INTRODUCERE Cursul de Asisten a social a persoanelor n dificultate este o component de formare ini ial a studen ilor cu specializarea psihopedagogie special . Cursul reprezint o abordare foarte sintetic a domeniului i are ca obiective: - S prezinte obiectul de studiu, un scurt istoric i conceptele de baz ale asisten ei sociale; - S ofere cunoa terea unor teorii si strategii metodologice importante n asisten a social ; - S familiarizeze studen ii cu problema social beneficiarii asisten ei sociale; - S prezinte pe scurt cadrul legislativ i administrativ al asisten ei sociale n Romnia; - S analizeze succint con inutul asisten ei sociale (n principal presta iile i serviciile sociale); - S familiarizeze studen ii cu personalul din domeniul asisten ei sociale asistentul social si alte categorii de personal. i

8

CAPITOLUL I - Obiectul de studiu, scurt istoric i conceptele de baz ale asisten ei socialeStructura Obiectul de studiu i cmpul de ac iune Scurt istoric al asisten ei sociale Concepte de baz ale asisten ei sociale 1.1 Obiectul de studiu i cmpul de ac iune

n prezent asisten a social , ca domeniu teoretic de formare i domeniu de ac iune social reprezint o necesitate recunoscut de majoritatea guvernelor lumii, un serviciu social important pentru dezvoltarea comunitara, al turi de s n tate, educa ie i protec ie social . Definirea domeniului i a grani elor asisten ei sociale nu este simpl , fiind un domeniu teoretic mai recent. Exist conexiuni dar i suprapuneri cu sociologia, protec ia social , psihologia, medicina, antropologia etc. O compara ie dintre felul de a ac iona al sociologului i asistentului social poate fi relevant n ncercarea de a surprinde specificitatea fiec ruia: In timp ce sociologii pun ntreb ri, asistentii 9

sociali trebuie sa se comporte ca si cum ar cunoaste raspunsurile (Davies, 1992). Potrivit legislatiei din Romania (legea nr. 705 din 2001, art.2) asistenta sociala reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane. Intr-o definitie asem n toare dar mai ampl , Elena Zmafir (1999) evidentiaz c problemele, dificultatile care solicita asistenta sociala pot fi ale unor persoane, grupuri sau comunitati, iar motivele acestora pot fi de natur economic , sociocultural , biologica sau psihologic . Dup Doru Buzducea (2005) paradigma asistentei sociale contine trei elemente structurale, de baza: asistentul social, persoana asistata si mediul social. Misiunea asistentului social este de a interveni atunci cand anumite persoane se confrunta cu probleme, dificultati, lipsuri. Asistentul social trebuie sa participe la rezolvarea problemelor sociale comunitare, n asigurarea unui minim decent de viata i n asigurarea cre terii calit ii vie ii grupurilor sociale vulnerabile.

10

Conceptul de ingrijire este considerat a fi inima asistentei sociale, deoarece astfel asistentul social contribuie la vindecarea societatii in ansamblu, prin terapie sociala, consiliere etc dar i prin schimbare i reforma social . Persoana asistat Lumea nu este perfecta. In lume exista multe traume, discriminari, multi oameni exclusi social, multa durere si suferinta. Persoanele si/sau grupurile respective reclam cu necesitate interventia de asistenta sociala. Dreptul de a beneficia de asistenta sociala este unul universal, al tuturor oamenilor si se acorda potrivit legislatiei fiecarei tari. In Romania au dreptul la asistenta sociala, in conditiile legii, toti cetatenii romani cu domiciliul in Romania, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala (Legea nr.705/2001, art.10). Ca obiective ale interventiilor de asistenta sociala, n raport cu mediul social se pot distinge: schimbarea sociala prin ajutarea clientilor sa functioneze la parametri normali din punct de vedere social; rezolvarea de probleme sociale la nivel comunitar; reducerea saraciei; 11

-

realizarea incluziunii sociale, eliminarea formelor de

discriminare la nivel comunitar etc. Din perspectiva mediului social sunt importante cateva elemente, in functie de care un mediu social este mai favorabil sau mai putin favorabil dezvoltarii programelor de asistenta sociala: gradul de dezvoltare a societatii; ideologia pe care se bazeaza guvernele; vointa politica si gradul de asumare a responsabilitatilor.

1.2 Scurt istoric al asistentei sociale In lume multa vreme asistenta sociala s-a realizat pe baze empirice. Este foarte cunoscut grija civilizatiei aztece pentru orfani si persoane cu handicap. Civilizatia hindu proteja grupurile vulnerabile si aflate in nevoie. In timpul mp ratului cre tin Constantin cel Mare s-au creat primele institutii de asistenta sociala pentru copii si tineri abandonati, femei vaduve, batrani si saraci. Multa vreme activitatile de asistenta sociala s-au dezvoltat pe langa institutiile religioase. Treptat au devenit o ocupatie, au dobndit apoi statutul de profesie si respectiv cel de stiinta a asistentei sociale. 12

Ca etapa cronologic , cei mai multi autori situeaza institutionalizarea asistentei sociale pe la inceputul secolului al XVII lea cand a aparut n Anglia Elisabethan Poor Law (1601), lege ce stabilea o taxa pentru saracie aplicata persoanelor care detineau pamant. Din banii adunati erau ajutati cei care se confruntau cu dificultati majore (persoane cu handicap sever, cu boli grave, copii abandonati de proprii parinti etc.). Evolutia asistentei sociale, ca domeniu de cunoastere si interventie structurata este relativ inegala. Exista tari cu o istorie recenta ca SUA dar care au sisteme dezvoltate de asistenta sociala. Exist ri europene cu o istorie indelungat (inclusiv Romania) dar care se afla nca la inceput de drum in ce priveste constructia (sau reconstruc ia) unui sistem de asistent sociala desi exista o anumit traditie, relativ empric . Pe la nceputul secolului trecut se punea nca intrebarea daca asistenta sociala este o profesie? (Flexner, 1915). Dezbaterile periodice ale unor organizatii si asociatii interesate de problem au contribuit la clarificarea, sedimentarea si imbogatirea unui corp de legitati, principii, teorii si metode proprii, care au consacrat profesia si stiinta asistentei sociale. Un rol important au jucat din acest punct de vedere incepand din anul 1956, National Association of Social Work (NASW) din 13

SUA, care a produs revizuiri si reformulari periodice ale definitiei si obiectivelor asistentei sociale. Una dintre cele mai recente definitii este realizata de International Federation of Social Work in anul 2000. In Romania (ca si in lume) asistenta sociala a aparut ca raspuns la nevoile si suferintele umane. Doru Buzducea face urmatoarea periodizare a activitatilor de asistenta sociala: a) perioada voievozilor si domnitorilor. Multi dintre domnitorii provinciilor romanesti au dezvoltat programe sociale, au construit diverse institutii pentru protejarea persoanelor vulnerabile. Erau ca si in lume activitati sociale empirice, initiative caritabile denumite adesea de asistenta a saraciei sau mizeriei. Sunt cunoscute in istorie astfel activitati legate de numele lui Radu Negru (1365) creator al unui sat special destinat oamenilor aflati in situatie de risc (de pilda nevazatori si schiopi), Negru Voda (care a infiintat doua calicii pentru persoane cu handicap), Stefan cel Mare care in 1480 a inceput colonizarea calicilor oferindu-le anumite servicii sociale. Matei Basarab a ctitorit in Tara Romaneasca asezaminte pentru protectia vaduvelor si orfanilor 14

minori (similare centrelor maternale din zilele noastre) iar Vlad Voievod (1524) a ocrotit saracii la Curtea de Arges, unde primeau locuinta, hrana, imbracaminte si bani. De remarcat ca domnitorii care au promovat asemenea initiative de protectie sociala nu au incurajat lenea si dependenta sociala. Este cunoscuta in acest sens o legenda despre Vlad Tepes care ar fi dat foc unei case in care erau ocrotiti oameni care simulau diverse handicapuri. b) Perioada moderna a asistentei sociale incepe in Romania odata cu aparitia primei legi de protectie pentru copil (1775) si infiintarea unor institutii de ocrotire pentru persoane in dificultate (fete-mame, saraci, bolnavi, persoane varstnice fara sprijin, persoane cu handicap fizic sau psihic. Masuri legislative consistente de asistenta sociala au fost luate in continuare odata aparitia Regulamentului Organic (1831) si mai ales dupa Unirea Principatelor Romane din 1859. c) Perioada contemporana, a secolului XX cunoaste la randul ei doua etape, relativ diferite. In prima parte a secolului XX, mai ales dupa Unirea de la 1918 asistenta sociala a atins in Romania o dezvoltare care din anumite puncte de vedere nu este egalata inca in prezent (reteaua de asistenta sociala din mediul rural). 15

In anul 1920 s-a infiintat Ministerul Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor Sociale, care avea o directie de asistenta sociala. Sub responsabilitatea comitetului judetean s-au constituit birouri judetene si comunale care coordonau asistenta sociala la nivel local. In 1929 s-a infiintat Scoala Superioara de Asistenta Sociala Principesa Ileana din Bucuresti. Prin Legea serviciului social din 1930 sau pus bazele unei retele teritoriale de servicii sociale comunitare (inclusiv in comune si sate). In perioada 1929-1936 a aparut revista Asistenta sociala traditie si necesitate, a carei aparitie s-a reluat abia in anul 2002, finantata initial de UNICEF. In anul 1936, sub coordonarea lui Dimitrie Gusti s-a infiintat Asociatia pentru progresul asistentei sociale. O alta asociatie de specialitate in acest sens a aparut abia in 1992 Asociatia Romana pentru Promovarea Asistentei Sociale condusa de Elena Zamfir devenita din 2003 Federatia Nationala a Asistentilor sociali din Romania. In perioada comunista se poate spune ca asistenta sociala aproape ca nu a existat. In anul 1952 invatamantul universitar de asistenta sociala (infiintat in 1929) a fost redus la nivel postliceal, care este apoi 16

desfiintat in 1969. Ideologia vremii, care a abolit asistenta sociala in Romania, s-a bazat pe premisa falsa ca statul comunist nu se confrunta cu probleme sociale. Reconstructia sistemului de asistenta sociala a inceput in 1990, prin infiintarea unor facultati de asistenta sociala in marile centre universitare (din 2005 si la Universitatea Ovidius din Constanta), ca si prin instituirea cadrului legislativ si admninistrativ necesar (dupa anul 2000). 1.3 Concepte de baz ale asisten ei sociale Actiunea social Asistentul social intervine in multiple situatii de criza sau de disfunctie sociala. Actiunea apare ca o succesiune de schimbari controlate de o fiinta umana, schimbaari a caror finalitate este producerea unor valori sau satisfacerea unor trebuinte. Evenimentele marcate de intentionalitate, de scop uman, poart numele de actiuni. Pentru a determina caracterul social al unei actiuni, utilizam urmatoarele criterii:

17

1. n actiunea sociala, persoanele implicate tin seama de prezenta, existenta sau de comportamentul altor personae, ntruct actiunea sociala se prezinta in primul rand ca o influenta reciproca intre actori sociali. 2. actiunea actorului trebuie sa aiba valoare de semnal, de simbol pentru ceilalti oameni. 3. actiunea sociala presupune intelegerea reciproca a asteptarilor actorilor sociali si orientarea compotamentului potrivit respectivelor asteptari. Max Weber considera ca actiunea umana este sociala in masura in care, prin faptul semnificatiei subiective pe care individual sau indivizii care actioneaza i-o ataseaza, tine seama de comportamentele altora si este afectata de aceasta in cursul ei. E. Durkheim, considera actiunea, sau faptul social ca fiind caracterizat prin exterioritate si prin capacitatea coercitiva, ca doua criterii obiective. Reunind mai multe criterii, de definire putem conchide ca actiunea sociala este orice maniera de a gandi, de a simti si de a actiona, a carei orientare este structurata potrivit unor modele colective, impartasite deci de catre membrii unei colectivitati umane (ROCHER, 1968, p.45)

18

Din perspectiva asistentei sociale, analiza actiunii sociale trebuie centrata pe doua elemente fundamentale, actorul social si modelele de actiune. Profesia cadru de asistent social tipuri si domenii diferite Asistentul social este un agent al schimbarii care actioneaza in contexte sociale complexe, el nu se limiteaza la un tip sau altul de ajutorare, ci concepe strategii combinate si la limita, integrate .La orizontul anilor 1990, se identificau aproximativ 10 profesii asistentiale, tianad seama de complexitatea campului social si a problemelor pe care incearca sa le resolve profesia cadru de asistent social. Aceste persoane rezolva probleme legate de sarcinile de natura sociala, educative, psihologica sau medico-sociala pe langa o populatie aflata in dificultate. In anii 90 puteam identifica peste 10 profesii asistentiale: 1. Puericultorii se ocupa de copiii din mediul spitalicesc si din alte institutii de protectie infantile 2. Consilierii in economie sociala si familiala 3. Delegatii la tutela, insarcinati cu aplicarea hotararilor judecatoresti privind prestatiile familiale in situatiile in care minorii sunt supusi unui tratament necorespunzator 19

(igiena defectuoasa, hrana insuficienta, abuzz de orice tip) 4. Asistentele familiale asigura efectuarea unor activitati menajere in familiile cu probleme deosebite, activitatea lor include si supravegherea copiilor 5. Animatorii socio-culturali desfasora activitati cultutrale, sportive si educationale in care sunt atrasi mai ales tinerii din medii defavorizate 6. Educatorii specializati pe diferite tipuri de actiuni pedagogice si psihologice recuperatorii 7. Educatoarele, in unele tari, profesia de educatoare pentru copiii de pana la 6 ani este inclusa in asistenta sociala, in Romania, educatoarele fac parte din cadrele didactice 8. Menajerele si ingrijitoarele pentru persoanele in varsta si pentru alte categorii de indivizi aflati in situatia de dependenta, in cazul acestor profesii nu exista o pregatire scolara speciala, ca pentru cele citate anterior 9. Asistentii sociali din diferite institutii (scoli, spitale, case de copii, penitenciare) 10. Asistentii de agentie sau serviciul social. 11. Asistentii maternali (substitut de parinti) 20

Statutul este inca ambiguu si se confunda cu alte profesii (Bocancea, Neamtu, 1999). Asistentii sociali practicieni au sesizat unele erori (tipice) de reprezentare sociala asupra lor, din partea clientilor si a populatiei, care sunt impoortant de cunoscut intrucat reprezinta anumite riscuri ale meseriei: - Asistentul social este un fel de semizeu, omnipotent si atotcunoscator (vezi modelul medical). - Asistentul social este sclavul persoanei asistate. - Asistentul social este victima contextului politic si economic in care traieste. - Cine practica asistenta sociala va avea el insusi candva probleme personale sau familiale. - Asistentii sociali sunt mai buni profesionisti decat altii in cunoasterea problemelor clientului. - Din punct de vedere politic asistentii sociali sunt de stanga (socialisti sau comunisti). Asistentul social are nevoie de o solida pregatire teoretica (psihologie, psihologie sociala, informatica si statistica, sociologie, drept, psihopatologie si alte stiinte aplicate. La baza interventiei de asistenta sociala trebuie sa stea cateva valori fundamentale, cu dubla orientare: 21

a) spre individ: respect fata de persoana, demnitatea acesteia, respectarea intimitatii, confidentialitate, dreptul la optiune ; b) spre comunitate: respect fata de traditiile si modelul cultural local, cooperarea cu actorii locali, adaptarea la specificul comunitatii. Persoana asistata (clientul/beneficiarul/consumatorul de servicii) Sistemul de client in asistenta sociala se refera la clienti (termen care se inlocuieste tot mai mult cu cel de beneficiar) este lansat ca termen de metodologia casework care a inlocuit asistenta represiva in care conta doar institutia si ordinea sociala.(nenorociti, saraci, mizerabili) pe si cea medicala cu termenul de pacient. Actual se foloseste tot mai mult termenul de utilizator sau consumator de servicii pentru cel asistat. Clientul este o entitate individuala sau multipersonala care beneficiaza de ajutorul specializat al unei profesii asistentiale. Sistemul client se deosebeste de sistemul tinta. Acesta este un concept care are relevanta doar din perspectiva asistentului social si a institutiei sale, sau chiar a unui tert implicat in activitati sociale. Sistemul tinta este persoana, grupul sau comunitatea care se afla 22

intr-o situatie dificiala si care necesita interventia unui serviciu asistential specializat, pentru a se schimba. De aceea sistemul social are nevoie de o evaluare de unde sa reiasa normalitatea functionala, aceasta fiind efectuata de asistentul social sau un sistem martor. Transformarea sistemului tinta in sistem client se face ca urmare a constientizarii propriei situatii disfunctionale si a formularii unei cereri de ajutor, sau ca urmare a initiativei asistentului social sau sesizarii institutiei asistentiale de catre un tert. David Landz, 1965 descrie procesul prin care o persoana devine client al asistentei sociale in urmatorele etape: individul recunoaste fata de sine ca ceva nu merge bine in viata sa; cel care cauta ajutor isi asuma riscul ca apropiatii lui sa afle despre problema lui si ca nu si-o poate rezolva singur; cel care solicita ajutor recunoaste starea critica si incapacitatea de a depasi singur, in fata unui asistent social; cel care solicita ajutor specializat accepta sa renunte la o parte din autonomia sa si sa se plaseze intr-un rol de dependenta. Clientii asistentei sociale pot fi minori 23

-

orfani abandonati in situatii de tutela familii in criza economica, psiho-afectiva, persoane cu dizabilitati persoane varstnice someri dependenti de alcool si droguri, etc.

Se pot opera anumite clasificari ale clientilor cum ar fi 1. In functie de numarul indivizilor care constituie sistemul, putem distinge clienti individuali si multipersonali. Individul client trebuie tratat ca o persoana unica aflata intr-o situatie unica chiar daca problemele sunt asemanatoare. Clientul multipersonal poate fi un grup mic (familia) sau o comunitate mare (o regiune, o localitate, un grup etnic, etc). 2. In functie de orientarea ajutorului specializat clientul care solicita ajutor pentru sine clientul care solicita ajutor in favoarea altor persoane

24

-

clientul care, desi nu a solicitat ajutor, a intrat in zona de interes a asistentei sociale, ca factor de blocaj pentru functionarea sociala normala a altui client

-

clientul care cauta sau utilizeaza asistenta sociala ca alternativa la alte tipuri de asistenta, cum este cea juridicorepresiva

-

clientul care solicita ajutor pentru scopuri inadecvate.

3. In functie de atitudinea clientului fata de serviciul asistential, Messu, 1991, distinge: asistatul rusinos cel care apeleaza la serviciul social doar atunci cand nu mai are nici o alta posibilitate de a depasi situatia si renunta repede la ajutor clientul revendicativ cel care solicita imperativ ajutorul social, bazandu-se pe dreptul sau la asistenta sociala si pe compararea situatiei sale cu aceea a altor persoane care beneficiaza de asistenta sociala clientul ezitant cel care doreste sa beneficieze de serviciile asistentiale, dar care evita pe cat posibil contactul cu sistemul institutional si cu mecanisme birocratice, acest tip de client dezvolta o strategie de asteptare. 25

CAPITOLUL 2. Teorii i strategii metodologice n asisten a socialStructura Importanta i etapizarea dezvolt rii teoriilor Clasificarea teoriilor n asisten a social Strategii metodologice n asisten a social

2.1 Importanta i etapizarea dezvolt rii teoriilor Teoriile sunt importante deoarece ele constituie o parte integranta a evolutiei contemporane a asistentei sociale. Sistemele de asisten social nu pot exista n afara unei fundamentari teoretice. La nceputul secolului al XIX lea asisten ii sociali au mprumutat diverse teorii din alte discipline inrudite (sociologie, psihologie, drept). Aceste teorii sunt numite de multi autori teorii clasice.

26

Teoriile specifice de asistenta sociala au aparut relativ tarziu, in epoca moderna, ele fiind generate in mare masura de practica profesionala a domeniului. Howe (2001) descrie apte etape ale dezvoltarii teoriei in asistenta social : Investigarea etapa de la inceputul secolului XX cand asistentii sociali erau cei care executau, nu cei care gandeau; asistenta sociala era definita ca arta de a ajuta sau folosirea bunului simt in situatii dificile. Psihanaliza caracteristica anilor 20 30 in care singura teorie utilizata de asistentii sociali era psihanaliza. Teoria respectiva muta accentul de pe latura practica pe cea psihologica, terapeutica; meritul principal al perioadei este constientizarea faptului ca fiinta si conduita umana pot fi determinate uneori de factori psihologici neconstientizati. Scoala de diagnoza si functionalism a elaborat prin anii 30 cea mai pretuita teza a asistentei sociale: considera ca trebuie sa-ti exerciti profesia impreuna cu clientul si nu asupra acestuia. Individul uman este determinat nu doar de factori psihologici ci si de contexte si experiente sociale. 27

Achizitionarea etapa care incepe in anii 60 si se refera la perioada in care asistentii sociali vnau tot felul de teorii, mai ales psihogice si sociologice. Inventarierea la finele anilor 60 in asistenta sociala a inceput un proces de inventariere si analiza a eficientei teoriilor utilizate in asistenta sociala. Scopul comun si unificarea teoriilor etapa care se refera la incercarea de a gasi un numitor comun tuturor teoriilor existente in asistenta sociala, pe principiul de functionare sociala . Clarificarea teoriilor asistentei sociale etapa actuala, in care se recunoaste existenta unui numar mare de teorii in asistenta sociala si se introduce conceptul de paradigma, ca suma a teoriilor, credintelor, valorilor si metodelor.

2.2 Clasificarea teoriilor n asisten a social O clasificare sintetic n prezent exista o multitudine de teorii care pot fi clasificate pe scurt astfel, dupa Buzducea (2005): teorii generale, care explica natura si rolul asistentei sociale n cadrul societ ii; 28

-

teorii despre practica, metodele si tehnicile folosite in asistenta sociala (care descriu interactiunile dintre asistentii sociali si clienti);

-

teorii specifice ce descriu filosofia asistentei sociale, obiectivele principale, modelele si planurile de interventie, activitatile specifice;

-

teorii imprumutate din alte discipline (psihologia, sociologia, antropologia, etc) care contribuie la dezvoltarea asistentei sociale;

-

teorii macrosociale si microsociale

O clasificare mai complex , a aceluiasi autor cuprinde: j Teorii ce pun n centrul lor fiin a uman : psihodinamice (inclusiv psihanaliza) comportamentaliste (behavioriste) ale invatarii sociale teoria cognitiva teoria centrata pe client (nondirectiva sau rogersiana) teoria gestaltista teoria transpersonala programarea neurolingvistica analiza tranzactionala 29

teoria existentialista j Teorii care se refera la individ in cadrul societatii Teoria centrata pe rezolvarea de probleme Teoria centrata pe sarcina Teoria interventiei in criza Teoria sistemica si ecosistemica Teorii feministe Teorii psihosociale Teoria pledarii cauzei Teoria comunicarii Teorii organizationale Teorii de grup social Teoria rolurilor sociale j Abordarea eclectic preia esen ialul din mai multe teorii j Alte teorii a) teorii ale asistentei sociale de grup: modelul obictivelor sociale (abilitarea individului prin intermediul grupului si dezvoltarea desprinderilor sociale);

30

-

modelul remediului (grupul devine un mijloc de ajutor si remediu pentru solutionarea problemelor si corectarea conduitelor deviante;

-

modelul mediului grupul devine un loc in care indivizii din cadrul acestuia isi stabilesc rolurile sociale intr-un mediu de siguranta;

b) teorii ale asistentei comunitare dezvoltarea comunitara (promovarea serviciilor comunitare in interesul comunitatii) actiunea politica (incurajarea grupurilor dezavantajate, minoritare sa-si reprezinte punctul de vedere in fata grupurilor de putere); planificarea in comun (a serviciilor si proceselor din comunitate); stabilirea legaturilor comunitare (servicii sociale, parteneriate intre agentii etc); c) teorii ale asistentei sociale institutionale care se desfasoara in medii inchise, institutii rezidentialela baza asistentei sociale de acest fel stau trei trei tipuri de ideologii: cele optimiste, care sustin ca institutiile rezidentiale ofera un mediu de protectie anumitor 31

persoane, chiar daca nun ofera aceleasi conditii de dezvoltare normala (de pilda institutiile pentru b trni); cele pesimiste, care sustin ca institutionalizarea produce doar consecinte negative; cele radicale, de sorginte marxista, care considera ca ocrotirea rezidentiala, in pofida efectelor negative, ofera alternativa traiului in comun, ceea ce favorizeaza actualizarea sinelui. 2.3 Strategii metodologice n asisten a social Metodologia asistentei sociale este rezultatul att al dezvolt rilor teoretice, n planul tiintelor socioumane si n cel propriu ct i al experientei practice acumulate n domeniu, ntr-un secol de activitate asisten ial n societate. Unii autori (Howe, 2001, Buzducea, 2005) considera, oarecum implicit ca fiecare teorie, cu deosebire cele specifice, derivate din exeprienta de asistenta sociala are sau poate avea si o metodologie derivata.

32

Alti autori (Neamtu si Stan, 2005) accentueaza mai mult doua mari modele sau strategii metodologice in asistenta sociala, descrise in continuare. a) Modelul medical (casework), inspirat in principal, asa cum arata si numele de medicina a aparut la finele secolului XIX, cand incepea sa se contureze ocupatia de asistent social. Primele asistente sociale erau cadre medicale, cu pregatire medie, care urmareau evolutia pacientului (iesit din tratament medical) in mediul sau familial si social. Asistenta sociala a aparut astfel cumva in prelungirea celei medicale, ca atare strategiile de interventie si limbajul, termenii cheie au fost preluate din actul medical. Asistentul era considerat un fel de medic (sau asistent medical) iar serviciul social era privit ca o institutie care stabileste diagnostic si tratament pentru bolile societatii. Modelul tratamentului social (casework) a fost influentat puternic de curentele psihanalitice si psihoterapeutice de la inceputul secoului XX. Termenul de tratament a fost inlocuit in mare masura cu cel de terapie, o serie de termeni cheie vehiculati fiind ca atare: terapie sociala, socioterapie, psihoterapie, terapie de sprijin etc. In primele decenii ale secoului XX se aprecia ca exista doua forme de tratament social, in functie de traseul actiunii asistentiale: 33

- tratamentul direct, numit si psihoterapie, se adresa nemijlocit clientului individual, oferindu-i sprijin psihologic (dezvoltarea capacitatii de intelegere proprie, ca premisa a refacerii capacitatii de functionare sociala); - tratamentul indirect, numit si socioterapie, se centra pe sistemul relational si de mediu (contextual) al clientului, actionand asupra acestora. Modelul medical a evoluat in timp. El poate fi regasit in prezent sub denumiri noi, ca de pilda casework, serviciu social sau sprijin psihologic individualizat (personalizat), metoda interventiei psihosociale etc. Fazele de asistenta ale modelului medical (Menthonnex, 1995, apud Neamtu si Stan, 2005) : 1. Faza de intalnire asistentul social identifica o persoana in dificultate sau raspunde unei cereri din partea persoanei in cauza. Este o etapa de recunoastere reciproca, incarcata emotional, in care se construieste fundamentul relatiei de incredere. 2. Faza studiului psihosocial cunoasterea acelor elemente din viata clientului care ii sunt necesare asistentului social pentru a-l ajuta. 34

3.

Faza de diagnostic psihosocial, de evaluare a situatiei clientului. Diagnosticul psihosocial este o evaluare (din perspectiva dubla a personalitatii individului si a mediului sau psihosocial) a problemei cu care se confrunta clientul dar si o proiectie realista a instrumentelor de a o rezolva.

4.

Elaborarea planului de interventie stabilirea obiectivelor, a mijloacelor de realizare si a etapelor de parcurs.

5.

Faza de realizare a planului sau interventia psihosociala propriu-zisa.

b) Modelul interventiei Spre deosebire de modelul medical in care asistentul social este considerat pionul principal al rezolvarii problemelor, modelul interventiei are la baza conceptia ca lucratorul social nu este un demiurg ci mai degraba un agent al schimb rii. In aceasta viziune asistentul social pleaca de la intelegerea dinamicii sociale si psihosociale in care se afla clientul. Trebuiesc definite obiectivele precise ale schimbarii de realizat si mijloacele necesare in acest sens. Aceste operatii se concretizeaza intr-un proiect al lucratorului social sau un proiect de interventie. Acest 35

proiect trebuie sa includa (inca din faza de elaborare) si alti factori, cum ar fi institutia angajatoare (dupa caz) si respectiv clientul (sau clientii). Altfel spus definirea obiectivelor si alegerea mijloacelor se face prin consultare si negociere intre acesti parteneri. Etapele actiunii asistentiale 1. Reperarea problemei sociale sau a cererii momentul initial al activitatii asistentiale, in care trebuie sa se raspunda la o serie de intrebari: - Cine si ce solicita? - Pentru cine? - Cui i se adreaseaza cererea? 2. Analiza situatiei culegerea informatiilor necesare despre client ca si despre mediul in care acesta evolueaza; in aceasta etapa sunt necesare cunostinte din diverse stiinte socioumane, ca si ultilizarea metodelor stiintifice de cercetare (observatia, documentarea, interviul, povestirea autobiografica). 3. Etapa evaluarii preliminare si operationale construirea unui model explicativ al realitatii in care urmeaza sa se deruleze interventia (concepte cheie, ipoteze, surprinderea dinamicii sectorului si a problemei de rezolvat).

36

4. Elaborarea proiectului de interventie, presupune la randul ei mai multe etape: - definirea riguroasa a clientului si a nivelului la care se intervine (individ, grup, comunitate restransa) ; - determinarea obiectivelor specifice ale interventiei, in ordinea importantei si/sau cronologica a realizarii; - alegerea strategiilor, metodelor si tehnicilor de lucru cu clientul. 5. Punerea in aplicare a proiectului negociat realizarea obiectivelor schimbarii 6. Evaluarea rezultatelor masurarea efectelor produse de punerea in aplicare a planului de interventie; se combina trei perspective de masurare a performantelor: cea proprie asistentului, cea proprie clientului si perspectiva institutiei asistentiale. 7. Incheierea interventiei momentul in care unul dintre actorii implicati (sau toti) considera ca obiectivele propuse au fost atinse sau, dimpotriva actiunea a esuat, fara sanse de reusita in viitor. n practica de asisten social sunt utilizate ambele strategii metodologice, ca i altele, sau poate fi adoptat o atitudine eclectic .

37

CAPITOLUL 3. Problema social asisten ei socialeStructura Definirea problemei sociale

i beneficiarii

Unele categorii de probleme sociale i beneficiari

3.1

Definirea problemei sociale

La modul general, teoretic i din punct de vedere legal asisten a social se adreseaz tuturor oamenilor care se afl pentru o anumit perioad de timp n dificultate. Ce nseamn ns dificultatea, problema social ? n sociologie exist multiple perspective i abord ri teoretice ale problemelor sociale, cum ar fi func ionalismul, interac ionismul simbolic, teoria devian ei, structuralismul, perspectiva schimbului (analiza tranzac ional ), perspectiva biologic , perspectiva conflictului etc. Opinia public este de p rere c o anumit situa ie social se transform n problem social atunci cnd se abate suficient de la normalitatea acceptat i recunoscut de c tre majoritatea statistic , 38

a a nct ncepe s devin o amenin are pentru buna func ionare a societ ii (Buzducea, 2005). Defini ii teoretice Merton i Nisbet (1971, apud Buzducea, 2005) consider c problema social constituie o discrepan semnificativ ntre normele sociale i realitatea social de fapt. C t lin Zamfir(1977) apreciaz c problema social reprezint un proces social, o caracteristic , o situa ie despre care societatea sau un subsistem al ei consider c trebuie schimbat. Alin Teodorescu (1999) define te problema social ca fiind caracteristic , situa ie aparut n dinamica unui sistem social, care afecteaz negativ func ionarea sa si necesit interven ia pentru corectarea (modificarea), eliminarea sa (pag. 453). Maris (1988, apud Buzducea, 2005) afirm ca problemele sociale reprezint patternuri generale ale comportamentului uman sau situa ii sociale ce sunt percepute ca amenin ri la adresa unui num r important de indivizi, la adresa grupurilor de putere sau a liderilor societali i care pot fi rezolvate sau remediate. Notele definitorii ale problemelor sociale (Buzducea, 2005): - sunt patternuri ale comportamentului uman, aceasta nseamn cuprinderea mai multor manifest ri comportamentale individuale, adic au o arie mare de r spndire; 39

- sunt percepute ca amenin ri la adresa societ ii, punnd n pericol valorile i normele sociale, ordinea social ; - sunt aduse n aten ie de un num r important de persoane, grupuri sociale sau lideri comunitari; - acestea pot fi rezolvate sau remediate considerndu-se c orice problem social are o cauzalitate bine definit , poate fi rezolvat sau remediat . Pentru ca o situa ie problematic s devin problem social sunt necesare cteva condi ii: 1. 2. 3. 4. Cunoa terea cauzalit ii, a ac iunilor sau interac iunilor umane care stau la baz Anvergura i consecin ele provocate Recuonoa terea sa de c tre liderii comunitari i de c tre mass-media Costurile i timpul necesar pentru rezolvare sau remediere. Exist o mare diversitate de probleme sociale. Unele au existat dintotdeauna s r cia, criminalitatea, suicidul, prostitu ia etc. Altele au ap rut mai ales n ultimii zeci de ani (SIDA, dependen a de droguri, copiii str zii). Unele probleme pot apare accidental n via a omului ( omajul, lipsa locuin ei) iar altele sunt de durat (deficien e severe, boli incurabile etc). 40

Legea 705 din 2001 privind sistemul national de asistenta sociala descrie un concept corelat celui de problema sociala, dar cu nuan individualizat nevoia social - respectiv un ansamblu de cerinte indispensabile fiecarei persoane pentru asigurarea conditiilor de viata in vederea integrarii sociale. 3.2 Unele categorii de probleme sociale i de beneficiari

Prostitu ia i traficul de persoane Prostitu ia este un fenomen foarte vechi, practicat i ast zi n toate rile lumii. Prostitu ia reprezint azi o problem social cu efecte greu de controlat, fiind asociat cu r spndirea SIDA i a altor boli cu transmitere pe cale sexual , cu criminalitatea economico-financiar , cu trafic de persoane, abuzuri i violen , asocierea cu dependen a de droguri i alcool, cu lipsa de locuin etc. La nivel mondial se estimeaz existen a mai multor milioane de prostituate, multe dintre acestea provenind din rile afro-asiatice. Foarte adesea o practicant se afl ntr-un soi de cerc vicios, din care cu greu mai poate fi recuperat i reintegrat social. Consecin ele prostitu iei sunt grave mai nti la nivelul practicantelor, prin riscurile la care se expun ele nsele probleme 41

grave de s n tate, violen sau chiar deces. La nivelul societ ii efectele negative sunt distrugerea normelor morale, diminuarea controlului social, atentatul la s n tatea public , contribu ia la dezvoltarea altor probleme sociale etc. Un fenomen mai recent, asociat prostitu iei este traficul de persoane. Documentele ONU definesc acest fenomen ca fiind un ansamblu de activit i de recrutare, transport, transferare, ad postire sau primire de persoane, prin amenin are sau prin folosirea for ei sau a altor mijloace de constrngere, prin r pire, escrocare sau abuz de putere, prin utilizarea unei pozi ii vulnerabile, prin acordarea sau primirea de bani sau de beneficii pentru ob inerea consim mntului unei persoane care are control asupra alteia, n scopul exploat rii. Comer ul cu fiin e umane a atins dimensiuni ngrijor toare n ultima vreme. Un nalt oficial european (Javier Solana) aprecia c anual circa 700.000 de femei traverseaz ilegal frontierele europene (Buzducea, 2005). Pozi ia oficial a rilor este diferit i adesea controversat cu privire la prostitu ie a se vedea i ini iativele recente de oficializare a acesteia n Romnia, care au fost blocate. Sunt ri care au legalizat prostitu ia, cu posibilitate de practicare controlat , din punct de vedere sanitar i fiscal. Alte ri, inclusiv Romnia interzic prostitu ia. 42

Legat de trafic la noi exist Legea 678 din 2001 privind prevenirea i combaterea traficului de persoane. Aceasta lege prevede sanc iuni severe precum i m suri de protec ie care trebuie luate n cazul victimelor (ad post, consiliere etc).

Consumul i dependen a de droguri i alcool Drogul reprezint orice substan care prin natura sa chimic altereaz structura i func ionarea normal a organismului (Einstein, 1972, apud Buzducea, 2005). Potrivit acestei defini ii alcoolul, cofeina i nicotina sunt droguri, dar drogurile de mare risc sunt heroina, ecstasy, ha i ul, cocaina etc. Consumul de droguri este o form fals de adaptare social , care conduce adesea la excludere social , acte antisociale (predispozi ie mai mare la violen , abuzuri asupra copiilor, abuzuri i h r uire sexual , violuri i crime, sinucideri etc), accidente rutiere, deces. Cu deosebire abuzul i dependen a de droguri reprezint o probem social real , ce afecteaz ndeosebi persoanele tinere. Abuzul de droguri i alcool apare atunci cnd persoana n cauz a pierdut controlul n autoadministrarea drogului sau alcoolului i apar probleme familiale, sociale, profesionale, dificult i de realizare a diverselor rouluri sociale.

43

De i exist att la nivel interna ional ct i na ional reglement ri i conven ii clare mpotriva comercializ rii, traficului i consumului de droguri Romnia se confrunt la ora actual , ca i alte ri, cu un num r relativ mare de persoane dependente de droguri, nregistrate medical. Num rul de consumatori este mai mare i dificil de inventariat, mai ales n zonele defavorizate ale marilor ora e. La nivelul politicilor sociale modalit ile de lupt , contracarea i r spuns la problematica drogurilor i alcoolului sunt: a) programe de preven ie a consumului (educa ie comunitar , colar , prop v duirea mpotriva alcoolului i drogurilo de c tre biseric , etc) b) m suri punitive i de interzicere prin lege a producerii, traficului i consumului de droguri i alcool c) programe de tratament, reabilitare i reintegrare socio-profesional . Primul centru-pilot de tratament specializat mpotriva abuzului de droguri s-a deschis n Romnia n anul 1996 la spitalul Gheorghe Marinescu din Bucuresti. Cadrul legislativ necesar a fost creat prin Legea nr.143/2000 privind combaterea traficului i consumului ilicit de droguri, 44

respectiv prin Legea nr.300 din 2002 privind regimul juridic al precursorilor folosi i la fabicarea ilicit a drogurilor. In anul 2002 a fost nfiin at Agen ia Na ional Antidrog, n cadrul Minsterului Administra iei i Internelor. Au fost nfiin ate centre de prevenire i consiliere antidrog la nivel jude ean i al sectoarelor din Bucure ti. A fost adoptat o Strategie na ional antidrog pe perioada 2005-2012.

Infec ia cu HIV/SIDA Pentru Romnia SIDA ca problem social a izbucnit n anii 90 cnd a fost identificat un num r foarte mari de copii infecta i mai mult de jum tate dintre copiii seroozitivi din toat Europa. n prezent problema se pune mai ales la nivelul adolescen ilor i tinerilor, similar cu majoritatea t rilor din Europa. Din punct de vedere medical SIDA distruge sistemul imunitar al persoanei, ca atare apar diverse infec ii, cancere, degenereaz sistemul nervos, apar boli neurologice. Din punct de vedere social consecin ele negative sunt impresionante: - sc derea speran ei i a standardelor de via ; - mortalitatea infantil ; 45

- dificult i colare i socio-profesionale; - reducerea sau pierderea rolurilor sociale etc. ONU a pus pe lista priorit ilor secolului XXI reducerea impactului epidemiei HIV/SIDA, al turi de eradicarea s r ciei, inegalit ii, mbun t irea calit ii educa iei, cre terea securit ii i protec ia mediului. In ultima vreme rolul statului i a societ ii a devenit tot mai inportant, prin preluarea n cadrul sistemelor de s n tate i de asigur ri sociale a consecin elor bolii tratament medical gratuit, pension ri pe caz de boal , concedii medicale prelungite, etc. SIDA este cuprins pe lista afec iunilor pe baza c rora se acord gradul I (grav) de handicap. In lume statisticile organsmului specializat al ONU (UNAIDS) ar tau n 2004 existau peste 40 de milioane de persoane cu SIDA. In Romnia, potrivit recens mntului din 2002 rata inciden ei era de 245 de cazuri la 100.000 de locuitori. Peste 87% dintre cei infesta i la data diagnosticului erau n sub 15 ani. Din anul 1995 s-a constituit un buget special pentru tratamentul acestei boli n Romnia, care presupune circa 3.5006.700 de dolari anual pentru o persoan , pentru dubl terapie i circa 10.000-12.000 dolari pentru tripl terapie. 46

Din anul 1997 s-a nfiin at Comisia Na ional de Lupt AntiSIDA. Protec ia social a adul ilor seropozitivi r mne n continuare pe agenda de lucru a strucurilor guvernamentale.

Copii n situa ie de risc n regiune Copiii reprezint segmentul social cel mai expus la situa iile de risc. Timp de aproape 50 de ani protec ia copilului din rile aflate n zona noastr geografic (inclusiv Romnia) s-a aflat sub influen a ideologiei comuniste, care a impus o anumit politic economic , demografic , administrativ i sociocultural . Majoritatea rilor care au parcurs sau parcurg nc tranzi ia spre un sistem economico-social democratic au avut dificult i i n reforma protec iei copilului. Printre factorii care contribuie la cre terea situa iilor de risc social, identifica i n regiune care se reflct asupra copiilor se pot enumera: - factorii structurali ( omajul pe termen lung, locuri de munc slab pl tite i venituri reduse, lipsa locuin elor, probleme de s n tate, migra ie lipsa educa iei i a calific rii, inegalitate de gen, discriminare, diverse dizabilit i, abuzul de alcool i droguri etc) - globalizarea i polarizarea social ; 47

- convie uirea n zone cu dezavantaje socioeconomice multiple; - dezorganiz ri familiale etc. Se afl n risc de s r cie i excludere social mare parte a copiilor care tr iesc n familii afectate de divor , monoparentale, cu un num r mare de copii, n cele afectate de violen a domestic omaj. Copiii care provin din familiile s race au acces limitat la educa ie, la serviciile de s n tate, la ocazii de participare la activit i sociale i culturale. Aceste limit ri conduc la o mai mare expunere la comportamente antisociale, abuz de droguri i substan e halucinogene. Unele statistici indic peste dou milioane de copii din regiune care tr iesc n s r cie maxim , situa ia fiind chiar dramatic n CSI, Caucaz i Asia Central (Buzducea, 2005). In Romnia, dup o perioad n care, mai ales n anii 90 situa ia foarte grea a copiilor institu ionaliza i a atras negativ aten ia comunit ii interna ionale - dar si numeroase si diverse forme de sprijin - n prezent serviciile pentru protec ia copilului s-au dezvoltate impresionant, cu deosebire dup anul 1997. Sunt multe opinii c aceste servicii reprezint acum nucleul n jurul c ruia se pot constitui i serviciile de asisten social pentru adul i. 48 i

De fapt a a cum se va vedea n continuare, aceste servicii s-au unificat recent la nivel jude ean, sub denumirea de direc ii de asisten social i protec ia drepturilor copilului.

CPITOLUL 4. Cadrul legislativ i administrativ al asisten ei sociale n Romnia

Structura Asisten a social i protec ia social Organizarea asisten ei sociale la nivel national Organizarea la nivel jude ean Organizarea la nivel local 4.1 Asisten a social i protec ia social

Exist nc la noi (ca i n lume) o anumit o anumit intersec ie, suprapunere si uneori poate chiar o confuzie ntre asisten a social i protec ia social . Un alt concept care trebuie analizat n context este cel de asigur ri sociale.

49

Pa a F. i Pa a M.,P. (2004) sunt de p rere c n mod frecvent termenul de asigur ri sociale se substituie celui de asisten social , de i nu nseamn acela i lucru. n perspectiv interna ional , este important de amintit c articolul 22 al Declara iei Universale a Drepturilor Omului prevede c orice persoan , n calitatea sa de membru al societ ii are dreptul la securitate (protec ie) social social . Carta Social European are dou articole explicite n acest context. La articolul 13 se afirm c orice persoan care nu dispune de resurse suficiente i care nu este n m sur s i le procure prin mijloace proprii trebuie s le primeasc dintr-o alt surs , sub form de presta ii, rezultnd astfel un sistem na ional de protec ie social . Prin articolul 14 statele semnatare s-au angajat s organizeze serviciile care folosesc metodele specifice serviciilor sociale pentru bun starea persoanelor defavorizate i prevenirea excluderii sociale a acestora. In perioada de aderare la Uniunea European Romnia a elaborat i semnat cu institu iile europene un Memorandum al Incluziunii Sociale (2003). Conceptul cu sfera mai larg de cuprindere este cel de protec ie social . Dup Buzducea (2005) sistemul de protec ie 50 i deci i la asisten

social include asigur rile sociale, venitul minim garantat i serviciile de asisten social . Asigur rile sociale reprezint un sistem de contribu ie la care particip , n cele mai multe cazuri att persoanele angajate n munc , ct i angajatorii. Aceste asigurari se refer n principal la: cazul de boal ; asigurarea pentru pensie; asigurarea pentru ngrijirea persoanelor dependente (de pild n cazul persoanelor cu handicap). Sistemul de asisten social are n vedere o serie de prestatii, ajutoare i servicii, finan ate de la bugetul de stat i bugetele locale, pentru persoanele care nu muncesc i nu dispun de mijloacele necesare traiului. 4.2 Organizarea asisten ei sociale la nivel national Organizarea, func ionarea i finan area sistemului na ional de asisten social sunt reglementate prin Legea nr.705 din 2001. Aici sunt statuate i principiile care stau la baza sistemului: y y y respectarea demnitatii umane; universalitatea; solidaritatea sociala; 51

y y

parteneriatul si subsidiaritatea. La nivel na ional sistemul structura socioadministrativ

cuprinde mai ales ministere, agen ii sau alte structuri n cadrul guvernului sau ministerelor. Ministerul Muncii, Solidarit ii Sociale i Familiei (MMSSF) este organismul guvernamental direct responsabil pentru coordonarea sistemului de asisten social . M.M.S.S.F are potrivit legii 705 mai multe atribu ii majore: elaborarea politicii de asisten social ; stabilirea strategiei na ionale de dezvoltare a asisten ei sociale; promovarea drepturilor persoanelor aflate n nevoie; coordoneaz i controleaz func ionarea sistemului na ional de asisten social ; elaboreaz proiecte de acte normative n domeniu; administreaz i gestioneaz fondurile alocate, potrivit legii pentru asisten a social ; colaborarea cu principalii reprezentan i ai societ ii civile i cu organisme interna ionale etc.

52

M.M.S.S.F supervizeaz Comisia interministerial de coordonare a asisten ei sociale (nfiin at prin HG nr. 773 din 2002) care are ca atribu ii: elaborarea unei politici unitare n domeniul asistentei sociale; coordonarea la nivel national a activitatilor de asistenta sociala; avizarea politicilor si masurilor de asistenta sociala elaborate de celelalte ministere si institutii guvernamentale. Alte ministere si structuri guvenamentale care sustin si activitati de asistenta social a) Ministere Ministerul S n t ii are i unele atribu ii n sfera sociomedical ; are n subordine institu ii n care se desf oar i activit i de asisten social (spitale pentru persoanele cu boli terminale, spitale pentru vrstnici, spitale pentru persoane dependente de droguri, spitale pentru persoane cu boli psihice etc). Ministerul Educa iei i Cercet rii are tangen cu activitatea de asisten social prin bursele colare, plata aloca iei pentru copiii care frecventeaz institu iile de nv nv mnt precum i prin institu iile de mnt special (Buzducea, 2005). 53

Ministerul Administra iei i Internelor are unele tangen e cu asisten a social cu privire la: problematica delincven ei, a violen ei n general i a celei domestice n special, comercializarea, consumul i traficul de droguri, problematica prostitu iei, a copiilor str zii, vagabondajul i cer etoria, abuzul asupra copilului, g tile stradale etc. Ministerul Justi iei are un rol important n ce prive te serviciul de proba iune (ca alternativ la pedeapsa cu nchisoarea), atribu ii de asisten social cu privire la minorii ca i adul ii delincven i din nchisori, n vederea reinser iei sociale ulterioare prin Direc ia General a Penitenciarelor. b) Alte structuri guvernamentale Autoritatea Na ional pentru Protec ia Drepturilor Copilului, aflat n subordinea MMSSF se ocup n mod special de protec ia copilului: monitorizeaz respectarea drepturilor copiilor; elaboreaz strategia privind sistemul na ional de protec ie a copilului; elaboreaz proiecte de acte normative, standarde de func ionare n domeniu; 54

-

finan eaz sau cofinan eaz programe sociale de protec ie a copiilor afla i n; dificultate etc. Autoritatea Na ional pentru Persoane cu Handicap, de asemenea n subordinea MMSSF coordoneaz activit ile de protec ie special i social i de promovare a drepturilor persoanelor cu handicap din Romnia. Oficiul Romn pentru Adop ii, subordonat direct Guvernului, coordoneaz adop ia na ional n Romnia. 4.3 Organizarea la nivel jude ean La acest nivel elementele structurale ale administr rii i interna ional

asisten ei sociale sunt n principal direc iile pentru dialog, familie i solidaritate social ale MMSSF i consiliile jude ene. n mod evident au responsabilit i la nivel jude ean i celelalte structuri guvernamentale care au i atribu ii de asisten social (s n tatea, educa ia, etc). Direc iile pentru dialog, familie i solidaritate social de la nivelul jude ean i organizeaz compartimente de specialitate, denumite servicii publice de asisten social , care au ca atribu ii:

55

y

realizeaz eviden a beneficiarilor i a sumelor cheltuite n jude pentru asisten a social ; acrediteaz personalul specializat care acord servicii sociale la domiciliu; colecteaz informa ii din domeniul asisten ei sociale i evalueaz impactul politicilor sociale asupra beneficiarilor; realizeaz studii i analize n domeniul protec iei sociale; colaboreaz la elbaorarea planului jude ean pentru dezvoltarea strategiilor locale de interven ie n sprijinul persoanelor aflate n nevoie; monitorizeaz aplicarea legisla iei n domeniu i aplic sanc iuni n caz de nerespectare a acesteia; sprijin local; i ndrum metodologic elaborarea i

y

y

y

y

y

y

derularea programelor de asisten social la nivel administreaz i gestioneaz fondurile alocate pentru

y

asisten a social ; y elaboreaz propuneri pentru alocarea de fonduri n asisten a social a jude ului, pe care le trimite la MMSSF; 56

y

controleaz activitatea institu iilor publice i private de asisten social , cu privire la acordarea presta iilor i serviciilor de asisten social , precum i a organiza iilor neguvernamentale din domeniul social.

Consiliile jude ene (Consiliul general al municipiului Bucure ti) au ca atribu ii n domeniul asisten ei sociale urmatoarele: o aprob planul jude ean de asisten social pentru dezvoltarea strategiilor locale de interven ie a persoanelor aflate n nevoie o stabilesc m suri de prevenire a situa iilor de marginalizare i excludere social i asigur mijloacele umane, materiale i financiare necesare pentru solu ionarea urgen elor sociale la nivel judetean; o evalueaz activit ile desf urate de c tre organiza iile neguvernamentale n cadrul programelor subven ionate de la bugetul consiliului jude ean; o aprob nfiin area, finan area sau dup caz cofinan area institu iilor publice de asisten 57

social

i evaluez activit ile desf urate de

c tre acestea; o colaboreaz cu serviciile publice de asisten social n vederea aplic rii strategiilor din domeniul asisten ei sociale; o ini iaz parteneriate cu reprezentan ii societ ii civile n derularea programelor de asisten social ; o realizeaz o diagnoz continu a st rii sociale a jude ului.

4.4 Organizarea la nivel localConsiliile locale ale municipilor, oraselor si sectoarelor municipiului Bucuresti organizeaz compartimente de asisten social . Consiliile locale comunale angajeaz n aparatul propriu persoane cu atribu ii de asisten social . Consiliile locale ale ora elor i comunelor pot organiza servicii zonale de asisten social . Acestora li s-a delegat recent (2004) responsabilitatea pentru dezvoltarea serviciilor de asisten social destinate protec iei copiilor. 58

Atributiile consiliilor locale in domeniul asistentei sociale: asigur asigur identificarea problemelor sociale i solu ionarea acestora, n condi iile legii; administreaz organizeaz i gestioneaz fondurile alocate i sus in financiar sistemul de servicii pentru asisten a social ; de asisten social ; organizeaz servicii sociale n func ie de solicit rile locale; asigur plata subven iilor aprobate pentru asocia iile i funda iile romne ti cu personalitate juridic ce desf oar programe sociale; elaboreaz propuneri n vederea aloc rii de fonduri pentru asisten a social , pe care le transmit direc iei generale a finan elor publice jude ene; aprob programe de colaborare cu organiza ii neguvernamentale; ncheie conven ii n vederea asigur rii servicilor sociale; acord spa ii, mijloace financiare i logistice pentru sus inerea reaiz rii activit ilor de asisten social asigur locuin e sociale; 59

finan eaz sau dup caz cofinan eaz institu iile publice de asusten social de interes local; comunic lunar la direc iile jude ene pentru dialog, familie i solidaritate social num rul de beneficiari ai sistemului de asisten social sumele cheltuite cu aceast destina ie. i

CAPITOLUL 5. CON INUTUL ASISTEN EI SOCIALEStructura Presta iile sociale Presta ii sociale pentru persoanele cu handicap Serviciile sociale Servicii sociale pentru persoanele cu handicap Introducere. Dreptul la asisten un drept nediscriminatoriu. Cet enii altor state i apatrizii care au domiciliul sau re edin a n Romnia au dreptul la m suri de asisten social , n 60 social

Pentru cet enii romni cu domiciliul n Romnia acesta este

condi iile legisla iei romne ti i ale tratatelor interna ionale la care Romnia este parte. Asisten a social se poate acorda la cerere sau din oficiu. To i cet enii au dreptul de a fi informa i cu privire la con inutul i modalit ile de acordare a asisten ei sociale. Eviden a beneficiarilor drepturilor de asisten social se realizeaz pe baza codului numeric personal, cu asigurarea confiden ialit ii datelor personale. 5.1 Presta iile sociale Acestea pot fi n bani sau n natur i sunt sus inute de

m suri de redistribuire financiar . Presta iile sociale cuprind aloca iile familiale, ajutoarele sociale i speciale c tre familii sau persoane, n func ie de nevoile i veniturile acestora.

Aloca iile familiale Aloca ia de stat pentru copii este un drept constitu ional (art.45) i universal pentru to i copiii din Romnia. Se acord , potrivit legislatiei in vigoare (Legea nr.61 din 1993, cu modific rile i complet rile ulterioare): - copiilor n vrst de pn la 16 ani; 61

- copiilor n vrst de pn la 18 ani, care urmeaz o form de nv mnt i respectiv copiilor cu handicap; - tinerilor n vrst de peste 18 ani, care beneficiaz de aloca ia de stat pentru copii pn la terminarea cursurilor de nv mnt liceal sau profesional ( coal de arte i meserii), cu excep ia celor care repet anul colar din alte motive dect cele de s n tate, dovedite cu certificat medical. Beneficiaz de aloca ia de stat pentru copii i copiii cet enilor str ini sau apatrizi care sunt reziden i n Romnia, n condi iile legii, dac locuiesc mpreun cu p rin ii. Aloca ia de stat pentru copii se pl te te pn la vrsta de 14 ani unuia dintre p rin i sau tutorelui, curatorului, persoanei c reia ia fost dat n plasament familial ori ncredin at copilul spre cre tere i educare n condi iile legii. Dup 14 ani plata aloca iei se poate face direct titularului, cu acordul p rintelui sau a reprezentantului legal. Copiii n vrst de peste 7 care nu urmeaz nv mntul general obligatoriu nu beneficaz de plata aloca iei de stat pentru copii, cu excep ia celor care nu sunt colariza i din motive se s n tate, dovedite prin certificat medical. Aloca ia de stat pentru copii nu se pl te te n lunile n care copiii titulari ai acestui drept se afl mai mult de 15 zile n institu ii 62

de ocrotire (protec ie) sau asisten social care le asigur ntre inerea complet din partea statului. Aloca ia de stat pentru copiii cu handicap se pl te te n cuantum majorat cu 100%. Alocatia de stat era in ianuarie 2003 de 210.000 lei i se indexeaz periodic prin hot rre de Guvern. Aloca ia suplimentar pentru familiile cu copii a fost instituit prin Legea nr.119 din 1997 care stipuleaz c familia care are n ncredin are doi sau mai mul i copii are dreptul la aloca ia suplimentar , al c rei cuantum este stabilit n func ie de num rul copiilor. Sunt considera i ca f cnd parte din familie i copiii afla i n plasament familial sau ncredin a i unei familii. Copiii ncredin a i unor institu ii de ocrotire (protec ie) nu sunt considera i ca fiind n ntre inerea familiei. Condi iile de vrst ale copiilor sunt identice cu cele de acordare a aloca iei de stat pentru copil. ndeplinirea condi iilor pentru aloca ia suplimentar se dovede te prin livretul de familie. Acest document (completat de prim rie serviciul de stare civil ) reflect componen a familiei, filia ia copiilor i situa ia lor juridic fa 63 de reprezentan ii legali.

Cuantumul aloca iei de acest tip (indexabil prin hot rre de Guvern) era la data legifer rii (1997): - 50.000 lei pentru familii cu 2 copii; - 100.000 lei pentru familii cu 3 copii; - 125.000 pentru 4 sau mai multi copii. In anul 2004 s-a renun at la aloca ia suplimentar pentru familiile cu copii, instituindu-se aloca ia familial complementar . Principiul care a stat la baza acestei schimb ri legislative a fost trecerea de la programe universaliste la programe adresate unor grupuri int de popula ie (Pa a, F. i Pa a L.M., 2004). De acest tip de aloca ie beneficiaz toate familiile cu copii care au venituri de pn la 1,5 milioane (150 RON) pe membru de familie. Nivelul aloca iei familiale complementare se acord diferen iat, n func ie de nivelul de venituri i de num rul copiilor din familie. Aloca ia de ntre inere pentru copii afla i n plasament familial sau ncredin a i Acest tip de aloca ie a nceput a fi practicat ncepnd cu anul 1998, prin Legea nr. 108, de aprobare a Ordonan ei de urgen a Guvernului nr.26 din 1997, privind protec ia copilului aflat n dificultate. 64

La data respectiv , pentru fiecare copil ncredin at sau dat n plasament se acorda o aloca ie lunar de ntre inere de 670.000 lei (sum indexabil prin hot rre de Guvern). Trebuie men ionat n acest context c persoana sau dup caz unul dintre so ii c rora le-au fost ncredin a i sau da i n plasament copiii au dreptul pe perioada respectiv la un salariu situat la nivelul salariului lunar brut al asistentului social cu preg tire medie, ncadrat n func ie de vechime. Perioada respectiv se constituie vechime n munc . Aceste prevederi se aplic numai persoanelor care au ob inut atestatul de asistent maternal profesionist i nu rudelor, pn la gradul al patrulea inclusiv, care pot primi copii n plasament sau ncredin are. Aloca ia pentru copiii nou n scu i Mamele au dreptul la o aloca ie n cuantum de 140 RON (1.400.000 lei vechi) pentru fiecare dintre primii 4 copii n scu i vii. Acordarea acestui drept se realizeaz pe baz de cerere i acte doveditoare prin dispozi ia primarului localit ii.

65

Ajutoarele materiale Ajutorul social Prin Legea nr.416 din 2001 se stabile te c familiile i persoanele singure au dreptul la un venit minim garantat, ca form de asisten social . Venitul minim garantat se asigur prin acordarea ajutorului social lunar, a c rui instituire se bazeaz pe principiul solidarit ii sociale. Nivelul lunar al venitului minim garantat la data instituirii (de la 1.01.2002) era: a) 1.328.000 lei pentru familiile formate din 2 persoane b) 1.845.000 lei pentru familii formate din 3 persoane c) 2.285.000 lei pentru familiile formate din 4 persoane d) 2.728.000 lei pentru familiile formate din 5 persoane e) Cte 184.000 lei pentru fiecare alt persoan peste num rul de 5 persoane. Pentru persoanele singure (cineva care a mplinit vrsta de 18 ani i locuie te i se gospod re te singur) nivelul lunar al venitului minim garantat este de 740.000 lei. Toate aceste sume se indexeaz prin hot rre de Guvern.

66

Ajutorul social acordat so iilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu Acest tip de ajutor s-a acordat ncepnd cu anul 2001, pe baza legii nr. 416, la cerere, c tre so ia celui care satisface serviciul militar obligatoriu, dac se afl ntr-una din situa iile: - sunt gravide, ncepnd cu luna a patra de sarcin ; - au copii n ntre inere n vrst de pn la 7 ani; - sunt ncadrate n gradul I sau II de invaliditate. Cuantumul ajutorului social lunar (indexabil) era la origine de 1.400.000 lei. Ajutorul de urgen a fost instituit prin legea din 2001 mai

sus citat , ca form de sprijin pentru familiile i persoanele aflate n situa ii de extrem dificultate. Guvernul, la propunerea MMSSF, precum i primarii pot acorda, ajutoare de urgen , n limita fondurilor existente unor familii sau persoane care se afl n situa ii de necesitate provocate de calamit i naturale, incendii, accidente sau alte situa ii deosebite stabilite prin lege. Cuantumul unui asemenea ajutor se stabile te n baza evalu rii situa iei sociomateriale a familiei sau persoanei singure.

67

Ajutor pentru acoperirea unor cheltuieli de nmormntare Tot n baza Legii 416 din 2001 se poate aproba de c tre primar ca o parte din cheltuielile de nmormntare ale unei persoane din familiile beneficiare de ajutor social s se asigure de la bugetul local, din fondurile destinate pentru plata ajutorului social. Ajutorul financiar se poate acorda n conformitate cu Legea 366/2001 de aprobare a Ordonan ei de Urgen nr.118/1999 privind nfiin area i utilizarea Fondului National de Solidaritate. In acest cadru legal MMSSF poate propune Guvernului acordarea de ajutoare financiare pentru: familiile i persoanele aflate in extrema dificultate din cauza starii de sanatate sau din alte cauze justificate; persoanele cu afectiuni deosebit de grave, pentru tratament medical si interventii chirurgicale n str in tate. Ajutorul pentru refugia i Ajutorul rambursabil pentru refugia i a fost instituit prin Ordonan a de Guvern nr. 102/2000 privind statutul i regimul refugia ilor n Romnia.

68

Persoana str in care a dobndit statutul de refugiat poate ob ine la cerere un ajutor rambursabil stabilit la nivelul unui salariu minim brut pe ar , pentru o perioad de maximum 6 luni. Acest ajutor se acord numai dac din motive obiective persoana refugiat este lipsit de mijloacele de existen necesare. Ajutorul pentru nc lzirea locuin ei n perioada sezonului rece Aceast form de ajutor este reglementat prin prevederi legale din anul 2003 (doua Ordonan e de Urgen ale Guvernului). Prin aceste acte normative familiile i persoanele singure cu venituri reduse, care utilizeaz pentru nc lzirea locuin ei energie termic furnizat n sistem centralizat, beneficiaz de ajutor lunar pentru nc lzirea locun ei, diferen iat n func ie de venitul mediu lunar pe membru de familie. In mod similar se acord ajutoare lunare pentru nc lzirea locuin ei cu gaze naturale. Familiile i persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutor social n condi iile Legii 416/2001 si care utilizeaza pentru ncalzirea locuin ei lemne, c rbuni si combustibili petrolieri beneficiaza de un ajutor n sum fix pentru nc lzirea locuin ei (350.000 lei la data respectiv 2003. 69

Ajutorul anual pentru veteranii de r zboi are ca baz legal Legea nr. 44 din 1994 privind veteranii de r zboi, precum i unele drepturi ale invalizilor i v duvelor de r zboi, cu modific rile i complet rile ulterioare. Este prev zut un ajutor b nesc anual pentru acoperirea de c tre ace tia a unei p r i din costul chiriei, energiei termice i electrice, precum i pentru nevoi casnice. Pentru anul 2003 cuantumul acestui ajutor, stabilit de Guvern era de 400.000 lei.

Alte forme de sprijin material Subventii pentru asocia ii i funda ii Temeiul juridic este Legea nr.34 din 1998 care prevede c asocia iile i funda iile romne ti cu personalitate juridic nfiin eaz i administreaz unit i de asisten i care social pot primi

subven ii alocate de la bugetul de stat sau, dup caz, de la bugetele locale, care vor fi ultilizate, n exclusivitate, pentru serviciile de asisten social acordate persoanelor care, potrivit dispozi iilor Nivelul subven iilor acordate n condi iile de mai sus nu poate dep i costul mediu lunar de ntre inere pe o persoan asistat . legale, au dreptul s beneficieze de aceste servicii.

70

Microcredite O parte din sumele atrase n Fondul National de Solidaritate (Legea nr.366/2001, de aprobare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 118/1999) pot fi utilizate pentru acordarea de microcredite persoanelor fizice care desf oar activitati pe cont propriu, aducatoare de venituri, n vederea intretinerii materiale. Microcreditul reprezinta un imprumut rambursabil, cu dobnd , acordat la cererea solicitantilor, cu valoare nominal de p n la 10.000 de euro, acordat n lei cu o perioad de rambursare de p n la 36 de luni. 5.2 Presta ii sociale pentru persoanele cu handicap Potrivit legii noi n domeniu 448 din 2006 persoanele cu handicap au dreptul la urmatoarele presta ii sociale (capitolul III sectiunea 5 a): a) Aloca ia de stat pentru copii majorat cu 100%. De acest drept nu pot benefia copiii cu handicap care se afla n internate sau centre de plasament aferente unitatilor sau institutiilor de nv mnt special, sau n alte tipuri de institutii cu caracter social, cu exceptia centrului de tip respiro, in care se asigura intretinere completa din partea autoritatii administratiei publice. 71

b) Copilul cu handicap de tip HIV/SIDA beneficiaz , numai pentru perioada n care este ingrijit n familie, de o alocatie lunara de hrana, calculata pe baza alocatiei zilnice de hrana stabilite pentru consumurile colective din unitatile sanitare publice. c) Indemnizatie lunara, indiferent de venituri, diferentiata astfel: - in cuantum de 179 lei pentru adultul cu handicap grav; - in cuantum de 147 lei pentru adultul cu handicap accentuat. De acest drept nu pot beneficia adultii cu handicap grav si accentuat, care nu realizeaza venituri, aflati in ingrijirea si protectia unui asistent personal profesionist. d) Buget complementar lunar, indiferent de venituri, de asemenea diferentiat: - in cuantum de 80 lei pentru adultul cu handicap grav; - in cuantum de 60 lei pentru adultul cu handicap accentuat; - in cuantum de 30 lei pentru adultul cu handicap mediu. De aceast prestatie social beneficiaz i familia sau reprezentantul copilului cu handicap grav, accentuat sau mediu, pe perioada n care l are n ingrijire, cre tere i ntre inere. Sunt exceptate de la prestatiile mentionate la punctele c si d persoanele cu handicap care:

72

- sunt ingrijite si protejate in centre rezidentiale publice, cu exceptia celor de tip respiro; - se afla n ingrijirea unui asistent personal profesionist si realizeaza venituri; - sunt retinute si condamnate condamnate definitiv la o pedeapsa privativa de libertate, pe perioada retinerii sau deten iei. e) Adultul cu handicap vizual grav primeste pentru plata insotitorului o indemnizatie echivalenta cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unitatile de asistenta sociala din sectorul bugetar, altele decat cele cu paturi;

5.3 Serviciile sociale Toate rile membre ale Uniunii Europene acord presta ii i servicii de asisten social persoanelor aflate n situa ii deosebite, dificile, greu de dep it prin eforturi proprii. n prezent tendin a general este de renun are treptat la presta iile cu caracter universal i de ndreptare a aten iei spre acordarea de servicii de asisten social . Acestea din urm se acord potrivit nevoilor individuale sau colective, sunt considerate servicii de solidaritate social la care au acces persoanele aflate n dificultate. Acest mod de abordare conduce la satisfacerea mai operativ a nevoilor, cu costuri 73

reduse, contribuie la integrarea serviciilor de asisten social n via a i comunitatea celor asista i i la asigurarea coeziunii sociale. Serviciile sociale sunt reglementate n Romnia prin Ordonan a de Guvern nr. 70 pe 2003, care le define te astfel: serviciile sociale reprezint ansamblul complex de m suri i ac iuni realizate pentru a r spunde nevoilor sociale individuale sau de grup, n vederea dep irii unor situa ii de dificultate, pentru asigurarea autonomiei i protec iei persoanei, pentru prevenirea marginaliz rii i excluziunii sociale i promovarea incluziunii sociale. Responsabilitatea realiz rii i coordon rii serviciilor sociale revine n principal Ministerului Muncii, Solidarit ii Sociale i Familiei, autorit ilor publice centrale i locale cu competen e n domeniu. Principiile care stau la baza serviciilor sociale a) respectarea individualit ii fiec rei persoane; b) respectarea libert ii de a alege serviciul social n func ie de nevoia social ; c) asigurarea accesului la servicii sociale n condi ii tratament egal, prin excluderea privilegiilor i eliminarea oric rei forme de discriminare;

74

d) asigurarea de servicii e calitate, accesibile, flexibile, adaptate nevoilor sociale; e) asigurarea drepturilor i siguran ei beneficiarilor, protejnd n acela i timp i interesele acestora, dar i pe cele ale comunit ii; f) asigurarea accesului la informa iile privind drepturile fundamentale, m surile legale de protec ie, precum i posibilitatea de contestare a deciziei de acordare a unor servicii sociale; g) respectarea vie ii intime a persoanei; h) respectarea confiden ialit ii; i) dezvoltarea parteneriatului ntre p r ile implicate n procesul de acordare a serviciilor sociale i beneficiarii acestora. Serviciile sociale se organizeaz la nivelul comunit ii, n func ie de nevoile identificate, de num rul poten ial de beneficiari, de complexitatea situa iilor de dificultate i de gradul de risc social. Aceste servicii sunt n principal de dou feluri: servicii de asisten social servicii de ngrijire social-medical .

75

Serviciile de asisten

social

Serviciile de asisten social sunt de asemenea de dou feluri, cele cu caracter primar i cele specializate. Serviciile cu caracter primar au ca scop prevenirea ori limitarea unor situa ii de dificultate sau vulnerabilitate care pot duce la marginalizare sau excludere social . Asemenea servicii pot fi: a) identificarea nevoilor individuale i de grup, precum i a principalelor categorii de beneficiari ai serviciilor sociale; b) informarea asupra situa iilor de risc i asupra drepturilor sociale ale persoanei; c) m surile educative i de supraveghere pentru prevenirea comportamentelor deviante; d) consilierea pentru persoane vrstnice, cele cu handicap, persoane cu patologie cronic , persoane dependente de alcool sau droguri, persoane infectate sau bolnave HIV/ SIDA, inclusiv pentru familiile acestora; e) consiliere pentru persoanele si familiile care adopta copii sau care au minori in plasament ori incredintare;

76

f) consiliere si sustinere pentru persoanele neglijate, abuzate, victime ale violentei in familie si pentru orice alte persoane aflate in dificultate; g) sprijin material si financiar acordat persoanelor si familiilor cu venituri insuficiente pentru acoperirea nevoilor minime prevazute legal; h) m suri de urgenta pentru persoane fara adapost, victime ale traficului de persoane, ale violen ei n familie, precum si pentru orice alte persoane aflate in dificultate; i) orice alte m suri de preven ie social . Serviciile primare de asisten primar sunt foarte importante i de perspectiv , mai ales la nivelul comunitar, n care rolul principal revine autorit ilor locale. Serviciile comunitare primare de asisten social au nceput s se dezvolte i diversifice dup 1990. Asemenea servicii nou ap rute sunt: - protec ia i ajutorul special din partea comunit ii i a familiilor pentru copiii afla i n dificultate (Ordonan a de Urgen a Guvernului nr.25 i 26 din 1997, Legea nr. 272 din 2004 etc); - cantinele de ajutor social (Legea 208/1997);

77

- acordarea de subventii de la bugetul unitatilor de asistenta sociala infiintate si administrate de asociatii si fundatii cu personalitate juridica (Legea nr.34/1998). Serviciile specializate au drept scop men inerea, refacerea sau dezvoltarea capacit ilor individuale pentru dep irea unei situa ii de nevoie, dificultate social . Obiectivele acestor servicii: a) g zduirea, ngrijirea, reabilitarea i reinser ia social pentru persoane vrstnice, persoane cu handicap, bolnavi cronici, persoane dependente de alcool sau droguri, persoane victime ale violen ei n familie sau ale traficului de fiin e umane; b) asisten i sprijin pentru copii i familii n dificultate; c) g zduirea i educa ia special pentru copii sau tineri cu handicap sau cu dificult i de adaptare; d) g zduirea tinerilor care p r sesc sistemul de protec ie a copilului, pe o perioad determinat , potrivit legisla iei; e) inser ia socioprofesional a tinerilor care p r sesc sistemul de protec ie a copilului; f) g zduirea pe o perioad determinat a persoanelor f r ad post; 78

g) sprijin i asisten pentru asigurarea unei vie i autonome i active persoanelor de vrsta a treia, servicii de ngrijire acordate unor persoane vrstnice aflate ntr-o situa ie de dependen ; h) m suri de sprijin pentru integrarea n munc , altele dect cele prev zute de Codul Muncii, inclusiv atelierele protejate; i) m suri de readaptare, de preorientare i de reeducare profesional stabilite legal; j) primirea i ngrijirea n situa ii de urgen , cu sau f r g zduire, acordarea de sprijin pentru adaptarea la o via activ , pentru inser ie social de risc; k) ac iuni de identificare, sprijin, sus inere, informare sau formare, consiliere, ofert de expertiz sau coordonare n vederea prevenirii oric rei forme de dependen ; l) activit i, m suri i servicii sociale de tip pilot; m) orice ale m suri de interven ie social . Serviciile specializate pentru copii s-au dezvoltat si diversificat puternic mai ales in ultimii 10 ani. Printre aceste servicii, alaturi de cele rezidentiale (traditionale) se pot enumera: 79 i profesional pentru persoanele sau familiile aflate n dificultate sau n situa ii

- centrele de plasament de tip familial; - centrele de primire; - centrele maternale; - centrele de plasament pentru copilul cu handicap grav; - centrele de asistenta si sprijin pentru readaptarea psihologica a copilului cu probleme psihosociale; - servicii de orientare si sprijin pentru reintegrarea sociala a copilului delincvent; - centre de resurse pentru prevenirea abuzului, neglijarii si exploatarii copilului etc. Serviciile specializate pentru persoanele varstnice, realizate cu consim mntul acestora au n vedere in principal: - ingrijirea temporara (inclusiv la domiciliu). - ingrijirea temporara sau permanenta intr-un camin pentru persoane varstnice - ingrijirea in centre de zi, cluburi pentru varstnici, case de ingrijire temporara, apartamente si locuinte sociale etc. In toate aceste forme serviciile oferite pot fi preponderent sociale, sociomedicale sau medicale.

80

Serviciile de ngrijire social-medical Aceste servicii constituie un complex de activit i care integreaz servicii sociale i medicale, avnd ca obiective majore: - men inerea autonomiei persoanei; - prevenirea agrav rii situa iei de dependen . Serviciile de ngijire social-medical se acord unor persoane care din cauza unor afec iuni (deficien e) fizice, senzoriale, mintale sau psihice se afl n imposibilitatea de realiza activit ile de via curent sau personelor care se afl n faza terminal a unei boli incurabile. Aceste servicii pot fi clasificate astfel: a) servicii de baz ajutor pentru igien corporal , mbr care i dezbr care, igiena elimin rilor, hr nire i hidratare, tranfer i mobilizare, deplasare, comunicare; b) servicii de suport ajutor pentru prepararea hranei sau livrarea acesteia, la cump r turi, menaj, nso irea n mijloace de transport, facilitarea deplas rii n exterior, companie, activit i de administrare i gestionare, activit i de petrecere a timpului liber etc; c) servicii de ngrijire medical ; 81

d)

servicii de recuperare (reabilitare) conexe domeniului medical i social kinetoterapie, terapie ocupa ional , psihoterapie, psihopedagogie special , logopedie etc;

e)

servicii de reabilitare i adaptare a ambientului amenaj ri, repara ii etc.

Potrivit legislatiei n vigoare (Ordonan a Guvernului nr.70 din 2003), furnizorii acestor servicii pot fi: o serviciul public de asisten social , la nivel jude ean sau local; o alte servicii publice spcializate la nivel jude ean sau local; o unit i de asisten medico-social ; o institu ii publice care dezvolt compartimente de asisten social specializat ; o asocia ii i funda ii, cultele religioase i orice alte forme organizate ale societ ii civile; o persoane fizice autorizate, n condi iile legii; o filiale i sucursale ale asocia iilor i funda iilor interna ionale recunoscute n conformitate cu legisla ia n vigoare; o organiza ii interna ionale de profil. 82

5.4 Servicii sociale pentru persoanele cu handicap Pentru asigurarea serviciilor sociale necesare acestor persoane autorit ile publice au obliga ia de a lua urm toarele m suri (Legea 4482006, capitolul III sec iunea 1): - s creeze condi ii de acces pentru toate tipurile de servicii necesare persoanelor cu handicap; - s ini ieze, s dezvolte i s sus in servicii sociale centrate pe persoana cu handicap, n parteneriat cu persoane juridice, publice sau private; - s asigure ponderea personalului de specialitate angajat n sistemul de de protec ie a persoanelor cu handicap n raport cu tipurile de servicii sociale: asisten i sociali, psihologi, kinetoterapeu i, instructori de ergoterapie, pedagogi de recuperare, lopgopezi, psihopedagogi, cadre didactice de sprijin, educatori specializa i, medici psihiatri, medici denti ti, infirmieri; - s implice n activit ile de ngrijire, recuperare i reabilitare a persoanei cu handicap familia acesteia; - s asigure instruiri n problematica specific persoanei cu handicap a personalului care i desf oar activitatea n sistemul de protec ie a persoanelor cu handicap, inclusiv a asisten ilor personali i a asisten ilor personali profesioni ti; 83

- s nfiin eze i s sus in sistemul bazat pe mangementul de caz n protec ia persoanei cu handicap; - s ncurajeze i s sus in activit ile de voluntariat. Persoanele cu handicap beneficiaz de servicii sociale acordate: - la domiciliu; - n comunitate; - n centre de zi i centre reziden iale, publice sau private. Serviciile specializate pentru persoanele cu handicap (inclusiv copii) sunt n dezvoltare mai ales dupa anul 2000, potrivit reglement rilor legale n evolu ie (Legea 519 din 2002 si respectiv 448 din 2006). Dintre acestea se pot men iona: - asistentul personal (*) - asistentul personal profesionist (*) - centre de zi; - centre de respiro/de criza; - centre de interven ie timpurie; - ateliere protejate; - locuinte protejate; 84

- centre de recuperare (reabilitare); - centre de servicii comunitare; - centre de integrare prin terapie ocupa ional ; - centre de pregatire pentru o viata independenta; - centre de ngrijire i asisten social etc. * Vor fi detaliate la tema urm toare.

85

CAPITOLUL 6. Personalul din domeniul asisten ei socialeStructura Formarea n domeniul asisten ei sociale Statutul, rolul i instrumentul de baz al asistentului social. Unele domenii de interven ie a personalului din asisten a social Asisten ii pentru persoanele cu handicap 6.1 Formarea n domeniul asisten ei sociale Din punctul de vedere al legii (701 din 2001) se precizeaz c n domeniul asisten ei sociale activeaz personal angajat i voluntari, speciali ti cu diverse calific ri care au competen e, responsabilit i i atribu ii specifice domeniului de activitate. n Romnia a existat, cu deosebire n perioada interbelic , un sistem profesionist de formare a personalului i de aplicare a unei asisten e sociale, comparabile cu cele ale rilor foarte dezvoltate din acest punct de vedere.

86

Cadrul legislativ i administrativ al anilor 1950-1970 a eliminat practic sistemul de asisten social , reducndu-l la chestiuni strict admninistrative i birocratice. Treptat n perioada respectiv speciali tii n asisten social forma i anterior au fost nlocui i cu func ionari. Din punct de vedere al form rii, a a cum s-a men ionat la un alt curs, nv mntul universitar de asistenta social (infiintat nc din 1929), fost redus la nivel postliceal, din anul 1952 i apoi desfiintat n 1969. Renfiin atarea nv n 1990. n prima faz , n anul universitar 1990-1991 s-au deschis colegii de asisten social pe lng universit ile din Bucure ti, Ia i i Cluj-Napoca. n anul 1992 aceste sec ii s-au transformat n sec ii universitare, oferind absolven ilor, ncepnd cu anul 1994, o diplom universitar . Ulterior nv recent la Constan a. Legea 701 din 2001 are un capitol distinct privind formarea n domeniu. 87 mntul universitar de asisten social s-a extins i la Timi oara, Oradea, Alba-Iulia, Pite ti, Trgovi te i mai mntului de asisten social a demarat

Formarea personalului de specialitate n asisten a social se poate face prin institu ii de nv alte forme de nv mnt superior, postliceal sau prin mnt cu profil de asisten social .

6.2 Statutul, rolul i instrumentul de baza al asistentului social Asistentul social ca si intreg personalul de specialitate n asisten a social au obliga ia de a ndeplini atribu iile prev zute n statutul profesiei. Acesta este aprobat prin Legea nr. 466 din 2004 privind statutul asistentului social. Asistentul social ca i alte persoane, inclusiv voluntarii din sistemul asisten ei sociale au ca obliga ii majore: - asigurarea confiden ialit ii informa iilor ob inute prin exercitarea profesiei; - respectarea intimit ii persoanei asistate, precum i libertatea acesteia de a decide; - respectarea eticii profesionale. Pentru nerespectarea acestor obliga ii fundamentale poate fi atras , dup caz, r spunderea material , disciplinar , civil sau penal .

88

Statutul profesiei de asistent social prevede obligatoriu nfiin area comisiei de disciplin n cadrul fiec rei asocia ii profesionale i stabilirea unui regulament de organizare i func ionare a acesteia. Comisia de disciplin poate sanc iona prin deciziile sale abaterile de etica profesional (deontologia). In domeniul asisten ei sociale nu pot lucra persoane care au fost condamnate definitiv pentru comiterea unei infrac iuni care le face incompatibile cu exercitarea acestei profesii. Asistentul social are rolul civic de interven ie social cu costuri umane i sociale ct mai sc zute. In acest sens el este obligat s - i realizeze activitatea cu competen profesional , ceea ce presupune printre altele: - colaborarea cu al i speciali ti i profesioni ti: medici, juristi, psihologi, sociologi, economisti, ingineri etc; - respectarea drepturilor omului. Asistentul social este profesionistul care are rolul de a cunoaste si de a preveni situatiile sociale negative, de ajuta efectiv prin diagnoza si interventie persoanele si familiile aflate pentru anumite perioade in situatii dificile. Activitatea asistentului social se realizeaza in conditii de mare responsabilitate. Ea presupune angajament si devotament pentru rezolvarea unei anumite situatii de risc. 89

In relatia cu persoana asistata, pe langa respect, asistentul social trebuie sa adopte si o atitudine pozitiva optimista. Pe aceste considerente se poate aprecia ca asistentul social este pionul sistemului national de asistenta sociala (Pasa F. si Pasa M.,P, 2004). In activitatea sa asistentul social are nevoie de o foarte buna pregatire teoretica si practica, dar si de o constiinta si conduita morala, cu deosebire privitor la realizarea anchetelor sociale pe baza carora se stabilesc prestatiile si serviciile sociale. Anchet social reprezint instrumentul tehnic principal de investigare a unui caz in asistenta sociala (aplicata la individ sau familie). Elementele definitorii ale unei anchete sociale sunt scopul, obiectul, con inutul i sursa de informare. Scopul a numeroase anchete este furnizarea de informa ii pentru a se lua o decizie de asisten social . Obiectul unei anchete se concentreaz pe colectarea de date privind familia sau persoanele aflate n dificultate. Con inutul anchetei poate fi urm rit pe 4 dimensiuni: - caracteristicile demografice ale unui grup de persoane; - mediul social (ocupa ia, venitul, numar persoane n familie, condi ii de locuit, servicii de care beneficiaz etc); - activit ile; 90

- atitudinile i opiniile. Sursa de informa ie, care al turi de persoana investigat poate include coala, unit i medicale, poli ia, alte autorit i i persoane din anturaj. In perspectiva, asistentul social trebuie sa-si asigure un rol mai complex decat cel traditional, adica unul de a influenta si sprijini comunitatea ca sa se bazeze pe ea nsa i, s - i dezvolte i s i adapteze continuu serviciile comunitare. 6.3 Unele domenii de interven ie a personalului din asisten a social In munca de asisten social exist o problematic extrem de complex i divers . Ac iunea social se poate realiza n func ie de problema social , la nivel individual, de grup sau chiar comunitar. La tema 3 a au fost prezentate pe scurt 4 categorii de beneficiari (prostitu ia i traficul de persoane, dependen a de alcool i droguri, infec ia HIV /SIDA, copiii in situatie de risc. La acestea se pot ad uga ilustrativ: problemele legate de familii dezorganizate, de delincven , de asistarea copiilor si adultilor in diverse institutii (centre de plasament, penitenciare, camine pentru persoane 91

varstnice etc), far a putea epuiza gama problematicii de asistenta sociala. In ultima perioada o atentie deosebita s-a cordat asistentilor maternali profesionisti. Atestarea, procedurile de atestare si statutul asistentului maternal profesionist sunt reglementate prin Hot rrea de Guvern nr. 679 din 2003. Pot fi atestate n acest sens numai persoanele care: - au capacitate deplin de exerci iu; - prin comportamentul lor n societate, starea s n t ii i profilul lor psihologic prezint garan ii pentru ndeplinirea corect a obliga iilor ce revin unui p rinte, cu privire la cre terea, ngrijirea i educarea copiilor s i; - au n folosin o locuin n care se poate prepara hrana, asigur condi ii de via , igien , educa ie i igien utilizatorilor; - au urmat cursurile de formare profesional necesare. Restric ii la angajare pentru: - persoana care a suferit o condamnare prin hot rre judec toreasc definitiv ; - p rintele dec zut din drepturile p rinte ti; - persoana care sufer de boli cronice transmisibile.

92

Contractul individual de munca pentru asistentul maternal profesionist se incheie cu serviciul public pentru protectia copilului iar Comisia de protectia copilului si acest serviciu au drept de control asupra activitatii asistentului maternal profesionist. Pe perioda exercitarii acestui contract asistentul maternal profesionist se bucura de drepturile prevazute de legislatia muncii. Obligatiile privind copiii primiti in plasament sau incredintati sunt accentuate in mod deosebit, prin similitudine cu cele ale parintilor (crestere, ingrijire, educare, integrare in familia naturala sau adoptiva, integrare sociala, confidentialitate etc). Un alt domeniu n dezvoltare al asistentei sociale este ngrijirea la domiciliu a persoanelor varstnice. Persoana fizica acreditata in acest sens este denumita ngrijitor, iar acreditarea este realizata in baza Ordinului nr.392 din 2000 a ministrului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. Conditiile de acreditare si angajare sunt asemanatoare celor pentru asistentul maternal profesionist, mai putin cele legate de locuinta si de formare, iar la restrictii nu apare parintele decazut din drepturi. Acreditarea este de competenta direc iilor pentru dialog, familie i solidaritate social ale MMSSF iar contractul individual de munca se incheie cu consiliul local pe a carui raza urmeaza a-si desfasura activitatea ingrijitorul. 93

Drepturile persoanei acreditate ca ingrijitor, odata angajata, sunt de natura baneasca (reglementate prin Legea prvind asistenta sociala a persoanelor varstnice), cele de personal prevazute de legislatia muncii, precum si dreptul la consiliere si sprijin. Obligatiile decurg in linii mari din sarcini