ASE-Instrumente de Plata

87
UNIVERSITATEA „ŞTEFA N CEL MARE” SUCEAVA Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică Specializarea : Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor Anul III, sem II TEHNICI ŞI OPERAŢIUN I BANCARE Lect. univ. dr. Mihai POPESCU 2008

description

h

Transcript of ASE-Instrumente de Plata

Page 1: ASE-Instrumente de Plata

UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE”SUCEAVA

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică

Specializarea : Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor Anul III, sem II

TEHNICI ŞI OPERAŢIUNI

BANCARE

Lect. univ. dr. Mihai POPESCU

2008

Page 2: ASE-Instrumente de Plata

2

Capitolul 1................................ ................................ ................................ ..............................5SISTEMUL SI INSTRUMENTELE DE PLATI INTERBANCARE ................................ ......5

Obiective: ................................ ................................ ................................ ...........................51.1 SISTEMUL DE PLATI ................................ ................................ ................................51.2 INSTRUMENTE DE PLATI ................................ ................................ ........................71.3 OPERATIUNI BANCARE DE PLATI ................................ ................................ .........81.4 CONTURILE BANCARE ................................ ................................ ..........................10

Concepte cheie: ................................ ................................ ................................ ....................12Teste grila................................ ................................ ................................ .........................13

Capitolul 2................................ ................................ ................................ ............................14PLATILE CU NUMERAR. ................................ ................................ ................................ ..14

Obiective: ................................ ................................ ................................ .........................142.1 NUMERARUL CA INSTRUMENT DE PLATA ................................ .......................142.2 CONFECTIONAREA BANCNOTELOR ................................ ................................ ...15Teste grila................................ ................................ ................................ .........................16

Capitolul 3................................ ................................ ................................ ............................17TRANSFERUL DE CREDIT ................................ ................................ ...............................17

Obiective: ................................ ................................ ................................ .........................173.1 PROCEDEE DE DECONTARI ................................ ................................ ..................173.2 TRANSFERUL DE CREDIT ................................ ................................ .....................183.3 ORDINUL DE PLATA ................................ ................................ ..............................18

3.3.1 Caracteristicile ordinului de plata ................................ ................................ .........193.3.2 Circuitul ordinului de plata ................................ ................................ ...................19

3.4 ACREDITIVUL BANCAR ................................ ................................ ........................20Teste grila................................ ................................ ................................ .........................21

Capitolul 4................................ ................................ ................................ ............................22TRANSFERUL DE DEBIT ................................ ................................ ................................ ..22

4.1 DEBITUL DIRECT ................................ ................................ ................................ ....224.2 PLATILE PROGRAMATE ................................ ................................ ........................224.3 CECUL BANCAR................................ ................................ ................................ ......23

4.3.1 Caracteristicile cecului ................................ ................................ .........................234.3.2 Tipuri de cecuri ................................ ................................ ................................ ....244.3.3 Procesarea bancara a cecurilor ................................ ................................ ..............25

4.4 GIRAREA CECULUI ................................ ................................ ................................ 26Teste grila................................ ................................ ................................ .........................26

Capitolul 5................................ ................................ ................................ ............................28CAMBIA SI PROCESUL CAMBIAL ................................ ................................ ..................28

5.1 CAMBIA CA INSTRUMENT DE PLATA ................................ ................................ 285.1.1 Caracteristicile cambiei ................................ ................................ ........................285.1.2 Tipuri de cambie ................................ ................................ ................................ ..305.1.3 Emiterea cambiei ................................ ................................ ................................ .305.1.5 Scontarea cambiei ................................ ................................ ................................ 315.1.6 Scadenta si plata cambiei ................................ ................................ .....................31

5.2 BILETUL LA ORDIN ................................ ................................ ................................ 325.3 PROCESUL CAMBIAL................................ ................................ .............................32

5.3.1 Girul ................................ ................................ ................................ ....................335.3.2 Avalul ................................ ................................ ................................ ..................34

5.4 ACTIUNI JURIDICE PENTRU RECUPERAREA CAMBIEI................................ ....355.4.1 Protestul ................................ ................................ ................................ ...............35

Page 3: ASE-Instrumente de Plata

3

5.4.2 Regresul ................................ ................................ ................................ ...............355.4.3 Executarea silita ................................ ................................ ................................ ...365.4.4 Alte reglementari juridice privind cambia ................................ .............................36

Teste grila................................ ................................ ................................ .........................37Capitolul 6................................ ................................ ................................ ............................38COMPENSAREA INTERBANCARA ................................ ................................ .................38

6.1 CONCEPTUL DE COMPENSARE ................................ ................................ ............386.2 TIPURI DE COMPENSARI SI DECONTARI ................................ ...........................386.3 SISTEMUL NATIONAL DE COMPENSARE ................................ ...........................39

6.3.1 Compensarea automata................................ ................................ .........................406.3.2 Compensarea instrumentelor de debit pe suport hartie (cecul barat si biletul laordin)................................ ................................ ................................ ............................41

6.4 REVOCABILITATE, IREVOCABILITATE SI MONITORIZARE ...........................41Teste grila................................ ................................ ................................ .........................42

Capitolul 7................................ ................................ ................................ ............................43INSTRUMENTE DE PLATI IN RELATIILE ECONOMICE INTERNATIONALE ............43

7.1 MODALITATI DE PLATA (DECONTARE) ................................ .............................437.2 INCASOUL DOCUMENTAR................................ ................................ ....................437.3 ORDINUL DE PLATA ................................ ................................ ..............................457.4 ACREDITIVUL DOCUMENTAR ................................ ................................ .............45

7.4.1 Tipuri de acreditive documentare ................................ ................................ .........457.4.2 Deschiderea acreditivului documentar ................................ ................................ ..477.4.3 Utilizarea acreditivului documentar ................................ ................................ ......47

Teste grila................................ ................................ ................................ .........................48Capitolul 8................................ ................................ ................................ ............................49PLATILE ELECTRONICE ................................ ................................ ................................ ..49

8.1 CONCEPTUL DE PLATI ELECTRONICE ................................ ...............................498.2 PLATILE ELECTRONICE CU DECONTARE BRUTA IN TIMP REAL ..................518.3 INSTRUMENTE ELECTRONICE DE PLATA ................................ .........................52

8.3.1 Ordinul de plata electronic ................................ ................................ ...................528.3.2 Cecul electronic ................................ ................................ ................................ ...53

8.4 SEMNATURA ELECTRONICA ................................ ................................ ................53Teste grila................................ ................................ ................................ .........................55

Capitolul 9................................ ................................ ................................ ............................56TRANSFERURI ELECTRONICE DE FONDURI ................................ ...............................56

9.1 TRANSFERURI DE VALORI MARI ................................ ................................ ........569.1.1 Procedeul SWIFT................................ ................................ ................................ .569.1.2 Procedeul TARGET ................................ ................................ .............................58

9.2 TRANSFERURI DE VALORI MICI ................................ ................................ ..........599.2.1 Procedeul EUROGIRO ................................ ................................ ........................599.2.2 Procedeul Western Union si MoneyGram ................................ .............................60

Teste grila................................ ................................ ................................ .........................61Capitolul 10................................ ................................ ................................ ..........................62CARDUL BANCAR ................................ ................................ ................................ ............62

10.1 CARDUL CA INSTRUMENT DE PLATA ................................ ..............................6210.2 TIPURI DE CARDURI................................ ................................ .............................6410.3 OPERATIUNI CU CARDURI ................................ ................................ ..................66

10.3.1 Emiterea cardurilor................................ ................................ .............................6710.3.2 Operatiuni de retragere de numerar ................................ ................................ .....6710.3.3 Operatiuni de plati cu carduri la comercianti ................................ ......................68

Page 4: ASE-Instrumente de Plata

4

10.4 COMPENSAREA INTERBANCARA A TRANZACTIILOR CU CARDURI ..........6810.5 OPERATIUNI FRAUDULOASE CU CARDURI ................................ ....................6910.6 CARDURILE IN ROMANIA ................................ ................................ ...................70Teste grila................................ ................................ ................................ .........................71

Capitolul 11................................ ................................ ................................ ..........................72INTERNETUL BANCAR ................................ ................................ ................................ ....72

11.1 INTERNETUL BANCAR – CANAL DE COMUNICARE ................................ ......7211.2 OPERATIUNI BANCARE PRIN INTERNET ................................ .........................7311.3 RISCUL OPERATIONAL PRIN INTERNET ................................ ..........................7411.4 SECURITATEA OPERATIUNILOR BANCARE PRIN INTERNET ......................77Teste grila................................ ................................ ................................ .........................80

Capitolul 12................................ ................................ ................................ ..........................81CANALE ALTERNATIVE DE PLATI ELECTRONICE ................................ ....................81

12.1 VIDEOTEX ................................ ................................ ................................ ..............8112.2 MOBILE BANKING ................................ ................................ ................................ 8212.3 MULTICASH ................................ ................................ ................................ ...........84Teste grila................................ ................................ ................................ .........................85BIBLIOGRAFIE ................................ ................................ ................................ ..............86

Page 5: ASE-Instrumente de Plata

5

Capitolul 1SISTEMUL SI INSTRUMENTELE DE PLATI INTERBANCARE

Obiective: Sisteme de plati

Instrumente de plati

Operatiuni bancare de plati

Conturi bancare

Sistemul de plati si compensari reprezinta o componenta importanta a sistemuluimonetar si prin acesta a infrastructurii financiare a economiei, asigurand circulatia banilor sitransferul de active monetare. Descarcarea de obligatie pentru schimbul marfii, serviciului saualtui activ, se face de persoana care devine noul proprietar prin cedarea catre fostul proprietara unui activ convenabil acestuia. Daca activul transmis este sub forma de m oneda, obligatiaeste pecuniara si se considera indeplinita printr -un act de plata. Relatiile din cadrulsistemului de plati sunt relatii pecuniare si acestea trebuie sa se finalizeze prin platadefinitiva si irevocabila pentru ca tranzactia sa se incheie si sa inceapa un nou ciclu.

1.1 SISTEMUL DE PLATI

Sistemul de plati a fost definit in diverse variante de catre institutiile de credit si celede cercetare, fiind reconsiderat in functie de evolutia monedei si a tehnologieie de inregistraresi transmisie. Cea mai reprezentativa definitie o consideram pe cea elaborta de CPSS(Committee for Payment System Secretariat) din cadrul Bancii Reglementelor Internatioanle,potrivit careia sistemul de plati reprezinta un set de aranjamente pentru descarcareaobligatiilor asumate de agentii economici cu ocazia procurarii de resurse reale orifinanciare, altfel decat prin barter, deci prin transferul titlului de proprietate asupraunor active, care, in virtutea faptului ca sunt larg acceptate sunt cunoscute sub numelede bani.

Sistemul de plati are doua functii complementare: intermedierea tranzactiilor sigarantarea schimburilor. Intermediera este asigurata de bancile comerciale si de alti agentinonbancari (companii de plati, brokeri, posta) care efectueaza servicii de transfer de fonduri side stingere a obligatiilor de plata. Acesti agenti desfasoara activitati de interes public si deaceea sunt supusi autorizarii, supravegherii prudentiale si altor forme de control din parteabancii centrale. Garantarea este asigurata in final de banca centrala prin deschiderea deconturi centralizate ale bancilor comerciale care sunt si un mecanism de garantare a tuturordecontarilor din economie, precum si prin sistemul de imprumutator de ultima instanta.

Elementele componente ale u nui sistem de plati cuprind institutiile care furnizeazaservicii de plati, diversele forme de creante transferate, metodele si mijloacele de transfer,mesajele si canalele de comunicatie. In general, un sistem de plati are forma unei piramide cumai multe trepte. Pe prima treapta (la baza ) se afla masa persoanelor fizice si juridice caredesfasoara activitati ce dau nastere la obligatii de plata. Populatia reprezinta sursa primara deeconomisire in societate care face depozite si accepta serviciile bancil or pentru activitatea cuamanuntul. Persoanele juridice sunt companiile care desfasoara activitati economice, alteledecat cele cu bani, precum si institutiile publice si cele nonprofit. A doua trepta o constituie

Page 6: ASE-Instrumente de Plata

6

sistemul bancar la care agentii au conturi sau unii agenti nonbancari specializati (brokeri,posta). Preferinta persoanelor fizice si juridice pentru banci este dererminata de creanteleasupra acestora (depozitele) care au caracter de lichiditate iar transferurile se pot efectuaimediat si la intreaga valoare. Treapta a treia o constituie casele de compensatie care pot fi destat sau particulare, dar sub controlul bancii centrale. Treapta a patra este agentul dedecontare, una din bancile de prim rang din economie sau in unele cazuri acest rol ilindeplineste chiar banca centrala. Ultima treapta este banca centrala care are rolul desupraveghetor, imprumutator de ultima instanta si garantor.

Plata si transferul de fonduri. Prin plata se intelege transferul de fonduri care are caefect stingerea obligatiunilor financiare dintre partile participante la o tranzactie economica sischimbul de proprietate a activului in timp ce transferul de fonduri are un continut mai larg sifara un scop economic, ca de ex. transferul de bani dintr -un cont in altul, transferul de banicatre o alta persoana in scop umanitar sau pentru studii, transferul de bani de catre o persoanacare lucreaza in strainatate catre familia din tara de resedinta etc.Transferuri interbancare si intrabancare. Transferurile de fonduri pentru efectuareaplatilor pot avea loc intre banci diferite si in acest caz acestea se numesc transferuriinterbancare spre deosebire de transferurile de fonduri intre unitatile aceleiasi banci care senumesc transferuri intrabancare. Transferurile interbancare modifica situatia soldurilor dinconturile de la banca agent de decontare, deci o modificare patrimoniala, cele intrabancaredeterminand numai o miscare interna, soldul de la agentul de decontare ramanandnemodificat.

Decontarea reprezinta transferul de fonduri intre banci si incarcarea -descarcarea degestiune a bancilor participante la transfer, precum si finalizarea platii prin descarcarea degestiune a platitorului (debitorul) fata de beneficiarul platii (creditorul). Activele care circulain sistemul de plati (banii) reprezinta creante asupra guvernului (moneda metalica), asuprabancii centrale (bancnotele sau fondurile banesti din evidentele bancii centrale) si asuprainstitutiilor bancare (depozitele bancare). Aceste active sunt cunoscute sub denumire agenerica de mijloace de decontare, folosita mai ales in activitatea de analiza a activitatiibancare. Decontarile se impart in doua mari categorii: pe baza bruta si pe baza neta .Decontarile pe baza bruta sunt cele care se efectueaza operatie cu operatie si sunt specificeplatilor de valori mari in timp ce decontarile pe baza neta sunt cele supuse compensarii, candse plateste soldul net debitor sau se incaseaza soldul net creditor si sunt specifice platilor devalori mici. Notiunea de decontare se folose ste mai mult in sistemul bancar iar cea de plati inpractica agentilor economici si a populatiei in relatiile cu bancile, dar exista o tendinta degeneralizare a notiunii de plati si in sfera activitatii bancare.

Platile electronice. Progresele deosebite realizate in informatica si comunicatii aupermis aparitia platilor electronice si a sistemelor de plati pe suport electronic. Nouatehnologie s-a folosit mai intai in domeniul transferurilor inter -bancare de fonduri, apoi intranzactiile comertului electronic si in sfera serviciilor prin plati pe baza de carduri, internet sialte sisteme tehnice de plati (videotex, multicash, telefonul mobil etc). Aceste sisteme tehniceau permis plata de la distanta fara sa mai fie necesara prezenta la ghiseul bancii. Din punct devedere al sistemului de plati, schema piramidala si rolul bancii centrale raman aceleasi, insacircuitele sistemului cunosc modificari importante in special in sectorul bancar.

Sistemul de plati de interes national (SPIN).Sistemele de plati de interes national sunt sisteme integrate care cuprind mai multe

subsisteme unde se ordoneaza relatiile pecuniare dintre parteneri si se asigura descarcarea degestiune si transferul de proprietate asupra activelor bani. Toate subsistemele trebuie safoloseasca insa numai moneda bancii centrale care este recunoscuta de partenerii tranzactiilorsi sistemul bancar prin care se asigura canalele de circulatie a acestei monede. Pentrunecesitatile decontarii finale, relatiile de plati sunt ordonate intr -o forma piramidala prin

Page 7: ASE-Instrumente de Plata

7

concentrarea pe banci comerciale si centralizarea la banca centrala unde platile se fac definitivsi irevocabil.

In tara noastra, SPIN a fost creat in 1995 si cuprinde mai multe subsisteme: decontareape baza bruta, compensarea si decontare a pe baza neta, decontarea bruta a platilor de marevaloare, decontarea titlurilor de stat, decontarea depozitelor constituite de banci la bancacentrala, decontarea bruta la sfarsitul zilei a tranzactiilor bancare. Banca Nationala este uniculproprietar, administrator si operator al sistemului national de plati si decontari interbancare,platile catre trezoreria statului, precum si platile si depozitarea titlurilor de stat. In anul 2001activitatea de compensare a fost externalizata de banca centrala catre TransFonD, o institutiecu capital bancar privat si de stat, specializata in transferul de fonduri, iar din 2005TransFonD gestioneaza si noul sistem electronic de plata cu decontare bruta in timp real.

Rolul bancii centrale este de definire si implementare a politicilor in sistemele deplati, precum si de coordonare, supraveghere si garantare (in unele tari si de agent dedecontare). In tara noastra rolul bancii centrale este stabilit prin Legea nr. 312/2004 deaprobare a Statutului BNR care prevede urma toarele atributii: reglementarea sistemului deplati ca un intreg, incluzand instrumentele de plata; supravegherea sistemelor de platiindividuale; identificarea etapelor care trebuie parcurse pentru a preveni orice situatie care arputea pune in pericol buna functionare a sistemelor de plati; monitorizarea si prevenireariscurilor ce ar putea interveni in sistemele de plati si a riscurilor de credit in sistemul bancar.Rezulta deci rolul primordial al bancii centrale fara de care un sistem de plati nu ar putea safunctioneze.

1.2 INSTRUMENTE DE PLATI

Instrumenele de plati sunt monedele propriu zise si anumite documente bancareoperationale pe suport hartie, magnetic sau electronic, care functioneaza pe baza unor tehniciispecifice de operare, circuite si securizare in vederea transferului de fonduri de la ordonator labeneficiar. Aceste instrumente sunt emise de banca centrala (moneda efectiva) si bancilecomerciale (moneda scripturala) cu aprobarea bancii centrale pentru a se asigura o formastandardizata si un continut economic si juridic care sa permita transferul de fonduri indeplina siguranta si delimitarea responsabilitatilor participantilor la transferul bancar. Acesteinstrumente se pot folosi si de entitatile non bancare ca posta, firmele de d econtari sau celepentru operatiuni cu titluri, autorizate expres de banca centrala pentru a opera in domeniultransferurilor de fonduri.

Instrumentele de plati se impart in doua mari categorii: instrumente cu numerar siinstrumente fara numerar.

Instrumentele de plata cu numerar sunt reprezentate prin moneda metalica sibancnote (moneda de hartie) si reprezinta cea mai veche forma de circulatie monetara. Pentrua indeplini functia de instrument de plata, moneda metalica si bancnotele – numerarul intermeni bancari – necesita un complex de tehnici si reglementari cu caracter normativ emisede banca centrala si bancile comercile.

Instrumentele de plata fara numerar sunt documente standardizate care contininstructiuni de plata date de platitor bancii sale pentru transferul fondurilor catre bancabeneficiarului. Pe baza instrumentului de plata se fac inregistrari in conturile partenerilor de labancile lor care atesta diminuarea respectiv majorarea creantelor monetare asupra bancilor.Instrumentele de plata folosite in tranzactii sunt urmatoarele: ordinul de plata, cambia,cecul, biletul la ordin, cardul. De asemenea, mai sunt unele instructiuni de plata caregenereaza transferuri de fonduri ca: debitul direct si platile programate.

Page 8: ASE-Instrumente de Plata

8

Orice document de plata c ontine doua tipuri de informatii: financiare sinonfinanciare. Informatia financiara (monetara sau informatie bani) se refera la suma de banice trebuie platita, valuta, scadenta, bancile participante si conturile debitoare si creditoare,numele partilor participante la tranzactie, iar responsabilitatea pentru acuratetea acesteiarevine emitentului. Informatia nonfinanciara cuprinde elemente adiacente platii ca scopulacesteia sau anumite instructiuni cu caracter specific. Desi instrumentele de plata difera destulde mult unele de altele in functie de specificul platii, totusi acestea au unele caracteristicicomune care permit clasificarea acestora dupa mai multe criterii.

(a) Din punct de vedere al obligatiilor juridice create:- instrumente de credit (din initiativa debitorului) – ordinul de plata;- instrumente de debit (din initiativa creditorului) – cecul, cambia, biletul la ordin.

(b) Dupa suportul instrumentului:- instrumente pe suport hartie – cecul, ordinul de plata, cambia, biletul la ordin;- instrumente pe suport magnetic – cardul;- instrumente pe suport electronic – ordinul electronic de plata, cecul electronic.

(c) Dupa modul de transmitere:- letric;- automatizat – telex, fax, telefon, retea electronica.

(d) Dupa natura juridica a initiatorului:- plati pentru persoane juridice – plati profesionale, institutionale;- plati pentru populatie.

(e) Dupa raportul de timp intre scadenta obligatiei si emiterea instructiunii:- instrumente de plata anticipata;- instrumente de plata neintarziata;- instrumente de plata intarziata.

(f) Dupa raportul de spatiu:- plata directa (fata la fata);- plata la distanta.

(g) Dupa valoarea platii:- plati de valori mari;- plati de valori mici.

Evolutia in domeniul instrumentelor de plata se manifesta in trecerea de la suportulhartie la suportul magnetic si electronic, precum si inmagazinarea unui volum cat mai mare deinformatii care sa poata fi prelucrate informatic, astfel ca plata sa se faca aproape in timp real,similara cu plata numerarului .

1.3 OPERATIUNI BANCARE DE PLATI

Operatiunile bancare sunt determinate de activitatile care se desfasoara in cadrulbancii privind relatiile cu clientii. Cele mai multe operatiuni genereaza relatii patrimonialecare determina modificari de su me in conturile clientilor si sunt cunoscute sub denumirea deoperatiuni bilantiere (active si pasive), iar celelalte reflecta numai obligatii ale clientelei saubancii, potential patrimoniale, care nu se inregistreaza in conturile bilantiere si se numescoperatiuni extrabilantiere (de comision, de mandat, garantii, obligatii anticipate, crediteneperformante expirate, sume in litigiu aflate la instantele de judecata etc).

Operatiunile pasive sunt cele de constituire a resurselor si se refera la: (a) opera tiunide trezorerie si interbancare; (b) operatiuni cu clientela; (c) operatiuni cu titluri de valori; si(d) operatiuni de capital si provizioane. Ponderea cea mai mare, 60% -80% din pasivulbilantier, o detin operatiunile cu clientela (depozitele).

Page 9: ASE-Instrumente de Plata

9

Depozitele bancare reprezinta principala sursa de finantare pentru o banca si volumulacestora ar trebui sa fie cel putin egal cu volumul plasamentelor in credite si titluri de valori.Depozitele bancare sunt de doua feluri: la vedere si la termen.

Depozitele la vedere sunt constituite din disponibilitatile clientilor aflate in conturilecurente din care se pot face plati in orice moment. Datorita volatilitatii lor, aceste depozite nusunt remunerate sau primesc o dobanda destul de redusa. Din punct de vedere al bancii,depozitele la vedere sunt foarte profitabile si politicile bancare pun accent pe atragereaclientilor, in special clienti mari care mentin sume importante in conturi, precum si pediversificarea serviciilor pentru populatie care presupune mentiner ea unor sume in conturilecurente.

Depozitele la termen sunt sumele atrase la diverse perioade de la 7 zile la 12 luni sichiar mai mari. In practica bancara cele mai frecvente depozite sunt la 3 si 6 luni si mai putinla 9 si 12 luni si foarte rar peste a cest termen. La depozitele la termen de pana la 12 luni seaplica, de regula, dobanda fluctuanta, dar se poate folosi si dobanda fixa, iar la cele peste unan se foloseste mai mult dobanda fixa. Retragerea depozitului inainte de termen duce lapierderea dobanzii pentru depozite la termen si primirea dobanzii pentru depozite la vedere, inacest fel bancile recuperandu-si costurile pentru resursele care trebuie atrase imediat de pepiata. Depozitele le termen cu formele lor derivate reprezinta cea mai importa nta sursa atrasade banci datorita stabilitatii pe perioade determinate, aspect esential pentru trezoreria bancii.

Imprumuturi. Bancile comerciale apeleaza pentru imprumuturi la banca centralapentru refinantare si la alte banci pentru completarea resurse lor, in special a celor valutare sipentru asigurarea unor resurse pe termene mai lungi. Imprumuturile de refinantare se fac,de regula, sub forma creditelor lombard in situatiile acute de lichiditate, pe baza unor garantiiferme ca titlurile de valori si pe perioade scurte. In general, imprumuturile de refinantare au opondere foarte redusa. Imprumuturile de la alte banci se regasesc sub forma imprumuturilorin valuta pe obiect (proiecte) sau a liniilor de credite si se acorda pentru finantareaimporturilor. Liniile de credit se deschid pe perioade de pana la un an, dar cu posibilitatea dereinnoire, astfel ca devin finantari pe termen mijlociu.

Titluri de valori. Operatiunile cu titluri de valori reprezinta emisiuni de obligatiuni pepiata interna si internationala in scopul de a atrage resurse, in special in valuta. Totodata, prinaceste emisiuni bancile isi verifica atractivitatea pe piata, in mod deosebit pe celeinternationale si isi mentin prezenta pe aceste piete pentru noi emisiuni in nume propriu s au alclientilor.

Capitalul propiu este format din capitalul social si rezerve. Capitalul social reprezintapartea investita de actionari sub forma de actiuni, iar rezervele (generala si de risc de credite)se constituie pe parcurs, din profit, pentru asi gurarea lichiditatii si solvabilitatii. Bancacentrala stabileste, din timp in timp, capitalul minim pentru societatile bancare care esteobligatoriu de constituit. Pentru a se preveni extinderea activitatii fara o capitalizare adecvata,banca centrala stabileste grade minime de capitalizare ca raport intre capitalul propiu siactivele ponderate cu gradul de risc.

Operatiunile active sunt cele de folosire a resurselor si se refera la: operatiuni detrezorerie (operatiuni cu numerar, depozite la banca centr ala si la alte banci, conturi decorespondent, credite acordate bancilor), operatiuni cu clientela (credite curente de toatetipurile, credite restante, creante atasate), operatiuni cu titluri si valori imobilizate (activecorporale). Operatiunile cu clien tela si cele cu titluri detin ponderea principala in totalulactivului bilantier.

Operatiunile cu numerar reprezinta incasarile si platile in numerar, in lei si valuta,efectuate la cererea clientilor. Circuitul numerarului se desfasoara prin banci care d ispun depersonal specializat si spatii adecvate – casierii, tezaure, echipamente de numarat, sortat siverificat moneda. Excedentul sau deficitul de numerar in moneda locala se reglementeaza prin

Page 10: ASE-Instrumente de Plata

10

banca centrala (in unele tari prin companii specializate), iar in valuta prin bancile dinstrainatate, in special din Elvetia.

Creditele neguvernamentale (bancare) reprezinta portofoliul cel mai important deactive pentru o banca comerciala si in acelasi timp forma principala de folosire a resurselor.Volumul creditelor acordate de banci in cursul unui an este mult mai mare decat soldulacestora la finele anului care apare in bilant. Viteza de rotatie este de 2 -3 ori, ceea ce face caperioada medie de creditare sa fie de 4 -6 luni. In structura, creditele de trezorerie sunt celemai solicitate si reprezinta peste 50% din creditele neguvernamentale. Acestea se acordapentru activitatea curenta de exploatare sub forma creditelor globale de exploatare, liniilor decredite si creditelor pe obiect. Creditele pentru echipamente detin cca. 25% din crediteleneguvernamentale si se acorda pentru retehnologizare si modernizare, importuri de masini siutilaje, realizarea de noi capacitati de productie. Din punct de vedere al beneficiarilor, peste90% din credite se acorda unita tilor corporatiste, populatia detinand pana la 10%. Daca avemin vedere ca populatia detine ponderea principala la crearea resurselor de creditare apare unfenomem de subcreditare a acesteia. Activitatea de retail inca insuficient dezvoltata, precum sifaza incipienta in care se afla creditul ipotecar fac ca volumul creditelor pentru populatie sa sementina la un nivel redus. Activitatea de creditare aduce venituri importante bancilor prindobinzi, comisioane si alte speze bancare obtinute din derularea cre ditelor, comisioane dinserviciile bancare de cont curent, operatiuni cu numerar, carduri, plati electronice etc.

Creditele guvernamentale (titluri de valori) se acorda de banci in baza bonurilor detezaur sau a obligatiunilor emise de entitatile guvernam entale care sunt purtatoare de dobanda.Acestea sunt pe termen scurt sau mediu si se pot valorifica pe piata secundara pentruobtinerea de lichiditati.

Portofoliul de titluri al bancilor se poate constitui prin scontarea cambiilor, primireatitlurilor in garantie pentru creditele acordate, achizitionarea titlurilor de pe piata de capital.Titlurile, cu exceptia celor guvernamentale, detin o pondere destul de scazuta in activulbancilor comerciale.

1.4 CONTURILE BANCARE

Contul bancar este un mecanism de constituire a resurselor si de stingere aobligatiilor clientilor in procesul economic, a reflectarii circuitelor in sistemele de plati sicompensari, a relatiilor cu diverse entitati pe plan national si international. Principala utilizarea conturilor este aceea de inregistrare, la un anumit moment, prin inscrierea unei sume intr -oparte a contului si la un alt moment in cealalta parte a contului. Aceste operatiuni asiguracirculatia informatiei cu un anumit scop, acela de a reflecta decizia titularului de cont.Drepturile si obligatiile pecuniare sunt evidentiate in documente cu valoare legala (legalrecunoscute) in scopul de a fundamenta operatiunile din conturi. Cele doua parti ale conturilorbancare reflecta drepturi (creante) si obligatii (datorii) a le titularului de cont si sunt denumitein contabilitate debit si credit. Daca titularii de cont sunt diferiti avem de a face cu untransfer de proprietare asupra sumei banesti (plata), iar informatia este denumita informatie-bani. Transferul de proprietate presupune irevocabilitatea platii care asigura finalitateadecontarii si stingerea de obligatii. In orice moment, sumele cumulate (totalul) din debitul sicreditul contului se pot compensa si rezulta un sold care reflecta pozitia patrimoniala, adicavolumul de creante sau obligatii ale titularului. Contul este organizat de un custode altitularului, de regula o banca si de aceea se numeste cont bancar.

Contul bancar are unele caracteristici specifice reflectate in contabilitatea bancara,dintre care cele mai importante sunt:

Page 11: ASE-Instrumente de Plata

11

(a) marea majoritate a informatiei -bani reflecta schimburile de proprietate a activelorfinanciare;

(b) trecerea din proprietatea bancii in proprietatea clientului a unui credit acordat debanca si inregistrat in cont;

(c) trecerea din proprietatea clientului in cea a bancii, prin inregistrare in cont, a ratelordin credit rambursate, precum si a dobanzilor si comisioanelor cuvenite bancii;

(d) efectuarea si de alte operatiuni decat depozitele si creditele, cum ar fi constituireade garantii, operatiuni in valuta, operatiuni cu titluri de valori etc.

Deci, contul bancar reflecta tipul comertului cu bani efectuat de banca, din care rezultadrepturile si obligatiile bancii fata de client.

Conturile care se pot deschide clientilor se pot grupa in trei mari categorii: conturicurente, conturi de depozite si conturi de imprumut.

Conturile curente se deschid clientilor pentru inregistrarea operatiunilor curente deincasari si plati in numerar, transferul fondurilor intre bancile clienti lor care reprezintaincasari si plati, precum si alte operatiuni generate de acordarea si derularea creditelor,constituirea si retragerea depozitelor, diverse servicii prestate pentru populatie si agentiieconomici. Contul curent este cel mai utilizat con t bancar, intrucat prin el se desfasoara intregfluxul bancar al clientului si permite o informare operativa asupra lichiditatii imediate aacestuia.

Contul curent incepe sa functioneze prin creditare , operatiunea reprezentanddepunerea unei sume in numerar la casieria bancii de catre titular, transferul unui fond de laalta banca, transferul din alt cont al titularului (retragere de depozit, creditare), bonificare dedobanda etc. Contul curent functioneaza pe baza a doua principii:

(a) asigurarea permanenta a disponibilitatilor , adica a soldului creditor(b) capacitatea juridica a titularului de a dispune de plati in proportia in care

activele din cont sunt libere de gaj sau alte obligatii dispuse de autoritatea publica. Desi contulcurent incepe sa functioneze prin creditare, ca un cont de pasiv, la sfarsitul zilei poate aveasold debitor, ca un cont de activ, ca urmare a creditelor folosite. In cursul zilei poate avea soldcreditor sau debitor, contul functionand ca o “suveica” care asigura mai intai folo sireafondurilor proprii si apoi a celor imprumutate. Asemene conturi care pot avea solduricreditoare sau debitoare se numesc bifunctionale. Disponibilitatile din contul curent suntfoarte volatile si nu pot fi folosite de banca drept resurse de creditare , din care cauza lasoldurile creditoare nu se bonifica dobanda sau daca se acorda aceasta este foarte mica. Pentruoperatiunile efectuate in contul clientului banca percepe comisioane potrivit tarifelor anuntate.Comisioanele se pot calcula asupra rulajul ui creditor al contului curent sau operatiune cuoperatiune, conform practicii bancii.

Deschiderea conturilor curente. Pentru a functiona, conturile curente trebuie maiintai deschise, moment in care se stabilesc primele relatii de lucru cu clientii. La d eschidereaconturilor curente in lei nu sunt restrictii, bancile fiind suverane sa -si stabileasca propriilereguli de functionare. Anumite restrictii apar la deschiderea conturilor in valuta impuse deRegulamentul valutar al BNR cu privire la justificarea provenientei sumelor incasate, precumsi a platilor efectuate. O astfel de restrictie este prevederea ca pe teritoriul Romaniei platile sefac numai in moneda locala, ceea ce inseamna ca detinatorii de valuta trebuie sa o schimbe inlei pentru plata bunuri lor si serviciilor sau restrictia privind sumele in valuta care pot fi scoasedin tara sub forma de numerar de catre persoanele fizice. Conturile personale (persoane fizice)se deschid pe numele unui singur titular si deci va exista un singur specimen de semnatura.Titularul poate mandata una sau doua persoane sa aiba drept de semnatura in locul sau pentrutoate operatiunile de cont sau numai pentru unele din acestea.

Conturile de depozit. Investitiile financiare ale clientilor facute la banci cu scop defructificare a capitalului sunt cunoscute sub numele de depozite bancare la termen si se

Page 12: ASE-Instrumente de Plata

12

inregistreaza in conturi de depozite. Contul de depozit este un cont de pasiv care se crediteazacu sumele constituite ca depozite si se debiteaza cu cele iesite din co nt la lichidareadepozitului. Depozitele pot fi in lei si valuta si se constituie in baza unei conventii scrise intrebanca si client in care se prevad suma, perioada si dobanda, inclusiv modalitatea de plata aacesteia. La scadenta depozitul si dobanda se transfera in contul curent, daca nu exista oclauza de reinoire automata. Dobanda poate fi transferata si lunar in contul curent, in functiede obtiunea clientului, dar aceasta este ceva mai mica decat dobanda transferata la scadenta.

Conturile de imprumut reflecta obligatiile clientilor fata de banca si se debiteaza cuvaloarea creditelor trase, creditandu -se cu sumele rambursate. Toate conturile de imprumutfunctioneaza prin intermediul contului curent, respectiv cu sumele trase din credit sealimenteaza contul curent din care se fac apoi platile si invers din sumele disponibile in contulcurent se ramburseaza creditele din contul de credite si se platesc dobanzile si comisioaneledatorate bancii. Conturile de imprumut corespund tipurilor de credite folo site de banca.Dobanda este de regula fluctuanta si depinde de nivelul pietei, calitatea clientului di perioadade creditare.

Inchiderea conturilor se face din dispoztia clientilor, din actul de vointa la bancii saudin motive independente de vointa parti lor. Daca inchiderea contului vine din initiativaclientului, banca solicita acestuia restituirea carnetului de cecuri, stabileste cecurile incirculatie si fondurile disponibile pentru asigurarea platii, iar soldul ramas il restituieclientului in numerar sau prin transfer la alta banca. Motivele mentionate de client trebuieanalizate cu atentie daca se refera la calitatea produselor si serviciilor bancii pentru luareamasurilor care se impun. Inchiderea contului din actul de vointa al bancii poate avea loc inurmatoarele situatii: contul a devenit inactiv o perioada mai lunga de timp (peste 6 luni) iarin cazul in care banca nu poate intra in legatura cu clientul pentru a restitui soldul, suma setrece intr-un cont intern de conturi inactive si ramane la d ispozitia clientului; folosireadefectuoasa a contului de catre client (emiterea de cecuri fara acoperire, folosireanecorespunzatoare a instructiunilor de plata, incalcarea regulilor de etica bancara etc) situatiein care banca incunostinteaza clientul de decizia luata si sisteaza orice operatiune noua dandcurs numai celor in derulare; motive independente de vointa partilor cum ar fi falimentulunei firme, inchiderea contului se face pe baza instiintarii primite de la instanta de judecata,iar soldul creditor ramas dupa stingerea obligatiilor ramane la dispozitia instantei;iresponsabilitate psihica pe baza declaratiei autoritatilor madicale contul se “ingheata” si seadreseaza o cerere catre judecatorie pentru desemnarea unei persoane care sa dispuna de c ont;deces, se anuleaza mandatul imputernicitului iar contul se inchide, orice plata aflata in circuitse respinge prin formula “tragatorul decedat”, iar sumele din cont vor fi eliberate ulteriormostenitorilor legali. Inchiderea contului are ca unic efect inceputul perioadei de inchidere incare se conditioneaza operatiile premergatoare inchiderii. La finele perioadei de inchidere sedetremina soldul definitiv care, de regula, este pus la dispozitia beneficiarului.

Concepte cheie:

intermedierea tranzactiilor garantarea schimburilor

transferuri interbancare transferuri intrabancare

Page 13: ASE-Instrumente de Plata

13

Teste grila

1. Instrumentele de plata se clasifica din punct de vedere al obligatiilor juridice create in:a. instrumente de creditb. instrumente de plata la distantac. instrumente de plata la termend. instrumente de debit

2. Dupa suportul instrumentului, instrumentele de plata pot fi:a. instrumente pe suport hartieb. instrumente pe suport magneticc. instrumente virtualed. instrumente pe suport electronic

3. Inchiderea conturilor clientilor se face in urmatoarele situatii:a. din dispoztia clientilorb. din actul de vointa la banciic. din motive independente de vointa partilord. toate raspunsurile sunt corecte

Page 14: ASE-Instrumente de Plata

14

Capitolul 2PLATILE CU NUMERAR.

Obiective: numerarul ca instrument de plata

confectionarea bancnotelor

Numerarul este cea mai veche forma de circulatie a banilor, la inceput sub formabanilor metalici iar mai tarziu a banilor de hartie. Aparitia banilor de cont a redus treptatimportanta numerarului, iar astazi asistam la intrarea in circu itele de plati a banilor electronicicare au accentuat aceasta tendinta. Cu toata aceasta evolutie a semnelor monetare, numerarulcontinua sa joace un rol important in circulatia monetara.

2.1 NUMERARUL CA INSTRUMENT DE PLATA

Functia banilor de instrument de plata se realizeaza prin intermediul monedei. Aceastase prezinta sub doua forme, moneda efectiva (numerar) si moneda scripturala (de cont) .Indiferent de forma monedei, unitatea monetara este denumita moneda de baza, iarsubmultiplii acesteia moneda divizionara si multiplii moneda multipla. Totalitatea monedeiaflata in circulatie constituie masa monetara. In functie de gradul de lichiditate, masamonetara se poate diviza in mai multe componente numite lichiditati primare, secundare,tertiare etc. Cel mai frecvent se foloseste structurarea pe doua mari componente: M1 =numerar + depozite la vedere si poarta denumirea de masa monetara propriu-zisa si M2 =M1 + depozite bancare la termen si alte tipuri de depozite pe termen lung si poarta numele decvasi moneda. Dupa cum se poate deduce, masa monetara se afla aproape in intregime inmainile bancilor, respectiv ale bancii centrale in ce priveste circulatia bancnotelor si alebancilor comerciale pentru circulatia banilor de cont.

In circulatie, numerarul se afla sub forma monedei metalice si a bancnotei, detinutede agentii economici, diverse entitati si populatia. In Romania moneda de baza este leul,divizionara banul – 1, 5, 10, 50 bani - iar cea multipla 1, 5, 10, 50, 100 si 500 lei.

Monedele metalice sunt piese din diverse metale care se prezinta sub forma circularade disc plat si servesc ca mijloc de plata, de circulatie si uneori de tezaurizare. Pe fata (avers)si pe spate (revers), moneda are cate un desen in relief (efigie) si inscriptii (legend e), iar pemuchie zimti sau inscriptii. In perioada timpurie a banilor, monedele erau confectionate dinmetale pretioase – aur, argint – si valoarea nominala era egala cu valoarea proprie, nefiindnecesara garantia unei autoritati. Moneda timpurie circula in virtutea unui “efect de cantarire”in sensul ca putea fi topita si vanduta ca metal pretios la aceeasi valoare. Treptat, are locsubparizarea valorii monedelor, adica inlocuirea metalului pretios cu un alt metal de valoareinferioara pe care se imprima insa valoarea nominala si semnul entitatii centrale care asiguragarantia monedei. In prezent, monedele se fac din aliaje de metale, fara valoare intrinseca inmetal pretios, avand inscrise valoarea si semnul bancii centrale.

Bancnotele sunt bani de credit emisi de banca centrala si garantati de aceasta. Lainceput bancnotele erau sub forma politelor eliberate de banci pentru depozitele de monezisau lingouri de aur si care se restituiau bancii la inapoierea depozitului. Cu timpul, efectelecomerciale au iesit din circulatia comerciala si au intrat in circulatia generala ca semne decredit, functionand ca mijloc de plata. Acestea aveau asigurata convertibitatea in aur sau

Page 15: ASE-Instrumente de Plata

15

argint pe baza stocurilor detinute de banca centrala. Cerintele de bani tot mai multi au dus lapierderea convertibilitatii, iar bancnota a devenit o moneda de hartie (fiduciara) care circulape baza increderii in banca centrala.

Numerarul reprezinta forma cea mai lichida dintre toate instrumentele de plata sidatorita acestei caracteristic i s-a mentinut in toate etapele evolutiei societatii de la aparitiabanilor pana in prezent. Potrivit statisticilor Bancii Centrale Europene, in tarile UniuniiEuropene numerarul detinea in anul 2001 intre 5,7% si 38,8% din masa monetara M1 si intre2,0% si 9,7% din PIB. In Romania, in acelasi an, numerarul detinea 55,4% din M1 si 3,1%din PIB.

Preferinta pentru numerar se manifesta in principal la populatie si este determinata deanumiti factori: are putere liberatorie imediata cu care se poate stinge ori ce obligatie de plata;detine calitatea lichiditatii in cel mai inalt grad fata de orice alte active; nu necesita costuri denegociere si tranzactii ca alte active financiare; este un mijloc de plata general, acceptabil detoti membrii comunitatii de plati ; aria de folosire este nelimitata geografic in ce privesteprocurarea bunurilor si plata serviciilor de mica valoare. Preferinta pentru numerar este data side conditiile specifice dintr -o tara sau alta. De exemplu, tari ca Grecia, Spania, Austria, Italiacare au o industrie a turismului puternic dezvoltata au si un grad mai mare de tranzactii innumerar pentru a satisface cerintele destul de diversificate ale turistilor. De asemenea, tarileorientale cu bazare, piete alimentare in aer liber, comert strada l au o circulatie a numeraruluidestul de intensa. La aceasta se adauga si traditia, cultura bancara, care influenteazasubstantial comportamentul uman si prin acesta circuitul banesc. In ce priveste agentiieconomici, preferinta pentru numerar se manifest a in deosebi la unitatile mici care seaprovizioneaza cu cantitati reduse de marfuri si de multe ori ocazional iar veniturile suntmodeste. La agentii mai mari, preferinta este pentru o lichiditate confortabila de alt gen caresa le permita sa faca fata unor situatii neprevazute si mai putin catre numerar.

Folosirea numerarului are insa si unele dezavantaje, astfel: banii pastrati sub forma denumerar nu aduc venituri, deci randamentul este zero; tranzactiile in numerar si pastrareaacestuia implica costuri mai mari de transport si depozitare si riscuri apreciabile de securitate.Alegerea formei de lichiditate devine o optiune individuala, cei mai multi indreptand -se catredepozitele bancare pe termen scurt si catre piata secundara de valorificare a activel or. Peaceste piete trebuie sa avem in vedere si costurile specifice (comisioane, taxe, impozite) si oeventuala pierdere de valoare intre pretul de cumparare si cel de vanzare la o valorificareurgenta.

2.2 CONFECTIONAREA BANCNOTELOR

Emisuunea de moneda este reglementata prin lege, fiind un atribut al bancii centrale.Aceasta stabileste volumul masei monetare necesare in economie pe baza unor studii despecialitate, precum si emisiunea sau retragerea monedei din circulatie. Cererea de moneda semanifesta in special prin bancile comerciale sub forma creditului si a numerarului. In cepriveste numerarul, bancile nu mai reusesc sa onoreze cererile clientelei, in special aleagentilor economici pentru plata salariilor si ale populatiei pentru cheltuielile curente si plataserviciilor. Datorita inflatiei, aceste cerinte sunt in crestere si bancile comerciale apeleaza labanca centrala pentru alimentarea cu numerar. In functie de stocurile de moneda existente intezaurul bancii centrale (inclusiv a unitatilor teritoriale) si de cerintele pietei se recurge latiparirea de moneda. Tiparirea de moneda implica cel putin doua elemente: structura pecupiuri si tehnologia de lucru.

Structura pe cupiuri (multipii monedei de baza) se stabileste in functie de cerintelepietei si de puterea de cumparare a monedei si difera de la tara la tara. In tarile cu o putere de

Page 16: ASE-Instrumente de Plata

16

cumparare mai mare a monedei de baza, cele mai multe cupiuri sunt de valori mai mici,intrucat numerarul se foloseste pentru tranzactii de valori mici, in s chimb, in tarile cu o puterede cumparare mai mica predomina cupiurile de valori mai mari pentru ca este nevoie de ocantitate mai mare de moneda pentru acelasi tip de servicii.

Tehnolologia de confectionare a bancnotelor are un rol deosebit de important pentrumentinerea starii fizice o perioada cat mai indelungata si pentru a nu da posibilitateafalsificarii acestora. Tehnologia include cateva elemente specifice: hartia sa fie de o calitatedeosebita si de o anumita grosime; desenul sa cuprinda anumite d etalii greu de observat;hartia sau desenul sa aiba anumite detalii in relief depistabile la palpat de catre specialisti;culorile sa reflecte lumina intr -un anumit fel; cerneala sa fie de o anumita sensibilitate.Tehnologiile moderne folosesc si alte elem ente care fac si mai dificila falsificarea, ca:filigranul, desen care se imprima in corpul hartiei, sa se poata observa prin transparenta; firulde securitate, simplu sau codat, introdus in masa bancnotei; cerneala care realizeaza “efectulde bascula”, adica perceptia diferita a culorii in functie de unghiul din care se priveste. Toateaceste elemente complica procesul tehnologic si il fac mai costisitor, dar reduc substantialriscul de falsificare.

Emisiunea de bancnote este o activitate necesara dar si costisitoare. Costurile deconfectionare si de inlocuire se acopera de banca centrala prin plasarea monedei din emisiunesub forma creditului purtator de dobanda si prin taxele pe care le percepe de la bancilecomerciale pentru serviciile de primire si eli berare a numerarului din tezaur.

Teste grila

1. Moneda se prezinta in urmatoarele forme:e. moneda efectivaf. moneda scripturalag. cvasi moneda

2. Folosirea numerarului prezinta urmatoarele dezavantaje:a. pastrarea numerarului nu aduce veniturib. riscuri de securitatec. modalitate de plata

Page 17: ASE-Instrumente de Plata

17

Capitolul 3TRANSFERUL DE CREDIT

Obiective: procedee de decontari

transferul de credit

ordinul de plata

acreditivul bancar

Dezvoltarea economica si aparitia bancilor a condus la extinderea masei monetare si laintroducerea unui nou sistem de plati cunoscut sub denumirea de plati fara numerar care areprezentat un salt calitativ foarte mare in finalizarea financiara a tranzactiilor dintreparticipanti. In sistemul bancar, platile fara numerar interbancare sau intrabancare se mainumesc si decontari fara numerar, datorita faptului ca implica incarcarea si descarcarea degestiune a unitatilor bancare prin care se realizeaza transferul de fonduri. Acest sistem sebazeaza pe diverse procedee si instrumente de plata, unele generate de debitor iar altele decreditor.

3.1 PROCEDEE DE DECONTARI

Procedeele de decontari reprezinta un ansamblu de tehnici specifice, determinate departicularitatile unor tranzactii, menite sa asigure realizarea transferului de fonduri si stingereaobligatiilor in conditiile stabilite de parteneri. In literatura de specialitate, procedeele dedecontari se mai intalnesc si sub denumirea de forme de decontare insa cu acelasi continut. Insistemul bancar se folosesc urmatoarele procedee de decontari: viramentul, cecul,acreditivul, incassoul, procesul cambial si compensarea interbancara. In timp ceviramentul, cecul si compensarea interbancara sunt specifice decontarilor interne, acreditivul,incassoul si procesul cambial se practica mai mult in platile externe. Fiecare procedeufoloseste unul sau mai multe instrumente de plata, astfel: viramentul - ordinul de plata;acreditivul - ordinul de plata; incassoul - dispozitia de incasare; cecul - cecul pentrunumerar, cecul virament, cecul barat, cecul circular, cecul de de calatorie, giro-cecul;procesul cambial - cambia si biletul la ordin; compensarea interbancara - ordinul deplata, cecul barat, cecul virament, cambia si biletul la ordin. Procedeul de decontare,inclusiv instrumentul de plata, constituie una din pr evederile obligatorii din contracteleeconomice dintre parteneri prin care se asigura transferul de fonduri.

Procedeul cel mai cunocut este viramentul bancar care are ca scop stingereaobligatiilor dintre bancile implicate in transferul de fonduri si fina lizarea decontarii dintrepartenerii tranzactiei prin inscrierea miscarilor in conturile acestora deschise la banci.Viramentul bancar este de doua feluri: viramentul de credit (transferul de credit) siviramentul de debit (transferul de debit) . In cadrul acestui procedeu, transferul bancar decredit este cel mai larg raspandit, datorita simplitatii si operativitatii, caracteristici apreciate declientii bancari, atat persoane fizice cat si juridice. De exemplu, in anul 2002, transferul decredit detinea in totalul decontarilor fara numerar 87% in Romania si 99,7% in Elvetia.

Page 18: ASE-Instrumente de Plata

18

3.2 TRANSFERUL DE CREDIT

Transferul de credit (engl. credit transfer) reprezinta un procedeu de transfer albanilor dintr-un cont in altul, prin intermediul bancilor si al unor inst rumente specifice, dindispozitia debitorului-cumparator in favoarea creditorului -vanzator. Pentru realizareatransferului de credit, debitorul trebuie sa dispuna de depozite bancare la vedere sau latermen. Banca nu onoreaza nici o dispozitie de plata a d ebitorului in contul unor depoziteviitoare, decat numai daca exista un credit aprobat in acest sens (credit de trezorerie).

Transferul de credit incepe prin emiterea de catre platitor a unui ordin de plata datbancii sale si se finalizeaza prin acceptare a ordinului de plata de banca destinatara siinregistrarea sumei in cont.

Din punct de vedere teoretic, transferul de credit are cel putin doua semnificatii:infaptuieaste circulatia monetara scripturala prin trecerea sumelor de la unii agenti la altii,ca efect a unor raporturi juridice intre parteneri in scopul finalizarii unor tranzactii; transferacreantele fata de banci in sensul ca la banca obligatarului (debitorului) creanta inceteaza iarla banca beneficiarului (creditorului) se creaza o noua crean ta, de valoare egala, ca urmare atransferului de depozit. Aceste semnificatii demonstreaza ca tranferul de credit presupune oplata intermediata de agentii de decontare (de regula bancile) si ca la baza acesteia statransferul de creanta asupra bancilor participante pana la finalizarea platii.

In urma unei tranzactii economice se creaza o obligatie de plata a cumparatorului -debitor. Acesta emite un ordin de plata, in calitate de platitor (emitent), adresatasucursalei/agentiei bancii sale, banca emitenta (intermediarul platitoriului). Bancaemitentului accepta instructiunea primita si prin aceasta se incarca cu gestiunea platii, adicaisi asuma raspunderea fata de emitent pentru efectuarea platii. Sucursala/agentia bancara aemitentului executa instructiunea si transfera fondurile (depozitul) din contul emitentului catrebanca beneficiarului, banca colectoare (intermediarul beneficiarului) si se descarca degestiune. Transferul are loc mai intai catre centrala bancii emitente si apoi prin banca centrala,catre centrala bancii colectoare si de aici la sucursala/agentia bancii colectoare (destinatare) siaceasta se incarca cu gestiunea transferului. In final, sucursala/agentia bancii colectoaretransfera fondurile in contul beneficiarului si se descarca de ges tiunea transferului de fonduri.Acest procedeu reprezinta esenta viramentului ca un transfer de credit asupra bancii intre ceidoi parteneri.

Avantajul principal al transferului de credit il constituie faptul ca este destul deoperativ in sensul ca nu necesita formalitati numeroase. Dezavantajul, consta in lasarea platiiexclusiv la latitudinea platitorului care poate intarzia, din diferite motive, onorarea la timp aobligatiilor. La aceasta, se adauga si intarzierile in decontare care pot surveni in siste mulbancar, avand in vedere ca fondurile aflate in transfer reprezinta o sursa atrasa ieftina (practicnu se remunereaza) care nu este de neglijat.

3.3 ORDINUL DE PLATA

Ordinul de plata (engl. payment order) este o dispozitie neconditionata, data deemitentul acesteia unei banci receptoare de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumitasuma de bani. Ordinul de plata (OP) este instrumentul efectiv care circula intre emitent sibeneficiar, prin intermediul sistemului bancar, fiind purtatorul transferu lui de fonduri intre ceidoi parteneri. Ordinul de plata presupune ca emitentul sa aiba disponibilitati in cont la bancasa in suma cel putin egala cu transferul si comisionul aferent sau daca nu are cont sa depuna labanca suma necesara.

Page 19: ASE-Instrumente de Plata

19

3.3.1 Caracteristicile ordinului de plataIn legislatia romaneasca, ordinul de plata pe suport hartie este reglementat prin

Regulamentul BNR nr.8/1994. Ordinul de plata se editeaza de banca centrala sau bancilecomerciale potrivit unor standarde stabilite de banca centra la (dimensiunile blanchetei,calitatea hartiei, inscrisurile obligatorii, organizarea textului numai pe orizontala etc). Pe fataformularului, informatiile sunt grupate in mai multe zone care cuprind un anumit numar decampuri (spatii pentru informatii), i ar pe verso sunt rezervate spatii pentru bancileintermediare privind confirmarea acceptarii. Pe un ordin de plata este obligatorie inscriereaurmatoarelor mentiuni: denumirea instrumentului “ordin de plata”; data emiterii; ordinulneconditionat de a plati (“platiti”); moneda si suma de bani; numele platitorului si codulIBAN; numele beneficiarului si codul IBAN; banca emitenta si codul BIC; banca colectoare sicodul BIC; semnatura olografa a emitentului sau a persoanei imputernicite; referinte privindcontinutul economic al paltii. Deosebit de acestea, pe ordin pot fi inscrise si elementefacultative, precum data finalizarii platii, alta decat cea normala, ordinul expres ca plata sa sefaca printr-un anumit sistem de plati sau o anumita banca intermediara, codul unic deinregistrare sau codul numeric personal al emitentului. Nu pot fi inscrise insa elemente care sarestrictioneze plata, iar existenta acestora determina nulitatea ordinului .

Ordinele de plata se emit pe suport hartie sau electronic avand stru cturi diferite,respectiv cele pe suport hartie au un format standard tiparit (formular), in timp ce modeleleelectronice se prezinta sub forma unor mesaje codificate.

Dispozitia de plata a emitentului trebuie sa fie neconditionata de anumite restrictii(ex. prezentarea la banca a unor documente) si nici nu poate prevede ca plata sa se faca lacererea beneficiarului. O particularitate importanta o constituie faptul ca ordinul de plata esterevocabil de catre emitent pana in momentul acceptarii lui de catre banca colectoare(destinatara). Aceasta caracteristica reprezinta o facilitate pentru emitent dar ridica suspiciunipentru beneficiar cu privire la capacitatea de plata a partenerului. In practica bancara,instrumentele de plata revocabile sunt considerat e de rang inferior.

3.3.2 Circuitul ordinului de plataCircuitul operational incepe cu emiterea de catre platitor a ordinului de plata si se

incheie cu transferul sumei in contul beneficiarului de catre banca sa. In circuitul ordinului deplata de la platitor la beneficiar se pot interpune mai multe banci care efectueaza succesivurmatoarele operatiuni:

(a) receptia - operatiunea prin care o banca recunoaste primirea ordinului de plata sivaliditatea acestuia (integritate fizica, informatii obligatorii de identificare si transfer defonduri, nu contine stersaturi, modificari, conditionari);

(b) autentificarea - procedura de recunoastere a persoanei pe care emitentul ordinuluide plata o autoriza sa semneze autentic, prin confruntarea semnaturii inscrise pe document cucele din fisa specimenului de semnatura, precum si prin diverse procedee convenite cu bancapentru prevenirea platilor neautorizate;

(c) acceptarea (autorizarea) - procedura prin care o banca recunoaste ca valabil unordin de plata receptionat, obligandu-se sa execute serviciul de a transfera fondurile latermenele si in conditiile dispuse de emitent;

(d) refuzul - procedura utilizata in cazul in care banca receptoare considera ca nu esteposibil sa execute ordinul de plata dat de catre em itent;

(e) executarea –procedura de emitere de catre banca receptoare a unui ordin de platapentru a pune in aplicare un ordin de plata acceptat anterior; executarea presupune debitareacontului emitentului si dupa caz: (i) creditarea contului beneficiaru lui daca ambii parteneri auconturi la aceiasi unitate bancara; (ii) transmiterea ordinului de plata intr -un sistem de plati;(iii) transmiterea ordinului de plata catre banca corespondenta.

Page 20: ASE-Instrumente de Plata

20

In activitatea bancara de plati foarte important este sa se cuno asca momentulfinalizarii decontarii care inseamna si stingerea obligatiei debitorului. Acest moment esteconsiderat atunci cand transferul de fonduri a fost inregistrat in contul beneficiarului.

Ordinul de plata circula de la banca emitenta la banca cole ctoare in mod direct (viacompensare) sau prin intermediul altor banci corespondente, dar nu mai mult de doua bancidiferite. Cel mai imporatant moment in cadrul unei banci este acceptarea (autorizarea), princare toate bancile din lantul de circulatie se incarca de gestiune, inclusiv banca colectoare.Acest angajament se inscrie in ordinul de plata de fiecare banca participanta prin mentiunea“acceptat” si sub semnatura persoanei autorizate si aplicarea stampilei bancii respective. Inpractica bancara, in special in cea internationala, se foloseste procedeul de confirmare areceptiei sau acceptarii pentru a intari responsabilitatea bancii receptoare. In situatia in care nuse accepta ordinul de plata are loc refuzul care poate fi determinat de anumite cauze :completarea eronata a formularului, neconcordante intre suma in cifre si in litere, duplicatgresit, nerespectarea unor prevederi din acordul de plati incheiat de banca emitenta cu ceareceptoare etc. Refuzul trebuie transmis bancii emitente inaintea dat ei normale de executie.

Toate operatiunile descrie mai sus constituie un transfer de credit la realizarea caruiaiau parte mai multe entitati numite participanti, astfel:

- emitentul (platitorul) – institutia/persoana nonbancara care emite un ordin de pl atape cont propriu si are un cont deschis la banca initiatoare;

- beneficiarul – persoana desemnata prin ordin de plata de catre platitor sa primeascao suma de bani si poate fi un client al bancii colectoare sau banca colectoare;

- banca initiatoare – prima unitate bancara careia i se adreseaza ordinul de plata alemitentului si la care acesta are deschis contul;

- banca emitenta – orice banca, cu exceptia bancii colectoare, care emite un ordin deplata, inclusiv banca initiatoare;

- banca colectoare – ultima banca din lantul transfer -credit care receptioneaza siaccepta ordinul de plata pentru a pune la dispozitia beneficiarului suma de bani inscrisa inacesta;

- banca intermediara – orice banca emitatoare sau receptoare, alta decat bancaemitenta si banca colectoare, care intervin in relatia transfer -creditului;

Aceste notiuni se folosesc frecvent in activitatea de procesare a ordinelor de plata si inrelatiile dintre banci.

Incepand cu introducerea compensarii automate din anul 2005 ordinul de pla ta pe suporthartie nu mai functioneaza decat in relatia client - sucursala/agentie a bancii emitente. Lasucursala/agentie se debiteaza contul emitentului si ordinul de plata se transmite sub formaunui mesaj electronic catre centrala bancii emitente care va participa la compensarea automatape plan central. In acest fel, sucursala/agentia s -a descarcat de gestiune si s -a incarcat centralabancii emitente. Dupa efectuarea compensarii are loc transferul de fonduri intre conturilecentrale ale celor doua banci participante si bineinteles descarcarea si incarcarea de gestiune.Fondurile se transmit apoi sucursalei/agentiei bancii colectoare care trebuie sa creditezecontul beneficiarului.

3.4 ACREDITIVUL BANCAR

Acreditivul bancar este un procedeu de decontare prin care platile se efectueaza pemasura livrarii marfurilor/prestarii serviciilor dintr -o suma transferata de platitor la o unitatebancara, de regula a furnizorului. Deschiderea acreditivului se face de catre banca platitorului,pe baza unei cereri a cestuia in care se mentioneaza: suma acreditivului, denumireafurnizorului, sediul acestuia si unitatea bancara la care are deschis contul; felul si cantitateamarfurilor/serviciilor prevazute in contract; documentele pe care furnizorul trebuie sa le

Page 21: ASE-Instrumente de Plata

21

prezinte la banca sa pentru decontare; perioada de valabilitate a acreditivului; eventual alteconditii prevazute in contract. Acreditivul se deschide din disponibilitatile aflate in contulplatitorului sau din credite bancare iar suma se vireaza la banca f urnizorului impreuna cu unexemplar din ordinul de plata si o copie dupa cererea de deschidere a acreditivului (un setsimilar de documente se trimite si furnizorului). Dupa livrarea produselor, furnizorul prezintabancii sale documentele de livrare prevaz ute in acreditiv pe baza carora se va efectuadecontarea. Banca furnizorului are obligatia de a verifica daca documentele corespund cuconditiile din cererea de deschidere a acreditivului si transfera suma in contul furnizorului.Fluxul operational al unui acreditiv este urmatoul:

1. Incheierea contractului si alegerea modalitatii de plata prin acreditiv;2. Depunerea cererii de deschidere a acreditivului si a ordinului de plata;3. Banca platitorului comunica deschiderea acreditivului si transmite exemplare viz ate

din cerere si ordinul de plata;4. Banca platitorului vireaza suma bancii furnizorului si transmite exemplare vizate din

cererea de deschidere a acreditivului si ordinul de plata;5. Banca furnizorului il informeaza pe acesta de deschiderea acreditivului s i transmite

exemplare vizate din cerere si ordinul de plata;6. Are loc livrarea marfurilor/prestarea serviciilor;7. Furnizorul depune ordinul de plata si documentele privind bunurile livrate;8. Banca furnizorului restituie acestuia un exemplar vizat din ordin ul de plata si

crediteaza contul furnizorului;9. Banca furnizorului remite bancii cumparatorului un exemplar din ordinul de plata si

documentele de expediere a marfurilor;10. Banca cumparatorului transmite acestuia exemplarul din ordinul de plata si

documentele de expediere a marfurilor.La sosirea bunurilor, cumparatorul se prezinta la societatea de transport cu

documentele de expediere primite de la banca si intra in posesia marfurilor. Acreditivul poatefi revocabil sau irevocabil asa cum se stabileste pri n cntract. In situatia in care acreditivul aexpirat, banca furnizorului restituie suma bancii cumparatorului, daca in prealabil cele douaparti nu au convenit pentru prelungirea valabilitatii. Acreditivul se foloseste cand furnizorulnu are suficienta incredere in cumparator si doreste ca fondurile sa fie asigurate inainte delivrarea marfii. Aceasta forma de decontare se foloseste de regula in relatiile de comertexterior, dar a inceput sa fie utilizata si in tara noastra, in special in cazul unitatilor c u ocapacitate de plata discutabila.

Teste grila

1. In sistemul bancar se folosesc urmatoarele procedee de decontari:a. viramentulb. ceculc. acreditivuld. procesul cambiale. compensarea interbancaraf. toate procedeele de mai sus

2. Ordinul de plata poate circula:a. intr-o singura bancab. intre doua bancic. mai mult de doua banci

Page 22: ASE-Instrumente de Plata

22

Capitolul 4TRANSFERUL DE DEBIT

Transferul de debit (engl. debit transfer) este ca, si cel de credit, tot o plata amanatasi un transfer de creanta asupra bancii, cu deosebirea ca, de data ace asta, creditorul este acelacare initiaza plata si nu mai depinde de vointa debitorului. Aceasta caracteristica facetransferul de debit mai atractiv decat cel de credit si ca urmare este in continuu castig de piata,mai ales anumite variante ale acestuia care se preteaza la servicii cu repetabilitate.Transferulde debit imbraca forma debitului direct, platilor programate, cecului si biletului la ordin.

4.1 DEBITUL DIRECT

Debitul direct (engl. direct debit) este tipul de transfer de debit prin care ban cile suntautorizate de clientii platitori sa efectueze automat decontarea serviciilor din conturile lor lasimpla cerere a furnizorilor si de transfer a sumelor la bancile acestora. Pentru efectuareaacestor plati este necesar sa se asigure un cadru jurid ic intre participantii la tranzactii si intreacestia si bancile lor privind derularea operatiunilor, astfel: intre furnizor si debitor se incheieo conventie privind dreptul furnizorului de a initia plata fara acordul prealabil al debitorului;intre banca platitoare si debitor se incheie o conventie de mandat privind acceptuldebitorului pentru plata din cont fara ordinul expres al acestuia; si intre banca colectoare sifurnizor se incheie un angajament privind debitarea directa. In acest fel, banca platitoaredevine mandatarul debitorului de a executa instructiunile de plata primite de la furnizor infavoarea acestuia. Mandatul devine un act juridic intrucat se transfera anumite drepturi dedispozitie altei persoane decat proprietarul fondurilor si care ar e carcter permanent pana larevocarea acestuia de catre debitor. Un asemenea procedeu se foloseste in special pentru plataserviciilor cu carcter de repetabilitate ca: energia electrica, telefon, gaze, apa etc.

Avantajele pentru ambii parteneri sunt subst antiale, in sensul ca furnizorii isi potincasa creantele la termen, ceea ce este un deziderat al acestora, iar beneficiarii dispun de omodalitate destul de comoda de descarcare de obligatie pentru serviciile prestate.Dezavantajul il constituie posibilit atea aparitiei unor debite nereale care se deconteazaautomat inainte de clarificarea acestora. In practica s -a adoptat procedeul ca decontarea saaiba loc la un anumit interval de la facturare, perioada in care eventualele neconcordante sa seclarifice.

In vederea decontarii, partenerii incheie mai intai o conventie de plata prin debit direct,apoi debitorul incheie cu banca un mandat de debitare directa, iar furnizorul incheie tot cubanca un angajament de debitare directa. Furnizorul emite factura catre client si ulteriortransmite documentatia de incasare la banca, respectiv fisierul electronic de plati cudenumirea clientilor, conturile acestora si sumele datorate. Banca emite o nota contabila dedebitare a conturilor curente ale platitorilor si credit are a contului curent al furnizorului pebaza careia se fac operatiunile in conturi si astfel platile se finalizeaza. In cazul in carepartenerii au conturi la banci diferite (situatia din alte tari) decontarea se face prin ordin deplata (mesaj electronic) emis de bancile platitoare.

4.2 PLATILE PROGRAMATE

Plata programata (engl.standing order) este o varianta a viramentului de debit in carebanca platitorului accepta sa plateasca, la anumite date (decadal, chenzinal etc) o suma fixa infavoarea unui furnizor, potrivit contractului incheiat de parteneri, fara a mai fi necesare

Page 23: ASE-Instrumente de Plata

23

instructiuni de plata exprese. In acest sens intre banca si debitor se incheie un contract demandat in vederea executarii unor instructiuni date in prealabil de debitor. Pria man dat, bancaeste autorizata sa constituie disponibilitatile necesare de fonduri sau sa asigure creditele carese impun pentru satisfacerea volumului de plati, ceea ce echivaleaza cu un management detrezorerie (cash management). Deosebirea fata de debitul d irect o constituie faptul ca plataeste initiata de debitor fara interventia furnizorului, urmand ca la finele lunii sa se facaregularizarea intre cei doi parteneri. Un astfel de procedeu se practica, de regula, in cazurile incare sunt livrari zilnice de materii prime si intr-un volum relativ constant, platile avand uncarcter de repetabilitate.

4.3 CECUL BANCAR

Necesitatea ca transferurile de fonduri intre cei care produc bunuri si presteaza serviciisi cei care le consuma sa se efectueze cat mai op erativ a determinat diversificareainstrumentelor de plata. Astfel a aparut cecul, care a inlocuit in buna parte decontarea prinnumerar si a devenit unul din instrumentele de plata larg acceptat, atat pe pietele locale, cat siin decontarile internationale. In tara noastra, cecul a fost reglementat prin Legea nr. 59/1934asupra cecului, lege care a fost valabila pana in 1994 cand a fost modificata prin Legea nr.83/1994.

4.3.1 Caracteristicile ceculuiNormele bancare interne definesc cecul ca un instrument de plata care se utilizeaza de

titularii de conturi cu disponibil corespunzator in aceste conturi. Disponibilul in cont se poatecrea printr-un depozit bancar la vedere, prin operatiuni de incasari sau prin acordarea unuicredit bancar. Intr-o formulare mai concreta, cecul este un instrument de plata, scris sisubscris, prin care titularul da o instructiune bancii sale de a pune la dispozitie o anumitasuma de bani unei alte entitati/persoane nominalizate sau pentru retragere de numerar de catretitular.

Cecul nu este moneda, el este un instrument de plata purtator al unei creante care daaccesul la moneda in momentul prezentarii la plata. Ca urmare, cecul este un instrument deplata la vedere, orice mentiune contrara fiind nula.

Operatiunile cu cecuri implica cel putin trei parti: tragator, tras si beneficiar.Tragatorul este partea care emite (scrie) cecul pe baza disponibilului aflat in cont si care da odispozitie de plata, neconditionata, bancii la care are deschis contul. Trasul este intotdeauna obanca la care tragatorul are deschis contul si care efectueaza plata pe baza cecului primit,numai daca tragatorul are suficient disponibil in cont, catre o terta parte sau chiar catretragator daca acesta solicita sa i se elibereze numerar. Banca pune la dispozitia tragatoruluicarnete de cecuri care contine file necompletate, denumite si blanchete (germ. blankett), pecare acesta le foloseste in limita disponibilului din cont. Beneficiarul este partea careprimeste suma transmisa de tragator iar in situa tia in care tragatorul a dispus sa i se eliberezenumerar, acesta apare si in postura de beneficiar. Cele trei parti efectueaza operatiuni legatede cec in nume propriu, respectiv fiecare poarta raspunderea pentru participarea la acestcircuit: tragatorul este responsabil pentru asigurarea disponibilului, respectiv acesta sa fielichid (depozit), cert (utilizabil imediat) si exigibil (adica sa nu existe nici un impediment deordin juridic sau material care sa impiedice efectuarea platii); emiterea unui cec fara catragatorul sa dispuna de fondurile necesare atrage sanctiuni civile si penale; trasul (banca)raspunde pentru efectuarea platii la prezentarea cecului si de intarzierile care eventual potavea loc; beneficiarul raspunde pentru neprezentarea la banc a in termenul de valabilitate alcecului in vederea primirii sumei in numerar.

Page 24: ASE-Instrumente de Plata

24

4.3.2 Tipuri de cecuri

In circuitul bancar se folosesc mai multe feluri de cecuri diferentiate prin anumiteparticularitati dar care pastreaza principiile cecului standard. Aceste cecuri se pot clasificadupa doua criterii: al beneficiarului si al modalitatii de plata.Din punct de vedere al beneficiarului:

Cec nominativ care are inscris in textul sau numele beneficiarului si dupa dispozitiape care o cuprinde este de doua feluri: (a) cec platibil unei anumite persoane cu sau faraclauza “la ordin” (girabil), ceea ce inseamna ca cecul poate fi transmis altei persoane, pringir, cu toate drepturile care decurg din aceasta; clauza “la ordin” nu este obligatorie sa fiementionata pe cec intrucat simpla inscriere a cuvantului “cec” implica prin ea insasiposibilitatea transmiterii prin gir; (b) cec platibil unei anumite persoane cu clauza “nu laordin”, inseamna ca cecul nu poate fi transmis prin gir, ci numai prin cesiune ordina ra decreante.

Cec la purtator care in momentul emiterii nu se indica expres beneficiarul sau sementioneaza “la purtator”, “platiti purtatorului”; acest cec este platit purtatoruluiinstrumentului care se prezinta la banca; un astfel de cec prezinta un r isc mare de pierdere saufurt ceea ce il face mai putin atractiv.Cecul postdatat este o varianta a cecului nominativ care are inscrisa ca data a emiterii o dataulterioara a prezentarii sale la plata si este platibil in ziua prezentarii, data de emitereconsiderandu-se ca si cum nu ar fi fost scrisa (se foloseste in cazul unor livrari in mai multepartizi, cecul avand rol de garantare a platii).

Dupa modalitatea de plata, cecurile pot fi: cec pentru numerar; cec virament, cec barat;cec circular; cec de calatorie.

Cecul pentru numerar se foloseste pentru obtinerea de numerar de la banca pe bazadisponibilului din contul curent al titularului.

Cecul virament se utilizeaza pentru plata prin cont a bunurilor sau a serviciilor.Dintre toate tipurile de cecuri, cecul virament este cel mai larg utilizat in relatiile de decontarecomerciale si necomerciale pentru ca este valabil in orice tranzactie. Intrucat in practicaexista, deseori, anumite suspiciuni cu privire la capacitatea de plata a partenerului,beneficiarul solicita tragatorului o confirmare bancara pe cec din care sa rezulte expresexistenta disponibilului si astfel sa fie sigur ca la prezentarea pentru incasare va primi imediatsuma datorata de partener. Aceasta confirmare se da de catre tras prin e xpresia “ceccertificat” mentionata pe cec, sub semnatura autorizata si stampila bancii, inaintea remiteriicecului catre beneficiar. Banca blocheaza suma certificata care nu mai poate fi retrasa detragator pana la expirarea termenului de prezentare la pl ata a cecului. Prin certificare, trasulare obligatia ca in caz de neplata, sa despagubeasca pe posesorul cecului.Cecul barat este tipul de cec care are doua linii paralele, verticale sau oblice, intre care seinscrie banca catre care se va face plata . Bararea se face de tragator la emiterea cecului sau peparcursul circulatiei acestuia de catre oricare din posesori. Cecul barat este de doua feluri: ceccu barare generala si cec cu barare speciala. Cecul cu barare generala este acela care inspatiul dintre cele doua linii nu are inscrisa nici o banca si poate circula prin girare, fiindvalabil la plata in posesia ultimului giratar care completeaza spatiul dintre linii cu denumireasi adresa bancii sale. Acesta prezinta cecul la banca unde are deschis contu l care trimite ceculla incasare la banca aflata in pozitia de tras. Cecul cu barare speciala este acela care areinscrisa intre cele doua linii denumirea bancii catre care se va face plata. Bararea generala sepoate transforma in barare speciala prin insc rierea denumirii unei banci intre cele doua liniiparalele. Beneficiarul cecului cu barare speciala depune cecul la banca sa care il trimite pentruincasare la banca aflata in pozitia de tras. Cecurile cu barare speciala se folosesc in cazul

Page 25: ASE-Instrumente de Plata

25

livrarii de marfuri cu decontare prin cec, intrucat furnizorul are preferinta pentru acestinstrument, care prin primirea cecului semnat de tragator, are certitudinea incasarii sumeidatorate intr-un termen scurt.

Cecul circular este un titlu de credit la ordin emis de o banca asupra unitatilor salebancare sau asupra altei banci. Cecul circular se foloseste in cazul unor plati in numerar in altelocalitati decat cea a clientului. Pentru a se evita transportul personal de bani, care reprezintaun risc destul de mare, cl ientul obtine de la banca unde are contul un cec circular de o anumitavaloare cu care se prezinta in localitatea de destinatie la o unitate a aceleiasi banci sau daca nuexista la o banca corespondenta aflata in relatii cu banca clientului si incaseaza ce cul. Princecul circular, banca emitenta se obliga sa plateasca cecul in favoarea beneficiarului care estesi clientul sau. Plata se poate efectua la oricare din locurile indicate pe cec de catre bancaemitenta. Sursa de fonduri o constituie disponibilitat ile aflate in contul beneficiarului la bancaemitenta.

Cecul de calatorie este tipul de cec care are inscrisa o anumita suma care se poateridica in numerar de la o banca sau o agentie de turism ca mandatara a unei banci. Cecul decalatorie, asa cum arata si numele, se foloseste in activitatea de turism si inlocuiestetransportul banilor, fiind un instrument de transformare a banilor scripturali in bani efectivi,respectiv numerar. Cecul de calatorie se poate emite in moneda locala sau valuta si poate fi p edurata determinata sau nedeterminata.

In acest circuit, succesiunea operatiunilor este urmatoarea:- tragatorul (banca) vinde cecurile de calatorie unei persoane, denumita posesor,

debitand contul acesteia; posesorul semneaza fiecare cec in fata tragat orului;- posesorul prezinta cecurile la incasare la o unitate bancara sau la o agentie de turism;- posesorul semneaza din nou pe cec pentru incasarea sumei de bani; identitatea dintre

cele doua semnaturi confirma legalitatea cecului;- trasul incaseaza contravaloarea cecurilor de la unitatea bancara tragatoare.

4.3.3 Procesarea bancara a cecurilorCircuitul cecului bancar implica cel putin doua parti, tragator si beneficiar, care de

cele mai multe ori au conturi la unitati bancare diferite. Aceste un itati bancare indeplinescroluri diferite, in functie de pozitia in care se afla cei doi clienti, una platitoare (bancaplatitorului) si alta incasatoare (banca beneficiarului). Circuitul cecului pe linie bancaraincepe cu banca beneficiara care se mai num este si banca colectoare. Procesarea cecurilorare loc in mod diferit in functie de modalitatea de plata: in numerar sau prin cont.

Procesarea in numerar presupune ca ambii parteneri sa aiba relatii numai cu osingura banca, cea a tragatorului. In acest c az, beneficiarul care a devenit posesorul cecului,trebuie sa se prezinte la banca indicata pe cec pentru incasarea sumei in numerar. Acestprocedeu se foloseste cand partenerii sunt in aceiasi localitate si exista o anumita preferintapentru numerar, iar sumele sunt relativ mici. Instrumentul de plata folosit este cecul pentrunumerar iar procesarea bancara (receptia, autentificarea, acceptarea si executarea) estesimilara cu cea prezentata la operatiunile cu numerar pe baza de cec din cadrul casierieibancare.

Procesarea prin cont este cea mai des folosita si se refera la platile de valori maiimportante sau la platile curente pentru servicii sau bunuri achizitionate de la unitatilecomerciale. In tarile dezvoltate predomina acest sistem, majoritatea cump arturilor efectuandu-se prin cecuri pana la aparitia cardurilor. Beneficiarii care primesc cecurile se adreseazasistemului bancar care le introduc in circuit si asigura decontarea, fiind o modalitate destul decomoda care s-a transformat intr-o practica curenta larg raspandita. Totodata, cecurile s -audiversificat acoperind o gama destul de larga de activitati, dar toate pastreaza aceleasiprincipii de redactare, circulatie, decontari si securitate.

Page 26: ASE-Instrumente de Plata

26

Controlul bancar al cecurilor la cele doua banci se efec tueaza de administratorii decont, iar daca implica si operatiuni in numerar si de catre casieri, urmarindu -se:

La banca colectoare: (receptie) respectarea conditiilor obligatorii de redactare; scriereacu cerneala neagra, albastra sau pix; nu se admit cec uri cu alterari de informatii ca stergeri,modificari etc; (autentificare) inscrierea corecta a numelui beneficiarului, alte elementeprevazute in conventia dintre banci; (acceptare) concordanta dintre suma in cifre si litere;incadrarea in perioada de pre zentare la incasare; respectarea normelor de barare si girare;(executare) transmiterea cecului la incasare iar la sosirea transferului de fonduri de la bancatragatorului se crediteaza contul beneficiarului.

La banca platitoare: (receptie) respectarea conditiilor obligatorii de redactare;(autentificare) semnatura tragatorului trebuie sa fie explicita si olografa si sa corespunda cuspecimenul din banca; (acceptare) concordanta dintre suma in cifre si litere - in caz deneconcordanta se ia in considerare suma in litere; incadrarea in perioada de incasare – dupaexpirarea acestei perioade cecul se deconteaza numai cu acordul expres al platitorului;existenta disponibilului in cont pentru efectuarea decontarii; (executare) daca aceste conditiisunt indeplinite se face transferul de fonduri de la banca platitoare la banca colectoare iarcecul se arhiveaza la banca platitoare.

Operatiuni de plata a cecului. Cecul dupa ce a efectuat circuitul direct, tragator -beneficiar sau indirect, tragator – beneficiar - girant, devine exigibil prin prezentarea la plata.Prin plata se inchide circuitul cecului si in acelasi timp circuitul economic pe care l -a mijlocit.Orice data inscrisa pe cec privind o anumita scadenta sau perioada de plata, devine nula, ceculpastrandu-si calitatea de instrument platibil la vedere. In unele cazuri, tragatorul poate solicitatrasului ca plata sa se efectueze numai dupa avizarea cecului de tragator. Aceasta este omasura suplimentara care se ia numai in cazurile in care apar unele falsuri in scopul de alimita actiunile unor persoane de rea credinta.

4.4 GIRAREA CECULUI

Cecul poate intra in procesul de girare, in aceleasi conditii ca si cambia, in vedereastingerii mai multor obligatii de plata. Girarea reprezinta un transfer al dreptulu i de creantacatre o alta persoana in vederea stingerii unei obligatii de plata. Operatiunea de girarereprezinta un inscris pe verso cecului efectuat de titularul acestuia (girant) si confirmat subsemnatura prin care se mentioneaza numele si datele de id entificare ale persoanei careia i setransmite dreptul de creanta (giratar).

Acest fapt arata ca cecul este un titlu de credit care da acces la monedatitularului/posesorului/ giratarului prin simpla prezentare la incasare in cadrul termenului dedecontare a cecului. Intrucat perioada de prezentare la plata este destul de scurta, in practicaasemenea operatiuni sunt mai rare.

Teste grila

1. Partile implicate in operatiunile cu cecuri pot fi:a. tragatorulb. trasulc. beneficiaruld. bancilee. girantiif. toate raspunsurile sunt corecte

Page 27: ASE-Instrumente de Plata

27

2. Cecul barat este tipul de cec care are doua linii paralele in care se mentioneaza:a. banca catre care se va face platab. banca platitoarec. suma de platad. data la care se va face plata

Page 28: ASE-Instrumente de Plata

28

Capitolul 5CAMBIA SI PROCESUL CAMBIAL

Cambia este unul din cele mai vechi instrumente de plata folosit in activitateacomerciala interna si internationala, care sub diverse forme si cu unele modificari functionalese foloseste si astazi. Din punct de vedere istoric, cambia a aparut in China prin anii 500 –600, apoi s-a extins in Italia. Comertul dintre Extremul Orient si Europa era mijlocit de arabisi italieni si cambiile au devenit un instrument de plata international pentru comercianti.Perfectionarea cambiei a dus la aparitia bancnotei de hartie prin a nii 1600, care in principiueste tot o cambie, dar o cambie bancara. In tara noastra, primele informatii scrise despreefectele comerciale dateaza de la inceputul secolului al XVIII -lea, cambia fiind denumita“polita”.

Notiunea de cambie vine de la un cuv ant de origine italiana, cambio, care inseamnaschimb. Acest aspect apare normal, intrucat Italia era in acea perioada tara cu cea maidezvoltata activitate comerciala si locul unde au aparut primele banci comerciale. In taranoastra, cambia este reglement ata prin Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin,modificata prin Legea nr. 83/1994 si de unele regulamente si norme emise de Banca Nationalaa Romaniei.

5.1 CAMBIA CA INSTRUMENT DE PLATA

In normele bancare, cambia este definita ca un instrument de plata ce exprimaobligatia asumata de un debitor de a plati la vedere sau la scadenta o suma de bani in favoareaunui beneficiar. Intr-o acceptiune mai concreta, cambia se poate defini ca un inscris formal,prin care tragatorul da o dipozitie neconditionata trasului de a plati beneficiarului, la vederesau la termen, o anumita suma de bani. Ambele definitii reflecta esenta procesului cambial,cea de a doua facand insa referire si la cele trei parti implicate in procesul cambial,caracteristica de baza a cambiei care o deosebeste de alte instrumente de plata. Cambia estemai putin folosita ca instrument de plata, ponderea acesteia, fiind in tarile dezvoltate dinEuropa de 1% - 3% din volumul platilor fara numerar iar in Romania sub 2% si se folos estesub anumite forme care difera de cea initiala.

5.1.1 Caracteristicile cambieiCambia, ca instrument de plata are mai multe caracteristici principale, dupa cum

urmeaza:Titlu de credit. Cambia este in primul rand un titlu de credit cu o anumita val oare

nominala. Furnizorul vinde marfa cu plata ulterioara, deci pe credit, urmand sa incaseze lascadenta contravaloarea marfii si dobanda aferenta. In schimbul marfii, cumparatorul acceptao cambie prin care se obliga sa achite la scadenta creditul comerc ial si datoria atasata. Dupacum se poate observa, cambia are la baza o tranzactie reala intre doi parteneri care s -atransformat intr-o creanta exigibila. Tranzactiile pot fi comerciale sau financiare, de unde sidenumirea de cambii comerciale sau cambii financiare, ambele fiind in esenta un titlu decredit.

Cesiunea de creanta. Caracteristica principala a cambiei care o deosebeste de alteinstrumente de plata este transferabilitatea acesteia, adica posibilitatea de a se schimbacreditorul de mai multe or i, realizand astfel stingerea unor obligatii in lant cu acelasiinstrument. Astfel, creditorul initial care este in posesia unui document de creanta asupra

Page 29: ASE-Instrumente de Plata

29

debitorului initial are la randul lui anumite obligatii de plata catre un creditor pe care le poatestinge prin predarea, sub semnatura, a cambiei. Creanta debitorului initial ramane valabila casuma si termen, numai ca datoria se va plati noului creditor. In continuare, pot avea loc maimulte circuite, deci cambia se transfera de la un creditor la altul si implicit are loc transferulde creante sau cesiunea de creante . Aceasta calitate de transfer a facut din cambie uninstrument deosebit de util in relatiile comerciale si financiare, in special internationale, si asase explica extinderea si longevitate a acesteia in conditiile in care au aparut si alte instrumentede plata mai operative.

Negocierea. Cambia are o anumita valoare care este data de valoarea marfii vandute sidobanda aferenta pana la data platii. Prin intrarea in circuitul comercial, cambia stinge uneleobligatii inainte de scadenta acesteia si ca urmare in fiecare tranzactie are o anumita valoarecare se poate negocia intre parti in functie de perioada ramasa pana la scadenta, niveluldobanzii pe piata care va fi altul decat cel initial si alte criterii specifice tranzactiei comercialesi atitudinii partilor. De regula, cambiile negociate inainte de scadenta au o valoare mai micadecat cea nominala si cele negociate dupa scadenta o valoare mai mare, partile avandlatitudinea sa stabileasca un pret convenit de comun acord.

Raspunderea solidara. O particularitate a cambiei o constituie faptul ca toatepersoanele care au avut calitatea de posesori ai cambiei, deci beneficiari temporari ai acesteia,raspund solidar in cazul neplatii cambiei la s cadenta. Acesta este un principiu din dreptulcambial care a fost preluat de legislatia internationala si legislatiile nationale. Raspundereasolidara a determinat din partea participantilor la procesul cambial cel putin doua reactiidiferite: de incredere in cambie prin participarea mai multor creditori care si -au asumataceasta raspundere si de prudentialitate in acceptarea noului creditor care intr -o situatienedorita trebuie sa aiba capacitatea de plata si dorinta de solutionare potrivit angajamentelorasumate. Raspunderea solidara determina insa si numeroase rezerve ale creditorilor, intrucatacestia nu se cunosc intre ei si mai ales nu cunosc platitorul. Pentru reducerea riscului, sedoreste ca in procesul cambial sa se implice o institutie bancara in calitate de garant alplatitorului, ceea ce da mai multa incredere creditorilor.

Aceste caracteristici definesc mai bine cambia ca instrument de plata intre parteneri.Din punct de vedere economic, rolul principal al cambiei ramane acela de a contribui latransferul fondurilor de la detinatori la utilizatori si la o utilizare mai eficienta a capitalurilordisponibile.

In practica, cambia se intalneste sub doua forme: trata (cambia propriuzisa) si biletul laordin.

Trata (engl. promissory note) este denum irea istorica a cambiei si in relatiileinternationale de plati circula sub aceasta forma; in legislatia noastra prin OG nr. 11/1993 s -aadoptat notiunea de cambie care este similara cu trata.

Biletul la ordin (engl. bill of exchange) este o forma mai sim pla a cambiei carereflecta relatiile numai dintre doi parteneri - beneficiar si platitor. Emitentul biletului la ordineste platitorul care se angajeaza ferm sa platesca la scadenta suma inscrisa pe document.

Cambia pune in legatura cel putin trei persoan e: tragatorul, trasul si beneficiarul.Tragatorul este persoana care emite (trage) cambia, respectiv creditorul care da ordin trasului(debitorului) sa plateasca o suma fixa beneficiarului, fata de care tragatorul are o anumitaobligatie de plata.Trasul este debitorul, cel care va trebui sa plateasca beneficiarului sumainscrisa pe cambie. Beneficiarul este persoana care va primi banii.

Relatiile dintre participanti sunt urmatoarele:1 beneficiarul are o creanta asupra tragatorului;2 tragatorul trage o cambie asupra trasului in favoarea beneficiarului;3 trasul plateste suma catre beneficiar si prin aceasta se sting obligatiile trasului fata de

tragator si ale tragatorului fata de beneficiar.

Page 30: ASE-Instrumente de Plata

30

In unele situatii, vanzatorul poate trage o cambie asupra lu i insusi, in care caz acestaapare in dubla ipostaza de tragator si de beneficiar iar cumparatorul de tras. In practica seintalnesc si alte variante in care vanzatorul apare in calitate de beneficiar, cumparatorulangrosist in pozitie de tragator si comer ciantul cu amanuntul de tras. Intre beneficiar si traspot interveni si alti participanti (o succesiune de beneficiari pana la scadenta cambiei) care auobligatii unii fata de altii si care se sting prin circulatia cambiei, ultimul dintre ei fiind cel careincaseaza cambia.

5.1.2 Tipuri de cambieDeosebit de cambia standard prezentata mai inainte in practica se mai folosesc si alte

variante (tipuri) determinate de anumite situatii specifice in care se pot trage cambii, dupacum urmeaza:

Cambia in alb. Aceasta este un titlu care cuprinde numai semnatura tragatorului si oparte din mentiunile obligatorii, celelalte mentiuni urmand a fi completate de posesorulacesteia inaintea prezentarii la plata. Dreptul de completare a cambiei trece de la posesor laposesor fara a mai fi necesara interventia tragatorului. Inainte de predarea cambiei, tragatorulmentioneaza una din urmatoarele formule:

- “inaintea platii posesorul va completa cambia”, deci un drept nelimitat de completarea cambiei in alb;

- “inaintea platii posesorul va completa cambia, fara a depasi....”, deci un drept limitatde completare.

Completarea cambiei in alb se poate face intr -un interval de trei ani de la data emiterii,termen care nu mai poate fi prelungit prin conventii dintre parti.

Contracambia. In situatia in care o cambie nu este platita la scadenta si beneficiaruldoreste sa intre cat mai repede in posesia banilor, acesta poate trage o contracambie (o cambienoua) asupra unuia dintre giranti. Contracambia va cuprinde aceleasi mentiun i ca si cambiaprecedenta cu deosebirea ca plata se va face la vedere, iar domiciliul cambiei va fi loculpersoanei asupra careia s-a tras.

Cambia financiara. Cambiile care se trag de banci intre ele sau alte institutiifinanciare si au la baza tranzactii de natura financiar-bancara se numesc cambii financiare.

Cambia de complezenta sau de favoare . In situatia in care o firma este inincapacitate temporara de plata si are o scadenta imediata poate prin buna intelegere cu o altafirma sa traga o cambie asupra acesteia fara sa existe o tranzactie comerciala sau o obligatiefinanciara. Tragatorul poate folosi cambia pentru stingerea obligatiei scadente, dar ramaneobligat fata de tras ca la scadenta sa -i transfere fondurile primite.

5.1.3 Emiterea cambieiCambia se emite de tragator , cel care crediteaza debitorul pe perioada convenita pana

la scadenta. Cambia este un document formal, adica oficial si standardizat, care pentru a fivalabil trebuie sa foloseasca anumite formule consacrate care exprima clauze cu valoarejuridica. In redactare, cambia trebuie sa cuprinda o serie de mentiuni obligatorii care au rolulde a satisface cerintele de informatii, precum si cerintele de reflectare a obligatiilor cambialeasumate de catre parti. Lipsa oricarei mentiuni ob ligatorii determina nulitatea de drept acambiei. Redactarea cambiei se face dupa reguli precise care s -au confirmat in practica dupa oindelungata experienta si confruntarea cu numeroase aspecte de natura economica, bancara sijuridica.

5.1.4 ACCEPTAREA CAMBIEIAcceptarea este actul prin care trasul se obliga sa platesca, la scadenta, suma aratata

in cambie, posesorului titlului. Tragatorul stabileste un termen pentru acceptare, perioada in

Page 31: ASE-Instrumente de Plata

31

care beneficiarul sau posesorul cambiei trebuie sa o prezinte la acceptare. Daca nu sestabileste un termen, acceptarea se poate face in interval de un an de la emitere, dupa caretrasul este exonerat de raspundere.

Acceptarea se da prin semnarea cambiei de catre tras pe fata titlului sau pe verso prinuna din formulele “acceptat”, “voi plati”, “voi onora” urmata de semnatura. Acceptareareprezinta angajamentul ferm al trasului de a plati si da incredere beneficiarului pentruincasarea sumei cuvenite. In cele mai multe cazuri acceptarea este obligatorie si daca nu estestabilit un termen aceasta se poate face in orice moment pana la data scadentei, inclusv in ziuascadentei. In unele situatii, acceptarea este hotaratoare ca in cazul cambiilor cu scadenta laun anumit timp de la vedere, intrucat prin acceptare se stabile ste momentul vederii si deci sedetermina si data scadentei. Datarea acceptarii mai este necesara si pentru a se dovediinscrierea in termenul de acceptare. Neaccepatarea in cadrul acestui termen duce la pierdereadreptului de regres impotriva girantului c are a stabilit termenul si implicit a girantilorurmatori.

Ca si obligatia de plata, acceptarea este neconditionata, orice conditie fiindinterpretata ca refuz de plata. Singura exceptie admisa este restrangerea acceptarii la o sumamai mica decat aceea prevazuta in cambie. Prin acceptare, trasul se obliga a plati cambia lascadenta. Trasul devine astfel obligatul principal in lantul obligatiilor cambiale.

5.1.5 Scontarea cambieiScontarea este operatiunea de vanzare a unei cambii catre o banca sau o in stitutie

financiara cu scopul de a obtine lichiditate inainte de scadenta. Notiunea de scont vine dinlimba italiana de la cuvantul “sconto” care inseamna suma de bani reprezentand dobanda laun imprumut pe care o banca si -o retine cu anticipatie la acorda rea imprumutului.

In activitatea agentilor economici se intalnesc foarte des situatii de lipsa de lichiditatecare se pot rezolva prin diverse oportunitati oferite de piata printre care si scontarea. Agentiieconomici se adreseaza bancilor comerciale ofer indu-le spre vanzare cambiile din portofoliu.Daca bancile accepta cambiile, tranzactia se face prin cumpararea acestora la valoarea actuala,adica la o valoare mai mica cu suma scontului si a comisioanelor percepute decat valoareanominala. Suma scontului este determinata de taxa scontului, respectiv dobanda practicata debanci la imprumuturile pe termen scurt. Valoarea actuala se obtine prin formula clasica:Va = Vn – ScVa = valoarea actualaVn = valoarea nominalaSc = scontul

Bancile comerciale mai ofera ca variante cambiile primite in pensiune , adicacumpararea de catre banca a cambiei cu conditia rascumprarii de beneficiar inainte descadenta. Astfel, beneficiarul isi asigura lichiditatea necesara, urmand sa se preocupe deincasarea la scadenta a cambiei.

Dupa cum am vazut, bancile se implica in procesul cambial, atat prin asigurarealichiditatii cat si prin credite si ofera un sprijin important clientilor lor, manifestand insaprudentialitatea necesara.

5.1.6 Scadenta si plata cambieiScadenta este termenul la care cambia este exigibila si trebuie platita. Scadenta este

un moment cheie in procesul cambial si pentru a se evita unele interpretari, aceasta trebuie safie: (a) certa, adica sa indice cu precizie ziua sau termenul pana la care benefi ciarul trebuie sase prezinte la incasare; (b) unica, respectiv nu se admit scadente succesive; (c) posibila, sa nufie inaintea emiterii sau o zi neindentificabila; (d) sa rezulte precis din textul cambiei.

Page 32: ASE-Instrumente de Plata

32

Complexitatea procesului cambial, ca urmare a di versitatii de situatii dintre agentii economici,a determinat mai multe forme ale scadentei, dupa cum urmeaza:

Scadenta la vedere inseamna la prezentarea beneficiarului care poate fi la orice datadupa emiterea cambiei dar nu mai tarziu de un an de zile, termenul maxim prevazut de lege.Daca beneficiarul nu solicita plata timp de un an, debitorul este exonerat de obligatia de platadin cambie.

Scadenta la un anumit timp de la vedere. Tragatorul are latitudinea sa stabileascadata scadentei la un anumit ti mp de la vedere. Tragatorul mentioneza ca o cambie platibila lavedere nu poate fi prezentata la plata inaintea unei anumite date, termenul de prezentarea acambiei, urmand sa curga de la acea data.

Scadenta la un anumit termen de la emitere. Tragatorul poate stabili un anumittermen conventional (zile, saptamani, luni de la emitere) la care beneficiarul se poate prezentapentru incasarea cambiei. Exprimarea in luni nu tine seama de numarul de zile din luna, ci arein vedere data din luna la care s -a emis cambia ( ex. o cambie emisa la 2 februarie cu scadentala doua luni va fi prezentata la plata la 2 aprilie). Termenul poate fi prelungit sau redus decatre tragator si numai redus de giranti.

Scadenta la o data fixa reprezinta o anumita data formata din z i, luna si an.

5.2 BILETUL LA ORDIN

Biletul la ordin este o varianta a cambiei care pune in legatura numai doua persoane,debitor si creditor, spre deosebire de cambie care stabilea relatii intre trei persoane. Prindefinitie, biletul la ordin este un titlu de credit, sub semnatura privata, care pune in legaturadoua persoane, subscriitorul (emitentul) si beneficiarul. Biletul la ordin este emis si subscris(completat si semnat) de emitent care in calitatea sa de debitor se obliga sa plateasca o sumade bani, la un anumit termen sau la prezentare, beneficiarului in calitate de creditor alemitentului sau al orcarui posesor legitim al titlului. La emitere, biletul la ordin este opromisiune scrisa formala (oficiala) care se transforma in instrument de pl ata in momentulprezentarii la plata. Acesta se emite la cererea creditorului (beneficiarului) ca o recunoastere adatoriei debitorului pentru activele transferate.

Ca si cambia, biletul la ordin trebuie sa satisfaca anumite conditii exprimate in formuleconsacrate de redactare a textului care exprima clauze cu valoare juridica stricta. In toateredactarile, biletul la ordin trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni obligatorii prevazute delege: denumirea de bilet la ordin trecuta in textul titlului si exp rimata in limba intrebuintatapentru redactarea titlului; promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata;scadenta; locul platii ; numele beneficiarului; data si locul emiterii; semnaturaemitentului.

Biletul la ordin fiind o cambie ii sunt specif ice toate procedurile procesului cambial,rsepectiv girul, avalul, scontarea, scadenta, plata, protestul, regresul, executia cambiala,alterarea, prescriptia. Exista totusi o exceptie, acceptarea, care nu mai este necesara intrucatemitentul este in acelasi timp si acceptant.

Prin incasarea biletului la ordin obligatiile intre participantii la circuitul biletului laordin s-au stins.

5.3 PROCESUL CAMBIAL

Cambia este un instrument de plata mai complex care implica cel putin trei persoane,respectiv tragator, tras si beneficiar si mai multe evenimente, unele dorite ca acceptarea,

Page 33: ASE-Instrumente de Plata

33

girarea, avalizarea si altele nedorite ca protestul si actiunea de regres. Toate aceste evenimentesi persoanele implicate constituie procesul cambial, care incepe cu emiterea ca mbiei si seincheie cu plata acesteia.

5.3.1 Girul

Girul este actul prin care posesorul titlului, numit girant transfera altei persoane,numita giratar, printr-o declaratie scrisa si subscrisa pe titlu odata cu predarea acestuia,toate drepturile decurgand din acest titlu. Pentru a circula prin gir este necesar sa existeacordul de vointa al tragatorului exprimat prin inscrierea pe cambie a mentiunii “laordin” sau nu se face nici o mentiune. Daca tragatorul inscrie pe cambie mentiunea “nula ordin”, inseamna ca acesta nu este de acord cu cesiunea repetata de creanta si cambianu poate fi girata. Pentru gir, in sistemul bancar circula doua expresii, una de origineitaliana “giro” (gir) si alta de origine franceza “endossement” (andosament), ambele cuacelasi inteles. In legislatia noastra se foloseste notiunea de gir si respectiv operatiuneade girare.

Caracteristicile cambiei raman, in continuare, aceleasi si in operatiunile de girare, titlulpastrand aceiasi putere circulatorie. Astfel, dispozitia de pl ata isi mentine calitatile de : (a)neconditionalitate si (b) indivizibilitate. Posesorul titlului este protejat prin lege in sensul caorice conditionalitate este nula si deci nu se ia in considerare, ceea ce da mai multa incredereacestuia si il apara de eventuale situatii care i s -ar putea opune. In al doilea rand, girul nu sepoate fractiona, adica nu se poate gira numai o parte din valoarea cambiei si orice operatiunede acest fel devine nula.

Girul se da pe verso-ul cambiei, sub forma unor mentiuni sc rise si semnate, care dinpunct de vedere juridic reprezinta o declaratie scrisa si subscrisa si cuprinde: numelegirantului, numele giratarului, data si semnatura girantului . Prin girare se transmitedreptul de creanta catre un alt beneficiar (giratar) ca re poate incasa suma inscrisa pe titlu, lavedere sau la termen.

Girul in circulatie poate fi de mai multe feluri, care sunt variante ale girului obisnuit,dupa cum urmeaza:

Girul in plin este girul obisnuit, completat cu toate datele si semnat prin care se dadispozitie debitorului sa plateasca un alt beneficiar.

Girul in alb sau girul la purtator este girul care nu are inscris numele giratarului,acesta fiind purtatorul, in schimb celelalte elemente (girant, semnatura acestuia si data) suntobligatoriu de mentionat. Girul in alb permite posesorului sa il transmita catre alta persoanafara a lua asupra sa nici o raspundere cambiala, deoarece numele sau nu figureaza pe titlu.Girul in alb se completeaza in momentul prezentarii la incasare.

Girul de inoarcere se adreseaza catre un obligat principal in procesul cambial(tragator sau tras), situatie in care acesta poate avea, atat calitatea de creditor, cat ci dedebitor. De exemplu, daca girul este dat in favoarea tragatorului iar trasul nu a acceptatcambia, tragatorul devine creditor al girantului dar si debitor al acestuia, creanta cambialastingandu-se. Daca girul se da in folosul trasului, acesta este pe de o parte debitor fata degirant in calitate de tras si pe de alta parte creditor al girantului pe baza girului primit.

Girul cumulativ/alternativ in cazul in care pe titlu se inscriu mai multi giratari. Incazul girului cumulativ exercitarea drepturilor cambiale urmeaza sa se faca de catre totigiratarii, prin acordul comun al acestora, iar in cazul g irului alternativ oricare dintre girataricare se afla in posesia girului poate exercita drepturile cambiale.

Girul in favoarea bancii cunoscut ca operatiune de scontare prin care posesorulcambiei poate obtine prin gir resurse de la o banca, inainte de s cadenta, prin girarea infavoarea bancii.

Page 34: ASE-Instrumente de Plata

34

Girul pentru procura (gir pentru incasare) este o forma in care giratarul mandateazao alta persoana pentru a incasa banii, pe baza mentiunii scrise “pentru procura” sau “pentruincasare”. De fapt, se face o noua girare in care giratarul devine girant iar mandatarul giratar.

Girul pentru garantie se da de catre beneficiar pentru a garanta anumite obligatii, cade exemplu garantia pentru buna executie a unor lucrari de investitii. In acest scop pe cambiese face mentiunea “valoare in garantie” sau “valoare in gaj”. Posesorul cambiei, in baza unuigir in garantie, poate sa execute toate drepturile care decurg din cambie. In caz de faliment algirantului, posesorul cambiei cu girul in garantie este avantajat, intrand in randul creditorilorpreferentiati.

Girul ulterior scadentei/ulterior protestului. Girul ulterior scadentei produceaceleasi efecte ca si girul anterior, insa girul ulterior protestului produce numai efectele uneicesiuni ordinare. In acest al doilea ca z, girantul garanteaza numai existenta creantei nu si plataacesteia. In ambele cazuri, girantul cedeaza cambia la un pret mai scazut datorita problemeloraparute cu incasarea acesteia, urmand ca giratarul sa se preocupe de recuperarea sumeiinscrise in cambie.

Efectele girului. Cambia odata emisa, cu cei trei participanti – tragator, tras sibeneficiar- intra in circuitul cambial prin girare, trecand de la o persoana la alta. Numarulcircuitelor nu este limitat, acestea desfasurandu -se in functie de relatiile dintre parteneri si deperioada pana la scadenta. Rolul cambiei este de a circula cat mai mult si de a contribui lastingerea mai multor raporturi financiare, largind astfel aria de utilizare. Raspunderea solidarape care girantii o accepta, intareste increderea in cambie si o face mai atractiva pentru viitoriiutilizatori. Transmiterea cambiei prin gir are ca efect transmiterea catre giratar a tuturordrepturilor care izvorasc din titlu, raporturile schimbandu -se mereu intre creditor si debitor.

5.3.2 Avalul

Avalul este o garantie data de o persoana, denumita avalist, care garanteaza platapentru unul din obligatii cambiali, numit avalizat, pentru toata suma mentionata pe titlu saupentru o parte din ea. Avalul se foloseste atunci cand sunt anumite rezerve privind capacitateade plata a trasului sau nu sunt disponibile suficiente informatii despre bonitatea acestuia. Inasemenea situatii, beneficiarul solicita avalizarea cambiei.

Avalul nu este o parte componenta a cambiei, ci un accesoriu al acest eia si are carcterfacultativ. Avalul poate fi dat de orice persoana, inclusiv de cele din procesul cambial, cuexceptia tragatorului si acceptantului, care sunt deja obligate cambial si nu se pot obliga adoua oara. De exemplu, girantul, care este o perso ana inclusa in procesul cambial, poateavaliza o cambie, deoarece prin gir a transmis cambia giratarului si a iesit din circuit.Raporturile dintre avalist si avalizat nu decurg din cambie, acestea sunt raporturi personale, deafaceri, bancare etc. De cele mai multe ori avalul se da de banci, care sunt institutii cucapacitate financiara recunoscuta, au experienta in domeniul cambial si al garantiilor si inspiramai multa incredere.

In practica, cele mai multe avaluri se dau de catre bancile la care client ii au deschiseconturile. Bancile avalizeaza cambiile (tratele) prezentate de clienti pe baza unor garantiidepuse in banca – depozite, titluri, cambii - contra unui comision care sa acopere cheltuielilede administrare legate de asemenea operatiuni si gra dul de risc. In cazul in care avalul seexecuta, banca se poate indrepta impotriva garantiei depuse de avalizat sau poate acorda uncredit pe termen scurt cu o dobanda mai mare decat dobanda curenta ca urmare a gradului derisc mai mare al clientului din a semenea operatiuni.

Page 35: ASE-Instrumente de Plata

35

5.4 ACTIUNI JURIDICE PENTRU RECUPERAREA CAMBIEI

In materie judiciara privind cambiile, obligatul principal este acceptantul, respectivtrasul si avalistii acestuia, fata de care se intreprinde o actiune cambiala directa (protestul) , iardaca debitul nu se lichideaza actiunea cambiala (regresul) se indreapta catre tragator, iaracesta catre giranti.

5.4.1 Protestul

Protestul reprezinta constatarea printr -un act autentic a rezultatului negativ aprezentarii cambiei spre acceptare si plata. Actul de protest se intocmeste la cerereaposesorului cambiei la judecatoria unde este locul platii. Protestul de neplata se face contraacceptantului care este obligatul principal pentru plata cambiei, contra trasului sau adomiciliatarului cand plata urmeza a se face printr -un tert daca este vorba de o cambieneacceptata.

Protestul se adreseaza prin executorul judecatoresc in una din cele doua zilelucratoare care urmeaza zilei de scadenta. Executorul judecatoresc constata in mod publicrefuzul de plata din partea obligatului principal si il consemneaza pe cambie. Locul de dresarea protestului poate fi domiciliul trasului sau judecatoria locala. In cazul in care nu se poateidentifica domiciliul persoanelor contra carora se adreseaza, protestul se face la judecatoria dela locul platii si se numeste “protest in vant” .

5.4.2 Regresul

Regresul este actiunea cambiala prin care posesorul cambiei se indreapta contracelorlalti obligati cambiali si a avalistilor lor, altii decat acceptantul si av alistii sai. Regresulpresupune ca posesorul s -a indrepat mai inainte, prin actiune directa, asupra acceptantului siavalistilor sai, dar rezultatele nu sunt satisfacatoare (debitul persista, total sau partial) si acumse indreapta catre ceilalti participa nti (tragator, giranti, avalisti) pe baza principiului cambialal raspunderii solidare.

Pentru a fi declansata, actiunea de regres trebuie sa indeplineasca doua conditiiobligatorii:

(a) constatarea refuzului de plata din partea obligatului principal pri ntr-un act deprotest;

(b) introducerea actiunii in termen.Actiunea de regres se desfasoara, in principiu, dupa expirarea scadentei cand plata a

fost refuzata sau neonorata. In practica, se intalnesc situatii in care plata devine aleatorieinaintea scadentei si deci actiunea de regres nu trebuie sa mai astepte scadenta. Asemeneasituatii pot fi: refuzul, partial sau total, al acceptarii; falimentul trasului; incapacitatea de plataa trasului; falimentul tragatorului, in cazul cambiei neacceptate. Actiunea de regres poate fiadresata de posesor impotriva tragatorului daca obligatia nu s -a stins integral, de tragatorcontra girant si de girant sau avalist contra alti giranti sau avalisti. Deci principiul solidaritatiifunctioneaza si determina o succesiune de actiuni de regres. Pentru a face mai atractivacambia, tragatorul, girantii sau avalistii pot inscrie pe cambie, sub semnatura, clauza “faraprotest” sau “fara cheltuieli” , ceea ce inseamna ca acestia sunt de acord sa se treaca direct laactiunea de regres, sarind peste faza de potest. Efectele acestei clauze se diferentiaza infunctie de cel care a facut mentiunea. Astfel, daca aceasta clauza este facuta de tragator eaproduce efecte fata de toti ceilalti semnatari, iar daca este facuta de un girant sau un avalistare efecte numai fata de acestia. Posesorul titlului poate solicita de la debitorii cambiali: (a)

Page 36: ASE-Instrumente de Plata

36

plata sumei datorate si dobanda pana la scadenta daca aceasta a fost mentionata in cambie; (b)dobanda legala de la scadenta pana la data platii; ( c) cheltuielile de protest. In schimbul platii,debitorul de regres poate cere de la posesorul cambiei, restituirea acesteia cu mentiunea“achitat”, actul de protest si contul de intoarcere.

Contul de intoarcere este un document aditional cambiei care ate sta dobanzilepretinse si cheltuielile efectuatate in actiunea de regres (taxe de protest, actionare la instantelejudecatoresti, executare si diverse cheltuieli pentru care poseda documente).

5.4.3 Executarea silitaCambia are valoare de titlu executor pentru suma inscrisa pe titlu impreuna cu

dobanda si cheltuielile de protest aferente. Executarea silita se face pe cale juridica si urmeazao procedura speciala, dupa cum urmeaza:- posesorul cambiei solicita judecatoriei investirea cu formula executori e;- judecatoria, dupa verificarea formala a cambiei, dispune aplicarea formulei executorii petitlu;- judecatoria adreseaza debitorului o somatie de plata care cuprinde transcrierea cambiei si asumei datorate;- debitorul poate face opozitie la execu tare in termen de 5 zile si se adreseaza aceleiasijudecatorii; motivele de opozitie sunt destul de limitative, respectiv daca exista probe denulitate a cambiei si daca exista motivatia de inscriere in fals;- opozitia se judeca in sedinta publica de urg enta;- partea care se considera neindreptatita poate face apel contra hotararii in termen de 15 zilede la pronuntare.

Potrivit normelor juridice, executia silita are loc in timpul acestei proceduri. Daca seconstata ca posesorul cambiei nu avea dreptul sa ceara executarea silita, acesta va fi obligatprin hotarare judecatoreasca sa restituie suma incasata.

Executarea silita prin somatie este o forma operativa de solutionare a problemelor careapar in procesul cambial si care nu prezinta complicatii. In practica, aceasta modalitate estepreferabila actiunilor de drept comun care dureaza o perioada mult mai mare.

5.4.4 Alte reglementari juridice privind cambiaIntervenientul este o persoana terta care nu a participat la procesul cambial dar care

are un interes juridic ca acceptarea sau plata cambiei sa nu fie refuzata si intervine sa ia loculpersoanei obligate prin cambie. Intervenientul trebuie ca in termen de 2 zile lucratoare de laacceptare sau plata sa notifice acest fapt celui pentru care a inter venit.

Alterarea reprezinta stergerea, modificarea unor cuvinte, date sau mentiuni care facparte din textul cambiei. Alterarea nu duce la nulitatea titlului, insa daca numele unuiparticipant nu se mai distinge cambia devine neoperanta numai pentru acest a. In cele maimulte cazuri, cambiile alterate se reconstituie pentru a se continua raportul cambial.

Anularea are loc atunci cand cambiile sunt pierdute, sustrase sau distruse. Anularea seda prin hotarare judecatoreasca la cererea posesorului in care tr ebuie mentionate elementeleobligatorii ale acesteia. Posesorul notifica trasului si bancii acestuia cererea de anulareintrodusa la judecatorie. Prin pronuntarea hotararii cambia este anulata si iese din circuitulcambial. Tot prin aceiasi hotarare judeca toreasca se recunoaste dreptul posesorului de a incasasuma care poate avea loc dupa o perioada de 30 de zile de la publicarea hotararii judecatorestiin Monitorul Oficial.

Prescriptia este modul de stingere a dreptului la actiune in sens material, prinneexercitarea acelui drept in intervalul de timp stabilit de lege. Practic prin prescriptieposesorul cambiei pierde dreptul de a mai solicita debitorului plata si de a actiona in justitie

Page 37: ASE-Instrumente de Plata

37

pentru executarea silita. Prescriptia finalizeaza o stare in care pa rtile nu au mai actionat dindiverse motive, nemaifiind interesate de solutionarea problemelor.

Teste grila1. Biletul la ordin este un titlu de credit care pune in legatura:

a. subscriitorul (emitentul)b. beneficiarulc. trasul

2. Actiunile juridice pentru recupera rea cambiei sunt:a. Protestulb. Regresulc. Executarea silitad. Refuzul

Page 38: ASE-Instrumente de Plata

38

Capitolul 6COMPENSAREA INTERBANCARA

In sistemul bancar au loc, zilnic, foarte multe operatiuni de plati intre banci, ca urmarea relatiilor financiare care se stabilesc intre clienti , de natura comerciala sau necomerciala.Aceste operatiuni reprezinta, de fapt, transferuri de fonduri intre banci si prin numarul sivaloarea lor antreneaza valori foarte mari care intra in circuitul bancar. Pentru a avea oimagine mai concreta, recurgem la datele statistice ale bancii centrale care arata ca, in ultimiiani, volumul decontarilor in tara noastra a fost de 4 -5 ori mai mare decat volumul produsuluiintern brut (PIB).

6.1 CONCEPTUL DE COMPENSARE

Compensarea a fost definita pe parcursul ti mpului in mai multe variante cu acelasicontinut. In varianta moderna acceptata de institutiile internationale de specialitateCompensarea inseamna stingerea obligatiilor de plata catre o banca cu drepturile decreanta pe care le are de incasat de la aceea si banca si stabilirea unui sold care sedeconteaza prin casa de compensatie. Economistul Stefan Dumitrescu, unul din cei maidistinsi economisti din perioada interbelica care a studiat sistemul de plati national si a adusimportante contributii la elabora rea acestuia, defineste compensarea ca “un sistem de lichidarede creante prin concentrarea tuturor debitelor pentru toti debitorii si tuturor creantelor pentrutoti creditorii, catre un singur debitor si creditor, unde facandu -se apoi diferenta se obtine,pentru fiecare participant, un simplu si un singur sold debitor sau creditor, dupa naturasoldului operatiunilor compensate" (St. Dumitrescu, Platile fara numerar, 1931).

Casele de compensatii sunt institutii specializate in asemenea operatiuni si pot fi destat sau particulare, dar sub controlul bancii centrale. De cele mai multe ori, casele decompensatii apartin asociatiilor bancare, actionarii fiind bancile din cadrul asociatiei. Ele suntorganizatii nonprofit care presteaza servicii, reciproc utile, pentru membrii sai. Controlulbancii centrale se exercita prin contul dechis la aceasta de casa de compensatie prin caretransfera fondurile bancilor in conturile lor de la banca centrala. La sfarsitul compensariisoldul casei de compensatii devine nul.

In sistemul centralizat exista o singura casa de compensatii care organizeazadecontarea in mod centralizat pe baza soldurilor nete ale bancilor participante iar decontarease face prin banca centrala. In sistemele descentralizate exista mai multe case de c ompensarecare calculeaza pozitia neta a doua sau mai multe banci, iar decontarea se face prin alte banci,de regula banci de prim rang agreate de banca centrala. Indiferent de sistem, casele decompensatii se numesc agenti de compensare iar bancile care asigura decontarea, agenti dedecontare. Deci, compensarea reprezinta numai prima etapa a decontarii derulata printr -oentitate nonbancara, iar etapa a doua o constituie transferul de fonduri intre bancileparticipante prin intermediul unei institutii banca re, alta decat bancile participante, transfercare finalizeaza plata

6.2 TIPURI DE COMPENSARI SI DECONTARI

Din punct de vedere al sistemului de operare, compensarile sunt de doua feluri:- compensari bilaterale;- compensari multilaterale.

Page 39: ASE-Instrumente de Plata

39

Compensarile bilaterale presupun relatii reciproce intre perechi de banci si se facatunci cand exista un volum apreciabil de operatiuni intre cele doua banci si cu caracter depermanenta. Agentul de compensare stabileste soldurile debitoare si creditoare si le co municaagentului de decontare care efectueaza transferurile de fonduri in conturile deschise de celedoua banci la acesta. Fiecare banca are insa relatii cu mai multe banci si atunci va avea atateacompensari bilaterale cate banci corespondente are.

Compensarile multilaterale sunt cele mai numeroase si practic antreneaza intregsistemul bancar. Avantajul cel mai mare al compensarilor multilaterale consta in economia defonduri de transfer, platitorii nefiind obligati sa detina moneda de plata in volumul ne cesar invederea descarcarii de obligatie. Compensarile multilaterale aduc si o reducere a canalelor decomunicatii interbancare, a transferurilor de fonduri si a valorii de transfer Cu cat numarulbancilor este mai mare, valoarea tranzactiilor creste si i mplicit si eficienta acestui sistem.

In ce priveste decontarile, acestea sunt de doua feluri:- decontari brute- decontari nete;

Decontarea pe baza bruta este plata individuala a unei instructiuni sau pachet deinstructiuni. Orice instructiune de deco ntare individuala este in fond un transfer de credit carepresupune miscarea efectiva a fondurilor. Decontarea pe baza bruta a fost considerata multavreme ca o forma greoaie, depasita, care amplifica volumul transferurilor si in conditiilecresterii numarului participantilor devenea chiar mai putin operanta. Astazi, progreseleinregistrate pe linia automatizarii, care au oferit solutii alternative de economie de fonduri side timp au repus in discutie eficienta decontarii pe baza bruta si posibilitatile pe care le oferade pastrare a integritatii si stabilitatii intregului sistem de decontare.

Decontarea pe baza neta . Atat compensarile bilaterale cat si cele multilateralefolosesc sistemul de decontare pe baza neta. Compensarea cu decontare pe baza netapresupune compararea sumelor debitoare si creditoare intre banci si stabilirea soldului finaldebitor sau creditor. In acesta actiune intervin trei parti, cele doua banci si casa decompensatie.

Instrumentele de plata care se folosesc in cadrul compensarii sunt de doua feluri: decredit si de debit. Instrumentele de plata de credit sunt cele care circula de la unitateabancara a platitorului la unitatea bancara a beneficiarului, avand ca efect debitarea contuluiplatitorului si creditarea contului beneficiar ului.

Instrumetele de plata de debit sunt cele care circula de la unitatea bancara abeneficiarului la unitatea bancara a platitorului si au ca efect debitarea contului platitorului sicreditarea contului beneficiarului.

Instrumentele de plata de debit fo losite in compensare sunt: cecul barat, cambia sibiletul la ordin. Sensurile de circulatie a instrumentelor si banilor sunt insa diferite.In practica, cele mai folosite sunt instrumentele de plata de credit care devanseaza cu mult pecele de debit intrucat instrumentele plata de credit care au un risc mai mic si o perioada dedecontare mai scurta.

6.3 SISTEMUL NATIONAL DE COMPENSARE

Sistemul national de plati a fost creat in anul 1995 de banca centrala si ca ocomponenta a acestuia s-a organizat sistemul de compensare la nivel national. Inainte de 1995compensarile se faceau in sistem bilateral prin intermediul conturilor de corespondent care setineau la sediul central al bancilor. In functie de resursele existente si de posibilitatile decompletare a deficitelor se efectua transmiterea platilor, unele prin intermediul sucursalelorbacii centrale iar altele, direct, prin relatiile de corespondent dintre banci. Datorita lipsei unor

Page 40: ASE-Instrumente de Plata

40

standarde de timp, decontarile intarziau destul de mult, sursele atras e devenind pentru banci ocomponenta importanta a resurselor in detrimentul pietei interbancare si a interesului pentruatragerea de depozite.

Acest sistem a creat numeroase nemultumiri clientilor care trebuiau sa astepteperioade destul de mari, si chiar bancilor care lucrau mai operativ dar intrau in relatii cualetele cu un sistem de operare mai lent. Ca urmare, incepand cu anul 1995 s -a organizat Casade compensatii in cadrul bancii centrale pe doua paliere: casa de compenstii interbancara lanivel central si 41 de case de compensatii interbancare la nivel judetean. Continandu -sereforma in sistemul bancar, casa de compensatii s -a transformat in anul 2001 dintr -o institutiepublica intr-o institutie a sistemului bancar, denumita TransFonD (Societatea Na tionala deTransfer de Fonduri si Decontari) la care Banca Nationala a Romaniei detine 33% din capitalsi restul celelalte din sistem in cote egale. TransFonD are un esediu central in Bucuresti si 41de sucursale in tara (in fiecare judet cate o unitate) s i functioneaza ca agent de compensare albancii centrale pentru operatiunile interbancare, cu exceptia transferurilor de fonduri privindtrezoreria statului, operatiunile cu numerar, piata valutara, piata monetara si piata secundara atitlurilor de stat.

In perioada 1996–2004 prin TransFonD s-a efectuat compensarea multilaterala aplatilor de mica valoare (sub 500 mil. lei) bazate pe instrumente de plata pe suport hartie(ordinul de plata, cecul barat, cambia si biletul la ordin). Compensarea se desfasura in cadrulTransFonD pe doua nivele: primul la nivel judetean al TransFonD la care participauunitatile bancilor comerciale unde in urma compensarii se stabileau soldurile creditoare saudebitoare pentru ficare banca care apoi erau transmise, intr -un interval de timp fixat, la sediulcentral al casei de compensare; al doilea nivel, il reprezenta compensarea de la sediulcentral al TransFonD cand, pe baza soldurilor de la nivel judetean, se stabilea soldul finalpentru fiecare din bancile participante. Bancil e debitoare trebuiau sa vireze sumele datoratecasei de compensatii din disponibilitatile aflate in contul curent de la banca centrala sau saapeleze la piata monetara iar in ultima instanta sa obtina un imprumut de la banca centrala inlimita rezervelor constituite. Compensarea se considera incheiata atunci cand totalulsoldurilor creditoare era egal cu totalul soldurilor debitoare. Soldurile erau transmise banciicentrale, care in calitate de agent de decontare, facea transferurile de fonduri in conturilebancilor participante . In acest moment, plata se considera finala si irevocabila .

6.3.1 Compensarea automata

Tehnologiile moderne au permis trecerea de la compensarea bazata pe doua nivele lacompensarea automata pe un singur nivel prin circuite elect ronice directe ale bancilor cu casade compensatii, ceea ce creste foarte mult operativitatea si simplica procedurile. In acelasitimp, se creaza posibilitatea realizarii mai multor compensari pe zi urgentand decontarile inavantajul ambilor parteneri. Com pensarea automata presupune insa functionarea unui sistemde plati in timp real pentru a se putea efectua decontarea intre bancile participante.

Casa de Compensatii Automate (engl. Automated Clearing House – ACH) este unsistem electronic de compensare in care fisiere de volum mare reprezentand instructiuni deplata de valori mici (sub 500 mil. lei), atat transfer credit cat si debit direct, sunt schimbateintre banci si alte institutii de credit dupa ce pozitiile nete care vor rezulta din aceste fisiere a ufost decontate prin sistemul platilor in timp real.

Functiile ACH. Sistemul ACH isi propune in primul rand sa simplifice substantialsistemul de compensare si decontare prin transmisa automata a instrumentelor de plati, sareduca la minimum timpul de de contare si sa cresca viteza de rotatie a banilor, contribuidastfel la realizarea unei calitati superioare a serviciilor de plati. In acelasi timp, pune ladispozitie noi mijloace de imbunatatire a managementul lichiditatii si al riscului de credit,

Page 41: ASE-Instrumente de Plata

41

obiective principale ale politicii monetare. In acest scop, ACH are urmatorele functii:administreaza schimbul de instructiuni de plata intre participanti; efectueaza compensarea,adica calcularea pozitiilor nete ale participantilor in raport cu casa de compensa tie; initieazadecontarea prin transmiterea catre sistemul de plati in timp real a rezultatelor compensarii;administreaza garantiile aferente decontarii pozitiilor nete ale participantilor; informeazaparticipantii; asigura monitorizarea compensarii de ca tre autoritatea de compensare; asiguraun cadru eficient pentru implementarea procedurilor de management al riscului de credit silichiditate; asigura calcularea comisioanelor pentru serviciile prestate participantilor; asigurafacilitati de arhivare a datelor aferente tranzactiilor procesate si de prelucrare ulterioara aacestora.

6.3.2 Compensarea instrumentelor de debit pe suport hartie (cecul barat sibiletul la ordin)

Procedura actuala de compensare se desfasoara pe doua nivele: judetean si centra l.La nivel judetean, sedintele de compensare au doua parti: in prima parte bancile

prezinta instrumentele primite in ziua precedenta si acceptate insotite de o banda de control sio dispozitie de incasare centralizatoare (documentele se introduc in plicu ri pentru fiecarebanca care se sigileaza), precum si documentele refuzate cu motivatiile respective inscrise informularul de refuz la plata (de asemenea in plicuri separate pentru fiecare banca), iar in finalse completeaza formularul de compensare cu su mele de incasat, sumele de platit si refuzurile,formular care se remite conducatorului de sedinta; in partea a doua, se face schimbul deinstrumente pentru acceptare si care vor fi prezentate bancilor beneficiare in ziua urmatoare.Balanta soldurilor se inainteaza sediului central al casei de compensare.

La nivel central se face o centralizare a soldurilor de la nivel judetean si se stabilescsoldurile finale debitoare sau creditoare pentru fiecare banca, urmand ca bancile debitoare sa -si asigure fondurile pentru inchiderea compensarii. Dificultatea principala consta in faptul cala compensarea judeteana trebuie sa fie prezente ambele banci iar in cazul in care una dinbanci nu este reprezentata, aceasta trebuie sa transmita documentele intr -un judet unde suntprezente ambele banci, asa cum este cazul bancilor mai mici care nu au o retea dezvoltata desucursale. Termenele prevazute de normele bancare sunt de minim trei zile bancare (bancilesunt in aceiasi localitate) si maxim opt zile bancare (bancile sunt in localitati diferite si injudete diferite).

6.4 REVOCABILITATE, IREVOCABILITATE SI MONITORIZARE

Instrumentele introduse in compensare devin irevocabile iar platile au caracterdefinitiv. In situatia in care unele banci cu solduri debitoare nu au di sponibilitati suficientepentru decontare si nici nu pot obtine de pe piata resursele necesare vor apela, in ultimainstanta, la banca centrala pentru un credit lombard in limita garantiilor constituite. In situatialipsei repetate de lichiditati care ar p utea determina, la un anumit moment, blocarea procesuluide compensare, se poate lua masura de revocare temporara sau definitiva , banca urmand sa-si efectueze decontarile in sistem bilateral in afara compensarii. Cel mai mult au de suferitclientii bancii sanctionate prin prelungirea perioadei de decontare dar si partenerii acestoracare au conturi la alte banci. De asemenea, bancile care au relatii cu banca exclusa de lacompensare trebuie sa recurga la sistemul conturilor corespondente si la aranjamentefinanciare pentru asemenea operatiuni.

TransFonD si banca centrala care au sarcina sa monitorizeze sistemul de compensarein vederea prevenirii riscurilor specifice acestei activitati utilizeaza o serie de indicatori care

Page 42: ASE-Instrumente de Plata

42

exprima gradul de compensare, pond erea pietei monetare in asigurarea resurselor si gradul deinterventie al bancii centrale, precum si indicatori privind refuzurile inregistrate si cauzeleacestora, frecventa si marimea deficitelor si respectarea disciplinei de lucru de catreparticipanti. Dintre acesti indicatori, cel mai relevant pentru analiza de ansamblu estedeterminarea gradului de compensare pentru a se stabili in ce masura bancile isi asiguraresursele necesare stingerii obligatiilor fara sa apeleze la piata monetara sau banca centr ala.

Principiul de baza in compensare este mentinerea echilibrului intre incasari si plati sireducerea la minimum a riscului de incapacitate de plata. Acest principiu este valabil mai multpentru bancile universale care trebuie sa -si mentina zilnic o lichiditate confortabila. Inschimb, bancile specializate in credite pentru dezvoltare, credite imobiliare sau ipotecare, asazise banci “cheltuitoare” au un volum mult mai mare de plati decat de incasari si deci suntpredispuse la inregistrarea unor solduri debitoare in urma compensarii si la procurarea deresurse de pe piata. Asemene banci isi asigura resurese pe termen lung are acopera deficituldar evolutia zilnica a incasarilor si platilor poate conduce la dezechilibre mai frecvente care serezolva prin capacitatea bancii de a procura resurse pe termen scurt si nu reprezinta un motivmajor de ingrijorare. Deci, supravegherea bancii centrale trebuie nuantata in functie despecificul bancilor si de capacitatea acestora de a gestiona lichiditatea si a face fa ta situatiilorde risc.

Teste grila

1. Din punct de vedere al sistemului de operare, compensarile pot fi:a. bilateraleb. multilateralec. interbancare

2. Procedura actuala de compensare se desfasoara pe urmatoarele nivele:a. judeteanb. centralc. regional

Page 43: ASE-Instrumente de Plata

43

Capitolul 7INSTRUMENTE DE PLATI IN RELATIILE ECONOMICE INTERNATIONALE

In domeniul valutar-financiar, platile internationale reprezinta componenta careasigura finalizarea tranzactiilor economice sau satisfacerea unor cerinte individuale ca urmarea relatiilor care se stabilesc intre parteneri. Aceasta componenta foloseste instrumente de platacare circula in cadrul sistemului international bancar pe baza unor reglementari la nivelinternational elaborate de institutii de specialitate (Comitetul economic ONU, came re decomert international, Banca Reglementelor Internationale, Banca Centrala Europeana).

7.1 MODALITATI DE PLATA (DECONTARE)

Stingerea obligatiilor dintre parteneri se realizeaza printr -o anumita modalitate deplata (decontare) prevazuta in contrac t sau aleasa de persoanele fizice. Modalitatile de platasunt urmatoarele:

Plata marfa contra marfa (troc) - o modalitate nepecuniara folosita in antichitatedar care a revenit odata cu criza econmica din 1929 -1933 si criza datoriilor externe din 1980 -1985; in prezent este folosita ca o tehnica de deblocare a relatiilor comerciale cu tari sau firmeale caror disponibilitati financiare sunt modeste sau inexistente.

Plata in numerar care se practica pe scara redusa si in anumite situatii specifice, cade exemplu (i) in tarile cu restrictii valutare privind detineriile si miscarea devizelor sau carepractica sisteme de impozitare severa, plata in numerar devenind o metoda de evaziune fiscalasau de evitare a restrictiilor valutare, (ii) in spatiile geografice izolate, fara unitati bancare,pentru achizitionarea de produse sau in rezervatiile naturale, in achizitionarea de animale pecale de disparitie sau obiecte arheologice care altfel ar deveni obiecte de contrabanda; (iii) inactivitatea de turism si transp ort international, in special in tarile care nu au sisteme decarduri.

Plata prin cec, care este cea mai apropiata de numerar, a luat o amploare deosebitadupa anii ‘ 60, fiind folosita in spatiul platilor necomerciale.

Plata prin titluri de credit , cambie si bilet la ordin, se foloseste in afara de circulatiasingulara si asociate cu alte tehnici de plata ca acreditivul documentar, incasoul (cu valoare deinstrument de garantare).

Plata prin ordin de plata este legata de aparitia bancilor si a dezvoltar ii realatiilorinternationale intre acestea, in practica internationala fiind cunoscuta si prin expresia “platadirect din cont”.

Plata documentara pentru operatiunile in care plata se face de banci numai contradocumente (acreditivul documentar si incaso ul documentar), asigurand partenerilor un grad desecuritate mai ridicat.

Aceste modalitati de plata, presupun existenta unui cont bancar (cu exceptia platii insistem troc si a platilor in numerar) si a unui circuit bancar prin sistemul de transferinternational al fondurilor.

7.2 INCASOUL DOCUMENTAR

Incasoul este cea mai simpla modalitate de plata care se bazeaza numai pe prevederilecontractului comercial si nu angajeaza in nici un fel bancile participante la derularea platii.

Page 44: ASE-Instrumente de Plata

44

Prin incasou se intelege tratarea de catre banci, potrivit instructiunilor primite, adocumentelor comerciale si financiare in vederea acceptarii sau platii acestora.

Documentele vehiculate de banci sunt de doua feluri:- comerciale (factura, documente de transport, de proprie tate);- financiare (cambii, bilete la ordin, cecuri, chitante).

In functie de tipul documentelor, incasoul este de doua feluri:- simplu - cand se vehiculeaza numai documente financiare;- documentar – cand se vehiculeaza documente comerciale insotite sau n u de

documente financiare.Pentru banci, decontarea prin incasou reprezinta o simpla vehiculare de documente, de

la beneficiar la platitor, potrivit instructiunilor primite de la beneficiar si efectuareaoperatiunilor de plata pentru un partener si de inc asare pentru celalalt partener. Printransmiterea documentelor prin intermediul bancilor se urmareste ca destinatarul acestora sanu intre in posesia lor decat in momentul executarii obligatiei de plata sau alta asimilata(acceptarea cambiei). Deci plata n u se efectueaza contra marfa, ci contra documente care sefolosesc apoi pentru intrarea in posesia marfii. In acest fel, importatorul are certitudinea caexportatorul si-a indeplinit obligatia de a livra marfa, iar exportatorul este sigur caimportatorul nu poate intra in posesia marfii inainte de a o achita.

Partile implicate in derularea unui incasou simplu sau documentar sunt:- ordonatorul (exportatorul) – clientul care initiaza operatiunea de incasou;- banca remitenta (banca exportatorului) – banca la care ordonatorul a incredintat

operatiunea de incasou;- banca insarcinata cu incasarea – orice banca, alta decat banca remitenta, care

intervine in operatiunea de incasou;- banca prezentatoare (banca importatorului) – banca insarcinata cu prezentarea

documentelor trasului;- trasul (importatorul) – persoana la care documentele trebuie sa fie prezentate.Incasoul, cunoscut si sub numele de dispozitia de incasare , este un document

standardizat sub forma de mesaj care cuprinde: numele si adresa ordonatorului, numele siadresa trasului, bancile implicate, documentele comerciale si financiare, detalii privindtransportul (aerian, naval, cale ferata, rutier) si livrarea (localitatea de destinatie), conditiile deplata, valuta, modalitatea de transmitere a fonduril or si contul bancar al ordonatorului.

Incasoul documentar este un instrument de plata care avantajeaza importatorul.Incasoul nu prezinta nici o garantie pentru exportator ca importatorul va achita imediat marfalivrata, singura obligatie scrisa fiind con tractul dintre parteneri. Intreaga tranzactie sedesfasoara din ordinul si pe raspunderea exportatorului. Documentele trebuie sa ajunga laimportator inaintea sosirii marfurilor, in caz contrar exportatorul va plati taxele de contrastalii,magazinaj, intrucat imporatatorul in lipsa conosamentului nu poate prelua marfa de la caraus.Din aceasta cauza, incasoul este utilizat numai in proportie de 10% -15% in relatiile de platicomerciale si numai in cazurile in care exista suficienta incredere intre parteneri.

Incasoul simplu este folosit numai pentru transmiterea spre incasare a documentelorfinanciare – cambii, bilete la ordin, cecuri, chitante de palata si alte documente analoagepentru a obtine sume de bani. Sumele de incasat provin din obligatii comercial e,necomerciale, financiare, cambiale etc. Mecanismuul de derulare este identic cu cel alincasoului documentar. Ordonatorul emite dispozitia de incasare insotia de documentelefinanciare si da instructiuni bancii sale pentru transmiterea acestora la banca insarcinata cuincasarea, precizand banca si contul unde se vor transmite fondurile, precum si modul in carese va proceda in caz de refuz de plata din partea trasului. Un exemplu de utilizare a incasouluisimplu este transmiterea la incasare a cambiei ac ceptate in cadrul incasoului documentar.

Page 45: ASE-Instrumente de Plata

45

7.3 ORDINUL DE PLATAOrdinul de plata este instrumentul prin care ordonatorul da o instructiune bancii sale

de a pune la dispozitia beneficiarului, in contul de la banca acestuia, o anumita suma de baniin vederea stingerii unei obligatii banesti existenta intre parteneri. Ordinul de plata secaracterizeaza prin: existenta unei obligatii de plata asumata sau a unei datorii preexistente ceurmeaza a se stinge prin onorarea platii; operatiunea de plata este initiata de ordonator(platitor) care stabileste regulile dupa care operatiunea se va derula; revocabilitatea, trasaturacaracteristica a ordinului de plata, adica posibilitatea ca ordonatorul sa retraga sau sa modificeinstructiunea de plata, numai daca ordinul de plata nu a fost executat de banca beneficiarului,fara nici un fel de consecinte pentru ordonator; existenta provizionului (depozitului) in contulordonatorului sau in lipsa acestuia, accesul la un credit bancar aprobat de banca in acest scop.

Din punct de vedere al modalitatilor de incasare, ordinul de plata este de doua feluri:- simplu – atunci cand plata nu este conditionata de prezentarea vreunui document;- documentar – in cazul in care plata este conditionata de prezentarea de catre

beneficiar a anumitor documente (facturi, chitante privind speze de transport, dovadaplatii unor chirii etc) indicate de ordonator.

Partile implicate in derularea ordinului de plata sunt:- ordonatorul – persoana (importatorul) care initiaza operatiunea;- beneficiarul – persoana (exportatoul) in favoarea careia se face plata;- banca ordonatoare – banca care transmite ordinul de plata si fondurile;- banca beneficiara – banca care primeste fondurile in numele beneficiarului.

Ordinul de plata se foloseste atat in relatiile com erciale externe cat in celenecomerciale. In relatiile comerciale, ordinul de plata ca instrument individual se folosestemai putin din cauza revocabilitatii si a posibilitatii de amanare a platii de catre importator.Pentru a se evita aceste inconveniente , ordinul de plata se foloseste impreuna cu un altinstrument de plata ca incasoul sau acreditivul. Cele mai frecvente plati prin ordin de platasunt platile de avansuri, transport (navlu, fraht), cheltuieli de asigurare, in schimb este folositpe scara larga in platile necomerciale ca intretinerea reprezentantelor comerciale sidiplomatice, stingerea unor debite, plata cotizatiilor la organisme internationale, transferuri defonduri intre banci etc.

7.4 ACREDITIVUL DOCUMENTAR

Acreditivul documentar este definit ca orice angajament de plata asumat de o banca,indiferent cum este numit sau descris. In practica bancara, acreditivul documentar mai estecunoscut in engleza sub numele de Letter of Credit, Documentary Credit, Commercial Letterof Credit si in variantele corespunzatoare din alte limbi, iar in limba romana s -a impustermenul de acreditiv documentar.

7.4.1 Tipuri de acreditive documentareAcreditivele documentare (AD) sunt de mai multe tipuri, in functie de anumite criterii,

astfel:Dupa forma AD:

- AD revocabile – care pot fi revocate sau anulate de banca emitenta fara nici o avizarea beneficiarului dar inainte de efectuarea platii;

- AD irevocabile – care nu pot fi revocate de banca emitenta, angajamentul de plata alacesteia catre exportator fiind ferm; modificarea sau anularea AD se poate facenumai cu acordul beneficiarului, bancii confirmatoare si bancii emitente; ADirevocabile pot fi neconfirmate, banca emitenta fiind singura responsabila de

Page 46: ASE-Instrumente de Plata

46

efectuarea platii in cazul in care banca p latitoare sau o alta banca desemnata nu afacut plata si confirmate in cazul in care o alta banca isi asuma angajamentul fermde plata daca banca emitenta nu onoreaza plata, ceea ce ofera un plus de sigurantaexportatorului privind incasarea contravalorii marfurilor.

Dupa modul de plata:- AD cu plata la vedere, adica plata se face la prezentarea documentelor la banca

platitoare si numai dupa efectuarea controlului documentelor si constatariiindeplinirii tuturor conditiilor AD;

- AD cu plata diferata (amanata), respectiv plata se va face la un anumit termen de laprimirea documentelor (importatorul isi poate ridica marfa intrucat a intrat in posesiadocumentelor) , ceea ce echivaleaza cu un credit acordat de exportator pe perioadapana la incasare;

- AD cu plata prin acceptare – in cazul exporturilor insotite de cambii trase asupraunor banci (emitenta, acceptanta, trasa), banca platitoare accepta cambiile deveninddebitor cambial si le returneaza exportatorului iar documentele le trimiteimportatorului;

- AD cu plata prin negociere, atunci cand se prezinta o cambie trasa asupra banciiemitente care a autorizat o alta banca (negociatoare) sa primesca documentele si saaccepte cambia.

Dupa clauzele speciale pe care le contin:- AD transferabil – beneficiarul acreditivului poate solicita bancii transferatoare sa faca

acreditivul utilizabil (platibil), in totalitate sau partial, pentru unul sau mai multibeneficiari secunzi (beneficiarul acreditivului este un intermediar iar beneficiarulsecund este exportatorul);

- AD revolving/reinnoibil – valoarea acreditivului se reintregeste automat, pe masuraefectuarii platilor, pana la un anumit plafon; se foloseste in cazul contractelor devalori mari in care livrarile se fac esalonat, acreditivul deschizandu -se la nivelul uneilivrari;

- AD clauza rosie – banca platitoare este autorizata sa faca o plata catre beneficiarulacreditivului inainte de prezentarea documentelor privind expedierea marfii (ex.plata unui avans) iar diferenta se plateste la livrarea marfi i si prezentareadocumentelor;

- AD de compensatie sau reciproce – utilizarea unui acreditiv de export numai incorelatie cu unul de import, in cazul livrarilor in contrapartida, acreditivul fiindutilizat numai daca una din parti nu -si indeplineste obligatiile, atunci banca emitentaa partii debitoare va plati echivalentul marfii nelivrate in compensatie cu cea primita.

Dupa folosirea combinata a AD;- AD back-to-back – de fapt doua acreditive, unul de export si altul de import al

aceleiasi marfi, ambele domiciliate la aceiasi banca, respectiv banca intermediaruluioperatiunii; desi cele doua acreditive sunt total independente, ele sunt corelatevaloric si in timp de firma intermediara;

- AD cesionat – beneficiarul acreditivului poate cesiona, total sau partial, suma infavoarea unei terte persoane (ex. un subfurnizor), dand dispozitie bancii platitoare,printr-o declaratie de cesionare, sa plateasca cesionarului suma stabilita.

Cel mai utilizat tip de acreditiv documentar este cel irevocabil cu plata l a vedere.Celelalte tipuri sunt variante complementare pentru diverse situatii si demonstreazaflexibilitatea acestui instrument de plata. Acreditivul documentar a devenit instrumentulprincipal prin care se deruleaza peste 70% din platile comerciale in re latiile de comertexterior.

Page 47: ASE-Instrumente de Plata

47

7.4.2 Deschiderea acreditivului documentarDeschiderea acreditivului este momentul cel mai important intr -o tranzactie de plati

comerciale care foloseste acest instrument intrucat de tipul de acreditiv ales si claritateainstructiunilor depinde derularea in bune conditii si la termen a platii. Deschidereaacreditivului da exportatorului siguranta incasarii banilor ca urmare a dispozitiei date deimporatator catre banca sa si a angajamentului acesteia de a plati documentele pri mite, iarimportatorului asigurarea ca plata se va face numai conform instructiunilor sale. Acreditivuleste un instrument care se bazeaza numai pe niste documente de livrare a marfii care au uncircuit separat de cel al bunurilor/serviciilor si orice neco ncordanta din documente saupobleme aparute pe parcursul transportului nu pot fi imputate bancii. Pentru o uniformizare amodului de folosire a acreditivului, partile implicate accepta prevederile din Publicatia nr. 500a CCI.

In folosirea unui acreditiv documentar (AD) sunt implicate urmatoarele parti:- ordonatorul – este beneficiarul bunurilor sau prestatiei, adica importatorul, care

initiaza acreditivul prin instructiunile pe care le da bancii sale de a platiexportatorului sumele cuprinse in ordinul de deschidere a AD;

- beneficiarul – este cel care livreaza bunurile, adica exportatorul, fata de care bancaimportatorului s-a angajat sa efctueze plata si care in final incaseaza sumelecuvenite;

- banca emitenta – este banca ordonatorului, care la sol icitarea acestuia isi asuma inscris angajamentul de plata in favoarea exportatorului, in anumite conditii dedocumente si termene; banca emitenta este principala banca angajata in acreditivcare poate efectua plata direct catre exportator (indeplineste ro lul de banca emitentasi platitoare) si indirect printr -o banca platitoare;

- banca platitoare – este banca autorizata sa plateasca exportatorului documenteleprezentate de acesta (de regula este banca exportatorului), sa remita documentelebancii emitente iar aceasta sa-i ramburseze suma platita;

- banca corespondenta (o alta banca) – este o banca intermediara care poate fi: bancanotificatoare (avizatoare) care anunta exportatorul de deschiderea AD, primestedocumentele de la exportator si le transmite bancii platitoare; banca confirmatoarecare confirma in nume propriu plata documentelor in cazul in care banca emitenta nuonoreaza plata; si banca negociatoare care este o banca in posesia unei cambii traseasupra bancii emitente si care este autorizata s a primeasca documentele de laexportator si sa i le achite, dupa care sa le remita bancii emitente si sa primeascasuma plus un comision (dobanda pe perioada de la plata la incasare).

7.4.3 Utilizarea acreditivului documentarUtilizarea acreditivului documentar inseamna un ansamblu de activitati intreprinse de

beneficiar, adica exportatorul, pentru a incasa de la importator valoarea marfurilor expediatecontra documentelor prevazute in AD. Acreditivul documentar s -a dovedit un instrument careprezinta numeroase avantaje pentru exportator, respectiv un risc minim de neplata avandangajamentul ferm al unei banci, independent de importator, plata nu poate fi revocata (cuexceptia AD revocabil), acreditivul nu poate fi modificat decat cu acordul exportatorul ui iarderularea platii este strict reglementata prin Publicatia 500 a CCI. Dezavantajele pentruexportator se refera la riscul de curs valutar si la spezele si comisioanele bancare, care, inpractica, se suporta de fiecare parte pentru operatiunile derula te in bancile din tara lui. Pentruo siguranta cat mai mare in efectuarea platii este de preferat un AD irevocabil confirmat si odomiciliere in tara exportatorului.

Page 48: ASE-Instrumente de Plata

48

Teste grila

1. In functie de tipul documentelor, incasoul poate fi :a. simplub. documentarc. multilateral

2. Partile implicate in derularea ordinului de plata sunt judeteana. ordonatorulb. beneficiarulc. banca ordonatoared. banca beneficiarae. toate reaspunsurile sunt corecte

Page 49: ASE-Instrumente de Plata

49

Capitolul 8PLATILE ELECTRONICE

Progresele deosebite realizate in domeniile infor maticii si telecomunicatiilor aurevolutionat societatea si au schimbat radical relatiile banca – client si chiar conceptul desprebanca. Noile tehnologii au devenit atat un catalizator al marilor schimbari de care beneficiazaconsumatorii de servicii bancare, cat si un suport pentru banci care incearca sa raspundanoilor cerinte.

8.1 CONCEPTUL DE PLATI ELECTRONICE

Platile electronice sunt definite ca o forma electronica, complet informatizata siautomatizata, de organizare a relatiilor de plati intre participantii la o tranzactie, pebaza unui set de reguli si proceduri operatorii. Intr-o varianta mai pragmatica, specialistiide la Banca Mondiala, considera ca operatiunile financiare electronice reprezinta utilizareamijloacelor electronice in scopul s chimbului de informatii, al transferului de simboluri saureprezentari ale valorii si a executarii de tranzactii intr -un mediu comercial. Acest conceptcuprinde patru canale: transferul electronic de fonduri, interschimbul de date electronice,transferul de instructiuni de plata si confirmarea platii.

Legislatia romanesca (Regulamentul BNR nr. 4/2002), bazata pe cea comunitara,considera ca o plata electronica reprezinta orice operatiune de plata initiata prinintermediul instrumentelor de plata electronic a prin care se pot retrage sume innumerar, efectua plati pentru achizitionarea de bunuri sau servicii, plata obligatiilorcatre autoritatile administratiei publice si transferuri de fonduri intre conturi.

Instrumentele de plata electronica sunt de doua f eluri:- instrumente de plata la distanta (cardul, ordinul de plata electronic, cecul electronic);- instrumente de plata de tip moneda electronica (portofelul electronic)Instrumentele de plata la distanta permit detinatorului sa aiba acces la fonduril e

aflate in contul sau bancar si mijlocesc efectuarea de plati catre un beneficiar sau alt gen detransfer de fonduri si care necesita un nume de utilizator si un cod personal de identificare, asacum este cardul de debit sau de credit. In aceasta categori e se includ si aplicatiile de tipinternet-banking si home-banking bazate pe cardurile clasice. Instrumentele de plata de tipmoneda electronica permit accesul numai la un depozit electronic (deci nu direct la contulbancar) constituit in prealabil, instru mentul putand fi sau nu reincarcabil cu o anumita valoare(unitati valorice de moneda electronica). Instrumente de plata de tip moneda electronica pot fichip-cardul, memoria unui calculator (portofelul electronic) sau alt dispozitiv electronic pecare sunt stocate unitati valorice de moneda din care se pot face plati catre alta entitate careaccepta aceasta modalitate de plata.

In ansamblu, platile electronice cuprind totalitatea entitatilor, echipamentelor siprocedurilor de lucru care conlucreaza penrtu efectuarea platii tranzactiilor. In general, intru -un procedeu electronic de plata de sunt implicate: (a) trei entitati care interactioneaza,respectiv o banca, un vanzator si un cumparator; (b) mai multe echipamente hardware,software, o retea de transmisie (cu unul sau mai multe centre de receptie, validare siretransmisie), punct de vanzare (POS), distribuitor de bani electronici (cont -bani, credit bani,numerar-bani); (c) un set de protocoale de plata (instructiuni de lucru). Sistemele de platielectronice opereaza pe baza unor module de codificare/decodificare a operatiunilor de plati sifolosesc chei publice si chei private pentru a asigura integritatea si securitatea platilor.

Page 50: ASE-Instrumente de Plata

50

Trasatura fundamentala a unui sistem electronic de plati consta in rapiditatea cu carecircula informatia-bani. Datorita infrastructurii ce integreaza sistemul de reglementare,sistemul informatic si cel de telecomunicatii, informatia ajunge sa circule aproape instantaneu,adica in timp real. Spre deosebire de sistemele clasice de plati fara numerar, la sistemeleelectronice de plati nu se inregistreaza o intarziere intre momentul emiterii instructiunii deplata si momentul in care are loc inregistrarea transferului de fonduri in conturile bancare,fiind eliminat riscul asociat intervalului de timp in care intermediarul sa dea curs instructiuniide plata, risc ce include eroarea, ratarea, neperformanta de acuratete, intarzierea. De exemplu,procesul de executare a unui ordin de plata in mediul electronic, instrumentul cel mai lar gfolosit, implica un lant de instructiuni grupate in mesaje de plata, precum si momente, acte sifapte de inregistrare a rezultatului schimbului de informatii intre cei ce dau si cei ce primescrespectivele instructiuni, astfel ca toate aceste etape se re alizeaza intr-un timp de catevasecunde si fara riscuri majore.

Platile electronice au o arie foarte mare de aplicabilitate de la tranzactiile economice sifinanciare pana la compensari si decontarile finale. In acest domeniu vast se intalnesc situatiicare necesita ca platile sa se efectueze la momente diferite in functie de natura tranzactiei saude preferintele partenerilor. Ca urmare, efectuarea platii electronice poate fi in una dinurmatoarele situatii:

- plata inainte de tranzactie – un sistem de acest gen functioneaza in cazul avansurilorcare se acorda pentru realizarea unor comenzi sau transferul banilor digitali pe undisc sau smart card din care se pot face plati la momentul convenit;

- plata concomitent cu tranzactia – necesita accesul direct la baza de date a bancii si aofertantului de plata electronica, iar securitatea transferului trebuie sa fieimplementata mai strict (cardurile de debit, internetul bancar);

- plata dupa tranzactie – cea mai frecventa forma de plata si in care se foloses te cardulde credit.

Indiferent de modul de plata, momentul platii este considerat numai atunci candbanii sunt inregistrati in evidenta bancii beneficiarului de fonduri . In functionarea sa,procedeul electronic de plati produce efecte de natura juridica, economica, financiara, tehnicasi chiar psihologica, adica fenomenul increderii neintrerupte in moneda (fiduciaritatea) panala desavarsirea procesului de plata.

Platile electronice au evoluat destul de rapid si s -au diversificat intru-un intervalrelativ scurt de timp, in special dupa anul 1990. In prezent, se cunosc mai multe modalitati deplata diferentiate din punct de vedere al tehnologiei folosite si a segmentelor de piata caraorase adreseaza. Platile electronice se pot clasifica dupa mai multe cri terii astfel:

Dupa tipul de tehnologie:- plati bazate pe carduri;- plati bazate pe aplicatii modem – in special pentru persoanele juridice care

efectueaza plati de valori mai mari;- plati bazate pe aplicatii internet - in special pentru persoanele fi zice;- plati bazate pe telefonia mobila – in special persoane fizice.Dupa volumul tranzactiei:- microplati (mycro payments), plati pentru produse si servicii oferite pe web si de

valori de pana la 5 euro/$;- plata de tip consumator (consumer paymen t) intre 5-500 euro/$ reprezentand

cumparaturile de zi cu zi a bunurilor si serviciilor care poseda o valoare mai maredecat a microplatilor;

- plata de tip afaceri (business payment) peste 500 euro/$ pentru cumpararea unorcantitati mai mari de bunuri si servicii, plati comerciant catre comerciant.

Dupa natura informatiei:

Page 51: ASE-Instrumente de Plata

51

- plati bazate pe valoare – se transfera efectiv valoare in format electronic;- plati bazate pe informatie – numai informatia circula prin internt, iar tranzactia

efectiva are loc in afara conexiunii.Dupa natura monedei electronice:- plati bazate pe bani electronici de cont – implica inregistrarea in conturile bancare

ale utilizatorului si comerciantului;- plati bazate pe bani elctronici semn – valoarea este incorporata intr -un soft existent

pe un dispozitiv electronic, valoarea circuland de la un dispozitiv la altul fara nicio referinta la un cont bancar.

Dupa instrumentele de plata oferite:- plati cu carduri bancare;- plati on-line (internet);- microplati;- plati prin cecuri electronice;

8.2 PLATILE ELECTRONICE CU DECONTARE BRUTA IN TIMP REAL

Decontarea bruta in timp real este un procedeu electronic bazat pe transmiterea demesaje (ordine de plata) electronice de catre participanti, procesarea instructiune cuinstructiune a acestora in limita disponibilului existent in contul de decontare de la bancacentrala, asigurarea resurselor de completare a eventualelor deficite prin credite “intraday” sidecontarea finala prin conturile curente de la banca centrala . Principalul avantaj al acestuiprocedeu il constituie operativitatea transferurilor si reducerea pana la eliminare ariscului de credit. Dupa introducerea mesajului in retea de catre participant, procesarea sidecontarea se fac la intervale de timp extrem de scu rte, aproape insesizabile, de unde vine sinumele de “in timp real”. Intrucat avem de a face cu un procedeu cu decontare bruta, deci faracompensare, bancile trebuie sa mentina un volum destul de mare de disponibilitati in conturilede la banca centrala pentru a acoperi cerintele de plati, ceea ce este un dezavantaj.Beneficiarul cel mai mare al noului procedeu este furnizorul care poate sa -si primeascafondurile in aceiasi zi cu livrarea bunurilor.

In functie de modul de solutionare a lipsei temporare de fonduri la bancile platitoare,procedeele cu decontare bruta in timp real sunt de doua tipuri: cu linie de asteptare la bancaremitenta (fara credite “intraday”) si cu linie de asteptare la institutia de gestionare asistemului (cu credite “intraday”). Cre ditele “intraday” se asigura de banca centrala petermene foarte scurte in timpul zilei cu rambursare la finele zilei sau credite “overnight” curambursare in ziua urmatoare. Procedeele de decontare in timp real sunt proprietatea bancilorcentrale care au si rolul principal in asigurarea resurselor si supravegherea functionariisistemelor de plati.

In Romania, procedeul preconizat se refera numai la decontarea platilor de marevaloare si a platilor urgente indiferent de valoare si este gestionat de TransFonD ca agentoperator al bancii centrale. Platile de mare valoare sunt definite de normele bancare(Regulamentul BNR nr.1/2002), ca instructiuni de transfer -credit, in general de mare valoare,inclusiv cele aferente pietelor valutara/monetara, intre partici panti, efectuate de acestia innume propriu sau al clientilor. In prezent, platile de mare valoare sunt considerate cele peste500 milioane lei si care se deconteaza prin instrumente de plata de credit, respectiv ordinul deplata. Se pot efectua insa plati si sub aceasta limita daca emitentul decide sa foloseascasistemul de tranfer de fonduri de mare valoare. Deosebit de decontarea acestor plati,procedeul asigura si decontarea pozitiilor nete ale procedeelor cu decontareprestabilita/amanata (casele de co mpensatii, decontarea titlurilor de stat, etc).

Page 52: ASE-Instrumente de Plata

52

Participantii la acest procedeu sunt: banca centrala, bancile comerciale romane sisucursalele bancilor straine autorizate sa opereze in Romania, Trezoreria Statului, modalitatilede transfer de fonduri administrate de BNR, proedeul de inregistrare, transfer si decontare atitlurilor de stat, casele centrale ale cooperativelor de credit, casele de compensareadministrate de TransFonD, alti titulari de conturi de decontare. Fiecare participant esteconectat la retea printr-un singur punct de acces, de regula sediul central al participantului.

In cadrul procedeului se proceseaza instructiuni de plata de tipul transfer credit si incazuri bine definite (decontarea pozitiilor nete ale caselor de compensatii, deco ntareaoperatiunilor cu titluri de stat etc) instructiuni de tipul debit direct. In ce priveste tipurile detranzactii care genereaza instructiuni de plata prin sistem se vor derula plati ale clientilor, paltiale bancilor (operatiuni pe piata monetara, pl ati in lei aferente pietei valutare, precum si platiaferente pietei titlurilor de stat), plati in relatia cu Trezoreria Statului si operatiuni ale banciicentrale (pe piata monetara, furnizarea de lichiditate “intraday”, operatiuni in calitate deimprumutator de ultima instanta, etc).

Pentru efectuarea decontarilor, participantii trebuie sa deschida un cont de decontarela banaca centrala, altul decat contul curent, prin care se deruleaza operatiunile de incasari siplati pe parcursul zilei. Contul de dec ontare are la inceputul si sfarsitul zile operative soldzero. La inceputul zilei, participantii transfera sumele necesare platilor din contul curent in celde decontare, iar la sfarsitul zilei, sumele ramase in contul de decontare se tranfera de operatorin contul curent al participantului. Daca este necesar, participantii pot efectua transferuri dinconturile curente in cele de decontare si pe parcursul zilei.

Mesajul electronic. Instrumentul de plata care se foloseste in cadrul platilor de marevaloare este mesajul electronic (ordinul de plata electronic) care tinde sa se generalizezepentru toate categoriile de plati electronice. In general, un mesaj electronic cuprinde aceleasielemete inscrise pe ordinul de plata pe suport hartie, plus unele elemente specifice pentrucriptare.

8.3 INSTRUMENTE ELECTRONICE DE PLATA

Instrumentele de plata folosite in sistemele de plati electronice sunt identice in cepriveste informatilile pe care le contin cu cele pe suport hartie, dar adaptate transmisieielectronice si au acelasi rol de a transmite informatia -bani de la partenerul platitor catre celbeneficiar prin intermediul sistemului bancar. Adapatrea la sistemul electronic consta intranspunerea informatiilor intr -un mesaj electronic care se poate cripta si d ecripta automat sisemna electronic. Instrumentele de plata electronica validate pana in preznt de practica suntordinul de plata electronic si cecul electronic.

8.3.1 Ordinul de plata electronicOrdinul de plata electronic este o versiune a ordinului d e plata pe suport hartie cu

deosebirea ca se dematerializeaza atuci cand intra in sistemul de plati electronice. Ordinul deplata electronic se prezinta sub forma unui mesaj electronic in care sunt cuprinse, intr -oanumita ordine, informatiile necesare efe ctuarii platilor.

Mesajul electronic se editeaza de emitent daca dispune de infrastructura necesara (PC,echipament de transmisie, echipamente automate de criptare/ decriptare si cheile private sipublice pentru semnatura elctronica), iar in cazul in care emitentul nu dispune de acesteechipamente se poate emite un instrument de plata pe suport hartie care se transfoma in mesajelectronic de catre banca emitentului. La banca emitenta, ordinul de plata electronic sevalideaza (verificarea autenticitatii sem naturii si a disponibilului in contul curent de catreadministratorul de cont) si se supervizeaza de o alta persoana (seful de serviciu sau contabilul

Page 53: ASE-Instrumente de Plata

53

sef), conform principiului bancar al “celor patru ochi”, dupa care se transmite centralei banciicomerciale pentru lansarea in sistemul de plati interbancare.

Circuitul ordinului de plata electronic este similar cu cel al ordinului de plata pe suporthartie cu deosebirea ca este mai rapid, datorita posibilitatii tehnologice de transfer si procesareautomata si apoi de decontare in timp real.

8.3.2 Cecul electronicCecul electronic (eCheck) este un instrument care se prezinta sub forma unui mesaj

electronic semnat electronic si are aceleasi functii ca si cecul pe suport hartie. Cecul electronica aparut dupa legiferarea semnaturii electronice (1998 -2000) si este folosit in special in SUAin relatiile cu Trezoreria Statului.

Circuitul cecului electronic este similar cu circuitul traditional al cecului pe suporthartie. Astfel, debitorul genereaza un cec elec tronic (un mesaj electronic specific pentru cec)folosind un smart card dupa care il semneaza electronic si il transmite beneficiarului prininternet (e-mail). Beneficiarul primeste eCheckul, verifica semnatura debitorului, andoseazacecul pe numele bancii lui, il semneaza electronic si il trimite bancii lui pentru constituireaunui depozit. Banca beneficiarului verifica semnatura acestuia si il introduce in compensare.Banca debitorului verifica semnatura acestiua, debiteaza contul si confirma casei decompensatii acordul de plata. Dupa compensare, banca beneficiarului intra in posesia sumei sicrediteaza contul acestuia. Circuitul cecului electronic se prezinta astfel:1 Plata2 Transmiterea3 Compensarea4 Debitarea5 Creditarea cont cecului cont

In aceasta varianta (cecul virament) toate entitatile implicate trebuie sa dispuna deinfrastrucura necesara pentru criptare/decriptare, semnatura electronica si retea de transmisie.In varianta cecului numerar, beneficiarul se adreseaza direct bancii debitorul ui si solicita fiebanii in numerar sau transferul acestora la banca sa.

Avantajele acestui sistem constau in validarea automata, decontarea rapida,eliminareariscului pierderii atat pentru client cat si pentru banci, eliminarea riscului uman de procesare ,folosirea standardelor internetului de transmisie si securitate. Dezavantajele ar fi costurilepentru investitii in echipamente, tipice internetului si o perioada de timp de acomodare autilizatorilor si a bancilor.

8.4 SEMNATURA ELECTRONICATranzactiile dintre parteneri efectuate prin mijloace electronice trebuia sa se finalizeze

intr-un mod care sa asigure forta juridica a rezultatului negocierii si sa pastreze anonimatulparticipantilor. De cele mai multe ori partenerii nici nu se cunosc si instruct iunile date careangajau transferuri de active si de proprietate trebuia sa fie insotite de o certificare aidentitatii. Astfel a aparut semnatura electronica a carei functie era de certificare a identitatiipersoanei.

In Romania, cadrul juridic este asigurat prin Legea nr. 455/2001 privind semnaturaelectronica si prin Hotararea de Guvern nr. 1259/2001 privind Normele tehnice simetodologice de aplicare a dispozitiilor legale. Aceste reglementari au fost elaborate inspiritul Directivei UE/98/98 privind s emnatura electronica si Directicvei UE/51/96 privindcomertul electronic. Legea romana are acelasi scop ca si reglementarile internationale, adicasa consacre forta juridica a semnaturii electronice, similara cu cea olografa, si sa creezepremisele necesare pentru desfasurarea comertului electronic si a tranzactiilor bancare.

Page 54: ASE-Instrumente de Plata

54

Potrivit legii, semnatura electronica este rezultaul imaterial al asocierii intre maimulte elemente tehnice si dispozitive hardware si software, coroborate cu exercitareaatributiilor furnizorului de servicii de certificare. Semnatura electronica poate fi asemanata cuun “cod personal” care se ataseaza la un e -mail sau alt document trimis electronic de la uncalculator la altul, fie prin internet, fie printr -o retea de calculatoare. “Codul” este emis defurnizorul de servicii de certificare si poate fi folosit de catre o singura persoana. Avantajelepe care le confera semnatura electronica in domeniul bancar se refera la comunicarea rapidacu clientii, asigurarea confidentialitatii dat elor, siguranta si usurinta in utilizare, precum si omai buna circulatie a informatiilor intre centrala si unitatile bancare

Cheia privata si cheia publica. Semnatura electronica poate fi simpla sau extinsa.Semnatura simpla reprezinta o combinatie aleat oare de date electronice (o criptare) specificiceunei singure persoane si este cunoscuta sub numele de cheie privata. Cheia se emite de oentitate legala care pentru autentificare atribuie un nou cod, specific acestei institutii, denumitcheie publica. Combinatia dintre cheia privata si cea publica reprezinta semnatura electronicaextinsa care se utilizeaza pentru semnarea documentelor. Potrivit legii, semnatura electronicaextinsa tebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: este legata in mod unic desemnatar, asigura identificarea semnatarului, este creata prin mijloace controlate exclusiv desemnatar, este legata de datele in forma electronica la care se raporteaza in asa fel incat oricemodificare ulterioara a acestora este identificabila.

O institutie financiara utilizeaza infrastructura cheilor publice pentru a asiguraautentificarea clientilor, integritatea si confidentialitatea datelor si reducerea riscurilor derepudiere a tranzactiilor. Infrastructura cheilor publice este asigurata de un sistem de hardweresi softwere, care pe baza unor proceduri asigura criptarea si decriptarea informatiei carecircula intre banca si client. De regula, bancile folosesc tehnologia criptarii simetrice (cheiaprivata) pentru a securiza mesajele si tehnolo gia criptarii asimetrice (cheia privata si publica)pentru a le decripta. Mecanismul certificarii electronice cu chei publice se prezinta astfel:

- clientul detine o pereche de chei, o cheie privata si una publica, corespondente printr -o relatie matemetica intr-un algoritm de criptare;

- cheia publica este pusa la dispozitia celor care verifica identitatea clientului; cheiaprivata se afla doar in posesia clientului, fiind confidentiala si este protejata cuparola si PIN si stocata in text criptat, fie in memoria computerului, fie pe un altsuport cum ar fi cardul smart;

- cheia privata genereaza o semnatura electronica ce identifica electronic, in mod unic,pe detinatorul sau si care nu poate fi citita si autentificata decat cu cheie publicapereche;

- mesajul expeditorului este automat criptat cu cheia sa privata, cunoscuta numai de el,insa odata trimis mesajul poate fi citit numai cu cheia publica a expeditorului; inacest fel, destinatarul care detine cheia publica a expeditorului poate decriptamesajul si totodata are certitudinea ca mesajul a fost trimis de detinatorul de dreptal semnaturii electronice.

Avantajul cheilor publice consta in faptul ca reduce riscurile asociate parolelor si PIN -urilor care trebuie protejate si tinute secrete, iar deza vantajul il constituie faptul ca procedeuleste mai greoi si mai costisitor de implementat.

Autoritatea de certificare. Cerintele pentru securizarea informatiilor prin internet aucondus la dezvoltarea pietelor de chei publice si private dar si la apariti a autoritatilor decertificare, ca entitati de verificare a identitatii in spatiul electronic. Autoritaea de certificareautentifica cheia publica prin distribuierea ei odata cu un certificat calificat semnat digitalcare face legatura dintre un nume de pe rsoana si o cheie publica. Aceste servicii de certificarese ofera de diverse categorii de furnizori ca: agentii guvernamentale, furnizori din domeniul

Page 55: ASE-Instrumente de Plata

55

tehnologiei informatiei, operatori in telecomunicatii sau chiar entitati financiare, banci,denumiti generic furnizori de servicii de certificare .

Certificatele digitale emise de o entitate autorizata atesta faptul ca cheia publica sicheia privata corespondenta sunt atribuite unei persoane. De fiecare dat cand clientulstabileste legatura cu banca se trans mite semnatura electronica iar banca verifica dacacertificatul este valid, identifica si autorizeaza clientul si valideaza operatiunea bancara.

Certificatul digital se elibereaza pe o perioada de un an dupa care se poate reinoi. Incadrul acestei perioade, certificatul se poate revoca in situatia in care cheia privata a clientuluia fost compromisa sau prin inchiderea contului clientului. Deci, banca verifica validitateacertificatului prin incadrarea in perioada de valabilitate si confruntarea cu lista c elor revocate.In literatura de specialitate, procedura de eliberare a unei semnaturi electronice se compara cafinalitate si fluiditate cu procedura de eliberare a unui act de identitate in care rolul institutieipublice care elibereaza actul este indepli nit de furnizorul de servicii de certificare.

Teste grila

1. Instrumentele de plata electronice pot fi:a. instrumente de plata la distantab. instrumente de plata de tip moneda electronicac. moneda fiduciara

2. Dupa instrumentele de plata oferite, platile electroni ce se clasifica in:a. plati cu carduri bancareb. plati on-line (internet)c. microplatid. plati prin cecuri electronicee. toate raspunsurile sunt corecte

Page 56: ASE-Instrumente de Plata

56

Capitolul 9TRANSFERURI ELECTRONICE DE FONDURI

Transferul electronic de fonduri este un ansamblu de tehnic i informatice,electronice, telemetrice, care permite schimbul de fonduri intre parteneri, prin intermediulbancilor si a unor sisteme speciale de transfer, intr -un timp foarte scurt. Inca din deceniul1960-70 au aparut unele inovatii tehnologice care perm iteau legaturi intre locatii foarteindepartate de pe glob, ceea ce a permis aparitia mai intai a transferului electronic de fondurisi apoi a platilor electronice. In locul instrumentelor de plata clasice au inceput sa circulemesaje privind platile, cu informatiile necesare referitoare la moneda, suma, parteneri, banci,precum si alte informatii specifice. Modalitatea electronica de transfer al fondurilor adeterminat si anumite modificari organizatorice in cadrul bancilor prin crearea decompartimente specializate in transferuri de fonduri, carti de plata, plati catre persoane fizice,aparitia unor noi servicii bazate pe aplicatii bancare electronice.

Din considerente privind riscurile pe care le implica dar si din ratiuni practice,transferurile electronice interbancare se diferentiaza, in primul rand, in functie de valoareatransferurilor, astfel:- transferuri de valori mari (SWIFT si TARGET);- transferuri de valori mici (Eurogiro, Western Union, MoneyGram).

9.1 TRANSFERURI DE VALORI MARI

Experientele care au avut loc au condus catre un prag de 90 la 10, conform caruiatranzactiile de mare valoare sunt considerate cele care printr -un numar ce reprezinta 10% dintotalul instructiunilor se refera la 90% din totalul sumelor transferate si, in modcomplementar, celelalte tranzactii care reprezinta 90% din instructiuni si 10% din valoare suntdenumite de mica valoare. Deosebit de denumire, elementul principal este riscul diferit pecare aceste transferuri il implica si implicit costurile diferite determina te de securitateasistemului. Transferul de mare valoare este o notiune care acopera nu numai valoarea unitaramare dar si pe acela de transfer urgent si este specific transferurilor interbancare (pe planintern si in strainatate in valute convertibile). S tudiul relatiei dintre valoarea si numarultransferurilor intr-un mediu economic statistic conduce la concluzia ca cu cat valoarea unuitransfer creste cu atat scade frecventa aparitiei acestuia.

9.1.1 Procedeul SWIFTTransferul fondurilor s-a realizat de-a lungul timpului prin mai multe modalitati in

functie de tehnologia de comunicatii folosita in perioada respectiva. Prima modalitate a fosttransferul letric (prin posta) al documentelor de plata prin reteaua mijloacelor de transportfolosita – masina, tren, avion. In practica bancara, acest tip de transfer este cunoscut subabrevierea MT (Mail Transfer) sau AMT (Air Mail Transfer). Dupa descoperirea telegrafiei s -a introdus transferul telegrafic , abreviat TT (Telegraph Transfer) care se foloseste si as tazipe plan intern. Prin acest procedeu s -a trecut la circulatia informatiei sub forma de mesaj inlocul documentelor pe suport hartie. Progresele din informatica si comunicatii au permisaparitia transferului SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financ ialTelecommunication), cel mai modern si rapid sistem cunoscut, de origine europeana, darcare are retele pe plan mondial.

Page 57: ASE-Instrumente de Plata

57

SWIFT s-a infiintat in 1973, in Belgia, ca o societate privata pe actiuni, non profit,prin participarea a 239 de banci din 15 tari . Scopul acestei companii era de a oferi institutiilorfinanciare din intreaga lume, servicii de transfer rapid de fonduri pe o baza standardizata. Lasfarsitul anului 2000 la SWIFT erau conectate 192 de tari cu peste 3000 de banci membre si7125 de utilizatori care au transmis 1,3 mild. mesaje. Bancile romanesti (BRD, BCR, BA siBRCE) au aderat la SWIFT, ca membre, in 1992 iar in prezent sunt 25 de banci membre si 13de banci utilizatoare (banci care nu sunt membre SWIFT dar care lucreaza prin intermediulbancilor membre). Din totalul transferurilor de fonduri efectuate de tarile europene prinSWIFT, Romania detinea la finele anului 2002 o cota de piata de 6%.

SWIFT are o retea structutata pe patru nivele: primul nivel are trei centre deprocesare, la Bruxelles (Belgia), Amsterdam (Olanda) si Capple Town (SUA); al doilea nivelcuprinde zece centre regionale (centre de comutare), raspandite pe tot globul, care colecteazamesajele de pe o anumita zona geografica si le transmit la unul din centrele de procesar e: altreilea nivel se refera la ordinatoarele cu rol de supraveghere la nivelul fiecarei tari(concentrator national) care mentin legatura cu membrii si afiliatii retelei (in tarile cu unvolum mai mare de mesaje sunt mai multe concentratoare nationale ca de ex. 4 in SUA, 3 inAnglia, 2 in Franta) ; si al patrulea nivel include terminalele instalate la bancile care au aderatla SWIFT. Bancile din Romania transmit si primesc mesaje prin centrul regional de la Viena.Utilizatorii care transmit sau primesc me saje nu pot dialoga direct, ci numai prin centreleregionale si cele de procesare.

Transmiterea mesajelor in sistem SWIFT se poate realiza in unul din urmatoareleregimuri: normal sau ordinar, adica mesajele se transmit in ordinea introducerii in sistem;urgent, adica inaintea celorlalte mesaje din regimul normal; sistem, mesaje cu circuit limitatpentru transmiterea unor informatii cu caracter general numai membrilor SWIFT.Transferurile de fonduri prin sistem SWIFT sunt destul de apreciate de utilizatori , datoritaurmatoarelor avantaje:

Siguranta in functionare . In acest sistem toate operatiunile sunt computerizate de laexpeditor la destinatar si transferurile se executa automat. Programele de transmisie audetectori de erori, deci elimina posibilitatea aparitiei acestora iar mesajele sunt codificate.Standardizarea mesajelor elimina interpretarea gresita a acestora si reduce aproape la zerounul din riscurile cele mai frecvente.

Rapiditate. Timpul de transmise este de cateva secunde, deci aproape in ti mp real.Anumite decalaje de timp se datoresc numai diferentei de fus orar intre bancile partenere.Acesta este considerat avantajul cel mai important in sistemul de plati si de multe orirapiditatea este mai mare la transferurile externe bazate pe SWIFT d ecat la cele interne carefolosesc alte sisteme.

Costuri scazute. Costurile sunt, in medie, de pana la 1$ pentru un mesaj, fata de 30$ -50$ prin telex. Acestea sunt diferentiate in functie de urgenta si confirmarea mesajului, darraman foarte avantajoase. Acesta este un motiv pentru care, in unele tari, sistemul SWIFT estefolosit si la transmisia mesajelor interne pentru decontari multilaterale si compensari.

Fiabilitatea. Functionarea sistemului este asigurata 24 de ore din 24 si 7 zile pesaptamana din 7, fiind deci accesibil in orice moment.

Institutiile financiare internationale folosesc, de asemenea, SWIFT -ul in transferurilede fonduri iar mai recent prin acest sistem se realizeaza decontarile intre bancile centrale dincomunitatea europeana participante la euro. Transferurile anuale mijlocite prin serviciul FIN aatins in 2003 pragul de 2 miliarde de mesaje si se estimeaza pentru viitorul aproipiat o cifra de10 miliarde mesaje, ceea ce demonstreaza agrearea acestui sistem de comunitatea bancara si acompaniilor de afaceri.

Page 58: ASE-Instrumente de Plata

58

9.1.2 Procedeul TARGETIntroducerea monedei unice euro a determinat si adoptarea unui procedeu unic de plati

intre tarile din zona euro, care a fost proiectat sa raspunda cerintelor de politica monetara aleBancii Centrale Europene si care sa fie conectat la sistemele nationale de plati din tarilemembre. Acest procedeu este cunoscut sub numele de TARGET (TranseuropeanAutomated Real-Time Gross-Settelment Express Transfer) si are ca scop sa asigureefectuarea platilor intre banci le centrale europene, pe baza bruta si in timp real, indiferent desistemul folosit in fiecare tara si minimizarea riscului de neplata pana aproape la disparitie.

Procedeul a fost initiat in 1995 de Institutul Monetar European devenit ulterior BancaCentrala Europeana si a devenit operativ in ianuarie 1999 prin participarea bancilor centraledin tarile membre si prin acestea institutiile de credit supravegheate de bancile centrale.Participarea la TARGET este reglementata prin Directiva de Coordonare Banca ra2002/12/EU a Parlamentului European si Consiliului European din 20 martie 2000.

Structura TARGET. Procedeul TARGET se bazeaza pe decontarea bruta in timpreal (RTGS) la care sunt conectate sistemele nationale interne (RTGS) din tarile membre.Structura TARGET este de tip descentralizat care cuprinde: (a) sistemele nationale cudecontare bruta in timp real din tarile membre; (b) mecanismul de supraveghere al BanciiCentrale Europene; (c) reteaua de interconectare intre bancile centrale. Procedeul procese azanumai tranzactiile in euro. In esenta, sistemul TARGET coordonat de Banca CentralaEuropeana este un sistem in care platile se fac pe baza bilaterala intre bancile centrale.Banca Centrala Europeana nu se implica in sistemul de plati , dar dispune de un sistem decontrol care asigura inchiderea zilei de lucru intr -o pozitie finala si irevocabila . Rolulprincipal revine bancilor centrale nationale care colecteaza mesajele de plata de laparticipantii interni si le transmite numai in limita fondurilor disp onibile ale acestora si afacilitatilor de creditare acordate.

Participantii directi la transfer sunt bancile si institutiile de credit interne. Bancilecentrale pot autoriza si alte institutii sa participe la sistem ca departamentele de trezorerie alestatelor membre, casele de compensatii si institutiile de decontari, firmele de investitiifinanciare, alte institutii din sectorul public care pot deschide conturi clientilor, toateautorizate si supravegheate de banca centrala sau alte autoritati recunosct e in domeniu.Criteriile de admitere ale participantilor directi se refera la capacitatea financiara adecvata ainstitutiei, numarul minim de tranzactii, infrastructura tehnica neceasara potrivit niveluluistandard si aprobarea bancii centrale. Deosebit de aceste institutii interne, mai pot fi siparticipanti din alte tari (la distanta ) care doresc sa participe la sistemul de decontare brutafara sa dispuna de un sediu in tara respectiva. Bancile centrale ale tarilor gazda trebuie satrateze asemenea cereri in mod similar cu cele ale institutiilor locale, inclusiv accesul lacredite pe parcursul zilei si alte facilitati de decontare cu conditia ca riscurile pentruparticipantii de la distanta sa nu fie mai mari decat ale participantilor locali. Asemenea cazu risunt insa destul de putine.

Procedeul TARGET administreaza, aproape in exclusivitate, numai platile de marevaloare care se transmit intre participanti, fara a exista limite inferioare sau superioare. Inconcluzie, in cadrul TARGET se deruleaza urmatoa rele tipuri de operatiuni, reprezentand deregula transferuri de credit:

- plati directe conectate cu operatiunile bancilor centrale din eurosistem;- decontarea soldurilor pentru sistemele de plati de valori mari;- plati interbancare si plati comercia le.Platile cu amanuntul care nu necesita o viteza de executie prea mare sunt procesate de

alte sisteme europene de transfer de fonduri care au si costuri mai mici ca Euro -giro si altele.

Page 59: ASE-Instrumente de Plata

59

9.2 TRANSFERURI DE VALORI MICI

Transferurile rapide de fonduri au patruns si in sfera paltilor de mica valoareconducand la aparitia mai multor modaliatati, dintre care cele mai cunoscute suntEUROGIRO si WESTERN UNION/MONEY GRAM.

9.2.1 Procedeul EUROGIRO

EUROGIRO este o forma de transfer de fonduri pe plan intern ational, intre organizatiipostale, dar sunt acceptate si institutii de credit si alte organizatii interesate in astfel detransferuri. EUROGIRO a fost creat in 1990 pornind de la apreciatele servicii financiarepostale si de la traditia de lunga durata di ntre unitatile postale de a lucra dupa standardecomune cu scopul de a asigura servicii competitive in domeniul platilor transfrontaliere si atransferurilor de cont. EUROGIRO are o retea proprie de plati electronice, Euro GiroNetwork, si este prezent in peste 200 de tari din Europa, Asia si America de Nord si Sud.

Astazi reteaua este formata pe langa organizatiile postale si din banci comerciale siinstitutii de credit.

Arhitectura. EUROGIRO este format dintr -un modul central cu o retea internationalade transmitere/receptie a mesajelor si mai multe module locale cu retele locale. Componentaprincipala este cea locala care dispune de terminale, o retea locala, un centru intern deprocesare si management la distanta, un centru pentru mesaje transmise prin internet siechipammente modem de lansare in reteua internationala EUROGIRO. Modulul localproceseaza o gama variata de produse pentru care exista cate o interfata pentru fiecare produs.

Tranzactiile se realizeaza electronic iar mesajele sunt codificate si autentificate pentrua nu permite unei terte parti sa citeasca sau sa schimbe vreo informatie. Capacitatea unuimodul local este apreciabila, de cca. 200.000 informatii zilnic. Pentru cresterea operativitatii,mesajele de acelasi fel se trimit la destin atie in asa zise “plicuri electronice”, adica un grup demesaje care poarta un cod special al sistemului local iar la intrarea in reteua EUROGIROprimeste un alt tip de cod, ceea ce asigura o securitate destul de buna. Toate tranzactiile setransmit in euro, dar sistemul dispune de echipamente care asigura la destinatie conversia inmoneda solicitata.

EUROGIRO asigura mai multe tipuri de produse si servicii de transferuri de fonduri,dupa cum urmeaza:

- transferul de credit (credit transfer), care dureaza i ntre 2 si 4 zile si care prezinta ovarietate de moduri de transmitere;

- transferul urgent de fonduri (1zi);- ordine de plata uzuale, cu o durata de 5 zile;- transferuri de fonduri catre conturile bancare ale non membrilor;- livrare contra numerar cu rambu rs (produsele sunt expediate prin posta si sunt

eliberate destinatarului numai contra numerar);- servicii diverse de decontare in euro;- ordine de plata prin telefon;- plati pentru pensii.

EUROGIRO functioneaza si in Romania prin Bancpost si Posta Romana. Transferurilese fac numai intre membrii EUROGIRO potrivit standardelor internationale folosite de acestsistem.

Page 60: ASE-Instrumente de Plata

60

9.2.2 Procedeul Western Union si MoneyGram

Transferurile rapide de fonduri au patruns si in domeniul serviciilor pentru populatie(retail banking). Pe plan international, transferurile rapide au fost determinate de circulatiafortei de munca din tarile mai putin dezvoltate catre cele avansate, de plecarea la studii atinerilor si de extinderea relatiilor intre familii. Majoritatea acestor f onduri se transfera decatre persoanele care lucreaza, temporar, in alte tari. Acestea sunt persoane cu veniturimodeste, care nu au conturi in banca si care doresc ca economiile lor sa ajunga cat mai repedela famiile din tara de resedinta. Pentru asemene a situatii exista firme specializate care oferaservicii de transfer rapid de fonduri in tot cursul anului, dintre care cele mai renumite suntWestern Union si MoneyGram din SUA. Aceste firme au pus la punct un sistem operationalcare are urmatoarele carac teristici.

Infrastructutra. Procedeul se bazeaza pe un centru informatic international, CentrulOperational, unde se proceseaza toate tranzactiile si un sistem de calculatoare in reteaua deagenti interconectate cu Centrul Operational prin intermediul car uia se pot efectua transferuriintre agentii indiferent de tara in care se afla, precum si transferuri intre agentii din aceiasitara. Agentii din retea sunt de regula banci si institutii financiare, dar pot fi si oficii postale,agentii de turism, case de schimb valutar si alte entitati agreate de compania de transferuri.

Operatiuni. Sub aspect operational, avem de a face cu un serviciu prin care setransfera bani intre doua persoane fizice si se elibereaza sumele destinatarilor de catre agentiidin retea. Suma maxima pentru o tranzactie este de 10.000 USD dar nu mai mult de 20.000USD pe zi in cazul in care aceiasi persoana face mai multe tranzactii. Pentru tranzactiile intre1.000 USD si 10.000 USD trebuie sa se obtina autorizarea vocala a Centrului Oper ational decatre agentul care efectueaza serviciul. Pentru a se asigura securitatea operatiunilor, fiecaruiagent i se atribuie un numar de identificare si un PIN, informatii care sunt cunoscute numai depersonalul autorizat sa efectueze tranzactii din cad rul agentului respectiv. Eliberarea banilorse face pe baza actului de identitate al beneficiarului. Daca acesta nu are act de identitate sepoate folosi metoda unei intrebari test lansate de expeditor la care beneficiarul trebuie sa dearaspunsul exact.

Clienti. Acestia sunt numai persoane fizice care se afla in relatii personale unii cu altiisau cu diverse institutii (invatamant, unitati financiare, diverse companii) fata de care auanumite obligatii banesti. Sub aspect statistic, clientii se pot grupa astfel: (a) familii –transferuri intre membrii de familie, in special transferurile efectuate de catre cei care lucreazain strainatate; (b) turisti - care in anumite situatii pot primi bani din tara de resedinta; (c)studenti – care pot primi bani pentru cheltuieli de scolarizare; (d) reporteri aflati in strainatate– care pot primii salarii si alte fonduri pentru cheltuieli curente; si (e) alte categorii mai putinnumeroase.

Avantaje. Avantajele sunt in primul rand pentru clienti, dar nu trebuie neglija te nicicele pentru agenti. Avantajele pentru clienti constau in: rapiditatea in operare, maximum 10minute; siguranta si confidentialitate; comoditate in utilizare, in sensul ca nu este necesaradeschiderea unui cont; existenta unei retele largi de agenti ; posibilitatea de a ridica banii de laoricare agent si nu numai de la cel nominalizat; sumele sunt disponibile imediat ce clientul seprezinta la un agent; posibilitatea transmiterii in afara de bani si a unui mesaj scurt. Pentruagenti, avantajele consta in comisioane, cresterea numarului de clienti, realizarea depublicitate interna si externa (includerea agentului in baza de date a sistemului si posibilitateaaccesarii acestuia de catre orice alt agent).

Cel mai mare volum de transferuri valutare pent ru persosne fizice se realizeaza decompaniile americane Western Union si MoneyGram.

Western Union a fost infiintata in 1851 si este una din cele mai vechi si renumitecompanii americane. In 1870 compania a creat prima modalitate de transfer rapid a fondu rilor

Page 61: ASE-Instrumente de Plata

61

pe distante mari, a introdus primul telegraf la New York si a utilizat pentru prima data telexulin anii ’50. In prezent, Western Union este o companie subsidiara a First Data Corporation dinSUA. Western Union a creat in 1990 o filiala pentru servic ii financiare Western UnionFinancial Services care are un departament Western Union Money Transfer pentru transferurirapide de bani in orice tara. Western Union avea la sfarsitul anului 2001 o retea de 361 deagenti in 189 de tari cu peste 110.000 de loc atii active (tranzactii). Western Union mai are siunele produse ca Will Call, Quik Collect, Quick Pay, Quick Cash care sunt variante de platirapide specifice unor produse.

MoneyGram International Ltd. MoneyGram este o companie formata dinMoneyGram Payment Systems Inc. si Thomas Cook Group Ltd., ambele firme de referintadin SUA, specializate in transferuri rapide de fonduri si diverse servicii financiare. Structuraactionariatului s-a schimbat continuu, in anii ’80 -90 apartinea grupului American Express iarin prezent prin cotarea la bursa din New -York actionariatul s-a diversificat. ReteuaMoneyGram cuprinde peste 25.000 de locatii active din peste 120 de tari.

Transferurile MoneyGram se fac numai in USD, astfel ca orice valuta se schimba inUSD dar la un curs folosit de firma, de regula cel pentru cecurile de calatorie din ziuarespectiva. Pentru transfer se plateste o taxa de catre clientul care trimite banii si care seimparte intre agentul expeditor, agentul destinatar si MoneyGram. Ca urmare, la el iberareanumerarului in valuta nu se mai percepe comision.

Teste grila

1. Transferurile de valori mari mari se efecteaza de regula prin sistemul:a. SWIFTb. TARGETc. Western Uniond. MoneyGram

2. Clienti Western Union pot fi:a. persoane fiziceb. persoane juridicec. institutii publice

Page 62: ASE-Instrumente de Plata

62

Capitolul 10CARDUL BANCAR

Cardul este o inovatie revolutionara care a putut fi aplicata datorita progreselordeosebite in domeniile informatic si electronic in masura sa faciliteze schimbul de fonduriprin tehnici electronice intre partene rii de tranzactii prin intermediul bancilor. Cardul a intratdefinitiv in familia instrumentelor de plata atunci cand aplicarea tuturor inovatiilorcomponente s-a dovedit eficienta, adica preturile echipamentelor si retelei au devenitaccesibile, atat bancilor cat mai ales populatiei, principalul beneficiar, care putea efectua platifara a mai folosi numerarul.

Din punct de vedere istoric, aparitia cardului are loc in anul 1946, la New York, cando banca specializata in creditul de consum lanseaza pe piata un nou produs “Charge It”, careconsta in emiterea unui bon valoric numit “scrip”, pe baza caruia clientii puteau efectuacumparaturi de la comerciantii care au acceptat acest nou sistem de decontare. Comerciantiidepuneau bonurile la banca emitenta si in casau contravaloarea bunurilor vandute, bancafacand transferul banilor din conturile clientilor in conturile comerciantilor. In 1950 apare, totin America, cardul de plastic pentru consum si calatorii emis de o firma Diners Club sipreluat apoi de banci pentru creditul de consum. Extinderea cardului de plastic are loc in 1960prin Bank of America care lanseaza produsul BANK AMERICARD (ulterior VISAInternational), care in 10 ani ajunge la peste 20 milioane de utilizatori.

In Europa, prima lansare a unui ca rd european are loc dupa 1967, in Franta, prin“Carte Bleu”, un card care necesita semnatura clientului pe factura, dupa care facturile seremiteau la banca pentru incasare. Cardurile s -au raspandit foarte repede, cele mai solicitatepe plan mondial fiind VISA, MASTERCARD si MAESTRO. In Romania, primele carduri(VISA) au fost lansate in 1995 prin sistemul bancar, dar principiile privind emiterea siutilizarea instrumentelor de plata electronica pe teritoriul tarii noastre au fost stabilite deBanca Nationala a Romaniei, mai tarziu, prin Regulamentul nr. 4/2002.

Cardurile de plastic s-au extins rapid, s-au diversificat intr-o gama larga si s-auperfectionat, atat tehnologic cat si ca proceduri de lucru, devenind, din ce in ce mai mult,instrumentul de plata preferat pentru populatie. Cu toate acestea, potrivit statisticilorinternationale ale Grupului celor zece tari cele mai dezvoltate, pe anul 2003, carduriledetineau pana la 60% din volumul numeric al tranzactiilor fara numerar si numai pana la 2%din valoarea acestor tranzactii. Aceasta pondere valorica redusa este urmare a faptului caplatile prin carduri se fac, de regula, de persoanele fizice care opereaza cu valori mici incomparatie cu platile comerciale care sunt de valori mari si se folosesc alte in strumente deplata.

10.1 CARDUL CA INSTRUMENT DE PLATA

Prin Regulamentul nr. 4/2002 al BNR, cardul este definit ca un instrument de plataelectronica, respectiv un suport de informatie standardizat, securizat si individualizat,care permite detinatorului sau sa utilizeze disponibilitatile banesti proprii dintr -un contdeschis pe numele sau la emitentul cardului ori sa utilizeze o linie de credit, in limitaunui plafon stabilit in prealabil, deschisa de emitent in favoarea detinatorului cardului,in vederea efectuarii, cumulativ sau nu, a urmatoarelor operatiuni:

(a) retragerea de numerar, respectiv incarcarea si descarcarea unitatilor valoricein cazul unui instrument de plata de tip moneda electronica, de la terminale precumdistribuitoarele de numerar si A TM, de la ghiseele emitentului/bancii acceptante sau de

Page 63: ASE-Instrumente de Plata

63

la sediul unei institutii obligata prin contract sa accepte instrumentul de plataelectronica;

(b) plata bunurilor sau a serviciilor achizitionate de la comerciantii acceptanti siplata obligatiilor catre autoritatile administratiei publice, reprezentand impozite, taxe,amenzi, penalitati etc., prin intermediul imprinterilor, terminalelor POS sau prin altemedii electronice;

(c) transferurile de fonduri intre conturi, altele decat cele ordonate si exec utatede institutiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plata electronica.

Ca si cecul, cardul nu este insa moneda, respectiv moneda electronica, ci numai uninstrument de plata care mijloceste transferul de moneda da la debitor la c reditor, bazat pe unanumit tip de tehnologie. Cardul este un instrument de plata care permite efectuarea unuinumar nelimitat de tranzactii spre deosebire de instrumentele de plata pe suport hartie careerau legate de o singura tranzactie, iar transmitere a informatiei-bani este electronica si nu prinposta.

Cardul contine elemente de securizare si de individualizare incorporate pe suprafata sacare sa asigure urmatoarele caracteristici obligatorii:

- suport fizic din material plastic si cu dimensiuni stan dard;- aversul care contine elemente confectionate in relief (numarul cardului redactat in

cifre arabe, numele si prenumele posesorului in redactare cu caractere latine, dataexpirarii valabilitatii [LL/AA] conform calendarului gregorian, card internatio nalsau local); si elemente destinate informarii (sigla proprietarului de marca,denumirea sau sigla emitentului, eventual o holograma de securitate,tridimensionala, vizibila la lumina naturala);

- reversul care contine o banda magnetica standard pentru inregistrare cu cel putin treipiste si/sau un microprocesor integrat (chip); un panel de semnatura, avandelemente de siguranta in desen care sa ingradeasca posibilitatea stergerii saumodificarii semnaturii;

- pentru asigurarea interoperabilitatii siste melor de plati electronice emitentii trebuiesa foloseasca numai standarde EMV (Europay, Mastercard, VISA).

Initial, cardurile nu aveau banda magnetica, datele transmitandu -se telefonic catre uncentru unde se introduceau intr -un terminal de calculator pe ntru a se verifica autenticitateacardului si existenta disponibilului in cont. Aceasta operatiune necesita un timp de raspuns sifacea ca vanzarea sa sufere o anumita intarziere. Ulterior, cardurile s -au perfectionat foartemult si in prezent sunt de doua feluri:

- carduri cu banda magnetica;- carduri cu microprocesor.Cardurile cu banda magnetica sunt cele care au pe verso o banda magnetica prin

care se realizeaza procesul de citire si de transmitere prin linie telefonica a datelor ( codulBIN - engl. Bank Identification Number, codul PIN – engl. Personal IdentificationNumber, numele si prenumele detinatorului, caracteristicile cardului – debit, credit, cu/faraPIN, data expirarii, alte date privind securitatea cardului). La centrul de autorizare exi sta uncititor de carduri care introduce automat in retea informatiile cuprinse in banda. In acest fel,viteza de procesare este destul de mare si se inlatura inconvenientul intarzierii tranzactiei.

Cardurile cu banda magnetica au insa dezavantajul ca pot fi furate sau falsificate siutilizate in mod fraudulos, ceea ce reprezinta un risc pentru posesor. Codul PIN este un numaratribuit de emitent pentru identificarea detinatorului si se utilizeaza de acesta atunci candfoloseste cardul la un terminal. In c azul in carea plata se face prin transfer electronic, PIN arerolul de semnatura electronica a detinatorului cardului.

Cardurile cu microprocesor, cunoscute si sub numele de SMART CARDS sau chip -carduri, sunt cele dotate cu o memorie (circuite integrate) incorporata intr-o capsula de

Page 64: ASE-Instrumente de Plata

64

dimensiuni mici. Aceasta tehnologie apartine unui jurnalist francez, Roland Moreno, care inanul 1973 a inserat intr-un card un microprocesor integrat (chip) cu o memorie de cateva zecide kilobyts. Memoria cardului cuprinde p atru zone de stucturare a informatiei, dupa cumurmeaza:- informatii neconfidentiale (elemente de identificare a emitentului, numarul de cont al

titularului, termenul de valabilitate etc.);- informatii confidentiale (disponibilul in cont);- informatii inaccesibile (PIN, alte chei de codificare);- inregistrari care cuprind informatii unice privind tranzactiile si care se regasesc intr -o

“agenda”.Cardul cu microprocesor prezinta certe avantaje fata de cardul cu banda magnetica:(a) securitatea pe care o ofera in sensul reducerii al minim a riscului falsificarii si

intaririi controlului in momentul folosirii(b) capacitatea de a primi si stoca date intr -un volum destul de mare pentru a permite

extinderea serviciilor electronice. Bancile sunt cele mai interesate in extinderea acestui nou tipde card, intrucat reduce riscul de falsificare si deci pierderile care s -ar inregistra in asemeneasituatii, inclusiv disconfortul in relatiile cu clientii determinat de aparitia falsurilor, iar pe dealta parte cresc posibil itatile de a extinde gama serviciilor fata de clienti si deci noioportunitati de comisioane, respectiv de venituri si implicit de profituri. Comerciantii au maimulta incredere in noul instrument de plata intrucat acesta este mai sigur si mai operativ, ia rposesorii pot extinde folosirea cardului la mai multe operatii, deosebit de siguranta sporitaconferita de acesta.

10.2 TIPURI DE CARDURI

In practica exista o diversitate destul de mare de carduri care raspund cerintelor tot maicomplexe ale clienti lor. Aceste carduri se pot imparti in mai multe tipuri in functie deurmatoarele criterii: functiile specifice pe care le indeplinesc, emitentul, zona deacceptabilitate.In raport de functiile specifice se disting urmatoarele tipuri de carduri:

Cardul de credit, un instrument prin care platile se fac dintr -un credit acordat debanca emitenta sub forma unei linii de credit revolving. Limita de creditare se stabileste laemiterea cardului in functie de solvabilitatea clientului si de istoricul pe care aces ta il are inrelatiile cu banca, pe baza unei fise scoring. La persoanele fizice, limita de creditare este de 2 -3 venituri nete lunare sau mai mult in cazul unor persoane cu venituri mai mari. Creditele segaranteaza cu veniturile nete a 1 -2 giranti sau cu un depozit bancar colateral. Rambursarea seface lunar, in proportie cuprinsa intre 3 -20% din creditul existent in sold la finele lunii, astfelca pentru creditele primite si rambursate in cursul lunii nu se percepe dobanda. Dobanda estecea practicata la creditele pe termen scurt iar comisioanele sunt cele standard ale bancii (taxaemitere card, taxa anuala de utilizare, comisioane pentru operatiuni de plati interbancare sieliberari de numerar, taxa eliberare extras cont la cerere etc.). Valabilitatea li niei de credit estede 1-4 ani. Operatiunile se evidentiaza intr -un cont de card de credite. Acesta poate fi conexatcu contul pentru cardul de debit, banca preluand automat fondurile pentru rambursarea ratelorscadente la credit si plata taxelor si comisi oanelor. Rambursarea in totalitate a creditului latermenul stabilit se foloseste in cazul cardului de calatorie si divertisment ( engl. travel andentertainment card), iar rambursarea partiala, in cazul liniei de credit, partea ramasaconsiderandu-se o extensie a creditului anterior (engl. charge card). Cardul de credit estedestinat cu prioritate pentru plata marfurilor si serviciilor.

Page 65: ASE-Instrumente de Plata

65

Cardul de debit este un instrument prin care plata se face in limita disponibiluluiexistent in contul de card si se folo seste atat la efectuarea platilor pentru bunuri si servicii, catsi la retragerile de numerar. In cont trebuie pastrat un sold minim intangibil care se majoreazaprin transfer din contul curent. Pentru disponibilitati, posesorul primeste dobanda la vedere iarpentru operatiunile de plati si retrageri de numerar se percep comisioane si taxe pentru diverseservicii (utilizare card, inlocuire, magnetizarea benzii, eliberare extras cont etc). Cardurile dedebit se emit atat in lei pentru tranzactii locale, cat si in valuta pentru tranzactii in strainatate,dar sunt si unele carduri in lei valabile si in strainatate, conversia leu/valuta facandu -seautomat la centrele de procesare (VISA). Cardurile de debit sunt cele mai des utilizate, maiales in tarile in care rata dobanzii la credite este ridicata.

Cardul de debit cu descoperit de cont ( engl. overdraft) permite efectuarea platilorpeste disponibilitatile banesti din contul de card, intr -o anumita suma asimilata creditului. Sefoloseste in cazul cardurilor pent ru salarii care se alimenteaza direct cu sumele virate periodicde firmele angajatoare. Descoperitul de cont pentru salarii se limiteaza la cca. 75% din salariusi se ramburseaza la virarea salariului in luna urmatoare. Garantia rambursarii este asiguratade firma angajatoare.

Carduri de numerar. Acestea sunt carti de debit care se folosesc numai pentruretrageri de numerar dintr -un aparat automatizat si cu un program informatic de casierie,numit automat de distribuire de numerar (engl. ATM, cash dispencer). Retragerile se facdintr-un cont de card care trebuie sa se alimenteze periodic de catre titular.

Carduri multifunctionale sunt acele carduri de debit care se folosesc la plati,retrageri de numerar, garantare si alte operatiuni de debit.Din punct de vedere al emitentului, cardurile sunt de urmatoarele tipuri:

Carduri emise de banci (carduri bancare). Bancile emit o gama larga de carduri siintra in competitie pentru castigarea unui segment cat mai mare de piata. Pentru a facilitaaccesul clientilor, bancile incheie intre ele conventii de plati prin carduri, astfel ca un client alunei banci poate apela la bancomatele altor banci cu care banca sa are incheiata o conventie.De asemenea, comerciantii incheie aranjamente cu bancile pentru folosirea card urilor emisede acestea. Asistam astfel la un fenomen de interbancaritate a cardurilor care este in continuaextindere cu tendinta de globalizare.

Carduri emise de comercianti (carti private). Marile firme comerciale emitpropriile carti de plata clientil or sai pentru a permite sau facilita plati in vederea achizitionariide bunuri sau servicii exclusiv de la comerciantii emitenti fara a acorda accesul la un contbancar. Aceste carduri sunt insa valabile numai in magazinele sau lantul de magazine alecomerciantului sau a unui grup de comercianti. Pentru a atrage clientii, cardurile privatetrebuie sa fie mai atractive decat cele bancare si in acest scop se ofera unele facilitati siservicii financiare (discount la vanzare, neaplicarea de comisioane, livrari pe credit,asigurarea gratuita a bunurilor vandute etc). Cardul se emite de comerciant, gratuit, pe bazaunei conventii incheiate de acesta cu clientul. Plata se face fie din disponibilitatile clientuluiexistente in contul de card la banca, fie din credi t acordat de comerciant pe o perioada de panala un an. Toate aceste elemente se stabilesc prin conventie. Plata din disponibilitati poate fiimediata, in care caz in conventie se mentioneaza banca si contul clientului, precum si acordulacestuia pentru solicitarea platii de catre comerciant sau plata amanata la sfarsitul lunii canddatoria se stinge prin cec pe baza extrasului de cheltuieli transmis de comerciant. Plata dincredit se poate face in mai multe variante: credit comercial acordat gratuit pe 10 -15 zile de lalivrare; credit pe 1-3 luni, in limita unei anumite sume, cu rambursarea in 2 -3 transe; credit peperioade mai mari de pana la 1 an, cu rambursarea lunara; linie de credit permaneneta cureintregirea acesteia de catre client. Pentru atragerea clientilor, marile magazine mai oferacelor care folosesc cardurile lor diverse facilitati ca bonuri gratuite de cumparaturi desarbatori, reduceri de preturi in anumite perioade, parcari gratuite la magazinele firmei etc.

Page 66: ASE-Instrumente de Plata

66

Cardul hibrid (engl. dual card) este cardul care contine atat banda magnetica, cat simicroprocesor si care permite efectuarea unor operatiuni combinate, specifice fiecarui tip decard.

Cardul co-branded este emis de o banca impreuna cu o entitate care, de regula, are caobiect principal de activitate comertul sau prestarile de servicii.

Carduri emise de alte institutii sau organizatii. Deosebit de banci si comerciantisunt numeroase alte institutii care emit carduri, ca de exemplu: institutii internationalespecializate in carduri, institutii de credit, companii de transporturi, in special cele aeriene,agentii de turism, cluburi etc. Acestea emit carduri cu aceptablitate redusa, specificedomeniului lor de ativitate, cu exceptia institutiilor internationale de specialitate si ainstitutiilor de credit care emit carduri cu acceptabilitate larga. Dintre institutiile internationalespecializate cele mai importante sunt American Express, American Express Gold si DinersClub. Acestea au o clientela cu resurse financiare mai mari, carora le elibereaza carduriacreditive insotite de numeroase servicii ca garantii pentru pierderea sau furtul cartilor,asigurari medicale pe timpul calatoriei, garantii pentru rezervare hoteliera, precum si altefacilitati speciale. Costul acestor carduri este ins a destul de ridicat. Societatile comerciale maiemit carduri selective cum sunt cardurile pentru abonamente telefonice, carduri de asigurare,carduri pentru a cumpara benzina (statii de benzina), deci carduri care se folosesc pentruanumite servicii presta te de compania respectiva. Companiile de transport aeriene si rutieremai ofera carduri de abonament care nu sunt carduri de plata dar asigura anumite facilitatica reduceri de tarife, bonusuri la un anumit puncaj (numar de km parcursi), prioritate la list ade asteptare sau la rezervare hoteliera etc.

In functie de zona de acceptabilitate cardurile pot fi:Carduri nationale. Aceste carduri au o valabilitate numai pe teritoriul national si se

pot emite de bancile locale, fie sub marca si firma lor, fie sub marca si denumirea uneiinstitutii internationale specializate. Cardurile au o utilzare tipica, adica pentru eliberari denumerar si efectuarea de plati din disponibil sau din credite.

Carduri internationale. Asemenea carduri se emit de institutiile inte rnationale sau debancile locale care au devenit membre ale sistemelor internationale pentru carduri, dar numaisub marca si firma sistemului international folosit. Cele mai cunoscute sisteme internationalesunt VISA INTERNATIONAL si EUROPAY INTERNATIONAL, sisteme folosite si in taranoastra. Cardurile se folosesc la retrageri de numerar, plati din disponibil sau din credite, infunctie de tipul cardului, atat pe plan national cat si international.

10.3 OPERATIUNI CU CARDURI

Cardurile se folosesc fie pentru retragerea de numerar fie pentru operatiuni de plati dindisponibil sau credite, cu alte cuvinte pentru operatiuni de incasari si plati. Aceste operatiuniimplica emiterea cardului, deschiderea de conturi bancare, efectuarea tranzactiilor,compensarea - decontarea, gestionarea intregii activitati si bineinteles o infrasructura adecvatala banci si comercianti. In vederea functionarii, emitentii de carduri trebuie sa obtinaautorizarea Bancii Nationale a Romaniei si a organizatiei proprietare de marca. In acest scop,emitentul prezinta BNR un dosar de evaluare care cuprinde: cererea de autorizare, tipul decard, serviciile ce se vor oferi, echipamentele de lucru, procedurile de operare, certificatulproprietarului de marca privind designul si conditiile tehnice de executare a cardului, tipul dehardware si software, integrarea in sistemul de autorizare si decontare a tranzactiilor, unbusiness plan si evaluarea riscurilor care pot interveni in transferul, decontarea siadministrarea informatiei. Autoriza rea are un caracter provizoriu pe o perioada de 90 de zile,considerata perioada de monitorizare, dupa care se emite autorizatia definitiva.

Page 67: ASE-Instrumente de Plata

67

10.3.1 Emiterea cardurilorEmiterea cardurilor este o operatiune mai complexa care include incheierea conventiei

de card, confectionarea cardului, deschiderea contului de card, transmiterea informatiilor lacentrul de autorizare si la institutitiile internationale si apoi eliberarea cardului.

Pe tot parcursul existentei sale, cardul este proprietatea emitentului, d e regula oinstitutie de credit. Aceasta are o serie de obligatii, precum pastrarea secretului codului PIN sia parolei, a datelor despre card si detinator, pastrarea o perioada de timp, legal stabilita, aevidentelor privind tranzactiile pentru urmarirea eventualelor erori, sa asigure mijloaceletehnice si sa efectueze operatiunile conform contractului, sa puna la dispozitia detinatorului,la cererea acestuia, documentele privid tranzactiile etc.

Confectionarea cardurilor are loc la banca emitenta care di spune de carti de plasticproduse de firme specializate si autorizate in acest scop. Pe carduri, banca imprima cuechipamente speciale, numele si prenumele beneficiarului, numarul cardului, data expirarii,precum si datele de identificare din banda magneti ca ( prezentate la cardurile cu bandamagnetica). La primirea cardului, titularul este obligat sa semneze pe verso in spatiul specialdesemnat.

Deschiderea conturilor titularilor (persoane fizice) are loc dupa semnareaconventiei. Toate operatiunile de in casari si plati trebuie sa se desfasoare prin conturi distinctepentru carduri (conturi de card) pentru a se cunoaste miscarile debitoare si creditoare si soldulacestora si a se calcula dobanzile cuvenite. Deschiderea unui cont de card nu este conditionat ade existenta la aceeasi banca a unui cont curent, fiind frecvente situatiile in care o persoanaare conturi de carduri la mai multe banci si cont curent la una dintre acestea. Lunar, titularulcontului de card primeste un extrs de cont cu toate tranzacti ile efectuate si soldul contului.Inchiderea contului de card are loc la cererea titularului sau din initiativa bancii, daca seproduc evenimente care impun acest lucru.

10.3.2 Operatiuni de retragere de numerarPentru retragerile de numerar cu carduri se folosesc echipamente electromecanice,

echipamente de transmisie (relee) si softuri informatice care asigura circulatia informatiei -bani si eliberarea numerarului. Echipamentele electromecanice sunt automatele programabileATM (Automated Teller Machine), CD (Cash Dispencer) si automatele de schimb valutar, iarreleele sunt echipamente de tip modem.

Automatul bancar ATM este un echipament pentru eliberarea de numerar sub formade bancnote, precum si transferuri de fonduri pentru plati de servicii, furniza rea unorinformatii de cont si consultanta bancara. Din punct de vedere fizic, ATM -ul este un seifblindat care are in interior un numar de 10 -12 casete cu bancnote, un mecanism de numararesi altul de preluare a bancnotelor si de transport care sunt actio nate electronic, precum si unechipament de blocare conectat la sistemul de alarmare al utilizatorului. In exterior, ATM -uldispune de un ecran pentru afisarea instructiunilor de lucru, o fanta pentru introducerea cartiide plata in vederea transmiterii in formatiilor la centrul informatic al bancii si primiriiraspunsului, o tastatura pentru suma de bani solicitata sau plata serviciilor si o fanta cu unsertar pentru eliberarea numerarului. Echipamentul de transmisie se afla la unitatea bancaracare deserveste ATM-ul prin care se transmit si se primesc informatiile la si de la centrulinformatic de la centrala bancii comerciale. La primirea informatiei privind golirea casetelor,acestea se inlocuiesc de personalul autorizat ca casete cu bancnote iar cele goa le se transportala centrul de procesare al bancii. Pentru fiecare tip de operatiune (eliberare de numerar, platapentru fiecare fel de serviciu sau de informatie) se folosesc softuri specifice existente lacentrul informatic care comanda succesiunea opera tiunilor. Fluxul operational pentrueliberarea numerarului este urmatorul:

Page 68: ASE-Instrumente de Plata

68

- introducerea cartii de plata in nisa pentru carduri (card reader);- tastarea PIN-ului (se admit numai doua greseli de tastare la a treia greseala cardul se

retine de ATM);- tastrea sumei dorite care nu trebuie sa depaseasca limita prevazuta in conventie;- eliberarea numerarului si debitarea contului personal de card;- restituirea cartii de plata;- eliberarea chitantei.

In ce priveste operatiunile de plata sau informatii de cont, ace stea se regasesc inmeniul care se afiseaza pe ecran, dintre care cele mai frecvente se refera la:- plata facturilor pentru servicii ca telefon, electricitate, gaze etc;- rambursarea ratelor de credite, plata dobanzilor, comisioanelor etc;- obtinerea de extrase de cont si alte informatii de cont;- obtinerea unor informatii fonanciare de piata (dobanzi la depozite, credite, titluri sau alte

valori mobiliare);- operatiuni de cash management.

In toate cazurile se introduc prin tastare datele solicitate de men iul ales si se asteptaconfirmarea tranzactiei. In unele cazuri pot apare mai multe variante si atunci trebuie sa seopteze pentru una dintre ele. In final, aparatul elibereaza o chitanta privind operatia efectuatasi returneaza cartea de plata.

10.3.3 Operatiuni de plati cu carduri la comerciantiOperatiunile de plati la comercianti reprezinta esenta cardurilor, inlocuind numerarul

sau cecul cu operatiuni on-line si implica o relatie tripartita: comerciant, beneficiar si banca.Comerciantii au asigurata plata prin confirmarea primita de la banca, fie ca este o banca localasau din strainatate, iar beneficiarii s -au achitat de obligatia de plata in cateva secunde.Echipamentul de la comerciant este de tip EFTPOS (Electronic Funds Transfer at Point ofSale) sau uzual POS.

10.4 COMPENSAREA INTERBANCARA A TRANZACTIILOR CU CARDURI

Cardurile emise de o banca se folosesc in sistemul interbancar potrivit scopurilor sirelatiilor dintre clienti. Interbancarizarea a facut ca bancile sa accepte un numar din ce in cemai mare de carduri si de tranzactii, intrand in relatii de transfer de fonduri cu bancileemitente. Intrucat operatiunile se refera la decontari fara numerar, apare si necesitateacompensarii intre banci, in cadrul institutiei internationale de card uri prin sistemul BASE II.

In fiecare zi, BASE II calculeaza pozitiile debitoare/creditoare pentru fiecare membru.Acestia desemneaza o banca la care are deschis contul pentru decontarea tranzactiilor (bancade decontare). In Romania, Banca Nationala inde plineste rolul de banca de decontare. BASEII transfera zilnic bancilor de deconare si ROMCARD soldurile din compensare si listatranzactiilor.

Etapele compensarii interbancare a tranzactiilor cu carduri in lei se prezinta astfel:1 Posesorii de carduri in lei le folosesc atat in reteaua bancii emitente, cat si a in retelelecelorlalte banci, care sunt banci colectoare. Aceste banci primesc fondurile de la bancileemitente in urma compensarii;2 Bancile acceptatoare transmit tranzactiile sub forma unui fi sier electronic la centrul deprocesare national (ROMCARD);3 ROMCARD transmite fisierul electronic la VISA INTERNATIONAL din Anglia unde auloc compensarile intre banci si rezulta situatia neta debitoare sau creditoare;

Page 69: ASE-Instrumente de Plata

69

4 VISA transmite Bancii Nationale a Romaniei si bancilor participante pozitia neta a fiecareibanci;5 La BNR are loc transferul fondurilor din conturile bancilor emitente in cele ale banciloracceptante. In continuare, au loc transferurile intrabancare (debitarile si creditarile) dinconturile centralei bancii in conturile subunitatilor teritoriale deschise la sucursalele BNR.Odata sumele ajunse la unitatile operative, bancile emitente debiteaza conturile titularilor decard iar bancile acceptante crediteaza conturile comerciantilor. As tfel se incheie operatiuneade plata prin card.

10.5 OPERATIUNI FRAUDULOASE CU CARDURI

Dezvoltarea activitatii cu carduri a scos in evidenta si unele imperfectiuni in cepriveste securitatea operatiunilor si a modului de utilizare de catre posesori. M asurile desecuritate ca holograma, PIN-ul, verificarea specimenului de semnatura nu s -au doveditsuficiente si au fost introduse masuri in operare ca limitarea sumei autorizate, a numaruluizilnic de tranzactii la un comerciant, verificarea elementelor de identificare cu cele existentein baza de date si alti parametrii specifici bancilor emitente. In acelasi timp, perfectionariletehnologice au condus la inlocuirea suportului hartie cu cel electronic si la extindereatransmisiei telefonice, care, in unele zone, raman vulnerabile la incercarile de frauda.Masurile de protectie mai noi prevad codificarea mesajelor transmise prin circuitul telefonicdar acest sistem este mai complicat si mai scump si nu este invulnerabil. In cazul tranzactiilorde valori mai importante, comerciantii au luat masura de a interoga banca emitenta si aceastape detinatorul cardului asupra realitatii operatiei, masura care presupune un raspunssuplimentar si o autorizare intarziata, dar care s -a dovedit a fi foarte eficienta. Practi cabancara cu carduri a aratat ca frauda se produce de cele mai mule ori in activitatea deacceptare, determinata de posesorii cardurilor sau de terte persoane.

Fraude determinate de posesorii cardurilor:- utilizarea cardului de catre posesor fara existent a disponibilului in cont pentru mai

multe operatiuni care nu sunt supuse autorizarii (sub limita de autorizare),speculand faptul ca operatiunea nu se verifica; banca emitenta refuza plata,urmand ca banca acceptanta sa se indrepte impotriva comerciantului ; solutia esteimpunerea autorizarii in toate cazurile in care se opereaza in mediu de risc;

- utilizarea cardului pentru tranzactii pe care ulterior posesorul nu le mairecunoaste, din rea intentie sau alte motive (folosirea cardului de catre un altmembru al familiei fara stirea posesorului); in acest caz se ridica problema calitatiiactivitatii de triere a clientilor de catre banca emitenta si a preocuparii pentruformarea unei culturi bancare;

- transmiterea cardului altor persoane care efectueaza tranzac tii (de regula instrainatate) fara ca detinatorul sa le recunoasca; de asemenea, apare o problema derelatii cu clientii, in special in perioada de inceput a folosirii cardurilor.

Fraude determinate de terte persoane:- aflarea numarului cardului de catre o terta persoana in diverse imprejurari si

folosirea acestuia in operatiuni frauduloase, ca de exemplu, folosirea cardului laun magazin, restaurant, hotel, cazinou pentru tranzactii pe care le recunoaste, insanumarul cardului a fost furnizat de un angaj at al firmei unor persoane careutilizeaza aceste informatii in tranzactii frauduloase sau transmiterea prin interneta numarului de card si data valabilitatii pentru a beneficia de acces la un site oripentru a plati un bun/serviciu, aceste informatii aju ngand la un hacker care le

Page 70: ASE-Instrumente de Plata

70

foloseste in detrimentul detinatorului de card; din acest considerent multe banciemitente limiteaza accesul cardurilor la tranzactii pe internet;

- copierea benzii magnetice a unui card valid al carui cont atasat este alimentat c uun alt card pentru tranzactii comerciale, procedura care se numeste “skiming’’ sieste foarte greu de depistat ;

- folosirea unor carduri pierdute/furate sau contrafacute, profitand de ignorantacomerciantului sau de complicitatea acestuia cu infractorul; de exemplu, in cazulcardurilor pierdute/furate comerciantul accepta operatiuni sub limita de autorizarefara a consulta lista cardurilor nevalabile, iar in cazul cardurilor contrafacute, incare se cumpara bunuri de valori mai mari (bijuterii, produse el ectronice, haine delux etc), comerciantul fie ca nu verifica cu atentie cardul care se poate depista canu este autentic, fie nu este prudent ca sa solicite consultarea posesorului real;asemenea fraude se recupereaza, la sesizarea detinatorului real, de catre bancaemitenta, aceasta de la banca acceptanta si apoi de la comerciant; in vedereacontracararii acestor situatii, bancile acceptante procedeaza fie la incheierea decontracte de asigurare, fie la obligarea comerciantului de a constitui un depozitcolateral prin care sa garanteze eventuale tranzactii frauduloase.

In general, cardurile cu procesor s -au dovedit a fi mult mai sigure, fraudele fiindnesemnificative. Datele statistice demonstreaza acest lucru si este de asteptat elaborarea unorprocedee de securizare mai performante pe baza acestor carduri.

10.6 CARDURILE IN ROMANIA

Cardurile au fost acceptate pentru prima data in Romania in anul 1972, in cadrulOficiului National de Turism (ONT) si numai pentru persoanele fizice nerezidente. Bazeleactivitatii cu carduri s-au pus in 1992 cand un numar de cinci banci, Banca Agricola, BancaComerciala Romana, Banca Romana de Dezvoltare, BANCOREX si Banca Comerciala “I.Tiriac”, s-au angajat in emiterea de carduri si crearea conditiilor pentru acceptare a la plata decatre firmele romanesti. Aceste banci si -au creat departamente specializate in operatiuni cucarduri si au aderat la sistemele internationale VISA in1993 si EUROPAY in 1994. In 1995aceste banci au constituit societatea ROMCARD specializata i n operatiunile cu carduri si inautorizarea platilor. Principalul motiv al crearii ROMCARD a fost aprecierea bancilor ca estemai eficient economic sa utilizeze in comun nodurile de comunicatii ale unei societatispecializate, decat sa faca investitii sepa rate in noduri electronice individuale de acces catresistemele internationale (VISA si EUROPAY). De asemenea, erau necesare si investitiiindividuale in module soft pentru acceptarea cardurilor internationale. ROMCARD este uncentru de autorizare vocala (prin telefon) a operatiunilor derulate de comercianti, autorizareelectronica a eliberarilor de numerar de la ATM (bancomate), nod electronic de acces la VISAsi EUROPAY de autorizare, compensare si decontare, nod de acces pentru banci emitente decarduri catre retelele ROMCARD. Din anul 2000, pe langa ROMCARD si -au inceputactivitatea alte doua centre de procesare a cardurilor, Pay Net si Provus care emit in numelebancilor mici. Numarul cardurilor emise, a echipamentelor ATM si POS, precum si volumultranzactiilor a crescut destul de repede in ultimii ani, piata cardurilor fiind dominata de treibanci, Bancpost, BRD- Groupe Societe Generale si Banca Comerciala Romana, care la fineleanului 2002 detineau peste 82% din piata.

Page 71: ASE-Instrumente de Plata

71

Teste grila

1. Prin intermediul cardului bancar se pot efectua urmatoarele operatiuni:a. retragerea de numerarb. plata bunurilor sau a serviciilor prin POSc. transferurile de fonduri intre conturid. plata facturilor la utilitatie. toate operatiunile de mai sus

2. Cardurile multifunctionale sunt acele carduri de debit utilizate la:a. platib. retrageri de numerarc. garantared. incasari

Page 72: ASE-Instrumente de Plata

72

Capitolul 11INTERNETUL BANCAR

Aparitia internetului este considerata ca cel mai important eveniment din a douajumatate a secolului XX din punct de vedere al impactului i n economie si societate. In 1966,Paul Barand de la RAND Corporatin emite conceptul transmisiei dinamice a pachetelor dedate intr-o retea descentralizata si stabileste anumite principii de functionare. In 1968,Laboratorul National de Fizica al Angliei co nstruieste pe baza acestui concept primul prototipde retea si in continuare alte firme, in special americane, construiesc retele cu un numar din cein ce mai mare de calculatoare. Din 1982, sistemul devine domeniu public si internetul sedezvolta vertiginos devenind o necesitate. Potrivit publicatiei InternationalTelecommunication Union, internetul dispunea la finele anului 2003 de aproape 700 mil. deutilizatori (peste 100 mil. in 1991), din care 32% in Europa, 31% in Asia/Pacific, 30% in SUAsi Canada. Pe sectoare economice, la nivel mondial, ponderea operatiunilor prin internet erade 44% in sistemul bancar, 29% in comunicatii si media, 25% in distributie, 16% in asigurari.In Romania, internetul cunoaste o evolutie mai modesta, in anul 2003 fiind sub 0 ,1 mil.utilizatori pentru toate tipurile de plati electronice fara carduri.

11.1 INTERNETUL BANCAR – CANAL DE COMUNICARE

Operatiunile bancare prin internet au aparut dupa anul 1990, iar in Romania din 2000si acestea sunt strans legate de comertul el ectronic si plata electronica a serviciilor. Internetulbancar mareste foarte mult gradul de libertate al celor care fac plati sau transfera fonduri,nefiind legati de drumul la ghiseul bancar. Mai mult, internetulbancar poate fi accesat de laorice calculator conexat la internet, deci emitentul instructiunii de plata poate sa nici nuposede un calculator la domiciliu. Internetul bancar ofera posibilitatea nu numai a efectuariioperatiunilor bancare dar si a obtinerii informatiilor financiar -bancare necesare pentrugestionarea fondurilor si luarea deciizilor. Din acest punct de vedere, Walter Wriston,presedintele Citicorp, afirma in 1985 ca “informatia despre bani este mai valoroasa decatbanii insisi”. Internetul pune pe deplin in valoare aceasta resursa.

Notiunea de internet bancar este definita de unele institutii finnaciare internationalede specialitate (Electronic Banking Group din cadrul Comitetului de la Basel, Office of theComptroller of Currency-SUA) in mai multe variante cu acelasi continut – furnizarea deservicii bancare prin mijloace electronice tip internet. Bancile pot oferi servicii de tip internetbancar in doua feluri: (a) bancile existente isi creaza un site oferind clientilor pe langacanalele traditionale si internetul bancar; (b) infi intarea unei banci virtuale, fara sucursale,denumita si banca Internet Only, in care calculatorul server este tinut intr -un birou careserveste si ca sediu al bancii sau in alta locatie. Specialistii au ajuns la concluzia ca internetulbancar este un canal de comuncatie prin care se pot efectua plati prin anumite instrumente deplata (cardul, ordinul de plata electronic), constituirea/desfintarea de depozite, transferuri defonduri intre conturi sau tranzactii mai complexe precum cash management, deosebit de gamalarga de informatii despre serviciile si produsele bancare.

Desi perioada de timp este destul de scurta, evolutia platilor bancare prin internetpoate fi structurata in trei etape:

1. plati intr-o forma mai putin sigura (rudimentara dupa unele opi nii) in careutilizatorii comunicau numarul de card direct comerciantilor;

Page 73: ASE-Instrumente de Plata

73

2. plati pe baza tehnologiei certificatelor digitale cu dezavantajul ca se identifica doarcalculatorul de la care s-a emis instructiunea nu si utilizatorul de card;

3. plati pe baza de cititoare de smart carduri conectate la calculator prin careutilizatorul introduce cardul in cititorul de smart carduri si tasteaza codul PIN prin care seactiveaza certificatul digital, identificandu -se atat calculatorul cat si utilizatorul.

11.2 OPERATIUNI BANCARE PRIN INTERNET

Ca urmare a gamei diferie de operatiuni prin internet si a riscului pe care il presupune,se pot stabili trei tipuri de internet bancar:- informational – acesta este primul nivel prin care bancile prezinta oferta de produse siservicii stocata pe un server, riscul operational fiind destul de scazut, intrucat sistemul deinformare este separat de sistemul informatic al bancii;- comunicativ – operatiunile se refera la posta electronica, informatii despre cont, formula repentru obtinerea de imprumuturi, schimbarea numelui sau a adresei clientului; riscul este maimare, intrucat serverul poate avea o conexiune cu reteaua interna a bancii;- tranzactional – efectuarea de operatiuni bancare specifice tranzactiilor care au loc si careprin legatura cu sistemul informatic al bancii; au un risc apreciabil.

Informatiile care se pot obtine sunt directionate catre doua categorii de clienti:operatiuni holesale (de valori mai mari) pentru persoane juridice si operatiuni retail ( de valorimici) pentru persoane fizice. In functie de aceste doua categorii, bancile prezinta toateprodusele si serviciile pe care le ofera cu detaliile necesare. Pentru operatiunile prin internettrebuie sa existe un cont deschis la banca cu aceasta dest inatie pentru care se inchie oconventie cu banca. Beneficiarul primeste un nume de utilizator si o parola (ambele fiindformate din cifre, litere sau o combinatie de cifre si litere, in toate cazurile unice, adica o cifrasau o litera neputandu-se repeta), precum si un program de securizare a operatiunilor care seinstaleaza pe computerul personal.

Operatiuni bancare. Operatiunile tranzactionale care se pot efectua prin internetulbancar sunt urmatoarele:

- depozite la termen- plati din cont (ordine de plata);- plati prin carduri;- transferuri de fonduri;- schimburi valutare;- vizualizarea conturilor;- acces la informatii financiar -bancare.Infrastructura. In ce priveste infrastructura necesara pentru efectuarea operatiunilor,

aceasta este asigurata de:- la emitent- PC cu echipament tip modem de conectare la internet si dispozitivul de securitate(codor) a transmisiei;

- la reteaua internet - echipamente de receptie si transmisie, servere;- la banca – echipamente de receptie, server si ec hipament de criptare/decriptare;- la beneficiar – PC conectat la internet (prin ecipamentul modem) cu site -ul respectiv

si dispozitivul de securitate (codor) a transmisiei.Operatiuni de plati cu carduri virtuale. Platile pentru procurarea de bunuri pri n

internet se fac de regula prin folosirea cardului virtual. Acesta este un card special pentruoperatiuni pe internet, similar cu cardul de credit, care se alimenteaza dintr -un card de debitsau direct din contul curent.

Page 74: ASE-Instrumente de Plata

74

Mesajele prin internet se transmi t sub forma codificata (criptare) pentru protectiainformatiilor privind cardurile. Criptarea – decriptarea se face automat cu ajutorul unordispozitive speciale printr -o anumita miscare a maosului.

Operatiunile directe de cont (fara card) se pot efectua pentru plati de bunuri siservicii catre comercianti/institutii publice/persoane particulare, constituirea de depozitebancare, transferuri de fonduri intre conturi si schimburi valutare, bineinteles pe baza unuicont deschis la banca si a conventiei de ut ilizare a contului in regim on -line. Pentru efectuareaacestor operatiuni se acceseaza site -ul bancii, se formeaza codul (token) de acces, se introduceparola si se transmit instructiunile de plata conform meniului afisat pentru fiecare fel deprodus/serviciu. La banca, operatiunile se desfasoara in urmatoarea succesiune:decodificare, autentificare, validare si executie. Decodificarea se face automat pe baza unorformule folosite de comun acord de cele doua parti; autentificarea reprezinta verificareaemitentului prin parola folosita; validarea reprezinta verificarea corectitudinii mesajului si adisponibilului in cont; executarea presupune efectuarea operatiunlior de cont si transmitereafondurilor prin ordine de plata electronice. Din motive de securitate se stabilesc anumitelimite valorice de plati pentru o tranzactie, precum si beneficiarii catre care se pot face astfelde plati.

11.3 RISCUL OPERATIONAL PRIN INTERNET

Operatiunile bancare prin internet sunt supuse riscurilor clasice, precum si unor riscurinoi, specifice acestei proceduri. Riscurile clasice trebuie insa reconsiderate in sensul cresteriiimportantei unor riscuri traditionale si luarii in cosideratie a unor riscuri noi, datoritaglobalizarii activitatii bancare si posibilitatii efectua rii de tranzactii bancare la distante maricare depasesc sfera de control a unei banci.

Office of the Comptroller Curencies din Statele Unite si Electronic Banking Group dincadrul Comitetului de la Basel au definit urmatoarele categorii de riscuri asociateoperatiunilor prin internet:

Riscul de credit. Operatiunile prin internet ofera bancilor posibilitatea de a se extindeteritorial, clientii putand intra in relatii cu banca din orice tara de pe glob. In sistemul on -line,in lipsa unui contact personal, este o provocare pentru banci sa verifice bonitatea clientilor,elementul central in luarea deciziilor fondate de acordare a creditului, precum tot o provocareo reprezinta si verificarea garantiilor clientilor departati geografic. In lipsa unei gestiuniadecvate, operatiunile prin internet ar putea conduce la o concentrare a creditelor in afarazonei de control a bancii, deci cu risc ridicat sau intr -un anumit domeniu mai riscant.Gestionarea unui portofoliu de credite obtinute prin internet necesita o nou a abordare dinpartea bancilor a profilului de risc, a politicilor de expunere si a practicilor de control.

Riscul de rata a dobanzii. Experienta a dovedit ca a existat o tendinta a bancilorprezente exclusiv pe internet de a acorda rate superioare de dob anda la depozite, ceea ce acondus la cresterea dobanzilor active, fiind in discordanta cu principiul ca dobanda trebuie safie aceeasi indiferent de canalul folosit. Totodata, activele si pasivele bancare sunt foartesensibile la variatia ratei dobanzii, iar prin internet se pot atrage depozite si acordaimprumuturi pentru o plaje mult mai mare de clienti decat prin orice alta forma de marketing.Intrucat clientii cauta cea mai buna rata de dobanda sau cel mai bun termen, acestia potinfluenta cererea de credite si evolutia dobanzii cu efecte asupra rentabilitatii bancii. Caurmare este necesar un sistem adecvat de gestiune a activelor si pasivelor si o cunoastere aconditiilor permanent schimbatoare ale pietei pentru a preveni atragerea de pasive scumpecare nu se mai pot plasa in conditii de eficienta si pot determina pierderi importante pentrubanca.

Page 75: ASE-Instrumente de Plata

75

Riscul de lichiditate. Informatiile prin internet circula mult mai rapid decat princanalele clasice, orice stire adversa, adevarata sau nu, ar putea determ ina deponentii sa-siretraga depozitele in orice moment. In plus, operatiunile prin internet pot creste volatilitateadepozitelor, intrucat clientii atrasi isi mentin depozitele pentru rate ridicate de dobanda si nupentru solvabilitatea bancii si sigurant a acestora. Ca atare, managementul pasivelor trebuie saasigure un grad de lichiditate mai mare pentru aceste depozite, ceea ce este mai costisitor sinecesita o anumita limita de expunere.

Riscul de curs valutar. Acest risc apare cand un portofoliu de cr edite este denominatintr-o alta valuta decat cea locala sau cand se accepta depozite in alte valute de la nerezidenti.Bancile care dezvolta activitati transfrontaliere se confrunta mai mult cu riscul valutar. Deasemenea, riscul valutar poate fi intensif icat de dezvoltarea economica, politica si sociala,aspecte al caror impat o banca fara experienta in actiuni transfrontaliere ar putea sa nu ilaprecieze corect. Un rol esential in asemenea situatii revine autoritatii de supraveghere dintara gazda care trebuie sa se asigure ca banca indeplineste criteriile unui sistem demanagement al riscului care sa ii permita initierea de astfel de operatiuni.

Riscul de tranzactie se manifesta in conditii de greseala umana, frauda,imposibilitatea livrarii produselor datorita greselilor de conceptie, implementare saumonitorizare a sistemelor cu frecventa mai mare in zona fraudei prin penetrarea serverelor sisustragerea de informatii de catre operatori neautorizati care pot deturna fonduri. Banciletrebuie sa ofere servicii ferme si de calitate pentru a consolida increderea in numele si marcalor. In acest scop ele isi organizeaza un control intern sofisticat pentru a supraveghea sistemulelectronic si a preveni eventuale fraude, tentativele de atac devenind o preocupa re majora.Studiile arata ca sistemele elctronice sunt mult mai vulnerabile la atacurile interne si mai putinla cele externe, intrucat utilizatorii interni au cel mai usor acces la informatii. In actuala etapade dezvoltare a internet-bankingului, riscul cel mai mare este cel de tranzactie (frauda),intrucat sistemul de transmisie telefonica este destul de vulnerabil la interceptari.Exemplificam cateva tipiri mai noi de atacuri: sniffers (adulmecatori) – programe demonitorizare care capteaza numele utili zatorilor si parolele atunci cand acestia intra pe sitte -ulbancii; ghicitori de parole – programe care testeaza un numar mare de combinatii posibilepentru a obtine o intrare in retea; forta bruta – o tehnica de a capta mesage codificate care apoisunt citite cu ajutorul programelor de spargere; interceptia – interceptarea de transmisii si apoise incearca deducerea de informatii. Pentru protectia sistemelor s -au inventat firewalls (ziduride protectie) o combinatie de hardware si software plasate intre do ua retele prin care trebuiesa treaca inregistrarea de date, precum si o gama larga de elemente de securitate pentru riscurispecifice.

Riscul de piata se manifesta mai mult in zona operatiunilor cu valori mobiliare .Cresterea vertiginoasa a acestei piete si tranzactionarea on-line prin internet poate conduce lao volatilizare crescuta a valorilor mobiliare si in consecinta la necesitatea unei lichiditati maimari. Angajarea bancii in operatiuni de brokeraj prin internet pentru portofoliu sau o expunerela un risc sporit trebuie analizate cu mult profesionalism. Ca si in cazul riscului de lichiditate,efectele operatiunilor on-line asupra volatilitatii pietei trebuie monitorizate, atat de banci, catsi de autoritatile de supraveghere.

Riscul strategic apare in cazul incompatibilitatii intre obiectivele strategice, pe de oparte, si resursele si posibilitatile de indeplinire, pe de alta parte. Acest risc apare laintroducerea de produse/servicii noi care in conditiile internetului poate produce schimbarisubstantiale intre fortele concurente. De cele mai multe ori, bancile din dorinta de a aparea pepiata cat mai repede nu experimenteaza suficient produsul/serviciul sau implementarea (inspecial pregatirea personalului) nu este adecvata si pot aparea esecuri cu consecintenefavorabile pentru numele bancii si ca urmare pierderea de clientela. De aceea, trebuieanalizat daca este oportuna o expertiza pentru a identifica, monitoriza si controla riscul si care

Page 76: ASE-Instrumente de Plata

76

sa asigure ca obiectivul poate fi indeplinit in concor danta cu celelalte scopuri ale bancii si cutoleranta la risc. Prin natura sa, riscul strategic este mai general si mai extins decat celelaltetipuri de risc, intrucat deciziile managementului pot avea implicatii asupra tuturor tipurilor derisc. O industrie, cum este internetul, poate aduce avantaje substantiale daca strategia simaniera de concepere si implementare a produsului/serviciului este adecvata.

Riscul reputational este determinat de impactul negativ al activitatii bancii prininternet asupra opiniei publice, ca urmare a unor servicii de calitate indoielnica, neasigurareaconfidentialitaii informatiei despre clienti, promovarea cu usurinta a unor produse/servicii,lipsa de raspuns la cerintele clientilor. Riscul reputational poate expune banca la pierdereaclientilor, reducerea veniturilor si chiar la litigii datorita nerespectarii angajamentelor pentrufacilitatile prezentate pe site. Operatiunile prin internet sporesc dependenta bancii departenerii care asigra suportul tehnologic, existand risc ul ca acestia sa nu-si mentina serviciilela un nivel constant inalt. De aceea, banca trebuie sa efectueze controale care sa gestioneze sisa monitorizeze acest risc si sa primeasca informatii despre planurile tertilor de derulare aactvitatii. Un alt aspect important il constituie eventualele brese in sistemul de securitate alsite-lui bancii, clientul putand sa constate gradul de soliditate al tranzactiilor efectaute debanca prin internet. Pentru a se proteja impotriva acestor amenintari, banca trebuie s a dezvoltesi sa mentina standarde de performanta ridicate, sa revizuiasca si sa testeze periodic solutiilede continuare a activitatii, precum si sa imbunatateasca permanent strategiile de comunicare.

Gestionarea riscului operatiunilor bancare prin inter net este un domeniu nou carenecesita o anumita tehnologie bancara de identificare, dimensionare, monitorizare si control aexpunerii la risc. In prezent exista o dilema privind elaborarea unei tehnologii interne saualegerea unei tehnologii externe care s a fie implementata de o firma specializata. Mai mult, secontureaza ideea ca intreaga activitate de operatiuni bancare prin internet sa fie plasata la ofirma de specialitate (out -sourcing) in special de bancile care nu dispun de infrastructuranecesara.

Pentru gestionarea riscului opertiunilor bancare prin internet, Electronic BankingGroup de la Basel a recomandat bancilor un set de 14 principii, astfel:

1 Comitetul de Directie si administratorii trebuie sa organizeze supraveghereaefectiva a riscurilor asociate activitatii on-line, inclusiv stabilirea de elemente specifice decontabilitate, politici si control. Ca urmare, este necesara revizuirea strategiei bancii,infiintarea unui serviciu de specialisti in supraveghera riscurilor in functie de vulnera bilitatearetelelor si sensibilitatea informatiei transmise.

2 Comitetul de Directie si administratorii trebuie sa revizuiasca si sa aprobeaspectele-cheie ale controlului securitatii informatiei. Aceasta presupune stabilirea moduluide autorizare, control logic si fizic de acces si o infrastructura de securitate adecvata.Totodata, vor trebui gestionate amenintarile externe prin anumite tehnici, ca programe anti -virusi, programe de detectare a intrarilor frauduloase in retea si testarea gradului de penetr area retelei interne si externe.

3 Comitetul de directie si administratorii trebuie sa stabileasca o politica decolaborare cu partenerii in oferirea serviciilor prin internet. Managementulbancii trebuie sa evalueze riscurile de parteneriat, sa efectue ze analize asupra competenteipartenerilor si sa solicite efectuarea de audit intern si extern.

4 Banca va trebui sa ia masurile indicate pentru a autoriza si identifica clientii cucare efectueaza operatiuni prin internet. Banca trebuie sa foloseasca met ode sigure deautentificare (PIN, parola, smart card si certificat digital) si de autorizare a clientilor pentrureducerea riscului de furt al identitatii, operatiuni frauduloase de cont si spalari de bani.

5 Bancile trebuie sa foloseasca metode de autent ificare a tranzactiilor care sapromoveze non-repudierea. Non-repudierea necesita crearea unei dovezi a originii livrariiinformatiei electronice pentru a proteja expeditorul impotriva falsei negari din partea

Page 77: ASE-Instrumente de Plata

77

emitentului. Cel mai cunoscut mijloc este acor darea certificatelor digitale care impreuna cusemnatura digitala permit identificarea in mod unic a emitentului.

6 Bancile trebuie sa asigure masurile indicate pentru separarea adecvata a sarcinilorintre sistemele de internet banking, bazele de date si aplicatii. Separarea sarcinilor este omasura uzuala si da siguranta ca tranzactiile sunt autorizate, inregistrate si supravegheate inmod corect.

7 Bancile trebuie sa sigure controlul autorizarii si conditiile de acces.Pentru a sustine separarea sarcin ilor, bancile trebuie sa controleze strict autorizarea siconditiile de acces.

8 Bancile trebuie sa asigure integritatea datelor. Integritatea datelor se refera la faptulca atat datele stocate cat si cele in tranzit nu pot fi modificate fara autorizatie.

9 Bancile trebuie sa asigure existenta reperelor pentru audit. Intrucat informatiile suntin format electronic numai anumite repere sunt supuse auditului, ca: deschideri, modificari siinchideri de cont; tranzactii cu consecinte financiare; tranzactii pe ste limita; acordare,modificare sau revocare a drepturilor de accesare a sistemului.

10 Bancile trebuie sa ia masurile necesare pentru a pastra confidentialitateainformatiilor. Bancile trebuie sa se asigure ca toate inregistrarile si informatiile sunt a ccesibilenumai celor autorizati si ca toate datele confidentiale sunt protejate impotriva accesuluineautorizat. Folosirea eronata sau expunerea neautorizata de informatii expune banca atat laun risc legislativ, cat si la unul reputational.

11 Bancile trebuie sa se asigure ca informatiile furnizate pe paginile lor de Web suntadecvate in permiterea unor potentiali clienti sa isi formeze o opinie in privinta identitatii sistatutului bancii.

12 Bancile trebuie sa ia masurile necesare pentru a asigura ada ptarea la regulile deconfidentialitate aplicabile in jurisdictia in care ele ofera servicii prin internet. Banciletrebuie sa depuna eforturi pentru ajustarea politicilor de confidentialitate la normele juridiceexistente, prezentarea politicilor clientil or sai, evitarea folosirii informatiilor private in scopurinepermise sau neautorizate.

13 Continuitatea in timp a activitatii. Banca trebuie sa ofere servicii pe un timpindelungat si prevzibil pentru client. In acest scop, capacitatea curenta si previziu nile trebuiecorelate cu dinamica pietei de comert electronic si a ratei viitoare de acceptare de catre clientia serviciilor bancare prin internet.

14 Bancile trebuie sa dezvolte planuri adecvate de gestiune a incidentelor pentru aingradi si minimiza problemele care apar in mod neprevazut, inclusiv atacuri interne sauexterne. Aceste actiuni se refera la mecanisme de identificare a unui incident sau criza imediatce a aparut, strategii de comunicare cu mass -media in cazul aparitiei unor atacuri sau brese desecuritate, procedura simpla de alertare a autoritatilor, procedura de informare a clientilor simass-media cu privire la eventualele probleme din sistem.

Electronic Banking Group precizeaza ca aceste principii nu sunt definitive, urmand safie completate si imbunatatite, si nici obligatorii, ci au numai un caracter de recomandarepentru evitarea unor evenimente nedorite si intarirea increderii in internetul bancar.

11.4 SECURITATEA OPERATIUNILOR BANCARE PRIN INTERNET

Securitatea electronica este definita de unii experti ca “acele politici, recomandari,procese si actiuni necesare minimizarii riscului aferent efectuarii tranzactiilor electronice, riscce se refera la brese in sistem, intruziuni sau furt”, iar altii ca “orice mijloc, tehnica sau pro cesutilizat pentru a proteja volumul de informatii al unui sistem”. Valoarea informatiei sebazeaza pe integritatea sa, iar in cazul in care sistemul de securitate nu permite indeplinirea

Page 78: ASE-Instrumente de Plata

78

acestei cerinte, informatia isi pierde din semnificatia sa. In aces t context, specialistii BanciiMondiale considera ca securitatea este o modalitate de a adauga valoare, devenind opreocupare majora a institutiei care trebuie sa o implementeze.

Sistemul global de securitate al unei banci trebuie sa cuprinda elemente de politica,securitate, control, testare si dotare tehnica. Banca Mondia recomanda un sistem de securitatepentru operatiuni bancare prin internet structurat pe 12 nivele: responsabilul cu securitatea,autentificarea, firewalls (granite de protectie), filtra rea activa a continutului, sistem dedetectare a intruziunilor, programe anti -virus, criptare, testarea vulnerabilitatii, administrareaadecvata a sistemului, aplicatie de gestionare a politicii bancii si planul de reactie la incidente.Aspectele cheie ale functionarii unui sistem de securitate sunt: accesul, autentificarea,increderea, non-repudierea, confidentialitatea, disponibilitatea.

In sistemele electronice de plati autentificarea si non-repudierea reprezinta etapelecele mai importante si de regula se folosesc echipamente performante de securitate.Modalitatile cele mai cunoscute de autentificare si non -repudiere sunt urmatoarele:Parole si PIN-uri (Personal Identification Number). Acestea sunt cele mai cunoscute dar sicele mai vulnerabile din toa te tehnicile individuale de autentificare. Eficienta securitatii prinparola depinde de trei factori:

1. lungimea si continutul parolei care depind de valoarea si sensibilitateainformatiilor protejate; standardele privind compozitia parolei prevad utilizare ade cifre si simboluri, precum si litere alfabetice mari si mici;

2. confidentialitatea parolei se asigura prin criptarea acesteia si a fisierelor pe 128biti in momentul stocarii sau transmiterii; cele mai frecvente cazuri deinterceptie a parolei se reali zeaza in urma studierii comportamentuluiutilizatorului si captarii acesteia in tranzitul prin diverse site -uri sau prinexploatarea vulnerabilitatii serverului si obtinerea fisierului cu parole;

3. sistemul de control al parolei – cerintele minime pentru securitate prevadurmatoarele metode: restrictionarea optiunilor de acces automat, blocarea dupatrei incercari esuate, stabilirea unui interval de expirare a parolei, intrerupereaconexiunii cu clientul dupa o perioada de inactivitate, oferirea de asistentapentru selectarea parolelor complexe, incorporarea unei metode multi -factorpentru sistemele de mare valoare.

Cu toatea ceste precautii, punctele slabe ale parolelor sunt tehnologia si timpul, insensul ca prin anumite programe si procesoare de mare capa citate ( 1 milion combinatii/sec.)se pot realiza, intr-un interval de cateva luni, toate combinatiile posibile si pot fi aflateparolele dorite.

Token si smart card. Token-ul este o metoda de autentificare bi -factoriala bazata peun cod personal si o paro la sau un element biometric, informatii care sunt stocate intr -omemorie. Token-ul depoziteaza aceste informatii si ca urmare nu poate identifica decat parolestatice. Token-ul care foloseste tehnologia cip -urilor si care se aplica pe un card formeazasmart cardul. Gradul de sofisticare a cip -urilor difera dar acestea, oricat de perfectionate, potfi totusi penetrate. Pentru intarirea securitatii cardului, in cip se introduc si informatii denatura bionica in cazul persoanelor fizice. Institutiile financiar e utilizeaza token-urigeneratoare de parole pentru a autentifica clientii comerciali in vederea accesului de ladistanta a sitemului de operatiuni prin internet. Infrastructura de cheie publica (PKI) poateincorpora smart carduri care sa contina acreditar i ale utilizatorului si un certificat digital.

Biometria. Tehnicile de autentificare biometrica pot acorda sau nega accesul la reteleprin verificarea automata a identitatii persoanei fizice sau de comportament. Identificatorulbiometric este creat din su rse ca figura utilizatorului, geometria palmei, voce, iris, retina,amprenta degetului sau a mainii. Odata “captat” un element biometric este tradus, algoritmic,intr-un sir complex de numere si stocat intr -o baza de date drept sablon. Ulterior, sablonul e ste

Page 79: ASE-Instrumente de Plata

79

comparat cu fiecare mostra biometrica prezentata de client pentru identificare. Mostra serealizeaza cu ajutorul unui dispozitiv de validare care sesizeaza cracterisricile fizice sitransmite informatiile la baza de date. Daca exista compatibilitate in tre cele dou seturi deinformatii, verificarea identitatii este realizata. Pentru a se simplifica operatiunile, informatiilebiometrice se pot introduce in cip -ul din smart card si se transmit odata cu informatiile clasice–PIN, numar card, nume etc. Princ ipalele tipuri de dispozitive biometrice sunt urmatoarele:- Scanarea irisului. Recunoasterea biometrica a irisului implica identificarea a 266 detrasaturi detectabile ale irisului care se convertesc intr -un cod digital Iris Code. Nu existadoua irisuri identice, nici la aceiasi persoana, nici la gemeni, ceea ce face ca gradul depersonalizare sa fie maxim. Informatiile scanate se pot pastra timp indelungat, deoarece irisulramane neschimbat pe toata durata vietii. Concluzia analistilor Bancii Mondiale es te cascanarea irisului poate deveni o masura importanta de securitate pentru angajatii institutiilorfinaciare care sunt responsabili cu transferurile de valori mari.- Scanarea amprentei. Tehnologia permite captarea imaginilor de inalta calitate aleamprentei, in alb-negru, care sunt procesate in vederea extragerii anumitor informatii si apoitrimise pentru sablon. Deci, nu toata amprenta se pastreaza in baza de date ci numai o partedin informatii. Amprentele sunt unice si permit identificarea precisa a persoanei utilizatoare.Tehnologia optica este cea mai des folosita, degetul fiind pus pe o placa de plastic, iar undispozitiv converteste imaginea amprentei intr -un cod digital. Tehnologiile mai noi sunt totoptice dar bazate pe silicon si tehnologii cu ultra sunete. Deosebit de scanarea amprenteidegetului, se mai foloseste si scanarea mainii, atat partea frontala cat si cea laterala ale palmei,lungimea degetelor, distanta dintre articulatii sau forma acestora. Aceasta forma se folosestepentru sistemele cu securitate joasa sau medie. Deformarile care apar pe parcurs, in special lapersoanele in varsta sau la cele cu anumite maladii, ridica probleme in extinderea acesteiforme de autentificare.- Autentificarea vocala. Tehnologia se bazeaza pe calitati le distincte ale vocii fiecareipersoane. In aplicatiile de telefonie, autentificarea vocii functioneaza prin telefonul obisnuit,in timp ce in aplicatiile PC este disponibila o paleta larga de combinatii intre microfoane siplaci de sunet compatibile cu o rice computer. Dezavantajul este ca exista posibilitateainregistrarii in prealabil a vocii unui subiect si a reluarii ulterioare a inregistrarii, ajungandu -sela falsa acceptare a unui infractor intr -o retea sau intr-un sistem de conturi al unei banci.Pentru diminuarea acestui risc trebuie dezvoltate o serie de metode de identificare exacta autilizatorilor, una dintre acestea fiind solicitarea sa -si confirme identitatea prin rostirea unorsecvente numerice aleatoare.- Scanarea semnaturii. Pentru determinarea manierei in care o persoana semneaza,tehnologia examineaza viteza, presiunea si alti factori relativi la efectuarea semnaturii.Biometria unei semnaturi manuale nu se bazeaza doar pe forma semnaturii, ci si pe dinamicaacesteia. Semnatura e captata odata cu elementele temporale – viteza, acceleratie, presiune sianumite sabloane - spre exemplu se poate determina daca punctul pe “i” a fost pus ls sfarsitulsemnaturii sau pe parcurs. Majoritatea rau -voitorilor au acces doar la forma fizica asemnaturii gasind fie o chitanta, fie un card pierdut. Ei nu pot copia intensitatea folosita intimpul efectuarii semnaturii si nici viteza, ambele schimbandu -se in timpul procesului desemnare. Acest tip de scanare este foarte util in sistemul bancar unde se vehic uleaza multedocumente si de valori importante. Tehnologia pentru scanarea semnaturii este comparabila,din punct de vedere al acuratetei, cu cea folosita la scanarea retinei sau a amprentelor.ETAPELE UNEI PLATI PRIN INTERNET:1 Cumparatorul obtine de la banca lui un card virtual incarcat cu o anumita suma de bani2 Cumparatorul (posesorul de card virtual) acceseaza site -ul magazinului virtual care acceptaplata prin card si apoi alege produsul3 Cumparatorul lanseaza comanda si completeaza informatiile privitoare la card

Page 80: ASE-Instrumente de Plata

80

4 Comerciantul transmite bancii lui informatiile privitoare la card si tranzactie5 Banca comerciantului autentifica mesajul si transmite informatiile prin sistemul VISAbancii emitente a cardului6 Banca emitenta valideaza mesajul s i il retransmite prin sistemul VISA bancii beneficiarului(comerciantului)7 Comerciantul primeste mesajul de autorizare si poate elibera marfa8 Transmiterea fisierului cu tranzactiile9 Transferul fondurilor

Teste grila

1. Tipuri de internet bancar po t fi:a. informationalb. comunicativc. tranzactionald. toate variantele sunt corecte

2. Operatiunile tranzactionale care se pot efectua prin internetul bancar sunt :a. depozite la termenb. retrageri de numerarc. plati din cont (ordine de plata)d. plati prin cardurie. transferuri de fonduri

Page 81: ASE-Instrumente de Plata

81

Capitolul 12CANALE ALTERNATIVE DE PLATI ELECTRONICE

Inovatiile monetare care permit contactul clientilor cu banca de la distanta, respectivsediul firmei sau domiciliul clientului, sunt cunoscute sub denumirea de banca la domiciliu.Din punct de vedere istoric, banca la domiciliu a aparut in SUA in cadrul micilor banci deeconomii in care au inceput sa se efectueze operatiuni de plata prin telefon pentru un numarrestrans de servicii. Asemenea operatiuni erau posibile intrucat exista un numar mic de clienticare erau cunoscuti de personalul bancii si beneficiau de increderea acestuia. Noul suport adevenit vocea umana transmisa prin telefon prin care se comunicau instructiunile de plata.

Introducerea calculatoarelor a determinat noi pro grese prin utilizarea mesajelorpreinregistrate pentru fiecare produs/serviciu, folosirea unor cuvinte cheie pentru fiecare felde serviciu, receptionarea mesajelor clientului si chiar raspunsuri afirmative sau negative launele solicitari. Evolutiile ulte rioare au redus rolul apelului vocal in favoarea comunicarii princomputer care a devenit mai sigura, a permis transmiterea de instructiuni precise subsemnatura electronica si accesul la toate produsele si serviciile bancare electronice. Noilecanale de plati la distanta care au castigat piata au devenit in sectorul populatiei – internetulbancar, videotex si mobile banking, iar in cel al companiilor - multicash si cash management.

12.1 VIDEOTEX

Videotex este un canal de telecomunicatii care are la ba za videografia, adicatransmiterea imaginilor video prin telefon. Sistemul Videotex permite vizualizarea imaginilorprivind situatia conturilor, a instructiunilor de plata care se transmit, a produselor si serviciilorbancare, precum si a informatiilor de consultanta bancara.

Videotex a fost conceput, in 1973, la Centrul de Cercetari Martlesham din Anglia,apartinand de British Telecom, sub numele de Wiewdata, apoi Prestel, iar astazi de Videotex.Viziunea inventatorilor a fost de a combina liniile telefon ice cu canalele de televiziune invederea obtinerii unor informatii si a efectuarii de operatiuni bancare uzuale, avand in vedereca fiecare familie dispunea de un telefon si un televizor. Echipamentele suplimentare necesareconstau dintr-un adaptor la TV, un codor pentru codificarea/decodificarea informatiilor si unmodem pentru transmisie, produse ieftine si disponibile pe piata. Inventatorii mizau peextinderea rapida a noului produs datorita ofertei diversificate de servicii si costului redus alexploatarii. Sistemul s-a extins in Europa, Canada si SUA, in variante perfectionate in functiede cerintele nationale. Cu toate acestea, sistemul a rezistat numai in Franta sub numele deMinitel, in celelalte tari s -au inregistrat deficite financiare in exploata re si s-a renuntat lafolosirea lui.

Arhitectura. Videotex implica participarea a trei entitati: utilizatorul, reteaua detransmisie si banca. Utilizatorul trebuie sa dispuna de un televizor conectat la sistemultelefonic si de un post telefonic. Reteaua de transmisie dispune de echipamente care primescsi transmit mesajele de conectare (RTC – comutatoare de retea) si mesajele de informatii(TPC) si de un punct de acces video (PAV). Banca dispune de mai multe echipamente,respectiv pentru primirea mesajelo r, prelucrarea acestora, stocarea de informatii (baza de date)si centrul Videotex. Fluxul operatiunilor bancare in sistemul Videotex se prezinta astfel:1- utilizatorul solicita conectarea la retea printr -un apel telefonic verificat si recunoscut decomutatorul RTC2 - reteaua telefonica stabilieste legatura cu punctul de acces video (PAV), cu comerciantul sicu banca

Page 82: ASE-Instrumente de Plata

82

3 - utilizatorul selecteaza serviciile, emite comanda si primeste informatiile de pret4 - utilizatorul se informeaza, video, asupra sit uatiei sale financiare si transmite instructiuneade plata5 - instructiunea de plata se inregistreaza in cardul cu memorie si in calculatorulcomerciantului6 - comerciantul transmite fisierul bancii sale7 - banca comerciantului transmite fisierul de plata catre banca utilizatorului8 - banca utilizatorului transfera fondurile catre banca comerciantului

Sistemul Videotex are evidente avantaje fata de transmiterea vocala a instructiunilorde plata dupa cum urmeaza:

- accesul in tot timpul zilei la ba nca si comercianti;- accesul la cele mai recente informatii existenete in baza de date la ambele entitati;- accesul la informatii cu un grad de detaliere pe mai multe paliere (retea

arborescenta);- un limbaj simplificat, ceea ce il face operativ;- posibilitatea de a selecta serviciile bancare si modalitatea de plata.Operatiunile bancare prin Videotex se efectueaza cu ajutorul cardului de credit cu

memorie care se introduce in fanta terminalului de la domiciliu si se poate efectua plata catrefurnizor. Procedura este similara cu cea prezentata la carduri, respectiv tastarea PIN -ului si asumei de plata, celelalte elemente fiind preluate automat de cititorul de card din echipamentulatasat la computer. Operatiunea de plata se inregistreaza concomiten t in ordinatorulcomerciantului si in cardul de credit cu memorie al utilizatorului. Deosebit de cardul de creditcu memorie se poate folosi si cardul de debit pentru diverse viramente (televiramentul) inlimita sumei din contul bancar de card. Acest proce deu se foloseste si pentru managementultrezorier al utilizatorului prin virarea sumelor dintr -un cont in altul, constituirea de depozite,plati de rate la credite, dobanzi etc.

Videotex ofera posibilitatea obtinerii de informatii (teleconsultanta) privin d stareafinanciara a utilizatorului, produsele si serviciile bancare si cele de pe piata de capital. Celemai frecvente informatii solicitate se refera la soldul contului bancar, capacitatea de plata acardului ramasa disponibila, ratele din credite scade nte in viitorul apropiat, dobanzile de plata,dobanzile de incasat si istoricul unor operatiuni efectuate in ultima luna. Teleconsultatia estein continua extindere si bancile isi largesc baza de date pentru o cat mai mare satisfacere acerintelor clientelei.

Cu toate avantajele oferite de sistemul Videotex, acesta nu a fost introdus in Romania,fiind preferat internetul bancar. Datorita concurentei internetului, numarul utilizatorilorsistemului Videotex este in scadere chiar in Franta, tara in care a avu t cel mai mare succes.

12.2 MOBILE BANKING

Operatiunile bancare prin telefonul mobil (mobile banking) au aparut in ultimii ani aideceniului trecut si reprezinta o alternativa a internetului in sensul ca se pot transmiteinstructiuni bancare din orice loc si in orice moment prin telefonul mobil, deci fara unterminal PC conectat la o retea. Mobile banking-ul (m-banking) este un canal de operare decatre un posesor de telefon mobil care poate transmite mesaje scrise la o banca pentruobtinerea de informatii si efectuarea de operatiuni bancare si poate primi mesaje scrise sausonore de raspuns. Mobile banking -ul face parte din categoria platilor electronice pentrupersoanele fizice, posesoare de carduri, care se adreseaza numai bancii emitente a cardului. InRomania, mobile banking-ul a fost introdus in 1999 iar in prezent opereaza numai la catevabanci.

Page 83: ASE-Instrumente de Plata

83

Servicii m-banking. Serviciile bancare oferite prin telefonia mobila folosesctehnologii standard privind platile prin carduri, precum si tehnologii stan dard sau vocalepentru operatiuni de transfer intre conturile curente si cele de card si consultanta bancara.Tranzactiile sunt initiate in baza calitatii de detinator de card si de cont curent pe care clientulo are fata de banca. Operatiunile bancare car e se pot efectua prin m-banking sunt urmatoarele:

- consultare privind soldul conturilor de card (disponibil sau credite) si limita decreditare disponibila;

- consultare privind produsele si serviciile bancare: depozite, credite, dobanzi, scoring,cursuri valutare etc;

- efectuarea de plati intrabancare pentru servicii furnizate de anumite companii;- transfer de fonduri (in lei si valuta) intre conturile de card si intre contul curent si cel

de card;- obtinerea unui extras de cont si lista ultimelor 5-10 tranzactii;- solicitarea blocarii contului de card in cazul pierderii/furtului cardului;- avertizarea clientului la tranzactiile efectuate din contul sau de card la ATM sau POS

peste o anumita suma;- avertizarea clientului la epuizarea disponib ilului, limitei de creditare sau modificarea

limitei de creditare.Serviciile bancare sunt disponibile pe intreaga perioada de valabilitate a cardului iar

aria de utilizare este zona in care opereaza reteaua de telefonie mobila.Tehnica operationala. Pentru efectuarea operatiunilor de m -banking, clientul trebuie

sa posede un telefon mobil WAP (Wireles Aplication Protocol) si sa aiba un abonamentpentru acest serviciu la reteaua de telefonie mobila. In vederea utilizarii serviciilor m -banking,clientul trebuie sa incheie o conventie cu banca emitenta a cardului in care se prevaddrepturile si obligatiile partilor, un user name si o parola ca elemente de securitate, precumsi alte caracteristici de tehnica operativa specifice serviciului. Tehnica de lucru are si anumiterestrictii in sensul ca platile pentru servicii sunt limitate numai la companiile care au acceptattransferul de fonduri prin reteaua de telefonie mobila la care este abonat clientul si au conturila banca emitentului de card. Intrucat ecranul telefonului este destul de mic se foloseste ostructurare a mesajelor folosind simboluri si cifre, ca de exemplu: SC sold cont, TF transferfonduri, CD card debit, CC card credit, NC numar cont (cifre), S suma (cifre) etc. Listamesajelor structurate se transmite clientului de catre banca la semnarea conventiei cuinstructiunile de folosire. Pentru efectuarea operatiunilor se urmareste meniul afisat, pas cupas, si in final se apasa pe tasta “enter”. Dupa tastarea mesajului apare pe ecran “send to”pentru care se tasteaza codul retelei si se apasa pe tasta “ok”.

In cadrul bancii, operatiunile sunt mult mai laborioase, cele mai importante fiindautentificarea si validarea. Autentificarea se refera la recunoasterea clientului in functie deuser name si parola. In practica, parola se schimba din timp in timp pentru a se evita eventualeinterceptari a acesteia. Pentru securitatea interna a operatiunilor, fiecare client primeste un codcare este cunoscut numai de adminisatratorul de cont, astfel ca nimeni nu poat e accesa contulclientului in afara de persoanele autorizate. Validarea consta in verificarea disponibilului dincont dupa care se poate executa instructiunea de plata.

In ce priveste serviciul vocal, acesta se foloseste in special pentru operatiuni deconsultanta bancara (disponibil in contul de card si limita de creditare, scoringuri pentrudiferite credite privind persoanele fizice, informatii pentru diverse produse si servicii bnacare,informatii despre unele tranzactii efectuate, informatii pentru com erciantii care au POS siprimesc carduri emise de banca, informatii Western Union pentru persoanele care astepta untransfer de bani din strainatate etc), precum si viramente intre doua conturi de card sau intreun cont de card si un cont curent.

Page 84: ASE-Instrumente de Plata

84

Operatiunile de m-banking sunt inca in faza de pionierat pe plan mondial darspecialistii prevad noi procedee care vor asigura extinderea rapida a acestui sistem si oconcurenta puternica cu internet -banking.

12.3 MULTICASH

MultiCash face parte din categoria produselor informatice pentru realizarea deoperatiuni bancare electronice prin utilizarea unui calculator personal conectat la reteauatelefonica prin intermediul unei conexiuni modem. Produsul MultiCash se adreseaza maimult persoanelor juridice si asigu ra efectuarea de plati interne, plati internationale, obtinereaunor informatii de cont si optimizarea administrarii resurselor bancii. In anul 2002, pachetulMultiCash a fost utilizat in peste 300 de banci din 20 tari si peste 500 mii de companii. InRomania, produsul a fost introdus in anii 1999 -2000 si este folosit de mai multe banci – BCR,BRD Group Societe General, Raiffeisen Bank, ING, ABN AMO – la care sunt conectate cca700 companii.Arhitectura MultiCash.

Produsul MultiCash dispune de trei module: unul pentru banca , altul pentru clienti sio interfata pentru sistemul informatic al bancii. Modulul pentru banca asigura gestionareacomunicatiilor cu clientii, autentifica utilizatorii in raport cu drepturile de acces si semnaturileelectronice si realizeaza procesarea operatiunilor bancare; modulul pentru clienti gestioneazacomunicarea dintre clienti si banca si permite selectarea aplicatiilor disponibile cum sunt:cash management, plati interne, plati internationale, operatiuni cu titluri de valoare, acreditive,informatii privind conturile, tranzactiile etc.

Functia modulului de baza este de cash management, adica de administrare generalaa programului, vizualizarea si tiparirea informatiilor primite de la banca (conturi, extrase decont, solduri si tranzactii), precum si stocarea acestora in baza de date a clientului, ceea cepermite consultarea datelor in orice moment fara a mai fi necesara o conexiune on -line cubanca.

Functiile modulelor de plati interne si plati internationale sunt de a crea ordinele deplata pe baza informatiilor din bazele de date ale clientului (banci, conturi, ordonatori de plati,beneficiari). Ordinele de plata create si aprobate se stocheaza intr -un fisier de plati la clientcare apoi se transmit la banca prin reteaua SWIF T. Pentru transmitere se foloseste o altaparola de comunicatii care este diferita de cea individuala de utilizator. Toate operatiunileefectuate se inscriu intr-un jurnal care ofera un istoric al folosirii modulului.

Functia modului bancar este de autentificare si validare a instructiunilor de plata,precum si de retransmitere a acestora la banca beneficiarului. Fisierele primite de la clienti deregrupeaza pe banci externe, se adauga informatiile privind modul de suportare alcomisioanelor si se verifica daca toate informatiile obligatorii sunt complete si corecte.Fisierele pregatite raman in asteptare pana la primirea aprobarii dupa care se transmit, intr -oforma codificata, prin reteaua SWIFT.

Securitatea aplicatiei este asigurata la doua nivele: al p rogramului client si alprocedurii de comunicare cu banca. La nivelul programului client, securitatea este asigurataprin user name si parola individuala, utilizatorul avand acces numai la functiile si meniurilecare i-au fost atribuite de banca. La nivelu l procedurii de comunicre, securitatea tranzactieieste data de procedura de criptare si decriptare cu schimbarea cheilor publice. Fiecare clientdetine cheia sa de criptare care se modifica dupa fiecare comunicare cu banca. Suplimentarexista si semnatura electronica. Fiecare client dispune de cheia sa privata cu care semneazaelectronic fisierele de plata care se transmit. Banca verifica aceasta semnatura cu ajutorulcheii publice pereche.

Page 85: ASE-Instrumente de Plata

85

Produsul MultiCash s-a dovedit viabil si eficient pentru persoane le juridice si s-araspandit rapid in sistemul bancar. Asociat cu sisteme performante de plati si de transferasigura decontarea intre parteneri intr -un timp scurt si cu un grad ridicat de securitate.

Teste grila

1. Operatiunile bancare de tip Mobile banking presupun utilizarea:a. telefonului mobilb. internetuluic. terminale electronice de tip ATM sau POS

2. Canalul Videotex implica participarea urmatoarelor entitati:.a. utilizatorulb. reteaua de transmisiec. bancad. toate raspunsurile sunt corecte

Page 86: ASE-Instrumente de Plata

86

BIBLIOGRAFIE

1. Aaker D., Noris D. - Characteristics of TV Commercials Perceived as Informative ,Journal of Advertising Research, nr.2,1982

2. Anderson E., Mittal V. - Strengthening the Satisfaction -Profit Chain Journalof Service Research, Nov.2000

3. Armstrong G., Kotler P. - Marketing – An Introduction , Prentice Hall, 2003

4. Atreya M., Hammond B., Paine S., Coviello A. Digital signatures Editura McGraw,US, 2002

5. Basno C., Dardac N. Sisteme de plati, compensari si decontari Editura Didactica siPedagogica, Bucuresti, 2003

6. Bichi C. Institutiile emitente de moneda electronica Piata fiananciara, octombrie, 2002

7. Thomas D. K. Development – Electronic Finance World Bank Group, Washington,June, 2002

8. Costica I., Lazarescu S. Politici si tehnici bancare Editura ASE, Bucuresti, 2004

9. Diaconescu M. Banci, sisteme de plati, riscuri Editura Economica, Bucuresti, 1999

10. Kiritescu C. Moneda. Mica enciclopedie Editura stiintifica si enciclopedica,Bucuresti, 1982

11. Mutu S. Tehnici moderne de gestiune bancara Editura “ALTIP”, Alba Iulia, 2000

12. Negrus M. Plati si garantii internationale Editura ALL -B, Bucuresti, 1998

13. Nitu I. Managementul riscului bancar Editura Expert, Bucuresti 2000

14. Paraschiv D. Tehnica platilor internationale Editura Economica, Bucuresti, 2003

15. Popa S., Cucu A. Economia subterana si spalarea banilor Editura Expert, Bucuresti,2000

16. Preoteasa V., Filipescu C., Hartescu G. Instrumente si tehnici de plata InstitutulBancar Roman, Bucuresti, 2000

17. Vasilache D. Plati electronice, o introducere Editura Rosetti, Bucuresti, 2004

TransFonD18. Automated, Clearing House (ACH), Manual Interbank Paynment System, Bucuresti,

2002

Parlament19. Legea bancara nr.58/1998 (actualizata)

20. M.O. nr. 121/1998

21. Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificata prin legea nr.83/1994

22. Legea nr.59/1934 asupra cecului, modificata prin legea nr. 83/1994

23. Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic MO nr 483/2002

24. Legea nr. 455/2001 privind semnatura electronica MO nr. 429/2001

Page 87: ASE-Instrumente de Plata

87

BNR25. Regulamentul nr.1/2005 privind sistemele de plati care asigura de contarea de fonduri

26. Regulamentul privind debitarea directa prin sistemul ACH, 2005

27. Regulamentul nr.4/2002 privind tranzactiile efectuate prin intermediul instrumentelorde plata electronica si relatiile dintre participanti la aceste tranzactii, MO nr. 50 3/2002

28. Regulamentul nr. 1/2001 privind organizarea si functionarea la BNR a Centraleiincidentelor de Plati

29. Norma nr.1/2005 privind ordinul de plata

30. Norma nr. 31/1993 privind operatiunile de casierie

31. Manual privind Compensarea automata, 2005