1

2

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

1. Organele genitale externe (vulva)

Totalitatea organelor genitale externe alcatuiesc vulva, care este compusa din

urmatoarele formatiuni :

labiile mari ;

labiile mici ;

vestibulul ;

himenul ;

glandele Bartholin ;

clitorisul.

Tot aici se afla si formatiunea anatomica numita muntele lui Venus.

3

ORGANELE GENITALE LA FEMEIE

1.1 Muntele lui Venus numit si muntele pubian, este o regiune anatomica

situata deasupra simfizei pubiene, acoperita cu par si avand sub tegument un strat mai

abundent de grasime.

Perii pubieni se termina in partea superioara dupa o linie orizontala (sistem

pilos feminin).

1.2 Formatiunile labilare : sunt plici tegumentare. In functie de dimensiuni

se delimiteaza labiile mari si labiile mici.

Labiile (labiile mari) sunt 2 cute tegumentare avand o forma ovoida alungita,

acoperite cu par pe fata lor externa, fata lor interna are aspect de mucoasa si prezinta

numeroase glande sebacee care secreta smegma vuivara.

Labiile mici sunt doua repliuri cutanate cu aspect de mucoasa, care sunt

situate in interioarul labiilor mari, fiind acoperite in mare parte de acestea.

Himenul este un sept membraniform care inchide intrarea in vagin. Prezinta un

orificiu a carui forma poate fi : inelara, cribiforma (ciuruit), semilunara. Prin orificiul

himenului se scurge in afara sangele menstrual. La primul raport sexual himenul se

rupe in mai multe locuri, dand nastere dupa cicatrizare la carunculii himenali ; ia

nastere, rupturile se accentueaza si mai mult, lasand cateva resturi numite carancul

mirtiformi.

Glandele Bartholin, in numar de doua, sunt situate la baza labiilor mari, de

fiecare parte cate una. Fiecare glanda are un canal excretor care trece prin baza labiilor

mici si al carui orificiu extern se deschide in santul dintre labii si himen, santul nimfo-

himenal. Rolul glandei este de a secreta un lichid filant care lubrifiaza organele

genitale externe.

1.3 Organele erectile ale vulvei, prin structura si functionalitatea lor,

participa la crearea unei senzatii placute si realizarea actului sexual. Sunt reprezentate

de clitoris corpusculii tactili speciali ai labiilor mici (corpusculi ai voluptatii) si bulbii

vestibulari.

Bulbii vestibulului denimure data de Kobelta sunt organe erectile imperfect dezvoltate, situate pe partile laterale ale deschiderii vaginului in baza

labiilor mici, reprezentand formatiuni analoage cu corpul spongios al uretrei de la

barbat.

2. Organele genitale interne

4

Organele genitale interne cuprind :

vaginul ;

uterul ;

tuba ;

uterina ;

ovarul

intre care exista o stransa corelatie fiziologica.

Ele ocupa cea mai mare parte a pelvisului (micul bazin), strabatand perineul,

pana la vulva.

2.1 Vaginul este un organ cavitar care se intinde de la colul uterin la vulva.

Lungimea sa este variabila intre 7 si 9 centimetri.

Peritoneul este o seroasa intraabdominala, peritoneul parietal captuseste

cavitatea peritoneala in care se afla organele abdominale pelviene.

2.2 Uterul. Este un organ musculos, cavitar, nepereche, asezat in mijlocul

bazinului mic, intre vezica si rect. Are rolul de a primi in cavitatea sa ovulul fecundat,

sa-l protejeze, sa-l nutreasca in timpul dezvoltarii sale si sa-l elimine la exterior cand a

ajuns la maturitate. Uterul are forma de para, extremitatea superioara mai lata din care

pleaca trompele uterine se numeste corpul uterin, iar cealalta inferioara mai stramta se

numeste colul uterin (cervix).

5

Dimensiunile uterului la femeia care nu a nascut (nupilara) sunt de 18

centimetri lungime, 4 centimetri latime si 2-2,5 centimetri grosime ; la multipare,

uterul are 8-9 centimetri lungime, 5-6 centimetri latime si 3 centimetri grosime.

Fundul uterului partea craniala a uterului, mai inalta, ce prezinta dinainte inapoi insertia celor doua tube uterine, ligamentele utero-ovariene ligamente rotunde.

Corpul uterin usor turtit anteroposterior cu o fata ventrala plana (fata vezicala si o fata dorsala fata intestinala).

Istmul uterin: este partea care in sarcina desparte corpul de colul uterin.

Deschis in a doua jumatate a sarcinii sub denumirea segment, resprezinta un reper important in efectuarea inciziei operatiei cezariene. Colul uterin este lung de

aproximativ 3 centimetri; el se subimparte in doua subportiuni: una superioara,

supravaginala si alta caudala, proeminand in vagin, reprezentand partea vaginala a

colului. Cavitatea uterina este mai larga in partea superioara, reducandu-se spre col,

unde da nastere canalului cervical ce comunica cu vaginul. El comunica cu vaginul

prin orificiul uterin extern punctiform la virgine si transversal cu margini neregulate

citiceale la multipare.

a. la virgine ;

b. la secundipare ;

c. la multipare.

6

Uterul primeste si fixeaza blastocistul in endometrul (ovoimplantatia)

transformat estrogeno-progestativ ; asigura hranirea si dezvoltarea oului lipsit de

rezerve nutritive in cele 9 luni (280 zile) de gestatie.

2.3 Tubele uterine (salpinga, trompa), in numar de doua, cate una de fiecare

parte a uterului, sunt conducte in forma de trompeta ce se intind intre uter si ovar.

Ele conduc ovulul capatat spre uter, adapostesc intalnirea garnetului feminin

(ovulul) cu cel masculin (spermatizoidul) si permite fecundarea in treimea exterioara a

sa (a uneia dintre ele). Fiecare tuba are lungimea de 10-12 centimetri. Descriptiv

prezinta patru parti: interstitiala (in peretele uterin), istmica (3-4 centimetri), ampulara

de 7-8 centimetri si pavilionara in forma de palnie cu fimbrii de 1,5-2 centimetri.

2.4 Ovarele sunt glande perechi, cu dubla functie excretorie (gametogeno, de

producere a celulelor germinate feminine-ovulul). Ele determina caracterele sexuale

principale si secundare ale femeii si au rol deosebit in constructia endocrina a acesteia.

Sunt situate in interiorul abdomenului, in cavitatea pelvina, de o parte si de alta a

uterului in retrouterin. Ele sunt fixate pe organele vecine prin ligamente (tubo-ovarian,

utero-ovarian, lombo-ovarian, mezo-ovarian) si prin formatiuni vasculonervoase

(artera ovariana, venele utero-ovariene, vase limfatice si nervi simpatici peri

vasculari), toate acoperite de peritoneu.

Fiecare ovar contine la nastere aproximativ 400.000 de foliculi din care, pe

parcursul activitatii ovariene, se vor matura doar 300-400 foliculi primari ce vor

ajunge sa fie ovulati, restul degenereaza. Dezvoltarea foliculului si a ovarului se face

sub influenta foliculostimulinei (FSH) produsa de hipofiza.

3. Glandele anexe ale aparatului genital feminin

Glandele lui Bartholin sunt echivalente glandelor lui Cowper de la barbat, in

numar de doua, in forma ovoida, ele au marimea unui bob de mazare si sunt situate de

o parte si de alta a orificiului vaginal.

Glandele periuretrale sau glandele Skene, mai numeroase, sunt situate in

apropierea uretrei.

Glandele vestibulare sunt mici, foarte numeroase, sunt dispuse pe mucoasa

orificiului vaginal, secretia (participand la lubrifierea orificiului vaginal).

Glandele mamare sunt in mod normal organe pereche prezentand la exterior

areola mamara, in centrul acesteia gasindu-se mamelonul. Greutatea lor variaza in

functie de starea lor functionala : la nastere au greutatea de 5 g, la adulte 200 g, iar la

femeile ce alapteaza aproximativ 500 g. greutatea ca si forma celor doi sani sunt

inegale.

7

Mamelonul este o proeminenta cilindrica sau conica, cu varful rotunjit si baza

latita. La virgine el poate sa nu fie reliefat, in timp ce la femeia ce alapteaza poate

ajunge la 2 cm. De forma variabila, turtit, invaginat, ombilicat sau despicat, prezinta la

suprafata sa 15-20 pori galactofori prin care se deschid canalele galactofore in numar

de 15-25. Fiecare canal galactofor aduna secretia unui lob glandular, inainte de a

ajunge la mamelon, canalul prezinta o dilatatie sinusul lactifer in care se acumuleaza latele in intervalul celor doua alaptari. Structurat glanda este formata din

15-20 lobi, fiecare lob fiind alcatuit la randul sau din lobuli, rar acestia din acini

glandulari. Secretia laptelui apare la 2-5 zile dupa nastere, ea putand fi stimulata sau

inhibata la nevoie.

Menstruatia : consecinta coloratiilor neuro-hormonale la femeie, este reprezentata

de o hemoragie asociata cu necroza superficiala a mucoasei uterine, care se produce

ciclic, incepand cu pubertatea si sfarsind cu menopauza, constituind expresia activitatii

genitale feminine.

In realitate sunt mai multe cicluri, care converg si se conditioneaza reciproc: ciclul

hiptalmo-hipofizar, ciclul ovarian cu ciclul exocrin si endocrin, ciclul uterin

(endometrial), ciclul vaginal, ciclul mamar si ciclul genital.

Ciclul endometrial:

Modificari ciclice ale endometrului. Mucoasa uterina este divizata in doua straturi

cu caracteristici anatomice si evolutive diferite:

- startul profund sau bazal, ce nu sufera nici o modificare de-a lungul ciclului

menstrual, este format din partea profunda a tubilor glandulari si a corionului.

- Stratul superficial, numit si functional, care prezinta importante modificari in

cursul ciclului menstrual.

Ciclul menstrual se poate imparti in 3 faze: proliferativa, secretorie si menstruala.

PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A BOLNAVELOR CU AFECTIUNI

GINECOLOGICE

Pot fi tratate pe cale chirurgicala sau conservatoare.

Ingrijirile pre si postoperatorii sunt identice cu ale oricariu bolnav care urmeaza a fi

operat pentru afectiuni abdominale cu mici interventii mai speciale.

- cel mai important tratament repausul la pat o in afectiunile inflamatorii acute repaus absolut o repausul se pastreaza pina la terminarea perioadei acute a bolii o in afectiunile insotite de metroragii repaus ob ligatoriu o patul trebuie sa aiba musama, traversa din cauza hemoragiilor si

scurgerilor, iar schimbarea lor la timp sunt sarcini elementare de ingrijire

8

o toaleta zilnica se face la pat, cu pondere la organele genitale o adesea bolnava ajunge la spital cu toaleta nefacuta , plina de singe sau

secretii purulente, toaleta acestor bolnave se face numaidupa ce au fost

vazute de medic si a dat indicatiile corespunzatoare, toaleta se face cu

substante dezinfectante caldute, manusi de baie, imbracate deasupra

manusilor de protectie din cauciuc

o spalarea suprafetelor se face unidirectional de sus in jos o baia la pat se face fractionat, dezvelind numai suprafetele necesare,

reacoperindu-le imediat dupa terminare

o in peroiada acuta a afectiunilor ginecologice spalaturile vaginale sunt interzise , mai tirziu se vor face doar a indicatia medicului

o alimentatia se va face cu mare atentie o in perioada de debut a proceselor inflamatorii scade pofta de mincare o In starile febrile se administreaza cantitati mari de lichide , pentru

stisfactia senzatiei de sete, se voar administra lichide nutritive, reci, din

abundenta

o Regimul dietetic alimente usor digerabile, cu continut caloric crescut o Necesarul de vitamine se asigura prin alimente corespunzatoare , plus

medicatie

o Se urmareste atent tranzitul intestinal In perioada acuta se evita administrarea purgativelor Se va face clisma evacuatorie sau supozitoare Dupa atenuarea semnelor de inflamatie se va administra laxative

o Se urmareste febra Cantitatea si aspectul scurgerilor Cantitatea si aspectul hemoragiei Felul si localizarea durerilor Sensibilitatea sinilor Tulburarile de mictiune Pruritul vulvar Unele manifestari psihice

Atributiile asistentei

Ajuta la examinare Aseaza bolnava pe masa ginecologica Face toaleta locala, la nevoie sondaj vezical Pregateste materialele necesare Ajuta medicul Asigura si dirijeaza lumina artificiala Efectueaza spalatura vaginala la indicatia medicului Urina se pastreaza Recolteaza secretia vaginala pentru frotiuri, face insamintarile pe

medii

9

Pregateste si asista la examinarile colposcopice Administreaza medicatia pescrisa O importanta mare in tratament o reprezinta agentii fizici

Atentie deosebita la aplicatiile reci nu se mentin mult timp, daca nu sunt suportate se anunta medicul imediat

EXPLORARI PARACLINICE SI DE LABORATOR IN GINECOLOGIE

HISTEROMETRIA

- masoara cavitatea uterina - precizeaza directia acesteia - nu se face in sarcina

COLPOPUNCTIA punctia fundului de sac douglas - indicatia pentru precizarea diagnosticului in sarcina extrauterina, piosalpinx,

hidrosalpinx

Punctia fundului de sac Douglas este o varianta a punctiei intraperitoneale, prin care se realizeaza o legatura intre cavitatea peritoneala si mediul exterior prin

intermediul unui ac de punctie

Scopuri: explorator - confirmarea prezentei unei colectii patologice - stabilirea naturii colectiei (puroi, sange, ascita)

terapeutic - evacuarea colectiei de lichid - introducerea de substante medicamentoase

Materiale necesare :

- ac de punctie diam. 2 mm , lung 12 14 cm, montat pe seringa de 20 ml - valve vaginale - pensa de fixat colul uterin - pense lungi cu tampoane - cateter de metal ptr. golirea vezicii urinare, sonde vezicale - irigator ptr. spalatura vaginala - eprubete sterile , uscate, etichetate ptr. recoltarea probelor de laborator - manusi sterile de cauciuc

10

- materiale ptr. dezinfectia locala permanganat de potasiu sol. 0,2-0,3 %, alcool iodat

- materiale de protectie a mesei pe care se efectueaza punctia - tavita renala - medicamente : anestezice

Pregatirea bolnaveii si executarea punctiei

- se anunta bolnava si i se explica necesitatea tehnicii

- punctia se executa in sala de tratamente pe masa ginecologica

- bolnava isi goleste vezica urinara / sondaj vezical

- asezarea bolnavei in pozitie ginecologica

- spalatura vaginala cu sol. de permanganat de potasiu

- se trece la efectuarea punctiei medic + 2 asistente - spalare pe maini cu apa si sapun

- medicul introduce valvele vaginale si descopera larg colul uterin, apoi fixeaza cu pensa de col buza superioara a colului si trage uterul in sus ptr. a descoperi cat mai

mult fundul de sac posterior

- o asistenta tine valvele departatoare

- cealalta asistenta va fixa pensa de col si deserveste medicul cu instrumentele

necesare

-in primul rand acul de punctie montat pe seringa

- dezinfectia locului de punctie cu alcool - locul punctiei : in dreapta / stanga colului

uterin si usor inapoia acestuia , urmarind sa se ajunga in regiunile parauterine

- anestezie locala

- efectuarea punctiei si recoltarea colectiei prin aspiratie cu ajutorul seringii

- dupa golirea fundului de sac se retrage acul, se badijoneaza locul punctiei cu un

tampon cu alcool dupa care se indeparteaza , atat pensa de col cat si valvele

- se transporata bolnava la pat, se supravegheaza pulsul, TA, pansamentul

Examinarea lichidului extras

- examen macroscopic aspectul si continutul, cantitatea lichidului extras ; - 2 probe in eprubete sterile se trimit la laborator ; din lichidul purulent se fac

insamantari pe medii de cultura si sunt imediat depozitate la termostat ptr.

identificarea germenului si executarea antibiogramei ;

11

Actul punctiei, natura , cantitatea lichidului extras, numele medicului notate in foaia de observatie

EXAMENUL SECRETIEI VAGINALE

- conditii de recoltare o nu se fac inainte irigatii vaginale o nu se introduc medicamente local o este interzis contactul sexual 48 de ore inainte

SUPRAVEGHEREA SCURGERILOR FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE

ALE ORGANELOR GENITALE EXTERNE

Femeia prezinta o scurgere vaginala fiziologica , cu dubla origine, vaginala si

cervicala - leucoree fiziologica redusa, nu se scurge din vagin, nu pateaza lenjeria. Cresterea cantitativa a acesteia sau modificarea ei - leucoree patologica

abundenta , cantitate variabila, iritanta

Se vor analiza :

a) cantitatea - variabila de la cativa ml( in infectii cronice)-cateva sute de ml( in

infectii acute gonococice)

b) culoarea alb-laptoasa-in leucoreea femeilor tinere - galben-verzui- infectii gonococice

- rosie apoasa sau cafenie tumori ale organelor genitale c) aspectul - seroasa sau mucoasa

- muco-purulenta sau purulenta

- sanguinolenta

d) ritmul

Recoltarea scurgerilor

tampon de tifon (nu vata !) fixat cu un pansament in T , aplicat la vulva bolnavei

- tamponul cu secretie se pastreaza intr-o tavita renala acoperita cu

capac

- tavita renala = curata, uscata, fara substante dezinfectante

adaugate !

- se prezinta medicului la vizita , manuirea tamponului se face cu ajutorul penselor

( ! niciodata cu mana)

- dupa examinare, nu se arunca la cos ! , el se va arde !

- felul si cantitatea scurgerilor se noteaza in foaia de observatie

12

RECOLTAREA SECRETIILOR VAGINALE

Recoltarea secretiilor vaginale, a secretiilor uretrale la femei, a secretiilor din

colul uterin se face direct din produsul care se scurge din uretra / col uterin , cu ansa

de platina.

Materiale necesare: - specule vaginale

- anse de platina sau pipete Pasteur

- 2-3 lame de sticla

- lampa de spirt

- eprubete sterile

- creion dermatograf

- manusi sterile

1. Pregatirea fizica si psihica a bolnavei :

se anunta bonava si se explica necesitatea , importanta, si inofensivitatea tehnicii

cu 2 zile inainte repaus terapeutic si sexual

pacienta este ajutata sa se dezbrace si sa se aseze in pozitie ginecologica pe masa ginecologica

toaleta organelor genitale externe cu apa calduta, evitarea oricarei substante dezinfectante

si a sapunului !

2. Efectuarea tehnicii :

spalarea pe maini cu apa si sapun

se imbraca manusile de cauciuc sterile

se indeparteaza labiile mari si mici cu mana stanga

se flambeaza ansa de platina si se recolteaza separat din vagin, uretra si colul uterin ansa se flambeaza dupa fiecare recoltare !

produsul recoltat din col, sau uretra sa nu vina in contact cu peretii vaginului ( acesta are flora proprie)

se noteaza vizibil -provenienta produsului recoltat , - nr buletinului de analiza

- tipul examinarii

3. Ingrijirea bonavei dupa tehnica

bolnava va fi ajutata sa coboare de pe masa ginecologica

sa se imbrace

va fi condusa in salon si ajutata sa se instaleze comod in pat - se fac examene

o bacteriologice examinarea bacteriologica

- cate 2 frotiuri pe lame de sticla , separat ptr. fiecare produs recoltat trimise la laborator - notare pe lama : provenienta produsului ( secretie vaginala sau secretia colului

uterin, ultima e sterila in mod obisnuit)

- lamele insamantate se trimit la laborator ptr efectuarea examinarii dupa diferite coloratii

13

- insamantari pe medii de cultura direct la locul si in momentul recoltarii ( medii cultura functie de germenii cautati)

Ex microscopic :

Tip I - epitelii si lactobacili( secretie normala)

Tip II epitelii, lactobacili, rari bacili gram- negativi sau leucocite Tip III epitelii, f. rari lactobacili, f. frecventi bacili gram- negativi, coci gram-

pozitivi si negativi, frecvente leucocite

Tip IV rare epitelii, lactobacili absenti, f. frecvente leucocite, f. abundenta flora mixta , Trichomonas vaginalis prezent.

o citologice o parazitologice

examinari parazitologice

- punerea in evidenta Trichomonas vaginalis se utilizeaza secretiile ramase pe manusa de cauciuc dupa tuseul vaginal,( mai ales cele din fundul de sac vaginal)

- se executa frotiuri uscate la aer - daca se pot examina imediat se fac preparate native intre lama si lamela , lama fiind

preincalzita

- daca secretia este prea vascoasa = produsul de pe vf. ansei se amesteca cu o picatura de ser fiziologic in mediul fluid protozoarul se misca mai activ = mai usor recunoscut

- ! parazitul se cauta si in uretra secretia uretrala se exprima dinspre vagin cu indexul , pe o lama de sticla dupa toaleta meatului urinar cu sol. oxicianura de mercur 1/5000.

- din reg. vulvara se mai pun in evidenta ouale de Enterobius vermicularis o pentru depistarea candidozei

examinari micologice - recoltari din vagin din depozitele cremoase , albe, cu aspect de pseudomembrane / orice secretie

abundenta

- recoltare pe lama ptr. frotiu nativ si colorat si examinari directe intre lama si lamela

. Reorganizarea locului de munca :

materialele utilizate se pregatesc ptr sterilizare si se transporta la serviciul de sterilizare

o testul PAPA NOCOLAU depisteaza cancerul de col si corp uterin se recolteaza din fundul de sac posterior, din endocol si de la

nivelul jonctiunii epiteliului pluristratificat pavimentos al sacului

cu epiteluil unistratificat cilindric endocervical

TASTUL LAHM-SCHILLER testul cu lugol - detecteaza starile precancaroase ale colului uterin

COLPOSCOPIA

- examenul endoscopic al colului uterin, biopsia de col, biopsia de endometru - consta in prelevarea unui fragment de tesut pentru examenul histopatologic

Colposcopia - metoda de examinare ginecologica executata cu ajutorul colposcopului

ptr. depistarea leziunilor precanceroase ale colului uterin

14

Colposcop = aparat optic prevazut cu un sistem de iluminat propriu si asezat pe un

support. Sistemul optic este format dintr-o lupa binoculara adaptabila distantei oculare

si cu puteri diferite de marire, cu care se obtin imagini marite (sistem microscopic).

Sistemul de iluminat este format dintr-o lampa spctrala de sodium sau dintr-o lampa

cu vapori de mercur, cu o lumen axiala puternica.

Materiale necesare:

Materialele necesare efectuarii toaletei organelor genitale externe; Specule vaginale cu valve; Pense vaginale drepte si curbe; Spatula ginecologice; Tampoane de vata; Tifon; Solutii de Lugol 1%; solutie de acid acetic 3%; Nitrat de argint 5%; Lame pentru frotiuri; Alcool medicinal. Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare

1.Se pregatesc toate materialele si instrumentele necesare.

Pregatirea bolnavei

Se va efectua o sustinuta munca de educatie sanitara, pentru ca toate femeile sa se supuna acestei examinari.

Se asaza bolnava pe masa ginecologica in pozitie corespunzatoare.

Se efectueaza toaleta organelor genitale externe.

Cu ajutorul valvelor vaginale se pune in evidenta colul uterin.

Se badijoneaza colul uterin cu o solutie de acid acetic 3% (pentru a face mai vizibile eroziunile cervicale).

Se sterge colul uterin cu un tampon uscat si se badijoneaza cu solutie Lugol; mucoasa colului se coloreaza in brun.

Medicul efectueaza examinarea colului uterin; se fac recoltari de secretie pentru frotiuri pe lame.

Ingrijirea bolnavei dupa tehnica

Bolnava va fi ajutata sa coboare de pe masa ginecologica.

Bolnava nu necesita o ingrijire deosebita dupa examinare.

Reorganizarea locului de munca

Se curata instrumentele folosite, se dezinfecteaza si se asaza in cutiile in care se vor steriliza.

Probele recoltate se eticheteaza si se transporta la laborator.

ATENTIE!

Colposcopia este o metoda de examinare deosebit de utila pentru descoperirea

leziunilor precanceroase ale mucoasei colului uterin, modificarilor determinate

de sarcina, proceselor inflamatoare etc.

15

- endometrul se recolteaza prin metoda chiuretajului uterin CELIOSCOPIA

- endoscopie a cavitatii pelvine dupa instituirea pneumoperitoneului - permite

o punctia unor formatiuni chistice ovariene o Localizarea sediului obstructiei tubare o Precizarea cauzelor unor dureri pelvine

INSUFLATIA UTERO-TUBARA

- evidentiaza permeabilitatea trompelor prin inducerea unui gaz - se face intre zilele 8 si 12 a ciclului - dupa administrare de sedativ

HISTEROSALPINGOGRAFIA

= evidentierea radiologica a uterului si trompelor uterine prin introducerea unei

substante de contrast in cavitatile lor.

interventie intrauterina cu precautie + asepsie ca orice alta interventie chirurgicala ginecologica

subst. de contrast : iodipin, lipiodol, Omnipac sau Ultravist

introducerea substantei - aparat Schultze seringa de 20 ml legata la o canula uterina, detasabila, printr-o piesa intermediara cu manometru (controleaza presiunea

substantei de contrast introduse)

Materiale necesare : - valve vaginale

- pensa uterina

- histerometru

- aparat Schultze

- tampoane pe porttampoane

- substanta dezinfectanta ptr. spalatura vaginala

- irigator

- substanta de contrast

Pregatirea pacientei si efectuarea examenului

- se efectueaza intre zilele 7- 18 ale ciclului menstrual

- clisma evacuatorie cu 2-3 ore inainte ptr a elibera rectul si colonul sigmoid

- administrare 1 fiola papaverina + 1 tableta de Romergan

- spalatura vaginala cu antiseptic

- badijonarea colului uterin cu tinctura de iod

- bolnava asezata pe masa radiologica , in poz. ginecologica

- se aplica valvele ptr. evidentierea colului uterin

- se introduce substanta de contrast cu ap. Schultze, sub control radiologic, cu

presiune de 100-200 mmHg

- se executa radiografia

- se indeparteaza ap. Schultze

- se spala uterul si vaginul

- pacienta ramane la pat inca jumatate de ora

16

- daca se va repeta radiografia la 24 ore, nu va primi medicamente care sa

influenteze interpretarea imaginilor

- acest examen se face sub protectie cu antibiotice

Contraindicatii afectiuni inflamatoare locale ; - febra ;

- hemoragii abundente ;

- sarcina.

ECOGRAFIA

- examen de ultrasunete ce evidentiaza tumori, sarcina asociata cu fibrom uterin INVESTIGATII GENETICE

- determinarea cromatinei sexuale cu disgenezii gonadice si intersexualitate - determinarea cariotipului in aceleasi afectiuni, in plus in sterilitatea primara si

amenoreea primara

CURBA TERMICA

- curba temperaturii bazale creste dupa ovulatie

III. CURBA MENOTERMICA SI OVULATIA. (METODA CONTRACEPTIVA)

Metode de planificare familiala

Metode de planificare familiala naturale

metoda amenoreei de lactatie

metode bazate pe recunoasterea perioadei fertile

metoda calendarului (Ogino- Knaus)

metoda ovulatiei (a mucusului cervical, Billing)

metoda temperaturii bazale

metoda simpto-termica Metode de bariera:

prezervativul

diafragmul cu spermicid

spermicidul

cupola cervicala

Metode hormonale

Contraceptive hormonale combinate (estro progestative)

Contraceptive orale combinate (COC)- monofazice - multifazice

Contraceptive injectabile combinate

Contraceptive numai cu progestativ Dispozitivul intrauterin( steriletul)

DIU cu cupru

DIU cu progestativ

Sterilizarea chirurgicala voluntara

17

Masculina / vasectomie

Feminina / ligatura tubara Contraceptia de urgenta

EXAMINAREA PARACLINICA A SINULUI

- termografia o cu raze infrarosii o se bazeaza pe propietatea tesutului malign de a avea o temperatura

crescuta fata de tesuturile sanatoase vecine

- mamografia o metode de screening

- galactografia o injectarea unei substante de contrast in unul din canalele galactofore cu

ajutorul unui ac bont introdus prin orificiul mamelonar care prezinta

scurgeri patologice

- examen citologic al scurgerilor mamelonare - citologia - RMN - Ecografie

SPALATURA VAGINALA

Spalatura vaginala = introducerea in vagin a unui curent de apa sau solutii

medicamentoase cu care se spala peretii vaginului si care se evacueaza apoi pe langa

canula.

Spalaturile vaginale pot fi dupa temperatura :

spalaturi vaginale reci (pana la 20 C) - spalaturi vaginale caldute ( 35 - 37 C) - spalaturi vaginale calde ( 45 - 50 C) Scop : terapeutic

indepartarea continutului vaginal , dezlipirea exsudatelor patologice de pe peretele vaginului

dezinfectia locala in preajma interventiilor chirurgicale , ginecologice si obstetricale

calmarea durerilor

reducerea proceselor inflamatoare Materiale necesare :

- irigator de sticla utilizat numai ptr. spalaturi vaginale, cu stativ ;

- canula vaginala sterila, de sticla sau ebonita, 15-20 cm, usor incurbata in unghi obtuz, varful bombat, prevazut cu orificii ;

- tavita renala ; - plosca ; - musama si aleza ;

18

- paravan ptr. izolarea bolnavei ; - manusi sterile ; - vata hidrofila ; - prosoape curate ; - apa fiarta / ceai de musetel indepartarea exsudatelor vaginale ; - sol. diluata permanganat de potasiu 1 : 20 000 (usor roz) pentru dezodorizare, dezinfectare;

- solutie de oxiceanura de mercur 1:4 000 si solutie de sublimat 1 %pentru dezinfectie;

- sulfat de zinc si alaun dublu de sodiu si potasiu in parti egale un vf. cutit / 1l apa astringent - solutiile medicamentoase din flacoanele farmaceutice sau cele preparate pe loc se incalzesc la temperatura dorita iar inaintea utilizarii se verifica din nou temperatura

lor.

1. Pregatirea bolnavei

- se anunta bolnava si i se explica necesitatea tehnicii si modul ei de efectuare - spalatura se efectueaza in sala de tratamente , pe masa de examinare, in poz. ginecologica / in salon , pe pat, in aceiasi pozitie, dar izolarea cu paravan a patului de

restul salonului

- pacienta in decubit dorsal, genunchii flectati, coapsele indepartate

- sub ea se asaza musamaua , traversa si plosca

- paturile se impaturesc la picioarele bolnavei, iar bolnava se acopera , lasand

accesibila doar reg. vulvara

- spalare cu apa si sapun a org. genitale

- in cazul spalaturilor calde , reg. vulvara se acopera cu un strat de vaselina

2. Efectuarea tehnicii - spalare pe maini cu apa si sapun

- se adapteaza canula pe tubul irigatorului

- se verifica temperatura apei sau solutiei medicamentoase

- se goleste de aer , lasand sa curga apa din tubul irigatorului in plosca, asezand

irigatorul la o inaltime de 50-75 cm fata de simfiza pubiana

- se indeparteaza cu degetele mainii stangi labiile mari si mici, descoperind orificiul de

intrare al vaginului

- cu cealalta mana se deschide robinetul si cu afluxul de apa se introduce canula in

vagin

- canula se introduce inautru prin miscari de rotatie, pana la o adancime de 10-11 cm

cand va intampina rezistenta fundului de sac posterior al vaginului

- se spala bine aceasta regiune si se plimba apoi canula pe toata suprafata vaginului

- presiunea apei sa nu fie prea mare !

- se scoate canula din vagin inainte ca irigatorul sa se goleasca complet, cu pensarea

tubului si depunearea lui in tavita renala

19

- se usuca regiunea genitala a bolnavei cu vata si prosoape curate

- se indeparteaza plosca , aleza si musamaua

- se imbraca bolnava

- se aseaza bolnava comod in pat , se indeparteaza paravanul, se aeriseste salonul.

3. Examinarea lichidului de spalatura - va fi examinat si daca prezinta continut patologic : flocoane mari de mucus, puroi,

cheaguri de sange va fi prezentat medicului - se pregateste ptr. laborator daca medicul solicita acest lucru, completand formularele

de recoltare

EDUCATIE PENTRU SANATATE A FEMEII

- sanatatea femeii are importanta deosebita pentru indeplinirea rolului sau social - educatia incepe de la virste foarte tinere - in prima copilarie si la virsta prescolara imbolnavirea este posibila prin patrunderea

germenilor direct in caile genitale in timpul jocului, in locuri murdare

- perioada prepubertara este caracterizata de dezvoltarea , extrem de rapida cind pot aparea primele preocupari sexuale

- pubertatea este perioada critica - fetita trebuie sa fie informata asupra factorilor care accentueaza starea de

discomfort

- perioada de activitate genitala se intinde pina la incetarea progresiva a functiei aparatului genital, marcata de menopauza

- contraceptia si planificarea familiala trebuie sa fie cunoscute de catre femei - sarcina reprezinta o etapa importanta in viata femeii - perioada de premenopauza este o noua etapa critica in viata femeii - de asemenea trebuie invatata cum sa examineze sinul

EXAMINAREA PACIENTEI CU AFECTIUNI GINECOLOGICE

- cuprinde o interviul

virsta are importanta deosebita ocupatia antecedente heredo-colaterale antecedente personale

o examenul clinic general culoarea tegumentelor

paloare in anemii

galben ca paiul posibil cancer aspect general

20

conformatie

repartizarea tesutului adipos

inaltimea

repartizarea pilozitatii examenul abdomenului examenul genital

se goleste vezica urinara si rectul examenul sinului

o examenul ginecologic o examene paraclinice si de laborator

- SEMNE SI SIMPTOME

(manifestari de dependenta)

Durerea

- apare in o afectiuni ginecologice inflamatorii o sarcina patologica o dismenoree o dispareunie (durere in timpul actului sexual)

- localizata in o hipogastru o fosele iliace

- iradiaza in o vulva o vagin o uneori catre lomba

- intensitatea este proportinala cu leziunile gasite - poate fi

o supraacuta de intensitate mare sarcina ectopica rupta perforarea pisalpinxului torsiune unei tumori

o acuta inflamatii genitale iminenta de avort fibrom uterin

o subacuta in unele tumor

o cronica inflamatii cronice tulburari de statica uterina

o periodica

21

manifestata pre sau menstrual Hemoragia

- cauze o endocrine o dismetabolice o dupa tratamente hormonale o boli de singe

- aspect o rosu deschis

avort fibrom

o rosu inchis negricios sarcina extrauterina

o rosu spalacit, fetid cancer

- ritm o discontinuu

cancer fibrom inflamatii sarcina extrauterina

o insotit de durere cu caracter colicativ in sarcina extrauterina avortin curs de efectuare

Leucoreea

- scurgere vaginala albicioasa sau galbuie

- cantitatea poate creste inainte sau postmenstrual

- in cantitate redusa e fiziologica

- aspectul este un bun indicador pentru cauza care a produs-o

- in trichomonioza o spumoasa o aerata o cu miros de varza Murata o insotita de prurit

- in gonoree o abundenta o cremoasa o verzuie o insotita de prurit

- in candidoza o grunjoasa o de consistenta si culoarea iaurtului

- in cancer genital o rozata

22

o fetida o cu aspecto de spalatura de carne

- in vaginita diabetica o abundenta o cu depozite albe o prurit intens

- in vaginita senila o moderata, subtire, uneori mucopurulenta, fetida o asociata cu pririt si mici cheaguri

- in cervicovaginita o nespecifica o moderata o fara pririt

Modificari ale ciclului menstrual

- tulburari de o flux - sau o ritm poli sau oligomenoree

- absenta ciclului amenoree primara sau secundara Tulburari sexuale

- vaginism constrictie involuntara a vaginului cu reflex de recul sau aparare care face imposibil actul sexual

- dispareunia intilnita in vaginita, inflamatii pelviene sau de origine psihica - frigiditate absenta orgasmului

Alte simptome

- pruritul poate fi intilnit la persoanele in virsta

PROBLEME

- alterarea confortului in legatura cu durerea si scurgerile vaginale - teama de operatie mutilanta, sterilitate, tehnici invazive - deficit de cunostinte in legatura cu ovulatia si functia sexuala, transmiterea bolilor

sexuale, simptomele cancerului

- deficit de autoingrijire in legatura cu igiena perineala - perturbarea conceptului de sine in legatura cu scimbarea schemei corporale, cu

transmiterea bolilor sexuale

- disfunctie sexuala in legatura cu schimbarea schemei corporale - alterarea nutritiei - lezarea integritatii tegumentelor in legatura cu pruritul - alterarea eliminarilor intestinale - constipatia - alterarea eliminarilor urinare - polakiuria, incontinenta

OBIECTIVE

- sa nu prezinte durere - sa se poata odihni - sa-si exprime temerile, mihnirea

23

- sa vorbeasca deschis despre operatie si limitarile impuse - sa demonstreze cunoasterea simptomelor de cancer - sa enumere bolile cu transmitere sexuala si sa identifice simptomele acestora - sa cunoasca mecanismele ovulatiei si manifestarile insotitoare - sa-si mentina regiunea perineala curata - sa nu prezinte leziuni cutanate - sa mentina o stare de nutritie adecvata - sa discute despre noua sa imagine corporala - sa demonstreze intelegerea , acceptarea modificarilor functiei sexuale

INTERVENTII

- asistenta o asigura linistea si confortul prin

calmarea durerilor cu medicamente recomandate de medic, in functie de cauza si intensitate

instruirea pacientei asupra mecanismului durerii, a caracterului, a necesitatii anuntarii in cazul in care se accentueaza

o incurajeaza pacienta si o informeaza cu privire la modificarile ce pot avea loc in organismul sau si combaterea

acestora

manifestarile legate de ovulatie, stare de discomfort modalitati de prevenire a infectiilor secundare in contaminarea cu

germenii din regiunea anala

o instruieste pacienta cu privire la semnele si simptomele cancerului, cu tehnica autoexaminarii sinului

o explica modul de transmitere pe cale sexuala a unor boli, implicatita acestora asupra starii de sanatate prezente si viitoare

o informeaza pacienta cu privire la principalele manifestari ale bolilor transmise sexual, importanta consultarii medicului, protectia

partenerului, tratarea si a ei si a partenerului

o instruieste pacienta asupra metodelor de contraceptie in afectiunile care influienteaza sarcina sau care sunt influientate de sarcina , cit si a

mijloacelor de protectie sexuala

o explica importanta alimentatiei pentru organism o supravegheaza si noteaza cantitatea de lichide si alimente ingerate o asigura necesarul zilnic pentru mentinerea greutatii in limite normale o isi rezerva timp pentru discutii cu pacienta dindu-i posibilitatea

sa vorbeasca despre imaginea sa corporala despre posibilitatea reluarii activitatii de reintegrare

o incurajeaza pacienta cu privire la evolutia bolii, o ajuta sa accepte anumite limite

combate temerile privind satisfactia sexuala pierderea feminitatii dupa anumite interventii

24

o incurajeaza pacienta cu colpectomie (interventie chirurgicala constand din rezecarea unei portiuni din vagin), ajutind-o sa accepte limitele

impuse de boala

o incurajeaza relatiile cu familia , ajuta membrii familiei sa inteleaga pacienta

o combate teama legata de investigatii o obtine colaborarea o insoteste pacienta la explorari o administreaza sedative cind este nevoie la indicatia medicului o observa singerarea cantitate, aspect, ritm, legatura cu alte manifestari o supravegheaza vindecarea unor leziuni o combate cauzele care determina tulburari ale eliminarilor urinare

INGRIJIREA PACIENTEI CU INFLAMATII GENITALE

- inflamatiile genitale cuprind o afectiuni ale

vulvei vaginului uterului trompelor peritoneului pelvin

- desi localizate la niveluri diferite ale aparatului genital , ele au cauze si unele manifestari comune

- cel mai adesea,inflamatiile sunt procuse de o gonococi o streptococi o stafilococi o germeni anaerobi o bacili Koch o paraziti

PACIENTA CU VULVOVAGINITA

- sunt inflamatii ale mucoasei vulvare , vaginale produse de agenti infectiosi, chimici, mecanici, alergici

- sunt favorizate de lipsa de igiena, carenta de estrogeni - agentii patogeni fac parte din cei transmisi pe cale sexuala - manifestari de dependenta

o leucoree o prurit vulvovaginsal o arsuri o vaginism o dispareunie

25

o modificari ale mucoasei vulvare si vaginale o se asociaza cu tulburari urinare

- probleme o posibila infectie o alterarea imaginii de sine in legatura cu bolile transmise sexual o deficit de cunostiinte in legatura cu evolutia bolii si eventualele

complicatii

o posibila alterare a integritatii tegumentelor si mucoaselor in legatura cu leziunile determinate de scurgeri si pririt

o alterarea vietii sexuale in legatura cu posibilitatea transmiterii bolilor in timpul actului sexual

- obiective o sa nu prezinte semne de infectie, scurgeri o sa exprime cresterea stimei de sine o sa verbalizeze cauzele bolilor o sa mentina o buna igiena locala o sa exprime grija fata de partener ca posibila sursa de infectie

- interventii o incurajeaza cresterea ingestiei de lichide o asigura o dieta echilibrata o asigura odihna o instruieste pacienta

sa se aseze intr-o pozitie care sa favorizeze drenarea secretiilor sa nu foloseasca tampoane intravaginale sa nu faca irigatii intravaginale fara indicatie medicala sa pastreze o igiena locala corespunzatoare sa poarte lenjerie de bumbac sa evite traumatizarile regiunii sa anunte medicul orice semne ce anunta o recidiva sa se prezinte la control medical periodic

o informeaza pacienta cu privire la posibilitatea de reinfectie si de transmitere a bolii tratament si modul de aplicare necesitatea repausului sexual pe durata tratamentului

o apreciaza nivelul de suferinta a persoanei diagnosticate cu boala transmisa sexual

o isi rezerva timp pentru a discuta cu pacienta

PACIENTA CU BOALA INFLAMATORIE PELVINA

- boala inflamatorie pelvina cuprinde infectii ale uterului, anexelor si peritoneului pelvin

- cauze o determinante

26

agenti patogeni transmisi in timpul actului sexual sau a unor investigatii

dupa manevre abortive dupa interventii chirurgicale

o favorizante nerespectarea masurilor de asepsie si antisepsie lipsa de igiena tampoane vaginale neschimbate mai mult de 4 ore leziuni de grataj debilitate fizica generala diabet

- manifestari de dependenta o durere in hipogastru sau in fosa iliaca o senzatie de greutate o leucoree prezenta sau absenta o febra in formele acute o tulburari urinare o balonare o greturi, varsaturi o influientarea tranzitului intestinal o tulburari menstruale o oboseala o indispozitie

- probleme o alterarea confortului din cauza durerii o deficit de cunostiinte in legatura cu evolutia, complicatiile si ingrijirile

ulterioare

o alterarea vietii sexuale in legatura cu bolile transmise sexual si cu durerea

o potential de deficit de voum lichidian in legatura cu greturile si varsaturile

- obiective o pacienta

sa exprime diminuarea sau disparitia durerii sa demonstreze cunostiinte despre cauzele , evolutia si

complicatiile bolii

sa-si mentina volumul de lichide in limite normale sa explice necesitatea intreruperii relatiilor sexuale pe perioada

tratamentului

- interventii o asistenta

se preocupa de asigurarea conditiilor de odihna si relaxare , cresterea confortului

repaus fizic

27

pozitie relaxanta

ajutor din partea familiei

calmarea durerii cu antalgice

igiena locala

apreciaza nivelul de cunostiinte al pacientei si gradul de anxietate

discuta cu pacienta

posibilitatea aparitiei unor complicatii o durere cronica o sterilitate o sarcina ectopica

riscul alterarii sanatatii prin parteneri sexuali multiplii informeaza pacienta cu privire la

bolile transmisibile sexual si prevenirea acestora

importanta tratamentului si controlul medical

importanta cresterii aportului de lichide in caz de febra, varsaturi

administreaza tratamentul cu antibiotice si antiinflamatoare conform prescriptiei medicale

monteaza la nevoie perfuzie endovenoasa instruieste pacienta

sa evite ortostatismul prelungit, frigul, umezeala

sa combata constipatia deoarece favorizeaza congestia pelvina

sa poarte lenjerie de bumbac

sa nu introduca tampoane intravaginale masoara temperatura, pulsul, tensiunea arteriala, inregistreaza

valorile

INGRIJIREA PACIENTEI CU PROLAPS GENITAL

- reprezinta coborirea organelor genitale ca urmare a slabirii mijloacelor de sustinere si de suspensie

- coborirea este mai mult sau mai putin accentuata realizind diferite grade de prolaps o gradul I

uterul coboara in interiorul vaginului colul nu se evidentiaza in vulva coboara peretele anterior al vaginului, antrenind vezica si peretele

posterior si rectul

o gradul II uterul este coborit colul apare la vulva intre cistocel si rectocel

o gradul III

28

uterul iese in afara vulvei ca o tumora acoperita de mucoasa vaginala violacee, congestionata

- cauza principala ruptura de perineu in urma nasterilor - manifestari de dependenta

o senzatie de greutate si tractiune dureroasa in hipogastru, iradiata in plicile inghinale

o senzatie dureroasa in lombe o se accentueaza la efort o se diminueaza in decubit dorsal o tulburari urinare

incontinenta la efort, apoi in ortostatism mai tirziu retentie , disurie, polakiurie

o tulburari intestinale constipatie incontinenta gazelor sau a materiilor fecale in situatia in care este

interesat sfincterul anal

o leucoree cind se asociaza leziuni ale colului

- probleme o alterarea imaginii corporale din cauza coboririi uterului o alterarea stime de sine scaderea demnitatii din cauza incontinentei

urinare, a tulburarii actului sexual, posibila alterare a relatiilor familiare

o alterarea confortului din cauza durerii, incontinentei, leucoreei o alterarea eliminariloe intestinale o posibila alterarea a starii de sanatate din cauza leziunilor asociate o deficit de cunostiinte in legatura cu operatia

- obiective o pacienta trebuie

sa-si mentina o buna igiena locala sa nu prezinte semne de infectie , leziuni asociate sa elimine normal sa creasca stima de sine sa accepte operatia sa demonstreze cunoasterea autoingrijirii dupa operatie

- interventii o asistenta

previne aparitia prolapsului prin apararea perineului la nastere

ingrijirea corecta a plagii perineale

impiedicarea relaxarii planseului pelviperineal postpartum, mobilizind lauza precoce si sfatuind-o sa contracte si sa

relaxeze voluntar musculatura pelviperineala

29

instruirea lauzei sa nu forteze planseul prin sedere in pozitie sezinda in primele zile de la nastere

instruieste pacienta cu privire la mentinerea igienei locale, prevenirea incontinentei

spalarea repetata

uscarea regiunii

folosirea tampoanelor absorbante

evitarea efortului fizic si a ortostatismului prelungit

evitarea alimentelor care produc gaze si constipatie

observarea cantitatii si aspectului leucoreei

informarea medicului sfatuieste pacienta sa se prezinte la medic , sa accepte interventia

chirurgicala

asigura pregatirea preoperatorie si ongrijirea postoperatorie instruieste pacienta cu privire la ingrijirea postoperatorie

sa evite efortul fizic

sa evite ortostatismul prelungit si pozitia sezind

sa evite relatiile sexuale timp de 6-8 saptamini

INGRIJIREA PACIENTEI CU AFECTIUNI TUMORALE ALE APARATULUI

GENITAL

- tumorile genitale reprezinta formatiuni chistice sau solide , bengne sau maligne localizate la nivelul aparatului genital feminin

- se dezvolta lent la inceput, fara simptome, apoi pe masura ce cresc apar tulburari menstruale, leucoree, durere

- cele mai frecvente sunt o fibromul uterin o chistul ovarian o cancerul ovarian o leziuni precanceroase o cancerul de col

- culegere de date o apar de obicei dupa 30 de ani o cancerele ovariene se intilnesc si in perioada prepubertara si la

climateriu

o pentru cancerul de col factorii de risc sunt parteneri sexuali multiplii debutul vietii sexuale inainte de 17 ani tabagismul carente de vitamine nivel socio-economic scazut

- manifestari de dependenta

30

o singerarea are caracteristici diferite in functie de tumora in fibrom

menoragie prelungita

cu cheaguri in formele submucoase

pot apare si tulburari menstruale metroragii care sa determine anemie

in cancerul de col singerari reduse cantitativ

intermitente la contactul sexual sau dupa spalaturi vaginale in chistul de ovar

apare mai rar menometroragia

mai frecvent amenoree, hipomenoree, dismenoree o durerea

se manifesta ca o jena, tensiune in abdomenul inferior insotita de febra, greturi, varsaturi in torsiunea de chist in cancer apare in formele avansate putind fi continua sau

intermitenta

o leucoreea este prezenta in cancer, apare inaintea singerarii si este de obicei

neglijata

poate avea aspect caracteristic o alte manifestari

tulburari urinare disurie

polakiurie

nicturie tulburari digestive

constipatie

colici intestinale

tenesme rectale scadere in greutate

- probleme o deficit de cunostinte o anxietate in legatura cu investigatiile si cu diagnosticul o teama in legatura cu interventia o posibila alterare a relatiilor sexuale din cauza tratamentului, scaderii

libidoului dupa interventie, dispareuniei determinata de scaderea

androgenilor

o posibila alterare a imaginii de sine din cauza operatiilor mutilante histerectomie, anexectomie

- obiective o este necesar ca pacienta

31

sa cunoasca si sa inteleaga importanta controlului medical periodic

sa cunoasca tehnica investigatiilor sa accepte diagnosticul sa participe la pregatirea preoperatorie, la ingrijirea

postoperatorie

sa poata reveni la o viata a cuplului normala sa accepte limitarile sa accepte noua imagine corporala sa-si poata indeplini rolul obisnuit

- interventii o pentru depistarea precoce a afectiunilor tumorale , asistenta sfatuieste

femeia sa se prezinte periodic la control ginecologic si la primele semne

de boala

o pentru scaderea anxietatii si a fricii legate de operatie cistiga increderea pacientei o incurajeaza insoteste pacienta ajuta pacienta sa accepte operatia faciliteaza prezenta familiei ajuta familia sa inteleaga starea psihologica a pacientei

o asigura supravegherea postoperatorie pentru prevenirea complicatiilor o explica recomandarile medicale efectuate la externare cu privire la

evitarea efortului fizic, ridicarea greutatilor evitarea relatiilor sexuale 6-8 saptamini igiena locala controlul medical continuarera tratamentului in functie de boala

chimioterapie

radioterapie

tratament hormonal

CAZ CLINIC

Date generale despre pacient.

Nume Prenume: M. F.

Vrsta: 44 ani

Sex: feminin

Starea civila: cstorita, are un biat de 20 ani Obisnuinte: fumeaz 6-8 igri pe zi, cafea consuma 2-3/ zi Nu este alergica la nici un medicament

32

Nu are proteze

Grupa sanguina: A II, Rh + Antecedente personale: menarha la 14 ani, ciclu cu flux normal, 1 sarcina, 6

avorturi, sarcina extrauterina operata, gastrita.

Diagnostic de internare: Neoplasm de col uterin stadiul IB, confirmat prin

examen clinic si examenul histopatologic, la care se evidentiaza un carcinom

epidermoid cu celule mari cheratinizate.

naintea operaiei pacienta este supusa unei tratament radioterapic prin aplicarea de Curieterapie uterovaginala.

naintea interveniei chirurgicale pacienta este supusa unor examinri paraclinice.

Intervenia consta prin: Histerectomie abdominala radicala cu anexectomie bilaterala.

APLICAREA PROCESULUI DE NURSING

Culegerea datelor privind satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulaie Pacienta prezint cai respiratorii superioare libere si integre, toracele este normal conformat, sonoritate pulmonara, murmur vezicular, respiraie normala, ampla, cu o frecventa de 18 respiraii/ minut. Mucoasa respiratorie este umeda cu secreii reduse. Zgomote cardiace egale, ritmice, bine btute, 75 pulsaii/ minut, tensiunea arteriala este de: TA=130/80 mmHg.

Tegumentele sunt calde, prezint o coloraie roza.

2. Nevoia de a se hidrata si a se alimenta Bolnava servete mesele , de obicei cu un orar regulat. Prezint mucoase de

culoare roza, fara ulceraii, gingiile sunt aderente la dini. Masticaia este uoara, digestia lenta si nestingherita.

Ii plac prjiturile, fursecurile si portocalele, consuma zilnic aproape 1800-2000 ml lichide, prin consum de cafea, supe, apa minerala, etc.

Pacienta are o greutate de 70 kg, la o inaltime de 1,62 m

3. Nevoia de a elimina Pacienta prezint miciuni spontane nedureroase cu o frecventa de 3-4 /zi, avind

culoare galbena cu aspect clar-transparent si o diureza de 1300-1400 ml pe 24 de ore.

Tranzitul intestinal este normal.

4. Nevoia de a se mica si a avea o buna postura Pacienta este o fire linitita, prezint o coordonare armonioasa a miscarilor, este

o persoana politicoasa, ii place sa vorbeasc mult.

33

Dup operaie este a dinamica, se simte mai slbita, nu are forta fizica totala, sta in pat mai mult si citete. Refuza sa se ridice din pat , singura , din cauza fricii de a nu cade

5. Nevoia de a se odihni si a dormi Pacienta doarme bine, somnul este odihnitor, problema este ca adoarme greu.

Are un somn zilnic de 6-7 ore. Problema este ca si in spital adoarme mai greu, acuzind

semne de iritabilitate.

6. Nevoia de a se mbrac si a se dezbrac Pacienta afirma ca ii place sa poarte vestimentaie eleganta, se machiaz. Se

mbrac adecvat mediului ambiant si al mediului social. In spital are vestimentaie proprie.

7. Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele. Este o persoana curata , ngrijita, face dus zilnic, este foarte preocupate de

aspectul ei fizic. Pielea este curata , unghiile sunt curate.

8. Nevoia de a menine temperatura corpului in limite normale Pacienta prezint tegumente caldute cu transpiraii minime. Afirma ca ii place

anotimpul vara. Temperatura ei normala se ncadreaz intre valorile 36,2 - 36,9 C .

9. Nevoia de a evita pericolele Se adapteaz mediului in care traieste si lucreaz, tie sa evite pe cat posibil

situaiile conflictuale ce pot surveni. Se adapteaz uor unor situaii noi. Despre starea sa actuala de sntate, despre boala ei cunoate puin, este

ngrijorata si vrea sa tie la ce se poate atepta.

10. Nevoia de a comunica Doamna G. F. Este o persoana uor sociabila, vorbete cu plcere despre ea,

despre familia ei, despre locul ei de munca. Ii place va vorbeasc despre Marea Neagra, oraul Constanta fiind oraul ei natal.

11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia

Nu se las aa de uor convinsa in luarea unor decizii. Este de religie ortodoxa, este o persoana cu frica lui Dumnezeu. Se roag zilnic

pentru sntatea ei si a familiei sale. Dorete mult sa se vindece.

12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizrii Afirmativ din spusele ei releva ca este mulumita de ceea ce a realizat pina la

momentul respectiv in viata ei. Dorete ca cit mai repede posibil sa poat pleca acas sa se intilneasca cu familia.

34

13. Nevoia de a se recrea Ii plac emisiunile informative la TV, dintre telenovele are puine preferine. tie sa gteasc bine. Urmareste cu nerbdare emisiunea Dansez pentru tine.

14. Nevoia de a invata cum sa-ti pstrezi sntatea Pacienta se intereseaz de boala ei, se adreseaz cu ncredere, pentru informaii

personalului medical care se ocupa de ngrijirea sa.

Culegerea datelor cuprinde date pre si post operator, datele sunt obinute direct de la pacienta prin intermediul unui dialog, efectuat in ziua 3 postoperator.

In urma culegeri datelor chiar din ziua internrii, am stabilit urmtoarele nevoi alterate:

1. Nevoia de a se odihni si a dormi 2. Nevoia de a se mica si a avea o buna postura 3. Nevoia de a se hidrata si a se alimenta 4. Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele.

S-au gsit urmtoarele probleme de dependenta:

1. Incomoditate, disconfort 2. Durere 3. Alterarea tegumentelor si a fanerelor 4. Gastrita greata, vrsturi, dureri localizate epigastric 5. Refuz de a se mobiliza

as princ tamas s 35

Nr.

crt.

Problema

identificata Obiective Intervenii Evaluare

1. Disconfort - Pacienta sa

beneficieze de un

confort psihic si

fizic adecvat.

Intervenii autonome - se asigura

condiii de microclimat

(lumina de

veghe, salon

aerisit, etc.)

- se discuta cu

pacienta in

vederea

identificrii cauzelor, crend

astfel o senzaie de bine pacientei

- se faciliteaz contactul cu alte

paciente avind

acelai diagnostic si cu membrii

familiei

Intervenii delegate

- administrez

tratamentul

prescris de

medic,

anxiolitice

(alprazolam)

tablete, sedative

(midazolam)

injectabil.

- Pacienta este

linitita in cursul zilei.

- Dup 5 zile post operator se

sisteaz administrarea de

sedative i.m. .

- Adoarme

linitit, repede, are un somn

odihnitor.

2.

Durere - Pacienta sa

resimt scderea intensitatii dureri

in urmtoarele 1-2

Intervenii autonome

- se ncurajeaz pacienta in

- Pacienta declara

ameliorarea

durerii in

decursul a 24 de

as princ tamas s 36

zile .

descrierea durerii

si sa sesiseze

momentul de

remisei sau de

exacerbare

- se manifeste

totodat intelegere fata de

suferina pacientei

- asigur confortul

pacientei prin

aezarea ei intr-o poziie confortabila ,

poziie antalgica care sa nu

deranjeze

operaia Intervenii delegate

- administrez

medicaia prescrisa cu

respectarea

orarului si a

dozei prescrise,

medicaie antalgica

(Tramadol,

Algifen metamizol) pe

cale injectabila

ore.

- Pacienta sa nu

acuze dureri la

mobilizare in

vederea efecturi unor necesitai

Intervenii autonome

- explic pacientei

ca durerea este

temporara si cer

- Pacienta nu

acuza dureri

locale in

urmtoarele 2-3 zile.

as princ tamas s 37

fiziologice. putina rbdare, curaj si intelegere

din partea ei

- pentru

asigurarea

confortului este

rugata sa susine locul inciziei

chirurgicale in

timpul tusei, a

exerciiilor respiratorii

efectuate sau la

ridicarea din pat

- aplic metode de

stimulare locala,

cutanate, prin

aplicarea de

ageni fizici local (gheata).

3. Alterarea

tegumentelor

si a fanerelor

- Pacienta sa

prezinte tegumente

intacte si plaga

chirurgicala sa fie

curata.

- Pacienta sa fie

capabila sa

efectueze ngrijiri

personale, igiena

personala.

- Pacienta sa nu

prezinte

Intervenii autonome

- pansez plaga

chirurgicala in

condiii de asepsie

- aplic comprese

sterile pe plaga

- ajut pacienta in

efectuarea igienei

personale

- ncurajez

pacienta in

progresele

obinute - golesc zilnic, la

nevoie punga

colectoare de la

cateterizarea

vezicala, notez

- Plaga

chirurgicala este

curata, nu

prezint semne de focar infecios - Pacienta

efectueaz singur igiena personala

dup 2-3 zile

- Pacienta nu

prezint

as princ tamas s 38

complicaii cutanate, urinare.

cantitatea urinei

in foaia de

observaie a pacientei, la fel si

aspectul,

cantitatea zilnica

este de 500- 800

ml in primele 2

zile

Intervenii autonome

- ajut pacienta in

vederea recoltrii urinii, se cere

colaborarea ei

- ajut pacienta in

efectuarea

toaletei in

vederea asigurri unui grad de

igiena riguros atit

local cit si

general

complicaii.

- Pacienta sa

prezinte o stare de

echilibru fizic si

psihic.

Intervenii autonome

- asigurarea unei

atmosfere plcute , se cere acceptul

pacientei in

vederea

efecturii oricrei tehnici de

ngrijire

- se explica

necesitatea

tubului de dren si

a altor manopere

efectuate

- Pacienta

prezint o stare de echilibru fizic si

psihic dup efectuarea

interveniilor propuse.

as princ tamas s 39

- ajut pacientul in

alimentaia sa explicind rolul

alimentaiei sntoase in vindecarea boli,

asigurind o

reechilibrare

hidroelectrolitica

normala, bogata

in minerale si

vitamine

Intervenii delegate

- la indicaia medicul se face

reechilibrarea

hidroelectrolitica

a pacientei pe

cale parenterala

(i. v.), in primele

doua zile dup operaie. Astfel se monteaz perfuzii

glucozate cu

adugare de vitamine si in

mod preventiv

antibiotice

4. Refuz de a se

mobiliza

- Pacienta sa se

mobilizeze cat mai

repede posibil.

- Pacienta sa fie

capabila sa fac

Intervenii autonome

- ajut pacienta la

schimbarea

poziiei in pat - masez uor regiunile

predispuse la

escare

- efectuez

- Pacienta se

ridica singura la

marginea patului.

- Pacienta se

plimba singura in

as princ tamas s 40

plimbri, singura in salon.

exerciii active si pasive la nivelul

articulaiilor - ncurajez

pacienta sa se

ridice la

marginea patului,

si sa fac citeva pai Intervenii autonome

- explic pacientei

necesitatea

mobilizri - invat pacienta

cum sa tuseasca,

sa protejeze cu

mina plaga

- ajut pacienta sa

se ridice din pat

si sa efectueze

citiva pai

salon la un

interval de 2-3

zile de la

stabilirea

interveniilor.

- ncurajez

pacienta in

progresele fcute Intervenii delegate

- pacienta va

primi antalgice,

la nevoie

5. Gastrita varsaturi,

greturi, dureri

retrosternale

- Diminuarea

simptomatologiei.

- Respectarea

dietei prescrise.

Intervenii autonome

- se instituie

regim alimentar

- se recomanda

mese mici la

intervale scurte

- asigurarea unei

atmosfere calme

in timpul serviri

- Pacienta nu mai

prezint dureri abdominale,

greuri, arsuri retrosternale.

- Respecta cu

strictee regimul dietetic indicat.

as princ tamas s 41

meselor

- pacientul va fi

informa t de

nesesitatea

respecteri

regimului si a

medicaiei prescrise

- sustin fruntea

pacientului in

timpul

vrsturilor - educaie pentru sntate Intervenii delegate

- sa efectuat

bariupasaj

naintea operaiei - administrez

medicaia indicata de

medic, antiacide,

inhibitori ai

enzimei

protonice

antisecretolitice,

pansamente

gastrice,

antiemetice, etc.

PREGATIREA PREOPERATORIE

Aspecte generale

- interventia chirurgicala reprezinta un eveniment deosebit in viata pacientei

- este resimtita ca un soc sau ca o agresiune perceputa constient sau inconstient

- pacienta va manifesta

as princ tamas s 42

o sentimente pozitive disparitia durerii ameliorare sau disparitia simptomelor perspectiva de vindecare

o sentimente generate de neadaptare anxietate frica de suferinta teama de mutilare

Comportamentele pacientei

Regresia Bolnava se comporta ca un copil dependent, care se lasa

in voia celor care o ingrijesc

Agresivitatea Bolnava este permanent nemultumita, neincrezatoare, i

se pare ca nu este la fel de bine ingrijita, considera ca

are nevoie de mai multe ingrijiri si atentie

Negarea realitatii Intilnita mai ales la bolnavele cu cancer, care refiza sa

accepte diagnosticul, sentimentul e resimtit l intreaga

familie

Izolarea in sine Apare anxietatea si pare parca a spune faceti ce vreti dar scapati-ma

Comportament

hiperton

Pare ca stie tot, ca are foarte mult curaj, dar ascunde o

mare neliniste

- este foarte important ca asistenta sa cunoasca toate aceste comportamente - probleme deosebite ridica femeile diagnosticate cu cancer

INTERVENTII CHIRURGICALE PENTRU AFECTIUNI

GINECOLOGICE

- afectiunile ginecologice care pot fi tratate chirurgical sunt numeroase o tumori ale aparatului genital o infectii ginecologice o tulburari de statica uterina

- intreventiile asupra aparatului genital se pot efectua o pe cale abdominala o pe cale vaginala o pe cale perineala o mixte

as princ tamas s 43

Interventii pe cale abdominala

- inerventii conservatoare o in care organele se pastreaza si continua sa-si indeplineasca

functia

rezectia partiala de ovare restabilirea permeabilitatii trompei, implantare sau

reimplantare de trompa

- interventii mutilante o in care se elimina organele o functia este eliminata sau grav afectata o interventiile mutilante sunt

extirparea ovarelor extirparea trompelor extirparea anexelor indepartarea uterului, care poate fi subtotatala , totala

sau largita

Interventii pe cale joasa vaginala sau perineala

- operatii restauratoare o pentru prolaps genital si ruptura de perineu

colporafie - Sutur chirurgical a vaginului colpoperineorafie - sutur a vaginului i a uterului ambele

- interventii mutilante o histerectomie o colpectomie suprimarea vaginului cu imposibilitatea

raportului sexual

- chiuretajul uterin - interventii pe vagin si vulva

PREGATIREA PREOPERATORIE PENTRU INTERVENTIILE PE CALE

ABDOMINALA

- bilantul preoperator o cuprinde examinari curente

HL grup sanguin, Rh probe renale glicemie VSH TS,TC

as princ tamas s 44

Coagolograma Examen urina Examen radiologic toracic EKG Examen al secretilor vaginale

o in functie de virsta si de tarele biologice existente fibrinogen colesterol

o in cazul cancerului genital cind se pune problema unei interventii largite se face o

investigare mai amanuntita

o ca in alte interventii abdominale alimentatia din ziua preoperatiei este usor digerabila, seara nu maninca

se face clisma seara si dimineata - ingrijirile specifice

o tratarea unei eventuale infectii, incepind cu mai multe zile inainte de operatie

o corectarea anemiei, la nevoie se fare transfuzie o in cancerul de col uterin este indicat ca inainte de operatie sa

se faca tratamen cu cobalt pentru securitatea oncologica, in

scopul diseminarii bolii

- pregatirea locala o incepe cu o zi inainte o cu o seara inainte se indeparteaza pilozitatea pubiana o se face baie generala o se imbraca cu lenjerie curata o regiunea pe care se face incizia se dezinfecteaza cu alcool si

se acopera cu comprese sterile

o in dimineata interventiei se masoara TA, temperatura, se indeparteaza lacul de pe unghii, nu se machiaza

o inainte de intrarea in sala goleste vezica, se poate monta sonda permanenta

o se face spalatura vaginala

PREGATIREA PREOPERATORIE PENTRU INTERVENTIILE PE CALE

JOASA

- bilantul preoperator si ingrijiri specifice o identice o atentie deosebita se acorda tratarii secretiilor vaginale

as princ tamas s 45

o se fac spalaturi repetate a cavitatii vaginale cu solutii antiseptice

- toaleta locala o indepartarea pilozitatii o splarea regiunii

INGRIJIREA POSTOPERATORIE

obiective specifice

- sa aibe respiratie normala - sa si pastreze functia cardio-circulatorie la nivel corespunzator - sa se mentina bilantul hidro-electrolitic - sa elimine normal - sa fie capabila sa accepte noua sa imagine corporala asistenta trebuie sa urmareasca

- facies o modificarea poate informa complicatii imediate o paloare exagerata- hemoragie interna, prabusirea circulatiei o cianoza asfixie o buze uscate - deshidratare

- temperatura o usor scazuta imediat dupa interventie o poate creste pina la 380C in prima zi o mentinerea temperaturii peste 380 sau aparitia febrei in zilele

urmatoare semn de infectie - respiratia

o ampla si rara imediat dupa operatie, datorita anesteziei o poate deveni usor accelerata din cauza durerii postoperatorii si a

anxietatii

o revine la normal la 24-48 ore dupa operatie o mentinerea unui ritm alert complicatie pulmonara o respiratie zgomotoasa obstructie o mobilizrea precoce are un rol important in prevenirea

complicatiilor

- puls o cresterea frecventei si scaderea volumului semnele prabusirii

circulatiei sau hemoragiei in primele ore

o in urmatoarele zile se va corela cu temperatura o se verifica aspectul membrelor inferioare

- tensiunea arteriala

as princ tamas s 46

o este in directa corelatie cu pulsul o se urmareste culoarea unghilor, buzelor, tegumentelor

- diureza o nu sufera modificari importante o prima mictiune apare dupa 6 ore de la interventie o se poate instala retentia de urina de la inceput, sau poate fi

secundara dupa indepartarea sondei

o se evidentiaza prin lipsa eliminarii si aparitia globului vezical o se anunta medicul, se sondeaza o la bolnava cu sonda

se verifica permeabilitatea sondei se evita cudarea dupa indepartare , se verifica golirea vezicii din 4 in 4

ore, in conditile unui aport normal de lichide

o infectia urinara favorizata de sondaj poate fi prevenita prin respectarea conditiilor de asepsie si aplicind un ungvent

antibiotic in jurul meatului urinar

- starea abdominala o poate prezenta o usoara tensiune a peretelui abdominal, chiar o

hiperestezie superficiala, moderata si dureri in primele 2-3 zile

dupa operatie

o combaterea balonarii se face prin mobilizare precoce, prin stimularea peristaltismului

o la nevoie se aplica tubul de gaze, care nu se mentine mai mult de 2 ore

o la indicatia medicului , se administreaza Miostin - restabilirea tranzitului intestinal

o este o problema care trebuie sa fie urmarita permanent o dupa o perioada de pareza intestinala postoperatorie , bolnava

incepe sa emita gaze, dupa 48-72 ore dupa interventie apare

primul semn

o dupa aparitia gazelor, alimentatia poate fi mai abundenta si variata

o fac excaptie bolnavele operate pe perineu si vagin, ele primesc mai multe lichide si semilichide, se intirzie eliminarea

scaunului pentru a nu forta suturile

- combaterea durerii o este importanta in primele zile o pentru calmare si asigurare a cel putin 8-10 ore de somn se

administreaza analgezice , tranchilizante si barbiturice

as princ tamas s 47

- supravegherea pansamentului o incepe imediat dupa iesirea din sala o se urmaresta sa nu singereze, sa se mentina uscat o in cazul tubului de dren, se urmareste permeabilitatea, se

noteaza cantitatea

- reluarea alimentatiei o se va face cu prudenta, fara sa se aplice o dieta severa o administrarea de lichide se poate incepe imediat ce au incetat

varsaturile si va consta in prima zi din ceai, apa, limonada,

zeama de compot, aproximativ 300 ml

o a 2 zi poate sa primeasca supa strecurata, lichide dulci aporox. 1000 ml/24 ore

o dupa aparitia scaunului, se adauga brinza de vaci, iaurt, smintina, carne fiarta

o in continuare alimentatie completa, variata, vitaminizanta - mobilizarea

o trebuie efectuata cit mai precoce, diminueaza frecventa complicatiilor venoase, evita escarele si favorizeaza cresterea

amplitudinii respiratorii

o va fi ridicata din pat a 2 zi cu atentie o mobilizarea se face progresiv o virsta inaintata sau interventia dificila nu constituie nici o

contraindicatie

PREVENIREA COMPLICATIILOR POSTOPERATORII

- complicatii pulmonare o prin exercitii respiratorii, imediat ce este posibil o tuse asistata si tapotaj o la nevoie asezare in pozitie adecvata

- complicatii tromboembolice o trebuie depistate la timp o supraveghere atenta a membrelor inferioare o masaj in sensul circulatiei de inoarcere o la nevoie tratament cu anticoagulante , la indicatia medicului

- infectia o se previne la nivelul plagii prin pansament aseptic o in cazul interventilor pe cale vaginala se spala perineul cu

solutie sterila de citeva ori pe zi si dupa fiecare eliminare

o zona se mentine uscata

as princ tamas s 48

o se controleaza tampoanele perineale o se descrie culoarea, cantitatea si mirosul secretiei drenate o tratament cu antibiotice, la indicatia medicului

- externarea bolnavei o trebuie sa reprezinte un bilant al ingrijirilor acordate

EXERCITIU

Stabiliti planul de ingrijire pentru urmatorul caz:

Doamna C. M. , in virsta de 40 ani, de profesie vinzator, s-a internat cu

diagnosticul RUPTURA VECHE DE PERINEU , in vederea interventiei

chirurgicale.

La internare acuza dureri abdominale despre care afirma ca au aparut in

urma cu 1 an, cu intensitate redusa, pentru ca apoi sa se accentueze si sa se

asocieze cu mictiuni frecvente, usoara incontinenta la efort. Are 2 nasteri,

ultima cu 11 ani in urma, cind afirma ca a fost taiata si cusuta. Nu a avut

probleme pina la aparitia durerilor. Nu sufera de alte boli. Are conditii bune

de locuit, lucreaza intr-un magazin, sta multa vreme in ortostatism.

Medicul a informat-o ca va fi operata peste 3 zile.

Doamna P.I. 36 de ani, se interneaza in spital cu diagnosticul CANCER DE

COL UTERIN STADIU II/III.

Afirma ca pierde singe de ~ 10 zile, acuza dureri in etajul inferior al

abdomenului, stare de oboseala. Este casatorita, 3 copii de virsta scolara, are

conditii bune de locuit, nu foloseste contrraceptive, a avut 7 avorturi, este

casnica, fumeaza 10 tigari pe zi.

Este palida, elimina singe in cantitate moderata, are o jena permanenta, ca si

cum ar trebui sa elimine scaunul, este anxioasa, nu se poate odihni, mereu

trista, se comunica greu cu ea, preocupata de operatie si familie.

GHID PENTRU PLAN DE INGRIJIRE A BOLNAVEI CU

HISTERECTOMIE

as princ tamas s 49

DG. DE

NURSING

OBIECTIVE INTERVENTII MOTIVATIA

ACTIUNILOR

1. Deficit de

cunostiinte

privind perioada

preoperatorie

Pacienta sa

fie informata

despre

procedurile

preoperatorii

- observarea reactiei pacientei privind

interventia

chirurgicala si

pregatirile

preopratorii

- clarificarea oricarei neintelegeri legate

de consecintele

operatiei, de

intreruperea vietii

sexuale

- bolnava va fi informata ca dupa

interventie va intra

in menopauza

artificiala

- acordam timp bolnavei pentru a

pune intrebari legate

de viata de cuplu,

sa-si exprime

temerile

- sustinerea morala a pacientei si

partenerului ei, a

membrilor familiei

Teama si

preocuparea

pacientei

privind

intrebarile fara

raspuns vor

afecta

recuperarea

psihica a

bolnavei, vor

influienta

evolutia

postoperatorie

2. Posibila

alterare a ritmului

cardiac din cauza

singerarii

Pacienta sa

isi poata

controla

pierderile de

singe

determinate

de operatie

- se masoara functiile vitale din 4 in 4 ore

- se verifica tampoanele vaginale

din 4 in 4 ore

- se recolteaza singe pentru hemoglobina,

hematocrit pentru a

depista anemia

- se observa faciesul,

Pierderile de

singe

diminueaza

volumul

circulator in

interventile

largite,

singerarea este

apreciabila

prin lezarea

as princ tamas s 50

tegumentele,

unghile

plexurilor

venoase

pelviene

3. Posibila

alterare a irigarii

tesuturilor

periferice din

cauza repausului

la pat,

tromboflebite

Pacienta sa

nu prezinte

semne de

tromboflebita

- se observa membrele inferioare

la nivelul moletului

(aparitia de zone

rosii, temperatura

locala ridicata,

induratie de-a

lungul venei, dureri

severe)

- se observa eventuala discordanta intre

temperatura si puls

- se mobilizeaza cit mai curind posibil

- se fac masaje ale membrelor

inferioare in sensul

circulatiei de

intoarcere

- exercitii pasive si active ale

membrelor

inferioare

Manipularea si

traumatizarea

vaselor

sanguine

pelvine in

timpul

operatiei

predispune

pacienta la

tromboflebita.

Durerile

postoperator

inhiba

activitatiile

normale si

maresc riscul

tromboflebitei

4. Durere legata

de incizia

operatorie. Stare

de discomfort

Pacienta sa

invete sa-si

controleze

durerea.

Pacienta sa

exprime

cresterea

confortului.

- Informatii despre

modul de producere a

durerii, despre

medicamentele

antialgice, despre ritm

de admnistrare, efect

- Observarea durerii

preoperatorii la una doua ore dupa

administrarea

medicamentelor

- administrarea de

analgezice inainte de

mobilizare

Accentuarea

durerii faca

pacienta sa nu

fie capabila sa

se ridice din

pat, reduce

volumul

respirator,

favorizeaza

complicatiile

de imobilizare.

Calmarea

durerii este

importanta

as princ tamas s 51

- invatarea pacientei sa-

si comprime cu palma

plaga operatorie cind

tuseste si cind isi

schimba pozitia in pat

- Asezarea intr-o

pozitie care sa relaxeze

musculatura si sa

diminueze durerea

pentru a ajuta

pacienta sa

coboare cit

mai repede din

pat, evitind

complicatiile.

5. Posibila

infectie in

legatura cu

interventia

chirurgicala

Pacienta sa

se vindece cu

minim de

confort si

fara infectie

- supravegherea plagii operatorii,

pansamente aseptice

- controlul tampoaneor

perineale pentru a

observa culoarea,

cantitatea, mirosul,

igiena locala

- supravegherea plagii operatorii,

pansamente aseptice

Infectarea

plagii creste

perioada de

spitalizare,

discomfortul

pacientei,

scade

increderea in

vindecare si in

echipa de

ingrijire.

6. Deficit de

cunostinte in

legatura cu

autoingrijirea

dupa externare

Pacienta sa

fie capabila

sa respecte

restrictiile

privind

efortul fizic,

activitatea

sexuala, dieta

- sa educe pacienta si familia

- contactul sexual va fi permis dupa 4-8

saptamini

- efortul fizic sa fie limitat, nu urca scari

1-2 saptamini, apoi

se acomodeaza

treptat

- se limiteaza la munca grea in

gospodarie, nu

ridica obiecte grele

4 saptamini

- se administreaza 2 litri de lichide pe zi

- consuma un regim alimentar bogat in

Pentru

recuperarea

completa si

prevenirea

complicatiilor,

femeia care a

suferit o

histerectomie

trebuie sa stie

la ce schimbari

sa se astepte,

de ce ingrijiri

va avea nevoie

cind merge

acasa.

as princ tamas s 52

proteine

- se anunta medicul daca are febra, daca

refacerea este lenta

- se administreaza analgezice pentru

calmarea durerilor si

controlul durerii

7. Perturbarea

imaginii

corporale/imaginii

de sine dupa

interventie din

cauza pierderii

uterului,

evidentiata prin

perceptia propriei

persoane ca fiind

lipsita de

feminitate

Pacienta sa

dovedeasca

adaptare la

imaginea

corporala

modificata

prin absenta

plinsului si a

dificultatilor

psihice

- discutii de incurajare

- familia prietenii sa inteleaga nevoia

femeii de a-i simti

alaturi

- sprijinirea femeii sa si mentina puterea

de atractie

- discutii cu sotul pentru a identifica

perceptia acestiua

despre interventie

- impartasirea sentimentelor de

teama, nesiguranta

persoanelor din

anturaj

Histerectomia

este o operatie

mutilanta

insotita de

tulburari

emotionale

mai ales la

tinere,

preocuparea

pentru

sterilitate,

pentru

pierderea

atractiei

sexuale indiferent de

virsta, teama

de cancer.

PACIENTA CU MASTECTOMIE

- reprezinta extirparea sinului - poate fi

o simpla doar sinul o radicala sinul impreuna cu ganglionii limfatici din tesuturile

inconjuratoare

PREZENTARE GENERALA

- fiecare femeie trebuie sa cunoasca citeva notiuni o boala apare cu precadere intre 40-60 de ani

as princ tamas s 53

o cu cit e depistata mai devreme , cu atit snele de vindecare sunt mai mari

o autopalparea sistematica poate depista boala in faze incipiente o aminarea prezentarii la medic scade sansele de vindecare

- semnele de alarma o prezenta unei tumori la sin e nedureroasa o aparitia unei secretii prin mamelon, mai ales daca e

sangvinolenta si intr-o singura parte

o modificarea conturului sinului, retractia pielii sau a mamelonului, aspect de coaja de portocala

o prezenta unui nodul in axila - asistenta medicala trebuie sa instruiasca femeia cum se face

autoexaminarea

o femeia se aseaza in picioare in fata oglinzii, vizualizeaza sinii din fata si profil

o se poate observa la primul examen o usoara asimetrie sau diferenta de dimensiune fara nici o semnificatie patologica

o se observa daca nu exista o bombare sau o retactie a pielii o se exercita o usoara presiune in jurul mamelonului, pentru a

provoca o eventuala secretie neobservata

o se face palparea propiu-zisa, tordeauna cu mina opusa sinului examinat

o dupa ce sinul a fost examinat , se palpeaza axila si apoi la celalalt sin

Primii trei pasi se concentreaz asupra

1. Pasul 1: Se face inspectia snilor n fata oglinzii, cu bratele de-a lungul corpului. Se insist asupra unor aspecte neobisnuite, cum ar fi o zon proeminent, retractia pielii, escoriatiile, mrirea n volum a snilor, orice modificare n aspectul unui nerv. Se verific existenta unei scurgeri mamelonare, a unor modificri n pozitia i aspectul mamelonului

as princ tamas s 54

2. Pasul 2: Cu minile ridicate deasupra capului, se examineaz snii n oglind, urmrindu-se aceleasi obiective ca la pasul 1. Se prind palmele la i

se preseaz, cutndu-se aceleasi modificri.

3. Pasul 3: Cu minile pe solduri, se apas puternic i se inspecteaz snii. Se nclin usor corpul spre oglind, n timp ce umerii i coatele se oricrei proeminente sau depresiuni cutanate.

Urmtorii pasi urmresc modificrile de consistent ale snului

Pasul 4: Cu bratul stng ridicat i mna stng pe ceaf, se examineaz snul stng folosind mna dreapt. Cu degetele ntinse, ncepnd de la marginea extern, se preseaz ferm n cercuri mici, miscndu-se n Mna n jurul snului n cercuri din ce n ce mai

mici pn cnd se atinge mamelonul. Se stoarce usor mamelonul pentru a vedea dac apare vreo scurgere. Trebuie acordat atentie

as princ tamas s 55

zonei dintre sn i axil, precum i zonei axilare. E important s se examineze fiecare parte a snului. Se repet procedura pentru snul drept.

Pasul 5: n pozitia culcat, cu bratul stng sub cap i cu o pern sau un prosop sub umrul stng, se examineaz snul stng cu mna dreapt, folosindu-se aceeasi miscare circular descris mai sus. Se inverseaz procedura, folosind mna stng pentru snul drept.

PREGATIREA PREOPERATORIE

- pacienta trebuie sa fie informata asupra operatiei - va si familia pregatita

INGRIJIRI POSTOPERATORII

Urmareste

- restabilirea functiilor cardio-respiratorii o se urmaresc functiile vitale o se administreaza antibiotice, vitamine, sedative la prescriptia

medicului

o se vor consuma lichide si alimente in masura in care sunt tolerate de restabilirea peristaltismului

- asigurarea odi