Agricultura și piața produselor alimentare ecologice din România

evoluție și perspective - sector marcat de oportunități sau

amenințări în contextul economic actual?

Asistent Drd.Monica Burcă-Voicu

Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș Bolyai,

Cluj-Napoca, România

Introducere

Scopul principal al acestei prezentări este acela de a scoate în evidența principalele oportunități și provocări ale agriculturii, agriculturii ecoloologice cu precădere, precum și ale sectorului agro-alimentar din România.

Voi încerca deasemenea, să prezint, cele mai importante principii ce redefinesc noțiunea de “calitate” cu privire la produsele alimentare, redefinire care trebuie evaluată astăzi în strânsă legătură cu termenul “organic”.

În final, ca rezultat, voi încerca să ilustrez prin intermediul unei analize SWOT

- criteriile de atractivitate ale sectorului agricol și implicit ale agriculturii ecologice din România- importanța produselor agricole ecologicecu scopul de a susține creșterea nivelului de dezvoltare și competitivitate al agriculturii ecologice precum și al sectorului agro-alimentar din România.

Date generale privind agricultura românească

aproape 89% din teritoriul României este situat în zone rurale;

aproximativ 47,3% din numărul total al populației (în jur de 10 milioane de persoane) locuiesc în aceste regiuni;

economia rurală românească întâmpină o serie de probleme precum:– preponderența agriculturii de subzistență;– producție destinată în mare parte autoconsumului; – numar mare de persoane angajate cu ziua sau care muncesc la negru; – comercializarea problematică a produselor agro-alimentare românești;– fortă de muncă excesivă implicată în agricultură și care ar trebui

absorbită în alte sectoare colaterale; - pentru a putea facilita acest deziderat ar trebui să încercăm să stimulăm dezvoltarea de activități economice alternative precum și de surse alternative de venit în zonele rurale;

Structura actuală a terenurilor (foarte fragmentate) precum și dimensiunea redusă a fermelor nu reprezintă criterii pozitive, favorabile pentru stimularea unei piețe cu adevărat competitive în acest sector.

Total <5 ha 5-<20 ha 20-<50ha 50-<100ha >=100ha

EU-27 7816.0 3921.0 2405.7 808.3 393.4 287.6 ROMÂNIA 1 236.0 918.2 289.6 14.9 4.6 8.6

Table 1. Numărul operatorilor din agricultură clasificați în funcție de mărimea suprafețelor cultivate, 2006

Source: Eurostat, (2007), [http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-ED-07-002/EN/KS-ED-07-002-EN.PDF];

EU 27 –numărul fermelor ce depășesc 20 ha reprezintă 19 %, în comparație cu situația din România unde reprezintă doar 2.27 procente.

nivelul scăzut de performanță și nivelul scăzut de profitabilitate ale sectorului terțiar românesc au contribuit la creșterea nivelului de sărăcie al zonelor rurale românești.

poziția pe care o ocupă astăzi România în cadrul pieței produselor alimentare ca parte a Pieței Interne Europene are un impact major asupra factorilor de producție (muncă, pământ și capital) ridicând nivelul costurilor pentru fermieri.

încă slaba infrastructură existentă la nivelul regiunilor rurale.

În 1961 Johnstone and Mellor au enumerat cinci contribuții pe care agricultura le aduce creșterii economice și diversificării [1]

• creșterea aprovizionării cu alimente pentru economia internă și sectorul non -agricol,

• sporește câștigurile din schimburile valutare,

• realocă forța de muncă în sectoare non-agricole,

• crește veniturile fiscale și transferul de economii,

• crește cererea în mediul rural pentru produsele non-alimentare

- [1] Southgate, D, Graham, D.H., Tweeten, L., (2007), pp.155-156;

- Astăzi, este imperios necesar să includem ca determinanți pentru consumul de produse alimentare (pe lânga indicatori demografici precum creșterea populației) factori ca:

• venituri în creștere/scădere• nivel ridicat al standardului de viață, factori ce afectează nu doar cantitatea dar mai ales calitatea produselor

comercializate

De ce termenul “organic” este atât de popular astăzi?

• accentul se axează tot mai mult pe calitate și nu pe cantitate• definiția noțiunii de “calitate” cu referire la produsele alimentare și agricultură, poate și trebuie să fie analizată în strânsă legătură cu termenul “organic”.

• acest lucru inseamnă că întreaga definiție trebuie să țină cont de îmbunătățirea “calității vieții” în strânsă legătură cu factori precum:

- managementul calității totale, - standarde și reglementări armonizate, - satisfacția consumatorilor si preferintele acestora, - protecția mediului, - siguranța alimentară, - bunăstarea animalelor, etc.

Când vorbim despre produse agro-alimentare ecologice, în general, ne referim la produsel nutritive obținute prin respectarea ecosistemului natural şi diversitatea sa, pe parcursul întregul proces de la producători până la consumatorii finali care folosesc numai ingrașăminte naturale, şi mijloace care să ţină seama de impactul tehnologiilor asupra mediului înconjurător.

Agricultura ecologică în câteva cifre[2]

Întreaga suprafață cultivată în agricultura ecologică în anul 2009 atingea 37,2 milioane de hectare manageriate în sistem organic la nivel global de un număr de 1,8 milioane producători.

Primele locuri în clasamentul internațional al țărilor cu cea mai mare suprafața cultivată ecologic sunt ocupate de Australia, urmată de Argentina și Statele Unite.

La sfârșitul anului 2009, suprafața de teren cultivată în agricultura ecologică a crescut cu 2 milioane de hectare (însemnând o creștere cu 6 procente față de anul anterior).

Cea mai rapidă creștere a fost înregistrată în Europa – aproape un milion de hectare. La nivel global, țările cu cele mai rapide creşteri au fost Argentina, Turcia și Spania.

Cea mai mare piață pentru produsele ecologice a fost înregistrată în Statele Unite (17 835 milioane Euro), Germania (5 800 milioane euro) și Franța (3 041 milioane euro), Marea Britanie și Italia.

Cel mai mare consum pe cap de locuitor la nivelul acestei categorii de produse s-a înregistrat în Danemarca (139euro/an), Elveţia (132 euro/an), şi Austria (104 euro/an).

[2] Willer, H., Kilcher, L., (2011)

Cererea consumatorilor pentru această categorie de produse se concentrează în principal la nivelul economiilor dezvoltate și acest lucru poate să fie explicat în principal prin intermediul a doi factori :

prețurile “premium” folosite pentru comercializarea produselor alimentare ecologice, în strânsă legătură cu puterea de cumpărare a consumatorilor din aceste regiuni;

nivelul de educație și informare cu privire la avantajele consumului de produse ecologice (siguranță alimentară, protecția mediului, sănătate, etc.); Dacă am încerca să definim consumatorul tipic de produse organice, pe baza celor menționate anterior, vom identifica următoarele caracteristici:

Localizarea: regiuni urbane, în pondere majoritară fiind localizați în orase mari;

Comportamentul consumatorului: alegerea se bazează pe calitate, proveniență, metode de producție;

Factori demografici: nivel ridicat de educație, studii superioare, cu standarde sociale mediu-ridicate, vîrsta cuprinsă între 25-45 ani;

Putere de cumpărare: nivel mediu și ridicat al veniturilor, nivel ridicat al puterii de cumpărare;

România și agricultura ecologică

România înregistrază una dintre cele mai mari oportunități în acest domeniu datorită urmatoarelor caracteristici:

- solul este mare parte “odihnit” , - în multe regiuni, relativ “curat”, câștigând în acest fel un important avantaj competitiv

echivalând între 6 până la 8 ani (echivalentul perioadei de conversie necesare pentru a elimina rezidurile chimice și fertilizatorii) în comparanție cu multe zone la nivelul Uniunii Europene.

cererea pentru această caregorie de roduse este în creștere atât la nivel intern cît și la export

vânzările totale de produse BIO în România ajung la aproximativ 10 milioane de euro, ceea ce reprezintă sub 1% din piața de retail și foarte puțin față de 5-6%, cât este media europeană

este adevărat că unul dintre motivele principale pentru care fermierii aleg acest tip de agricultură este legat de diferențele existente între prețul de vânzare al produselor alimentare convenționale și cele practicate pentru mărfurile similare ecologice și care așa cum este de așteptat sunt mai ridicate.

legat de acest subiect ar trebui să mai precizăm că procentul majoritar al productiei ecologice din România este destinat exportului spre zone în care prețurile sun mai ridicate decât la nivel intern.

Conform specialiștilor din piață în perioada următoare, produsele bio comercializate în România vor fi vândute în proporție de 60% în magazine organice, 30% în supermarketuri și 10% în alte magazine

Piaţa internă a produselor ecologice a înregistrat anual o creştere constantă de 20%, deşi consumul de produse ecologice reprezintă doar 1% din totalul alimentelor. Sursa: Agerpres

România exportă majoritatea produselor sale ecologice, de la miere la ulei, produse oleaginose şi fructe, în proporţie de peste 90%, către ţări din Europa, acolo unde sunt procesate pentru a fi comercializate ca produs finit.

Principalele destinaţii pentru export sunt Germania, Italia, Spania, Marea Britanie. În anul 2011, estimările Bio România arată exporturi de 200 de milioane de euro. Sursa: Agerpres

Suprafața totală a culturilor ecologice în România a crescut de peste 10 ori din anul 2000 până în prezent.

Piaţa românească de produse ecologice totalizează în prezent circa 80 de milioane de euro, în timp ce exporturile de astfel de produse sunt estimate la o valoare de 200 de milioane de euro pentru 2011, de două ori mai mare decât în 2010. [3]

[3] Voinea, O., România exportă produse eco de 80 mil. euro , 2011, accesat în februarie 2011 la dresa [http://www.piata-bio.ro/presa-bio.php?&u=www.curentul.ro/2012/index.php/2012021768826/Economic-financiar/Romania-exporta-produse-eco-de-80-mil-euro.html]

Figure 2. Dinamica suprafețelor cultivate în agricultura ecologică în România (Source: MAPDR)

45605

294

65112

954

86454

1518

110014

1869

148033

3093

158825

45830

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

2006 2007 2008 2009 2010 *

Suprafaţa cultivata înagricultura ecologică,culturi pe teren arabil (ha)

Suprafaţa cultivata înagricultura ecologică,culturi permanente (ha)păşuni şi fâneţe

Suprafaţa cultivată înagricultura ecologică,culturi permanente (ha)livezi şi viţă de vie

Colectare din floraspontană (ha)

Figure 3. Numărul operatorilor înregistrați în agricultura ecologică în România (Source: MAPDR)

10253

3834

41913409

3228

3155

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

2006 2007 2008 2009 2010 * 2011

Număr operatoriînregistraţi în agriculturaecologică

La nivelul regiunii de N-V, ponderea principală o dețin terenurile agricole (între 49,4% în Maramureș și 71,9% în Satu Mare)

- ponderea populaţiei rurale în totalul pulaţiei este de de 47,2%

- la nivelul regiunii de N-V totalul exploataților agricole însumează 1807 mii ha, 13,59% din nivelul acestora la scară națională. (Sursa: INSSE – recensământ agricol 2010)

- în județul Satu-Mare spre exemplu, suprafața totală ocupată de culturi ecologice în anul 2006 a fost de 725 ha;

- din totalul de 9570 de operatori înregistrați în agricultura ecologică: Bistrița-Năsăud deținea 2350, Sălajul 252, Clujul 149, Maramureșul 78, Satu –Mare 31 si Bihorul 30.În total sunt la ecest nivel înregistrați 2890 operatori – 30% din numarul total înregistrat în România

Puncte forte

Pentru întreg sectorul agricol cererea în creștere a consumatorilor; aproximativ 21 milioane de locuitori ceea ce înscrie România ca una dintre cele mai mari

piețe la nivelul Europei Centrale și de Est; România este membră a Uniunii Europene din ianuarie 2007 ; deține terenuri agricole fertile; Legislație armonizată cu cea a Uniunii Europene politică fiscal competitivă: 16% cotă unică

Pentru agricultura ecologică utilizarea fertilizatorilor chimici este mai redusă decât valorile medii utilizate la nivelul UE; în multe regiuni terenurile sunt relativ curate, generând un avantaj competitiv; cererea consumatorilor de produse ecologice este în crestere atat la nivelul pieței interne

cât și la nivelul celei externe

Analiza SWOT

Puncte slabe

Pentru întreg sectorul agricol existența încă a un sistem legislativ destul de instabil și incoerent; lipsa infrastructurii fizice și sociale; fragmentarea încă mare a terenurilor lipsa unui support tehnologic modern; preponderența agriculturii de subzistență și a producției destinate

autoconsumului. TVA de 24% pentru produsele alimentare

Pentru agricultura ecologică cantitățile încă reduse de produse ecologice obținute prin comparație cu cele

convenționale; costuri ridicate și proceduri îndelungate necesare pentru acreditare; existența încă a unor probleme legislative în ceea ce priveste marketingul și

comercializarea produselor organice;

Oportunități

Pentru întreg sectorul agricol cererea în creștere pentru cursuri de pregătire în zonele rurale; accesul la fondurile UE; deschiderea spre comerț;

Pentru agricultura ecologică cea mai mare parte a producției este destinată exportului; costul factorilor de ptoducție este încă mai scăzut decât cel la nivelul țărilor de

proveniență a investițiilor; o piață relativ tânără cu multe posibilităti de extindere cererea în creștere pentru produse alimentare sănătoase

Amenințări

Pentru întreg sectorul agricol

performanțe scăzute și nivel redus de profitabilitate; existența unor regiuni ce înregistrează nivele ridicate de sărăcie; dependența ridicată față de factorii de mediu

Pentru agricultura ecologică

Legislație încă insuficientă pentru a asigura trasabilitatea și autenticitatea produselor BIO;

majoritatea consumatorilor români nu au o percepție corectă referitor la ceea ce definește un produs organic;

Concluzii

Intensificarea sectorului agriculturii ecologice este un deziderat necesar a fi îndeplinit pentru atingerea nivelului dorit de siguranță alimentară.

Pentru a putea vorbi în viitorul apropiat de un sector agricol competitiv în România este foarte important să:

-asigurăm suportul financiar suplimentar necesar pentru a dezvolta infrastructura rurală și a atrage totodată investiții străine în acest domeniu.

-reușim ridicarea nivelului de dezvoltare și competitivitate a sectorului agro-alimentar prin:

- modernizarea tehnologiilor de producție- o mai bună facilitare a accesului produselor agro-alimentare pentru destinațiile de export- o mai bună informare și un acces mai facil la fondurile UE

Bibliografic References Abando, L., Rohner-Thielen, E., (2007) - Different organic farming patterns within EU-25. An

overview of the current situation, Eurostat, Luxemburg, retrieved in September 2007 from: [http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-07-069/EN/KS-SF-07-069-EN.PDF];

Agentia Romana pentru Investitii Straine (2006) – The top of foreign direct investments in Romania, retrieved in September 2007 from: [http://www.arisinvest.ro/level1.asp?ID=199&LID=2];

Agentia Romana pentru Investitii Straine, (2006) – Raport anual 2006, retrieved in September 2007 from: [http://www.arisinvest.ro/assets/pdf/raport2006_ro.pdf];

Dimitri, C., Oberholtzer, L., (2006) - EU and U.S. Organic Markets Face Strong Demand Under Different Policies, february, Amber Wave, retrieved in September 07 from: [http://www.ers.usda.gov/AmberWaves/February06/Features/feature1.htm];

Dumitru, M., Diminescu, D., Lazea, V., (2004) – Dezvoltarea rurala si reforma agriculturii, CRPE, Bucuresti, retrieved in September 2007 from the address: [http://www.cerope.ro/pub/study54ro.htm];

Eurostat, (2007) – Agriculture. Main statistics 2005-2006, Statistical Office of the European Communities, Luxembourg, retrieved in September 2007 from: [http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-ED-07-002/EN/KS-ED-07-002-EN.PDF];

Greene, C., (2007) - Data Track the Expansion of International and U.S. Organic Farming, September, Amber Wave, retrieved in September 2007 from: [http://www.ers.usda.gov/AmberWaves/September07/DataFeature/]

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, retrieved in august, 2005 from: [http://www.mapam.ro/pages/page.php?self=01&sub=0101&tz=010104 &lang=2];

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, retrieved in september, 2007 from: [http://www.maap.ro/pages/page.php?self=01&sub=0107&tz=010710&lang=2];

ONRCE – Sinteza statistica a datelor din registrul central al al comertului la 31 iulie 2007. date provizorii, nr.111, retrieved in September 2007 from: [http://www.onrc.ro/statistici/is_iulie_2007.pdf];

Southgate, D, Graham, D.H., Tweeten, L., (2007) – The World food Economy, Blackwell Publishing, Oxford, UK;

Vincze, M., Kölcsey, A., (2007) - The main bottlenecks of the rural technology transfer in Romania, paper prepared for presentation at the 104th (joint) EAAE-IAAE Seminar Agricultural Economics and Transition: „What was expected, what we observed, the lessons learned." Corvinus University of Budapest, Hungary. September 6-8; retrieved in September 2007 from the address: [http://web.uni-corvinus.hu/agrar/Pages/Contributed/VINCZE-KOLCSEY.pdf]

Willer, H., Kilcher, L., (2011) - The World of Organic Agriculture 2011: Key Results 2011, IFOAM, Bonn, Germany & Research Institute of Organic Agriculture FiBL, Switzerland, retrieved in September 2007 from: [http://www.organic-world.net/yearbook-2011-key-results.html];

Va mulțumesc pentru atenție!