Asigurarea calităţii (Materiale de construcţii).doc

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03

Domeniul: MATERIALE DE CONSTRUCŢII

Nivelul 3

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de

învăţământ profesional şi tehnic

AUXILIAR CURRICULAR

MODULUL: ASIGURAREA CALITĂŢIIClasa a XII-a

MEdCT–CNDIPT / UIP

Modulul: Asigurarea calităţii Clasa a XII-a

Noiembrie 2008

Domeniul: Materiale de construcţii, nivelul 3Calificarea: Tehnician în industria sticlei şi ceramicii

2


Autor: ing. Cismaş Silvia Manuela – profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de

Industrie Uşoară, Sighişoara

Consultanţă :

ing. Paula Posea – expert curriculum CNDIPT – MECT


3


CUPRINS

1. INTRODUCERE...................................................................................42. COMPETENŢE SPECIFICE..................................................................53. OBIECTIVE.........................................................................................54. INFORMAŢII PENTRU PROFESOR.....................................................65. FIŞELE DE REZUMAT......................................................................466. CUVINTE CHEIE / GLOSAR..............................................................507. INFORMAŢII PENTRU ELEVI...........................................................528. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE.............................................................549. SOLUŢIONAREA ACTIVITĂŢILOR..................................................7810. BIBLIOGRAFIE.................................................................................8911. ANEXE..............................................................................................96


4

Prezentul Auxiliar Didactic nu acoperă toate cerinţele cuprinse în Standardul de Pregătire Profesională.

Auxiliarul Didactic poate fi folosit în procesul de predare- învăţare- evaluare al elevilor.

Obţinerea certificatului de calificare pentru fiecare nivel presupune validarea integrală a competenţelor din standardele de pregătire profesională.


1. INTRODUCERE

Prezentul material se adresează profesorilor care predau la ciclul superior al liceului, domeniul „Materiale de construcţii”

Auxiliarul de lucru are drept scop orientarea activităţii profesorului şi stimularea creativităţii lui, cuprinzând informaţii ce vin în sprijinul acestuia.

Prin conţinuturi, auxiliarul curricular doreşte să realizeze o mai bună motivare a elevului şi o creştere a interesului acestuia pentru cunoştinţele şi abilităţile ce se formează în domeniul tehnic.

Auxiliarul cuprinde materiale de referinţă, teste de evaluare, exemple de folii pentru retroproiector, fişe de documentare, fişe conspect, prezentări Power point, metoda proiect, activităţi care au la bază învăţarea centrată pe elev, activităţi interactive de complexităţi diferite, adrese de site-uri pe internet, indicii pentru întocmirea portofoliului elevului, fişe de descriere a activităţilor, fişe de progres şi alte materiale ce pot fi utilizate în activitatea de predare – învăţare.

Modulul “ASIGURAREA CALITĂŢII” face parte din curriculum-ul pentru clasa a XII-a/ a XIII-a prin care se asigură formarea profesională în calificările de nivel 3.

La acest modul au fost agregate competenţe dintr-o singură unitate de competenţă tehnică generală şi anume Asigurarea calităţii.

Modulul are alocat 1 credit şi se desfăşoară prin parcurgerea numărului corespunzător de ore după cum urmează:a. La clasa a XII-a ruta directă, calificarea “Tehnician în industria sticlei şi ceramicii”, modulul se

parcurge în cadrul orelor de CDL (Curriculum în dezvoltare locală), având alocate 62 de ore din care 42 ore pentru teorie 20 ore pentru laborator.

b. La clasa a XIII-a ruta progresivă, calificarea “Tehnician în industria materialelor de construcţii”, modulul se parcurge în cadrul orelor de CDL, având alocate 62 de ore pentru teorie Conţinuturile din cadrul modului oferă elevilor cunoştinţe care le vor permite să-şi dezvolte

abilităţi practice privind: descrierea conceptelor de asigurarea calităţii, controlul calităţii şi sisteme de calitate utilizarea documentelor sistemului calităţii utilizarea procedurilor de audit al calităţii aplicarea instrumentelor calităţii

„Calitatea este o ţintă în mişcare” (J.M. Juran)


5


2. COMPETENŢE SPECIFICE.

În modulul Asigurarea calităţii au fost agregate competenţe dintr-o unitate de competenţă tehnică generală şi anume unitatea: 10. Asigurarea calităţii. Competenţele aferente acestei unităţi sunt:

10.1. Descrie conceptele de asigurarea calităţii, controlul calităţii şi sisteme de asigurarea calităţii10.2. Utilizează documentele sistemului calităţii10.3. Utilizează procedurile de audit al calităţii10.4. Aplică instrumente ale calităţii

3. OBIECTIVE

Obiectivele urmărite în cadrul auxiliarului curricular sunt:

Explicarea conceptului de asigurarea calităţii, controlul calităţii, sisteme de calitate

Indicarea tipurilor de documente ale sistemului calităţii disponibile într-o companie

Analiza diverselor sisteme de asigurarea calităţii

Folosirea documentelor specifice locului de muncă

Analizarea diverselor tipuri de înregistrări ale calităţii

Explicarea conceptului de audit al calităţii

Specificarea scopului documentelor folosite la audit

Explicarea elementelor de bază ale auditului

Identificarea instrumentelor calităţii şi a aplicaţiilor lor

Selectarea instrumentelor calităţii specifice activităţii profesionale

Utilizarea informaţiilor specifice activităţii profesionale


6


4. INFORMAŢII PENTRU PROFESOR

Pentru sarcinile ce urmează a fi realizate de elevi, s-au avut în vedere atât competenţele subordonate unităţii de competenţă “Asigurarea calităţii”, dar şi competenţe specifice abilităţilor cheie.

Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare - predare utilizate de profesor, vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice.

Profesorul trebuie să cunoască particularităţile colectivului de elevi şi stilurile de învăţare ale acestora (auditiv, vizual, practic); el poate adapta materialele în raport cu cerinţele clasei, cu ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit, utilizând activităţi variate de învăţare şi, în special, cu caracter aplicativ.

Materialele de învăţare propuse sunt uşor de citit şi de înţeles, informaţiile şi cerinţele sunt formulate într-un limbaj adecvat nivelului elevilor, accesibil şi susţinut prin exemple sugestive şi prin imagini.

Prezentarea materialelor de învăţare pe suport electronic facilitează organizarea orei de curs prin prezentări ale materialelor de învăţare (Power Point, Excel), prin valorificarea informaţiilor prin programul AEL, cu ajutorul foliilor transparente şi a retroproiectorului precum şi adaptarea informaţiilor la nivelul elevilor.

Abilităţile pe care elevii trebuie să le dobândească sunt:

înţelegerea activităţii/ exerciţiului abilităţi de cercetare/ documentare utilizând o serie de resurse inclusiv Internetul identificarea unor soluţii alternative pentru rezolvarea problemelor modul de discuţie, de dezbatere şi de luare de decizii în diverse situaţii planificarea, efectuarea şi evaluarea unei activităţi prin analiza punctelor tari, a

punctelor slabe şi a aspectelor ce urmează a fi îmbunătăţite în viitor abilităţi de pregătire şi utilizare a echipamentelor luarea de notiţe, scrierea de rapoarte şi lucrul în echipă înţelegerea diferitelor roluri pe care le au ceilalţi în cadrul grupului şi influenţa stilurilor

de învăţare

Profesorul trebuie să cunoască particularităţile colectivului de elevi şi stilurile de învăţare ale acestora pentru reuşita centrării pe elev a procesului instructiv –educativ . Astfel el poate adapta materialele în raport cu cerinţele clasei. Profesorul trebuie să se raporteze, de asemenea, şi la calificarea elevilor, fiind nevoit să utilizeze activităţi variate de învăţare. Învăţarea centrată pe elev este cea mai bună armonizare între nevoile individuale ale persoanei care învaţă şi prevederile / modul în care se răspunde acestor nevoi.

Strategiile pentru o predare care să corespundă stilurilor individuale de învăţare sunt complementare cu dezvoltarea stilurilor de învăţare eficiente prin identificarea şi înţelegerea stilurilor de învăţare. Fişele de îndrumare / strategie sunt concepute pentru a sprijini profesorii în


7


înţelegerea şi dezvoltarea practicilor lor de predare astfel încat fiecare stil de învăţare să fie luat în considerare şi, ca urmare, toţi elevii să fie angajaţi în felul acesta în procesul de învăţare.

Stilul de învăţare Caracteristicile stilului de învăţare

Auditiv Elevului îi place să asculte cursuri, casete, persoane care citesc sau vorbesc. El îşi aminteşte ceea ce spune sau aude, repetă cu voce tare informaţiile, ideile învăţate.Zgomotul este un element de distragere a atenţieiNu se descurcă întotdeauna cu instrucţiunile scrise

Vizual Elevului îi place să înveţe cu ajutorul graficelor, hărţilor, casetelor video, afişelor . El preferă să vizualizeze cuvinte, concepte, idei decât să vorbească sau să treacă la acţiune şi va scrie informaţiile învăţate pentru a le verifica vizual.Observă detaliile, îşi aminteşte ce vede, este bine organizatÎntâmpină dificultăţi la concentrarea asupra unor activităţi verbale

Practic Elevului îi place să scrie repetat ideile şi faptele învăţate, întocmeşte fişe de studiu şi ia notiţe la cursuri.Elevul are nevoie să se implice fizic în activitatea respectivă, De obicei, învaţă prin îndeplinirea unei activităţi practice.Îşi pierde interesul când nu este implicat în mod activ

Materialele de învăţare prezentate sunt uşor de citit şi de înţeles, cerinţele şi informaţiile sunt prezentate într-un limbaj adecvat nivelului elevilor.

EVALUAREAEvaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se

referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă.

Cum evaluăm? În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ

pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.

Prin stabilirea clară şi transparentă a parcursului: scopuri – obiective – instrumente de evaluare – rezultate – interpretare – comunicare.

Când evaluăm?La începutul unui proces (predictivă) pe parcursul acestuia (formativă sau continuă), la finalul său (sumativă).

Cu ce evaluăm?Cu instrumente de evaluare orală /scrisă/ practică;Prin observaţie directă pe parcursul procesului;


8


Prin exerciţii, probleme, eseuri, teme pentru acasă;Prin proiecte, referate, teme pentru investigaţiile individuale sau de grup;Prin portofolii individuale;Prin proceduri de autoevaluare, evaluare pe perechi şi de grup, cu scopul creşterii reflecţiei metacognitive şi al socializării.

În tabelul următor se prezintă comparativ două forme de evaluare: cea formativă şi cea normativă. Se constată că acestea marchează tranziţia de la modelul tradiţional, care urmăreşte evaluarea cantitativă a cunoştinţelor, capacităţilor de reproducere a unor conţinuturi învăţate sau a unor deprinderi formate către modelul evaluării, cu un grad mai ridicat de eficienţă a însuşi procesului învăţării.

EVALUAREA FORMATIVĂ EVALUAREA NORMATIVĂ

Judecă elevul în raport cu el însuşi Judecă elevul în raport cu o normă exterioară şi în raport cu alţii

Procedează la o evaluare permanentă Evaluarea are loc sumativCriteriile sunt EXPLICITE TRANSPARENŢA

NONTRANSPARENŢA (criterii implicite în norme şi aplicate asupra rezultatelor finale)

Are valoare EDUCATIVĂ, elevul înţelege cum a fost evaluat autoevaluare Este o CONSTATARE finală

Constituie un ajutor efectiv – o încurajare În funcţie de natura rezultatului şi de personalitatea celui evaluat poate încuraja sau demotiva învăţarea

Deschiderea către PROCES, visează modul CUM realizează elevul învăţarea

Deschidere către PRODUS, ce s-a învăţat, cât s-a învăţat

Elaborează un diagnostic, stabilind performanţele şi dificultăţile învăţării pentru momentul strict al evaluării; prognozează direcţiile etapelor ulterioare

Elaborează un pronostic încercând să prefigureze viitoarele performanţe posibile în învăţare, prin rapoarte la produsul unei etape a acesteia

Act social; presupune un DIALOG între formatori şi formaţi

Este un act individual, al cadrului didactic, chiar dacă acesta se raportează la cel evaluat.

PORTOFOLIUL ELEVULUI

Portofoliul reprezintă „cartea de vizită a elevului” şi face parte din categoria metodelor şi instrumentelor alternative de evaluare.

Portofoliul cuprinde o selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului, cele care îl reprezintă, care pun în evidentă progresele sale, care permit aprecierea aptitudinilor, talentelor, pasiunilor, contribuţiilor personale.

Portofoliul este un instrument care îmbină învăţarea cu evaluarea.Conţinutul unui portofoliu poate fi următorul:

- Lista conţinutului acestuia- Lucrările pe care le face elevul individual sau în grup:

Rezumate; Eseuri; Articole, referate; Temele de zi cu zi; Fişe individuale de studiu; Proiecte Teste Chestionare de aptitudini, stiluri de învăţare; Fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elevi; Autoevaluări ale elevului / grupului, alte materiale care reflectă participarea elevului /

grupului la derularea şi soluţionarea temei date.

METODA PROIECTELOR


9


Ideea învăţării bazate pe proiect a fost lansată de William H. Kilpatrick, prin lucrarea The project method (1918). Proiectul este o metoda interactivă de predare-învăţare, care presupune o micro-cercetare sau o investigare sistematică a unui subiect care prezintă interes pentru elevi.

Metoda proiect este fundamentată pe principiul învăţării prin acţiune practică, cu finalitate reală (“learning by doing”) ceea ce îi conferă şi motivaţia necesară.

Proiectul are un rol extrem de mare în dezvoltarea intelectuală, iar elevii trebuie să fie instruiţi să lucreze mai mult în faza proiectivă (pregătirea activităţilor), decât în faza acţională.

În “pedagogia proiectivă modernă”, proiectul este înţeles ca o temă de cercetare orientată spre atingerea unui scop bine precizat ce urmează a fi realizat, pe cât posibil, prin îmbinarea cunoştinţelor teoretice cu activitatea practică.

Pentru aceasta, elevii îşi aleg sau primesc o temă relativ cuprinzătoare, pe care o realizează în forme variate de studiu, de investigaţie şi de activitate practică, fie individual, fie prin efort colectiv, în echipă.

Astfel, proiectul devine concomitent şi acţiune de cercetare şi acţiune practică, subordonată îndeplinirii unor sarcini concrete de instrucţie şi educaţie. Elevul se deprinde astfel, să înveţe şi din cercetare şi din activitatea practică, să-şi însuşească atât procesualitatea ştiinţei, cât şi conţinutul acesteia, raportându-se direct la activitatea practică.Elevii sunt puşi în situaţia de a anticipa:- un rezultat,- căile de a ajunge la el- materialele şi mijloacele ce se vor utiliza.

Proiectarea se bazează pe un program complet de lucru, în care sunt cuprinse toate elementele necesare unei astfel de lucrări.

Modernizarea procesului de învăţământ consideră activităţile proiective ca metode de instruire, ca mijloace necesare pentru atingerea anumitor scopuri educative şi pentru a fi utilizate în anumite situaţii corelate cu conţinuturile învăţării şi cu vârsta elevilor. Această metodă: oferă foarte bune oportunităţi pentru abordări interdisciplinare ale unor teme, fenomene, etc. facilitează învăţarea prin cooperare (lucrul în grup) dezvoltă capacităţile de investigare şi de sistematizare a informaţiilor sporesc motivaţia pentru învăţare prin apelul la situaţii din viaţa cotidiană şi prin implicarea

elevilor. facilitează utilizarea metodelor moderne de evaluare (portofoliu, autoevaluarea, etc.) permit valorificare unor surse diverse de informare şi documentare stimulează autonomia elevilor şi creativitatea acestora oferă tuturor elevilor posibilitatea de a contribui, într-un fel sau altul, la realizarea produsului

final.Din cele menţionate se desprind câteva norme ce trebuie respectate într-o astfel de

activitate: subiectul propus spre proiectare să prezinte interes pentru elevi şi să fie acceptat ca o

munca plăcută; elevii să elaboreze proiectul pe baza formulării clare a condiţiilor pe care acesta trebuie să

le îndeplinească; trebuie precizate etapele de desfăşurare a lucrărilor, fie de către fiecare grupă în parte, fie

prin discuţii cu profesorul; elevii să aibă o mare libertate de acţiune spre a se putea asigura manifestarea originalităţii

şi a inventivităţii; în anumite momente ale lucrului şi mai ales în final, trebuie efectuată o apreciere critică a

proiectelor pe baza unor criterii stabilite anterior cu elevii; elevii pot lucra atât individual (de pildă, pentru documentare), cât şi în grup (detalierea

proiectului, analiza lui critică etc.); munca profesorului să se concentreze asupra asigurării mijloacelor de informare a elevilor,

a cooperării cu elevii în stabilirea obiectivelor şi a condiţiilor; profesorul poate sugera


10


posibilităţi noi, încurajează manifestările de originalitate, moderează analiza critică finală a proiectelor, pune la dispoziţia elevilor unele materiale de documentare (altele decât cele procurate de elevii înşişi), organizează unele întâlniri cu specialiştii.

Derularea unui proiect

Procesul complex de derulare a unui proiect se poate structura în mai multe faze:

Startul proiectului – găsirea temei, identificarea unei problemeAlegerea temei va avea în vedere interesele elevilor şi punerea de acord a elevilor cu privire la tema proiectului. Impunerea unei anumite teme pentru proiect împotriva voinţei participanţilor duce adesea la dezamăgiri din partea elevilor.Pentru găsirea unei teme se poate apela la: „problematizare deschisă” , concurs de idei, brainstormingFormularea obiectivelor – Dacă s-a constat că există un interes comun pentru tema proiectului, este nevoie să se formuleze obiectivele şi să planifice activitatea grupului.Trăsăturile unui obiectiv sunt:

este verificabil este descris concret este formulat pozitiv este realizabil prin forţe proprii.

Formularea în comun a obiectivelor duce la identificarea diferitelor interese, se poate stabili un rezultat care trebuie realizat. Planificarea - după formularea obiectivelor în scris urmează planificarea şi pregătirea concretă a proiectului:

distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului (în cazul unui proiect care se realizează în grup)

identificarea surselor de informare stabilirea şi procurarea resurselor (materialelor) necesare stabilirea unui calendar al desfăşurării activităţilor (analiza şi distribuirea realistă a timpului

necesar) alegerea metodelor ce vor fi folosite.

Proiectul va decurge normal dacă celor implicaţi le este clar cine şi ce sarcini are de îndeplinit.Implementarea – în această etapă lucrările planificate vor fi realizate individual de elevi (individual, câte doi sau în grupe). Profesorii au rolul de coordonatori, moderatori şi îşi folosesc competenţele de specialitate în folosul proiectului.Prezentarea – predarea prin proiecte este caracterizată prin faptul că toţi participanţii la proiect au posibilitatea de a-şi prezenta unii altora rezultatele muncii, eventul chiar într-un cadru public, mai larg (părinţilor, profesorilor din şcoală sau din alte şcoli, altor persoane interesate).Evaluarea – este un mijloc de control, supraveghere a activităţilor necesare în atingerea obiectivelor proiectului, având rolul de verificare a rezultatelor proiectului.

Evaluarea se poate face utilizând diverse Fişe de evaluare şi autoevaluare, individuale. În condiţiile în care dorim să realizăm evaluarea competenţelor, prin realizarea unui proiect de către elevi sau un grup de elevi, evaluarea se va face pe baza unor criterii de evaluare referitoare la concepţia şi realizarea proiectului.

Pe parcursul desfăşurării fiecărei etape a proiectului se face o monitorizare conform următoarei Fişe de monitorizare proiect si in acelaşi timp se va completa o Fişă individuală de urmărire a competenţelor. Fişele individuale se prezintă elevilor la începutul derulării proiectului

FIŞA DE MONITORIZARE PROIECT


11


Nr. crt.

Enunţ/criteriu DA NU Obs./comentarii

1 Au fost avute în vedere ideile indicate2 Au fost accesate toate căile de documentare indicate în plan3 Sunt realizate toate fişele de documentare stabilite în planul

de activităţi4 S-au identificat soluţiile posibile 5 S-a realizat analiza soluţiilor identificate prin evidenţierea

avantajelor/ dezavantajelor6 S-a argumentat corect varianta aleasă7 Au fost identificate domeniile conexe implicate în derularea

proiectului8 Au fost selectate grupele de lucru pe subiecte9 Au fost numiţi responsabilul de proiect şi liderul de grup

10 Au fost alocate responsabilităţile în cadrul proiectului11 S-a realizat planificarea activităţilor pe grupe de lucru12 S-au întocmit diagramele corespunzătoare13 S-au respectat planurile stabilite14 S-au asamblat subproiectele în proiectul final15 S-a analizat şi validat proiectul final16 S-a realizat prezentarea şi argumentarea proiectului17 S-a elaborat o comunicare/articol la revista şcolară pentru

diseminarea rezultatelor proiectului18 S-au primit sugestii şi recomandări pentru îmbunătăţirea

activităţilor similare în viitor

Profesor îndrumător,_________________ Data _______________


12


Lista materialelor ce pot fi utilizate de către profesor în activitate de predare – învăţare:

FC 1 Caracteristicile şi ipostazele calităţii produselor şi serviciilorFC 2 Conceptul de management al calităţiiFD 1 Principiile de bază ale managementului total al calităţiiFD 2 Funcţiile managementului calităţiiFC 3 Structura generală a standardelor ISO 9000/2000FD 3 Principalele standarde din familia ISO 9000FD 4 Utilizarea standardelor internaţionale ISO 9000FD 5 Evoluţia standardelor internaţionale ISO 9000FC 4 Asigurarea calităţiiFC 5 Sisteme de management ale calităţiiFC 6 Elementele sistemului calităţiiFD 6 Procedurile referitoare la sistemul de management al calităţiiFC 7 Auditul calităţii produsuluiFC 8 Auditul calităţii procesuluiFC 9 Auditul sistemului calităţii FC 10 Instrumentele calităţiiFC 11 Diagrama IshikawaFC 12 Diagrama ParetoFC 13 Histograma defectelorPPT 1 Conceptele de asigurarea calităţii, controlul calităţii şi sisteme de calitatePPT 2 Sisteme de calitate. Documentaţia sistemului calităţiiPPT 3 Auditul calităţii


13


FIŞĂ CONSPECT 1

CARACTERISTICILE ŞI IPOSTAZELE CALITĂŢII PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR

1. Orientări privind definirea calităţii produselor şi serviciilor În filozofie, calitatea este definită ca o categorie ce exprimă sinteza lucrurilor şi însuşirilor

esenţiale ale obiectelor şi ale proceselor. În logică, prin calitate se înţelege un criteriu de ordin logic, după care judecăţile de predicţie

se împart în afirmative şi negative În practica economică, calitatea este definită ca reprezentând: „satisfacerea cerinţelor

clientului”, „disponibilitatea produsului”, „conformitatea cu specificaţiile”, „corespunzător pentru utilizare”, „un demers sistematic către excelenţă”.

Orientarea spre perfecţiuneCalitatea produsului reprezintă o entitate atemporală, absolutul, fiind percepută de fiecare individ în mod subiectiv.

Orientarea spre produsCalitatea reprezintă ansamblul caracteristicilor de calitate ale produsului.

Orientarea spre procesul de producţieCalitatea produsului reprezintă conformitatea cu cerinţele specificate.

Orientarea spre costuriUn produs este considerat „de calitate” atunci când oferă anumite performanţe la un nivel acceptabil al preţului

Orientarea spre utilizatorCalitatea produsului reprezintă aptitudinea acestuia de a fi corespunzător pentru utilizare.

2. Caracteristicile calităţii produselor şi serviciilor Produsul reprezintă un bun material obţinut printr-un proces de muncă şi care satisface o anumită cerinţă. El însumează o serie de caracteristici, unele tipologice, altele calitative, dar şi unele nesemnificative.Juran consideră că fundamentul pe care este construită calitatea îl constituie caracteristicile calităţii.Caracteristicile calităţii reprezintă acele proprietăţi ale entităţilor prin intermediul cărora se evaluează la un moment dat gradul de satisfacere a nevoilor clienţilor.Caracteristicile calităţii produselor pot fi grupate pe următoarele categorii: Caracteristici de proces tehnice Caracteristici de bază funcţionale

economice estetice sanogenetice ecologice

Caracteristici de utilizare disponibilitatea fiabilitatea mentenabilitatea securitatea

Caracteristicile tehnice se referă la proprietăţile intrinseci ale produselor, ele având un rol determinant în asigurarea funcţionalităţii acestora. Ele sunt determinate de calitatea resurselor utilizate, a proceselor de realizarea produselor şi sunt obiectiv determinabile prin metode de laborator. Aceste caracteristici sunt prevăzute în standarde, specificaţii tehnice.Caracteristicile funcţionale se referă la comportarea în utilizare a produselor, exprimându-se prin parametri tehnici, proprietăţi fizico-chimice, dimensiuni,etc. Ele sunt de regulă descrise în cartea tehnică a produsului. Nivelul acestor caracteristici determină costurile pe care le implică utilizarea produselor.Caracteristicile economice se referă la acele trăsături ale produselor care influenţează în mod direct costurile în utilizare (exemplu: consumul de benzină la autoturisme).


14


Caracteristicile estetice exprimă gradul de perfecţiune a produselor, cumulând cerinţele spirituale ale individului şi societăţii faţă de acestea. Ele se exprimă prin culoare, formă, ornament, simetrie, armonie, stil, etc.Caracteristicile sanogenetice sunt acele trăsături ale produselor care influenţează în mod hotărâtor sănătatea oamenilor.Caracteristicile ecologice sunt acele trăsături ale produselor care influenţează în mod hotărâtor mediul înconjurător.Disponibilitatea reprezintă aptitudinea unui produs de a–şi îndeplini funcţia specificată, la un moment dat sau într-un interval de timp stabilit.Disponibilitatea produselor este dată de fiabilitate şi mentenabilitate.Fiabilitatea reprezintă probabilitatea ca un produs să funcţioneze fără defectări, un interval de timp dat, în condiţiile de utilizare prevăzute.Fiabilitatea exprimă deci probabilitatea menţinerii calităţii produselor în timp.Mentenabilitatea reprezintă probabilitatea ca starea de bună funcţionare a produsului să fie restabilită, urmare a unei defectări, într-un interval de timp dat.Pentru menţinerea sau restabilirea capacităţii de bună funcţionare a produselor sunt întreprinse o serie de activităţi numite activităţi de mentenanţă.Mentenanţa poate fi: mentenanţă preventivă (de exemplu revizia tehnică) mentenanţă corectivă (de exemplu înlocuirea unei piese defecte)Aceeaşi disponibilitate se poate obţine cu o fiabilitate mai scăzută dar mentenabilitate ridicată, sau cu o fiabilitate ridicată şi mentenabilitate scăzută.Securitatea produselor reprezintă starea în care riscul unor daune corporale sau materiale este limitat la un nivel acceptabil.Serviciul reprezintă o prestaţie prin care se obţine o utilitate cu valoare economică sau socială pentru un terţ. (Exemple: servicii productive, servicii culturale, servicii publice, servicii economice) Elementul caracteristic al serviciului este absenţa din rezultatul muncii a bunurilor materiale, dar serviciul se poate obţine prin intermediul unui bun material. Caracteristicile calitative sunt acelea care permit compararea serviciilor, în funcţie de aşteptările clientului, comportarea furnizorului, etc.

3. Ipostazele calităţii produselor şi serviciilor Ipostazele calităţii reflectă modul în care sunt percepute şi traduse cerinţele clienţilor, referitoare la calitatea produsului / serviciului, în specificaţia preliminară şi, în continuare, în proiectare şi realizare şi modul în care se asigură satisfacerea acestor cerinţe în utilizare.Calitatea produselor apare în 2 ipostaze:

Calitatea industrială este definită ca reprezentând conformitatea produsului cu documentele tehnice normative: standarde, fişe tehnice

Calitatea comercială este determinată de o serie de factori ca: fiabilitatea, mentenabilitatea, termenul de garanţie. gama sortimentală, finisajul, ambalajul, asistenţa tehnică acordată beneficiarului, costuri de întreţinere scăzute.

Potrivit standardului ISO 9000 comportarea în utilizare a produsului poate fi influenţată de 4 ipostaze ale calităţii acestuia:

calitatea rezultând din definirea nevoilor referitoare la produs calitatea concepţiei produsului calitatea conformităţii produsului cu concepţia sa calitatea rezultând din susţinerea produsului pe durata întregului său ciclu de

viaţăUnele din aceste ipostaze pot fi mai importante la un moment dat, dar toate contribuie la calitatea produsului în ansamblu.


15


FIŞĂ CONSPECT 2

CONCEPTUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

1. Evoluţia conceptului de management al calităţii Juran – 1950 – spirala calităţii, trilogia calităţii

Spirala calităţii este un model conceptual reprezentând întreaga traiectorie a produsului, de la cercetarea pieţei pentru identificarea nevoilor clienţilor, trecând prin proiectare, producţie, vânzări, servicii postvânzare, ajungând din nou la cercetare.Managementul calităţii poate fi definit în termenii „trilogiei calităţii”, cuprinzând 3 categorii de procese, interdependente: planificarea ţinerea sub control îmbunătăţirea calităţii

Feigenbaum – 1956 – calitatea totală TQCTotal Quality Control reprezintă un sistem efectiv pentru integrarea eforturilor din toate compartimentele întreprinderii (marketing, engineering, producţie şi service) privind realizarea, menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii în scopul satisfacerii totale a clientului, în condiţii de eficienţă.Feigenbaum pune accent pe următoarele aspecte, importante în abordarea calităţii: cerinţele consumatorului determină calitatea toţi sunt răspunzători pentru calitate toate compartimentele (nu numai producţia) participă la realizarea calităţii reducerea continuă a costurilor referitoare la calitate

Ishikawa – 1950-1960 – cercurile calităţii, diagrama cauză-efect, principiul orientării spre client, conceptul de „ţinere sub control a calităţii la nivelul întregii companii”, ciclul PEVA

Conceptul de „ţinere sub control a calităţii la nivelul întregii companii” are 3 componente de bază: asigurarea calităţii ţinerea sub control a calităţii ţinerea sub control a costurilor, cantităţilor şi termenelor de livrareSupravegherea şi îmbunătăţirea activităţilor se poate realize parcurgând cele 4 etape ale ciclului PEVA: planifică- execută- verifică- acţionează.Orientarea spre client: clienţi interni = compartimentele întreprinderii clienţi externi = beneficiarii finali ai produselor

Crosby - conceptul „zero defecte”Domeniul: Materiale de construcţii, nivelul 3Calificarea: Tehnician în industria sticlei şi ceramicii

16


Asigurarea conformităţii cu cerinţele Asigurarea calităţii prin prevenire (calitatea nu trebuie controlată, ea trebuie realizată) Promovarea conceptului „zero defecte” Măsura calităţii o reprezintă costurile datorate nesatisfacerii cerinţelor Defectele au două cauze: nivelul insuficient de cunoştinţe şi neatenţia.

2. Tendinţe evolutive în managementul calităţii, în practica economică Evoluţia modalităţilor de asigurare a calităţii produselor şi serviciilor

Etape: a) Asigurarea calităţii prin control se caracterizează prin:

calitatea era asigurată prin controolul final care avea ca scop identificarea şi separarea produselor necorespunzătoare atenţia era concentrată asupra produsului şi mai puţin asupra procesului prin asigurarea calităţii se înţelegea respectarea specificaţiilor

b) Asigurarea calităţii prin metode statistice se caracterizează prin: accentul se punea pe controlul pe flux tehnologic se utilizează metode statistice, îndeosebi metodele de control prin eşantionare se organizează cursuri de perfecţionare a personalului în domeniul asigurării calităţii

c) Asigurarea calităţii prin motivarea personalului se caracterizează prin: accentul se punea pe conştientizarea lucrătorilor că totul trebuie bine făcut de prima dată şi de fiecare dată promovarea autocontrolului şi a spiritului de echipă


17

1950 1960 1970 1980 1990 Anul

Asigurarea calităţii prin control

Asigurarea calităţii prin

metode statistice

Asigurarea calităţii prin motivarea personalului

Concepte integratoare de

asigurarea calităţii

Orientarea spre produs

control finalconformitatea cu specificaţiile

Orientarea spre proces

utilizarea metodelor statisticeprioritate acordată domeniului tehnic

Orientarea spre lucrător

programe „zero defecte”cercurile calităţiimunca în echipă

Orientarea spre client

angajarea conduceriiantrenarea personaluluitoate compartimenteleîntreaga traiectorie a produsului


utilizarea unor tehnici corespunzătoare de motivare a lucrătorilor pentru asigurarea calităţii

d) Promovarea unor concepte integratoare de asigurare a calităţii se caracterizează prin:

clientul are prioritate absolută asigurarea calităţii devine o problemă a conducerii de vârf a întreprinderii toate compartimentele sunt implicate în asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii, fiind promovate între ele relaţii de tip „client-furnizor” toţi lucrătorii participă la asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii toate etapele traiectoriei produsului sunt luate în considerare în vederea asigurării calităţii

3. Definirea conceptului de management al calităţii (conform standardului internaţional ISO 8402)

Managementul calităţii reprezintă ansamblul activităţilor funcţiei generale de management, care determină politica în domeniul calităţii, obiectivele şi responsabilităţile şi le implementează în cadrul sistemului calităţii, prin mijloacecum ar fi planificarea, ţinerea sub control, asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii.Sistemul calităţii reprezintă structura organizatorică, procedurile, procesele şi resursele necesare pentru implementarea managementului calităţii.Politica în domeniul calităţii reprezintă direcţia şi intenţiile generale ale unei organizaţii, în ceea ce priveşte calitatea, exprimate oficial de conducerea de vârf a acesteia.Politica în domeniul calităţii:

este parte componentă a politicii organizaţiei trebuie elaborată astfel încât să se asigure compatibilitatea cu celelalte politici sectoriale trebuie să ia în considerare cerinţele clientului referitoare la calitatea produsului/ serviciului se referă atât la calitatea produselor/serviciilor, cât şi la calitatea activităţilor organizaţiei are forma unui document sintetic cuprinzând:

politica principală, exprimată printr-o frază implicită subpolitici, exprimate prin fraze explicite principiile de bază referitoare la calitate

La elaborarea politicii calităţii trebuie să se ia în considerare următoarele principii de bază: focalizare către client implicarea personalului abordare procesuală abordare sistemică la nivelul conducerii îmbunătăţire continuă luarea deciziilor pe baza faptelor relaţii cu furnizorii reciproc avantajoase

Pe baza acestor principii, enunţate în cadrul politicii calităţii, se stabilesc obiectivele fundamentale, generale, derivate specifice şi secundare ale întreprinderii în acest domeniu.Obiectivele referitoare la calitate nu trebuie să reprezinte o constrângere în realizarea obiectivelor fundamentale, trebuie să fie realiste, să fie clar formulate şi să existe posibilitatea evaluării lor.


18

FIŞĂ DE DOCUMENTARE 1

PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE MANAGEMENTULUI TOTAL AL CALITĂŢII (TQM)

1. Orientarea spre client Identificarea şi satisfacerea cerinţelor clienţilor reprezintă în cadrul TQM, punctul de plecare al tuturor activităţilor din întreprindere. Pentru satisfacerea cerinţelor clienţilor se impune îmbunătăţirea calităţii în toate domeniile de activitate ale întreprinderii. Fiecare lucrător trebuie să-şi îmbunătăţească permanent propria activitate, ca şi colaborarea cu celelalte compartimente, cu ceilalţi lucrători

2. Internalizarea relaţiei client-furnizor În TQM procesele din întreprindere sunt abordate ca o succesiune de relaţii dintre lienţi şi furnizori. Fiecare compartiment (lucrător) trebuie să se considere ca fiind un „client intern” şi în acelaşi timp un „furnizor intern”, în raporturile sale cu cu celelalte compartimente, respectiv cu ceilalţi lucrători. În această dublă ipostază, lucrătorul îşi poate îmbunătăţi activitatea, în măsura în care urmăreşte să satisfacă cerinţele clienţilor şi aşteptările furnizorilor săi interni.

3. Calitatea pe primul plan Scopul întreprinderii în TQM îl reprezintă satisfacerea cerinţelor clienţilor săi externi, prin produse şi servicii de calitate, în condiţiile unor costuri avantajoase.Calitatea poate să devină punctul central al tuturor activităţilor prin:

implicarea puternică şi permanentă a conducerii de vârf intercorelarea tuturor activităţilor, proceselor din fiecare etapă a spiralei calităţii, în

realizarea şi îmbunătăţirea acesteia implicarea permanentă a tuturor compartimentelor şi a fiecărui lucrător în

asigurarea calităţiiPrimatul calităţii în TQM este reprezentat de lanţul lui Deming:

Principiului „calitatea pe primul plan” i s-a asociat conceptul de „excelenţă”

Creşterea cotei de piaţă

Creşterea productivităţii

Reducerea costurilor

Reducerea preţurilor

Îmbunătăţirea calităţii

Recuperarea investiţiei

Asigurarea de locuri de muncă

Consolidarea poziţiei

Excelenţa înseamnă asigurarea succesului în competiţie prin realizarea unor produse de calitate superioară, în condiţii de eficienţă, care să fie oferite clienţilor în timp cât mai scurt.Pentru atingerea excelenţei, rolul primordial revine oamenilor din întreprindere, de aceea managerii trebuie să se preocupe de creşterea competenţei fiecărui lucrător, prin programe corespunzătoare de instruire.

4. „Zero defecte” şi îmbunătăţire continuă Desfăşurarea fără erori şi îmbunătăţirea continuă a tuturor proceselor şi activităţilor din întreprindere, ca premisă pentru realizarea de produse conforme cerinţelor clienţilor.Prin urmare, în aprovizionare obiectivul urmărit trebuie să fie „zero stocuri”, în producţie „zero întreruperi”, în marketing „zero pierderi clienţi”, în cercetarea ştiinţifică „zero greşeli în studiile efectuate”.Strategia îmbunătăţirii continue are în vedere îmbunătpţirea treptată, continuă a calităţii produselor şi serviciilor, ca şi a productivităţii şi competitivităţii, cu participarea întregului personal.(strategia japoneză Kaizen)Pentru facilitarea îmbunătăţirii continue se consideră importantă promovarea muncii în echipă şi abordarea tuturor activităţilor prin prisma ciclului PEVA (planifică-execută-verifică-acţionează)

5. Viziune sistemică TQM cuprinde toate elementele de sistem şi procesele unei organizaţii. În fiecare fază de realizare a produselor sunt luate în considerare anumite cerinţe, iar gradul de satisfacere a acestora se reflectă în fazele următoare. Din acest motiv participanţii la proces trebuie să fie conştienţi de interdependenţe, să cunoască efectele muncii lor necorespunzătoare asupra produsului finit.În concepţia TQM lucrătorul trebuie:

să fie competent, ceea ce se asigură printr-un program de pregătire continuă să fie dispus să-şi pună în valoare întreaga capacitate să aibă spirit de echipă, deci să fie de acord să colaboreze, pentru realizarea

obiectivelor

6. Argumentare cu date În cazul TQM datele sunt necesare începând cu etapa identificării clienţilor şi a cerinţelor acestora şi până la evaluarea satisfacerii lor în utilizare. Aceste date trebuie preluate şi prelucrate în compartimentele corespunzătoare ale întreprinderii şi reactualizate în mod continuu.Acest principiu este foarte important nu numai pentru TQM ci şi pentru managementul întreprinderii în general. Culegerea, prelucrarea, analiza şi interpretarea datelor sunt indispensabile pentru fundamentarea deciziilor.


FUNCŢIILE MANAGEMENTULUI CALITĂŢII

1. Planificarea calităţii2. Organizarea activităţilor referitoare la calitate3. Coordonarea activităţilor referitoare la calitate4. Antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor calităţii5. Ţinerea sub control a calităţii6. Asigurarea calităţii7. Îmbunătăţirea calităţii

1. Planificarea calităţii Planificarea calităţii reprezintă ansamblul proceselor prin intermediul cărora se determină principalele obiective ale organizaţiei în domeniul calităţii, precum şi resursele şi mijloacele necesare realizării lor.Planificarea calităţii presupune parcurgerea următoarelor etape: diagnosticul calităţii analiza previzională stabilirea obiectivelor fundamentale în domeniul calităţii determinarea resurselor necesare pentru realizarea acestor obiective stabilirea acţiunilor optime de întreprins, prin planurile calităţiiDiagnosticul calităţii reprezintă o examinare metodică a tuturor proceselor întreprinderii cu implicaţii asupra calităţii produselor pe care le realizează. Această examinare se face în scopul evaluării performanţelor întreprinderii în domeniul calităţii, în raport cu rezultatele obţinute într-o anumită perioadă sau comparativ cu performanţele concurenţilor.Eficacitatea diagnosticului calităţii depinde de competenţa persoanelor care-l efectuează şi de metodologia utilizată.Diagnosticul calităţii presupune parcurgerea următoarelor etape: pre-diagnosticul calităţii analiza situaţiei existente

evaluarea cerinţelor întocmirea raportului de diagnostic

Analiza previzională este efectuată pentru a estima evoluţia probabilă a performanţelor întreprinderii, în domeniul calităţii, în condiţiile modificărilor de mediu preconizate.În analiza previzională pot fi luate în considerare următoarele elemente: apariţia unui nou concurent apariţia unui nou furnizor de materii prime sau materiale perfectarea în perspectivă apropiată a unor noi contracte importante cu clienţi actuali sau

noi lansarea iminentă pe piaţă a unui produs nou de către concurenţi, similar cu cel realizat de

întreprindere schimbări importante preconizate în întreprindere evoluţia situaţiei economice şi sociale a întreprinderiiDupă stabilirea obiectivelor referitoare la calitate, sunt elaborate planurile calităţiiPlanul calităţii este un document care prevede practicile, resursele, activităţile şi responsabilităţile stabilite pentru realizarea obiectivelor calităţii.Standardele ISO 9000 recomandă ca pentru toate produsele şi procesele să fie elaborate planuri referitoare la calitate care să conţină: obiectivele referitoare la calitate care trebuie realizate etapele proceselor întreprinderii atribuirea responsabilităţilor specifice, a competenţelor decizionale şi a mijloacelor necesare

realizării obiectivelor stabilite procedurile şi instrucţiunile scrise, specifice care trebuie aplicate o procedură scrisă, referitoare la modificările şi completarea planului calităţii o metodă de determinare a gradului de îndeplinire a obiectivelor referitoare la calitate

2. Organizarea activităţilor referitoare la calitate

Organizarea activităţilor referitoare la calitate presupune determinarea structurii organizatorice, definirea responsabilităţilor, alocarea resurselor şi aplicarea metodelor care vor permite realizarea obiectivelor stabilite

a) Evoluţia sistemelor de organizare a activităţilor referitoare la calitateFormele de organizare structurală a întreprinderii au evoluat continuu în acord cu schimbările intervenite, sub impactul progresului tehnic, în producţia şi comercializarea mărfurilor.Până în anii ”50 exista un compartiment de control al calităţii condus de un inspector şef, subordonat şefului producţiei. Între anii ”50 - ”60 au fost create unităţi funcţionale distincte, cu atribuţii specifice: proiectarea încercărilor, laboratoare de metrologie, inspecţia proceselor tehnologice, asistenţă tehnică în controlul calităţii. Deci a fost necesară înfiinţarea unui compartiment de calitate, şeful acestuia având responsabilitatea coordonării tuturor activităţilor corespunzătoare funcţiunii calităţii.Problema asigurării calităţii este adusă în centrul preocupărilor conducerii de vârf a întreprinderii prin anii ”70, fiind aplicată iniţial în domeniul aerospaţial şi al producţiei militare, apoi fiind preluată de o serie de alte întreprinderi.

b) Tendinţe actuale privind sistemul de organizare a activităţilor referitoare la calitate

În prezent se manifestă 2 tendinţe: Centralizarea funcţiunii calitate presupune regruparea în cadrul aceluiaşi compartiment a

persoanelor care desfăşoară activităţile acestei funcţiuni Descentralizarea funcţiunii calitate presupune ca responsabilitatea planificării, organizării,

ţinerii sub control şi asigurării calităţii să fie încredinţată fiecărui compartiment în parte.Într-o serie de întreprinderi, responsabilitatea coordonării tuturor activităţilor de management al calităţii este încredinţată unui membru al conducerii de vârf, careindependent de alte responsabilităţi, trebuie să aibă autoritatea pentru:

a asigura că sistemul calităţii este definit, implementat şi menţinut potrivit standardului ales ca referinţă

a raporta conducerii modul de funcţionare a sistemului calităţii pentru a fi analizat, în vederea îmbunătăţirii acestuia

a întrerupe fabricaţia sau livrarea produselor care sunt neconforme cerinţelor sistemului calităţii

c) Formalizarea structurii organizatorice a funcţiunii calitateOrganigrama este reprezentarea grafică a structurii organizatorice formale a întreprinderii. În această reprezentare sunt evidenţiate şi compartimentele cu atribuţii în domeniul calităţiiMatricea responsabilităţilor este un instrument utilizat pentru a determina, atunci când mai multe persoane intervin simultan într-o activitate, cine răspunde de luarea deciziilor (D), cine participă (P), cine este consultat (C) şi cine este informat (I)

Nr crt

CompartimenteAcţiuni

Condu-cere

Cerce-tare

Marke-ting

Pro-ducţie

Perso-nal

Aprovizionare

Finan-ciar

Asig. calităţii

1. Nivelul calităţii D P P C - C C I2. Costurile calităţii - C D C - - - I3. Motivarea

personaluluiC - - D P - C I

4. Cercurile calităţii

D - - P P - C C

5. Respingerea loturilor de prod.

- C C D - - I P

6. Selecţia furnizorilor

- C - P - D I C

Decidentul este singurul căruia îi revine responsabilitatea deciziei; participanţii au obligaţia de a-şi exprima decidentului opiniile, care trebuie luate în considerare de decident sau acesta trebuie să justifice de ce nu ia opiniile participanţilor în considerare. Cei consultaţi îşi prezintă punctul de vedere dar decidentul nu este obligat să-l ia în considerare; cei informaţi nu participă la procesul luării deciziilor.

d) Organizarea compartimentului calitate şi rolul acestuiaCompartimentul calitate poate fi organizat pe tipuri de activităţi, produse sau procese, fiind predominantă organizarea pe tipuri de activităţi.

Compartimentul de asigurare a calităţii are următoarele atribuţii: implementarea politicii calităţii coordonarea activităţilor de ţinere sub control a documentelor sistemului calităţii coordonarea activităţilor de analiză a neconformităţilor coordonarea analizei efectuate de conducere coordonarea activităţilor de instruire în domeniul calităţii coordonarea auditurilor interne ale calităţii pregătirea sistemului calităţii în vederea certificării

În unele întreprinderi există un coordonator pentru asigurarea calităţii, care are următoarele atribuţii:

implementarea şi menţinerea sistemului calităţii elaborarea, verificarea şi actualizarea procedurilor sistemului calităţii organizarea auditurilor interne ţinerea evidenţei înregistrărilor referitoare la calitate

3. Coordonarea activităţilor referitoare la calitate Coordonarea se referă la ansamblul proceselor prin care se armonizează deciziile şi acţiunile organizaţiei şi ale subsistemelor sale, referitoare la calitate, în scopul realizării obiectivelor stabilite în acest domeniu.Asigurarea unei coordonări eficiente este condiţionată de existenţa unei comunicări adecvate în toate procesele corespunzătoare managementului calităţii.Comunicarea reprezintă transmiterea unui mesaj sau un schimb de informaţii între persoane care utilizează un sistem comun de simboluri.Necesitatea comunicării derivă din următoarele considerente:

obiectivele referitoare la calitate trebuie comunicate atât în interiorul cât şi în exteriorul întreprinderii

verificarea calităţii trebuie urmată de comunicarea rezultatelor pentru a se putea stabili măsurile corective necesare

instruirea în domeniul calităţii este un proces de comunicare de cunoştinţeComunicarea poate fi bilaterală sau multilaterală (conferinţe, reuniuni)Eficienţa comunicării depinde de managerii şi persoanele care participă la activităţile referitoare la calitate.

4. Antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor calităţii

Compartimentul calitate

Proiec-tarea

mijloa-celor de testare

Contro-lul

calităţii

Labora-tor

metrolo-gie

Asigura-rea

calităţii

Urmări-rea

produ-selor în utilizare

Planifi-carea

calităţii

Funcţia de antrenare se referă la ansamblul proceselor prin care personalul întreprinderii este atras şi determinat să participe la realizarea obiectivelor planificate în domeniul calităţii, luând în considerare factorii motivaţionali.Prin motivare se înţelege corelarea satisfacerii necesităţilor şi intereselor personalului cu realizarea obiectivelor şi sarcinilor atribuiteÎntreprinderile promotoare ale managementului total al calităţii pun un accent deosebit pe motivarea prin implicare a personalului, astfel încât, într-un climat de armonie socială, fiecare lucrător să poată avea iniţiative personale sau colective şi să lucreze cu plăcere.

5. Ţinerea sub control a calităţii Ţinerea sub control a calităţii se referă la ansamblul activităţilor de supraveghere a desfăşurării proceselor şi de evaluare a rezultatelor în domeniul calităţii, în fiecare din etapele traiectoriei produsului, în raport cu obiectivele şi standardele prestabilite, în scopul eliminării deficienţelor şi prevenirii apariţiei lor în procesele ulterioare.Evaluarea calităţii reprezintă examinarea sistematică, efectuată pentru a determina în ce măsură o entitate este capabilă să satisfacă cerinţele specificatePrin supravegherea calităţii se înţelege monitorizarea şi verificarea continuă a stării unei entităţi, în scopul asigurării că cerinţele specificate sunt satisfăcuteInspecţia calităţii reprezintă activităţile prin care se măsoară, examinează, încearcă una sau mai multe caracteristici ale unei entităţi şi se compară rezultatul cu cerinţele specificate, în scopul determinării conformităţii acestor caracteristici.Verificarea calităţii reprezintă confirmarea conformităţii cu cerinţele specificate, prin examinarea şi aducerea de probe tangibile.Analiza efectuată de conducere reprezintă evaluarea oficială de către conducerea întreprinderii a stării şi compatibilităţii sistemului calităţii cu politica sa în acest domeniu. Această analiză trebuie să includă:

constatările auditurilor referitoare la elementele sistemului calităţii eficacitatea sistemului calităţii în realizarea obiectivelor referitoare la calitate costurile referitoare la calitate

6. Asigurarea calităţii Asigurarea calităţii reprezintă ansamblul activităţilor prestabilite şi sistematice, desfăşurate în cadrul sistemului calităţii şi demonstrate, pentru a da încredere corespunzătoare că o entitate va satisface cerinţele referitoare la calitateAsigurarea internă a calităţii reprezintă activităţile desfăşurate, pentru a da încredere conducerii întreprinderii că va fi obţinută calitatea dorităAsigurarea externă a calităţii reprezintă activităţile desfăşurate în scopul de a da încredere clienţilor că sistemul calităţii furnizorului permite obţinerea calităţii ceruteActivităţile de asigurarea externă a calităţii pot fi efectuate de întreprinderea în cauză, de clientul acesteia sau de o terţă parte în numele clientului.

7. Îmbunătăţirea calităţii Funcţia de îmbunătăţire a calităţii se referă la activităţile desfăşurate în fiecare din etapele traiectoriei produsului, în vederea îmbunătăţirii performanţelor tuturor proceselor şi rezultatelor acestor procese, pentru a asigura satisfacerea mai bună a nevoilor clienţilor, în condiţii de eficienţăFinalitatea activităţilor de îmbunătăţire a calităţii o reprezintă obţinerea unui nivel calitativ superior celui planificat, respectiv celui prevăzut în standarde sau specificaţiiAceastă funcţie a managementului calităţii este considerată cea mai importantă şi este condiţionată de desfăşurarea corespunzătoare a activităţilor specifice celorlalte funcţii ale managementului calităţii.Se recomandă ca întreprinderea să implementeze un asemenea sistem al calităţii care să favorizeze îmbunătăţire continuă a calităţii proceselor şi produselor.

FIŞĂ CONSPECT 3

STRUCTURA GENERALĂ A STANDARDELOR ISO 9000/ 2000

Prin această structură s-a avut în vedere simplificarea familiei ISO 9000 şi asigurarea unei mai bune adaptări la cerinţele diferitelor categorii de utilizatori, astfel încât standardele să devină un instrument eficient pentru creşterea capacităţii concurenţiale a organizaţiilor prin: definirea unui singur model de asigurare externă a calităţii (ISO 9001), spre deosebire de

ediţia din 1994 care cuprindea trei asemenea modele ( ISO 9001, ISO 9002, ISO 9003) definirea unui model de asigurare internă a calităţii, orientat spre TQM (total quality

management)- ISO 9004 structurarea elementelor sistemului de management al calităţii în cadrul ambelor modele,

potrivit ciclului PEVA (Planifică, Execută, Verifică, Acţionează) orientarea politicii calităţii către îmbunătăţirea continuă a proceselor organizaţiei şi

rezultatelor acestora, asigurându-se compatibilitatea cu celelalte politicii sectoriale ale organizaţiei, în cadrul politicii sale generale

asigurarea unui sistem informaţional eficient, care să permită evaluarea riguroasă a gradului de îndeplinire a obiectivelor referitoare la calitate şi îmbunătăţirea continuă a rezultatelor obţinute

accentul se pune pe eficacitatea proceselor în mai mare măsură decât pe documentarea acestora

Familia de standarde ISO 9000/ 2000 cuprinde un număr de patru standarde, însoţite de un număr de rapoarte tehnice

STANDARDELE

ISO

9000/2000

ISO 9000 Sisteme de mangement al calităţii. Principii de bază şi vocabular.

ISO 9001 Sisteme de mangement al calităţii. Cerinţe.

ISO 9004 Sisteme de mangement al calităţii. Ghid pentru îmbunătăţirea

performanţelor

ISO 10011 Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calităţii


PRINCIPALELE STANDARDE DIN FAMILIA ISO 9000

Observaţii: dacă un standard are în faţa numărului său unul din simbolurile următoare, se înţelege: SR

- standard recunoscut la nivel naţional, EN - standard recunoscut la nivel european, ISO - standard recunoscut la nivel internaţional.

SR EN ISO 9001 : 2001 "Sisteme de management al calităţii. Cerinţe" stabileşte cerinţele pentru un sistem de management al calităţii

ISO 9000 "Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale şi vocabular" descrie principiile fundamentale ale sistemelor de management al calităţii şi defineşte

terminologia pentru sistemele de management al calităţii.

SR EN ISO 9004 : 2001 "Sisteme de management al calităţii. Liniii directoare pentru îmbunătăţirea performanţelor" furnizează linii directoare care depăşesc cerinţele prezentate în ISO 9001:2000 în scopul

de a lua în considerare atât eficacitatea cât şi eficienţa unui sistem şi management al calităţii şi în consecinţă potenţialul de îmbunătăţire a performanţelor unei organizaţii.

ISO 19011: 2003 "Ghid pentu auditarea sistemelor de management al calităţii şi/sau de mediu" furnizează îndrumări referitoare la principiile de auditare, conducerea programelor de

audit, desfăşurarea auditurilor sistemului de management al calităţii şi auditurilor sistemului de management de mediu.

Alte standarde asociate familiei ISO 9000

SR ISO 10012-2 : 2000 "Asigurarea calităţii pentru echipamente de măsurare. Partea 2: Ghid pentru controlul proceselor de măsurare" cuprinde recomandări (şi îndrumări de implementare a acestora) referitoare la asigurarea

calităţii proceselor de măsurare efectuate de organizaţie

SR EN 30012-1 : 1995/ SR EN 30012-1/C1 : 1996 "Condiţii de asigurare a calităţii pentru echipamente de măsurare. Partea 1: Sistemul de configurare metrologică a echipamentului de măsurare" cuprinde condiţiile de asigurare a calităţii aplicabile de organizaţie pentru a se asigura că

măsurările sunt efectuate cu exactitatea dorită.

SR ISO 10013 : 1997 "Ghid pentru elaborarea manualelor calităţii" furnizează linile directoare pentru pregătirea, elaborarea şi controlul manualelor calităţii

SR ISO 10005 : 1995 "Managementul calităţii. Ghid pentru planurile calităţii" furnizează linii directoare pentru a ajuta organizaţiile în elaborarea, analizarea,

acceptarea şi revizuirea planurilor calităţii (a documentelor care prezintă resursele, practicile şi succesiunea activităţilor referitoare la calitate şi relevante pentru un anumit produs, proiect sau contract)

SR 13405 : 1998 "Formare profesională. Terminologie" defineşte termenii frecvent utilizaţi în domeniul formării profesionale, în relaţiile dintre

serviciilor de formare şi beneficiarii acestor servicii

SR ISO 10015 : 2000 "Managementul calităţii. Linii directoare pentru instruire"

furnizează liniile directoare pentru elaborarea, implementarea, menţinerea şi îmbunătăţirea strategiilor şi sistemelor de instruire care influenţează calitatea produselor furnizate de o organizaţie

SR EN 45014 : 1993 "Criterii generale pentru declaraţia de conformitate dată de furnizori" Specifică criteriile generale pentru declaraţia de conformitate dată de organizaţie clienţilor

săi


UTILIZAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE ISO 9000

Standardele din “familia ISO 9001” reprezintă o colecţie de standarde care conţin cerinţe referitoare la diverse procese desfăşurate în cadrul organizaţiei (cum ar fi procesele de: proiectare, marketing, producţie, furnizarea de servicii, desfacere, aprovizionare, tratarea neconformităţilor etc.).

O organizaţie poate afirma (se poate certifica) că are un sistem de management competitiv (un sistem de management al calităţii) dacă respectă cerinţele standardului ISO 9001:2000 .

Respectarea cerinţelor standardului ISO 9001 se realizează ţinând cont de recomandările/ cerinţele celorlalte standarde din “familia ISO 9000”

Standardele ISO 9000 pot fi utilizate în următoarele scopuri:

În scopul îmbunătăţirii performanţelor

Organizaţia urmăreşte să îmbunătăţească performanţele, prin implementarea unui sistem de management al calităţii eficient

În situaţii contractuale

Clientul prevede prin contract anumite cerinţe privind sistemul de mangement al calităţii organizaţiei

În scopul certificării de către o terţă parte

Sistemul de management al calităţii este evaluat de către organismul de certificare, organizaţia în cauză menţinând acest sistem pentru toţi clienţii săi

Standardele ISO 9000 au fost dezvoltate, în principal în scopul facilitării relaţiilor comerciale, mai ales la nivel regional şi internaţional şi pentru a da mai multă încredere clienţilor privind capacitatea unui anumit furnizor de a satisface în mod constant cerinţele referitoare la calitatea produselor şi serviciilor pe care le oferă.


EVOLUŢIA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE ISO 9000

În anii '50 şi începutul anilor '60, Ministerul Apărării din Marea Britanie a avut mai multe probleme legate de echipamentele aprovizionate. Dorind ca echipamentele să fie cât mai fiabile, Ministerul Apărării a introdus sub denumirea de Standardele Apărării o serie de proceduri de calitate (norme documentate) obligatorii pentru proiectanţii, producătorii şi furnizorii de echipamente militare.

În 1970, Standardele Apărării au fost incluse în standardele AQAP. Aceste standarde erau respectate de furnizorii de echipamente militare pentru ţările NATO.

În 1979, ca urmare a necesităţii de a introduce un standard prin care şi furnizorii din alte industrii să poată fie controlaţi, a apărut standardul BS 5750 (având ca sursă standardele AQAP).

În anul 1980, GATT (în prezent Organizaţia Mondială a Comerţului) adoptă “Acordul privind barierele tehnice în comerţ” denumit şi “Codul standardelor”, pentru a evita transformarea sistemelor internaţionale de certificare în adevărate obstacole în calea comerţului mondial, documentul respectiv recomandă, pentru prima dată, ca aceste sisteme să se bazeze pe standarde internaţionale

În 1987, datorită cererii privind confirmarea nivelului de calitate oferit de o organizaţie, la nivel internaţional a fost elaborată, de către Organizaţia Internaţională pentru Standardizare (ISO), familia de standarde ISO 9000 (având ca sursă BS 5750). Tot în acelaşi an standardele ISO au fost preluate ca standarde europene şi, într-o perioadă relativ scurtă, au fost adoptate ca standarde naţionale în 100 de ţări

La începutul anilor '90, standardele din familia ISO 9000 au trecut printr-un proces de revizuire, prin care s-a dorit să se corecteze unele discrepanţe şi erori ce au fost puse în evidenţă în cursul aplicării sale în lumea întreagă, să se îmbunătăţească limbajul standardului şi să-l facă aplicabil şi organizaţiilor ce nu activează în domeniul producţiei. Revizia familiei de standarde ISO 9000 a fost adoptată oficial în 1994 de Organizaţia Internaţională pentru Standardizare (ISO).

În 2000 la nivel internaţional a apărut ultima revizie a familiei de standarde ISO 9000. Aceasta ultimă formă are o cu totul altă structură, familia de standarde ISO 9000 fiind dezvoltată din perspectiva abordării procesuale a organizaţiei. Astfel, familia de standarde ISO 9000 a devenit mult mai acesibilă organizaţiilor, punându-se accentul pe îmbunătăţirea continuă a calităţii, pe modalităţile de creştere a sastifacţiei aduse de organizaţie clienţilor săi.

În România aceste standarde au fost adoptate ca standarde naţionale în anul 1991 sub forma seriei SR ISO 9000

FIŞĂ CONSPECT 4

Planificarea calităţii reprezintă ansamblul proceselor prin care se determină obiectivele intreprinderii în domeniul calităţii şi resursele necesare atingerii acestor obiective.

Organizarea calităţii reprezintă toate activităţile desfăşurate în intreprindere pentru atingerea obiectivelor stabilite în domeniul calităţii.

Coordonarea calităţii reprezintă ansamblul proceselor prin care se armonizează deciziile şi acţiunile firmei în domeniul calităţii în scopul atingerii obiectivelor .

Antrenarea este reprezentată de acţiunile prin care personalul intreprinderii este atras în vederea atingerii obiectivelor.

Ţinerea sub control a calităţii este reprezentată de ansamblul acţiunilor de supraveghere şi de evaluare a proceselor de producţie în raport cu obiectivele şi standardele prestabilite.

Asigurarea calităţii are ca scop:

Realizarea unor obiective externe Asigurarea externă a calităţii - reprezintă activităţile desfăşurate, în scopul de a da încredere clienţilor că sistemul calităţii furnizorului permite obţinerea calităţii cerute

Realizarea unor obiective interne Asigurarea internă a calităţii - reprezintă activităţile desfăşurate pentru a da încredere conducerii firmei că va fi obţinută calitatea cerută.

Ansamblul activităţilor preventive prin care se urmăreşte în mod sistematic să se asigure corectitudinea şi eficacitatea

activităţilor de:

Planificare Organizare Coordonare AntrenareŢinere sub

control

în scopul de a garanta obţinerea rezultatelor

la nivelul calitativ dorit

ASIGURAREA CALITĂŢII

FIŞĂ CONSPECT 5

SISTEME DE MANAGEMENT ALE CALITĂŢII

SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII – sistem de management prin care se orientează şi se controlează o organizaţie în ceea ce priveşte calitatea

Beneficiile introducerii sistemelor de management ale calităţii sunt:

Conştientizarea calităţii îmbunătăţite Claritatea responsabilităţilor din firmă Implicarea crescută a angajaţilor Eficienţă internă Îmbunătăţirea imaginii Atragerea de noi clienţi Calitatea acţiunilor corective Uniformitatea în îndeplinirea sarcinilor

Factorii cheie şi principiile

sistemului de management al

calităţii

Orientarea către client.Satisfacţia clientului

Leadership. Politica şi obiectivele în

domeniul calităţii

Implicarea personalului

Abordarea bazată pe proces. Identificare şi

interacţiune

Abordarea managementului ca

sistem

Îmbunătăţirea continuă.Orientarea

spre rezultate

Abordarea pe baze de fapte în luarea

deciziilor

Relaţii reciproc avantajoase cu

furnizorul

FIŞĂ CONSPECT 6

ELEMENTELE SISTEMULUI CALITĂŢII


PROCEDURILE REFERITOARE LASISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

PROCEDURA - reprezintă modalitatea specifică de desfăşurare şi control a unei activităţi sau a unui procesO procedură poate fi documentată (scrisă), sau nedocumentată – se aplică sub forma unor cutume.Procedurile acoperă elementele sistemului calităţii, ele fiind anexate sau incluse în manualul calităţii.

Procedurile sistemului de management al calităţii sunt proceduri obligatorii ale standardului ISO 9001/2000 şi includ:

Controlul documentelor Controlul înregistrărilor Auditul intern Controlul produsului neconform Acţiune corectivă Acţiune preventivă

Procedurile documentate cerute expres de ISO 9001:2000 pot purta, generic, diverse denumiri ca: proceduri generale, proceduri de sistem, proceduri calitate etc. Titlul procedurilor documentate de cele mai multe ori sunt similare cu denumirea procesului pe care îl prezintă.

Procedura documentată „Controlul documentelor” prezintă modul cum se ţine sub control documentaţia care „conţine cerinţe” Procedura documentată „Controlul înregistrărilor” prezintă modul cum se ţine sub control documentaţia (documente doveditoare) prin intermediul căreia se confirmă că procesele se desfăşoară şi se controlează în mod eficace.Procedura documentată „Auditul intern al calităţii” prezintă modul cum se desfaşoară şi controlează procesul prin care se examinează masura în care normele stabilite în organizaţie sunt conforme cu cerinţele ISO 9001:2000 şi, de asemenea, se examinează măsura în care aceste norme sunt respectate.

Proceduri de lucru

Proceduri de

inspecţie/ încercări

Proceduri operaţionale

Procedurile sistemului

calităţii

TIPURI DE PROCEDURI

Procedura documentată „Controlul produsului neconform” prezintă modul cum se desfăşoară şi controlează procesul prin care se transformă un produs neconform în produs conform (se prezintă modul cum se identifică/ izolează un produs neconform, modul cum se identifică şi planifică corecţiile necesare, modul cum se apreciază eficacitatea acţiunilor întreprinse).Procedura documentată „Acţiuni corective” prezintă modul cum se desfăşoară şi controlează procesul prin care se identifică cauzele care au determinat produse neconforme, precum şi totalitatea acţiunilor prin care cauzele identificate sunt eliminate.Procedura documentată „Acţiuni preventive” prezintă modul cum se desfaşoară şi controlează procesul prin care se identifică cauzele care ar putea determina produse neconforme, precum şi totalitatea acţiunilor prin care cauzele identificate sunt eliminate.

Pe lângă procedurile documentate cerute în mod explicit de standardul ISO 9001:2000 organizaţia trebuie să dezvolte şi alte documente care să prezinte modul cum îşi gestionează/ administrează diversele activităţi/procese. Astfel, succint, o organizaţie care are un sistem de management al calităţii are ca „documente interne care conţin cerinţe” : o declaraţie a politicii în ceea ce priveşte calitatea, un manual al calităţii, organigrama ierarhică, fişe de post, alte documente necesare organizaţiei pentru operarea şi controlul eficace al diverselor procese pe care le realizează.Elaborarea procedurilor operaţionale are ca scop descrierea derulării proceselor, detalierea lor astfel încât să asigure calitatea proceselor şi produselor. Ele se vor verifica în cursul implementării şi – după caz – se vor adapta astfel încât să asigure aplicarea prevederilor standardului de calitate.Elaborarea instrucţiunilor de lucru are ca scop definirea clară a modului în care se realizează fazele, operaţiile astfel ca ele să fie conforme.

STRUCTURA GENERALĂ A UNEI PROCEDURI

Forma de prezentare a procedurilor documentate, numărul şi volumul acestora diferă în funcţie de mărimea firmei, specificul activităţii, domeniul de aplicare si structura prevăzută în Manualul Calităţii

Structura generală a unei proceduri este:scopul proceduriidomeniu de aplicaredefiniţii, prescurtăridocumente de referinţădescrierea proceduriiresponsabilităţiînregistrărianexe

Practic o procedură indică scopul şi domeniul de aplicare, ce trebuie făcut şi de către cine, când, unde, cum trebuie procedat, ce fel de materiale, echipamente, documente trebuie utilizate şi cum trebuie activitatea specificată şi ţinută sub control.Procedurile sistemului calităţii pot fi detaliate prin documentele calităţii:

instrumente de lucruinstrucţiuni de inspecţieproceduri de încercarefişe tehnologicedesenespecificaţii

Nivelul de detaliu poate varia în functie de:complexitatea activităţii,metodele utilizate, nivelul de instruire şi capacitatea de înţelegere a personalului, care va executa activitatea respectivă.

Următoarele aspecte vor fi luate în considerare:definirea nevoilor organizaţiei, clienţilor şi furnizorilor acesteia;descrierea procesului în text şi/sau diagrame flux;stabilirea a ce trebuie făcut, de către cine sau de către care funcţie din organizaţie, de ce, când, unde şi cum;descrierea procesului de control şi controlul activităţilor identificate;definirea necesarului de resurse pentru îndeplinirea activităţilor (resurse de personal, de instruire, echipamente, materiale);definirea documentaţiei celei mai potrivite pentru activitatea cerută;definirea intrărilor şi ieşirilor procesuluidefinirea măsurărilor ce trebuie făcute

DOCUMENTE SPECIFICE LOCULUI DE MUNCĂINSTRUCŢIUNI, FORMULARE, SPECIFICŢII/ DESENE, BULETINE DE

ANALIZĂ/ ÎNCERCĂRI

Instrucţiunile de lucru se referă la activitatea restrânsă, limitată uneori la un singur post de lucru/ utilaj etc. Acestea prezintă modul cum se realizează cu consecvenţă activităţi şi procese.

Instrucţiunile de lucru ar trebui elaborate pentru descrierea realizării acelor activităţi, care ar fi afectate de lipsa unor astfel de instrucţiuni.Detaliile, care nu conduc la un control sporit al activităţii, trebuie evitate. Instruirea poate reduce nevoia de instrucţiuni detaliate, sub rezerva că personalul afectat deţine informaţiile necesare pentru a-şi executa corect sarcinile.Indiferent de format sau combinaţia aleasă, instrucţiunea de lucru trebuie să fie în ordinea operaţiilor, trebuie să reflecte cerinţele şi activităţile relevante.

Formularele sunt proiectate şi menţinute pentru înregistrarea datelor, care demonstrează conformitatea cu cerinţele SMC.Formularele trebuie să conţină :

titlul, numărul de identificare, revizia şi data reviziei

Formularele trebuie să fie menţionate sau ataşate la manualul calităţii, la procedurile documentate şi / sau la instrucţiunile de lucru.

Specificaţiile sunt documente, care stipulează cerinţele.Specificaţiile sunt unice pentru produs/ organizaţie, de aceea standardul de referinţă nu le detaliază. Caiet de sarcini poate fi considerat o specificaţie.Desenele tehnice sunt documente ale produsuluiDesenele clienţilor fac parte din documentaţia externăCerinţele legale şi ale autorităţilor fac parte din documentaţia externă

FIŞĂ CONSPECT 7

AUDITUL CALITĂŢII PRODUSULUI

AUDITUL CALITĂŢII PRODUSULUI

Examinarea produsului în raport cu:

Caietul de sarcini Specificaţia produsului

Examinarea produsului înrelaţie cu

Mediul inconjurator

Materiale prelucrate

Elaborare

Raport de audit Raport de neconformitate Analiza cauzelor neconformităţilor

Stabilirea măsurilor corectiveRaport de măsuri corective

Supravegherea aplicării măsurilor corective

AUDITUL CALITĂŢII PROCESELOR

Examinare

Documente de referinţă

Echipamente

Echipamente de inspecţie

Materii prime, materiale

Produse/ componente

Elaborare Date referitoare la calitate

Liste de verificare

Raport de examinare

Raport de audit

Analize

Stabilire măsuri corective pentru:

Dezvoltarea produsului

Aprovizionare

Echipamente

Planificarea fabricaţiei

Desfăşurarea procesului

SupraveghereMăsuri corective

FIŞĂ CONSPECT 8

AUDITUL CALITĂŢII PROCESELOR

Auditul calităţii procesului se efectuează pentru evaluarea conformităţii unui proces cu cerinţele clientului sau cu cerinţele specificate în documentele de referinţă. Prin auditul calităţii procesului se urmăreşte eficacitatea măsurilor de asigurare a calităţii referitoare la procesul respectiv , stabilindu-se măsurile corective necesare. Auditul calităţii procesului se bazează pe procedurile corespunzătoare ale sistemului calităţii.

FIŞĂ CONSPECT 9

AUDITUL SISTEMELOR CALITĂŢII

Auditurile sistemelor calităţii se efectuează pentru: determinarea conformităţii elementelor sistemului calităţii cu cerinţele specificate în

documentele de referinţă determinarea eficacităţii sistemului calităţii privind realizarea obiectivelor stabilite în

domeniul calităţii îmbunătăţirea sistemului calităţii firmei audiate satisfacerea unor cerinţe reglementare înregistrare/certificarea sistemului calităţii firmei auditate

AUDITUL SISTEMELOR CALITĂŢII

Declanşarea auditului

Obiectul auditului

Frecvenţa auditului

Examinarea preliminară

Pregătirea audituluiPlanul de audit

Organizarea echipei de audit

Stabilirea documentelor de lucru

Efectuarea auditului

Reuniunea de deschidere

Examinarea sistemului calităţii

Reuniunea de închidere

Culegerea dovezilor

Observaţiile auditorilorElaborarea şi

gestionarea documentelor

auditului

Raportul de audit

Difuzare raport audit

Păstrare documente audit

Încheierea auditului

Urmărirea acţiunilor corective

FIŞĂ CONSPECT 10

INSTRUMENTELE CALITĂŢII

În vederea stabilirii, controlului şi verificării caracteristicilor de calitate ale produselor, pentru controlul proceselor, evitarea neconformităţilor, analiza problemelor de calitate şi îmbunătăţirea calităţii, se folosesc instrumente şi tehnici statistice. Instrumentele şi tehnicile statistice pot fi aplicate pentru următoarele activităţi (cf. SR EN ISO 9004-1:1998): analiza pieţei; proiectarea caracteristicilor produsului; controlul proceselor şi determinarea capabilităţii acestora; determinarea nivelurilor calităţii în planurile de eşantionare utilizate în controlul statistic de

recepţie; analiza datelor, evaluarea performanţelor şi analiza neconformităţilor; îmbunătăţirea proceselor; evaluarea securităţii şi analiza riscurilor.

Organizaţiile care implementează un sistem al calităţii trebuie să identifice corect instrumentele şi tehnicile statistice necesar a fi aplicate, având în vedere importanţa acestora pentru controlul diferitelor faze ale proceselor organizaţiei.

Câteva dintre cele mai uzuale instrumente şi tehnici bazate pe principii statistice şi grafice, utilizate în colectarea şi analiza datelor şi în controlul proceselor sunt următoarele:

- prezentarea grafică a datelor; - histograma; - diagrama de dispersie (de corelaţie); - analiza prin stratificare; - diagrama cauză-efect; - diagrama Pareto; - fişa de control.

Aceste instrumente şi tehnici mai sunt denumite “cele şapte instrumente clasice ale calităţii” şi se bazează pe controlul statistic, fiind concepute, în principal, pentru tratarea datelor numerice

Instrumentele calităţii sunt utilizate pentru: a ordona şi a sintetiza datele referitoare la calitatea controla buna funcţionare a unui proces în scopul obţinerii nivelul de calitate dorita lua decizii referitoare la calitatea loturilor de produse

FIŞĂ CONSPECT 11

DIAGRAMA CAUZĂ-EFECT.

Diagrama cauză-efect sau diagrama Ishikawa este un instrument utilizat pentru analiza şi reprezentarea grafică a relaţiilor dintre un efect dat (de exemplu, variaţiile unei caracteristici de calitate) şi cauzele sale posibile. Ea se mai utilizează pentru investigarea rezultatelor aşteptate ale unei acţiuni, evidenţierea relaţiilor dintre diferitele cauze ale unui anumit fenomen, ca procedeu de înregistrare a ideilor Această diagramă evidenţiază, prin urmare, legătura (relaţia) între cauze-factori de influenţă şi un efect – o caracteristică de calitate. Cele mai multe cauze posibile pot fi clasificate, după importanţă, în cauze principale (majore), cauze secundare, terţiare etc. pe diferite niveluri de importanţă, astfel încât reprezentarea grafică seamănă cu scheletul unui peşte. De aceea, procedeul este cunoscut şi sub denumirea de diagrama(“fishbone”)- “os de peşte”.

Diagramele de acest tip sunt utile pentru: ♦ identificarea cauzelor ce stau la originea unor efecte negative sau, dimpotrivă, a unor efecte

pozitive în desfăşurarea unui proces; ♦ analiza condiţiilor necesare pentru ameliorarea calităţii unui produs sau serviciu, sau pentru o

mai bună aprovizionare materială sau pentru reducerea costurilor; ♦ eliminarea condiţiilor ce cauzează respingerea unui produs sau reclamaţii din partea clienţilor; ♦ educarea şi capacitarea personalului în luarea de decizii şi în acţiunile cu caracter corectiv.

Pentru construirea diagramei Ishikawa se parcurg următoarele etape:

definirea problemei - efectul sau caracteristica de calitate analizată; definirea cauzelelor principale posibile sau a factorilor principali care influenţează caracteristica de calitate - în domeniul producţiei sunt, de regulă, delimitate următoarele categorii de cauze (“ cele 5 M”): mâna de lucru, metodele , mediul, maşinile, materialele. Se recomandă ca aceasta sistematizare a cauzelor să nu fie preluată automat, în orice situaţie. Trebuie definite categoriile de cauze cele mai potrivite pentru problema analizată. Standardul ISO 9004-4 recomandă delimitarea următoarelor categorii principale de cauze:

- sistemul de date şi informaţii - echipamentele

- mijloacele de măsurarare - personalul - mediul - materialele - metodele

identificarea tuturor cauzelor posibile, utilizând, de pildă, tehnica brainstorming (cauze reale, posibile, probabile, potenţiale). Fiecare din aceste cauze este încadrată într-una din categoriile principale, anterior constituite. Dacă într-o categorie sunt prea multe cauze, în cadrul ei se pot delimita subcategorii. Acesta ramificare (ierarhizare) poate fi făcută până la nivelul de detaliere necesar construirea diagramei se realizează prin menţionarea efectului în căsuţa din dreapta şi stabilirea poziţiei categoriilor principale de cauze dezvoltarea diagramei printr-o analiză profundă şi prin completarea tuturor cauzelor corespunzătoare fiecărui nivel de detaliere. În felul acesta elementele cauzale principale, secundare şi minore sunt corelate explicit şi raţional

Este posibil să se întocmească diferite tipuri de diagrame cauză-efect: a) Pentru analiza dispersiei caracteristicilor de calitate. Efectul nedorit este prezentat pe partea dreaptă, la sfârşitul săgeţii liniei orizontale. Cauzele principale sunt desenate ca ramificaţii îndreptate spre linia trunchi orizontală. Pentru fiecare cauză principală , cauzele secundare de diferite niveluri se identifică prin brainstorming. b) Pentru clasificarea procesului de producţie. La acest tip de diagramă linia principală conţine etapele (operaţiile) principale ale procesului. Pentru fiecare etapă a procesului se ataşează cauzele care pot influenţa calitatea. c) Pentru enumerarea cauzelor. Acest tip de diagramă se reduce la o listă simplă a “tuturor” cauzelor posibile care afectează un anume efect – o caracteristică de calitate a produsului. Cauzele sunt notate şi desenate ca ramuri secundare îndreptate către linia principală orizontală (linia trunchi). Se obţine astfel o diagramă Ishikawa care poate fi asemănătoare celei pentru analiza dispersiei. Avantajul acestui tip de diagramă este acela că nu este neglijată “nici o cauză” posibilă, însă prezintă dezavantajul că este dificilă referirea la cauze secundare.

MATERIALE MAŞINI MUNCITORI

MANAGEMENTMETODE MEDIU MĂSURĂRI

EFECT(Caracteristica unui produs)

FIŞĂ CONSPECT 12

DIAGRAMA PARETODIAGRAMA PARETO

Diagrama Pareto - reprezintă o metodă grafică simplă de clasificare a entităţilor (faptelor), după frecvenţa lor relativă (în procente), de la cele cu frecvenţa cea mai mare de apariţie până la cele mai puţin frecvente. Pe axa ordonatelor se reprezintă frecvenţa defectelor, respectiv a pieselor sau produselor defecte , în procente. Practica arată că circa 20% din fenomene au o influenţă de circa 80 % asupra proceselor.Procedura pentru trasarea diagramei Pareto este următoarea: Procedura pentru trasarea diagramei Pareto este următoarea:

Se decide care sunt entităţile ce urmează a fi analizateSe decide care sunt entităţile ce urmează a fi analizate. Aceste entităţi pot fi: tipuri de defecte, cauze, categorii de pierderi economice, număr de remedieri etc. Se selectează intervalul de timp pentru culegerea datelorSe selectează intervalul de timp pentru culegerea datelor care urmează a fi analizate. Se plasează pe axa absciselor, Se plasează pe axa absciselor, de la stânga la dreapta în ordinea descrescătoare a frecvenţelor de apariţie, denumirile diferitelor categorii de defectedenumirile diferitelor categorii de defecte, cauze etc. În acest scop, axa absciselor trebuie divizată într-un număr de intervale egal cu numărul de categorii sau clase de defecte clasificate. Categoriile de defecte, cauze etc. care conţin cele mai puţine entităţi pot fi combinate într-o categorie denumită “altele” care se plasează în partea extremă dreapta a diagramei. Se construiesc două axe ale ordonatelorSe construiesc două axe ale ordonatelor, câte una la fiecare capăt al axei absciselor. Se divizează axa din stânga în unităţile de măsură adoptate, iar înălţimea acestei axe trebuie să fie egală cu suma valorilor tuturor categoriilor de entităţi (defecte). Axa ordonatelor din dreapta trebuie să aibă aceeaşi înălţime şi să fie divizată de la 0% la 100%. Deasupra fiecărei entităţi se trasează un dreptunghi a cărui înălţime esteDeasupra fiecărei entităţi se trasează un dreptunghi a cărui înălţime este corespunzătoare frecvenţei pentru acea entitate.corespunzătoare frecvenţei pentru acea entitate. Dreptunghiurile se trasează alăturat unul de altul. Se construieşte linia frecvenţelor cumulateSe construieşte linia frecvenţelor cumulate (curba Pareto) prin însumarea valorilor fiecărei entităţi de la stânga la dreapta

În tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de defecte constatate la fabricarea unui lot de 1000 produse ceramice, iar în figură este reprezentată diagrama Pareto pentru datele înscrise în tabel.

Nr. crt.

Defectul constatat

Număr defecte

Număr cumulat defecte

1 Defecte de tip A 32 322 Defecte de tip B 14 32+14=463 Defecte de tip C 12 46+12=284 Defecte de tip D 3 28+3=612 Defecte de tip E 2 61+2=636 Alte defecte F 2 63+2=68

Pentru îmbunătăţirea calităţii produselor se acţionează asupra defectuluui cu ponderea cea mai mare elaborându-se măsuri clare de remediere, după identificarea tuturor locurilor de muncă la care au apărut astfel de defecte.

Se va întocmi o altă diagramă Pareto, pe baza datelor colectate în luna următoare.Prin compararea diagramelor realizate înainte şi după luarea unor măsuri corective sau de îmbunătăţire, se poate evidenţia progresul înregistrat .

FIŞĂ CONSPECT 12

HISTOGRAMA DEFECTELORHISTOGRAMA DEFECTELOR

Histogramele sunt utilizate pentru reprezentarea grafică a distribuţiei unui ansamblu de date.

Histogramele facilitează evidenţierea punctelor critice asupra cărora trebuie concentrate eforturile de îmbunătăţire.

Se utilizează două tipuri de histograme:histograma de frecvenţă histograma cumulată

Pentru construirea unei histograme se parcurg următoarele etape:Pentru construirea unei histograme se parcurg următoarele etape:culegerea datelor identificarea valorii maxime, respectiv minime din şirul de date şi determinarea amplitudinii împrăştierii datelor R = Xmax - Xmin (intervalul maxim de variaţie a datelor)stabilirea numărului de intervale în care vor fi împărţite datele K = √ N, unde N este numărul total de date. ( de obicei numărul de intervale este cuprins între 6 şi 12)determinarea mărimii (lăţimii) intervalelor, prin împărţirea intervalului maxim de variaţie a datelor, la numărul de intervale h=R/Kstabilirea limitelor fiecărui interval marcarea pe abscisă a intervalelor delimitate marcarea pe ordonată a frecvenţei datelor numerice construirea histogramei

Pentru facilitarea construirii histogramei se recomandă ca datele să fie cuprinse într-un tabel

Intervale Limite intervale

Media intervalelor

Distibuţia datelor

pe intervale

Frecvenţa absolută

Frecvenţa relativa

%

Frecvenţa absolută cumulată

Frecvenţa relativă

cumulată%

12

….total 100 100

Exemple de histograme a defectelor histograma de frecvenţă histograma cumulată

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Prezentări Powerpoint

Materialele alăturate reprezintă prezentări Powerpoint care ar putea fi utile în desfăşurarea lecţiilor din acest modul.

Dând dublu click pe ele se vor deschide şi le veţi putea folosi la lecţiile cu aceleaşi titluri. De asemenea puteţi să le completaţi şi să le transformaţi în funcţie de ceea ce doriţi să

realizaţi pe parcursul lecţiilor.

5. FIŞELE DE REZUMAT

Fişele de rezumat ale modulului oferă cadrelor didactice şi elevilor mijloace de înregistrare a progresului.Înregistrările exacte reprezintă un aspect important al administrării procesului de învăţare, şi poate de asemenea ajuta la informarea şi motivarea elevilor. Elevii trebuie să fie încurajaţi să-şi evalueze propriul proces de învăţare, comentând cu privire la arii care le-au plăcut sau nu la un anumit subiect. Aceste comentarii pot oferi cadrelor didactice informaţii valoroase referitoare la arii care cautează dificultăţi elevilor.Elevii ar trebui să fie încurajaţi să îşi asume responsabilitatea pentru procesul de învăţare.

Exemplu de copertă de fişă de rezumat:

ASIGURAREA CALITĂŢIINumele elevuluiData începerii Data finalizării

Competenţe Activitate de învăţare Data îndeplinirii Verificat

10.1. Descrie conceptele de asigurarea calităţii, controlul calităţii şi sisteme de asigurarea calităţii

FL 1

FL 2

FL 3

FAP 1

10.2. Utilizează documentele sistemului calităţii

FAP 2

FL 4

10.3. Utilizează procedurile de audit ale calităţii

FL 5

FAE 1

TE 1

FAP 3

10.4. Aplică instrumente ale calităţii

FAP 4

FAP 5

FAP 6

UNITATE PROMOVATĂ CU SUCCES Semnătura elevului Data

Semnătura profesorului Data

Exemplu de fişă de rezumat activitate (o precizare pentru fiecare activitate de învăţare):

Competenţa Activitatea de învăţare Obiectivele învăţării RealizatDetalii referitoare la competenţa care se dezvoltă

Denumirea sau alte precizări referitoare la activitatea de învăţare

Această activitate va : Data

Comentariile elevului

Comentariile profesorului **

* De exemplu : Ce le-a plăcut referitor la subiectul activităţii. Ce anume din subiectul activităţii li s-a părut a constitui o provocare. Ce mai trebuie să înveţe referitor la subiectul activităţii. Ideile elevilor referitoare la felul în care ar trebui să-şi urmărească obiectivul învăţării.

** De exemplu : Comentarii pozitive referitoare la ariile în care elevul a avut rezultate bune, a demonstrat

entuziasm, s-a implicat total, a coalborat bine cu ceilalţi Ariile de învăţare sau alte aspecte în care este necesară continuarea dezvoltării. Ce au stabilit elevul şi profesorul că ar trebui să facă elevul în continuare luând în

considerare ideile elevului despre cum le-ar plăcea să-şi urmeze obiectivele învăţării.

Pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fişe pe durata derulării modulului, acestea permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului, furnizând în acelaşi timp informaţii relevante pentru analiză.

FIŞA PENTRU LUCRUL ÎN ECHIPĂ(în pereche sau în grup de 3-4 elevi)

Modulul (unitatea de competenţă) Numele elevului __________________________Numele profesorului _________________________

Care este sarcina voastră comună?

Cu cine vei lucra?

Ce anume trebuie făcut?

Cine va face acest lucru? De ce fel de materiale, echipamente, instrumente şi sprijin va fi nevoie din partea celorlalţi?

Ce anume vei face tu?

Organizarea activităţii:

Data/Ora începerii:

Data/Ora finalizării:

Cât de mult va dura îndeplinirea sarcinii?

Unde vei lucra?

„Confirm faptul că elevii au avut discuţii privind sarcina de mai sus şi:s-au asigurat că au înţeles obiectiveleau stabilit ceea ce trebuie făcutau sugerat modalităţi prin care pot ajuta la îndeplinirea sarcinii s-au asigurat că au înţeles cu claritate responsabilităţile care le revin şi modul de organizare a activităţii”

Martor/evaluator (semnătura): Data: (ex.: profesor, şef catedră)

Această fişă stabileşte sarcinile membrilor grupului de lucru, precum şi modul de organizare a activităţii.

FIŞA PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI

Pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fişe pe durata derulării modulului, acestea permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului, furnizând în acelaşi timp informaţii relevante pentru analiză.

Modulul (unitatea de competenţă) __________________________________________Numele elevului ____________________________clasa________________________Numele profesorului ________________________

Competenţe care trebuie dobândite Data Activităţi efectuate şi

comentariiEvaluare

Bine Satisfăcător Refacere10.1. Descrie conceptele de asigurarea calităţii, controlul calităţii şi sisteme de asigurarea calităţii10.2. Utilizează documentele sistemului calităţii10.3. Utilizează procedurile de audit al calităţii10.4. Aplică instrumente ale calităţiiComentarii: Priorităţi pentru dezvoltare

Competenţe care urmează să fie dobândite (pentru fişa următoare):

Resurse necesare:

Competenţe care trebuie dobânditeAceastă fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua, în mod separat, evoluţia legată de diferite competenţe tehnice generale şi competenţe pentru abilităţi cheie, care au fost dezvoltate şi evaluate.

Activităţi efectuate şi comentariiAici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev, materialele utilizate şi orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feedback.

Priorităţi pentru dezvoltarePartea inferioară a fişei este concepută pentru a menţiona activităţile pe care elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a viitoarelor module. Aceste informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea ce va urma.

Competenţe care urmează să fie dobânditeÎn această căsuţă, profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi dobândite.

Resurse necesareAici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate: manuale, seturi de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă de informare suplimentară pentru un elev ce nu a dobândit competenţele cerute.

6. CUVINTE CHEIE / GLOSAR

Termenii utilizaţi sunt conform standardului SR EN ISO 9000/ 2000

Actiune corectivă act de eliminare a cauzei unei neconformităţi detectate sau a altei situaţii nedorite

Acţiune preventivă acţiune de eliminare a cauzei unei neconformităţi potenţiale sau a altei posibile situaţii nedorite

Audit proces sistematic, independent şi documentat în scopul obţinerii de dovezi de audit şi evaluarea lor cu obiectivitate, pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile de audit

Auditor persoană care are competenţa de a efectua un auditCalitate măsura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci

îndeplinesc cerinţeleCerinţa nevoie sau aşteptare, care este declarată în general

implicită sau obligatorieClient organizaţie sau persoană care primeşte un produsControlul calităţii parte a managementului calităţii concentrată pe

îndeplinirea cerinţelor referitoare la calitateDefect neîndeplinirea unei cerinţe referitoare la o utilizare

intenţionată sau specificatăDocument informaţia împreună cu mediul sau suportEficacitate masură în care activităţile planificate sunt realizate şi sunt

obţinute rezultatele planificate Eficienţă relaţie între rezulatul obişnuit şi resursele utilizateFurnizor organizaţie sau persoană care vinde un produsÎmbunătăţirea continuă activitate repetată pentru a creşte abilitatea de a îndeplini

cerinţe Înregistrare documente prin care sse declară rezultatul obţinut sau

furnizează dovezi ale activităţii realizateInspecţie evaluare a conformităţii prin observare şi judecare

însoţite după caz, de măsurări , încercare sau comparare cu un calibru

Manualul Calităţii document care descrie sistemul de management al calităţii al unei organizaţii

Neconformitate neîndeplinirea unei cerinţeObiectiv al calităţii ceea ce se urmăreşte sau este avut în vedere referitor la

calitatePlanificarea calităţii parte a managementului calităţii concentrată pe stabilirea

obiectivelor calităţii şi care specifică procesele operaţionale şi resursele aferente necesare pentru a îndeplini obiectivele calităţii

Politica referitoare la calitate

intenţii şi orientări generale ale unei organizaţii referitoare la calitate, aşa cum sunt exprimate oficial de managementul de la cel mai înalt nivel

Procedură mod specificat de desfăşurare a unei activităţi sau a unui

produsProces ansamblu de activităţi corelate sau în interacţiune, care

transformă intrări în ieşiriProdus rezultat al unui procesSatisfacţie a clientului percepţie a clientului despre măsura în care cerinţele

clientului au fost îndepliniteSistem ansamblu de elemente corelate sau în interacţiuneSistem de management sistem prin care se stabilesc politica şi obiectivele şi prin

care se realizează acele obiectiveSistem de management al calităţii

sistem de management prin care se orienteză şi se controlează o organizaţie in ceea ce priveşte calitatea

Validare confirmare, prin furnizare de dovezi obiective, că au fost îndeplinite cerinţele pentru o anumită utilizare sau o aplicaţie intenţionată

Observaţie

Elevii vor completa glosarul şi cu alţi termeni întâlniţi în procesul de predare – învăţare şi îl vor păstra în portofoliul personal!

Pentru completarea glosarului sau aflarea altor informaţii necesare activităţilor de învăţare, elevii vor putea utiliza internetul

Internetul este o reţea vastă de computere interconectat, care conţin o cantitate mare de informaţii.

Instrumentele cu ajutorul cărora se pot localiza rapid şi eficient informaţiile pe care le căutăm se numesc motoare de căutare care au capacitatea de a căuta informaţii pe paginile disponibile public .

Unele dintre cele mai populare motoare de căutare comerciale sunt: Google – www.google.com Yahoo – www.yahoo.com Alta Vista – www.altavista.com

Primul lucru care se observă este că, deşi am tastat www.google.com, am fost direcţionaţi către www.google.ro ce are pagina de prezentare în limba română. Google pune la dispoziţie motoare de căutare în majoritatea limbilor. Google este un motor de căutare destul de “deştept”. El va analiza cuvintele cheie pe care le-aţi introdus şi va încerca să vă furnizeze rezultate cât mai precise prin analiza contextului creat de acele cuvinte. Dacă nu găsiţi ceea ce căutaţi utilizând un motor de căutare – folosiţi altul. Citiţi secţiunea ‘help – ajutor” a motorului Google. Aceasta conţine multe amănunte şi sfaturi folositoare.

http://www.google.ro/

http://www.google.com/

http://www.altavista.com/

http://www.yahoo.com/

http://www.google.com/

7. INFORMAŢII PENTRU ELEVI

Acest auxiliar curricular conţine activităţi care să ajute elevul în atingerea competenţelor din unităţile de competenţă. Metodele active / interactive (a învăţa prin a face) prezentate în material , oferă multe avantaje. Elevul este mai implicat şi are oportunităţi de a dobândi experienţă practică prin practică. Această experienţă poate fi îmbogăţită mai mult în situaţii de grup, unde elevul poate învăţa şi poate modera învăţarea prin interacţiune cu colegii.

PENTRU A REZOLVA CU SUCCES SARCINILE DE LUCRU ...

Citiţi cu atenţie toate cerinţele unei sarcini de lucru, înainte de a începe să le rezolvaţi!Dacă observaţi vreo problemă sau aveţi o neclaritate la una din cerinţe, aduceţi acest lucru în atenţia profesorului înainte de a începe proba.Înainte de a vă apuca de lucru, asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele, ustensilele, utilajele şi echipamentele necesare petru rezolvarea sarcinilor de lucru.Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru, solicitaţi sprijinul profesorului care vă va îndruma şi ajuta la rezolvarea ei.Rezolvaţi toate activităţile date pentru ca sarcina de lucru să fie încheiată !Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor şi problemelor pe care le-aţi rezolvat şi a activităţilor pe care le-aţi desfăşurat şi va evalua progresul realizat.

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare AUDITIV

ascultă cu atenţie pe cel care îţi explică lucrurile discută ideile noi şi explică-le cu cuvinte propriidiscută ideile şi problemele cu o altă persoanăroagă pe cineva să îţi explice din nou lucrurile pe care nu le-ai înţelesascultă noţiunile înregistrate pe bandă citeşte cu voce tareînvaţă, repetă cu voce tareînregistrează-ţi observaţiile şi gândurile pe un casetofonînregistrează principalelor aspecte ce trebuie recapitulate, folosind propria ta voce

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare VIZUAL

priveşte cu atenţie materialul tipărit pus la dispoziţie de profesor;verifică notiţele, pentru a vedea dacă sunt scrise corect;utilizează culori, ilustraţii şi diagrame ca ajutoare pentru învăţare;subliniază cuvintele cheie;converteşte notiţele într-o imagine sau într-o bandă desenată;utilizează imagini pentru explicarea unui text

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare PRACTIC

efectuează activităţi practicescrie lucrurile în ordinea lor, pas cu pas.scrie ideile folosind cuvinte propriiconverteşte notiţele într-o imagine sau într-o bandă desenatăurmăreşte cu degetul titlurile, cuvintele cheie, apoi rosteşte cu voce tare acele cuvinte, apoi de scrie-le din memorie, de mână sau pe calculatorajută alte persoane să îndeplinească sarcina respectivă

8. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

FL 1 Conceptele de calitate, caracteristici de calitate,management al calităţii

FL 2 Standardele internaţionale ISO 9000. Asigurarea calităţiiFL 3 Elementele şi documentaţia sistemului calităţiiFAP 1 Studiu de cazFAP 2 Realizarea unui proiect – Manualul calităţiiFL 4 Fişă de inspecţie. Raport de respingereFL 5 Auditul calităţiiFAE 1 Auditul calităţiiTE 1 Auditul calităţii

FAP 3 Auditul de produsFAP 4 Diagrama IshikawaFAP 5 Diagrama ParetoFAP 6 Histograma defectelor

Unitatea de competenţă: Asigurarea calităţiiCompetenţa: 10.1. Descrie conceptele de asigurarea calităţii, controlul calităţii şi sisteme de asigurarea calităţiiObiectiv:Explicarea conceptelor de calitate, caracteristici de calitate,management al calităţii, conform standardelor de calitate româneşti, europene şi internaţionale

Numele şi prenumele..................................... Data................

FIŞĂ DE LUCRU 1Activitatea 1 Lucrează individual ! 10 min.Încercuieşte răspunsul corect:1. Definirea calităţii ca reprezentând “ansamblul caracteristicilor de

calitate ale produsului” este specifică:a) orientării spre perfecţiune;b) orientării spre produs;c) orientării spre procesul de producţie;d) orientării spre utilizator.

2. Definirea calităţii ca reprezentând “performanţele la un nivel acceptabil al preţului” este specifică:

a) orientării spre costuri;b) orientării spre produs;c) orientării spre procesul de producţie;d) orientării spre utilizator.

3. Probabilitatea ca un produs să funcţioneze fără defectări, un interval de timp dat, în condiţiile de utilizare prevăzute, reprezintă definiţia:

a) disponibilităţii,b) mentenabilităţii;c) fiabilităţii;d) calităţii industriale.

4. Principiile de bază ale managementului total al calităţii sunt: A) “zero defecte” şi îmbunătăţire continuă; B) orientare spre client; C) orientare spre producţie; D) viziune sistemică; E) calitatea pe primul plan; F) asigurarea structurii sortimentale optime. Marcaţi combinaţia corectă din următoarele variante:a) ABDEb) BCDFc) CDEFd) BCDE

La sfârşitul activităţii, elevul va schimba fişa cu cea a colegului de bancă. Dacă rezultatele obţinute diferă, se va consulta materialul pus la dispoziţie de profesor (fişele conspect FC 1, FC 2, respectiv fişele de documentare FD 1, FD 2)

Activitatea 2 Lucraţi în pereche! 15 min.

a) Realizaţi, folosind metoda „ciorchinelui”, o reprezentare sugestivă a relaţiilor dintre diferitele categorii de caracteristici ale calităţii produselor.

b) Menţionaţi caracteristicile care devin criterii principale de departajare pe piaţă.

La sfârşitul activităţii, reprezentarea va fi afişată pe flip-chart. Se vor analiza soluţiile propuse de toate grupurile. Elevii vor argumenta alegerile de la punctul b).

Activitatea 3 Lucrează individual ! 15 min.Completează spaţiile libere cu cuvintele cheie corespunzătoare, astfel încât enunţurile să fie adevărate.

a. Disponibilitatea reprezintă ......................... unui produs de a-şi îndeplini funcţia specificată, la un moment dat sau într-un interval de timp prestabilit.

Caracteristici

de bază

Caracteristici

deutilizare

Caracteristici

de proces

Caracteristici

funcţionale Caracteristici tehnice

Fiabilitatea

Caracteristici estetice

Caracteristici

economice

Disponibilitatea

Caracteristici

sanogenetice

Mentenabilitatea

Caracteristici ecologice

Mentenanţa

preventivă

Mentenanţa corectivă

Securitatea produselor

b. Caracteristicile calităţii reprezintă acele proprietăţi (însuşiri) ale entităţilor prin intermediul cărora se evaluează, la un moment dat gradul de satisfacere a ........................ clienţilor.

c. Calitatea totală reprezintă ........................... nevoilor clienţilor în ceea ce priveşte calitatea produsului sau serviciului (Q), livrarea cantităţii cerute (V), la momentul(T) şi locul (L) dorite la un cost (C) cât mai mic pentru un client, în condiţiile unor relaţii agreabile şi eficiente cu acesta şi ale unui sistem administrativ (A) fără erori, începând cu elaborarea comenzii şi până la plata facturii.

d. Caracteristicile................................sunt acele trăsături ale produselor care influenţează în mod hotărâtor sănătatea consumatorului .

e. Mentenanţa poate fi preventivă şi ............................... .f. Ansamblul proceselor prin intermediul cărora se determină principalele

obiective ale organizaţiei în domeniul calităţii, precum şi resursele şi mijloacele necesare realizării lor reprezintă............................ calităţii

g. Punctul de plecare în managementul calităţii îl reprezintă elaborarea ..............................calităţii, cuprinzând orientările generale ale întreprinderii în acest domeniu şi stabilirea responsabilităţilor pentru toate activităţile pe care le implică realizarea obiectivelor referitoare la calitate.

h. Conceptele de „management total al calităţii” şi „calitate totală”, sunt .......................... .

Sarcină de lucru suplimentarăElevii care au rezolvat integral sarcinile date, vor întocmi aritmogriful cu ajutorul cuvintelor cheie identificate la exerciţiul de mai sus. Soluţiile vor fi afişate la panou (pe flip-chart)

CALITATE

Unitatea de competenţă: Asigurarea calităţiiCompetenţa: 10.1. Descrie conceptele de asigurarea calităţii, controlul calităţii şi sisteme de asigurarea calităţiiObiectiv:Explicarea conceptelor de asigurarea calităţii, controlul calităţii şi sisteme de calitate, conform standardelor de calitate româneşti, europene şi internaţionale


FIŞĂ DE LUCRU 2

Lucrează individual! 5 minute

Realizaţi conexiunile prin săgeţi pentru a asocia definiţiile de asigurarea internă a calităţii, respectiv asigurarea externă a calităţii.


Notaţi în dreptul fiecărui enunţ, litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat şi litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. Pentru varianta / variantele F (fals), transformaţi enunţul/enunţurile astfel încât sensul acestora să devină adevărat.

a. Standardul ISO 9001/2000 - specifică cerinţele referitoare la sistemul de management al calităţii, aplicabile atunci când o organizaţie trebuie să demonstreze aptitudinea sa de a furniza produse care satisfac cerinţele clienţilor şi cele decurgând din reglementările aplicabile

b. Asigurarea externă a calităţii reprezintă activităţile desfăşurate în scopul de a da încredere conducerii întreprinderii că sistemul calităţii permite obţinerea calităţii cerute

c. Standardele ISO 9000 nu pot fi utilizate în situaţii contractuale, între furnizor şi client.

d. Standardul ISO 9000 : 2000 descrie principiile fundamentale ale managementului calităţii şi precizează terminologia specifică referitoare la acest domeniu.

e. ISO 9000/2000 este un standard internaţional de calitate care precizează principiile de bază în domeniul calităţii


Completaţi enunţurile următoare cu termenii corespunzători:

ACTIVITATEA NR.1

Activităţi desfăşurate pentru a da încredere conducerii

intreprinderii ca va fi obţinută calitatea propusă

Activităţi desfăşurate în scopul de a da încredere clienţilor că

sistemul de mangement al calităţii întreprinderii permite

obţinerea calităţii cerute

Asigurarea internă a calităţii

Asigurarea externă a calităţii

ACTIVITATEA NR.2

ACTIVITATEA NR.3

a. Asigurarea ..................... a calităţii reprezintă activităţile desfăşurate în scopul de a da încredere clienţilor că sistemul de management al întreprinderii permite obţinerea calităţii cerute.

b. Unul din principiile de bază al standardului ISO 9000 este .............către 2000׃client.

c. Asigurarea internă a calităţii reprezintă activităţile desfăşurate pentru a da ................ conducerii întreprinderii că va fi obţinută calitatea propusă.

d. Elementele sistemului calităţii, definite de standardul ...................., sunt grupate în : elemente de conducere a sistemului calităţii şi elemente de desfăşurare a sistemului calităţii.

e. Standardele internaţionale din grupa ISO 9000 au fost adoptate în România sub forma .............................


În coloana A sunt indicate standardele ISO 9000:2000, iar în coloana B sunt definite structurile generale ale acestor standarde. Asociaţi corect fiecare cifră din coloana A cu litera corespunzătoare din coloana B.

A Standardele ISO 9000:2000

B Structurile generale ale standardelor ISO 9000:2000

1. ISO 90002. ISO 90013. ISO 90044. ISO 100115. ISO 10013

a. Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calităţii şi/ sau de mediu

b. Sisteme de management al calităţii. Cerinţec. Sisteme de management al calităţii. Principii de bază

şi vocabulard. Sisteme de management al calităţii. Ghid pentru

îmbunătăţirea performanţelor.e. Ghid pentru documentaţia sistemelor de management

al calităţii.f. Ghid de asigurare externă a calităţii.

Elevii care au rezolvat sarcinile cuprinse în activităţile anterioare, vor căuta pe internet informaţii despre: Armand V. Feigenbaum, W. Edwards Deming, Kaoru Ishikawa, Joseph M. Juran, Philip B. Crosby, întocmind o fişă de documentare.

ACTIVITATEA NR.4

Sarcină de lucru suplimentară

Unitatea de competenţă: Asigurarea calităţiiCompetenţa: 10.1. Descrie conceptele de asigurarea calităţii, controlul calităţii şi sisteme de asigurarea calităţiiNumele şi prenumele..................................... Data................

FIŞĂ DE LUCRU 3Activitatea 1 Lucraţi în pereche! 10 min.Completaţi tabelul de mai jos, evidenţiind elementele sistemului calităţii. La sfârşitul activităţii, schimbaţi fişa cu cea a colegului şi comparaţi rezultatele obţinute, apoi efectuaţi completările necesare, folosind şi materialul pus la dispoziţie de profesor.

Elemente de conducere Elemente de desfăşurare ... Orientar

easpre client

... Planificare

... ... ..... Managementul resurselor

... .....

..... ... ... -cerinţe generale

-asigurarea resurselor

... -realizarea produsului

Activitatea 2 Lucrează individual! 5 min.Pentru itemii de mai jos alege varianta corectă:1. Manualul Calităţii unei organizaţii faciliteză: A.gestionarea documentelor sistemului de management al calităţii, B. realizarea obiectivelor referitoare la calitate, C. certificarea conformităţii produselor, D. comunicarea cu partenerii, E. auditul calităţii produsuluia) ABC b) ABD c) ACD d) BCD2. Responsabilitatea redactării şi administrării manualului calităţii revine:

a) directorului generalb) clienţilor

întreprinderiic) şefului

compartimentului marketing

d) şefului compartimentului calitate

................

................

...............

document

pentru auditul calităţii................

................

................

................

Avantajele

utilizării manualu

lui calităţii

Activitatea 3 10 min.Lucraţi în pereche!

Completaţi schema cu avantajele utilizării manualului calităţii. La sfârşitul activităţii, comparaţi fişa cu cea a colegului, apoi efectuaţi completările necesare, folosind şi materialul pus la

Unitatea de competenţă: Asigurarea calităţiiCompetenţa: 10.2. Utilizează documentele sistemului calităţiiObiective: Indicarea tipurilor de documente ale sistemului calităţii disponibile într-

o companie Analiza diverselor sisteme de asigurarea calităţii Folosirea documentelor specifice locului de muncă Analizarea diverselor tipuri de înregistrări ale calităţii


FIŞA DE ACTIVITATE PRACTICĂ 1 STUDIU DE CAZ

Pentru o firmă din industria ceramicii sau din industria sticlei (la care vă desfăşuraţi activitatea de instruire practică) elaboraţi:

organigrama firmei ţinând cont de principalul domeniu de activitate al firmei precum şi de funcţionalitatea firmei în general

politica şi obiectivele firmei în domeniul calităţii structura documentaţiei sistemului de management al calităţii alte documente referitoare la calitate necesare realizării unui

anumit produs ceramic (decorativ, de menaj, de construcţii) sau din sticlă (de ambalaj, de menaj, de construcţii)

Activitatea se va desfăşura pe grupeformate din minim 5 elevi (lider + 4 membri), fiecare grupă întocmind un studiu de caz pentru firme din domeniul de activitate, a căror activităţi specifice diferă ( de exemplu o grupă va întocmi studiul de caz pentru o firmă producătoare de cărămizi, iar altă grupă pentru o firmă producătoare de produse de menaj din faianţă), sau în cazul în care acest lucru nu este posibil, pentru întocmirea studiului de caz se vor analiza documente referitoare la calitate pentru produse diferite.

Timpul de lucru: 2 săptămâni

Liderul fiecărui grup va prezenta în faţa clasei concluziile studiului de caz.Se vor scoate în evidenţă asemănările şi deosebirile constatate, în ceea

ce priveşte organigrama firmei, politica şi obiectivele în domeniul calităţii şi structura documentaţiei sistemului de management al calităţii implementat de firma respectivă.

Studiul de caz se va ataşa la portofoliu.

Domeniul: Materiale de construcţii, nivelul 3 64Calificarea: Tehnician în industria sticlei şi ceramicii

Unitatea de competenţă: Asigurarea calităţiiCompetenţa: 10.2. Utilizează documentele sistemului calităţiiObiective: Indicarea tipurilor de documente ale sistemului calităţii disponibile într-

o companie Analiza diverselor sisteme de asigurarea calităţii Folosirea documentelor specifice locului de muncă Analizarea diverselor tipuri de înregistrări ale calităţii


FIŞA DE ACTIVITATE PRACTICĂ 2

REALIZAREA UNUI PROIECT - pentru o temă dată

Împărţiţi pe grupe, realizaţi un proiect în care, pentru o firmă având ca activitate specifică fabricarea produselor ceramice sau a produselor din sticlă, să elaboraţi Manualul Calităţii

Pentru realizarea proiectului elevii pot folosi materialele prezentate în ANEXĂ.

Pentru a fi eficienţi în activitatea propusă, vă sugerăm o modalitate de planificare a activităţilor cuprinse in proiect:

Obiectivul etapei

Acţiunea derivată din obiectiv

Metoda de lucru

Cine Timp

Identificarea căilor posibile de rezolvare a problemei

Documentare pe tema dată

-accesare INTERNET-observare-cercetare bibliografică

individual1

săpt

Selectarea soluţiei de abordat în cadrul proiectului

Analiza soluţiilor posibile şi argumentarea variantei optime

-listarea căilor posibile-dezbaterea pro-contra a soluţiilor găsite-stabilirea soluţiei de abordat -dezbatere

în colectiv, sub coordonarea profesorului

1 săp

t

Identificarea resurselor necesare

Analiza soluţiei şi identificarea domeniilor conexe şi a necesarului de materiale implicate

-brainstorming-observaţie dirijată-conexiuni interdisciplinare

în colectiv, sub coordonarea profesorului

1 săp

tStabilirea grupelor de lucru, a responsabilităţilor care le revin pe domenii conexe şi a termenelor calendaristice

-diagrama Gantt pentru fiecare grup-elaborare fişa responsabilităţi individuale in cadrul grupului

pe grupe, sub coordonarea liderului şi a responsabilului de proiect

2 săp

t


Verificarea şi corelarea diagramelor şi a fişelor de responsabilităţi

-dezbatere-negociere-argumentare

colectiv, sub coordonarea profesoruluiresponsabilul de proiect

1 săp

t

Elaborarea proiectului

Efectuarea sarcinilor delimitate pentru fiecare grup: -activităţi practice;-tehnoredactare subproiecte

-acţiuni concrete presupuse de sarcinile delimitate pe grupe

5 săp

tAsamblarea subproiectelor într-o forma unitară

-acţiuni concrete presupuse de sarcinile delimitate

liderul de grup şi responsabilul de proiect

Verificarea şi evaluarea proiectului

Analiza proiectului rezultat şi validarea sa

-autoevaluare-interevaluare

profesorul coordonator şi responsabilul de proiect

1 săp

tSusţinerea şi argumentarea proiectului

-prezentarea pe grupe(turul galeriei)

responsabilul de proiect lideri de grup

Diseminarea rezultatelor

Elaborarea unor articole pentru revista şcolii,prezentarea proiectului la altă clasă

-esenţializarea-sistematizarea-tehnoredactarea

responsabilul de proiect lideri de grup 1

săpt

Asigurarea feed-back-ului

Evaluarea activităţilor derulateRecomandări pentru activităţile viitoare

-liste de verificare-concluzionare-prezentarea rezultatelor

profesorul coordonatorresponsabil proiect

1 săp

t

DIAGRAMA GANTT CORESPUNZĂTOARE PLANIFICĂRII PROIECTULUI

Acţiunea Cine răspund

e

Săptămâna1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Alegerea temei

lider grup

PR

Stabilirea obiectivelor

lider grup

PR

Planificarea activităţilor

lider grup

PR

PDomeniul: Materiale de construcţii, nivelul 3 66Calificarea: Tehnician în industria sticlei şi ceramicii

Cercetarea propriu-zisă

A1a)

A2b)

A3c)

membrii grupului

R

X1* PR

X2* PR

X3* PR

Realizarea proiectului

membrii grupului

PR

Prezentarea rezultatelor

lider grup

PR

Evaluarea proiectului

profesor

PR

P - Planificat, R - Realizata) analiza soluţiei şi identificarea domeniilor conexe şi a necesarului de

materiale implicateb) stabilirea grupelor de lucru, a responsabilităţilor ce le revin pe domenii

conexe şi a termenelor calendaristicec) verificarea şi corelarea diagramelor Gantt şi a fişelor de responsabilităţi


Autoevaluaţi-vă activitatea înaintea evaluării proiectului de către profesor

FIŞA DE AUTOEVALUARE

Nr crt

Enunţ/criteriu DA NU Obs./comentar

ii1 Au fost avute în vedere ideile indicate2 Au fost accesate toate căile de documentare

indicate în plan3 Sunt realizate toate fişele de documentare

stabilite în planul de activităţi4 S-au identificat soluţiile posibile 5 S-a realizat analiza soluţiilor identificate prin

evidenţierea avantajelor/dezavantajelor6 S-a argumentat corect varianta aleasă7 Au fost identificate domeniile conexe

implicate în derularea proiectului8 Au fost selectate grupele de lucru pe subiecte9 Au fost numiţi responsabilul de proiect şi

liderul de grup10 Au fost alocate responsabilităţile în cadrul

proiectului11 S-a realizat planificarea activităţilor pe grupe

de lucru12 S-au întocmit diagramele corespunzătoare13 S-au respectat planurile stabilite14 S-au asamblat subproiectele în proiectul final15 S-a analizat şi validat proiectul final16 S-a realizat prezentarea şi argumentarea

proiectului17 S-a elaborat o comunicare/articol la revista

şcolară pentru diseminarea rezultatelor proiectului

18 S-au primit sugestii şi recomandări pentru îmbunătăţirea activităţilor similare in viitor


Unitatea de competenţă: Asigurarea calităţiiCompetenţa: 10.2. Utilizează documentele sistemului calităţiiObiective: Folosirea documentelor specifice locului de muncă Analizarea diverselor tipuri de înregistrări ale calităţii


FIŞĂ DE LUCRU 4

FIŞĂ DE INSPECŢIE, RAPORT DE RESPINGERE

Lucreză în grup!

Fişele de inspecţie (fişele pentru înregistrarea frevenţei defectelor) se utilizează pentru înregistrarea sistematică a datelor referitoare la calitate Pentru produsele din figurile următoare s-a constatat apariţia aceloraşi

defecte, dar la intervale de timp diferite. Elaboraţi o fişă de inspecţie conform modelului din tabel pentru o perioadă de timp de 30 de zile în care au apărut defectele în anumite zile.

Defect tip 1 Defect tip 2 Defect tip 3

Tipuri de defecte

Data Total defecte pe tipuri1 2 …… 30

Tip 1Tip 2Tip 3Total

defecteCine a colectat datele:

Locul în care s-au colectat dateleCum s-au colectat datele

Înregistrările referitoare la calitate sunt documente prin care se declară rezultatele obţinute sau care furnizează dovezi obiective privind activităţile desfăşurate

Pentru ţiglele care prezintă defecte de tip 3, redactaţi un raport de respingere în care să se specifice cauza respingerii produsului la recepţie


Unitatea de competenţă: Asigurarea calităţiiCompetenţa: 10.3. Utilizează procedurile de audit al calităţiiObiectiv: Explicarea conceptului de audit al calităţii Specificarea scopului documentelor folosite la audit Explicarea elementelor de bază ale auditului


FIŞĂ DE LUCRU 5 AUDITUL CALITĂŢII


Completaţi spaţiile libere cu termenii care lipsesc din cadrul definiţiilora. Auditurile interne ale calităţii - au ca scop evaluarea acţiunilor

………………………… sau de îmbunătăţire generală în cadrul propriei firme.b. Auditurile externe ale calităţii – au ca scop obţinerea unei dovezi privind

capacitatea furnizorului de a asigura obţinerea ………………cerute.


Întocmiţi 2 scheme asociind tipurile de audit indicate mai jos cu criteriul de clasificare.După expirarea timpului alocat rezolvării sarcinii, comparaţi schemele obţinute cu cele din materialele puse la dispoziţie de către profesor. (prezentarea Power Point)

Lucrează în perechi 10 minute


ACTIVITATEA NR.1

ACTIVITATEA NR.2

Auditul de „primă” parte

Auditul calităţii

produsului

Auditul de „terţă” parte

Auditul extern al calităţii

Auditul intern al calităţii

Auditul de „secundă”

parte

Auditul sistemului calităţii

Auditul calităţii

procesului

în funcţie de scopul lor

în funcţie de obiectul lor

ACTIVITATEA NR.3

Completaţi diagrama Venn după modelul dat, evidenţiind elementele comune, precum şi cele specifice documentelor de audit indicate.După expirarea timpului alocat rezolvării sarcinii, comparaţi rezultatele obţinute cu cele ale colegului, şi completaţi schema cu informaţiile care lipsesc, utilizând eventual şi materialele puse la dispoziţie de către profesor.

Lucrează individual 10 minute

Încercuiţi răspunsul corect:1. Precizaţi ce se evaluează prin auditul calităţii: A) performanţele în afaceri;

B) performanţele de mediu; C) procesele organizaţiei; D) produse şi servicii; E) elementele sistemului calităţii. Marcaţi combinaţia corectă din următoarele variante:

a) ABC b) ACD c) ADE d) CDE 2. Auditul calităţii are următoarele obiective: A) evaluarea conformităţii

sistemului calităţii cu cerinţele specificate; B) supravegherea calităţii; C) evaluarea performanţelor în afaceri; D) evaluarea eficacităţii sistemului calităţii; E) monitorizarea proceselor. Marcaţi combinaţia corectă din următoarele variante:

a) AB b) AC c) AD d) AE 3. Printre etapele unui audit al calităţii produsului nu figurează:

a) analiza neconformităţii procesului;b) efectuarea unui diagnostic al calităţii;c) verificarea valabilităţii documentaţiei procesului;d) supravegherea aplicării măsurilor corective.


Elementele planului de auditIdentitatea persoanelor care au responsabilităţi directe referitoare la obiectivele şi domeniul auditului..............

Elementele raportului de auditDetalii privind planul de auditNeconformităţile constatate..............

Elemente comuneObiectivele şi domeniul audituluiIdentificarea documentelor de referinţă..............

ACTIVITATEA NR.4



FIŞA DE AUTOEVALUARE 1- Auditul calităţii 25 minute

A. Încercuiţi răspunsul corect :1. Care din următoarele scopuri nu corespund auditului calităţii:

a. evaluarea conformităţii proceselor şi rezultatelor acestora (produse, servicii) cu un anumit standard sau cu un alt document normativ;

b. evaluarea eficacităţii personalului unităţii privind realizarea obiectivelor stabilite.

c. evaluarea eficacităţii sistemului de management al calităţii unităţii privind realizarea obiectivelor stabilite;

d. evaluarea conformităţii sistemului de management al calităţii cu cerinţele specificate.

2. Dovezile de audit se obţin prin: A) interviuri cu persoanele implicate; B) rezultatele anterioare auditului; C) examinarea documentelor referitoare la calitate; D) observarea directă a activităţilor. Menţionaţi combinaţia corectă din următoarele variante:a. ABC;b. BCD;c. ABD;d. ACD.

3. Care din următoarele etape nu fac parte din activitatea de efectuare a auditului:a. reuniunea de deschidere;b. examinarea sistemului de management al calitaţii;c. urmărirea acţiunilor corective;d. reuniunea de închidere.

4. Un auditor în domeniul calităţii este o persoană:a. specializată pentru supravegherea calităţii;b. autorizată pentru efectuarea auditurilor calităţii;c. competentă în domeniul calităţii;d. calificată în audituri financiare.

5. Auditul sistemului calităţii efectuat de către o terţă parte, în scopul certificării, poartă denumirea de:a. audit de supraveghere.b. audit de certificare;c. preaudit;d. audituri interne;

B. Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă.1.

A F Auditurile interne ale calităţii au ca scop principal obţinerea unei dovezi privind capacitatea întreprinderii de a asigura obţinerea calităţii cerute.

2.

A F Planul de audit se elaborează în cadrul etapei de declanşare a auditului sistemelor de management al calităţii.

3 A F Raportul de audit este principalul document cu care se finalizează Domeniul: Materiale de construcţii, nivelul 3 72Calificarea: Tehnician în industria sticlei şi ceramicii

. auditul sistemului calităţii şi care trebuie să conţină toate rezultatele inspecţiilor efectuate, neconformităţile constatate şi cauzele acestora.

4.

A F Auditorul în domeniul calităţii este persoana care are competenţa necesară pentru a efectua audituri ale calităţii, el nefiind obligat să se autorizeze pentru efectuarea unui anumit tip de audit.

5.

A F Echipa de audit redactează şi administrează manualul calităţii

Rescrieţi enunţurile false în forma corectă.

C. Se consideră schema auditului calităţii produsului:

a. Identificaţi noţiunile notate cu cifre de la 1 la 5.b. Indicaţi etapele care trebuiesc parcurse după analiza cauzelor

neconformităţilor.c. Indicaţi etapele necesare pentru pregătirea auditului.




TEST DE EVALUARE 1- Auditul calităţii

30 minuteA. Încercuiţi răspunsul corect :

15 p1. Auditul calităţii se efectuează pentru :

a. evaluarea conformităţii caracteristicilor de calitate a unui produs finit cu cerinţele specificate ;

b. înregistrări în perioada de garanţie ;c. motivarea angajaţilor .d. planificarea calităţii

2. Auditurile care au ca scop evaluarea acţiunilor corective sau de îmbunătăţire generală în cadrul propriei firme sunt:a. audituri externe;b. audituri interne;c. audituri de certificare;d. audituri de supraveghere.

3. Auditul se consideră încheiat atunci când:a. au fost încheiate interviurile cu persoanele implicate în domeniul auditat;b. au fost examinate toate documentele referitoare la calitate;c. a fost elaborat raportul de audit;d. a fost predat raportul de audit celui care a solicitat efectuarea auditului.

4. Planul de audit trebuie să conţină:a. aprecierile echipei de audit privind eficacitatea sistemului calităţiib. aprecierile echipei de audit privind conformitatea sistemului calităţii cu

referenţialulc. data şi durata fiecărei activităţi desfăşurate în cadrul audituluid. neconformităţile constatate

5. Raportul de audit trebuie să conţină:a. detalii privind planul de auditb. programul reuniunilor cu conducerea firmei auditatec. cerinţe privind confidenţialitatea informaţiilord. limba utilizată în timpul auditului


B. Completaţi spaţiile libere cu noţiunile corespunzătoare : 15 p

a. Auditorul în domeniul calităţii trebiue să fie ......................... pentru efectuarea unui anumit tip de audit.

b. Auditurile ......................... ale calităţii au ca scop obţinerea unei dovezi privind capacitatea furnizorului de a asigura obţinerea calităţii cerute.

c. Planul de audit trebuie aprobat de către ......................... şi comunicat auditorilor şi celui auditat.

d. .........................de audit este predat clientului de către auditorul şef.e. Raportul de audit este principalul document cu care se ......................... auditul

sistemului calităţii.

C. În coloana A sunt indicate persoane implicate în activitatea de audit, iar în coloana B responsabilităţile acestora. Asociaţi cifrele din coloana A cu literele corespunzătoare din coloana B.

15 p

A. Persoane implicate înactivitatea de audit

B. Responsabilităţi

1. organism neutru 2. auditor (în domeniul

calităţii)3. clienţii întreprinderii

auditate4. auditor – şef5. membru în echipa de

audit

a. stabilirea echipei de auditb. îndeplineşte cerinţele audituluic. persoana care are competenţa necesară

pentru a efectua audituri ale calităţii şi care este autorizat pentru efectuarea unui anumit audit

d. redactează şi administrează manualul calităţiie. poate efectua un audit extern, la cererea

întreprinderii în cauză, sau la cererea unei alte părţi

f. pot efectua audituri externe

D. Se consideră schema de mai jos, reprezentând clasificarea auditurilor calităţii în funcţie de scopul lor.

45 p

a. Identificaţi tipurile de audit notate în schemă cu cifre de la 1 la 4.

b. Precizaţi scopul în care se efectuează auditurile identificate în casetele 1, respectiv 2.

c. Menţionaţi organismele care pot efectua tipurile de audit 1, 3 şi 4.

Se acordă 10 p din oficiu.


AUDITUL CALITĂŢII

1 2

3 4


FIŞĂ PENTRU ACTIVITĂŢI PRACTICE 3AUDITUL DE PRODUS – joc de rol

Lucraţi în grup! Timp de lucru 2 săptămâniTimp de prezentare 30 min.Efectuarea unui audit al calităţii produsului presupune, de regulă, parcurgerea următoarelor etape mai importante: examinarea produsului în raport cu documentele de referinţă, în relaţiile cu

procesele implicate în realizarea produsului şi cu materiile prime, materialele care au fost utilizate

elaborarea “raportului de neconformităţi” (raport de examinare), cu specificarea clară a neconformităţilor constatate

analiza neconformităţilor şi a cauzelor acestora stabilirea măsurilor corective sau de îmbunătăţire necesare supravegherea aplicării măsurilor corective sau de îmbunătăţire stabilite

Pentru produsele din figura alăturată, imaginaţi scenariul unui audit de produs respectând metodologia de desfăşurarare a auditului. Împărţiţi în grupe de lucru (echipa de audit şi departamentul auditat), elaboraţi documentaţia necesară pentru desfăşurarea în bune condiţii a auditului: plan de audit raport de audit raport de neconformităţi raport de acţiuni corective/ preventiveProfesorul pune la dispoziţia elevilor formularele – model care trebuiesc completate, conform metodologiei de realizare a auditului de produs.

MODEL PLAN DE AUDIT

Denumirea firmei PLAN DE AUDIT CODPA 01.0

Data


puncte negre

lipsă de glazură

puncte negre

Nr.inreg

DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

Limba utilizată in timpul audituluiPerioada şi locul de desfăşurare al

auditului

Şedinţa de deschidere

Auditul propriu- zis Şedinţa de închidere

Entităţile organizatorice care trebuie auditate

Echipa de audit Auditor şef Auditor Auditor Compart. auditat

Nume şi prenume Nume şi prenume

Nume şi prenume

Nume şi prenume

SemnăturiDifuzat la


MODEL RAPORT DE AUDIT

Denumirea firmei

RAPORT DE AUDIT CODRA 01.0Data

Planul de audit CODPA 01.01

Nr.înreg.

plan de audit

Nr.inreg

Documentede referinţă

Neconformităţi constatate Acţiuni corective/ preventive

Termen ResponsabilNeconformităţiminore

Neconformităţimajore

Echipa de audit

Auditor şef Auditor Auditor Compart. auditat

Nume şi prenumeNume şi prenume

Nume şi prenume

Nume şi prenume

Semnături

Difuzat la


MODEL RAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE

Denumirea firmei producătoare

RAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE Cod RAC 01.0DataNr.inreg.

Documentul de referinţă

Acţiuni corective/preventive

Responsabil pentru îndeplinire

Semnătura Termen de

realizare

Echipa de audit Auditor şef Auditor Auditor Personal auditatNume şi prenume

Nume şi prenume

Nume şi prenume

Nume şi prenume

Semnături

Difuzat la

MODEL RAPORT DE NECONFORMITATE

Denumirea firmei producătoare

RAPORT DE NECONFORMITATE Cod RN 01.0DataNr.inreg.

Documentul de referinţă

Neconformităţi constatate

Tipul de neconformitate Acţiuni corective/preventive

Termen de

realizareMinoră Majoră

Echipa de audit Auditor şef Auditor Auditor Personal auditatNume şi prenume

Nume şi prenume

Nume şi prenume

Nume şi prenume

Semnături


Unitatea de competenţă: Asigurarea calităţiiCompetenţa: 10.4. Aplică instrumente ale calităţiiObiectiv: Identificarea instrumentelor calităţii şi a aplicaţiilor lor Selectarea instrumentelor calităţii specifice activităţii profesionale Utilizarea informaţiilor specifice activităţii profesionale

FIŞĂ PENTRU ACTIVITĂŢI PRACTICE 4Diagrama Ishikawa

Lucraţi în grup! Timp de lucru 1 săptămânăPrezentaţi diagrama realizată Timp de prezentare 15 min.Grupele care formează auditoriul vor acorda note.Media aritmetică a notelor obţinute va constitui punctajul lucrării. DIAGRAMA CAUZĂ –EFECT (ISHIKAWA) este o reprezentare grafică prin care se reprezintă logic şi ordonat, cauzele care conduc la apariţia unor neconformităţi.Analizaţi în cadrul grupului de lucru, cauzele care au dus la apariţia neconformităţilor şi elaboraţi diagrama cauză - efect (diagrama Ishikawa).

Pentru construirea diagramei:definiţi categoriile principale de cauze posibile identificaţi toate cauzele posibile

Notă:Fiecare grup va întocmi diagrama cauză – efect pentru o anumită caracteristică de calitate sau neconformitate, identificată la controlul final sau la controlul interfazic (de exemplu: la fasonare, la glazurare, la ardere, la decorare, la recoacere, la finisare), pentru tipuri diferite de produse ceramice sau din sticlă.Ca material ajutător se poate folosi Fişa conspect 11

Unitatea de competenţă: Asigurarea calităţiiCompetenţa: 10.4. Aplică instrumente ale calităţiiObiectiv: Domeniul: Materiale de construcţii, nivelul 3 80Calificarea: Tehnician în industria sticlei şi ceramicii



EFECT(Caracteristi

ca unui produs)

Identificarea instrumentelor calităţii şi a aplicaţiilor lor Selectarea instrumentelor calităţii specifice activităţii profesionale Utilizarea informaţiilor specifice activităţii profesionale

FIŞĂ PENTRU ACTIVITĂŢI PRACTICE 5Diagrama Pareto

Lucraţi în grup! Timp de lucru 1 săptămânăPrezentaţi diagrama realizată Timp de prezentare 15 min.Grupele care formează auditoriul vor acorda note.Media aritmetică a notelor obţinute va constitui punctajul lucrării.

Realizaţi o fişă de documentare cu tema „Diagrama Pareto”, după următoarea structură de idei: utilizarea diagramei construirea diagramei: indicarea etapelor, culegerea datelor şi

realizarea grafică.

Notă:Fiecare grup va întocmi diagrama Pareto pentru defectele identificate la controlul final a unui anumit tip de produs ceramic sau din sticlă (De exemplu: ceşti, farfurii, cărămizi, sticlă de geam, ambalaje din sticlă, etc).

Ca material ajutător se poate folosi Fişa conspect 12.Pentru rezolvarea sarcinii, elevii vor culege datele de la agentul economic la care se desfăşoară activitatea de instruire practică şi vor completa un tabel de tipul:

Nr crt

Defect constatat

Număr defect

e

Număr defectecumulat

e

Frecvenţa

absolută

Frevenţa

relativă

Frecvenţa

absolută

cumulată

Frevenţa

relativă cumulat

ă

12345...

Se va specifica şi mărimea lotului controlat.


Unitatea de competenţă: Asigurarea calităţiiCompetenţa: 10.4. Aplică instrumente ale calităţiiObiectiv: Identificarea instrumentelor calităţii şi a aplicaţiilor lor Selectarea instrumentelor calităţii specifice activităţii profesionale Utilizarea informaţiilor specifice activităţii profesionale

FIŞĂ PENTRU ACTIVITĂŢI PRACTICE 6Histograma defectelor

Lucraţi în grup! Timp de lucru 1 săptămânăPrezentaţi diagrama realizată Timp de prezentare 15 min.Grupele care formează auditoriul vor acorda note.Media aritmetică a notelor obţinute va constitui punctajul lucrării.

Notă:Fiecare grup va întocmi histograma defectelor pentru defectele identificate la controlul final a unui anumit tip de produs ceramic sau din sticlă (De exemplu: ceşti, farfurii, cărămizi, sticlă de geam, ambalaje din sticlă, etc).

Ca material ajutător se poate folosi Fişa conspect 13.Pentru rezolvarea sarcinii, elevii vor culege datele de la agentul economic la care se desfăşoară activitatea de instruire practică.Pentru diversificarea activităţilor, profesorul poate indica fiecărui grup sarcini specifice. De exemplu un grup va analiza valorile unei anumite caracteristici de calitate (grosimea peretelui unui produs, diametrul unei farfurii, etc.) într-un anumit interval de timp şi pe baza datelor colectate va întocmi o histogramă de frecvenţă, alt grup va analiza tipurile de defecte depistate la control, reprezentând într-o diagramă cu bare defectele totale apărute în perioada analizată, iar alt grup poate încadra defectele identificate în cele 4 tipuri de defecte: critice, principale, secundare şi minore, reprezentând pentru fiecare zi din intervalul analizat, histograma defectelor critice, respectiv minore.


9. SOLUŢIONAREA ACTIVITĂŢILOR

FIŞĂ DE LUCRU 1Activitatea 1 1 – b; 2 – a; 3 – c; 4 – a.

Activitatea 2 a)

b) În condiţiile creşterii nevoilor şi exigenţelor clienţilor, criterii principale de departajare pe piaţă sunt caracteristicile estetice, sanogenetice, ecologice şi economice. Activitatea 3


Caracteristici de bază

Caracteristicideutilizare

Caracteristici de proces

Caracteristici

funcţionale

Caracteristici

tehnice

Fiabilitatea

Caracteristici estetice

Caracteristici

economice

Disponibilitatea

Caracteristici

sanogenetice

Mentenabilitatea

Caracteristici

ecologice

Mentenanţa

preventivă

Mentenanţa

corectivă

Securitatea

produselor

a) proprietateab) nevoilorc) satisfaceread) sanogeneticee) corectivăf) planificareag) politiciih) echivalente

C O R E C T I V Ă

P L A N I F I C A R E A

N E V O I L O R

S A T I S F A C E R E A

P R O P R I E T A T E A

S A N O G E N E T I C E

P O L I T I C I I

E C H I V A L E N T E


FIŞĂ DE LUCRU 2

ACTIVITATEA NR.1

ACTIVITATEA NR.2a – A; b – F; c – F; d – A; e – A.FA

b. Asigurarea externă a calităţii reprezintă activităţile desfăşurate în scopul de a da încredere clienţilor întreprinderii că sistemul calităţii permite obţinerea calităţii cerutec. Standardele ISO 9000 pot fi utilizate în situaţii contractuale, între furnizor şi client. (clientul prevede prin contract anumite cerinţe privind sistemul calităţii furnizorului, specificând un model de asigurare a calităţii)

ACTIVITATEA NR.3f. externă g. orientareah. încrederei. ISO 9000 j. SR ISO 9000

ACTIVITATEA NR.41 – c; 2 – b; 3 – d; 4 – a; 5 – e.


Activităţi desfăşurate pentru a da încredere conducerii intreprinderii ca va fi obţinută calitatea propusă

Activităţi desfăşurate în scopul de a da încredere clienţilor că sistemul de mangement al calităţii întreprinderii permite obţinerea calităţii cerute

Asigurarea internă a calităţii

Asigurarea externă a calităţii

FIŞĂ DE LUCRU 3Elementele sistemului calităţii

Activitatea 1

Elemente de conducere a sistemului calităţiiAngajamen

tul conducerii

Orientareaspre client

Politica în

domeniul

calităţii

Planificare responsabilitate, autoritate

şi comunicare

analiza efectuat

ă de conducer

e-obiectivele referitoare la calitate -planificarea sistemului de management al calităţii

-responsabilitate şi autoritate - reprezentantul conducerii - comunicare internă

- aspecte generale - date de intrare ale analizei - date de ieşire ale analizei

Elemente de desfăşurare a sistemului calităţiiSistemul de

managemental calităţii

Managementul resurselor

Realizarea produsului

Măsurare, analiză şi îmbunătăţire

-cerinţe generale- cerinţe referitoare la documentaţie

-asigurarea resurselor- resurse umane- infrastructură- mediu de lucru

- planificarea realizării produsului- procese referitoare la relaţia cu clientul- proiectare şi dezvoltare- aprovizionare- producţie şi furnizare de servicii- ţinerea sub control a dispozitivelor de măsurare şi monitorizare

- aspecte generale-monitorizare şi analiză


Activitatea 2

1. – d 2. - d

Activitatea 3


facilitează înţelegerea unitară a politicii calităţii Facilitează

realizarea obiectivelor

Contribuie la crearea unei

imagini favorabile în relaţiile cu

clienţii

document pentru auditul calităţii

Contribuie la câştigarea încrederii

clienţilor că cerinţele lor

vor fi satisfăcute

Îmbunătăţeşte

comunicarea în interiorul

organizaţiei si relaţiile cu

clienţii partenerii

Asigură accesul la

documentele sistemului de management

al calităţii

Asigură instruirea

personalului privind

sistemul de management

al calităţii

Avantajele

utilizării manualu

lui calităţii

FIŞĂ DE LUCRU 5 AUDITUL CALITĂŢII

ACTIVITATEA 1 a – corective b - calităţiiACTIVITATEA 2

ACTIVITATEA NR.3

ACTIVITATEA NR.4. 1 – d; 2 – c; 3 – b.


Auditul de „secundă”

parte

Auditul de „terţă” parte

Elementele planului de auditIdentitatea persoanelor care au responsabilităţi directe referitoare la obiectivele şi domeniul audituluiLimba utilizată în timpul audituluiPerioada şi locul efectuării audituluiIdentificarea entităţilor organizatorice care trebuiesc auditateData şi durata activităţilorProgramul reuniunilor cu conducerea întreprinderii auditateCerinţe privind confidenţialitatea informaţiilor

Elementele raportuluide audit

Detalii privind planul de auditNeconformităţile constatateAprecierile echipei de audit privind conformitatea sistemului calităţii cu referenţialul stabilitAprecierile echipei de audit privind eficacitatea sistemului calităţii în realizarea obiectivelor

Elemente comune

Obiectivele şi domeniul audituluiIdentificarea documentelor de referinţăIdentificarea membrilor echipei de auditLista de difuzare a raportului de audit

Auditul intern al calităţii

Auditul calităţii produsului

Auditul sistemului calităţii

Auditul calităţii procesului

în funcţie de scopul lor

în funcţie de obiectul lor

Auditul extern al calităţii

Auditul de „primă” parte

FIŞA DE AUTOEVALUARE 1- Auditul calităţii

A.1 – b; 2 – d; 3 – c; 4 – c; 5 – b.

B.1 – F; 2 – F; 3 – A; 4 – F; 5 – F.FA1. Auditurile interne ale calităţii au ca scop evaluarea acţiunilor corective sau de îmbunătăţire necesare în cadrul propriei organizaţii.2. Planul de audit se elaborează în cadrul etapei de pregătire a auditului sistemelor de management al calităţii.4. Auditorul în domeniul calităţii este persoana care are competenţa necesară pentru a efectua audituri ale calităţii, el fiind obligat să se autorizeze pentru efectuarea unui anumit tip de audit.5. Echipa de audit elaborează şi difuzează raportul de audit.

C.a.

1 – caietul de sarcini;2 – specificaţia produsului;3 – mediul;4 – materialele prelucrate;5 – raportul de audit.

b. stabilirea măsurilor corective supravegherea aplicării măsurilor corective

c. elaborarea planului de audit organizarea echipei de audit stabilirea documentelor de lucru care vor fi utilizate pe parcursul desfăşurării

auditului


TEST DE EVALUARE 1- Auditul calităţii

A. 15 p1 – a; 2 – b; 3 – d; 4 – c; 5 – a.

B. 15 pa. autorizatb. externec. clientd. raportule. încheie

C. 15 p1 – e; 2 – c; 3 – f; 4 – a; 5 – b.

D.a. 16 p

1 – audituri interne (de “primă parte”);2 – audituri externe;3 – audituri de “secundă parte”;4 – audituri de “terţă parte”;

b. 141. Auditurile interne ale calităţii au ca scop evaluarea acţiunilor corective sau de

îmbunătăţire necesare în cadrul propriei organizaţii.2. Auditurile externe ale calităţii au ca scop principal obţinerea unei dovezi privind

capacitatea furnizorului de a asigura obţinerea calităţii cerute. Ele sunt efectuate şi în vederea certificării sistemului calităţii unei întreprinderi.c. 15 p

Auditurile interne sunt efectuate de întreprinderea însăşi. Auditurile externe de “secundă parte” sunt efectuate de beneficiari ai întreprinderii

prin auditori proprii. Auditurile externe de “terţă parte” sunt efectuate de un organism neutru, la cererea

întreprinderii care doreşte auditarea sistemului calităţii sau la cererea unei alte părţi (beneficiar al întreprinderii sau organism independent).

Din oficiu se acordă 10 p


FIŞĂ PENTRU ACTIVITĂŢI PRACTICE 4Diagrama Ishikawa

DIAGRAMA CAUZĂ –EFECT (ISHIKAWA) este o reprezentare grafică prin care se reprezintă logic şi ordonat, cauzele care conduc la apariţia unor neconformităţi.

Un model posibil de diagramă cauză – efect în industria ceramică, la fasonarea produselor:

1. caracteristicile necorespunzătoare ale materiilor prime2. caracteristicile necorespunzătoare ale maselor ceramice3. reglarea necorespunzătoare a utilajelor de fasonare4. uzura şablonului5. oboseala muncitorului6. pregătirea necorespunzătoare a muncitorului (insuficient instruit)7. metodă de fasonare aleasă necorespunzător în raport cu caracteristicile masei

ceramice8. stabilirea defectuoasă a parametrilor tehnologici9. depozitarea necorespunzătoare a barbotinei de turnare în mediul de lucru10. depozitarea necorespunzătoare a semifabricatelor fasonate în mediul de lucru11. depăşirea timpului de lăsare a barbotinei în formă12. nerealizarea concordanţei dintre greutatea semifabricatului fasonat şi timpul

de menţinere în forma de ipsos13. lipsa de organizare la locul de muncă14. comunicarea defectuoasă în ceea ce priveşte transmiterea sarcinilor de lucru




Caracteristica unui produs fasonat

1

2

34

5 6

7

8

9

100

110

120

130

140

FIŞĂ PENTRU ACTIVITĂŢI PRACTICE 5Diagrama Pareto

Realizaţi o fişă de documentare cu tema „Diagrama Pareto”, după următoarea structură de idei: utilizarea diagramei construirea diagramei: indicarea etapelor, culegerea datelor şi

realizarea grafică.

Pentru rezolvarea părţii teoretice se va folosi Fişa conspect 12.Pentru construirea diagramei elevii vor culege datele de la agentul economic la care se desfăşoară activitatea de instruire practică şi vor completa un tabel de tipul:

Nr crt

Defect constatat Număr defecte

Număr defecte

cumulate

Frevenţa

relativă la lotul

de defecte

Frevenţa relativă la total lot controlat

1 Puncte negre 12 12 12,7 1,22 Exfolieri în decor 7 19 7,5 0,73 Deformarea

marginii 9 28 9,6 0,9

4 Ciobituri şlefuite la piciorul de sprijin

11 39 11,7 1,1

5 Contur vizibil al decalcomaniei

22 61 23,4 2,2

6 Decalcomanie deplasată

33 94 35,1 3,3

Lotul controlat are 1000 produse.


În cazul în care se controlează un lot de farfurii, iar caracteristica controlată este diametrul (Diametrul nominal = 250 mm), se poate întocmi diagrama Pareto astfel: se determină diametrul şi se întocmeşte un tabel pentru colectarea datelor

251 251 248 252,5 250,5250,5 251,5 247 254 251252 250 247,5 253 250,5

251,5 249,2 249 251,5 249,5249,5 248,7 249,5 250 249249 249,9 250,5 250 250250 251,4 251,5 249,5 250250 252 252 249 251

248,5 250 250 250 250,5251 253 250 251 249,5

se calculează amplitudinea, numărul de intervale şi lăţimea intervalului

Numărul de valori ale caracteristicilor =50Valoare minimă= 247 mmValoare maximă =254 mmAmplitudinea= Val.max – Val. Min = 254 – 247 =7Numărul de intervale= √50= aprox 7Lăţimea intervalului =7/7=1

se întocmeşte un tabel de tipul:

Nr. interval Valoarea intervalului

Nr.valori Frecvenţa (%)

1 247-248 3 62 248-249 6 12


3 249-250 16 324 250-251 13 265 251-252 8 166 252-253 3 67 253-254 1 2


FIŞĂ PENTRU ACTIVITĂŢI PRACTICE 6

Histograma defectelorExemplu:

Se efectueză controlul de calitate al unui lot de ceşti de porţelan. O controloare, controlează zilnic 1000 de ceşti, timp de 5 zile.

Se va completa un tabel de tipul:

DEFECTE DEPISTATE LA CONTROL Ziua 1

Ziua 2

Ziua 3

Ziua 4

Ziua 5

Puncte negre 2 15 11 7 3Exfolieri în decor 3 5 7 6 4Deformarea marginii 2 1 3 5 6Ciobituri şlefuite la piciorul de sprijin 5 2 2 7 3Contur vizibil al decalcomaniei 25 14 19 22 17Decalcomanie deplasată 21 8 4 12 7

Se va întocmi o histogramă care va analiza tipurile de defecte depistate într-o zi

sau o histogramă care va analiza evoluţia unui anumit tip de defect în toată perioada efectării controlului:


sau o histogramă cumulată


10. BIBLIOGRAFIE

1. Olaru, M.Managementul Calităţii, Editura Economică, Bucureşti, 1999

2. Olaru, M., Tanţău, A

Managementul producţiei şi al calităţii, Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti,2002

3. Olaru, M. Cadrul conceptual al managemnentului calităţii, în Managementul calităţii şi protecţia consumatorului, Editura ASE, Bucureşti, 1997

4. Olaru, M. Tehnici şi instrumente ale managementului calităţii, în Managementul calităţii şi protecţia consumatorului, Editura ASE, Bucureşti, 1997

5. Olaru, M. Tehnici şi instrumente utilizate în managementul calităţii, Editura Economică, Bucureşti,2000

6. Olaru, M. Managementul calităţii.Concepte şi principii de bază, Editura ASE, Bucureşti, 1999

7. Olaru, M. Managementul calităţii. Tehnici şi instrumente, Editura ASE, Bucureşti, 1999

8. Tanţău, A. Management und Strategie, Editura ASE, Bucureşti, 20009. Tanţău, A. Strategisches Management, Editura ASE, Bucureşti, 199910. Ciobanu, E. Auditul sistemelor calităţii, în Managementul calităţii şi

protecţia consumatorilor, Editura ASE, Bucureşti, 199611. Juran, J.M.,

Gryna, F.M.Calitatea produselor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1979

12. Isaic-Maniu, Al., Vodă, V.

Manualul Calităţii, Editura Economică, Bucureşti, 1998

13. ***** Standardul SR EN ISO 9000/2001, Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale şi vocabular

14. ***** Standardul SR EN ISO 9001/2001, Sisteme de management al calităţii. Cerinţe

15. ***** Standardul SR EN ISO 10011, partea 1,2 şi 3 /1994 Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calităţii


11. ANEXE

DOCUMENTAŢIA SISTEMULUI CALITĂŢII – MODELE

1. MODEL PROCEDURĂ DE PROCES

AUDITURI INTERNEALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

1. DOMENIU DE APLICARE1.1. Procedura stabileşte metodologia şi responsabilităţile privind planificarea,

organizarea, efectuarea, raportarea şi urmărirea constatărilor auditului intern pentru a verifica dacă activităţile legate de calitate si rezultatele aferente sunt conforme cu reglementările stabilite şi de a determina eficacitatea Sistemul de Management al Calităţii.

1.2.Procedura se aplică în acţiunea de audit intern la evaluarea independentă, metodică, sistematică şi planificată a activităţilor şi documentelor SMC.

2. REFERINŢE NORMATIVE 2.1. SR EN ISO 9001:2001 Sistemul de Management al Calităţii

2.2. SR EN ISO 9004:2001 Sisteme de Management al Calitatii.Linii directoare pt. imbunatatirea performantelor

3. DEFINIŢII3.1. Definiţiile termenilor specifici utilizaţi şi prescurtările sunt conform SR ISO

9001:2001Auditul calităţii - examinare sistematică şi independentă în scopul de a determina dacă activităţile referitoare la calitate şi rezultatele aferente satisfac dispoziţiile prestabilite, precum şi dacă aceste dispoziţii sunt implementate efectiv şi sunt corespunzătoare pentru realizarea obiectivelor. Auditor al calităţii - persoană calificată pentru efectuarea auditurilor calităţii.Auditat - organizaţie în curs de auditare.Observaţie a auditului - constatare a faptelor, făcută în cursul unui audit al calităţii şi susţinută de dovezi obiective.Auditor şef al calităţii - un auditor al calităţii desemnat să conducă un audit al calităţii.Dovadă obiectivă - informaţie care poate fi demonstrată ca adevărată, bazată pe fapte obţinute prin observare, măsurare, încercare sau prin alte mijloace.SMC - sistemul de management calităţii;ACP - acţiune corectivă şi preventivă;EAI - echipa de audit intern;

4. PROCEDURA4.1. Programarea auditurilor interne Responsabilul AQ întocmeşte Programul anual de audit intern cod AQ-40-00, pe care îl

supune aprobarii RMC-uluiProgramul anual de audit intern va cuprinde o dată toate compartimentele care au

activităţi legate de calitate, inclusiv conducerea societăţii.În funcţie de compartimentul auditat se vor urmări elementele aplicabile ale SMC ,

procedurile aferente acestor elemente, eficacitatea ACP şi eficacitatea SMC şi realizarea obiectivelor propuse în politica SMC.

4.2. Pregătirea auditului 4.2.1. Echipa de audit internResponsabil AQ formează EAI pentru fiecare audit în parte. Precizări referitoare la EAI

- minim 2 auditori dintre care unul auditor şef;- observatori, specialişti.


OBS: - membrii EAI - calificaţi;- independenţi de sectorul auditat.

Recomandări pentru membrii EAI- cunoaşterea normei de referinţă SR EN ISO 9001:2000- cunoaşterea documentelor aplicabile în compartimentul auditat;- confidenţialitate;- obiectivitate şi imparţialitate;- discernământ şi grad de atenţie; - acţionare în mod etic;- colaborare şi cooperare în cadrul EAI.

4.2.2. Plan auditEAI elaborează Planul audit cod AQ-41-00. Şef EAI avizează Plan audit. Plan audit

este difuzat la compartimentul auditat cu o zi înainte de începerea auditului intern. Şef compartiment auditat studiază Plan audit , rezolvă obiecţiile cu şef EAI şi prelucrează Plan audit subordonaţilor implicaţi în desfăşurarea auditului.

4.2.3. Pregătire documenteEAI întocmeşte Chestionar audit cod AQ-42-00 folosind ca documente de referinţă:

- standarde;- Manualul Calităţii;- proceduri: - de sistem, de proces

- de lucru;- tehnologice.

- instrucţiuni: - tehnologice;- de inspecţii şi încercări;

- planuri de inspecţii şi încercări;OBS: Întrebările trebuie să fie clare, corect formulate, să nu fie directe, tendenţioase şi să nu

dea posibilitatea la interpretări.OBS: În rubrica "document" se va preciza codul documentului, capitol, subcapitol, punct,

pentru o cât mai corectă apreciere a răspunsurilor. 4.3. Efectuarea audituluiAuditul se desfăşoară conform Plan audit cod AQ-41-00.Şedinţa de deschidere

- se prezintă membri echipei de audit; - se prezintă scopul şi obiectivele auditului; - se explică metoda de tehnică statistică a auditului, precizându-se că eşantionul prelevat este totuşi edificator; - se confirmă programul şedinţelor; - se clarifică detaliile neclare.

Desfăşurare audit - interviuri - pe baza chestionarului; - examinări documente;- observare activităţi;- colectare dovezi obiective;- eficacitatea SMC.

pentru a se stabili: - aplicabilitatea elementelor SMC; - implementarea procedurilor;- atingerea obiectivelor propuse.

OBS: Dacă obiectivele auditului nu pot fi realizate, şef EAI prezintă situaţia conducerii, în vederea rezolvării situaţiei. 4.3.3. Şedinţa de închidere a audituluiŞeful EAI prezintă compartimentului auditat observaţiile şi concluziile auditului cu privire

la eficacitatea SC de a realiza atingerea obiectivelor privind calitatea. Observaţiile şi concluziile auditului se fac în scris, un exemplar se înmânează comp. auditat, iar un exemplar va sta la baza întocmirii Raportului de audit.OBS: Toate neînţelegerile între auditor şi auditat vor fi clarificate, iar corecţiile necesare vor fi

făcute pe documentele care stau la baza întocmirii Raportului de audit.


4.4. RaportareŞef EAI completează Raport audit cod AQ-44-00 având la bază date din Chestionar

audit cod AQ-42-00 şi observaţii şi concluzii acceptate de compartimentul auditat. EAI şi comp. auditat stabilesc acţiunile corective şi responsabilităţile ce revin pentru

eliminarea cauzelor neconformităţilor (observaţiilor) depistate în timpul auditului. Membrii EAIRaportul de audit este supus avizării Responsabil SC. Acesta întocmeşte Rapoartele

ACP aferente neconformităţilor depistate la audit.Raportul de audit este înregistrat în Registru evidenţă audit intern cod AQ-45-00 aflat la

Responsabil SMC.Raportul de audit este difuzat în mod controlat la:

- compartimentul auditat;- compartimentele cu responsabilităţi;- dir. Tehnic-Calitate-RMC

4.5. Păstrarea documentelor de auditŞeful EAI depune toate documentele auditului la comp. AQ.Toate documentele rezultate în urma activităţii de audit intern se păstrează la Comp. AQ

2 săptămâni după auditul următor.1. Plan audit cod AQ-41-002. Chestionar audit cod AQ-42-003. Foaie observaţii cod AQ-43-004. Raport audit cod AQ-44-00Documentele pentru fiecare audit se îndosariază, acestea fiind înregistrări ale calităţii. 4.6. Acţiuni corective /preventive ulterioareÎn urma studierii Rapoartelor de audit pot apărea acţiuni preventive care sunt tratate

conform PS-14-00. EAI împreună cu şef comp. auditat stabilesc acţiuni corective pentru neconformităţile

depistate la audit. Pentru implementarea acestora sunt stabilite responsabilităţile necesare.Acţiunile corective şi responsabilităţile sunt înregistrate pe dosul formularului Raport

ACP cod AQ-48-00.

OBS: Şeful comp. auditat asigură implementarea ACP rezultate în urma auditurilor. Persoanele care au responsabilităţi au obligaţia de a respecta termenele prevăzute,

contribuind la implementarea ACP.Responsabil AQ urmăreşte implementarea ACP. În cazul în care la auditul intern se

constată că Sistemul de Management al Calităţii nu funcţionează corespunzător în compartimentul respectiv, Responsabil AQ programează un audit de urmărire în termen de cel mult 2 luni de la cel anterior.

5. RESPONSABILITĂŢI

5.1. Dir. Tehnic-Calitate-RMCAprobă Programul anual de audit cod AQ-40-00.Studiază Raportul de audit cod AQ-44-00 şi Raport ACP cod AQ-48-00 în vederea prezentării la analiza efectuată de management.Solicită audituri interne neprogramate.

5.2. Responsabil AQElaborează Programul anual de audit cod AQ-40-00.Asigură respectarea Programului anual de audit cod AQ-40-00.Stabileşte EAI pentru fiecare audit.Informează EAI cu privire la data, obiectivul şi documentele de referinţă.Avizează Raportul de audit cod AQ-44-00.Înregistrează Raportul de audit în Registru evidenţă audit intern cod AQ-45-00.Generează ACP conform PS-14-00 pentru neconformităţile depistate la auditurile interne.


Urmăreşte implementarea ACP, eficacitatea acestora şi respectarea termenelor stabilitePăstrează documentele auditurilor interne.

5.3. Şef compartiment auditatStudiază Planul de audit şi precizează obiecţiile cu privire la acesta.Prelucrează Plan audit subordonaţilor.Colaborează cu EAI.Răspunde în mod obiectiv, respectând realitatea, la întrebările puse de EAI. Pune la dispoziţia EAI resursele şi documentele necesare.Implementează ACP rezultate în urma auditului.Însoţeşte EAI la verificările efectuate în cadrul compartimentului.

5.4. Persoane cu responsabilităţiRespectă termenele stabilite pentru implementarea ACP.

6. RAPOARTE ŞI ÎNREGISTRĂRI6.1. Program audit intern cod AQ-40-006.2. Plan audit cod AQ-41-006.3. Chestionar audit cod AQ-42-006.4. Raport audit cod AQ-44-006.6. Raport ACP cod AQ-48-00

7. ANEXEAnexa Diagrama flux


Anexa Diagrama flux


LISTA REVIZIILOR

Nr.crt. Descrierea reviziei Întocmit Data Semnătura

1 .

2 .

3 .

LISTA DE DIFUZARE

Nrcrt

Compartimentul careprimeşte o copie Numele şi prenumele Data Revizia Semnăt1 2 3 4

1. Director general2. Dir. Tehnic-Calitate3. Dir. cu probleme Comerciale4. Dir. cu probleme Economice5. Şef secţie 16. Şef secţie 27. Comp Tehnic, Consumuri,8. Birou Laborator 9. Serv. Mecano-Energetic10. Birou Aprovizionare11. Birou Financiar, State, Salarii12. Birou Contabilitate – I.A.S.13. Birou D. –Export - Marketing14. Birou Administrativ15. Birou PSN16. Oficiu de calcul17. Sector Modelaj18. Sector Prepararea Pastei19. Sector Ardere I 20. Sector 1 Glazură Ardere21. Sector 2 Glazură Ardere22. Sector 3 Glazură Ardere23. Sector CTC24. At. Decor, Ambalaj, Cartonaj25. Sector Metrologie26. Birou PPUP - Creaţie


2. MODEL PLAN AUDIT

PLAN AUDITcod AQ-41-00

1.Compartimentu lauditat_______________________________________________

2.Obiectivul auditului___________________________________________________

3.Identificarea persoanelor cu responsabilităţi directe

-şef compartiment_____________________________________

-reprezentant SMC ___________________________________

4.Standarde şi documente de referinţă_________________________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________

5.Echipa de audit __________________________________________

__________________________________________

__________________________________________

6.Desfăşurarea auditului:

-locul_______________________________________________

-perioada____________________________________________

7.Defalcare pe activităţi: Locul Data Ora Durata

-şedinţa de deschidere________________________________________________

-desfăşurare audit____________________________________________________-inspecţie pe teren___________________________________________________

-şedinţa de încheiere_________________________________________________

8.Data estimativă a difuzării raportului de audit:__________________


3. MODEL RAPORT DE AUDIT

RAPORT DE AUDIT Nr. __ / __________cod AQ-44-00

1. Denumirea compartimentului auditat: ________________________________

2. Perioada auditării: __________

3.Domeniul / obiectivul auditului: __________________________________________

4. Documente de referinţă: __________________________________________

5. Echipa de audit: __________________________________________

__________________________________________

6. Personal contactat: __________________________________________

__________________________________________

7. OBSERVAŢII:_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 8. NECONFORMITĂŢI:______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

9.Concluzii: _____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

TOTAL PARŢIAL NEREALIZAT10. Eficienţă la 3 luni:

AVIZAT ÎNTOCMIT Responsabil SC Şef EAI

11. Difuzare: semnătură de primire de la compartimentul auditat________________


4. MODEL RAPORT ACŢIUNE CORECTIVĂ / PREVENTIVĂ APROBAT cod AQ-48-01 Director General

RAPORT ACŢIUNE CORECTIVĂ / PREVENTIVĂ

Nr. _______/______________

Denumire produs/proces neconform___________________________________________

Neconformitatea___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cauze __________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Compartiment unde a apărut neconformitatea__________________________________

Documente de referinţă_________________________________________________________________________________________________________________________________

Răspunde ACŢIUNE CORECTIVĂ Termen Semnătura Realizare

Responsabil SMC ______________________


5. MODEL PROCEDURĂ DE PROCES

CONTROLUL PRODUSULUI NECONFORM

1. DOMENIU DE APLICARE1.1. Procedura se aplică la controlul produsului neconform depistat la:

- inspecţii şi încercări la primire;- inspecţii şi încercări pe fluxul de fabricaţie;- inspecţii şi încercări finale.- în timpul procesului de producţie

1.2. Prezenta procedură stabileşte modul de tratare a produsului neconform, precum şi responsabilităţile ce revin compartimentelor implicate.

2. REFERINŢE NORMATIVE2.1. SR EN ISO 9001:2001 Sistem de management al calităţii. 2.2.SR EN ISO 9004:2001 Sisteme de management al calitatii. Linii directoare pt.

îmbunătăţirea performanţelor2.3. PS-10-00 Inspecţii şi încercări2.4. PL-13-01 Produs neconform depistat la primire

3. DEFINIŢIIDefiniţiile şi prescurtările termenilor specifici utilizaţi se regăsesc în PP-4.2.3 - Controlul documentelor - , fiind conform SR ISO 9001:2001 şi se completează cu:Produs - rezultat al unui procesConformitate – indeplinirea unor cerinteNeconformitate – neindeplinirea unor cerinteInspecţie - evaluare a conformitatii prin observare si judecare insotite dupa caz, de masurare, incercare sau comparare cu un calibruDerogare după fabricaţie – autorizare de utilizare sau eliberare a unui produs care nu este conform cu cerinteleReparare - acţiune asupra unui produs necoform, de-l face acceptabil pt. utilizare intentionataCT - comisie tehnică

4. PROCEDURA

4.1. Generalităţi organizatia se asigura ca produsul care nu este conform cu cerintele produsului este

identificat şi tinut sub control pt. a prevenii utilizarea sau livrarea neintentionata Produsul neconform se trateaza prin urmatoarele metode:

- intreprinderea unor actiuni de eliminare a neconformitatii detectate - prin autorizarea utilizarii lui sau acceptarii cu derogare - prin inteprinderea unei actiuni care sa impiedice aplicarea sau utilizarea intentionata

initial

Controlul produsului neconform înseamnă:- identificarea- documentarea- evaluarea- izolarea (când este posibil)- tratarea produsului neconform- înştiinţarea funcţiilor implicate.

IDENTIFICAREA - produsul neconform poate apărea în urma inspecţiilor şi încercărilor vezi PS-10-00 şi în urma autocontrolului.

Produsele sunt identificate conform PS-08-00. DOCUMENTAREA - condiţiile specificate pentru a stabili conformitatea sau

neconformitatea produsului fiind precizate în:


- documentele de aprovizionare- proceduri şi instrucţiuni tehnologice- instrucţiuni de control şi de analize- fişe tehnologice- mostre de lucru- standarde- fişe tehnologice de ambalare

Produsul neconform este înregistrat de către controlorul de calitate în Registrul de evidenţa calităţii şi abateri tehnologice AQ-11-00, care se află în fiecare atelier de producţie, la punctele de control pe flux.Produsul neconform (neconformitate majoră) este înregistrat în Registrul neconformităţi cod AQ-03-00, aflat la birou PPUP Registrul de evidenţa calităţii şi abateri tehnologice AQ-11-00.

EVALUAREA- produsul neconform înregistat este analizat de către controlorul de calitate, şef sector CTC / maistru CTC şi maistru şi/sau şef atelier iar în funcţie de gravitatea neconformităţii, numărul de produse rezultă:

- neconformităţi minore- neconformităţi majore.

IZOLAREA- atunci când este posibil produsul neconform este departajat de produsele conforme.Departajarea este asigurată de personal din atelierul de producţie şi/sau personal CTC.Produsul neconform departajat este marcat/etichetat cu BLOCAT CTC de personalul care a efectuat departajarea, pentru ca acesta să nu fie avansat pe flux în mod neinteţionat.

TRATAREA PRODUSULUI NECONFORM- depinde de amploarea neconformităţii şi de influenţa asupra calităţii produsului finit.

ÎNŞTIINŢAREA FUNCŢIILOR IMPLICATE1. La înregistrarea în Registrul evidenţa calităţii şi abateri tehnologice AQ-11-00

controlorul de calitate înştiinţează maistrul din at. de producţie, care semnează la rubrica "luat la cunoştinţă".

OBS: Periodic (lunar) şef sector CTC analizează înregistrările din Registrul evidenţa calităţii şi abateri tehnologice AQ-11-00 în vederea depistării de:

- neconformităţi cu repetabilitate mare- neconformităţi care afectează acelaşi produsRezultatele analizelor sunt înregistrate în Registru neconformităţi cod AC-03-00 (dacă

sunt neconformităţi majore).2. Registru neconformităţi cod AQ-03-00 este analizat periodic de şef birou Tehnic-AQ.

În urma analizei şef birou Tehnic-AQ convoacă CT în vederea demarării unei acţiuni corective (vezi PS-14-00) sau se deplasează la locul unde se găseşte produsul neconform în vederea analizei şi tratării neconformităţii.

3. La propunerea derogării după fabricaţie, dacă este convenit prin contract este înştiinţat şi clientul pentru avizarea acesteia. Înştiinţarea se face prin birou Desfacere-Export.

4. La apariţia neconformităţilor la produsul aprovizionat este înştiinţat furnizorul cu privire la:

- respingerea (refuzul)- acceptarea cu derogare înainte de fabricaţie- reclasarea pentru alte utilizări.

5. La apariţia derogărilor înainte de fabricaţie se aplică PL-13-01, Produs neconform depistat la primire.

6. Buletinele de analiză care conţin parametrii neconformi (de produs sau de proces) sunt înregistrate în Registrul analiză parametrii neconformi cod AQ-66-00, aflat la fiecare atelier de producţie care primeşte de la Laborator buletine de analiză.

Şeful atelierului analizează Registrul analiză parametri neconformi cod AQ-66-00 iar în situaţii importante (frecvenţă mare de apariţie a parametrilor neconformi) înregistrează neconformitatea la birou PPUP în Registru neconformităţi cod AQ-03-00 pentru înlăturarea cauzelor neconformităţii.


7. La apariţia neconformităţilor la PFC este anunţat clientul prin biroul Desfacere-Export (vezi PS-07-00).

4.2. Analiza şi tratarea produsului neconformEvaluarea produsului neconform- produsul neconform înregistrat este analizat de

către controlorul de calitate, maistru CTC/şef sector CTC şi maistru şi/sau şef atelier iar în funcţie de gravitatea neconformităţii, numărul de produse rezultă:

- neconformităţi minore- neconformităţi majore.

Neconformităţile minore- se pot remedia prin reparare sau reprelucrare în cadrul atelierului (formaţiei de lucru) fără a se perturba activitatea de producţie şi fără a influenţa calitatea produsului finit.

Neconformităţile majore- numărul de produse neconforme este mare sau neconformitatea nu mai poate fi remediată prin reparare sau reprelucrare afectând calitatea produsului finit, fiind necesară o derogare după fabricaţie sau o derogare înainte de fabricaţie, când este vorba despre materii prime.

Tratarea produsului neconform1. Produsul neconform cu neconformităţi minore este remediat în cadrul atelierului, fără a se solicita forţă de muncă suplimentară, suplimentări de manoperă, fără a perturba activitatea de producţie şi fară a influenţa calitatea produsului finit.OBS: produsul neconform care nu mai poate fi remediat, este declarat produs rebut.

În Registrul de evidenţa calităţii şi abateri tehnologice din atelier se vor preciza şi cauzele posibile care au generat produsul neconform, astfel încât să poată fi înlăturate sau diminuate. După remediere produsul este prezentat la control.

Exemple de neconformităţi minore:- pastă vacuumizată insuficient- produs decorat necorespunzător.

Şef CTC convoacă CT (dacă consideră necesar acest lucru) sau se deplasează personal la locul unde se găseşte produsul neconform în vederea analizării neconformităţii. În urma analizei produsele se clasifică în:

- produs pentru remediat- produs acceptat cu derogare- produs reclasat- produs rebut şi produs refuzat calitativ la primire (vezi PL-13-01 şi PS-06-00).

a) Produs pentru remediatCT stabileşte cauzele şi modul de remediere

Exemple - produs pentru corectarea glazurii; - produs acceptat cu derogare; - produs pentru rears.

b) Produs acceptat cu derogareCT întocmeşte şi înregistrează derogarea după fabricaţie:

- derogarea este supusă aprobării conducerii şi se înregistrează la birou Tehnic-AQ în Registrul derogări cod AQ-60-00.

- produsul cu derogare este urmărit pe flux de Laborator, CTC şi at. de producţie.- originalul derogării se păstrează la compartimentul unde s-a înregistrat derogarea.

OBS: 1. dacă este necesar se solicită şi avizul clientului.2. produs neconform depistat la primire pentru care se întocmeşte derogare înainte de

fabricaţie este tratat conform PL-13-01.c) Produs reclasat pentru alte utilizări

Exemplu: suporţi în cazul farfuriilor (pentru suporţi se caută produse cu deformări mici şi planeitate bună).

d) Produs respins sau rebut- produsul refuzat calitativ la primire este tratat în PL-13-01


- produsele rebut depistate - pe flux- la sortare

sunt departajate, înregistrate şi distruse.

OBS: Derogarea înainte sau după fabricaţie este valabilă numai pentru produsul (lotul) respectiv. În continuare trebuie respectate condiţiile iniţial stabilite.


5.1. Şef sector CTC1. Analizează înregistrările referitoare la produsul neconform.2. Verifică corectitudinea înregistrărilor.

3. Instruieşte şi verifică cunoştinţele personalului CTC din subordine cu privire la tratarea produsului neconform.

5.2. Maistru/şef echipă CTC1. Participă la analiza produsului neconform.2. Instruieşte personalul din subordine cu privire la depistarea şi înregistrarea neconformităţilor.3. Urmăreşte produsele acceptate cu derogare.4. Inregistreaza neconformitatile

5.3. Şef atelier/sector1. Asigură condiţii pentru departajarea produsului neconform.2. Asigură condiţii pentru remedierea produsului neconform.3. Participă la analiza produsului neconform.4. Avizează derogările după fabricaţie.5. Asigură urmărirea pe flux a produsului cu derogare şi anunţarea factorilor implicaţi.

5.4. Comisia tehnică1. Se întruneşte când este convocată.2. Analizează şi stabileşte modul de tratare a produsului neconform.3. Dacă este cazul întocmeşte Raport acţiuni corective/preventive (vezi PS-14-00).4. Completează în Registru neconformităţi cod AQ-03-00 referitor la modul de tratare a

produsului neconform.5. Întocmeşte derogările după fabricaţie când este cazul.6. Solicită când este cazul colaborarea biroului PSN pentru stabilirea cauzelor şi modului de remediere a produselor cu neconformităţi majore.

5.5. Birou Aprovizionare, birou Desfacere-Export şi serv. Mecano-Energetic1. Asigură departajarea produsului neconform aprovizionat.2. Informează subcontractantul de apariţia produsului neconform.3. Asigură înlocuirea produsului neconform.

5.6. Birou Desfacere-Export1. Solicită aprobarea derogărilor necesare de către clienţi dacă este o condiţie contractuală.2. Comunică clientului neconformităţi ale PFC.

5.7. Birou Laborator1. Urmăreşte comportarea pe flux a materiilor prime cu derogare înainte de fabricaţie.

6. RAPOARTE ŞI ÎNREGISTRĂRI1. Registre de evidenţa calităţii şi abateri tehnologice cod AQ-11-002. Registru neconformităţi cod AQ-03-00 3. Registru de derogări cod AQ-60-004. Derogare în cursul fabricaţiei5. Registru analiză parametri neconformi cod AQ-66-00


LISTA REVIZIILOR

Nr.crt. Descrierea reviziei Întocmit Data Semnătura4567

LISTA DE DIFUZARE

Nrcrt

Compartimentul careprimeşte o copie Numele şi prenumele Data

ReviziaSemnătura1 2 3 4

1. Director general2. Dir. Tehnic-Calitate3. Dir. cu probleme

Comerciale5. Sef sectie I6. Birou Tehnic-AQ7. Birou Laborator 8. Serv. Mecano-Energetic9. Birou Aprovizionare

12. Birou Desfacere-Export13. Sef sectie II16. Sector Modelaj17. Sector Prepararea Pastei18. At. Modelaj, Fasonare,

Preparare19. Sector Arderea I20. Sector Glazura I21. Sector Glazură II22. Sector Glazură III23. Sector CTC24. At. Decor, Ambalaj,

Cartonaj25. Sector Metrologie


6. MODEL PROCEDURĂ TEHNOLOGICĂ

PROCEDURĂ TEHNOLOGICĂ PT-04-00

AVIZAT APROBAT Sectia II Dir. Tehnic-Calitate

1. DOMENIU DE APLICARE

Procedura stabileşte modul de lucru şi responsabilităţile privind fasonarea ceştilor în sectorul Fasonare.

2. REFERINŢE NORMATIVE

2.1. SR EN ISO 9001:2000 Sistem de Management ala calitatii2.2. SR ISO 9004:2000 Sistem de management.Linii directoare pt. imbunatatirea

performantelor2.3. PL-4.2.3-01 Elaborare documente SMC

3. DEFINIŢII

3.1. Definiţiile şi prescurtările termenilor specifici utilizaţi sunt conform SR ISO 9001:2000, se regăsesc în PL-4.2.3-01 .

4. PROCEDURA

4.1. Fasonarea ceştilor în sectorul Fasonare se face la:- 2 linii de fasonat ZEIDLER;- 2 linii automate de fasonat ceşti;- 3 linii de fasonare a bolurilor si cestilor – liniile NETZSCH;- o linie carusel de fasonare a ceştilor.

Fasonarea ceştilor la liniile ZEIDLER este descrisă în IT-04-04 "Fasonarea ceştilor la liniile Zeidler". Fasonarea ceştilor la liniile automate este prezentată în IT-04-01 "Fasonarea ceştilor la linia automată". Fasonare bolurilor este descrisă în IT-04-03 "Fasonarea ceştilor la linia Netzsch". Fasonarea ceştilor la linia carusel este descrisă în IT-04-02 "Fasonarea ceştilor la linia carusel".

Inspecţiile şi încercările din sector se fac conform PI-02-00 "Plan inspecţii proces". Înregistrările activităţii de fasonare a ceştilor din sectorul Fasonare se face în registrele prezentate la punctul 6.

Întreaga activitate din sector Fasonare este coordonată şi verificată în mod ierarhic de către şef sector, tehnolog şi maiştrii.

4.2 Manipularea şi transportarea produselorCeştile crude sunt aşezate pe rânduri pe elevatoare sau cărucioare. Ceştile vor fi

transportate la punctul de încărcare cu cărucioarele. Manipularea se va face cu grijă pentru evitarea deteriorării produselor.


5.1. Şef atelier FasonareCoordonează şi verifică activitatea din atelier Fasonare. Verifică corectitudinea înregistrărilor făcute. Analizează RECAT cod AQ-11-00 şi propune acţiuni corective şi preventive.


Instruieşte personalul din subordine în vederea cunoaşterii şi respectării modului de lucru, normelor de PSI şi TSM.

5.2. TehnologUrmăreşte activitatea din sector şi încadrarea în valorile prestabilite a parametrilor utilajelor din sector. Urmăreşte respectarea modului de lucru prezentat în instrucţiunile şi procedurile tehnologice care descriu activitatea din sector. Analizează RECAT cod AQ-11-00 şi propune acţiuni preventive şi corective.

5.3. Fasonator şi retuşoare Verifică şi urmăreşte menţinerea parametrilor de lucru. Răspunde de calitatea fasonării, respectiv a retuşării.

5.4. MaistruCoordonează activitatea de fasonare, retuşare din sector. Răspunde de corectitudine înregistrărilor făcute în schimbul său.

5.5. Controlul CTCEfectuează inspecţii şi încercări conform PI-02-00. Plan inspecţii proces şi efectuează înregistrările aferente.

6. RAPOARTE ŞI ÎNREGISTRĂRI6.1. Registru de evidenţa calităţii şi abateri tehnologice cod AQ-11-006.2. Registru "Raport de tură" discuire ceşti cod AQ-135-006.3. Dosar şabloane ceşti cod AQ-138-006.4. Caiet de înregistrare marfă ceşti cod AQ-174-006.5. Registru de programarea producţiei cod AQ-142-00

LISTA REVIZIILOR


8 .9 .10 .11 .

LISTA DE DIFUZARE

Nrcrt

Compartimentul careprimeşte o copie Numele şi prenumele Data Revizia Semnătura1 2 3 4

5. Şef secţie 1


7. MODEL INSTRUCŢIUNE TEHNOLOGICĂ

INSTRUCŢIUNE TEHNOLOGICĂ IT-04-03

1. DOMENIU DE APLICAREInstrucţiunea stabileşte modul de lucru şi responsabilităţile privind fasonarea şi uscarea

ceştilor la linia automată NETZSCH.

2. REFERINŢE NORMATIVERegulament de fabricaţie – ediţia 2000

3. DEFINIŢIIDefiniţiile şi prescurtările termenilor specifici utilizaţi sunt conform SR ISO 9001:2000 şi

se regăsesc în PL-4.2.3-01.

4. MOD DE LUCRU4.1. Linia automată NETZSCH de fasonat boluri şi ceşti este formată din:

- presă vacuum;- alimentator cu pastă;- maşină de fasonat cu 2 capete;- uscător faza I;- instalaţie de transfer;- maşină de retuşat automată;- uscător faza a II-a.

4.2. Fasonatorul alimentează presa vacuum cu pastă de umiditate şi dimensiuni corespunzătoare. Pasta iese din vacuum prin duză, apoi este tăiată cu un dispozitiv automat de tăiere la dimensiunea necesară fasonării. În funcţie de sortimentul care se fasonează se pot regla diametrul duzelor prin schimbarea acestora şi lungimea calupului de pastă. 2 pistoane cu ventuze preiau calupii de pastă şi îi pun în formele de ipsos.

4.3. Formele de ipsos sunt aşezate în inele metalice care sunt prinse între ele formând un lanţ fără sfârşit. Formele cu pastă se deplasează până ajung în dreptul celor 2 capete de fasonare care au o mişcare de translaţie pe orizontală. Pentru fasonare, cupele se ridică prinzând în interior formele de ipsos, până ce capetele de fasonare intră în forme. În timpul ridicării se declanşează mişcarea de rotaţie a formelor. În timpul fasonării, capetele se rotesc datorită frecării de pastă. Pasta este strunjită şi laminată între formă şi şablonul metalic până când se obţine profilul dorit al produsului. Surplusul de pastă este tăiat cu un cuţit bine ascuţit şi îndepărtat. Turaţia şabloanelor se reglează cu ajutorul frânelor mecanice.

OBS: Dacă cuţitul nu este bine ascuţit apar fisuri pe suprafaţa de tăiere a produsului, rebutându-lPoziţia cuţitului trebuie reglată cu atenţie pentru a evita deteriorarea formei şi pentru îndepărtarea întregului surplus de pastă

4.4. După fasonare, formele cu produse intră în uscătorul faza I. Temperatura este reglată automat de regulatorul de temperatură, valoarea maximă admisă fiind 115º C. În uscătorul faza I produsele se usucă până la o umiditate de 17 %, umiditate care permite scoaterea produsului din formă.

4.5. După parcurgerea primei faze de uscare, produsele sunt preluate de o instalaţie automată de transfer cu 2 ventuze şi aşezate în suporţii de retuşare. Retuşarea se face cu un burete umed, în mişcare, aşezat pe role. Pentru o retuşare uniformă, suporţii şi produsele se rotesc pe toată durata retuşării.


4.6. După retuşare produsele sunt aşezate manual pe platanele uscătorului faza a II-a, unde se usucă la o temperatură de maxim 120º C. Menţinerea temperaturii se face automat, uscătorul având sursă proprie de căldură. După uscare produsele se verifică bucată cu bucată şi se îndepărtează cele care nu corespund cerinţelor de calitate.

5. RESPONSABILITĂŢI5.1. Şef sector Fasonare

Coordonează activitatea de producţie din sector.Urmăreşte respectarea modului de lucru prezentat în documentele SMC.

5.2.Tehnolog FasonareInstruieşte personalul din subordine privind modul de lucruUrmăreşte respectarea modului de lucru prezentat în documentele SMC.

5.3. Maistru/ şef de echipă FasonareUrmăreşte respectarea modului de lucru prezentat în documentele SMC.Verifică modul de fasonare/retuşare a produselor.Remediază neconformităţile apărute la fasonare/retuşare.Anunţă şefului de atelier/tehnologului neconformităţile apărute în atelier.

5.4. Fasonator/RetuşoareFasonatorii / retuşoarele respectă modul de lucru descris în documentele SMC.Anunţă maistrul/şeful de echipă sau tehnologul de apariţia neconformităţilor.

5.5. CTC-istăEfectuează inspecţiile şi încercările conform PI-02-00 şi instrucţiunilor aferente.Anunţă maistrul / tehnologul / şeful de atelier la apariţia de produse cu defecte în proporţii mai mari decât cele normale.

6. RAPOARTE ŞI ÎNREGISTRĂRI6.1. Registrul de evidenţa calităţii şi abateri tehnologice cod AQ-11-006.2. Registru "Rapoarte de tură" discuire ceşti cod AQ-135-006.3. Caiet de înregistrare marfă ceşti cod AQ-174-006.4. Dosar şabloane ceşti cod AQ-138-00

LISTA REVIZIILOR


12131415

LISTA DE DIFUZARE

Nrcrt

Compartimentul careprimeşte o copie

Numele şi prenumele Data Revizia Semnătura1 2 3 4

6. at. Fasonare


8. MODEL INSTRUCŢIUNE DE LUCRU

IL-01-10 INSTRUCŢIUNE DE LUCRUconform II-72-00

Inspecţii şi încercări – Originale Ceşti

Verificarea originalelor se face la transmiterea lor din sector Creaţie în sector Modelaj. Verificarea se face vizual. La prima vedere se verifică dacă originalul nu necesită spălarea cu acetonă pentru că are prea multe straturi de lac, care determină denaturarea ornamentelor sau a suprafeţei originalului. Apoi se verifică dacă pe suprafaţa originalului sunt prezente zgârieturi, lovituri, care ar putea da protuberanţe pe forma mamă.

În faza a 2-a de verificare, se centrează originalul pe strungul de modelat şi se verifică dacă are bătaie sau neregularităţi mutând acul de centrat în jos şi sus pe original. Se verifică în acelaşi fel şi talpa originalului, atât cea verticală cât şi cea orizontală.

Lăcuirea originalului, dacă a fost spălat, se face cu maxim 2 straturi de lac pentru evitarea imperfecţiunilor care ulterior se transmit la forma mamă.

Inspecţii şi încercări – Forme mamă pentru Ceşti

Se verifică starea stratului de nitrolac care nu trebuie să prezinte scurgeri care pot împiedica închiderea perfectă a acestuia. În locurile în care apare dilatarea ipsosului împiedicând închiderea perfectă se verifică cu o hârtie de indigo subţire locul exact unde nu se închide forma mamă.

1. Se verifică apoi suprafaţa inelului care închide talpa originalului pentru a avea o înclinaţie spre interior, uşurând astfel obţinerea unei suprafeţe concave la îndepărtarea surplusului de ipsos turnat în forma mamă. După prima turnare în forma mamă se va verifica starea oglinzii (a părţii active) pentru eliminarea imperfecţiunilor care apar pe aceasta. În acest stadiu se verifică şi aşezarea inelului modelului de lucru pe trunchiul obţinut.


ISO 9001

Sisteme

Asigurarea calităţii (Materiale de construcţii).doc

Documents

Transcript of Asigurarea calităţii (Materiale de construcţii).doc