Asemanarile si deosebirile intre Dada Si Art Deco in ce priveste designul de poster

7
ASEMANARILE SI DEOSEBIRILE INTRE DADA SI ART DECO IN CEEA CE PRIVESTE DESIGNUL DE POSTER Dadaismul este o miscare culturala aparuta in urma primului razboi mondial, ca o reactie de protest impotriva barbarismului razboiului si impotriva a ceea ce dadaistii considerau o rigiditate intelectuala opresiva care se manifesta in arta si in viata de zi cu zi. Lucrarile lor erau caracterizate de o deliberata irationalitate si de respingerea standardelor predominante in arta. Mai mult decat atat, artistii acestui curent se folosesc de satira si ironie pentru a provoca proteste, soc si scandal in randul publicului. Ei distrug tot ceea ce este traditional in arta, iar tot ceea ce este absurd si fara valoare capata pentru ei o semnificatie noua in expresia artistica. Deziluzionati si terifiati de razboi si urmarile acestuia, artistii stilului Dada devin atrasi de o viziune nihilista asupra lumii (ei credeau ca nimic din ceea ce realizase omenirea avea valoare, nici chiar arta) si creaza arta in care intamplarea si hazardul formeaza baza creatiei. Ordinea lumii fiind distrusa de primul razboi mondial, miscarea Dada era o cale de a exprima confuzia resimtita de multi oameni cand lumea lor era intoarsa cu susul in jos. In acest context, Dada nu reprezinta arta ci anti-arta si este baza nonsensului. Dadaismul se intinde pe o perioada relativa scurta de timp, respectiv 4 ani (1916-1920). Miscarea dadaista a inceput oficial in Zurich in cabaretul ‘’Voltaire’’ in care au loc primele manifestari artistice in stil Dada. In acelasi timp a avut reprezentanti si Berlin, Cologne si Paris si mai tarziu prin Marcel Duchamp se extinde si in America. In aceasta lucrare vom alege cateva exemple de lucrari de poster ale reprezentatilor dadaismului si in continuare vom pune alaturi lucrarile artistilor care reprezinta stilul Art Deco. Artistul german John Hartfield este cel mai celebru designer care a utilizat protestul in fotomontaj si colaj. Impreuna cu Johannes Baader, George Grosz, Raoul Hausmann si Otto Dix ei formeaza nucleul miscarii Dada in Berlin si sunt in acelasi timp cei mai aprigi critici ai militarismului german si al capitalismului vestic si partizani ai unei forte politice care imbratisa idealurile comunismului. Aceste idei sunt bineinteles exprimate in lucrarile lor.

description

Asemanari si deosebiri intre miscarile Dada si Art Deco in ce priveste designul de poster

Transcript of Asemanarile si deosebirile intre Dada Si Art Deco in ce priveste designul de poster

ASEMANARILE SI DEOSEBIRILE INTRE DADA SI ART DECO IN CEEA CE PRIVESTE DESIGNUL DE POSTER

Dadaismul este o miscare culturala aparuta in urma primului razboi mondial, ca o reactie de protest impotriva barbarismului razboiului si impotriva a ceea ce dadaistii considerau o rigiditate intelectuala opresiva care se manifesta in arta si in viata de zi cu zi.

Lucrarile lor erau caracterizate de o deliberata irationalitate si de respingerea standardelor predominante in arta. Mai mult decat atat, artistii acestui curent se folosesc de satira si ironie pentru a provoca proteste, soc si scandal in randul publicului. Ei distrug tot ceea ce este traditional in arta, iar tot ceea ce este absurd si fara valoare capata pentru ei o semnificatie noua in expresia artistica. Deziluzionati si terifiati de razboi si urmarile acestuia, artistii stilului Dada devin atrasi de o viziune nihilista asupra lumii (ei credeau ca nimic din ceea ce realizase omenirea avea valoare, nici chiar arta) si creaza arta in care intamplarea si hazardul formeaza baza creatiei. Ordinea lumii fiind distrusa de primul razboi mondial, miscarea Dada era o cale de a exprima confuzia resimtita de multi oameni cand lumea lor era intoarsa cu susul in jos. In acest context, Dada nu reprezinta arta ci anti-arta si este baza nonsensului.

Dadaismul se intinde pe o perioada relativa scurta de timp, respectiv 4 ani (1916-1920).

Miscarea dadaista a inceput oficial in Zurich in cabaretul Voltaire in care au loc primele manifestari artistice in stil Dada. In acelasi timp a avut reprezentanti si Berlin, Cologne si Paris si mai tarziu prin Marcel Duchamp se extinde si in America.

In aceasta lucrare vom alege cateva exemple de lucrari de poster ale reprezentatilor dadaismului si in continuare vom pune alaturi lucrarile artistilor care reprezinta stilul Art Deco.

Artistul german John Hartfield este cel mai celebru designer care a utilizat protestul in fotomontaj si colaj. Impreuna cu Johannes Baader, George Grosz, Raoul Hausmann si Otto Dix ei formeaza nucleul miscarii Dada in Berlin si sunt in acelasi timp cei mai aprigi critici ai militarismului german si al capitalismului vestic si partizani ai unei forte politice care imbratisa idealurile comunismului. Aceste idei sunt bineinteles exprimate in lucrarile lor.

Exemple de lucrari realizate de John Hartfield, inventatorul fotomontajului:

(Sursa: http://magdisharjahuniversity.blogspot.nl/2012/03/john-heatfield.html)

Exemple de lucrari create de Raoul Hausmann:

Cand realizeaza aceste montaje, Hausmann foloseste inovatia incluzand literele ca semne vizuale si acustice. Vom remarca intensitatea imaginii in lucrarea ABCD portret de artist. Gura larg deschisa tine intre dinti literele ABCD ca si cum ar vrea sa tipe si exprimand un soi de disconfort. Cuvantul, litera, fotografia si desenul sunt inseparabile. Diferitele simboluri care creeaza intregul (bancnote, cotoare de bilete, invitatii de participare la lecturarea unor poeme semnate de autor, doua maini impletite, un stingator de incendiu si diverse cuvinte ascunse in imagine) provoaca audienta sa puna la indoiala credintele inradacinate si sa isi formeze pareri individuale proprii folosind arta in acest scop.

Lucrarea Dada Cino 1920 care infatiseaza imagini de creier uman, de nastere si alte reprezentari anatomice, simbolizeaza enigmatic aventura noii ere dadaiste.

Elasticum - 1920 colaj si guasa, asociaza formele circulare de fete si cauciucuri, imbinand in acest fel simbolurile sufletului modern si a psihicului individual.

In lucrarea The Art Critic de Raoul Hausmann, vedem in spatele figurii criticului o bancnota germana care sugereaza ideea ca acesta e controlat de fortele capitaliste. Prin ai cui ochi vede acest critic de arta, a cui parte o tine? Cuvintele lui sunt ale lui sau ale altcuiva?

(Surse: http://arthistory.about.com/cs/arthistory10one/a/dada.htm,

http://iheartartblog.blogspot.nl/2010/05/raoul-hausmann-art-critic.html)

Dadaismul a fost influentat de Expresionism, Cubism si Futurism si va sta la baza Suprarealismului.

Am vazut acum cateva lucrari reprezentative pentru dadaism in care gasim cele mai ciudate si absurde asociatii, in care obiecte ordinare sunt incluse in obiectul de arta si in care artistii se folosesc de un absurd sens al umorului pentru a soca si ironiza, pentru a pune la indoiala o conceptie, o idee. Imaginile socheaza uneori, publicul este provocat sa descopere singur ideea din spatele simbolurilor.

Ne vom referi in continuare la stilul Art Deco si vom incerca sa vedem daca exista asemanari cu stilul Dada dar mai ales prin ce se deosebeste de stilul Dada.

Still Art Deco acopera perioada 1912-1940 si a aparut in America intr-o perioada caracterizata de o criza economica generala si de probleme sociale pe de o parte, si lux si grandoare pe de alta aparte. Prin acest lucru se aseamana cu dadaismul, rezultat si el tot in urma unei crize a razboiului, insa, spre deosbire de acesta, ramane un stil pur decorativ cu toate ca are radacini politice sau filozofice.

In perioada mentionata era vazut ca un stil elegant, fascinant, modern.

La fel ca si dadaismul, Art Deco este influentat de cubism si futurism dar, spre deosebire de acesta, apar si elemente de constructivism din care si-a extras comandamentul de baza: abstractizarea, geometrizarea, simplificarea si functionalitatea formei.

Art Deco se bazeaza pe forme geometrice matematice (cercuri si patrate) si foloseste ca surse de inspiratie sapaturile arheologice noi, arhitectura clasica, greceasca, romana, formele aztece si egiptene antice. In acelasi timp designerii sunt puternic atrasi si influentati de aerodinamica si de tehnologiile avansate.

De asemenea, opera de arta nu este gandita independent in Art Deco, ci menita a face parte dintr-un ansamblu ambiental ceea ce nu este cazul in stilul Dada.

"Stilul Steamline moderne" al anilor '20 si '30 exprima viteza, puterea si proportiile epocii moderne. In imaginea de mai sus sunt capodopere ale maestrilor Dudovich,Morach, Cassandre, & Sepo care realizeaza afise publicitare pentru mancare, bautura, industria tursimului, etc.

Elemente specifice limbajului Art Deco vor fi utilizate si in grafica publicitara cu decodificare politica a tarilor socialiste, campioane ale totalitarsimului total: Italia fascista, Germania nazista si Uniunea Sovietica bolsevica. In aceste tari afisul va deveni un instrument de propaganda vizuala menit a manipula cu eficienta constiintele.

Daca ne referim la cele doua stiluri, Dada si Art Deco, putem spune ca sunt stiluri libere, artistul e liber sa aleaga forma afisului, modul de plasare a textului si a altor elemente grafice. Elementele grafice individuale sunt importante in ansamblul operei.

Scopul operei de arta este in dadaism sa protesteze, socheze si sa creeze o viziune noua, pe cand in Art Deco am vazut ca afisul devine un instrument de reclama publicitara cu accentul pe simbolurile vizuale si pe formele geometrice. Remarcam imbinarea perfecta intre text si imagine in acest exemplu de poster realizat de Cassandre in 1925 in care liniile drepte se intersecteaza dand impresia de miscare si viteza.

De asemenea tipul fonturilor folosite in stilul Art Deco difera foarte mult de cele folosite in Dadaism, Art Deco orientandu-se spre fonturi fara serife, bolduite, clare si citete, fonturi uneori geometrizate in armonie cu imaginea reprezentata de poster.

In concluzie, stilul Art Deco difera foarte mult, dupa parerea mea, de stilul dadaistilor. Sursele de inspiratie sunt diferite, tehnica si materialele folosite sunt diferite si scopul final al operei de arta este diferit dupa cum am vazut mai sus.

Surse:

(http://www.artline.ro/O_scurta_istorie_Art_Deco-22652-1-n.htmlhttp://nl.wikipedia.org/wiki/Art_deco_in_de_reclamehttp://braxtonandyancey.blogspot.nl/2011/09/art-deco-design.htmlhttp://www.smashingmagazine.com/2010/01/07/12-modern-art-movements-to-inspire-your-logo-design/http://en.wikipedia.org/wiki/Marcello_Dudovich)

Elasticum, R. Hausmann (1920)

ABCD, R. Hausmann (1920)

Dada Cino, R. Hausmann (1920)

Poster realizat pentru Pirelli in 1930 de catre Dudovich.

Noua menire a graficii publicitare este aceea de instrument de propagare vizuala. Ne amintim ca in dadaism afisul avea rolul de a formula un mesaj prin asocierea simbolica a mai multor elemente.

(Poster care incurajeaza sustinerea Partidului Comunist, partid care era Lista a5-a pe buletinele de vot.

(Poster care sugereaza ideea ca fascismul nu se departase prea mult de Evul Mediu cand era normala tragerea pe roata. Acum victimele nazismului sunt frante pe zvastica.

(Diagnosis, 1935

I: Cum s-a indoit coloana vertebrala a acestui om?

R: Este rezultatul organic al repetatului salut Heil Hitler!

Posterul duce cu ideea la cum a afectat nazismul sanatatea si mentalitatea publicului german.

The Art Critic

Cassandre, Lintransigeant (1925)