test în fiecare coş verificându-se temperatura, timpul şi saturaţiavaporilor:

Se poate verifica pentru materialele ambalate în pungi hârtie plastic prin transparenţa plasticului.

Pentru materialele ambalate în cutii metalice verificarea se face prin verificarea pacheţelui-test ataşat la fiecare coş.

În situaţia în care virajul nu s-a realizat, materialul se consideră nesterilizat şi nu se utilizează.

d) Se efectuează controlul umidităţii textilelor.Atunci când la autoclavă se sterilizează textile, se utilizează o

casoletă-test care se plasează între celelalte casolete în mijlocul încărcăturii.Casoleta-test se pregăteşte astfel: în funcţie de dimensiunea acesteia

se realizează o încărcătură cu textile şi se plasează teste de tifon împăturit cu o greutate de cea. 20 g în casoletă în poziţiile: sub capac, la mijloc şi la fund, pe axul casoletei. Testele se cântăresc la balanţa electronică înainte de a fi puse în casolete şi după scoaterea de la sterilizare din autoclavă.

Diferenţa de greutate exprimată în procent reprezintă creşterea umidităţii textilelor în cele trei puncte investigate.

Pentru aparatele Ia care uscarea se realizează în condiţii bune, testele, indiferent de poziţia lor în casoletă indică valori sub 5% (pentru autoclavele româneşti) sau 1% (pentru noile tipuri de autoclave). în caz că această normă de umiditate este depăşită este obligatorie verificarea funcţionării autoclavei.

e) Filtrul de la supapa de admisie a aerului atmosferic se schimbă după recomandărileproducătorului aparatului.

Sunt de preferat filtrele de unică utilizare. Eficienţa filtrului poate fi de 99,998% pentru particule de ordinul de mărime 0,3 (0,0003 mm).

Nu se permite funcţionarea autoclavelor fără filtru sau cu filtru carbonizat.f) Cutiile, casoletele, coşurile, navetele cu pachetele sterilizate se

etichetează (banderolează) notându-se data, ora, sterilizatorul cu abur sub presiune la care s-a efectuat sterilizarea, persoana care a efectuat sterilizarea.

g) Notaţi în caietul de sterilizare: data. numărul autoclavei atunci când sunt mai multe,conţinutul pachetelor din şarjă şi numărul lor, numărul şarjei, temperatura şi presiunea la care s-a efectuat sterilizarea, ora de începere şi de încheiere a ciclului (durata), rezultatele indicatorilor fizico-chimici, semnătura persoanei responsabilizate cu sterilizarea şi care eliberează materialul steril; se ataşează diagrama ciclului de sterilizare (acolo unde se efectuează înregistrarea automată), rezultatul testului Bowie&Dick, observaţii, data la care s-a efectuat întreţinerea şi verificarea aparatului.

Verificarea calităţii penetrării aburuluiSe realizează zilnic, înainte de efectuarea primei sterilizări, cu ajutorul

testului Bowie & Dick pentru verificarea calităţii penetrării aburului.

67

Se confecţionează un pachet - test compus din prosoape de bumbac de 30/30 cm, care se pun unul peste altul realizând o înălţime de 27,5 cm; în mijlocul acestora se plasează hârtia test Bowie & Dick de aceeaşi dimensiune cu prosopul (care are imprimat un model geometric). Se ambalează etanş într-un câmp operator, se închide cu bandă adezivă cu indicator chimic de virare a culorii.

Pachetul - test astfel confecţionat se plasează singur în mijlocul incintei autoclavei.Se realizează un ciclu de sterilizare complet (cu pre şi postvacuumare) la

temperatura de 134°C, timp de 3,5 minute.

La sfârşitul ciclului complet de sterilizare se extrage din pachet testul şi se interpretează rezultatul. Dacă ciclul a fost eficient (absenţa aerului rezidual sau a pungilor de aer) schimbarea culorii modelului geometric imprimat este uniformă. Dacă penetrarea aburului nu a fost uniformă, au existat pungi de aer, culoarea benzilor este neuniformă (apar pete mai clare). în această situaţie sterilizarea nu a fost eficientă, sterilizatorul nu trebuie utilizat şi se apelează la tehnician pentru verificare.

Testul Bowie & Dick se comercializează sub forma foi imprimate sau de pachete test gata confecţionate de diferiţi producători.

Testul Bowie & Dick trebuie utilizat:- zilnic, dacă ia autoclavă se sterilizează textile- cel puţin o dată pe săptămână la autoclavele care sterilizează instrumentar- după fiecare reparaţie a autoclavei.

Indicatori biologici pentru controlul eficacităţii sterilizăriiSunt admişi indicatorii biologici cu forme diferite de condiţionare:

Indicatori biologici cu Bacillus stearothermophylus impregnaţi pe suporţi debumbac sub formă de peticele sau fire de aţă în concentraţii de 106 UFC.

Aceştia se pun în interiorul unei cutii-test. Cutia-test se introduce în autoclavă odată cu materialul de sterilizat şi se realizează ciclul complet de sterilizare. La sfârşitul ciclului, indicatorul biologic este trimis la laborator, unde este extras, însămânţat şi incubat; citirea se face la 7 zile.

Indicatori biologici cu Bacillus stearothermophyllus impregnaţi pe suport şicondiţionat împreună cu mediul de cultură înfiolat. La sfârşitul ciclului se sparge fiola prin presiune asupra tubului exterior şi se incubează. Citirea se face la 24 sau 48 ore.

Se recomandă citirea cu atenţie a prospectului şi respectarea recomandărilor producătorului.

Controlul bacteriologic al sterilizării la autoclavă cu indicator tip "Stearotest 120". Pentru controlul sterilizării la autoclavă la temperatura de 120'C cu o durată de 30 minute, se pot utiliza produse tip "Stearotest 120" .

Acest produs este o suspensie de spori de Bacillus stearothermophyllus în soluţie nutritivă, cu indicator de pH. Conţinutul fiolelor de "Stearotest 120" este limpede de culoare violet.

68

Mod de utilizare:a) fiolele de tip"Stearotest 120" se introduc în autoclavă la diferite niveluri printre dispozitivele medicale şi materialele supuse sterilizării la 120°C. Se efectuează sterilizarea la parametri indicaţi de către producător (de ex.î20"C, timp de 30 min); b)după sterilizare fiolele sunt aşezate într-un incubator de 56°C c) citirea rezultatelor:

-menţinerea aspectului (culoare, transparenţă) nemodificat arată o sterilizare corectă;-virajul la galben al indicatorului de pH şi o uşoară opalescenţă a

conţinutului indică o sterilizare sub parametrii de eficienţă optimă (au rămas spori viabili s-au cultivat şi au modificat aspectul produsului).

Produsul tip "Stearotest 120" nu este indicat pentru controlul sterilizării la autoclavă la temperaturi mai mari de 120°C

Modificarea culorii violet a produsului la nuanţe de violet roşcat până la galben, chiar la scoaterea fiolelor din autoclavă, indică depăşirea temperaturii de 120°C. Această modificare de culoare se datorează degradării chimice a substratului din cauza temperaturii ridicate. Asemenea fiole nu mai este necesar să fie incubate, deoarece sporii din fiolă au fost distruşi.

Durata menţinerii sterilităţiiDurata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în cutii metalice

perforate sau casolete cu colier este de 24 de ore de la sterilizare cu condiţia menţinem cutiilor, casoletelor închise.

Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în pungi hârtie-plastic sudate este de 2 luni de la sterilizare, cu condiţia menţinerii integrităţii ambalajului.

Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în hârtie specială (ambalaj în două straturi de hârtie, fără soluţii de continuitate) este de 1 lună de la sterilizare.

Evaluarea eficacităţii sterilizării:Pentru fiecare ciclu:Pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmăreşte pe

panoul de comandă şi se notează temperatura şi presiunea atinsă pentru fiecare fază a ciclului sau se analizează diagrama.Se citeşte virarea culorii indicatorului pentru temperatură de pe banda adeziva (ex. 3M).

Se citeşte virarea culorii indicatorului "integrator" pentru sterilizatorul cu abur sub presiune, care controlează timpul, temperatura şi saturaţia vaporilor.

Zilnic: Se controlează calitatea penetrării aburului cu ajutorai testului Bowie

& Dick.Controlul cu indicator biologic (Bacilius stearothermophyllus) pentru

autoclavele din staţiile centrale de sterilizare sau pentru autoclavele care nu sunt echipate cu dispozitiv automat de înregistrare (diagrama).

Se controlează calitatea penetrării aburului cu ajutorul testului Bowie & Dick.

Întreţinerea (mentenanţa) autoclavelor

69

Cu periodicitatea recomandată de producătorul aparatului se efectuează de către tehnician autorizat verificarea funcţionării acestuia.

Orice defecţiune apărută la autoclavă necesită intervenţia tehnicianului autorizat. După intervenţia pe aparat se efectuează:

-verificarea parametrilor aparatului urmărind înregistrările de temperatură şipresiune (pe panoului frontal sau diagramă)

- testul Bowie&Dick pentru verificarea calităţii penetrării aburului- controlul umidităţii textilelor.În toate staţiile centrale de sterilizare sau punctele de sterilizare

echipate custerilizatoare cu abur sub presiune:

- La amplasarea, dotarea, exploatarea, întreţinerea, verificarea şi repararea aparatelor, utilajelor şi instalaţiilor de sterilizare se vor respecta şi prescripţiile tehnice ISCIR C 1-85, instrucţiunile producătorului, măsurile de electro-securitate în vigoare, precum şi prevederile de prevenire şi stingere a incendiilor.

- Vor fi utilizate numai aparate autorizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

- La fiecare loc de muncă se vor elabora şi afişa instrucţiuni tehnice specifice privind exploatarea aparatelor, precum şi masurile ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi sau dereglări.

-Asistenta medicală responsabilizată cu sterilizarea va fi instruită şi acreditată (autorizată) să lucreze cu vase sub presiune.

CONDIŢII DE MENŢINERE A STERILITĂŢII MATERIALULUI STERILIZAT

Instrumentar / material textil /obiecte din cauciuc (sonde, etc.) / recipienteambalate în pungi hârtie plastic sau hârtie specială.

70

Coşurile / navetele metalice cu pungile hârtie plastic sau pachetele ambalate in hârtie specială sterilizate se depozitează ca atare în dulapurile pentru material steni.

Nu se vor scoate pungile hârtie plastic sau pachetele ambalate în hârtie speciala cu material sterilizat din coşuri/navete decât în momentul utilizării lor.

Orice manipulare în plus a pungilor hârtie plastic sau pachetelor ambalate ui hârtie specială cu material sterilizat creează condiţii de contaminare chiar dacă punga / hârtia rămâne in aparenţă intactă.

Pungile hârtie plastic sau pachete ambalate în hârtie specială cu material sterilizat care prezintă soluţii de continuitate (dezlipite, rupte, înţepate) sunt nesterile şi ca atare materialul va Ii reambalat şi resterilizat.

Material textil, obiecte din cauciuc (mănuşi, sonde, etc.) / recipiente ambalate în cutii metalice perforate sau casolete cu colier.

Conţinutul cutiilor metalice perforate sau casoletelor cu colier poate suferi o contaminare din momentul scoaterii lor din sterilizatorul cu abur sub presiune, pentru că ele nu sunt perfect etanşe.

Orice deformare a cutiei / casoletei creează condiţii de contaminare a conţi numărului prin neetanşeitate.

Pentru diminuarea riscului de contaminare a materialului steril, acesta va fi manipulat cat mai puţin şi stocat în dulapuri special destinate depozitării materialului steril, întreţinute în perfectă stare de curăţenie.

Responsabili: - Asistenta medicală responsabilă cu pregătirea instrumentarului, sticlăriei, etc. in vederea sterilizării.

- Asistenta medicală responsabilă cu sterilizarea, instruită şi acreditata pentru realizarea sterilizării la pupinel, sterilizatorul cu abur sub presiune, sterilizatorul cu oxid de etilena, sterilizatorul cu abur şi formaldehidă la temperaturi joase şi presiune subatmosferică.

71

CONTROLUL MEDICAL PERIODIC CONFORM ORD. MMSS NR.508/2002 SI MSF NR.933/2002

A. Personalul din sectorul alimentar (bloc alimentar, magazie de alimente , bucătărie dietetica sau de lapte, oficii alimentare)

1.examen clinic general - semestrial -cu atenţie pentru tegumente2.radiografie pulmonara seriata-anual3.examen coprobacteriologic — anual sem. II (iulie)4. exudat nazofaringian -anual în sezonul cald trim. III5. examen coproparazitologic – annual

B. Persoanalul medico-sanitar din unităţile spitaliceşti - ambulatoriul de specialitate

1. ex. clinic general — anual2. radiografie pulmonară , seriata - anual3. test pentru depistarea Ag. HBs , Ac HVC , Ag. HIV ( la indicaţia ) –

annualC.Personalul elementar de ingrijire , care asigurS curatenia inclusiv

manipularea deseurilor: apa, canalizare 1. ex. clinic general - semestrial2. radioscopie pulmonara- anual3. ex. coprobacteriologic- semestrial (trim. II si III)

D.Personalul din Farmacii 1. ex clinic general-anual

3. radiografie pulmonara seriată-anualE. Frizerie

1. examen clinic general - semestrial -cu atenţie pentru tegumente

2. radioscopie pulmonara - anual3. test pentru depistarea Ag. HBs , Ac HVC , Ag. HIV (la

indicaţia ) - anual

F. Personalul sanitar din unităţile de dializă 1. exudat faringian - lunar

2. prezenta Ag. HBs , Ac. Anti-HBs , ac. Anti HC, RBW, ex. de urina §i transaminaze - semestrial 3. opţional Ac anti HIV , radioscopie cord- pulmonar 4. personalul de sex feminin este obligat sa facă un examen ginecologic si de secreţie vaginala la 3-6 luni

Toate rezultatele vor fi trecute in carnetul de sănătate

72

NOTĂ:- radiografia pulmonara seriata se face la MRF- radioscopia pulmonara se face la serviciul radiologic al unităţii

examenul coprobacteriologic, coproparazitologic şi exudat nazo-faringian se face in laboratorul de bacteriologie al unităţii.Ex. clinic general se face la medicul de familie sau la medicul personal al unităţii

CONTRAINDICAŢII RELATIVE:

- afecţiunile dermatologice transmisibile acute - pers. cu aceste boli sunt eliminate temporar de la locul de munca până la vindecarea completă

- boli infecto-contagioase in evoluţie până la vindecare inclusiv starea de purtător până la sterilizare.- persoanele depistate cu leziuni pleuro-pulmonare pe radiografia pulmonară posteroanterioară vor fi îndrumate către unitatea TBC pentru tratament de specialitate- persoanele cu reacţie serologica pentru lues pozitiva , pot fi menţinute în activitate numai cu avizul medicului specialist dermato-venerolog- ex. coprobact. umăreşte depistarea stării de purtător - Shigella, salmonella, vibrion holeric, purtătorii acestor germeni vor efectua tratam. specific şi îşi vor putea relua activitatea la locul lor de muncă numai după efectuarea a 3 coproculturi succesive care s-au dovedit a fi negative .prima din seria celor 3 coprocult. Se recoltează la 24 h de la terminarea tratam., iar următoarele 2 la 72 de ore . In cazul in care după serii de tratam . persoana continuă să fie purtătoare de salmonella sau shigella se impune schimbarea locului de munca, purtătorul putând fi repartizat la alt loc de munca fără risc de producere de epidemii.- examenul coprobac. pentru cercetarea vibrionului holeric se face in lab. DSP- angajaţii vor efectua ex. coprobact ori de câte ori prezintă tulburări digestive acute.- personalul din sectorul alimentar vor declara şefilor de sector următoarele simptome : febra, diaree , vărsături, icter, amigdalita, furuncule, panariţii, plăgi ale mâinilor, infecţii ale pielii, supuraţii. Acest personal va fi îndrumat către medicul personalului la apariţia acestor fenomene şi a oricărei stări de boală .Reprimirea la locul de munca se face de şefa de sector pe baza avizului scris al medicului !a care a fost trimis de aviz care se notează în carnetul de sănătate al angajatului.

73

ASISTENT MEDICAL

Documents

Transcript of ASISTENT MEDICAL