An.nunak.ki versusAn.nunak.ki

De acelaqi autor

CristoforMagul din Carpali

Viafa pe PimAnt... incotro?Viitorul omenirii qi Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mineCartea intdi

Dezvdluiri tulburdtoare despre trecutul,prezentul qi viitorul Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mineCartea a doua

DelaZamolxe la noua erd

Inuaki, reptilianul din mineEdilie integrald

Vizitali 9i:

www.aryanahavah.ro

ARYANA HAVAH

An.nunnak.ki versusAn.nunnak.ki

ORFEU 2000

BUCURE$TII

Cope(a: With Loneline:;,s, on Your Own de Anna RavliucConsilier gtiinlific: G-ral dr. Emil Striinu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RominieiHAVAH, ARYANA -...An.unnak.ki versus An.unnak.ki / Aryana Havah 1,' 1

pref.: g-ral. dr. Emil Strainu. - BucuregtirsBN 978-973-1 986-r 2-8

Un alt fel dePREFATA

AMINTIzu DIN (I)REALITATEAiMEDIATA

Probabil cd nu aq fi scris niciodatd in stilul ce urmeazdaceastd prefald. Sunt de peste trei decenii un cercetdtorasiduu al ufologiei (fenomenului OZN) qi sunt fami-liarizat cu ceea'ce de reguld sunt numite teoriile ce Jin de

SETIT 9i CETI,2 de contactanli, rdpiri, intdlniri de diversegrade, crash-uril. rzboaie cosnrice 5i catastrol'e mai multsau mai pulin planelarel sau civilizalionale.

Cunosc lucririle Aryanei Havah gi cu prilejuri ante-

rioare mi-am exprimat pe larg pdrerile vizavi de ele, aga

cd nu am sd revin asupra subiectului ci am sd incerc sd-i

dau prezentei prefele o notd de (i)realism prin fapteleipotetice totu$i pe care urmeazd sd le descriu, de fapt am

sd fiu chiar in tema cdrlii. . .

Totul a inceput printr-un telefon. Ce a urmat apoifiecare dintre dumneavostri, chiar gi eu putem avea ce

pireri dorim. . .

I De la expresia englezeasci: Search llxfratenestrial lntelligenceCautarea civilizatiiilor inteli gente

2 De la cxpresia englezeasci : Communication Extraterrestrialtntelligcnce3 Din englezi prdbugiri4 Aluzie la lucrdrile lui lrrmanuel Velicovski, Cictcnireu lunilor g)

Sanuel Huntihgton C i ocn i rcq C ivilizaIi i lot.

il (pref.) '4n 7"7ro

ii ,1n altuk ki rtrstr ltt trtttt,tl Lt

Vrcau si suputr alentiei un alt l)Lrtct rle ir.tlcr.c. lcgal.1.' ttrt ltrpt fostbil {ilretl rllT.rrrrr \!tr \\.,lr.ir r,r!ll (l\.dcl.r'roltslrat. In economia f-aptelor.cc rrllteirzil riil lc rclateza; rlori sir in{elegc[i cA nu vreau sir lrrr ptrr.lizirrrrrl lticlrlluipunc( tle vederc ci doar un nalalor-ciit (lc cit obicctiv irlcvcuiulcntelor descrise.

li'a o clirninca{i de iulie. soarelc abia rirstlrisc fi ([rrouiaicirlclur-ii de pcste noapte nu putuscm sir tlornr ;;i pr-cli,r.a-scnr sii nar, ighc'z pe NIl1' pinar iu zori clncl qr obosit 5itorojril dc ciilctui arl- adormit in lbtoliu la biroLr in latacalcLrlatonrlui. . .

La ult lltontent dat pc la ?-l'1" nr-arn tr.czrt buimacit detclclonul trobil care suna in nestire. multc apc)uri cle laacclirgi numir,,. Cineva sunase de ntrrllc ori $i iusisla.

I)cntru a infelege ceea ce ur rncazd aur s,r \.al spun cd celcc suna era un amic. ofiler superior din armata. iar caplcgiitirc avca specializarea ..trupe de comando". Trecuserlc citcva ori in ultimii ani prin iadul din Lak qi Alga-nistau iar mai inainte avusese inci cel pu(in altc cincimisiuni de hrpli de dr-u.ati prin Africa 9i America I_atina.

Il cunosc lbarte bine $i pentru mine este mai pl,esus deorice lrinuiali de imposturi pe care crcd ci a-1i incerca-olcgat clc istorisirea ce urneazi... Mai mult nu cste un fal.)al scicnce-lictou-uhti sau al ozer.rislicii. Dar cxisti qi ur.rdar...

Intr-iind ir.r subiect trebuie sA spull cil in dintineata cupricina anticul t.neu venea dintr-un scur.t concediu deEaptc zilc cc-l licuse la munte solitar cu coflul uDdevaplir.r I{ctczat. La apropierea de Bucr-rregti ma$ina i-a sen-nalizat printr-un scnzor cA mai avea benzind pcntru doarcaitiva zcci de kilometri, deci s-a orientat spre cca lnaiapiopiata benzir.rdrie.

Conlomr relatdrii fiind ora 0500-0510 la bcnzirriiric nuinai cra nirneni altcineva care alirnenla ci unclcva latcral

'ln unnuk kiyersus,!rt unnuk ki iii

doar un llummcl kaki cu gerluri fumurii ..torcea'' curnotorul pornit. dar in jrrr nu era nimeni.

Dupi ce a alimental, a plntit gi s-a indreptat spre lnaginasa un..tout terrain" pcntru rcluarea cdlStoriei. Dar atuncia observat cd uga din dleptul qoferului de la Humnrer erur

deschisi ;i pe scaun slitea un si-i spunem ,.individ" incizme dar care nu avcil haine ci era in totalitate acoperi[de solzi verzi exact ca un clocodil ial pe cap avea ur.r l'clde creasti ca o qopirli... ..lndividr-rl" s5-i spunem aqa l-zr

observat. nu s-a sinchisit cn nimic, s-a dat jos din nraqinil-a plivit a scos ni;te sllnete asculite cdtre cineva dinma$ini, perea iritat s-a urcat gi a dernarat in trorlbi. . .

Cit timp amicul meu l-a privit a apreciat cd avea

1,90-2,00 metri iniltirre ;r avea ochii galbeni cu pupilcverticale ca de pisical. In mod crudat ma$ina llu avea nulnarde inmatricularc nici pe fata nici pe spate.

Contrariat a ciutat s,i vadar dacd mai lusese lnartolcineva la eveniment dar a constatat cd era singur inparcarea staliei de benzini. ObservAnd cd Ia intrarc erzr o

cameri video l-a intlebat pe cel ce vindea la statie dacifuncJiona dar acesla a rispuns in doi peri cd aceea carneravideo este doar... ..dc dccor"!'

Trecdr.rd de momcntui de ..pcrplcxitate" s-a gAndit ciar putea fi vorba de o lhrsi. bine regizati qi qi-a lclualdrumul.

Cred ci suutcti de acord cn mine ci omul uostru eriltotu$i frArrintat de contraclictoriul sau sd-i spuneln stra-nietatea intAmplirii.

Pentru cI lucmrilc "11

5-11, orrrit aici: dupa cdtiva kilo-netri a vdzut acclaqi I Iummer tras pe dreapta cu toatepatru u$i deschise qi la cAtiva metri de magini pe cir.np clc

data aceasta erau doi aga-zi;i indivizi, de culoare verdcinchis. ce pireau ci se ceartar sar-r disculd ceva lbarteaprins.

---i..r*.

lv ,!n-uttnok ki tersus,1n untt,tli lil

Unui dintre cl plrea mai inalt cu l0- 1.5 ccnrintctridecAt cclalalt $i liu avea cizme in picioarclc a ciiror labiserndna cu cea de qopirla cind pagea. clar arca 5i trn 1'el

dc... coada I

Pe qosea lreccarr multe camioane in iimbclc scnsur.i aicdr:or' qol'cli liccau scmne spre ..creatrtri" clal. nu a oi-,r Lt

llitttctti. ( ci d,,i "11 0 r,,, rotal ncstinghcriri cirrtl ;rnricrrlrneu i-a iiltoglallal cu telelbnul mobil.

Dupir citcva minLrtc (3-5 minule) conlbr.t.n rclltlirii ceidoi s-alr sui( cahli in Iluntrner au intors s1.rlc scr.tstrl cor.r-ttar cchri cle I'cnire spre Brrcurepri si cLr o i'ilczli rilrriloar.cau dispir-ut in tlornba isciurl ,.r r,:ic\,atat.l llriticii pc Soseit5i zecr de injulzitur:i ale celorlalri par.ticipanti la tr.alrc

ArlicrLl nostru a rc\azut fotograliile clc pc tclcibnulrnobil gi a polnit glou! spre Bucuregti cu giindul si vini lamine pentru a ne stitui ce lacem cu 1btografiile cate eLaLluLnitoarc.

Partca tlagicd a poveqtii este cd la momcntul ajunger.iila minc tclclirnul arita clar ci se licuserd 1l lbtograliidoar in locul pozelor ecranul rdminea verde la listarealbtograliilor. Iicranul era verde gi... atat. Nici o imagiue!

An.r lirsl int;:rrcuni cu el la reprezentanta llrutei cetrsigula servicc-ul telefbnului dar singur.ul rhspuns a fbstcir a first lbtogralrati o sursd de lumin5 foarte puternicitlc... culoalc vcrclcl Nu am putut recolllpLlne nirnic dincccu cc a lirst lbtograliat.

NLr r lclr-r sl-r spun niuric de cele ce au rlrmat momen,trrlrri nrlrii tlczatnigiri. dar pot si vi spun ca limp derloLrir slrptlrnini aru ascultat povestea de zeci de ori, amchulirt al(i rrrlltoli clar lotul a fost marcat de r-ln e$ec 1otal.

Alrricul ntctr cslc la aceastd ori undeva pe un teatru deoperatii nriltatc ;;i pLobabil ci intre doud ambuscade ser.nai gdntlc5tc gi acum la intAnrplarea ciudati pe care a

An trnnak ki ver.rttt .1n trnnrrk ki

treit-o. fbarte ciudat in mod singur:,ri liril puterea de a odovedi uraterial.

Un lucru cste sigur- trdirn intr-o Iunrc pc care numaiclcclcr.n ci o cunoa$tem. aver.n o vagir implcsie ce suntemstipenii ei. cind de fapt cred ci suntenr niqtc sLrbchiriaEiin tranzit pc o planctd care uu ue-a apartinut niciodata gi

trnJc Jc lrrpt nici rru ;lim care nc cstc rrrerrilc;r...La solitrl care ne conduce ar fi intclcsarrt dc;tiut la

ciue cs(c butonr.rl ..Delete" sau rllcar ccl ..On" qi ..Olf '...Dar. stinrati cititori accasti rclatlrc csle cloar ,.jur-

nalul" lllnrului ce vi l-a pregltit Aryana Ilavah in accasticarte ciuc cste deosebit de incitantir;i unici in mesajul ceil transnr ilc !

Dr. Emil Striinu, Dircctorul Ccntrului de Studii

qi Cercetiri Psihotronicc qi Ufologicec mi ls t ru fo (a) gm ail. co m

IOricdt vi s-ar pirea de ciudatd relatarea pe cirre urmeazd.

sd v-o expun, datoria mea morald de om md obligi sd facacest lucru. Am mai afirmat gi suslin in continuare ci citi-torii acestui gen de literaturd sunt oameni ralionali qi cdinformaliile pe care utmeazd sd vi le dau vor fi analizategi filhate. De asemenea vd sfrtuiesc sa ciutali veridici-tatea celor afirmate gi sd le acceptafi doar in mdsura incare ele rezoneazd cu trdirile dumneavoastrd interioare.

Acum ceva timp am fost contactatd de o persoand carem-a rugat si o ascult gi sd incerc sd inteleg, IErd ideipreconcepute, ceea ce avea sd imi spund. Degi mi s-apdrut ciudatd aceastd rugdminte, un imbold ascuns m-afEcut sd fiu de acord. Aga cd m-am intAlnit cu respectivul,care spre surpriderea mea s-a dovedit a fi un interlocutorerudit, cu o capacitate extraordinard de sintezi, cu un IQcare cu siguranld il depdqegte pe cei al pdmdntenilor.Disculia, la inceput destul de banald, a exacerbat cltresfArgit intr-o expunere suslinutf, cll argumente gtiinlificecare m-au flcut sd inteleg Ei sd pdtrund in anumite laturiascunse ale vielii pe acest pdm6nt. De la el am aflat cdacegti anunna-kki, se supun pa(ial aceloragi legi plmdn-tene ca gi noi, respectiv ci tr[iesc intr-o lume duald gi cdqi la ei existd cei cu intenlii pozitive gi cei cu intenliinegative. Se pare cd demult de tot, in urmd cu vreo cdtevamii de ani, s-a desprins o grupare din rAndul lor, care gi-aspus cd are misiunea de a ajuta Terra gi pe locuitorii aces-teia. Aceastd grupare, degi in prezcnt neoficiald, a lucratmilenii spre a u$ura soarta noastrd qi spre a ne ardta unelelucruri in viziunea realh.

6 ln tinok kiyersus An unndk.ki

ldeea cic Ia care a plecat intalnirea noastri a fost unasimpl.l ;i anrure: sd sc relateze despre schirnbdrile carevor vcr.ri, despre cataclisrle, despre ridicarea con$tiintci deglup gi dcsple 1-aptLrl ci acum ne af'lim pe uftir.r.ra sutd dernetri. Este acum ori niciodati, ca sd mi. expr.im clar. ir.r

continuar-e il voi nunti pc acest interlocutor Domnul X.Arl,ana: lJste ader.irat cd vom avea ceva problenre dc

oldin climatelic?D,'llrlttrl X: (,.r1 1r16[].nt*.'inccprnd clt \irrJ aceaslJ

gi continuincl cu umdtolul an: vom fi supuqi Lu.lt-li bom-bardau'rcrrt clinratic Iard plecedent. Vor exista turtur.ricu aspcct de lorrrada. in zone care ltu aveau ascmenealbnomene; ciclonii se. r,or inmulti, ial zilele cle maxiu dctcmperaturi, vor ailct'na abcrant cu cele de minim. Vot flincendii qi iuunr.-l.itii. pirdr"u i yor fi dislrr-rsc de fbc Aiculturi vor fl iitLr:tclaie. Va ii prdpid. Iar din picate acestelinor.neue nu rol Jl izolate, ci rAnd pe rAnd toate zonelcglobului \,al; trrce pr-in aceste 1'elomeue. Nu va fi o I'ardnolnali. ci ulta cu inlegistriri ieqile dir.r comun.

A: Dar aceste lucruri sunt create cu intentie?Dl.X: Nu.A: $i atunci de unde gtii cu atdta exactitate?Dl. X: Sunt dovedite qtiinjific. dar sunt ascunse publi-

crilui. acest l1cruse da1 i din centrr-rlgalaxiei, cnergii lbrmate din par-ticuie. care de pulin timppot 1i cuantilicate gi vizule. $i binein{elcs cd gi soarcle are omarc iniluenli. Eniisia lui este din ce in ce mai putcr.-nicir. Sunlem ef-ectiv bornbarclati, iar accst bombarclament\/a cre$te in intensitate.

A: Te re ['eri la acei t.rentrini?Dl.X: Da. $tii ci se zice cd in limp cc asculti accasti

frazi. deja sute de trilioanc de neulrini trcc prin corpult5r"r, llri sa-{i laci vrcun riu qi fird si lase vr.co urntd.

An unncrk ki t,et sus An rnnuk ki 7

Ncntrinii sr.rnt capabili sA lraverseze intlegul Plm:intinlr-o liac{irure de secundi deoarece an o vitezd apropiatlcle cea a luminii. Aceste parlicule cilitorcsc in linic drcaptdprin stir.rci. api, aer, spafiLl $i aproape nirnic nu le opleqte.

A: Dar ce sunt de fapt acegti neutrini'?Dl.X: in 1930, Wollgang Pauli postuleazi existenta

r:nei noi particule. numiti ulterior ncutlin, ca tiincl r-Ln

<r'er.nediu> teoretic <dispcmt> cu scopul dc a rczolva clczc-chilibml de energie din leacliile nucleare, deoarece legileconservdrii energiei gi conseruirii impulsului pircau distor-sionale de reacliile nucleale. El credea cd oamenii de

$tiintd nu vor putca fi niciodata capabili s[ dcrnonstrczcfizic existenla aceastei particule. ce pilea a 1l invizibili.LJn sfert de secol mai tirziu- in cadrul unui experimcnts-au observal primele semnale de ner-ririni $i 1ot atLxlcis-au ir.registrat ciocnirile lor ocazionalc cu tr' alcria.L-,xperimentul a fbst prerrriat cu Premiul Nobel in 1988.Ulterior s-a demonstrat laptul ci naLula liunizeazii celpulin trei tipuri dilerite de neLrtrini. Este posibil ca acestineutrini, care sullt extrem dc mulli (ci dcpigesc ca uutlirLoate celelaltc particr-rlc de rlaterie cunoscr.lte) sir li juc:rtuu rol cheie in folmarea Universnlui. De-a lungul anilol.rrrc-jorilatel Iiziciertilrtr J Irresul)us ri rtcrrllirtii rtrr rrrrlasd intrucAt nu s-an girsit inclicii dcspre masa lor. l)npaanii '90. cxpcrimcr.rtc gi nisuritoli noi arr |-rmizatprimele dovezi care suslineau iaptul ci neulrinri au masa.rcalizind o revolulie in N,lodelul Standarrl al particulclor'yi ir.rtclaclilu.rilor lundamcntale. Ray Darvis. ciStigitorulplemiuhLi Nobel gi echipa sa au lvut nevoie dc aproapci0 dc ani pcntrl a (captura). inlr-o minii din Dakota deSLtd,2000 de neultini produ;;i in Soarc, un nulir multmai mic decAt cel estirnat de calculcie tcorelice, Astfi:l auapiuut voci ale Lrnor oamer,i de $liinfd cale au incepr-lt sipund la indoiali valrditalea l\4oclelnlui Slandard al

,1n ttnnuk kit,trsut ,1n unnuk Ii

Soare lui. Irc care il culloa;lcl.n ca fiind modclul tcolcticcare explici lunclionarea Soalelui. De asemenea oameniidc ;tiintir an cmis o ipotezd confor'm cileia neutlinulclectronic ar putea ..disparca" transfbrmindu-sc irr alteparticule, evitind astl'el deteclarea 1ui in expelirnentul luiDavis. Disparilia neutrinilor arc lcgitnri cu o proprictatcspeciali a acestor palticule evazive: oscila{iile nentrir.ri-Jor'. [n tinrp cc rretrrrinii cilatoresc plin materie qi sp:r1iu.

ci se translbrma dintr-un tip in altul. ap[rAnd fie caneutrini eleclronici, fie c:r neutlini nrrronici suu ncutrinitauonici; mai exact. in timpul zborului, neutrinii au capa-citatea de a se transforma dintr-un tip in altLrl. Oscilaliileneutrinilor sunt un efect cuanlic. Ele au fcrst explicateprin analogia cu o magini sport care se schimbi intr-unninivagon de mariii sau nn autobuz gi apoi rcapare camaqind spoft la inulti kilometri mai depafte, Dac[ lainceput au erislat pc o qosea doar magini spor-t, goseaua

va 1l ir curind plinir cr-l toate aceste trei tipuri devehicule. Doar neutrinii cu rnasi nenuli pot siviir'giaccsti tlansformare gi de aceea m6surarea cletaliilorplocesului de oscilalc Ic pcrmite oamenilol de qtiinti sicleLermine dil'eren!a dc rnasl dintre cele tr-ei tipuri de

neutrini. hr r-rltimii zece ani. un nulnr"rr dc cxpcrimcntc auciulat oscilatiile neutrinilor, slrLdiitrcl neutrini creaIi insoarc, in atmosf'ela Pin:intulni. in rcacloare nuclcarc'saumai nou, in accclcratoarc de palticule. S-a reuSitider.rtif-rcalea tipurilol cle ncutlini lirnctic clc sur.sa carc iiploduce: Soarcle. atmost'era, reactorlrl sau accclclrtor-ul.iar in prczent se exanineazi tipurilc clc ncutlini tri se

incealcli iclcntificarea acestora departc dc srrrsu.

Ncntrinii sunt pretutincleni. iar nrilielrlc rlc ncrrtlitiitrec prin liectrre persoand, tot timpul qi ltrc trccst lucruneobscrvafi deoarece ci interactioneazit liltllc rirl cu alteforme de matcric. Chiar;ii sub accsl aspcct. ci joacir un

I

An unnuk ki versut ,ln unnak ki q

rol lbarte importanl in c61eva din cele mai impoflantcprocese fizice din Univers, cum ar fi reactiile nuclearec.rr-c l'ac ca Soarele sd slriluceasci.)

A: Bine, dar daci nn ii sirntim, inseamni ci nu nerrlccteazd.

Dl.X: Ba ne afccteazi. Ne modiflcd cimpul vibralio-rrll. Acum sunten supuqi unui adevdrat bombardamcntc,.L ace$ti neutrini $i se pare ci intensitatea lor cregte.I'r'oblema majorA este datd de laptul cA au inceput sA

lulccteze miezul planetei. Dupi cum spuneam, acesta se

incilzeqte, iar acest tapt va lace ca anumite fenomenc sisc ir.rtensifice gi si sporeascd in frecven{i.

A: Te referi la cuitmure. vulcani?Dl.X: Da. La totG:A: Dar existd dovezi qtiinlifice cd vor avea loc anu-

rnite evenimente?DI.X: Da. S-au fhcut simuliri pe calculator. s-au rulat

runumite programe, acolo ullde a fost posibil, dar existd gi

cazuri in care totul este speculativ deoarecc nu sc $ticcurl va evolua un anumit eveniment. Trebuie sd intelegici totul cstc nou qi pentru medinl gtiintific. nu a naicxistat a$a ceva pdni acnn. Se po1 face presupuneri, darllu intotdeauna ili ies.

A: Dar se $tie concrct ccva'J Nli rel-er la ce va veni.Dl.X: Ce p()r sa ili spun... se perc ci in acL5t illl \il

exista un cu1t'cmur n-raj or in zona .laponiei, care va I'ace

ca insulele Kurile sa se sculunde parlial, qd in r:!oiembri.-vor exploda mai mulli vulcani,, fapt care va ducc laimposibilitatea zborului cu avionul, dar ce acest aspect vaavca rm impact deosebit asupra culturilor din anul urrn[tor.Cutremure multe vor_[ gi in 20-lQ, insd in lnai anul cer,ine, se va rupe placa Pacificnlui care va lace ca toatelirile situate in zona aceea si aibd problerne cu ldrmr.rrile.I)e tot globul va urma o perioadi de cutremure cle 6-7

{

\

10 .1n urtnttk ki versu.v An trnnuk ki

grade lninini. cale nLl sc $tie cat va 1inc. Se pare cit Tur-cia, lslauda, Spanra, lndia 5i China vor 1l cel mai aiectate

din p iiirctii vecier-e ai intcgritilii teritoriale, in Rominiavor tl culremure dar-nu vom avea schimbari gcogralice

alc solului. Dc lapt, sd qtii, cutrcmllr esle prost spus. Se pare

cir va 1l ceva contiuuu. Ca qr cind PirmAntul ar trcnura.nlri irre ct srrr rnli t.rre . ,.lar contin ttu.

A: Putem 1'ace ceva'/Dl.X: Daci aq 1r in loct vostrrl, lluta aceasta llti-a$

cr-llrpara ceva in afar:t matilor ota;c. Acum. t.tu tnai lArziu.Ar trebui ca oarletiii si ;;tie gi sd igi ia misnri. Un uricreiirgiu qi o r.r'rici rezerui dc alimenle tru strici. 'frebuie

sa Iii pLegntiJi.

A: $i cAt va f ine?DI.X: Nimeni nr"l $tic. Nu se cuno.rilc exact nici cand

va incepe. nici cdt va line Se prcsr,4rune cd pc undevaplir.r n-riLi la anul, dar accasti afituatic se bazeazi pc

anumite modelc n ale pe sirlulator. i,a introduccrca tlalelor

s-a tinut cont de contextul actual. Daci bombardatncntclecncrgcticc se intensitrci sau scad. atlu.tci clalele se schitnbii.

Llaci insd plecim dc ia urocielul actual. se picsttpuue cir

in nrai la anui va iucepe totnl. ['dnd spun lotul ni lcl'cr: lapr.ohlcmc ca: intensificat-ca cuiletnttrclot, rupcri cle lblii,cLentuJr'cr erpl,,ziilor vLtlerniec. cJlll l;il cc\il.

A: l)nl ccva concret, se ;tic'?l)l.X: Cc sc qtic clal csle rirptul cir in 2012 \/oln aveil

explozii solare. teea cc^ne va lace si t iurittettt pentrltcitcva lturi llrd curent. In prezct:t guvernele lucrcazi la

-un aVer tizoi barc sa I-f emiti oprirea brusci Ei in-rediatia aprovizionirii cu curent electric in ideea salv.lrii tran-slblnntolLelor. Explozia solari cc urmeazii va influenlain urod dccrsiv polaritatea Telrei gi va avca loc in tlodcer-t inversarea polilor uagnetici. Acest lucru va f'ace ca

n,,rJrrl I rrropei s5 intle intro noui gl:rcialitrne. iri dri

)n tnnttk ki t,cr.strt .1n LutnLik ki 1i

seurna cd toaLi populalia rirmasir la nigla czitrc zona care\ lr rcprezenla atunci sudul. Oaurenii 1r-ebLiie si se hrirircascir

;ri in genere acest luclu nu este posibil in zoncic ii'igu-iollsc.

A: Am mai auzit varianta. dar nu gliu ce si zio... cll nllsirnt asta. Dc ahl'el mic mi sc irare lotal nociv si ititriiic;ti viala gindindu{e la apocalipsii. hitr--adevir estebine si ai un plan de rezervir. miri alcs cf, clin cc in cc rnainultc voci sustin acclczrgi tcorii, dar de aici qi pini la a

llisa totul... c calc lungi. Nirleni nu gtie concret daci vall sau nu ccva.

Dl,X: Daca va fi aga sau nu vom vcdea. Ccrt cste citoamenii trebuic si qtrc. sprc a nu ti luali prin snlprindere.lri trcbuic si se ajute singuri ;i si nu caute rdspnnsuri gi

sustinere la guvemurli $i socielaten $tiinlilicar. AceEtia gtiutoate astea de rnult tirnp. Ei au ln:rt mirsuri pcr.riru ei gi

lamiliile lor. Ei sunt asigurali. Iar laptul ci acc$tia $i-auluat nrisuri. spune mult. Dc cc sd ir.rvesteqti rniliarde inbuucile pi depozite subterane? De ce lamilia Bush gi-acumpf,ral tercn in Patagor.ria? De ce Cloroana Brilaniciilnvesteste in Romdnia? De ce toati zona muntoasi dinAiiica cstc vdndutir cdtre guverne gi parliculari? lti pot cla

zeci de exempie, l)e ce ar lacc ei astt-el de investifiincrentabile?

Am rAmas putin surprinsi clc lbrmularea <eiir. gindin-Jrr-rnr cd 5i el llcee plrtc Jirr acccari grupilrc.

A: Spni <ei>, tu nu e$ti din aceiaqi grupare?Dl.X: Ba da, $i eu sunt ca ci, dar ccea ce ne deosebeqle

sunt intenfiile. Er-r nu pot sta pasiv. Este adevirat cI dacdar f-r si nri analizcze cineva din punct de vcdcrc cner-gctic, eu sunt dif'erit lajir de voi ;i idcntic cu ei, dar aslann mi f-ace sd subscriu modului lol de acliune qi gindire.En qliu ce va ver.ri Ei ;tiu cd nu mai avem timp. Zarurileau fost aruncate $i nu nrai pot fi oprite. A1i ai,ut Eansa sd

-,"..,-!!d.4.**

)tt itnn,t,\ h rJ rtt Stt tlnnr^ ^i

sohimbali deznoclirniir.rtul. dal ari ci.zr-it pradi capcaneilor: nraterialismul. Ali licut in a;a 1el incit copir vo$tri silie atr':r;i cirre o lurne stalpinirai de instinctc, polie ;i bani,in delrirrcntul srrlietului. Acunr veli cr-rlegc roadcle munciivoiLstre, ir.rsi micar acru.n in :rl noualca ceas si vd lr-rali

nrinirnc r.ndsuri dc protectie L,u snllt ur.r mesagcr clir:r

r iitor', care vi.ne si vi spuui care a lbst cursul titnpului.Voi ma puteli crctlc stru nu. estc libcrlLl voslnl arbitt'u.Arii ulnrdtori vor 1l cataclismici clin toatc prnctcle devederc social. econornic, geograflc. l'otul se va schimba.lrste ca qi cLun ceea cc a lbst lrebuie tlistrus spre a sereciidi o nouii lurne. $i a;tr r :r li.

ln timp oe vorbea, l-am lr,iaiizirt alcnt. Am ri'imasr.Limiti cle siguranla cLr cale vorbi:1. iir,: i.r:rsiunea ;;i impli-carea pc care le aliga, insi pot alit-na cu lriria pe irirrdci ceva din interiorul mcu imi spunea ci vibralia lui nuimi corespunde. Era ca gi cum buna intenlie afirmatd nuse potrivea cu ernanafia gAndului.

Dl.X: Anii ce vor veni vor 1l holardtori pentru uma-nitate. Confom cu viitorul aotual. doar doud rniliarde aur.ners mai depana.

'sartina mea cste sd vd aiui sa iriceti

clir riii muiT-i. $iln ca esrc o misiune gru. dar esre daroricrnea sd incerc. Dupi ce va trecc anul 2012, urmitorul anva fi un an dc regnrpare q;i e1brt. Pirr.rdnlul va fi altfel dinpunct de vcdere geografic Ai oamct.rii igi vor schimbamodr-rl de gindire;i priorititilc. Ceea ce a mai riunas dinpLrlerile lunii se vor intdlni ciutind solutii. rlul din pitcateaccstea vor fi ca gi ir.rexistente. Va 1l ncccsalir o r.rouiorirrJuire. hazati pc rlte prilcrpii.

A: Nu pot spune cir ccca cc inri sprri rrrr inti estecllllosclrt. ctr lcittc astea. dc ilccarc rl|tir cintl sLrnt pus5,iutt-n itscmenca situalie am o s(alc tlc rlisconlirrt. $tiu ciairr glcqil i:ti to{ii. qtiu ci iirn lrlrl-o 1rt.t;ri clutrate, cdIloctc n\.1-al).I indcpritluL ric ('r'cirlor. tlltr rrr lolrtc astca simt

12

l

,lrt ttnn,tk kt versur ,,1n tnnde ki i3

t rr l)umnezeu ne iltbe;tc ;i ci ne va mai da c; 1.ansi. Poate(:rtc doal inraginalia lnea, dli ir.ni place si creti cil in acelLrltim rlinrrt, inainte de deznodirnintul tragic, nn itnpr-tls

,le iubire venit dc la El. va lirce ca echilibrtil si sc

r,, irrtoarc[.I)l.X: La care Ei te rcltri?,A.: La I)unrnezeu. ia Creator-

Dl.X: u\dic[ ia dumnezeul pe care vi l-am dat noi. nriJA: Nu. La l)umnezeul Suprem. Davici mi-a explicat

lirar.te clar. l)e lapt tu ce imi poli sprLne despre accgtit olonizatori din vecirime'?

Dl.X: De fapt existi 51 de rasc dc cxtratereqtri, darrtuvcmele sunl in contact direct cu 6 dintrc clc, iar inllecutul indepirtai al planetci, trei din aceste rase au fbstcclc care ;ii-au adus aporlul la apalilia umanitdtii actuaic.

A: Printre care Ei aga-zigii reptilieni?Dl.X: Da, intr-adevir existd aga-ziqi reptilieni, doar ci

1i ei sunt de mai multe tipuri. Exista unii mici, delploximativ 1,20 m, care sunt destul de paqr-rici, degi nurlcbordeazd de bundtate $i existl cei mari, cam la 2-3 ur,care sunt agresivi pr-in insdqi r.ratura lor. Despre acegtiai,olbea David, dar rnenoria lui ancesttall l-a flcltt si ne

rciateze despre ei a;a cum crau ci atunci in urmi cu

ciiteva sute de n-rii de ani. lntrc timp au evoluat $i ei, iarintcnliiie qi faptele lor nn rnai sunt flcute Ia vedere cisunt camuflate qi ascunsc aclcsea sub maqtile prieleniei gi

ale altruismului. Noi snr.rtem cei ce vI conduccm de milc-nii, iar marile fan'rilii regale gi cele nobrliare (qi nu nLrnrai)rLu Af)N-ul lor, deqi ir.r timp s-a pelr.nis ir.rclucigarea cupimdnlcnii. Dcci spccia iurunnakki a crcat orlul. l)zrranunnakki este o denllmire giobala. De lapt cxisti 3 rasecare au intervenit: specia Nordici, care vine din Conste-la{ia Pistorului-Ar1ulus. Semi{ii, care vin din zona Olion;i acegti Gri, czue dc iirpt sulrt 6 spccii. dar cu acccaqi

1.1 An unnttk ki vet sus .ln unnttk ki

struciure. Ei sur.n cci ce aLl r,ln.iirs aici. pc 'l'erra. l3i auavut mari problcmc ill trecut. Au lbst ibarte boinavi.

A: I)ar sunt urnanoizi. repiilc'?Dl.X: Sunt un hibrid. daci ii pot nurni aga. Ccva intre

ulnrnoizi Ei rcptile. dar au qi ceva dc la insecte. Sur.rtem ospccic sr"rperioali deoalecc a\rem iltglobat in noi toaten.rodelelc dc viu. $tiu ci te surprinde laptul cir volbesccind la persoana intAia. clinci la a trcia, dar aga imi vine.Aceslc tl ei specii care au colonizat 'l,ctra au lbst dc thpt odelegalie a celor 5 i de spccii. La itrccput au oolaborat culolii. Jpui rrrrii lLr pleclt. i.rI ircr ll rLr rcr;Ilit

A: $i cale cste scopul accslei rcvenirilrDl.X: Plancta se alli in prcuiml unci catastrolc glo-

baie, Ei vor sA plcvini accst lucrll. ln prezent sc incearcamontarca ur.ror scuturi u4aq,e, !lacca explozie solari.-*Dacf, vo e

este scopul? Ei vor si pistreze ela modil-rcarea ADN-ului. Vor ca Terra si intre in rnateaConl'cderalie Galactici. Asta este motivul pentru care qicelelaltc specii s-au intors. Tu gtii ci in 1998 s-a licutplima marc pace galacticS?

A: Nu. De unde si gtiu? A anuntat cineva?Dl.X: Exisla anurnite date cheie. Dacd vom reuqi sd

tleccnr de iulic 20li- o sl arerrr o colrcrirrnc cu elrergi:ranceslrali. iar acest lucru ne va ajuta sf, ridicirn Terrafiird prca rnari pagnbe, daci nu, viitorul arati altf-el.

A: $i daci reugim?Dl.X: Daci reugim, atunci o altir spccie, cea a Invitito-

rilol va vcni pe Tcna sprc a vd da Clunoa$lerea Universald.A: Dar asta e un lucru bun. $i celclalte spccii sunt de

acord'lDl.X: Da. r.r.raj orita tea. mai putin una. cea carc a tbst

prezenlli aici. dar r.uai exact doar o par.te din acegtia. Ei nuvor schimbarea. Dc lapt asta esle ntal.ea batalie care se

;lti utnak ki ver.stts An tmnak ki

tlucc. Ei sunt aici de mult tirnp;i dc accca nu pot acceptaschimbarea.

A: $i totuqi $i-au p[strat ritualurile, credir.rJclc atAla

timp'?Dl.X: Tu qtii cn qi in prezent se sivArgcsc ritualuri clc

sacrificiu? Ci tot ceea ce ne inconioari esLe dominat de

simbolismul nostru $i ca noi $tim cd orice fblmi, culoare,numar, etc, genereazd o energie. Accsta esLe $i motivulpentru care se inceatcd ciderea in derizoriu a astrologici,horneopatiei, numcrologiei, crisLaloterapiei, crol.notera-pici, ctc., pcntru ci noi qtim ca acestea sunl lormele lealeclc manifestarc a matclici qi dc epropicre de Crealie. $icr-uu si vi. lacem sf, r,ir indepiltali de ele? Pr-in penibi-lizarea lor gi a celor cale clcd sau apclcazi la accsteplactici.

A: lncearcd. dar nrr r or lerrpi.

Dl.X: Vom vcdca. Llnnitoarele etape vot fi: inler'-zicerea produselor din plante, inrplementarca idcii clc

medicamente vitale, care deja cxista, scoitterea in alalalcgii a tratar.r.rcntelor alternaLive, etc. De ce crezi ci s-a

construit pe verticald?A: Pentru spaJiu.

Dl.X: Pe naiba. tu $tii ca tot zrtilia oameni intri gi clacd

casele ar fi pe sol? Per.rtru a se indcphrta omul de pirnant.l)e la etajul trei in sns scade icgitura cu'lerra, iar acest

T6atexunt -fEcLrte

CIL

cr,r rnul1i ani in un.r.ri.

Acum se pune in aplicare in contbrmitatc cu etapele car:e

trebuiesc urlnate.A: Eu nu cred ci vol reugr. Asta cstc pArcrca tr]ca.

oamcnii au irtccput sa 5e lrelcascit.Dl.X: O si ii adormim la loc. Mai ales ccca cc va vcr.ri

.lin punct de vcdere ceorroriric.A: Adici'l

15

;

tI

it

.-!*.

I6 ,.1n ttnnttk ki t'ersus .4t lunok ki

DLX: O si fie dcrapai ecou()rric la nivcl glohal T'otulr a explocla. Nir.nic nu va rnri ll cum a lbst. Apnr (a-

mentele sc vor ieliini. pcntru cri onrnenii nu vor mai aYciL

cr.r cc si iqi plitcasca rlirile. mincarea sc va strica inlafluri. clar voi vcti sul'eri dc lbame. ciici 11u vd \ ctipelurite si o cumpilati. ritiirtitilc vor fi co5r.nanrl popLr

lalici, bcnzina sc va scun.rpi pcslc rloaptc. in limp cc la

tclcvizor vi vor Il lllczcntate clin ce in cc rnai multercclame cu thrlilii i'cricite. copii zb'.rrdalnici. r'acante clc

lux. ma5ini la superolcr-ti. etc.A: lltnc. dar carc csle scclp'.rl'.)

Dl.X: 'lbatc accstca all ur.r sinu,.rl scop: lr.lcln clc a'uirthcc si vi inJupnrt;rtt ,.l( nour cn('r'tlic.

A: De cc'.)

Dl.X: Dupi cLu.n spuneam, clin Univcr s vine o r.ror-ri

vibratie rrcniti si vir schit.rbe. sir vi nioclillce strllcturilr,iblationald. Nurrai ur.r orq11!41 ;i echilibr-at f-ac_ e_ latlschimbiirii. Distorsiunca nu c corrpatibilii cu vibratianou-i gr clcci dacd sunlcti distorsionali vi vcfi indcpiltatot mai rnult de Sursir. Cu clit aceastd prlpastie se var

adinci. cu atat $allsa l'oastri de a lace saltul se va dimi-nua. pini ir.r r.nomentul in care viitorul vi va fi pecetluit

$i nu va mai exista o cale de salvare. La toate astea sc

aclaug:i gi inten{ia lor de a crea o noud ordirre rrondiali.cu o sinsuri monccld. cu aceleagi legi qi acciaqi condu-citori. Dc cc clczi ci blusc qi dintr<rdati a aparut crizn?

A: llxistir o explicatic... din cit qtiu eu. la un momclltclat a lbst un baby-boor.n- adicir o natalitate crescutir.Accst luclu a thcut ca gi consumul sd creascir. in prezer.rt

aceasti genclalie se indreapt5 cu pagi repezi citre pensic.natalitatea cste in scildcre globalir. iar acest hlclu a licutca balanfa si se dezcchilibreze. La toate astca s-a adiugatsi luusrrl r:r'rcrlt cle ulctlinlc Ai rlti. . anl aiturs ;rici.

,1n unnak.kiversus tltt uttnttk ki 1l

t)l.X: Da. corect, este o explicaqie copilircascd. dar c

rcllir. I-a toate astea se adaugi insA inleresul lor clc a sabota

e conomia lnondiala.A: Dar dc ce toate acestea, cate c interesul lor''l

Dl.X: Pe ldr.rgd respcctarea agcr.rdei lor. rcspectiv zr

llobalizdrii. se adaugd gi dolrinalia Di nu vol sd vi dca

rllumr . Ei qtin cd fir:a voi nu pot supravieltti -Noi ne

,lc parliiule. Se incealcir ctcatea ultci bucle tcnrporale in.. rrre si vd invArtiji pe vccie. Vl1l ca 9i cum tririli acelaqi

,ligantici navd, cam de 12.000 kntp. care lttt cott.ttttlici cLt

rr,,i. Std dour'$i aSternli. Nu Stitrr cc e5te ctl cil si ttici ce

rntgn{ii are. $i de asenrcnenea existi o flotilir dc sntc clc^

rnici nave. care survolcazd ir.r -julul -fcrrei

$i sc intorc dille rind in cind la nava mamd.-Ei au illlelvcllil plitna oar:'t

cilnd a fost pornit accelcratorul Ei l-iru del'ectat, acum instl

,iruajla s^d schimbai. Accclcratorul a 1'oii fornit Cled cn

.rperimentul-i ieLrgit. dttl llLl irrll intbrmalii ;itiintificc.

.ric rnai mult dir.r auzite. Nicl cLl llrl alr acccs de la un

rrnurlit nivel in sus.

A: Adici noi ne invdrtim acuur iutr-un cerc lcmporal'J

l)cci nu mai avetn nicio 5lttlsillI)l.X: Ba cla. Cici vLri putcti lnce orice. [)aci r'-ati

lilncli cu totii la acest lrtcru, baricra spa{iu-tintp ar putca

li spartd.A; Pc ile alt[ parte daca sttuLclll intr-o bucli, itrseatltlit

t ;r rccle cataclisme t'tLl vor t ctti- t.ttt''

1 8 lt, Lrnntl: ki t tt :tt.s ln unntA Ai

Dl.X: lla lor \ cni- calci cl ar-r inlercs sii \iini llstc nrLrli

nrlri Ll;oI Si controlezi o lt Lrilne rlin popultrf ic. Atat lc s l)tnccesari C',-r crlt rnai mUlti cu atat utai grcu de rn:inipulrt.

fi i1r ciar .scantu-cli_iq caz rle cataclisnr r or rlur.tir.ie in r,iatirc,ri cc sLiill in lrlala Lnar rlol ora5e. adrcii oameni siurplr.-i.'' i:,i.-,nrrretli rhr';r lrre-;rtir 'pi urritrrrii. li .rrll c. l. rtrl'iiirniv'ictimc

5i cel nrai rr;or dc conc{us. Mintile clcslrrpalcluLr iru cc r.:iruta. Nrr 1to{i inilut-nta r-ln ()nl in\'altilt sal

gincleesciil I)cei crccic-lniL catitclisnrelc \,)r'\eu;. l.i se

ioacli doal cll ulintcii volslu. Ei \a erclzl o rcrrlitrrlclr,,logrrlicii si r,ri rii itrr;rrlilt rr: ..;r i;, ,rjrll i,rt, l.itltnpor'ali. l,,lul cltrr:r Ir r.l. ',.rii ritr' .i rrr,'lirul l'(rt:ucltrc criz:r ur.r se 1a sliir'pi. Lc trcb'ria ccra Drirl aarc sii \'aabati dc ia crLle 1i :ru g:isit cca nriri Lrunri uretodi. L.iu ()nl

carc nu arc cc pr-ure pc nrasir, carc nll irrc cu ce i$i plallilirctluile, ciu'uia copiluI ii pliingc cri \rrcu o noui biciclcL,rsau tclelbn. cirnria nu ii ajLrng banit sir plcce in vacanti.clczi ci sc r:incicqtc la ctolutie spirituala]. cir ncrgc lac LrISUri esotcricc. etc.?

A: Nu, a;a cs1c, dal se va duce cirtrc biserici qi sc vafuga!

Dl.X: Da. \;i sigur prcotul ii var spune ca pkil(-ftepcntlu propliilc 1apLe. ccce ce il va facc sir se adinccasca

5i mai tarc in clepresie. []iserica estc a noaslri! Noisuntcm biscr ica. Noi vi clirnr ;;i vi luiinr povcrilc clc pc

unrcli. Noi arn cliclit-o;;i noi o concluccnrA; Hai. llsh-nrir. e\is(a li prcoti a(lc\'au a!i ! Cale :ru har

;;i cale nr-r suut dominali cle ir.rstincte ataviccl $i lumca iiqtic;;i ii r espccti.

Dl.X: Poatc. dar acc;lia sunt pr-ltirli $i intotdeaLlnarnulgir:rlizati Acegtia nu contcazd. Tu nu intelegi cd voisin3uli sr-rntc!i in tr- isurr sl-r vi schinrblti soarta'l Voi.rititelti rireitt. t.'l \ r'i trr'trttit sa \,t I)rr'.J1tntc!i 1r r utiplrtca rvca oricc lil de vialir gi de viiior.

.ln unnuA Ai t cr.ttrt In trttnok ki I 9

A: Ca in Sccrctul?I)l.X: Asla cstc altd urallilulale carc lc-a iegit- Vazlnd

ci oarneni clin ce in cc mlri nLlrncro$i sc indrcaltth citrel)Lrterea intcrioalir. s-au giinclit ce pot lircc si ii controlcze

'i utur.rci au vcnit cu rdeca dc ar indrc'|ta Ii)r'ta creal()arc totL rrlr-e rnatcrialisrn. []c iti spunc Sccrctul'/ Si iti (lorc$tipcntru tir.rc: bani. nraqini. lu\. sarnaltxtc- etc. Subliniez:rerltlr,l (inc! .'\dicd te l'ncc sri Le disociczi tle colcclir,. VoiLrLi sLrntcti rrnull Asta tr-cbLrie si

"stiti Numai iurPreunir

,rvciiTtir:tar. I:iciart clin voi csle oglinda ccluilalt.,\ccls1a' .re siar.lli-uiit.'r'Liliri.,r stlrlc h tlrc ei nrr ror cu rrri sa

rrjLrngcti._,

A: $i dc cc sar l1u ajungcrll'lDl.X: Pcnlr.u ci atr-lnci cincl veti irlingc acea slarc veli

rcaliza cinc sunteli $i cc putere avcti. nlrita tot, doar cf,;rtunci vir r.cti da seatna ;i cic adcvirrata noastri ltaturl:r.

Spun/inil aceste cuvintc. interlocutortLl mcu trra privirrtldnc. Abia atunci. cind privirile noastrc se intahliral amrcalizat ca ocilii lui avc:lu o culorrc ciudatal, ascnri-nritoa.re cu nrailasea broa5tci. clar ;ru culoarea a lbst ccacrre ln-a 1i'agrat, ci laccala degajatd dc cr. imi pirea ca $ieur.n privirca lui era lipsita de viata. trn ilis opac, tcID qi

lirri vlagir Dcqi figula lLri cra zArnbitoare. am sinrlit unllor recc pc fila spinalii. I'otodati alilll)ra mca intcrioari,r inccpttl \ii su c. 3\ cr Ii,/.ijlr(lu-Dri.

Dl.X: 'l u nu intclogi ci accasta cstc ultima \ oastrisansi. ci dacar nu scipati clin robic. \.ar Yor line prizonicriinca 26.000 dc ani?

A: $i cam cc am putca lilcc'?Dl.X: Am sir ili spun acum un lrilrc secret, ccva ce

ercd cd rnir va face si plirtcsc cu viata. clar... I)upir cunr\puneam. eu am \'.izLrt viitorul planetci. I)aci totu-l ciccur-ge(roulbrnl viitorului actr"ral. in 2015. ccca cc va mai rartrinerlin populalia Telrei, va Il o tlCimE. Toti piimdnlenii vor'li

20 An.unnak.ki versw An.unnqk.ki

morli de foame gi decimafi de boli. Cdteva guveme, de

fapt ceea ce a mai rdmas din ele, se vor gAndi si profitede avantajul armelor nucleare rdmase gi vor face uz deacestea. Va incepe un rdzboi nuclear, care va scufundaTerra in iarni nucleard pentru cAteva zeci sau sute de ani.Doar o micd parte din oameni va supravielui ascunzdn-du-se in peqteri.

A: Am mai auzit teoria. Nu cred in ea gi mai ales ceguvern ar face uz de arme nucleare gi de ce? Oricum dacae sd fie aga ceva, populaJia va fi decimatd, oamenii ar fisperiali gi vulnerabili, nu ar avea rost folosirea unorasemenea metode. Cred cd ar avea rezultate mult maibune dacd ar aproviziona supravieluitorii cu alimente gi

medicamente. Cu siguranld ci umanitatea rdmasd le-ar firecunoscdtoare. Totuqi, presupundnd cd ar fi aga ce putemface?

DI.X: Ce puteJi face? Eu qtiu cd pe data de 25.0'1 .2014se va deschide o poarte stelar[, tunelul Einstein-Rosen, ogaurd de vierme, menitd sd vd ducd de aici cdtre o altdlume, una plind de pace gi brindtate, de evolulie spiri-tuald. Aceasta este de fapt planeta care va face trecerea,acea planeta care vd va oferi suportul pentru a deveniuniversali, aceasta este noua Terra. Din pdcate cei care auavut acces la aceastd cale din viitor au fost foarte pulini.Eu am venit sA vd spun sd treceli. Este singura voastrdqansd de a supravielui.

A: Dar portalul se va deschide intr-un anume loc?Dl.X: Vor fi mai multe simultan. Le veJi vedea pe cer.

Ceea ce trebuie sd faceli este sd vd ducefi intracolo.Intenlia conteazd. PoarIa vd va fi deschisd sau va veni lavoi.

A: $i cei ce trec unde vor ajunge?Dl.X: Pe Tena, dar intr-o altd dimensiune. O Terra

evoluatd, spirituald, fari boli, griji, lipsuri.

An.unnak.ki yersus An.unnqk.ki 21

A: Adicd pe o alti Terra?Dl.X: Tu nu cunogti teoria universurilor paralele?A: Ba da, dar din cele afirmate inleleg cd o Terra

lr'rmdne aici gi va fi pustiitd de iarna nucleard gi o altd'lcrra va prelua o parte din popula{ie, iar referitor la teoria{ lrriversurilor paralele, nu exist6 d ovezi clare, qtiinlifice.

Al.X: Ba existd. La Universitatea California din SantaIlarbara s-a fhcut o demonstralie qtiinlificd prin care s-arrli(at ci un obiect pe care-l vezi in fa\d, poate existasirrrultan intr-un univers paralel. Asta arald cd ipoteticacr'rlitorie in timp este posibili.

A: $i cum s-a demonstrat acest lucru?Dl.X: Experimentul a pornit cu o bucatd de metal

lirarte sublire, de dimensiunea unui fir de pdr. Aceasta alost rAcite intr-un frigider special, s-a scos aerul pentru asc climina vibraliile gi apoi a fost apucati cu un diapazon.si-a observat cd frrul respectiv de metal se migcd, deqistirtca nemiqcat in acelagi timp.

A: Este un lucru imposibil!Dl.X: Este greu de perceput cu mintea actuald. Trebuie

sir gdndegti in termeni mici, adicd la nivel subatomic.lilectronii, care se invdrl in nucleul unui atom, sunt greu(lc captat deoarece se rotesc cu viteze diferite in acelaqitir.r-rp. Acest lucru se poate int6mpla. doar cAnd mdsurdmpozilia unui electron pe care il forfdm sd aibd o anumitdpozilie specificd. Cercetdtorul Andrew Cleland, cel care ar-calizat experimentul, a avut ideea de a aplica acelaqiprincipiu al electronului unui atom gi in cazul unui obiectvizibil cu ochiul liber.

A: $i cum s-ar traduce acest experiment?Dl.X: Sd zicem cI tu in Bucuregti te duci la cum-

pirituri, dar intr-un alt univers, acolo unde particuleleatomice nu se pot menline, citegti o carte. De asemeneaaceastd teorie spune cd pe timpul observaliei, universul

22 An.wnak kiversus An unnak.ki

inghea!6 Si nu putem vedea decat o realitate. Adic[ dacdne uitdm in acest univers la o pasdre care $i-a luat zborul,in alt univers ea poate deja sd se fr aqezat pe o creangd.

A: Este foarle greu de infeles. Reiese cd noi suntem inacela$i timp in doud sau mai muite localii 9i putem aveadoud sau mai multe activitdli paralele.

Dl.X: Da. Cam aga ceva. Poli face diferite activitdji inacela$i timp. De fapt timpul nu existd. Este doar o unitatede mdsurd pdmanteand. Voi vedeli timpul ca fiind real.Pentru voi curge intr-un singur sens.

A: $i nu este a;a?Dl.X: Nu. Timpul poate fi strdbdtut in toate direcliile

qi inainte qi inapoi, cdci el nu este doar liniar.A: Asta inseamni cd s-a inventat ceva cu care te poli

deplasa in viitor 9i in trecut?Dl.X: La aceasti intrebare nu ifi pot rdspunde.A: Dar plecdnd de la ideea cd ar fi posibil, atunci

poate exista cineva care poate manipula istoda?Dl.X: Da. Ar fi posibil, dar puJin probabil. intotdeauna

va exista un univers, o dimensiune in care istoria sauviitorul ar rdm6ne identice. Cei ce lucreazS. cu asemeneaforle sunt con$tienfi de aceste aspecte. $i pe de altA parteexistd anumite legi pe care trebuie sd le respecli.

A: Adicd acea gaure de vierme de care vorbeai s-ardeschide sigur in viitor?

Dl.X: Da.A: $i referitor la tunelul ce se va deschide pe

25-07.2014, ce trebuie sd fac cu aceasti informalie? Nuili ascund cd am mai auzit-o gi din altd sursi.

Dl.X: Sn o dai oamenilor, si gtie, sA poatd lua deciziiin cunogtinld de canz6,. Atata tot.

A: Altceva mai trebuie sl spun?Dl.X: Vremurile care vor veni vor fi foarte tulburi.

Nimic nu va mai fi cum a fost gi in ciuda eforturilor

An.annak. ki versus An.unnak.ki 23

tlisperate, nimic nu va putea fi redresat. Md refer la situaliacconomic5., sociald, politic5, climatericA. Nimic. Totul vaIi haotic $i va continua aga pAnd cdnd va incepe derulareacvenimentelor de care !i-am vorbit. Oamenii vor fi din cein ce mai dezorientaJi. La asta se va adaugd gi bombar-darnentul energetic venit din cosmos, care vd va aducestiiri de dezandejde 9i depresie. O stare de panicd vacuprinde oamenirea gi mulli vor fi cei care vor cAuta scA-parea in medicamente, bduturd sau mai rau, sinucidere.l)ar toate aceste sunt date spre evolujie $i de aceeatrcbuie sd le suportali cu incredere, iar atunci cdnd vavcni timpul sd faceli trecerea. Este singura voastrd $ansa.l:ste singura salvare! Tu nu inlelegi ca vibratia Terrei se

l.l(llca.'A,- AdrsA-rQZAlAEB lgh"-ari?Dl.X: Da. La 13 Herzi rezonanta Schuman se deschide

tl1.1

ru a asoclat-o cu cu locatra exacta a Manr Plramlde. care

irlc:EEid-Ien-iiGGlitotodatd conline o hartd completd at irrpului vintal al acestuia. Este activatd de lumind qi

eontroleazd varialiile bioritmului natural al organismului.A: $tiu cd se spune cd este foarte important5.I)l.X: Importantd? Glanda pineal[ funcjioneazd in

lcclagi ritm cu hipotalamusul, iar hipotalamusul coordo-rrcazd reacliile legate de foame, sete, sexualitate, dtmulbiologic qi procesul de imbdtrAnire. Ea secretd mela-torrina in stare de relaxare qi are capacitatea de a varialirnclie de energia electromagneticd. S-au fEcut cercetdri

rnirrimea unui bob de mazdre gi este

24 An.unnak.ki yersus An.unnak.ki

terie, iar acest lucru face ca al treilea ochi sb se deschidd.A: $tiu. $i astfel omul poate accesa forme inalte de

congtiinla. Din pacate acest lucru nu este cunoscut. Este oteorie noud.

Dl.X: Noud? Se qtie din vechims. Exista informaliipeste tot. Problema este cd voi nu lreli sd le vedeli. Existdreprezentdri antice. Sumedenii au fbcut reprezent5"ri aleanunnakkilor care apar avand in varful coifului un con debrad, asemdndtor glandei pineale, Osiris este desenat lin6ndun qarpe in mdnd, reprezentdnd energia kundalini care urcdspre glanda pineali, Thamus. zeul babilonian line in mdndun con, Shiva, zeita distrugerii in hinduism are pdrul subforma unui con, Dionisius, pdzitorul lumii de dincolo arein v6rfu1 ldncii... cecrezi?... un con. Pane;i Iisus v-a spus:

,,Luminitorul trupului este ochiul. Dacd va ii ochiul tducurat, tot trupul tdu va fi luminat", La Vatican existd inCurtea Conului o statuie ce are forma unui con de brad.Ldngi ea se afld un sarcofag, iar lAngd acesta un leuasemandtor Sfrnxului, la baza cdnia se afld inscripliicuneiforme. V-a1i gdndit ce inseamnd toate acestea?

Oare inaintagii voqtri woiau sd vd lransmitd ceva?A: $i ce vroiau sd ne transmitd?Dl. X: Cd odatd cu trezirea energiei kundalini gi a

glandei pineale, omul iqi poate modifica starea de congti-enli gi congtiinld $i cA poate avea acces la toate informaJiileUniversului. Omul iqi pierde identitatea de sine gi devineuniversal. Asta vA a$teaptd! Dar pAnd acolo mai aveli unpic de infruntat; de evitat nu se poate, cAci este presta-bilit. Omul este supus acestor schimbdri. Pdnd sd ajungeliacolo, or sa apare migene, dureri de cap, stdri contradic-torii, simJurile se vor asculi, omul va deveni mai sensibil,

An.unnqkki versus An.unnak.ki 25

dar cea mai spectaculoasd schimbare va fi la nivelulADN-ului. ,SJ.p3l.-acestea vA sunt datetefi orbi qi progti. Vd arr,'',rafi in continuare de ultimelezvacniri ale unei societili niuribunde.

A: Muribunde sau nu, este societatea in care trdim gi

pe care o cunoa$tem. Este greu sA accepli un viitoripotetic, chiar dacd este zugravit in roz. Noi, oamenii,ir.rtotdeauna am triit cu speranla cd mAine va fi trai bine,ci copiii nogtri vor avea un avantaj dacd noi ne sacri-licdm. Aceste teorii apocaliptice ne rdstoarnd egafodajul.Cred cd Asta este motivul pentuu care mulli refuzd sd

accepte aceste informalii. Este o mdsurd de autoprotecjie

5i sd gtii cd nu ii pot condamna.Dl.X: Da, dar acum este bine ca oamenii sd fie infor-

mali gi sd gtie anumite lucruri.A: Asta este gi motivul pentru care am inceput sd

scriu. Consider cd este de datoria mea sd impdrtdqescIumii aceste informalii. $i mie imi este greu sd le accept.

fi eu caut argumente care sA rAstoame aceste presupu-rrcri. Ceea ce am constatat clar, este faptul cd in momentulin care cineva vine cu o teorie prin care oamenilor li se

rrlati. ce va veni sar o sutd se il contrazicd. La fel gi cuIcnomenele extreme care au apArut in ultima perioadd.irrtotdeauna in relatare apare cuvAntul normal. Este chiarpcnibil. Eu nu gtiu cine sau de cc are impresia cd tolisunlem idiofi.

DI.X: Nu sunteli idiofi, doar manipulabili. Dar este

tlltoritd vou5. Voi vd doriJi ca gtirea sd fie una exhemd,tllr totugi normald, pentru ca nimic sd nu vd afectezerLrtina. Tu nu te uili la qtiri despre crime, j afuri, violuri,inccndii, etc., stdnd calmd pe canapea gi mdncAnd floricele?

A: Eu nu mi mai uit la qtiri, iar atunci cAnd o facvcritic informafia. Este foarte simplu sd ili dai sema cine

26 An.unnak.ki versus An.unnak.ki

spune adevlrul sau nu, dacA verifici din mai multe surse.Iar daci vezi cA anumite persoane sau grupuri fac relatdritrunchiate sau eronate este bine si le evi1i. Nu e greu,totul este sd ili dai seama unde este realitatea gi unde esteintervenlia umani.

---R-estul disculiei a fost unul banal, pe care nu are senssa il relatez. Ceea ce v-am spus este sutd la suta adevdrat,dar am fEcut-o cu un scop anume. Am sd vi spun gi cecred eu despre aceastd intdlnire. Repet: ce cred eu. Nu mdbazez pe nimic altceva decdt pe feeling-ul meu. Eu cred

au emolii. Ei sunt. Pur qi simplu. Dar si revenim. Eu credci ei au pierdut bitdlia. Pemantul, din ce gtiu gi ce simt,se afld pe o curbi ascendentd vibralional. Ei trebuie sdplece, insi intervine o problemd cdci iqi dau seama c6 nupot trdi fdr6 noi. De aceea au creat un univers paralel, incare sperd sd arragA cAt mai multe suflete. Cu sigurangdeste o lume aparent bund, lipsitn de griji. boli, dar cert nueste o lume in care noi si ne putem valorifica potenfeledate de Creator. Va fi o lume condusd tot de ei gi guver-natd tot de legile lor.

Eu gtiu cd Terra va trece printr-o mare schimbare. Esteunic in istoria Creatiei. Oamenii se vor ridica vibrafionalin trup. Este ceva ce nu s-a mai jdcut $i de aceea suntemasistafi de diverse civilizajii extraterestre. Ei au venit sdne ajute, dar nu pot interveni in liberul nostru arbitru.Poate c5. vom avea lipsuri, pierderi, boli, restructurdri, darcu siguranfd nicio iamd nucleard nu va veni in 2015, cidin contri atunci va incepe o lume noud.' Din tot ce gtiu,

An. tunak. ki versus An.unnak.ki 27

lrr caLc se adaugi gi prorocirile unor lrari ini1iali, diu cale;rrrrintcsc doar cAliva: Nostradamus, Sundar Sing, Vanga,Irlgar Cayce, etc., ca si nu mai vorbim de Biblie, vomrrlra in Epoca de aur, in epoca spirirualitalii, a pdcii gi arrrbilii. Intr-adever, pentru a ajunge acolo trebuie se re-rrrrrrfim la vechile paradigme gi cutume, iar desprinderea.r(crsta poate fi una grea gi dureroasl, dar sd nu uitiim,.r'opul final, apropierea de Creator. Probabil cA aceste',t cnalii pe care vi le-am relatat le vcti auzi dir.r ce in ce

rnrri dcs, ceci sd nu uit6m ce ace$ti anunnakki sunt experlirrr ir irnbina adevdrul cu minciuna. Au fEcut-o de milenii'.,r rrLr vdd de ce nu ar face-o $i acum, mai ales cd sunt dinr c in ce mai disperali. Eu nu spun ca am dreptate, nu\r(inr sd imi preluaJi ideile, v-am spus 5i repet, nu mIlr.r/ez ps niciun argument $tiinlific, ba mai mult, existd

1'or;ibilitatea si mi ingel, ceea ce vd rog esle ca atuncir irn(l vcti auzi de anumite planuri de salvare, de portaluri,rr..ceri, etc., sA gandifi cu sufletul gi sd faceli ceea ce vi'.1rrrrrc inima. Nu luali de bun nimic ai nu uitali cd singuriir,I( nc pute[l salva suntem noi ingine. Fiecare din noi qi

ri'1r ll un loc. Numai ridicAndu-ne vibralia putem crca orr,rrrr lLln.rs gi o noud umanitate.

TI

in continualea c54ii, inainte de a vd mai relata cAtevairrtilniri la limita credibilildlii, pe care le-am avut, mi-amplopus si aduc cAteva ldmuriri cu privire la tnblilelestrmeriene.

Istoria oficiald ne aratd cd sumerienii sunt unul dint clc mai vechi popoare ale omenirii gi cd sunt inaintagiirrrcsopotamienilor. Localizarea lor, ca aqezare geograficd,:rc afld intre fluviile Tigru gi Eufrat actualmente zonalrlkului. Ei sunt cei ce au inventat scrierea cuneiformd qi

rrrr construit primele orage civilizate, printre care: Ur,N ippur, Kig, Babilon, Ninive 9i Assur. Tot ei au fdcutplimele incercdri de irigalii sistematizate in agricultur6,rrrr ini{iat primele schimburi comerciale cu alte popoare,rrrr licut descoperiri in astrologie gi astronomic. Fiecareor ag era vdzut ca un stat gi igi avea propriul rege, dar nicirrrrul din ei nu a luat in stipAnire intregul Sumer.

Numele de ,.sumerian" este un nume dat de vechiilocuitori ai Mesopotamiei de Sud qi succesorii acestora:rrkl<adienii semitici. Sumerienii purtau inilial numele de'rrrg-giga, literal insemnand poporul cu laJd neagrd.('rrvintul akkadian ,,Shumer" indici zona numitd de eiSrrnrerul de Sud, cuvdntul ebraic era ginar, egiplcniirnnrcau acest teriloriu sngr, iar hitilii sanhara. Se pare cd,rccstc denumiri pot fi posibile variante ale cuvdntuluiSrrnrcr sau sumerian. Istoricul babilonian Berossus spune( ir sumerienii erau ,,strdini cu fala neagrd".

(lunoscut ca ,.leaglnul civilizalici" Sumerul a servit caloc clc aparilie pentru unele dintre cele mai tirnpuriirrlcziri umane" Dezvoltalea acestora a fost pusd pe seama

An unnak.kiyersu,y An.unnak.ki 30

1-aptului cd civilizafia sunreriani, ivitd in zona pe la 3500i.Hr., a construit atat un sistem de canale ciit gi prirr.releora$e-cetdli ale omenirii. Ultcrior, civiliza{ia sumeriand afbst absorbitd de citre cea babilonianl, de lirnbi semitd.

Nu se cunoagtc cu exactitate locul apariiiei civilizalieisumeriene. Primele infonna{ii despre aceasE civilizatiecare ne-au rtmas pdnd in prezent, se pot afla din sludiereaoperei sumeriene. Creatori a cclei mai mari civilizatiiregionale qi a celei dintai etape istorice, sumerienii auaparut in sudul Mesopotamiei pe la inceputul mileniuluial IVlea i.Hr. venind posibil din zona stepelor siberiene.In orice caz nu erau autohroni. Erau o populatie indo-europoand vorbind o limbn aglurir.ianti. ascmdnltoare Iimbiiturce vechi. Practicau agricultura gi cregLcau suine, ovineqi bovine. Cunogteau lesutul Si oldritul, laceau vase ij.e lutcolorate $i ornamentate cu figuri umane de animale qipdsiri gi stdpdneau metoda topirii metalelor.

Sumerienii aveau obiceiul de a conslrui un templu incentrul fiecdrui ora$-stat. in jurul anului 2000 i.Hr., tem-plele aveau forma unor piramide inalte dcnumite zigurate,cum era cel din Ur. Regele, care era qi mare preot, oficiaceremonii religioase gi efectua sacrificii in templul situatin vdrful tumului. Ritualul de inmormAntare era complex;ei puneau in mormdnt aldturi de cel decedat uneltc,obiecte de valoare care ne aratA credinla lor intr-o vialddupd moarte. Zigwatul era impf,r,tit in gapte etaje, deoa-rece sumerienii credeau cd zeii coborau din cer in gaptezile.

Sumerienii erau un popor migrator. Arheologii ne expli-ci laptul ci aceasti cuhrrii sumeriani este continuititeacelei dinlAi perioade a Ubaidului Timpuriu (5300-4700i.llr.). Poporul sulaerian s-a agczat pe teritoriul acesta giau inceput sd locuiasci in zonele lertile irigate de rAurileTigru qi Eufrat. Sumerienilor li se atribuie descoperirea

An.untak.ki versus An.unnqk.ki 3 1

rotii olarului gi tehnologia prelucrdrii metalelor. in nec.o-

1',rll regald de la Ur au fost descoperite multe obiecte din;ru qi lapislazuli. Trebuie menlionat cd in Sumerul anticcr istau: scrierea, roata, matematica, astronomia, calenda-rclc, sistemele de irigajii, armura, carul de luptl, sibiile,lurrnaqamentul cailor, cuiele, morile, sandalele, roata olaru-lrri. harponul, dalta, inelele, qeile, acul, etc. Tot din Sumerrrc-au parr,renit qi primele date despre o religie politeistd.r\stl'cl, pAnd in momentul in care descoperirile oficiale,rrhcologice vor ardta cA au existat qi alte civilizalii mair echi de $ase milenii, trebuie si acceptAm varianta cerce-trrlor-ilor qi sd ii considerim pe sumerieni ca fiind primiirrrtcmeietori ai civilizalici pe Terra.

Surnerienii fEceau corner{ in piele uriaqe. in jurulrrrrului 3300 i.Hr. ei foloseau nigte discuri de lut pentru ar'rrrnpdra diferite bunuri. Acestc indeletniciri au fbcut capopulajia sd creascd. Astfel au apdrut numeroase ora$e-,,lrrt: Ur, Uruk, Lagaq, Nipur, Umma.

lnfluen{a culturii sumeriene porne$te din cele douErrrrri centre cultural-religioase: Eridu in Sud 9i Nippur inNorcl. Multe din obiceiurile qi caracteristicile ale popoarelorrrl'liadiene gi sumeriene le aflim din scrierile cuneiformelrL care le gdsim tipdrite pe tAblile de ceramicd, piatrd,',t;inci, ziduri. Unele informatii vin de la biblioteca sume-rirrnir din Nippur, iar altele de la biblioteca construitd deliL'gcle Assurbanipal al Asiriei din secolul 7 i.Hr. Nippur'ic pare cA era cel mai imporlant centrul religios gi cul-trrral al civilizaliei sumeriene, urmat apoi de Eridu. $timi ir liecare ora$-stat avca propriul lui zeu care era princi-1'rrlrrl idol al oraqului. z\stl'el Eridu a avut-o pe EA, zeila.rpci, iar ENHIL a lbst zeul furtunii in Nippur. Zeila..lrn " era principala responsabild de binecuvAntdli, zeiJa,rlrclor curate terestre Ei de snb pirnAnt. EA era prietena,,rrnrcnilor invnlAndu-i pe oameni $tiinla, arta qi scrisul.

An.unnak.ki versus Art.ttnnak ki 3332 An unnak.kiversus An. unnqk. ki

Oarnenii din Eridu aveau astfel de la zeila EA un set dereguli care trebuia respectat de intregul orat. Eridu el'a unorag port gi avea astfel posibilitatea unei mai bune inter-acliuni cu celelalte popoare deoarece lbcea comer! cu ele.Este important de menfionat cd cosmologia lor suslineacd pamantul a iesit de sub apele cele mari formdn luscatul de azi. Ora$ul Nippur nu gi-a impus hegemoniapoliticd ci a dominat spiritual celelalte ora$e. InscriptiileLugal-Zage-Si 9i Lugal-Kigub-Nidudu ne of'erd o per-spectivi interesantA asupra acestei cetdli. Aceste inscripliiarata cd acest oraS incd din timpuri foarlc vecl.ri, inaintede a veni sumerienii cra un ora$ rcligios in care se vene-rau zei, precum zeul soarelui gi al apei.

Istoricii afirmi cd aproximativ cu 3000 de ani inainteacre$tinismului gi a civilizajiei cregtine. triburile sumerieneau existat ca popor in paftea de sud a vdii Eufratului.Dupd sumerieni au urmat babilonienii carc au triit injurul rAului Eufrat. Arheologii au explicat cA toatd socie-tatea cra construitl pe o culturd gi religie animistd. Putemspune cd sumerienii aveau peste 60 de zcitdli. Anu erazeul cerului gi era considerat zeul-zetlor. Enlil - zeul aeru-lui - el era ajutorul regilor $i un mare viteaz. Nanna(Sin)era zeul lunii. Ea - zeila apei, Shamash - zeul soarelui .

Ninhursag - zeila-mamd, Inanna - zeifa f'ertililafii $i adragostei, etc. Rugdciunile erau deseori inso{ite de sacri-ficii animale. Oamenii aduceau uneori ca jertfi vegetale,legume, parfumuri, imbrdcdminte. Fiecare ora$ a avutpropriul lui zeu suprem. Temple inchinate zeilor erauintAlnite in toate oragele Sumerienilor. Dupd cum am maispus, fiecare ora$ avea un templu cu un mare preot, regein frunte qi o zeitate supremi. Existau qi alte templepentru celelalte zeitAfi dar templul principal cataclerizazeitatea supremi din acel orag.

L)in1re cele mai importante oraqe sumeriene amintim

le gi acltninistrativ-politice. Nu mai putin important a fost

rcgcle Nammu din Ur, care a dat legi privitoare la orga-

,'izare qi administrare, ridicdnd astfel standardul vielii(

'ril$ului Ur.

l)cseori bdtdliile care se dddeau intre aceste ora;e erau

ilc ordin politic, economic Ai religios. Aceste certuri dintre

,'ra;;e duCeau la un sincretism politic ai totodatA religios'

Cirtre secolul XXIII i.Hr. puterea Sumerului dddea

',cnrne vizibile de declin 9i nu se mai putea apdra de

rrrvaziile strdine, astfel ci regele semit Sargon I (circa

; \15-2279 i.Hr.), supranutnit cel Mare, cucereqte intreaga

1;rrii. stabilegte noua capitald la Agade $i o transformd in, r'l mai puternic Ai mai bogat oraq al lurrii Populalia,

,rrncstccatd din nou cu invadatorii va lua numele de

.rLlirclieni, limba akkadianS, semitd, o va inlocui pe cea

',rrrncriand, iar lara se va numi Sumer-Akkad. ,'Capitalarrrpcriului pe care l-a ridicat Sargon (2371-2316) a fost

l,rrblbil oraqul Bagdad care era numit de Agade.

l'rin anii 1958-1916 i.FIr. Hammurabi a unit aceste

lrrruturi qi a infiiniat Imperiul Babilonian printr-o uniune

';r rrncrieno-akkadiani. Dc acum inainte sunt cunosculi ca

rrr singur popor, cu o singuri limbd, formAnd o singurir rr ilizalie. Hammurabi a fost regele care a oferit popo-

rrrlrri uu set de reguli, ceea ce il caracterizeazd ca un

rr)parrat inlelept gi un br-ur conducdlol militaro-politic. 'Iimp

34 An.unnak.ki yersus An.unnak.ki

de 1000 de ani Babilonul a dominat situalia in lumeadintre cele 2 riAuri gi chiar mai mult $i mai departe.

Sumerul a avut o mare influenli asupra celor.lalte cul_

intAlnite apoi in astronomia Greciei antice. primelc 5 pla_nete, care se v[d cu ochiul liber, poafii nume sumeriene.Au dezvoltat aritmetica folosind numere diI-eri1e ficdndcalcule in baza 10 gi 6. Au inventat formaliile niilitare giau creat aga numitele infanterii, cavalerii gi divizia dearcagi. De aceea arheologii afirma ci sumerienii sunt lea_gdnul civilizaliei. Aceasta ar fi istoria oficiald, prczcntatdsuccint, a Sumerului.

i i arheologice, printrc carecele ui, efectuate de Sir Lavard$i c din Telloh. carc au 1bsr

ocazia acestor gantiere s-au g5sit aproximativ 250.000 deta-blifc ai cilindri, preponderent din lut gi piatrd, pe care seafla intreaga istorie a Sumerului. Din pdcate nu s_autradus decAt foarte pufine.Ele sunt considerate ca fiindur.ra din cele mai mari descoperiri arheologice din istoria

An.unnak ki versus An unnuk ki

umanitdlii, dar degi au trecut peste 150 de ani de la acesteevenimente, ele continua sA fie ignorate gi excluse dinistoria oficiald. Acest lucru se datoreazd faptului cd elecontravin versiunii oficiale, atat din punct de vedereistoric, cAt qi religios. Majoritatea acestora fac referire lasitualia economicd, sociald, religioasi Ei politice din aceaperioadd. Cel mai important apdrAtor gi traducitor alacestor scrieri este reputatul savant Zecharia Sitchin. isto-ric qi poliglot, care a studiat ani la rind aceste texte $icare, in urma unor argumente coerente, a ajuns la con-cluzia cd aceastd civilizatie sumeriand a fost un <dar alzeilor>.

Ceea ce este insi important Si interesant de aprofundateste Lista Sumeriand a Zeilor gi Zeilelor. Aceastd listd se

afli gravatd pe o multitudine de tdblile de lut qi sigilii depiatrd qi cuprinde o perioadd de aproximativ 400.000 deani. Cu toate cd anumite voci au afimrat ca ele sunt realeqi trebuiesc acceptate, datoritd lungii perioade pe care oacoperd, comunitatea gtiinlificd a respins aceste informaliiconsideranduJe neverosimile. Ei igi bazeazd argumen-ta{ia gi pe faptul cd conducdtorii sunt descrigi ca fiind zeisau nemuritori.

in aceste inscrisuri sumeriene zeii sunt nurniliAn.unnak.ki - in traducere, cei care au venit din cer pepdmdnt. Nu putem sd nu facem o corelafie cu religiaoficiald qi anume cu faptul cd in Genezd apar niqte per-sonaje ce sunt numite Nefilimi, cuvAnt al cdrui traducereuzuald este cea de uria$i, dar a cdrui interpretare corectdar fi: cei care au venitjos.

Mitologia sumeriand afirme ce au existat o serie de zeigi zei1e, buni sau rii, care au venit pe pimdnt gi au creatrasa umand. Sitchin spune ci acegti zei au sosit de pe opianetd numi6 Nibiru sau Planeta Incrucigdrii, pe careasirienii gi babilonienii o numeau Marduk. Sumerienii

35

ir

i6 An ttnnuk kiyersut /n unruft-kr

credeau ca aceastA planete are o orbitd elipticd de 3.600de ani pdrndnteni gi ci orbita accstui astru ar incepeundeva intre Jupiter si Ma e $i s-ar extinde departe inspafiul cosmic. In prezent s-a idcntificat un corp ceresc.numit Planeta X, care este situat dincolo de Pluto gi carese pare cA face parle din sistemr-rl nostru solar. in trudu-ccrea lui Sitchin, planeta Nibiru ar li cauzat, la inceputullbrmiu ii sistemului solar, distrugcrca unci planete nurlitdTiamat. Se pare ci ccntura de aslcroizi dintre Marle gi.lupiter a apdrut ca urmare a ciocnirii clintt.c'l'iamat gi unadin Lunile planetei Nibiru. Acest cataclisrn cste descris inamdnunt pe cdteva tibli!e, insi nu mai cxisti nicio o altddovadi care si sustind aceasti ipotczij. Singur.ul argu-nlent care se poate aduce este 1'aptul cir surr.rcricnii avearrample, dar totoda,td ueobi$nuite cuno$tiutc clc astronomie,nelireqti pentru r,tea perioadd, ei avintl tiiblilc cu rcltre-zenldri ale sistcnrului solar gi al planctclor.. rcpr.czcntiu-i incare slmt desenate corect poziliilc, rnir.irrca 1i orbiteleacestota.

Cor.rlbrrn calculelor acestora Nibiru tr.ccc prirr sistcnrulnoslru solar odatn la 3.600 de ani, iar sumcricnii itu numitaccasli perioadi uu SAR. Pe tnblile gisint alir.ltratia cianunnakki au a.juns pe pdrnAnt cu 120 dc SAI{ inainteapotopului. Asta ar insemna aproximativ 411.000 an j.Sitchin crede ci acegti zei aveau viafa foar.(c lulrgii. dcpdui Ia 500.000 de ani pdmdnteni. Tot cl spunc ca acc;tiaau vcnit pe Terra cu scopul de a ciuta aur. Sc pzrrc ciaulul lc cra necesar la refacerea atmoslbr.ei dc pc planctalor, intrucAt aceasta se deteriorase. De aceca au vcnit aici.au construi[ mine situate in priucipal in zrctualul Zim_lrabwc. zond numitd de sumerieni AB.ZU, au licut bazeintlc actualele Iran gi Irak. insi dr-rpir o perioadi, dindu-q;isciura ci nu pot lace munca, au conrbinat ADN-ul lor cuccl al lui Homo Ercctus, cre6nd astl'el Homo Sapicus.

An unuA At t'erttr.s )n unnak.Ai 37

Tnblilele descriu modul in caic au fost combinate gcnele

Ar.runnakki cu cele ale baqtinaqilor, ba rnai mult, 1'ac

lef'erire la anumite recipientc in care au fost crcali eur-

brionii. Se pare c5 in misiunea lor de a cduta aur ei au

mai aterizat gi pe alte corpuri ceregti cum ar fi l,ahmtt(Marte) 9i Luna. Inilial au lbst 900 de colonizatori, dar

tlo;rr 600 s-atr strbilit pe Terta.Locuitorii de atr:nci ai zonei sumeriene au fost prilrlii

carc au interaclionat cu ei $i tot ei au lost cei cdrora cle-a

lungul timpului lc-au tbst dezviluile informa{ii privindsistemul solar, astronomia, oonstructia de olaqe, agticul-tura. canalizarc, etc.

Anunnakki aveall ca gi conducatori pe Enlil 9i Enik.care erau fii conducdtorului suprem al celor de pe Nibiru'numit Anu. Enik implcuni cu Ninl-rursag sau Ninti sc

pare ci au fost cei care i-au creat pe oameni, degi Enlils-a opus cu vehctnenfd. Nihursag, Ninti sau Ninkharsagcste descrisa ca avAnd vastc ctu'Io;tinte medicale $i apal'e

deseori in reprezenldrilc sutneriene sub fonna unei po^t-

coave cu ajuLorul careia sc tlia cordonul ombilical. In

anur.nite reprezentiri ea apare ca llind o femeie insit'-cinatd.

Scene cu muls dirl Tcmplul lui Ninhursag

An unnak ki ver,yus An unnak ki

Nagterca primului om. Se pot obseNa vasele de laboratorgi Pomul Vielii

An.umtrk kiversus An unnak ki

ljiterior aceasta devine zeita lnarni $i o re-qasim incliverse religii sub I-elurite rlume ca: regina Scmilanida.Isis, Barati, etc.

Tdblitele ne spun ci in thzele iniliale s-a incercatconbinare a ADN-ului zeilor cu l^eluritele vietiti existcnlcpe 'l'erra la acel rnoment. A;a se facc cd au apdrutcreatur:i cu diverse defecte sau hibrizi, inapli in a muusi.

intr-m final, dupi nrulte combinalii qi incerciri cquatc,au descopelit formula corecti gi astl'el s-a niscut LU.LU.primul Flon.ro Sapiens. in conlbrmitate cu textelc sumcricne[-ulu a avut ca mami o t-emeie din A.liica, iar descopelirirecente arat[ ci Homo Sapiens a apdrut pentru prima oxrilacoio. [itiinla confirmi cA noi am avut acela$i stritno$teminin care a lriit in Africa acum 150-300.000 de ani.1'ot ;tiinla dcmonslreazi cd acum 115.000 de trni s-a pro-dus o noui intervenlie, la fel de bruscd ca prima, asupraADN-ului uman, in urma chreia a apirut I{omci SapiensSapiens.

Pe tablilele sumericne apar numele gi ierarhia zeiloranunnakki. Astfel: tatdl zcilor se nurnea AN (cer) iar uizrma

lor ANTU. Ace$tia siiteau in cerul lor gi venearr in vizitape E.RI.DU doar rareori.

Se parc ca ruegri .ioi au lbst cei clrc i-att trrmis pe

liliil qi Enik, oare erau fraii vitregi, si guvernezc pr'u.nllr-

iul. Ulterior aceqtia au devenit din fia1i, rivali. Tiblilclcr.nai descriu faptul ci oamenii au primit posibiliratea pr'o-crccrii, iar accst ilrcru a dus la o erplozie dernograticir. Sc

i)are ca acesta a fbst declanqatorul uuui conllict tnajorir-lre Er.rlil gi linki, conllict in care Enki a {inut partearasei nou crelte. Dc altl'el atit legendele sumcrierre ci1 qi

lcxtcle Vedicc povcstcsc dcspre cont'ilicte pennancntc ilrldndul zcilor, iar daci nc gdndir.n ;i la nilologia grcaca

39

10 An unnak kirersus An unnak.ki

observf,nr aceea$i stare conllictuale la nivelul zeilor, care

exploda la cel mai mic incident.

Arlelacte aflatc la British Museum

An unnuk.ki versus An unnuk.ki 41

4312 An unnak. ki yersus An.unnak ki An unnulLki versul; An unnak ki

Zeii sumerieni sunt descri$i ca avand mai multe infE-tigiri. Uneori sunt ununoizi, alteori ar-r cap gi aripi de pdsdri

$i adesea au aspect de reptilS. Aceastd r-rltimd reprezen-tare apare in special in imaginile in care acegtia suntdescrigi ca iiind razboinici. Aceste tipare sunt rcpetitivcqi se regdsesc pretutindeni. Interesant este f'aptul cd intexul tAblilelor, pe parcursul a mai nulte sute de mii deani, se regisesc numele aceloragi zeitdqi.

Cel mai important zeu era Anu, dumnezeu din cer,stdpAnul constelaliilor, rege al zeilor, spiritelor $i demo-nilor gi care locuia in cele mai inalte zone din cer. El aveaputerea crealiei gi puterea distrugerii, pedepsindu-i astl'elpe cei rdi. El a fost latdl lui Anunnaku, in traducere celvenit din cer.

Pe una din tiblije apare Enmedr.rranki, un prin! dinSippar, care a fost indrbgit de Anu, Enlil gi Enik. El a lostadus de Shamas la adunarea zeilor. Ei i-au ardtat cum <sdvadd uleiul pe apdD gi multe alte secrete. Apoi i-au dat'l-dblija Divind care conlinea secretele Cerului gi alePdmAntului. Tot ei l-au invetat cum sd facd calculematematice.

Sumerienii nu i-au munit dumnezei pe anunnakki, ciDIN.GIR, adicd cei puri, strdlucitori. Nu are sens siintrdm in amanunt in aceste descrieri. Inflormaliile se

gdsesc qi pot fi accesate. Este important de menlionat cf,textele sumeriene impart istoria in doud pdrli: inainte qi

dupd Potop. Se pare cd a existat un potop care a verrit gi adistrus ceea ce creaserd anunnakki. Ei spun ci dupi ceapele s-au retras anurnakki au decis cd au fost preamdreli (in sensul de buni) pentru umanitate. Termenullblosit este ELU, care se traduce din acadiand ca mlre!.

Dacd suprapunem informaliile tlbli{elor peste cele dinBiblie vedem cd anurnite idei corespund, regdsindu-se inarnbele scrieri.

Zeu cu gdleata de apd gi con

Zeu sumerian cu gdleatd qi con. stAnd in fata unei plante.

ll 1tt ututtk Ai t !t st!r tit unjtttii Ii

llr.clulti cc tl inccput a se inn.iulli oalllenii pe llaullint;r li s-aLr [liscul llicc.

liiii lui Durrrnczcu. \,alzlltLl ci llicele oautcuilor sunt1r'umolsc. 1i-aLr rlcs clirltrc clc solii. care pe cine ii voit.

L)al l)orlnLrl DurnnezcLr a zis: .,Nu va rdmdne DubulN4cu prrrrrlca in ounrerrii acestia, pentnl cli strnt nnnraitrLrp. I)ccr zilclc lor si ntai ile o. su1f, dor-llzcci dc ani!"

ht vLenrca acccu s-au ivil pc pimlnt ur.ia;i (nclilinti).lriri crr scau'r:i rlc cind liii lui Dur.r.utezeu incepuscrir a

intla la liicelc oatucnilor $i accstea inccpuserii a lc nagtc1ii: accatia sunt r cstitii \ itcii Cin vcchime.

Virztintl insi l)ontnrrl I)trtlrriczcu cf, rilltatcil oalltcnilors-a nrarit pc palutitlt li cil toate culielelc;i dor-inrelc inintiilol sLtnl itrrhclttatc Ia tiru iI toale zilejc.

l-a pirrut rau $i s-a ciit Dumnezeu cii a licur llc onr pcpdnidllt.

$i a zis Don.rnul: ..Pietde-voi de pe fa(a plimintului peolnul pe carrc l-am litcLrtl De la om piiui la dobitoc qi clcla tilitoarc pilnir la pdsarilc cerului, tot voi picrdc, c:lciLni parc rdu ci lc-am licr.rt."

Potopul a !inu1 pc pimiint patruzcci de zilc 1i l.xrLr.rrzccide nopli gi s-a inurLrllit apa gi a ridicat corabia ;i uccastas-;r irrillrt JcrrsrrPnr pirnt;irrtu lLli.

$i a crcscut apa utercu;i s-a innrultit I'ourle llrr.c 1.rcpdnriint $i corabia sc puI1a ltc deasupra apci.

$i a spolit apa pc pirntir.rt atet de mult. iuciit a acopcrirtoti muntii cci inalti, calc erau sub cer.

$i a acopcrit alla to!i muntii cei inalti, r-idicintlu-sc cuciucisplczccc coti tlai sus c1e ei. $i a rnnrit tot tntpul cesc lllifcr pc llinrint: pirsirrile, anirnalele, fiarelc. toatevictrilile cc tr)i$Ullau 1tc piunint qr toli oamenii.

'l'oatc cclc tlc 1tt- Lrscat. citc aveau suflare de viatir iniriir"ilc lor arr nruiil

1l tr:'tt,r!, lii rrt .rr 1;i tt;tnrti ki +i

$i aqa s-a slins loalal fiirtlrt cerc se al1it |i- tal.i ii Iotpiimir.rtul. de la onr pinir ia r.hrt.rrtoc 5i pinir la tillrloarc gi

1rilni la pdsdrile cent[Li. loatc s-aLr stiirs ,:le prc pirrr.rhrit. ;r alimas nurnai Noc qi cc cra cu cl in colabie

Iar apa a crescLll u)elcu pc piuniut- o sulir cincizeci dezilc.

Geneza

Dc altfel daca ar li sir ccrcctiiur lcgcndclc qi miturilcc\istelrte pe intr-eg phmintLrl am lcaliza cd pretutindenilpare ideea de potop. In tnblilclc suurcLicne se po\'esleglecum anunnakki au pii-iisit piinranlul in navclc lor in tinrlrce intreg reritoriul ela acopclit dc apri llxista in prezenldolezi geologice calc coutinnii cir acur.n apioxinrativI 1.000 i.I+. pc fcra s-a nroclus o catastloti. care a clistmsroate agezdrile cxisteutc. Ici colo lipar noi descopelili.tlovezi ale unor civilizatii avanslrtc. dar care nu sunt luatein seami.

Tot pe acestc tablilc grisim inlorrnafii cu privile la thp-tul cd sumerienii iEi vcclcar-r zeii ca flind buni gi puternici

;i de aceea alribuiau e;;cclrlilc q;i ncrcugitclc pcrsonalc caliind rdsplata propliilol laptc. Astl'et s-a rliscut crcdinlaca dacd iji dispretuiai sau jutlccai clurnnezeul acesra ilirLducea boli. sufelir.rli. dczaslrc. Din scrieri alliln cd in.rcea zoni geografica ploilc crau rare ;i ci atunci cindploLra ;i apdrcau ir.rundatii acestea elarr pr-lse pe seanlaLrnui der.non care triia in Collirl Pcrsic qi calc sc rizbnnapc ei. Tot la sumcricni aparc idcca ca un copil se lla$tetlcja plcirtos gi ci orice sulbLinlir esle dari pe me|it qi citre buic mullnnit pcntnl cir.

Surncricnii atribuiau calitilti r-rnxne zeilor gi astfelavcm inforr.nalii dcsprc to( lLlul dc conllictc cum ar fi ccllupirut intre zeul bovinelol Lalral si sola lui. zeiia celelielor',

An unnak.ki versus An.unnqk.ki 4746 An.unnak kirersus ,4n unnak.ki

Ashnar. Apare apoi o ceartA intre Emesh, zeul verii.rAspunzdtor de flora, constluclii, ora$e $i ternple $i Eten,zeul iernii, care era responsabil cu nagterile Ei roditul. Separe cd acegti zei erau gelogi $i vroiau sA fie laudali inpermanentA. De asemenea a existat ur.r conflict ;i intreEnik qi Ninhursag (doamna care dd via[d). Acesta se parecd ar 1l mdncat opt plantq crescute intr-un loc special.nurnit gridina divini qi ar fi declangat astfel luria zei[ei.Aceasta la blestemat, clorindu-i ca opt pirli din corpul luisd se imboindveascA, iar Enik s-a imbolndvit. Una dinzonele af'ectate a lbst o coasri.

intr-un linal lui Nihursag i s-a {Ecul mila qi s-a intorssd il insdndtogeascd. Ea a creat opl divinitdfi care sd ilvindece, din care una a lbst ticutrl special pentru coastabolnavd. Ea se numea Nin-Ti, in traducclo doamna coastd.

Sd fie acesta oare o asemdnare cu biblica Eva?

Basorelief aflat la British Museum

+8 lit trttr,tli ki rtt '.its ltt t ttk Ai

l'r'cscu din crrpi'tl. giisital in i ll-,iu,l l)ltrer171 qlj,,l9(X)-235(l i.l Ir. l:a o r.epr.r-ziltl pe \ilrLrr.srrrlel)rczcltlati ltnnlL-Lllt vLtllur crt c;rn (lc lcLt !.(,

_-FF

,'iI e csle

l,riu(lc in

iit ttnntk Ai tet sus .1tt trrrtttk ki -19

:,,

ghcarc ,:loi cci.Lri.

I)csrrre N"iltLtr:;uL se $lie cal u llut o liieii ;i irn liu crr]:nr(. ,,\ccasla a tlcvcnit ullcr.ior zcita p,l$urilor. iirr. lialeleci pc ltLll'lc 1\iinLlrta a lbst r.dzut cil ljilt(l nisl)Lln,/iitof dcllntani. Nihulsas cste nriniti pi N initi-ckrrrlrr rr \ ie tii s:ur\lrrrrrrni ;i tllllLlrllt rJr: lcuijititile t]tr(l;eirlc.

casci salc crr apa (sintbolizinil cirsrrllilsterii) /\l):,u

5l50 '!tt ttnnttl ki vtr.rttt ,1n ttnnul li

[n rcprezentili [r.riii. apare adcsea reprczcn'.1r1 dc doi

ferpi care sc iucolicesc, imagine lbar'lc xscDrinitoare cucea a AND-ului uman $i cr.l cea a caducculLli. simbol fblositli in prczcnt de mcdicina. Pc tabiile se allir consernnatlaptr-rl cir el a slidat Consiliul Conduciitor al Anrunakkilor',care liolirdse sir dislr'ugl unianitatcar. pcnlru cir o vedca ca

liind o creatie impcrf'ecti. qi l-a invilat pc Ziusutlla ( Nocsur.nerian ) cum sA iqi construiascl o barcil spl c a se sllvirpe cl ;i familia lr.ri.

Pcrioada domniei lui Enik sc inlindc pc 120 S.,\R.'femlrlul lLri principal se nurlea

I,,-ENGIJR-RA, in traducere casa din strirlirnrlul apci

;i sc al)a in Eridu, o localitate situati in zona vilii liutl'a-tulLri. Sc nrai qtie despre Eriik ci a avul un copil cu llicasl cllc ir dat na$tcre unei l'ete pe nume Nikurra. llnrk s-ainrprcunal i;i cu accasta $i astt'el s-a r.rdscut Uttr.r. Impor-(ilnl cslc lirptul ci Iinik apare intotdeauna ca protector $iin\ irlrtr)r irl ortrcnirii 5i cste vdzut ca fiind crcatorul omului.

Sprt tleoscbilc dc liatclc siru Enik. Enlil estc descrist lr lirrr,l rrrr zr'Lr trl v;ittulrri sar-r al clominaliei. Tiblitcle:,prrrr ,1,:,prt tltrr rrl lr lirst tlrrnctit clin D]l,VIUN, casa

An tunak kiver:;us ,1n unnak kr

zeilol. pentru cd ar fi violat o fata pe ntrrne Ninlil. Aceasta

hrsi l-a r:rmat in pribegic ai i-a niscut patru copii. Enlilcstc vazut ca fiind stlpinul p.lrnAntLilui $i cstL- cutloscutca fi ind invenlatolul ldrnicopnlui.

in alhra acestor principali zei, in tiblilele sumeriencrnai gisim rclatiri $i despre alte zeitafi, ficcarc av6nd uu

rol binestabilit in ierarhia exis1eu1f,.

Consider ci este impofiant si amintim cronologia eveni-

mentelor. stabilitd de Sitchin. in urma tradtrceri tablitelor.

Evenimcnte inaintc de Potop

450.000 i.I{r.Atmosfera planetei Nibiru itrcepe si se deteriorezc ai

dcvine astfel ostild viefii. Anu il cletroneazd pe Alalu 9i

ajrmge cu ajutorul unei nave pe Terra. Aici gisegte zdc[-mintc dc aur gi realizeazi ci acestca pot li folosilc sprc a

salva atmos['era planetei sale.

fi/i:;,\:. )/

-, aa_

1l

52 An unnak kiversus An.unnqk kr

445.000Anunnakki aterizeazE pe Terra gi iqi stabilesc baza la

Eridu, cu intenfia de a extrage aur din Golful persic. Eisunt conduqi de Enik, care este fiul lui Anu.

430.000PimAntul incepe sd devind ospitalier datorit[ climei

care devenise mai blAndd. Amuurakki sosesc pe pdmantin numdr mare. Ei sunt condugi de sora vitrcgi a lui Enik.Ea era doctor gi avea gi rang conducdtor.

41 6.000Productia de aur incepe sd scadi, iar accst lucru il

detcrmind pe Anu sir vind pe PdurAnt. irnpreund cu elsoseqte gi fiul lui. Enlil. Odatd ajuns aici, Anu hoterA$teca exploatarea minierl s[ aibd loc in Afiica. Totodatd ilnume$te pe Ilnlil coordonator al misiunii Tena. Enik estetrimis in Africa. in momentul in care vroia sir pdriscascdTerra, Ann este atacat de nepotul lui Alalr-r.

400.000in sudul Mesopotamiei existau gapte localilirti clczvol-

tate. Ccle rnai importante erau: un port spatial in Sippar,Cerltrul de Contlol al Misiunii din Nippur \;i (.cnlrulMetalr.rrgic din Shunupak. Minereurile el.au hanspor[atedin .Afiica cu ajutor:ul unor ltave. Metalul cra r.alrnat giapoi trirnis in sus, pe orbita. De aici cra incdrcat ir.r navclecare soseau regulal de pe Nibiru. Igigi erzr rispunzirkrr detrirniterea produsului f init.

380.000Igigi il sprijind pe nepotul lui Alalu iar acesta incearci.

s[ ia PimAntr"rl in stapdnire.Dnlililii cdgtigd intr-un final rdzboiul impotriva zeilor.

An.ttnnak k[ versus An ttnnak ki

300.000Anur.rr.ral<ki se rdzvritesc dcoarece nu le convenca munca

grea pe care o depmeau in minc. Enik Ei Ninhursag se vdcipuqi in situa{ia de a gdsi alti rnuncitori. De aceea se

gdndesc s5 creezc lucritori. Primi lucrdtoli oblinuli prinrnanipulare genetica au avut la baza ADN-ul unci fcmelede maimut5. r\ce$tia au fbst prirnii Homo Sapiens. Eisur.rt puqi la nrunci in locul amrmrakkitor. in acclaqi timpEnlil aduce lucrdtori primitivi irr Edin din Mesopotamia.IIorno Sapiens a lbst creat avAnd posibilitatea procleeriiqi de aceea a inceput si se innrulleasci.

200.0000 noud cra glaciarai se abate asnpra Pdmdntului. Acest

htcm face ca viata sd regreseze.

100 000Clima incepe sI i"si 1syi61, incdlzindu-se. Fiicele oarne-

nilor care erau deosebit de fiumoase srult ravnitc de cdtreanunnakki. Acegtia incep si se cupleze cu ele. Acest lucru ilenen'eazd pe Enli[-

75.000Asqrra Pimintulni se abate o noul erd glaciard. Pe

Pdrnint estc atit de frig incit doar omui Cro-Magnonsupravieluiegte.

49.000Enik qi Ninhursag se decid sd pund noi conducitori in

Shuruuppak. Ei ii aleg din rAndul oamenilor, dar din cate-goria celor ce aveau pdrinli aml.urakki. Acest lucm il infuriepe Enlil, care se hotdri$1e sd distrugd inlreaga populaJie.

53

An. unn ak. ki yersus An. unnak ki An.unnak.ki versus An unnqk. ki

13.000Enlil ipi dd seama ce se va produce o catastrofE

globald odatd cu trecerea planetei Nibiru prin apropiereaPdmrintului. Valul uriag ce urma si se plopage pe Tenaavea sa ii ducd planul la bun sfdrqit. El ii pune peanunnakki sd jure cd nu vor divulga oarnenilor aceastdinformafie.

Evenimentc dupl Potop

11.000 i.tlr.Enik nu poate respecta promisiunea gi il invald pe

Ziusudra cunl sd i$i construiascd o barcd sigurl. Apele serevarsi asupra pdmdntului. Anurnakki urmdresc intreagascend de la bordul navei lor. Dupd ce apele au inceput sdse retraga, Enlil accepti ca populafia rAmasd sd primeascdurelte qi semin[e. Oamenii incep sf, cultive mai intAi inzonele inalte. Enik ii invald cum sd dornesticeascd ani-malele.

10.500Descendenlii lui Ziusudra primesc lrei linuturi unde si

igi desfEgoare activitatea. Ninurta, fiul lui linik, ii a-iutdflcdnd stdvilare gi secdnd rdurile spre a le ol'cri terenferlil.

Enik intervine 9i el, IEcdnd valea Nilului cultivabild.Peninsula Sinai este transformatf, in port pentnr navelespatiale. Anunnakki consh'uiesc un Centru de Control pemuntele Moriah, viitorul Ierusalim.

9.780Primul ndscut al lui Enik, pe nume Ra/Marduck, irnparte

domnia Egiptului intre Osiris gi Seth.

Seth il captureazi pe Osiris, dupd care il omoari tiin-du-l in bucdli. Preia apoi rolul de conducdtor al Nilului.

8.970Fiul lui Osiris, pe nume Horus, iqi rdzbund tatdl ini-

fiind primul r[zboi al pirarnidelor. Seth reuqeqte sA scape

refugiindu-se in Asia. El ia peninsula Sinai qi Canaan-ul.

8.6'10Urmagii lui Enlil nu sunt de acord cu faptul cd descen-

dentii lui Enik controlau toate zonele de zbor qi de aceea

iniliazi un al doilea rlzboi al piramidelor. Ninurta cdgtigdbdtdlia qi goleqte piramidele de echipament. Ninhursagorgu'izeart o conf-erinfi de pace. Conducerea Egiptuluieste preluata de urmaqii lui Thoth. Dinastia Ra,Mardukigi pierde puterea. Se construie$te Heliopolisul.

8.s00La por{ile facilitdlilor spafiale sunt construite turnuri

de veghe. Unul dintre acestea se afla in Jericho.

7.400Este o perioadl a pdcii. Anunnakki dezvdluie oameni-

lor noi cturogtinle. Este nomentul in care incepe perioadaneolitici. Egiptul este condus de semizei.

3.800Anunnakki se hotlrdsc sd inliinleze din nou oragele

zeilor in Sumer. Este momentul in cate apare civilizalia.Primele orage construite sunt Eridu 9i Nippur. Anu vinein vizite pe Terra. Cu aceastd ocazie se construie$teoragul Uruk, iar templul acestui ora$ este inchinat zeileiInamra, care era nepoata lui Anu.

56 An.unnak.ki yersus An unnakki

Regi pc Plmint

3'160

Oamenilor le-a fost datd conducerea. Ninr-uta faceprima capitald la Kish. in Nippur apare calendmul. Civili-zalia incepe sd se rdspdndeascd gi in alara Sumer.ului.

3450Nannar/Sin preia conducerea in Sumer. Babilonul este

proclamat de cdtre Marduk ca fiind ,,poarta zcilor',. Acumare loc cunoscutul incident de la turnul din Babel. iaranunnakki reugesc sd anestece lirnbile oamenilor. Thotha fost dat jos de pe tron de cdtre Ra,/Marduk. Dumuzi,fratele lui Thoth, cel care o tr6.dase pe Inanna este arestatgi apoi ucis din gregeald. Marduk este zidit de viu inmarea piramida, dar reuqegte sd scape printr,un tunel.Pleacd apoi in exil.

3. 100-3.3 50Sunt ani de haos, care se sfdrgesc odatd cu instalarea

unui faraon. Civilizalia inainteazd ajungdnd in a douaregiune.

2.900Conducerea Sumerului este preluatd de Erech, cdruia

Inanna ii dd putere peste a treia regiune. Acesta cstemomentul in care valea Indus incepe sd se ctvllizeze.

2.650Regatul Sumerului incepe sd se destrame, ocazie cu

care capitala se mutA. Enlil igi dd seama cd oamenii suntdin ce in ce mai greu de condus.

An.unnak.ki versus An unnak.ki 57

2.371Inanna se indrlgosteqte de Sham-r-Kin (Sargon). Acesta

i$i stabilegte capitala la Agade. Acesta este momentulnagterii imperiului akkadian.

2.3r6Sargon, vrdnd sd stdpaneascd cele patru regiuni, desa-

cralizeazd pdmdntul Babilonului. Conflictul dintre Inannaqi Marduk capAd amploare qi ia sfdrqit doar in momentulin care Nergal, fratele lui Marduk, pleacd din Africa, spre

al convinge sd pdrdseascd Mesopotamia.

2.291Tronul din Akkad este ocupat de Natam-Sin. Acesta

reu$e$te cu ajutorul Inannei sd intre in Egipt prin penin-sula Sinai.

2.255Inanna preia puterea in Mesopotamia. Nanam-Sin

sfideazi Nippurul. Marii amrnnakki atacd Agade, gter-

gAndu-l de pe fala pAmantului. Inanna reuqe$te sd scape.

Grupiri loiale lui Eniil gi Ninurta ocupd Sumerul qi

Akkad.

2.220Civilizalia Sumerylui explodeazd graJie unor condu-

citori abili din Lagash. Gudea este aj utat de Thoth sd

construiascd un ziggurat in onoarea Ninurtei.

2.193Este anul in care Terah, tat[l lui Abraham se nagte

intr-o familie de inalli preoli.

58 A n.unnqk. ki yersus An.unnak.ki

2.180Egiptul se imparte in doud. Urmaqii lui Ra/Marduk

rdmdn cu sudul iar faraonii obgin tronul Egiptului de jos.

2.130

_ Autoritatea incepe sd se deterioreze in Mesopotamia.Inanna nu reuqeqte sd reziste la conducerea Erechului.

Era decisivl

2.123in Nippur se na$te Abraham.

2.113Enlil ii incredinleazd lui Nannar, pdmdntul din Shem.

Se decide ca Ur sd fie capitala noului imperiu. Ur_Nammu.se urcd pe tron gi devine protectorul Nippurului.Tatll lui Abraham, Terah, vine in Ur sprc u i*h"iu oalianld cu curtea regald.

2.096Ur-Nammu este ucis in rdzboi. Oamenii sunt convingi

cd omordrea lui a lbst aranjatl de Anr-r gi lurlil, Terahpleacd impreund cu f'amilia sa in Harran.

2-095Shulgi vine la tron in Ur. Imperiul incepc si prospere.

El se indrdgostegte de Inana qi devine iubitul acesteia. DeLarsa elamililor in schimbul promisiunii ci vor servi calegiune strdind.

2.080Prinfii din Theba, care ii erau loiali lui Ra./Marduk au

inceput sd facd presiuni asupra nordului ce se afla sub

An unnuk kiversus An.unnak.ki 59

Mentuhotep I. Nabu. Fiul lui Marduk obfine adepJi, pentrutathl sdu, din Asia de Vest.

2.055Nannar ii ordona lui Shulgi sd trimitd rrupe clamite

_

pentru a stopa revolta din oragelc canaanire. Elamitij "

ajung la intrarea in peninsula Sinai 9i la portul spa{ial.

2.048Moare Slugi. Marduk se mutd in linutul hitililor. Abra-

ham stdpdneqte peste sudul Canaanului, fiind ajutat de otrupA de elitd.

2.047Amar-Sin, cunoscut din Biblie ca Amraphel, devine

regele Urului. Abraham pleac5 in Egipt, de unde revinedupi cinci ani, insolit de mai multe trupe.

2.041Amar-Sin, ghidat de Inanna, formeazd coalilia regilor

din est gi orguizeazd o expedifie militard in Canaan 9iSinai. Conducdtorul acesteia este elamitul Kledorla'omer.Abraham le blocheazd accesul la intrarea in portul spafial.

2.038in timp ce imperiul se destramS, Shu-Sin il inlocuieqte

pe Amar-Sin la tronul din Ur.

2.029Ibbi-Sin il inlocuiegte pe Shu-Sin. Provinciile vestice

sunt din ce in ce mai mult orientate cetre Marduk.

2.024Marduk intrd in Sumer gi se inscduneazi in Babilon.

Lupta se extinde cltre centrul Mesopotamiei. PdmAntul

60 An.unnak.ki versus An unnak.ki A n. unnak. ki versus An- unnok. ki

Nu vreau sA spun mai multe, vd las sd trageli conclu-ziile singuri. Vd recomand insd inainte de a accepta oversiune, oficiali sau neoficiald a istoriei, sd analizali cdtmai multe suse. Numai ata vd veli putea forma o opiniecorecta asupra trecutului nostru.

in jurul datei de 12 iunie 2006, un batalion de infan-terie, care avea ca sarcind supravegherea zonei petrolierede la Baza aviaticd din Talil, situat[ in sud-estulBagdadului, a descoperit accidental o cutie de cupru ininteriorul cdreia se aflau mai multe tdblile de lapisJazulice aveau gravate in ele simboluri ale scrierii cuneiforme.Fdrd si gtie exact despre ce este vorba, Agenlia Nalionaldde Securitate, impreund cu guvemul american gi britanic,au restaurat o tebhle. Pentru a vedea despre ce desco-perire era vorba aceasta a fost dusi la British Museum.Membrii au fost asigurati cd rezultatul va fi {bcut public,dar se pare cd forle guvernamentale au interzis acestlucru. Enervali acegtia au plecat cdtre British Museumspre a lua parte la proiect. in acest mod, au aperutsimultan in mai multe orage, transcrieri ale textuluistrdvechi. Probabil ca asta a fost marea noastrd gansd de aafla de aceastd descoperire.

Tnblifa l:

Dupd dorinlele lor, tronul regal a fost coborAt dinceruri

Drepturile au fost perfecfionate, ordonantele divine aufost exaltate.

in locuri pure, cinci ora$e au fost construite: primulfiind Eridu, al doulea Badtibira. Larak a fost an treilea gi

Sippar al patrulea. AI cincilea orag a fost Shuruppak alcdrui rege am fost eu, Ziusudra.

6L

2.023

62 Atr.unnok.ki yersus An.unnqk.kr

Acestea au lbst centrele cultului. Aceste cinci orafe aufost desemnate centrele cultului

Un vuiet a iegit din aceste centre de cult.Un vuietperturbat de zei.

Dupd ce oragele au fost distruse, centrele cultului aufost distruse dc asemenea.

-Dupd,dezastru, inundalia tr.imisi si acopere tot pd_mdntul, distrugdtoarea vieJii.

Au mirosit mireasma, gi s-au adunar in jurul ofrandeiprecum mugtele.

Belelili a venit. Ea {inea in aer un ornament in formdde muscf, pe care Anu il fEcuse in focul sdu interior.

,,Jur cd pe acest medalion albastru,Cd nu o sd uit niciodati aceste zile, niciodatd!,,Cdnd Enlil a ajuns, m-am adunat cu sofia mea in jurul

zellor.

Am fost dugi la locul de unde izvordsc mari rAuri.

I,a Gihon, Pishon, Tigris qi Euphrates.In acel loc indepdrtat trdim.Acolo, la sursa marilor rduri trdim.CAnd am ajuns in acel loc de peste lumi,Enlil mi-a spus, cdtre Utnapishtim, a spus,,Tu", ,,cel de departe" vei face munca conducdtorului

tdu EA.C-dndva infelepciunea venea dintr-un zid de trestie, aga

vei face qi tu.

An.unnak.ki versus An.unnqk.ki 63

Vei lua decizii pentru alta, o cu totul altd corabie'

Scriele in tabletele din lapis lazuliScrie-le in tabletele alese.

Apoi pune-le intr-o cutie de bronz, pusd pe o trestie 9i

pe crengi de pin gi liliac.- imparre inlelepciunea. imparte bogalia. Ascunde-le,

d e partein oragul celui mai puternic erou- care a viut ce a lost

ascuns.Inspecteazi funda{iile, puse de cdtre cei 7 maegtri zidari

(masoni; pe cdrdmizile arzdloate.Y ezi cum straluce$te

precum bronzul in soare?

Urcd-te pe scdri.Uiti{e la pdmAntul pe care il intru-peazL.

Admiri grddinile, templele gi magazinele, toate locu-

rile magnifice.Cauti piatra din mijlocUitdte sub.

Acum, in acele timpuri, in acele zile, lumea era incd

nouA.Cdnd Enlil a adus in fali tdbliJele, pdmAntul abia se

uscase.Coliba rogie, coliba roqie. Zid, Zid-Coliba roqie ascultd, zid reflectdDijos coliba, construieqte o barclLasd posesiunile. Cauta viataRenunld la bunurile lumeqti. Jine sufletul in viaJi.

O noud furtund se apropie, dar ploile nu urlf,. Altdinundalie vine. Din nou peste pdmdnturi.

Fii pregdtit qi pregAte$te-!i cruoile familieiSchimbd bucuria din sufletele oamenilor.,{scunde-te in imbrifigarea lui Nibiru, intoarcerea

iumimi in permanentul cerului. A fost (ilizibil)

Sfarsitul tdblilei

64 A n. unnak. ki versus An. unnak ki An.unnqk. ki yersus An. unnak ki

(ilizibil)$i soarta oamenilor a fost pecetluitd

Sfir$itul fragmentului

Tdblifei III

S-a stabilit cd nafiunile se vor intoarce(ilizibil)(ilizibil)Naliunile oamenilor se vor intoarce in pdntecin Nibiru, etema mamd creatoare(ilizibil)(ilizibil)(Ilizibil)Annuaki au fost trimiqi in fa{dDin ceruri Annuaki au fost trimigi cdtre crealia lor(ilizibl)An, Enlil, Enki gi Ninhursag creatorii oamenilor cu

capete negreFondatorii Eidu, Bad-tibir4 larsa, Sippar gi Shuruppak(ilizibil)Primele orage au fost.fondate(ilizibil)Acestea au fost pistrdtoarele naliunilorPutemicii oameni cunosculi care au dat afard Nephilimul$i au construit temple divine, ordine, ritualuri gi cere-

monii(lilzibil)Acestea au fost generaliile, naliunile multitudinii.Aceastd multitudine de naliuni a curs din ceruri(ilizibil)Annuaki, An, Enil gi Ninhursag au trimis inainte me-

sajele divine

65Tnbfila II

Din prima bduturdCdnd a intrat pentru prima oarA sub manla

.,_ _f"nt* nectarul negru al ..raqiya., acesta a fost predes_tlnat

Peste mii de ani, ei au venitIn cea mai violentd form5, au venit$i au intrerupt cdile vechi(ilizibil)$i ..oamenii pdmAntului au fost linufi prizonieri inpropriile case

. ,Invadatorii s-au luptat intre ei pentru hogAtiile pdman_tuluiPentru nectarul negruZeii se uitau trigti la ce se intdmpld$i s-au consiliat intre eiPentru un remediu(ilizibil)(ilizibil)In acest timp invadatorii au continuatSpre oripilarea martorilor, invadatorii au continuat(itizibil)(ilizibil)C€nd a apdrut uratul semn in degertUzurpatorii nu au luat de seamd(ilizibil)

. Acolo in Dilmun(Ilizibit)(ilizibil)Marii zei s-au adunatMarii zei s-au adunat in Dilmun(ilizibil)Ninhursag a adus schimbarea inaintea lui Enki

I

1'

I

I

i

r

66 1n unnak.ki versus,4n unnak.ki

(ilizibil)Aqteptdnd intoarcerea lor, intoarcerea copiilor, creato-

rii oamenilor au a;teptat(ilizibil)Cu inimile grele, dar pline de bucurie au a$teptat

Tnblita IV

Un nou potop a verritDin ceruri un norr potop a venitCu Dilmun pe dr.eapta qi sacrul Eridu pe stingaAnnuaki s-au adunat

Acum praful sufld in acele locuri.Unde marile rduri curgeau cdndvaPraful domnegte in acel loc.Marduk a deschis uga 9i fiii lui Dilmun au mers inainteFiii lui DilmunTinerii bravi ai acelui orag purCel mai luminat dintre orageAu venit in timp ce fiii lui Eridu pregdteau masaRecitau incantalia, uitata oeremonie vecheRadiant cu mdinile curate std NinhursagIn fata Annunaki

Nafiunile, triburile de pe pdmdnt s_au pregdtit in timpce patru oameni puternici lineau qi focurile gi vdnturile

An.unnak.ki versus An.unnak.ki 67

Ca nimic sd nu se intdmple pe pimAnt.Nici noapte, nici zi, intunelic sau lumind, monotonia

ddinuia.Prind cAnd nafiunile, triburile ;i-au luat zborulDe pe pdmAnt, naliunile alese gi triburile au zburat.In tinrp ce un munte de fbc a iegit din mareCuraj6nd pe cei necuraji, inghifind cerul.

Sfdrgitul Tablilei

TIbli{a V

Sfiinta migraJie peste ceruriAnnunakiZeii din apus s-au adunat in locurile sacre vechi $i noiEa. Ninki, Inanna gi UtuEnlil l6ngd Ninlil, Adad lAngd NinhursagZeila mamd, (ilizibil) infeleapta MammiA administrat drepturile divine in lumina focurilor

consacratein timp ce zeiga pdntec, Belerili era prezentdFocurile ve$nice, iicute din trestii pure, liliac qi pin

ardeau in locurile predestinateSub grija oamenilor cunoscuji, progeniturile anticeProgeniturile antice ale lui Umal au administrat focurileLa trei gi doud puncte (ilizibil) au fEcut (ilizibil) oarne-

nii infelepti fac o ofrandd pe pdmAntDupi ritualul cerc, Umal, na{iunile qi triburile s-au

refugiatLa trei qi doui puncte, locurile de (ilizibil) pe calea

spre ceruriNaliunile lui Umal 9i triburile s-au spllat pe mdiniAu invdlat cerernoniile Ei ritualurile in acele locuri

(ilizibil) prin migra{ia sfdntd

68 ln unnak.kiversus An.unnak.ki

in acele locuri, Umal, nafiunile pimdntului qi triburileAu fost licuti curali din nouin acele locuri Umal a fost {Acut curat intr-o baie puri-

ficatoareScufundat total, acesta a iegit curatCa qi tinerii din Dilmun (ilizibil)Au pregdtit rrava noui, noile nave, planificatele nave.Inscripfionate de Ut Napishtim dupd sfaturile lui Enlil

din partea lui Ea,Au fost pregdtite in acele locuri predestinate.La doud, trei puncte (ilizibil)Bravii tineri din Dilmun au pregdtit navele.Pentru (ilizibil) drum prin ceruri, migralia sfAntlBravii tineri din Dilrlun au administrat (ilizibil)Al doilea (ilizibil) urmatoarea (ilizibil), locul chinului

Iui Umal a fost plegdtitAbundenta a lbst ddruitd pdm6ntuluiSeminle, cereale, pomi fructiferi qi peqti de tot felul

miriiSub indrumarea lui Umal se va (ilizibil. . . ilizibil...

ilizibil) nu va merge.Zeii din Apsu, consiliul qi annunaki au spus:

Spre ceruri iqi va cduta Umal pdinea

$i in ordonanfele divine igi va gdsi Umal dreptateaUnal nu va mai (ilizibil) in locurile desemnate, locu-

rile sacre.

Traducere din englezd de Crislian David Isdild

Am fEcut aceasti scurtd c[l[torie intr-un trecut inde-pirtat al planetei noastre din dorinla de a va afage atenliaasupra faptului cd nu tot ceea ce este confirmat de mediulgliinlilic este adcvirat. Probabil cd realitatea nu o vomounol$tc nicirlalir cu cxactilale, insi este bine sd avem o

An.unnqk.ki versus ,4n unnqk.ki 69

privire de ansamblu asupra intregii perioade. De aiciincolo hecare este liber sI caute propriile adevdruri gi sdigi construiascf, propria realitate. Vreau doar sd vd spuncd aceste fiinle care ne conduc de milenii iSi bazeazdargumentalia pe faptul cd incd de la colonizare au existatdoud factiuni. una pro umanitate gi una contra umanirale.Eu nu gtiu dacd este adevdrat. $tiu doar cd noi am fostfinu{i in ignoranld de-a lungul timpului, cd allii sunt ceicale au hotdrAt pentru noi, cd libertatea existd doar inmdsura in care respectem anumite reguli gi cd ForlaCreatoare cale ne conduce nu este un dumnezeu gelos qi

rizbundtor. Simt cu toati fiinta mea ci a sosit timpul sdne ludm destinul in mdini qi si hotdrAm singuri ce estemai bine pentru noi. Primesc adesea intrebdri pe adresaredacliei, care imi confirmd bdnuielile, gi anume ci din cein ce mai mulli oameni se trezesc. Majoritatea md in-treabd ce sd facem. Eu simt ci trebuie sd fim unifi, sd necongtientjzdm potengele gi sd aciiondrn in legea iubirii. Sinu uitali cd ei se hrdnesc cu zbalerile noastre, cu ure, curdzboi, cu deznddejde qi de aceea vd rog ca schimbareape care cu tojii ne-o dorinr sd fie una paqnic5. Haidefi sine unim gi si diruim semenilor nogtri gi Teruei iubire. Sdne imagindm cd intreg PdmAntul este invdluit intr-olumin[ caldd pldcutd, care izvordgte din inimile noastre.Sd ne dorim ca rdnile sAngerAnde ale Mamei Terra sd sevindece, sd vdrsdm o lacrimi pentru fiecare fiinjd ucisd,sd iubim fauna. flora, intreg Universul gi intreaga Crea{ie.Eu, dupd cum spunea cineva, nu sunt zeu sau supraom,sunt doar o fiinld care crede in Justilia Divind, Adevdr giIubire. Am darul de a vedea dincolo de holograme gi

cuvinte, dar asta nu md situeazd desupra niminui, ci dincontra, ma face deschizitor de drumuri. Am aldturioameni dragi, asemeni mie, care cred cu tirie in accstevalori gi care au riscat mult ajutdndu-md, ca aceste

70 An untak ki verstts An unnak ki

cuvinte sA fie aqezate $i tiptuite in cdrfi. Noi nu doriml.linlic, nu ne liudim cu aceste lucruri, nu vrem mdrire,vrem ca Adevhrul si fie auzit gi in{eles de cei cirora lecorespunde gi de cei ce au in misiunea lor ridicarea natieiromAne. Eu cred cu tirie cd. acest popor este un poporhimit de Creator, un popor care in viitor va fi liclia noiiumanitili. $tiu cd rnulii vor rade la auzul acestor cuvinte.ca iard5i va incepc o polemiclr cu pririrc Ia ce am lhcutnoi sd meritim asta... dar vA inlreb altfel.,. cine sau dece are inlcres si rTe distrugi nalionalisrnul. . . cinc sau dece are interes sd ne inrobeascd... cine sau de ce ne_avAndut fara... Vd rog sd vd rdspundefi sir.rguri, nu inaintede a vd gAndi la bravii noEtri inaintagi, la voievozi, dom-nitori. daci... ;i apropo de daci. am sd vd spun un lucrupe care l-am auzit dc la un mare dacolog:

-Tu gtii cd eristir dovezi care atesti. ci dacii fEceausacrificii pentru ca sd lie ldsali in pace cle reptilieni, qi cdcei ccrc se srcrilicau o llceau fiind conyrienli de acestlucru?

Concluziile va l'og sa Ie trageri singuri.

IIIDaci va fi sau nu va ii ceva aceasta este o intrebare la

care nu vi pot raspunde. V-arn lelatat insi toate acesteapentru a putea si trageli singuri concluziile qi pentlu a viputea face singuri alegetile. Eu cred cd cei ce ne conducqtiu ci anumite evenirnente najore urmeazi sd se in-ldmple pe Tena. Ei qtiu qi qi-au luat n.rdsuri, insi pe noine lasd in ignoranld. dAndu-ne totodatd f'alse arguncnte,linigtitoarc, cu aparentul scop de a nu crea panicf,. Totugi,din cind in cdnd. voci, din interiorul organizajiilor se facauzite, fie spre a ne avertiza, fie spre a-gi linigti con-r;tiinJa, Una din aceste voci este gi cea a unui politiciannorvegian, care a trimis in 2008, o scrisoare desohisiorganizaliei Project Carnelot, in care ne spune cd elitelemondiale iEi pregitesc buncire subterane pentru a scipade evenimentele catastrolale din 2012. Mie personal mise pare extrem de in,portanti aceastd dezviluire qi deaceea am hotirat se o reproduc in aceasli cane. Suntcmdeja in 2010 qi ninleni nu sfrune nimic, ba mai mult suntanumite persoane abilitale, care ne <linigtesc), contra-carAndu-i pe cei ce indriznesc sd enunte aceaste ipoteze.Vi amintesc ci materialul original poate fi consultat pesite-ul lwlv..projeclcamelot.org, site pe czue de altfel velimai gdsi inlbnnaJii despre planurile diverselor oculte mon-diale gi conspiraliile acestora, despre intAlniri extratereste.schirnbdri climaterice. descoperiri gtiinlifice revolujio-nare, e1c.

in continuare voi reproduce exact acest Lext:

,,La scurl timp dupd ce am publicat un articol conlinandun ultim omagiu adus celei care a fost Benazir Bhutto,

I

72 A ntnnak. ki versus An unnak.ki

am primit urmAtorul mesaj. DeSi nu putem garanta ade_vdrul celor afinnate in acest mesaj, considertn totu;i cAnu il putem trece sub tdcere.

(Sunt un politician norvegian $i doresc sA comunictuturor celor care au urechi de auzit ch urmeazi o

entru omeniie, incepAnd cu anul 200g2. Din cauza cataclismclor despre carese gtie ci umeazA sf, se produca in

aceastd perioadd, in Norvegia s-au construit gi incd semai construiesc, la ordinul guvernului. numcroase bazesubterane 5i buncdre. Dacd sunl infebali de ce se constru_iesc toate aceste addposturi subterane, rcprczentanliiguvernului rdspund cd ele sunt destinate prorcc{iei popu_laliei din Norvegia. Eu am intrebat cdnd vor fi ierminateaceste construclii 9i mi s-a rdspuns cd ele vol 1i finalizateinainte de 201 I .

Din datele pe care le am la dispozifie, pot aflrma cA inmulte alte_1dri, printre ciue gi Israelul, Suedia 9i Elveliaau fost realizate addposturi similare.

An.unnqk. ki versus An.unnak.ki 73

rAndul lor, cunosc lucrurile pe care eu vi le relev aici,doar cd ei nu vor sd le faci publice afirmdnd cA nu dorescsd producd panicd in rAndul populafiei.

Pentru a se proteja de cataclismele prezise pentruperioada urmAtoare, membrii guvemului norvegian auinceput, cu ajutor din partea S.U.A 9i U.E, se depozitezemari rezerve de hrand $i seminle la Svabald gi in zonaarcticd de nord, precum gi in alte localii din intreaga lard.Planul politicienilor este sd ii salveze de aceste cata-clisme doar pe membrii aga-zisei elite din care fac parte,aleturi de cei considerali utili pentru a realiza o viitoarereconstruclie dupl aceste cataclisme: medici, oameni de

$tiinta, cercetatori. etc.Eu gtiu ci voi fi trimis, inainte de anul 2012, in zona

Mosjoen, unde avem o bazi subterand militard de maridimensiuni. Aceasti bazd este impdrlitd in sectoare dediferite culori, rogu, albastru 9i verde, organizate deja dearmata norvegiani. Taberele unde vom fi cazali au fostconstruite cu mult timp in urma.

Oamenii care vor fi l[sali la suprafald vor muri cusiguranfd in cataclismele respective; ei vor fi ldsali sd

moarA Si nu vor primi niciun fel de ajutor. Conformplanurilor ,,elitei", douh milioane de norvegieni vor fi sal-va!i, iar ceilalli vor muri. Aceasta inseamnd cd 2.600.000de oameni vor fi ldsali pur gi simplu sd moari neajutorajiin intuneric, negtiind ce sd faci gi incotro sd se ducd.

in addposturile sublerane, toate sectoarele gi buncirelesunt conectate prin tuneluri; trenuri rapide fac leglturaintre diferitele addposturi. Ele sunt izolate de ni$te porligigantice, pentru a nu fi compromise diferitele zone incazul in care survin eventuale accidente catastrofale.

Sunt foarte revoltat. Sunt mulli alli politicieni care imiimpdrt5gesc opinia, pentru cd noi gtim cu tofii ci atdt demulfi oameni vor afla despre pericolele care ii pAndesc

74 An.unnak ki versus An.unnak.ki

Penlru ultimadatd md rog: ,,DUMNEZEU si ne ajutepe toli"..., dar DUMNEZEU nu ne va ajura dacd noiingine nu facem nimic. Numai dacA acfiondm, fiecare dintre

Vd asigur ce aceste lucruri se vor petrece 100%. Mai

An.urtrtuk kiversus An.unnak ki 75

avem la dispozilie doar patru ani pentru a ne pregdtipentru ,,sfarsitul lumii". OrganizaJi-vd in grupuri de supra-viefuire, gdsifi un loc in care sd vA putefi depozita hrana

Ei unde putefi fi in siguranfd pentru o vreme.Dacd aveli intrebdri, vd rog sd mi Ie adresali; voi

urmdri sd vd spun tot ceea ce $tiu despre implicareaNorvegiei in aceste planuri. $i vd sugerez sd privili cuatenlie in jur: vefi observa cu siguran!5 cd se construiescbaze subterane gi buncdre peste tot. Deschideli ochii,trezili-vd! Dacd veli pune intrebiri despre aceste adlpos-turi subterane, respunsul oficial va fi probabil: ,,Este doarun depozit pentru hrand" sau ceva similar. Acestea sunt,ius4 nigte minciuni cu care politicienii vor sd v[ orbeasci.

Pentru mine este, de asemenea, evident cA existenumeroase semne ale prezenlei extrateregtr.ilor. Observ,destul de des, ci unii politicieni importanli din Norvegianu sunt ceea ce spun ei cE ar fi. E ca $i cum aceqtia ar ficontrolali mental la nivelul fiec5rui gand, $i tot ceea cespun este de fapt ceea ce li s-a spus sd zicd. Pentru mineeste limpede ce sunt $i ce nu sunt acegtia. lar aceasta sepoate vedea in ochii lor gi in modul in care le funcfio-neazd mintea.

lineli minte cd aceia care se vor gisi in oragele marisau in apropierea acestora in 2012 vor fi primii afectali $ivor muri primii. DupA aceea, armata va face curSlenieprintre supravieluitori, avAnd ordin sd ii impugte pe toliaceia care opun rezistenld gi refuzi sd fie inchiqi inlagdre, in care planul este ca fiecare sd fie marcat cu unnumdr gi etichetat.

De asemenea, am observat cd ali scris pe site-uldumneavoastrd despre Benazir Bhutto. Moartea ei a fostuna tragicd. Am cunoscut-o pe Benazir, dupd cum vdputeli convingc singuri privind imaginile pe care vi le-amtrimis. Din fotografii veli observa cd m-am intdlnit cumulfi politicieni notabili 9i lideri mondiali.

76 An. unnok.ki versus Att unnqk.ki An ulnak.ki vers s An.unnak.ki

diferitele baze subterane, atunci cand va sosi momentul.Mijloacele de transport folosite in subteran sunt tre-

nurile NOAH 12. Ele fac legdtura intre diferitele bazesubterane, existand o

^intreagd refea de tuneluri speciale

penhu aceste trenuri. In prezent, ele sunt in principal uti-lizate de amatA, care deline in totalitate controlul asupralor. La punctele de verificare de la intrarea in frecare bazdse folosesc un fel de campuri specifice de energie princare fiecare vizitator trebuie sd treacd; de asemenea, existAo serie de simboluri, de exemplu, triunghiuri portocalii.

In acest moment nu md gdndesc decdt la viitorul copiilormei qi la viitorul tuturor celorlalli copii care vor cregte inaceastd <noud lume)) crue se prefigweazS. Trebuie sd facemceva, trebuie ca ei sd creasci gtiind cd pdrinlii lor au fEcutceva pentru ei - aqa cum fac eu acum, oferindu-vd acesteinforma!ii.

Ca argument suplimentar, pot sA vd spun de pe acum

[aga cum rezulte de mai sus, aceastd scrisoare a fostscrisd gi trimisd de politicianul norvegian celor de laProject Camelot in 2008, dupd publicarea de cdtre acegtiaa unui articol despre asasinarea lui Benazir Bhutto] cd, inNorvegia, la alegerile din 2009, guvemul FRP va preluaputerea gi Siv Jensen va fi ales Prim-ministru. Acest lu-cru este deja cunoscut - este important sd inJelegeji acestlucru. Alegerile sunt toate trucate gi aceleagi persoane dinelita puterii sunt alese de fiecare datd, doar cd pe rdnd.Anahzati istoria politicS recentd a Noruegiei gi veli vedeacd mereu aceiagi politicieni au condus !ara.

Vd rog sd faceli publice aceste informalii pe internet.Atunci cAnd va veni momentul, poate cd oamenii vorsupravielui datorite informaliilor pe care le-au aflat de pediferite site-wi de pe internet. Vd rog sd inlelegeli cd eunu cAgtig nimic dacf, v[ spun toate aceste lucruri.Probabil nu voi avea decdt probleme datoritA acestor

77

Publicul nu va fi informat deloc despre acesle cata_nu doregte. chipurile,i. In ultimul moment,guvernul va dispdrea

sum.bru.Luali-a,u,.rp",,t,ulpf, i"U:t#i#LX'.:'"t^:Xtfarn ili i le, voasrre. Uni { i-vd for[ele cu

"al rii.'F^;di ;;;;r;lmpreuna pentru a rezolva nunreroasele probleme cu carevd veli confrunta.

Cu tot respectul. . . )Echipa Project Camelot: vom respecta anonimatul

autorului, dar precizdm ci el ne_a spus numele ,d"; ;ine-a oferit suficiente dovezi rn acest sens.Pentru a clarifica diferite aspecte de interes ridicate de

aceastd scrisoare, i-am adresat nigte intrebdri .uptim.n_tare autorului ei. Redim in continuare rdspunsurif" u""rtuiu,aqa cum ne-au parvenit. Am omis doar unele detaliiconcrete pentru a proteja identitatea autorului.

<Am vizitat mai multe baze subterane. Ne_am deplasatin subteran ct, trenuri speciale. Eu am fost ilpr;;;;un grup restrAns; doar anumite persoane, ,n nu_A. fou.t"redus, au fost selectate pentru a Ie vizita. Cu sisurantacer drn <elitd> cunosc aceste lucruri. Eu delin do'vezi'insprijinul afirma{iilor pe care le fac. Am i".."a"r" iOb"7"in sursele mele, dar lor le este frici si spund ;;;;;;:Oamenii se tem pentru viala lor. Eu am

"onsiderut ca Ls[

necesar sd spun publicului ce se petrece. Nu imi este fricdde moarte sau de lucruri de genul acesta.

Toti politicienii din Norvegia care fac pane dina$a-zisa <elitd> cunosc existenpi adaposturilor subteraneqi planurile de a salva numai o partt din poprtugiu No._

llsllll lt'tod"-l pe ceitalli oameni sd."*alo*.iiii",de a,semenea,_ ca dacd vor spune ceva despre aceasta'vorIr etrberali din functie 9i Ii se va refuza accesul la

78 An.unntk.ki versus An unnak.ki An.trnnak.ki versus An unnak.ki

deasupra pieptului gi pe gepcile pe care le purtau. insem-nele nu erau foarte mari, aveau dimensiuni obignuite, darerau suficient de clare penku a le vedea.

Am trecut de acele u$i imense. Md intrebam: ,,ce mai egi asta?" $i am fost cam speriat la inceput. Era ca intr-unfilm qtiinfifico-fantastic. Md aflam pentru prima datd intr-oastfel de bazd.

Apoi am traversat un tunel lung de 500 m, acolo fiindmult mai mulli militari inarmali, pentru a ne pdzi qi a neinsoli. Am fost imparfiti in grupuri. Eu qi grupul meu amfost dugi de cei imbrdcaJi in uniforme negre intr-o altdIocafie, ceilalli colegi ai noqtri s-au deplasat in alta parte.CAnd am ajuns la capdtul tunelului, am fost rugali sd nepunem ni$te mdgti pentru ,,proteclia noastrd".

Mb g6ndeam. . . ,,pentru propria noastrd proteclie"...Nu suntem, oare, deja protejafi, fiind in interiorul unuiasemenea subteran uriag gi fiind pdzifi de atatea gdrziinarmate?

Apoi am fost invitali sd urcdm intr-un tren. O sdurmdresc sd vd spun tot ce $tiu despre aceste trenuri.Funcfioneazi prin intermediul unor cristale albastre cuenergie, cred, sau cel pulin a$a pfuea. Apoi am urcat gil-am intrebat pe unul dintre gardieni: ,,Ce este acesta?" Ela rdspuns: ,,Nu trebuie sd gtifi acest lucru, domnule."

* In partea din fa{6 erau scaunele operatorilor, era ungemule! chiar in spatele lor gi, chiar inainte de a porni seputeau observa acele cristale mari, de culoare albastru-violet, care iradiau o lumind de aceeagi culoare, dar carenu te orbea gi chiar era pldcut sA o privegti. Nu am vazutniciieri astfel de cristale care emit energie luminoasi, deaceea m-am gdndit cd ele trebuie sd. fie sursa de puterefolositd pentru alimentarea trenului.

* Mai tArziu, am vdzut cd in bazd erau oameni carelucrau la acele cristale albastre. Acestea erau mai rnari

79

postdri. Nu vreau sd induc in eroare pe nimeni. Facaceasta doar ca sd dau in vileag

"""u ." ." p"il;;; ;;;mea qi poate cd unii oameni vor reugi ,a ,up.urri"tuiJr.a

vlemulilot care vor urrna.Cu tot respectul. . . )

-^lr3::j^".T"to1: dupd posrarea de mai sus. am pus qimat mutte intrebari sursei

inro.musilel,ie.elo;;;;lXfr ::?r:i:.3,.'i:?H#::3:1.:lil":. de n.oi. paragratet. ,nur"u,. .u-ur;;;;; Fjconstltule rnlbrmatii suplimentare. primite ulterior. dunace am pus o serie de intrebdri suplimenrare p"ntru u.luii_fica unele detalii.

iul ... [pentru protecfiad epartamentul in care a

am primit ordin sd mutdm

,,N Jeil i',ii-'TX"'rH'#TREABA." Mai rrirziu, cdnd am u,.rirui Ianga"#T ,..-pecriva. am fost imbarcati ir camioane i" fil" *or'"si

itar. Cel pu{in a$a parea, cAiformele cunoscute de noi,

re, cele portocalii avrind unn triunghi verde.

triunghiurile erau pozil ionate

:l "itTI in jos.. ca un fel de piramiaa .rr,urnuir. ii'uu.uuun slmbot crudat in interiorul lor. Mie mi s_a pdrut a fiasemdnelor cu litera..E... dar Iiniile orizontale nu erauIegale de cea venicalA ca 1a..E,.. Avea lorma unui .,E.,,

:::^|,ry* din mijloc era de fapt o sageard orientard insprelnrenor. .. acest simbol nu este o literd in nicio limba oecare o cunosc pi in niciun caz in norvegiand. . -

* Semnele nu erau, djn c6te imi iduc aminte, pozi_gionate in dreplul umdrului, deoarece l"_am lrazut "lar...ere erau tn parlea stengA a unilormei negre, pulin

80 An.unnak.ki versus An unnak.ki

decAt celemativ un 'j,'i;li.l,,;#.ilj%"#;iJ:',?ll: r"'"i"a i,"u-a";';,r#;murt mai arbastre si ".","niiT:l ili:,'i."*:?:ioamenll purta! magti albe cu ochelari de protectie si ".rnoepanau de

.liangd crisrale cdnd erau sudbeiute de lumirJr\e-am aproprat la aproximativ 20 m de ele, dar ni s_aspus sd ne indepdrldm de zona respectivd.cd acele cdmpuri de energie nrinca de a inlra ii baza, in ;n; ;;ve de acest fel de cristale, deoa.eceera acelagi gen de lumind _ sau a$a mi s_a pdrut mieiDacd imi amintesc mai multe detalii, o ,a

"i f. ,i.".r_ii.^-

ntr-un gen de tunel aspirator,repede, incAt vedeam doar oCred cd ele funcfioneazd pe

frecare. ceea_cepermile "t'tt "t"tJ;:tTrJ"T:*il:* Trenurile erau ase

nelor de metrou. Tunelul e dinduntru, vagoa-

acera de [-.il, i;;;' ; 'fi.T##,',i ?;"#in lungime, avea o formd ascufitA in f.ld $, i;'rp"i;,;;;_scaune

pentru l0 persoane gi cabina opeiatorului. Trenuriiese puteau conduce in ambele ,"nsu.i, fird

" n n.""ruraintoarcerea lor. Am fost legali cu .**ri J" ,i"rr""ril.p,arcursut cllitoriei. gi c fost destul de bine. . . ai. uit"ru.urusr p_rea mare $r ml s-a fAcut rdu dupi aceea.

- + Exista.$i un spaliu pentru mar6, dar nu loarte mare.F,rau o mulllme de aslfel de trenuri. a$a cum pdrea. sicirculau cu o vitezd ater de mare.l".;i;;;;;;#;;,t;

sftAfulgerare luminoasd. Nu puteam si vdd celelalte

:::::_1,*:i*:. rorul se miecd ae" a. ,.p.a" i".ii"iji'rapnve;u ln Jur; mai degraba le concenfezi asupra propriuluistomac cdnd te afli in interiorul unui astfel a" u*. '-'-'-'

An.unnak.ki versus An.unndk ki 8l

Mai tdrziu, dupd ce am intrat in politici, am aflat $ialte detalii despre ce se afla in restul bazei gi care eradestinaJia ei, ceea ce v-am povestit deja. Din prima cdl6-torie, cea mai putemicd impresie a fost legatd de acestetrenuri: ele se migcd foarte repede, nu am vdzut niciodatdnimic asemdndtor. Atunci cAnd am ajuns in sta!.ie, ne erardu qi mie gi celorlalli colegi ai mei. Unul dintre gardienia spus ce a$a se petrece cu toli prima datd.

Cdnd am ajuns afard, ni s-au dat ochelari de protecliegi ni s-a cerut se trecem prin sistemul de verificare. Apoitotul a devenit foarte ciudat.

Acolo erau gardieni inannali peste tot... vd amintili cdv-am povestit despre acel cdmp de energie prin care tre-buie sd treci. Mi gdndeam ca nu aveam ce cduta acolo gi

eram pulin speriat.Apoi am trecut prin acel cdmp de energie gi am ajuns

intr-o altd camerd. Am observat un ecran pe un perete, pecare scria HUMAN - NOT HUMAN - PURE - NOTPURE. [Fiinle umane - Fiinfe non-umane - Pur - Impur]

Dupd ce am ydzul aceasta, m-am gdndit: Existd gi

,,al1ii" in afard de oameni??* La punctul de control unde era acel cAmp energetic

prin care trebuia sd treci se afla acel ecran despre care ammenlionat inainte. Pe ecran scria ceva intr-o limbd ciudatd.Nu am inJeles ce scria. Nu mai vizusem aga ceva inainte.Dedesubt mai era scris ceva, cu litere ciudate, ca acel<E> despre gare v-am povestit - dar singurul lucru pecare am putut sd-l citesc a fost HUMAN - NOT HUMAN- PURE - NOT PURE,

[Observafia celor de la Project Camelot: agteptdm cla-rificdri asupra acestui lucru]

Gardienii ne-au oprit qi ne-au spus sd ne schrmbamhainele in altd camerd gi apoi si mergem cu ei. Dupa ceam fEcut ce ni s-a cerut, gardienii ne-au spus ci vom

82 An unnqk.ki versus An.unnak.ki

merge mai departe, in jos. Din nou, m-am intrebat: cat demare este acest loc? Tocmai am parcurs kilometri intregide-a lungul unui sistem feroviar.. . gi incd mai este?

Apoi am fost dugi la un sistem de lifturi, cu scaune,care urmau sd ne ducd jos... sau, cel pufin, a$a am crezutinifial. Dar am mers pe orizontald aproximativ 3 minute.Deoarece imi ldsasem toate lucrurile la punctul de control,nu mai aveam ceasul cu mine gi de aceea pot doar apro-xima timpul petrecut acolo.

* In lift, imi amintesc cd am vdztt un alt sintbol - o

,,literd" carc semdna cu simbolul folosit uzual pentru ci$-tile audio, dar orientat altfel, cu vArlul in jos.

Tot ceea ce pot sd vi spun este cd, atr.rnci cAndmisiunea noastrd s-a incheiat. md gAndeam cd lumea nucste ceea ce pare a fi gi cd multe lucruri sunt ascunsepublicului. Acest lucru md revoltd gi deopotrivd md sperie.

Mai tdrziu, cdnd am intrat in politicd, am inceput sdcercetez mai in detaliu, deoarece aveam nevoie de maimulte rispunsuri. Am aflat cd aceste baze sunt ,,arcele"de salvare ale guvernului, cale vor fi folosite de cei dinelitd, din armatd qi de o parte privilegiatd din populalie, pen-tru a supraviefui in interiorul lor in cazul unor cataclisme.

Va exista o ameninJare din exterior, ceva se va petrecein anul 2012 gi pentru ca oamenii din elitd sd supravie-

fuiascd, se vor folosi aceste adiposturi.

$tiu c[ existl l8 baze in Norvegia. Nu pot sd apreciezce se va petrece exact gi care vor fi pericolele, deoarecenu sunt om de gtiinfd.

Dar ceea ce gtiu precis este cA, inainte de 2012,membrii ,,elitei" mondiale se vor retrage in acele baze pecare le-au construit de-a lungul ultimilor 40-50 de ani.

Din tot ce am aflat pAnd acum, cred cd acest cataclismeste legat de ,,Planeta X" (planeta Nibiru). Guvernul cu-noaqte acest lucru gi il Jine secret fald de public. Oamenii

An.unnak ki versus An unnak ki 83

de gtiin!6 au urmdrit evolulia acestei planete misterioase

de mutia vreme, iar recent au fost transmise primele

Nu doresc sd provoc panicd Vreau doar sd spun

publicului ceea ce se va petrece qi am fhcut tot ce am

Cu tot respectul.. .

fNurne furnizat.]>

Project Camelot specificd cd nu existd date Stiinlifice

u"*u"t"u in avertizarca pe care o face sursa' Informaliile

84 An unnak.ki versus An unnak.ki

nu explicd exact cum sau de ce (planeta X> reprezintd oastfel de amenintare $i de asemenea, nu existA nicioinformafie clard. referitoare la necesitatea de a merge insubteran.

Semnatarul scrisorii spune doar ceea ce $tie $i nimicmai mulr. Esre plauzibil. fiind politician. ca mesajul sausd se concentreze mai degrabd pe probleme sociopoliticedecdt pe cele qtiinlifice.

Pentru mai multe informalii despre <planeta X> 9i ceeace s-ar putea produce, Project Camelot vd roagd si vizi_

cAtre allii) cd Telescopul de la polul Sud(http ://yowusa. com/planetx/2006/planetx-2006-04a/ L shtml), a fost construit pentr-u a urmdri ceea ce Henrynumegte,,al doilea Soare".

Echipa Camelot:In perioada care va urma pdnd in 2012 9i dupd aceea

vor iegi la suprafall multe opinii diferite, prevestiri gidezvdluiri din interior. Echipa de la project Camelotmunce$te din greu la un documentar care va prezentaposibilele scenarii pentru viitorul umanitilii, atAt celepozitive, cAt gi cele negative. Degi in acest documentar nuse menfioneazd, noi sperdm sincer ca prin rugdciunile giintenliile noastre benefice sd ajutdm la stoparea eveni-mentelor catastrofale care se preconizeazd cd vor avea loc.

Suntem cu toJii co-creatorii lumii in care trdim, infiecare moment. Vd indemndm pe fiecare dintre voi siparticipali in mod congtient la co-crearea unui viitorpozitiv pentru umanitate qi sd colaboraJi cu noi pentru .

trezirea celor adormili gi pentru aducerea la lumind aadevdrului, cu orice pret.

An.unnqk.ki versus An unnak.ki 85

De cAnd am postat scrisoarea primitd de la wr politi-cian norvegian referitoare la bazele subterane qi la faptulcA (elita) din acea lard se pregdte$te pentru un viitorcataclism planetar, cutia noastri de corespondenJd s-aumplut cu mesaje din intreaga lume.

Am lost incapabili sd rdspundem la toate, dar am cititcu atentie tot ceea ce am primit. Dupd o sdptdmdnd de

linigte, ne-am auzit cu sursa noastrd acum cAteva zile. Eleste bine, dar doregte sd rimdnd discret, din motive lesnede inleles. Ne-a invitat sd-i trimitem orice corespondenldrelevantd primitd de noi de Ia allii 9i vom face aceastaprin selecfie. Ne-a promis, de asemenea, cA va desenasimbolurile extratere$trilor pe care le-a vizut gi ni le vatrimite prin fax.

Pe toli cei care au pus intrebdri de bun-sim! despreautenticitatea lui (a politicianului norvegian) ii anr-mjdm

cd am fEcut tot ceea ce am putut pentru a-i verificaidentitatea $i autenticitatea gi suntem siguri cA el esteexact cine spune ca este.

Am luat legdtura cu mulli prieteni qi corespondenli dinNorvegia gi Suedia. Unii dintre ei ne-au oferit cdtevadetalii interesante. Pentru mulli dintre ei aceste informa{iinu erau noi, ci doar le confirmau informaliile pe care leaveau din alte surse. Am primit confirmdri precise de ladoi oameni de qtiinjd qi un fost colaborator al serviciilorsecrete, cd aceste facilitdli existd gi ci atdt Suedia, cdt gi

Elvelia au baze subterane pentru a proteja intreaga popu-lajie, dacd se va considera necesar. Unii chiar au cerut sdii punem in legiturd cu politicianul care a scris acelarticol.

Unul dintre corespondenJi a confirmat o mare paftedintre aceste detalii. Mesajul sdu este foafie imporlant gi

am hotdr6t sdJ publicdm in continuare, in totalitate (omi-

tdnd doar iniormaliile personale, pentru a-l proteja de

86 An.unnak. h yersus An.unnak.ki

autoritAli). Familia sa deline informalii asupra facilitdlilorpe care susa noastrd (politicianul norvegian) le_a rapofiat.

Iatd in continuare mesajul corespondentului nostru:<Stimatd echipd Project Camelot,Tocmai am citil arlicolul dumneavoastrd despre politi.

cianul norvegian gi inlormaJiile pe care vi le-a comunicat?n scrisoarea lui cdtre voi, cu privire la bazele subterane.evenimentele din preajma anului 2012 etc. Trebuie sarecunosc cd am gAsit aceste informa{ii destul de fasci_nante. Cunosc deja a:ndnuntele despre depozitul de laSvalbard, care atunci cdnd au fost ficut publice, m-auldcut sd md gdndesc cd trebuie sd existe un motiv specialpentru aceasta, ceva ce ei gtiu ce se va petrece curAnd.

$i eu sunt, de asemenea, norvegian, provin dintr-ofamilie de militari qi qtiu de la mama mea, care a lucratrrurr guvernamentale,desPr localia unei astfelde ba Este intr-un muntemare, in oraqul unde m-am ndscut gi am locuit inainte dea pleca din Norvegia, cu cAJiva ani in urmd. Locul senume$te Baneheia.

Mama a relirzat sd-mi spund orice detaliu despre aceasta,cu. exceplia faptului cd este creatA pentru o situatie de

An unnak kr versus An unnak ki 81

urgenl5. Doar anumite persoane vor fi primite, cum ar fiea gi diferite personaje din armatd precum gi alte per-soane importante, politicieni, oameni de Stiinld $i allicivili pe care acegtia ii consider5 impoftanli.

Mama a fost gi la altd bz\ in zona numitd Evje, iaraceast' bazd subteranA este foarte mare, a spus ea, multmai rnare decAt cea de la Baneheia. Mi-a mai spus cd gtiede existenta unei baze qi in zona Stavanger.

Mi-a dat, de asemenea, gi o fotograhe cu o bazd aflatiin Sorreisa gi mi-a spus cd aceasta este o altd bazd suble-rand, dar nu este sigurd de dimensiunea ei. Am atagatpoza aici. In aceastd foto se vede partea de la suprafald abazei, iar sferele sunt probabil nigte radare putemice, caremonitorizeazd o zond imensA.

Ea mi-a spus $i alte lucruri interesante, cum ar fi cA

marile corporalii ale lumii din domeniul electlonicii sunt,toate, conduse in realitate de o m6nd de oameni, dar acegtia

creeazd diferite mArci, nume gi ambalaje ale aceloragi pro-duse care sunt definute de cdtre cei din ,,elita" societdliinoastre, care conduc aceste corporaJii in totalitate.

in ceea ce privegte baza de la Baneheia, mama mi-aspus cd restului familiei noastre NU i se va permite sdintre acolo, in caz de urgenjd. A mai spus cA nu poatesd-mi spuni mai multe despre ceea ce se afld in interiorsau cur1l arata aceasta, fiindcd ajurat in faqa oficialitdlilorsd nu spund mai mult, gi ea este o ferneie care se tine de

cuvAnt.Cu o altd ocazie am reugit si port o disculie scufid cu

un alt angaj at din armati, care a fost gi el acolo. Acestami-a dat ceva mai multe detalii. El mi-a spus c5. baza este

uriagd gi cd are multe camere, cu diferite destinafii, dar nui-a fost permis sd intre in acele camere, fiind condusintr-o camerd speciali unde a lucrat cu computere conec-tate la sistemele militare. Dar el a spus ca, din cAte a

8988 An unnak.ki versus An unnak.ki

v6zut, acea locafie ar putea sd gdzduiascd cAteva mii deoameni gi cd era extrem de mare qi echipatd cu tehnologiede vArf

De asemenea, s-a aflat ce din $apte oameni care aulucrat impreun[ la unele proiecte in aceastd localie, patruau murit de cancer. Aceaste inforrnaqie a fost publicatd inFedrelandsvennen, un ziar noruegian din oragul Kristian-sand, in 2001. Din pdcate, acest articol nu mai estedisponibil pe internet.

Unul dintre prietenii mei, care a lucrat pentru NSA(Inspectoratul norr,,egian pentru controlul qi supervizareatransportului feroviar) mai mulfi ani, mi-a furnizat, deasemenea, informalii uluitoare referitoare la bazele subte-rane gi la alte activitdli ale guvernelor.

El mi-a confirmat faptul cd existd o mullime de bazesubterane gi cd in unele dintre acestea au loc tot felul deexperimente qi cercetAri ciudate legate de: cdldtorii intimp, cdldtorii in alte dimensiuni, tehnologie extrateresftAetc. gi cd el insugi a parlicipat la procesul de re-creale aunei nave spaliale pentru care s-a folosit simularea pecalculator qi mi-a aritat scheme complexe (generate pecalculator) precum qi ilustralii cu aceastd nav6.

El mi-a spus cd oamenii <elitei> sunt in contactpermanent cu planeta Marte gi cd dispun chiar de anumiteporli stelare (stargates) de acces la planeta Marte princare pot cdldtori pAnd acolo in cAteva secunde, in loc sdfoloseascd nave spajiale. El a sus{inut ci se lucreazi la<terra-formarea>> lui Marte, aceasta insemnAnd a faceposibild viala pe Marte pentru oameni. in acest moment,Mafte este o planetd mai mult sau mai pulin moartd lasuprafale, degi pare se existe ceva viald in subteran. prie-tenul meu a dispdrut subit qi ?n ultimii ani nu am maiputut sd iau legdtura cu el.

Pot sd menlionez totuqi cd el a fost adoptat de mic Ai,

An.unnqk ki versus An nnakki

conform propriilor sale relatdri, a fost crescut $i pregdtitca se lucreze pentru guvern incl de la o vdlstd fragedl,din cauza inteligen{ei sale $i a altor <abilitdfi> pe care leavea.

El era intr-adev[r un individ extrem de inteligent,personal pot spune chiar genial, gi lucra la materialematematice gi gtiin{ifice extrem de complexe, pe care mile-a arAtat gi despre care am discutat in mai multe ocazii.

In primul rAnd am sa vi prezint nigte hdrli gi fotografiiale zonei in care se afli aceastd bazd subterand desprecare am mentionat anterior (de la Baneheia).

in fotografia de mai sus apare zona Gimlemoen care aaparfinut armatei, accesul persoanelor neautorizate liindinterzis in acea perioadd. Am fost acolo de mai multe ori,cdnd mama incd lucra pentru ei. Recent au inchis in modoficial toate operaliunile militare in zona Girnlemoen gi

au transformat-o in campus universitar.Cu toate acestea, unele dintre vechile buncdre qi siste-

me subterane au ramas in continuare acolo. Personal amvizital citteva dintre acestea, care erau amplasate la oaddncime foarte mare. La un moment dat, am ajuns intr-o

I

9190 An.unnak.ki versus An.unnak ki An unnak.ki versus An unnqk ki

cazul in care guvernanlii qtiu cu siguranli cd ceva cata-clismic urmeazd se se petreace, iar noi ceilalli nu $timnimic. )

Probabil cd la prima vedere vi se va pdrea greu de

crezut cd existd guverne, organisme, oameni care suntimplicafi atat de tare in aceastl teorie a conspiraliei. VAdau dreptate, lumea in care trdim ne-a transformat inroboli bine structurali, cu o intuilie blocatd gi cu o rali.uneatit de pregnanti incdt s-a transformat in propriul nostrudugman. Chiar dacd aceste informalii vi se par de

domeniul S.F.-ului, vd rog sd vd facefi propriile cercetdrigi si trageJi propriile concluzii. Ceea ce vd pot spune cusiguranld este faptul cd lumea pe care o cunoagtem nueste ceea ce pare gi cd aceastd magindrie a dezinformdriieste bine pusd la punct. Nu uitaJi ce se cunoa$te existenlaunor adevdrate orage subterane, presdrate pe intreagasuprafa![ a Terrei. SUA are 130 de baze subterane qi un<buget negru> alocat acestui tip de activitate de aproxi-mativ 1,30 miliarde de dolari. Aceste construclii giganticesunt in administrarea armatei qi au fost construite subdirecta supraveghere a acesteia. De asemenea au apirutinformalii despre existen{a unor asemenea baze subteranesituate qi in alte localii cum ar h: Alaska, Elvelia, Franla,Rusia, China, precum gi la poli. Acestea sunt cele care se

cunosc. Vd daji seama cate sunt incd ascunse publiculuilarg? Nu trebuie sd ai o imaginalic apocalipticd pentru arealiza faptul cd ele au fost construite cu un anume scop,in baza unor informafii precise. Nu cred cd cineva qi-ar ficoncentrat atenJia qi finanlele degeaba. Ceea ce ne spunei, cd sunt baze militare sau depozite, sunt informaliimenite sd ne adoarmd vigilenla. Ce rost ar avea acesteaddposturi care sc intind pe sute de hectare qi care suntconstruite sub forma unor orage! cu locuinje avdnd surse

camerd mare, cu o ugi imensd de fier, care avea pe ea oroate nr incuietori. Nu am putut sddeschid gtiu ce se afla in spatele ei.

Struc incadratd de cerc este intra-rea care duce in munte. Structura albd din dreapta reprezintdalte clidiri care probabil deservesc baza, deoareie ar-r omullime de antene qi alte dispozitive ciudate pe acoperiq.

Dupd cum vedefi, este un munte uriag, cu lacurideasupra, astl'el incdt addncimea la care se afld baza ininteriorul muntelui poate fi doar speculatd.

De asemenea, observali c6 munlii Gimlemoen giBaneheia sunt foafte apropiali, fiind desp[rtiti doar deapa rdului. Dacd exista vreo conexiune intre bazele dinGimlemoen gi Baneheia, pe sub rdu, nu am nicio idee,dar, aga cum am menJionat mai sus, am gdsit un buncdrcare merge mult in subteran, ducAnd la acea camerf, cuuga metalicd uriagd imposibil de deschis. Aceasta a fostin Gimlemoen, iar in camerd se afla apd de jumdtate demet.ru.

Am descoperit ceva care seamdni cu nigte gduri deventilare, in mijlocul pidurii, in partea superioard a aces-tui munte, care bdnuiesc cd asigurd pdtrunderea aerului inbazd. Aerisirile sunl plasate in zone inaccesibile ;i departede orice drum.

Am observat de mai multe ori personal mililar inarmatin fala intrdrii bazei menlionate. Aceasla este un lucruciudat, deoarece Norvegia nu este o lard in care politigtiisau militarii sd aibd arme asupra lor. De fapt, nu au voie

spun cd Norvegia nu este ca Irakul qi nu are nevoie deastfel de baze subterane $i de control militar, in afard de

I

II

II

I

i

92 An unnqk-kiyersus An.unnak.ki

de curent proprii, climalizare, canalizarc, etc., dacd nupentru a addposti la un moment dat un num6r finit deoameni. Din cate $tiu gi in Romdnia existd asemeneabaze, care insd nu au amploarea celor din striinatate, $icel mai important lucru, au fost construite pe vremeavechiului regim cu scop niilitar.

cale afirmd cd in urma prefacerilor. o parte din teritoriuva fi acoperit temporar de apa. Nu am argumente care sdsuslind aceastd ipotezd.

Am fost adesea acuzatd de nafionalism, gi da suntnalionalistd, dar intr-un mod diferit de ceea ce se intelegein mod normal prin aceastd afirmafie. Cred cu toatd tiriain bundtatea acestui popor, in misiunea lui, in spiritua-litatea noastrd. $i mai cred cd tocmai de aceea Romdnia afost supus[ in ultimii ani devalizdrii gi distrugerii. S_aincercat prin toate mijloacele anihilarea unitdlii nalionale9i a istoriei. Dar dacd v-a!i uita in jur a1i vedea cd toate

mbardament informalional.brlizarea unitdlii nalionale,ilor, inducerea ideii de a fi

mai presus decdt celllalt, de control al teritoriului. deunicirate dar in sensul meschin al cuvdntului. Eu suntnalionaliste, dar lara mea este Terla gi md consider egalatuturor fiintelor de pe ea. Noi toli suntem frali 9i in1o1istrdluce$te aceiagi bucdficd de scdnteie divind. Creatorulne-a fEcut egali gi ne-a dat spre desdvArgire un loc peaceastd supelbd planete albasfA. EL nu ne_a impa4it penalii $i nici nu ne-a dat in st[pAnire parcele de pamant.

An unndk.ki versus An unnak ki 93

EL nu a dat anuuritor persoane dreptul de a liotdri innumele majoritilii gi Dici nu i-a licu1 stapani pe resurse $ibogalii.

Creatorul nostru nu este gelos gi rdzbundtor, ci este

bun qi drept. El ne-a IEcut asemeni Lui gi ne-a dat cel maiminunat dar qi anume acela de a crea. Se pare cd noi amales, din neptiinld sau sub falsi indrumare, sa creamhaosul. De aceea suntem astlzi aici. Eu consider ci a

venit timpul sd ne fEurim propriul destin prin propriilepotente.

Calea cdtre care ne indreptdm este cea de unicitate aconEtiinfei. Noi suntem divergi sub aspect fizic, dar milila nivel vibrafional. Numai infelegAnd acest aspect vomputea atinge desdvdrgirea. Trebuie sd inlelegem odatdpentru totdeaund cd la nivel subtil noi toJi suntem oentitate gi formim un intreg. Noi toli suntem pdrlicele dinacelagi Creator. Nu este suficient sd md programez pemine ci strddania mea trebuie sd cuprindd intreaga lume.

Vor veni in curdnd vremuri in care vom fi indemnalisd ne rdzbundm pe fralii nogtri, se ii asuprim, sd iiatacdm, sd ii batjocorim sau mai rlu si ii ucidem.L-rtotdeauna cdnd veJi fi pugi intr-o asemenea situalie sdve gdndili ci ei sunt fra{ii noqtri gi cd toli avem acelagipdrinte, ca in acest univers ceea ce semeni aceea veiculege, cici traim intr-o mare informalionald in care totulse propagd asemeni unei unde gi a cdrei reverberalie se

intoarce mai devreme sau mai tdrziu inapoi. $tiu cd vi se

par cuvinte mari, dar cl.reia universald, care deschideorice poartl este cheia iubirii. Dacd emili grAnduri deiubire, valuri de iubire te vor invdlui qi vei fi apdrat deorice va veni. Frica nu este a noastrA a oamenilor, ea ne-afost indusd de milenii pdnd cAnd a devenit una cu naturanoastrd. Deci, dacd suntefi oameni, sd nu vd fie frici deceea ce va veni.

94 ,ln unnak.ki versus.4n.tnnak.ki

Ag.vrea sA vd propun un scenariu... imaginali_vd cdtoli minunalii, magnificii, bunii nogtri cond;Atori intrdin subteran, bdnuiesc cA afi intuit ghilimelele, gi noi in

noastre.

IV

Urmdtorul dialog, pe care xrmezd sd viJ relatez l-ampurtat cu o persoand care face parte din mediul qtiinlific$i care in prezent lucreazd in striindtate. Este un vechiprieten, care $tie cam ce am frcut eu in ultimul timp gi

care imi cunoa$te preocupArile. Venit in vacanjd in Roma-nia m-a contactat $i mi-a spus cd vrea sa imi povesteascd

anumite evenimente cu care s-a confruntat in ultimaperioadd.

Robert: Dupd cum gtii, eu nu mai am nicio legdturd cuRomAnia. Vin din cAnd in cdnd spre a-mi vizita pdrinlii,dar nu mai am de gAnd sA me intorc aici. $tiu cd tu spuica acesta este un pamant binecuvdntat qi cd va fi ferit de

multe rele, insd pe mine m-a dezamdgit. Jara in care locu-iesc mi-a dat posibilitatea de a trdi demn, pe propriile-mipicioare gi de aceea consider cd acolo este locul meu. Cutoate acestea simt cA am datoria de a spune oameniloranumite adevdruri pe care le cunosc.

Aryana: $tiu cd tu lucrezi in cercetare.R: Da. M-am angajat la o firmd care se ocupd cu

cercetarea mediului, a solului, a alimentelor, etc. Suntemun organism independent, md rog, in mdsura in care ilipoli pdstra independenla in momentul in care primegtifonduri de la guvem. Problema pe care doresc sd o aducin disculie este cea a dezastrului din Gloful Mexic. Bdnu-iesc cd gtii ca s-a produs un-eiEnlilcnt rrediaEutlcolo.

A: Da. Am auzit, dar din cdte qtiu se incearcl captareapetrolului.Am inleles cd s-a reu$it montarea unei valvecare a qprit scurgerea.

R: Se incearcd captarea, sd vedem cAt rezistd valva.

96 An.unnak. ki v ersus A n unna k. ki

Plesiunea este uria$e.A fost o mare gre$eal5. Este pentrua doua oarA in istoria umanitAlii cAnd se incearci forareala o addnc.ime atat de mare. Prima datd au forat ru$ii, care

se pare cd au ajuns la o adincime nemaiatinsi. Acum auincercat British Petroleum $i uite ce a iegit. Gandegte-tecd din 20 aprilie, de cAnd a explodat platforma 9i prine inprezent, milioane de litri de Ji{ei s-au scurs zilnic inGolful Mexicului. $i asta nu este tot. Sunt experli care

avertizeazd cd in cazul unei noi erupfii, viteza valului de

lifei ar putea cre$te, ceea ce ar duce la o catastro{E eco-logicf, care s-ar putea intinde pe zeci de ani qi care in celmai riu scenariu ar putea fi globali. in prezent zoneleafectate, in a1'ara celor din imediata apropiere, suntLouisiana qi Florida. Grav este cd s-a intAmplat intr-ozond instabild climatic Ai intr-o perioadd in care sunta$teptate uragane ;i cicloni. Asta va amplifica gi mai multefectul. De restul, respectiv ecosistem, pescuit, turism,nici nu mai poate fi vorba. Este cea mai impofiante zond,dupa Alaska, de exploatare piscicolS gi de aceea impactulasupra acestei piele va fi enorm- De aici se oblineau celernai mari recolte de pegte, scoici, stridii gi creveJi. Undemai pui cd este gi sezonul in care peste golf trec zilnicmilioane de pdsdri care se duc c5tre linutul Louisianei.Este o catastrofE.

A: Dar pot rezolva problema?R: Din cAte vid nu. Nimeni nu a mai lbst confruritat

cu a$a ceva. Poate doar la evenimentul de la Valdez, insddiferd mult condiliile. Aici vorbim despre o exploataremarind. In prezent nu se $tie exact nici mdcar cAte tone de

1i1ei s-au scurs. Se pot face doar estimari, dar nimeni nugtie cdt va curge. Nu avem de-a face cu o cantitate finitdde produs sau cu o scurgere ce poate fi cuantificatd. S-aincercat trimiterea unor submarine robotizate, insb firisncces. De scafandri nici nu poate fi vorba, datoritd

An unnqkkiversus An'unnakki 9'7

adAncimii mari la care se afli 9i a presiunii existente

acolo.A: Sd sperdm cd noua instalalie va !ine'R: $i dacA $ne, tot degeaba' A apirut o noud problemA'

A: Care?R: Solul s-a crapat in dou6 locuri 9i petrolul tAqnegte

liber gi nestingherit pe acolo qi nu pare cd se va opn tn

rialele biologbdteau caP invoci gi argum

98 An.unnak.ki versus An.unnak.ki

fie cealalti.Trebuie si il amintesc Ai pe marele chimist rus Dimitri

Mendeleev care a studiat ipoteza lui Lomonosov, afir-mAnd apoi ci petrolul este o substanld primordiali carevine de la mare addncime. El a susfinut existenla unorfalii la mare addncime, prin care, in anumite zone (djfracturd>, petrolul ar lAgni cdtre suprafafe.

Dupd cel de-al doilea rizboi mondial, cam prin 1946.Rusia a ajuns la concluzia ci zdcdmintele petroliere suntlimitate gi ca cea mai mare rezervd de care dispunea seafla in zona Azerbaijanului, dar ci Ei aici resur"ele se

apropie de sffu$it. Speriali au invadat partea de nord aIranului, dar nu au putut sta prea mult deoarece au fbstforlali de citre guvernul britanic si paraseasca zona. Agaau realizat cd americanii, francezii gi britanicii nu ii vorldsa sd opereze in zond gi cA intreaga lor atenlie trebuie sdse concentreze citre descoperirea de noi zacdminte ininteriorul granilelor lor.

De aceea au investit masiv in cercetare, dorind sddescopere originea petrolului, felul in care rezervele suntgenerate qi modul optim de extracfie.

In 195 I , la un congres de gtiin!6, Nikolai Kudriavlev apostulat existenfa unui petrol abiotic, ipotezd suslinutdapoi qi de alli oameni de gtiintd ru;i.

Teroria modernd ruso-ucrainiand susfine in prezent cdpetrolul este o substanfd primordiale, care se afld la mareadAncime, ce nu are legdturd cu dinozauri gi peqti morfi.Bineinleles cd teoria este contestatd. Pe scurt, in prezentexista doud leorii:

-teoria biogend de formare a zdcimintelor de petrolcare susline ca petrolul ia nagtere din organisme marinecare dupd moarte s-au depus pe fundul mdrii, fiind acoperiteulterior de sedimente, iar conform acestei teorii perioadade formare a petrolului este de cca. 350 - 400 milioane de

An unnqk.ki versus An-unnak.ki 99

ani. Formarea liieiului ar fi inceput in perioada Devo-

niand, perioadd in care se susline cd ar fi avut loc inrdndurile florei gi faunei o mortalitate in masi, morla-

litate explicatd prin teoria meteoritului uriaq care a cdzut

in aceea perioad5 pe pdmdnt, care a declangat tempelaturi

gene sunt denumite roci mamd a zdcimintelor de petrol

Aceastd materie, sub influenJa unor presiuni 9i tempe-

raturi ridicate se unesc Ai devin cunoscutul petrol, care

are o migralie ascendentd' Existd mai multe tipuri de 1i1ei,

funclie dc materialul avut la bazdl

qi mai existd:

-teoria abiogend care are adepii pulini 9i care postu-

in diverse zone.A: Dar de ce sunt deranjaJi vesticii de teoria abioticd?

t

PdmAntului.

100 A n.u nnak. ki yersus An.unnak ki An.unnak.ki versus An unnak ki

mea, cA a fost o gregeald. Problema este ca nu se spunenimic, cd nu se trage un semnal de alarmd cu privire laconsecinle. Asta md frdmAntl. Poluarea este atat de mareincAt va afecta ecosistemul gi oamenii din zond zeci deani. Iar daci nu se opreite va fi haos la nivel global. Dinpecate se pare cA nu se va opri in curdnd. In zonele deiesire lifeiul fa;ne$te cu fo4d maximd. Asta inseamnd cE

lileiul va fi pufiat de curen(ii oceanici gi va ajunge incateva luni in nordul Europei gi de acolo va inconjuraintregul glob. Va fi o catastroid planetara.

A: Dar nu se poate sa curgI la nesfer$it!R: O sd curgA ateta timp cAt va exista petrol acolo.

Este ca gi cum s-ar fi infepat o artera, iar zdcdmdntul este

uriag. Totul va fi expus poludrii. Mai grav este faptul cdodatd cu lifeiul apar gi compu$ii chimici specifici, iaracegtia sunt toxici qi d neazd sandtdlii in moduri inima-ginabile. Pot aduce modificdri genetice pe parcursul maimultor generatii.

A: Despre ce substanle este vorba?R: Despre hidrogen sulfirat, benzen $i clorura de metil.

Hidrogenul sulfurat este extrem de toxic Ai uqor infla-mabil. In concentratie redusd are miros neplicut de ouiclocite, iar in concentrafie ridicatd paralizeazd simlulmirosului qi nu poate fi detectat de om. in funclie deconcentralie $i de durata de expunere poate produceefecte cronice sau acute, iar la concentralii peste 0,1%poate ucide in cdteva secunde. Atacd sistemul nervos,impiedicd absorblia oxigenului gi opregte respiraJia lanivelul celulelor. Benzenul este o substanla extrem deinflamabili, amestecul vaporilor sii cu aerul fiindexploziv. Odatd intrat in organism, se concentreazd ingrdsimi gi in mdduva osoasd, pentru care este toxic, blo-cdnd formarea globulelor sangvine in aceasta. Benzenuliritd ochii, pielea gi clile respiratorii, iar inghilirea sa

101

A: Fa eu cred.cd existd grupuri care ar face orice sprea-9i atinge scopurile.

- R: Nu am informalii in acest sens. $i repet, cine crezi

cf, ar vrea aga ceva? Mi se pare o utopie. Tofi stem inacelagi loc.

^ A: Da, dar existd gi posibilitatea ca unii sd vrea sd neforfeze sd plecdm la un anumit moment.

R: Eu nu cred aga ceva. Nu am argumente gtiinlificecare sd susfind o astfel de teorie. Eu rimAn la pdrerea

102 An.unnak.ki versus An.unnak.ki

poate cauza pneumonii chimice gi corodarea mucoasei

aerului $i nu se mai permite accesul. De ce?A: Pentru cA cineva are interes sA nu panicheze lumea.R: Nu mi se pare corect. Dacd omul nu ,tie, nu i;i

erea. Eu nu cred cd s_ar crea panicd.a continud aga, o sd se ajungd la

nu em cd erup{ia

cel qi la nivelul

A: Eu totugi nu pot crede cd nu exista o solulie.R: In prezent nu existd nimic concret. poate inter-

venJia divind. Dar dacd nu se face nimic, atunci sd gtii cdvom avea probleme mari cu apa potabild.

R: S-ar putea si aibd dreptate, degi imi doresc sd nu fiea$a ceva. O sd fim inconjurali de apd, dar nu o sa o putembea!

An.unnak. h versus A n.u nnak. ki

A: Dar cred cd existd filtre care sa extragd substanfeledin apd.

R: Nu gtiu sA existe, dar poate se vor inventa, degi

aceste substanle care ies odatd cu petrolul, dizolvi plas-ticul gi corodeazd metalul.

A: Deci nu existd nicio solulie practicd?R: in prezent nu. Se sperd gdsirea unor metode prin

care sd se astupe locurile, dar sunt doar teorii. Din infor-maliile pe care le am chiar gi curdtarea zonei se face ftriprea mare tragere de inim[. Toatd lumea se mobilizeaziLcdnd apar televiziuni sau cAnd vine cineva de la guvern.In rest se vede neputinla pe fafa lor. Crede-md cd s-aincercat tot ceea ce este omene$te posibil. Nimic nu dIrezultate. Eu 1i-am spus toate astea nu pentru a te speriaci penru a le spune celorlalli. Bdnuiesc cd aici nu preaajung aceste informalii. In caz cd veli avea genul dsta deprobleme sd gtili despre ce este vorba.

A: Dar la noi gazele nu vor ajunge?R: Ele sunt foarte pregnante in acea zond. Bineinfeles

ce ele sunt gi in atmosfer[, sunt preluate de nori gi aduseapoi pe pdmAnt prin ploaie, in zone diferite, dar toxi-citatea maximd o au acolo, in acea regiune. Daca acestciclu este unul continuu, atunci clar va fi poluare masivdgi in alte pd4i de pe glob.

A: Bun. Avem vreo soluJie?R: Nu qtiu.A: $i atunci ce ar trebui sd facd lumea? Sd gtii cd in

urma cd4ilor mele mulli imi trimit mesaje spundndu-mi:Bine, gtim, ce trebuie sd facem?

R: Eu personal nu gtiu ce sd fac Ai incotro sd o iau.Este adevfuat ca am informaliile necesare, dar nu amsolufii. Fiecare sd faca ce crede de cuviinld. OricumRom6nia are o pozilie geografici de exceplie, la fel 9iUngaria, Cehia, Austria gi o buni parte din Rusia, adici

103

tI

I

iI

104 An.unnak.ki versus An unnak.ki

R: Am auzit. Dar el s

A: Da, asta este ceea laideea ci el gtie ceva. c ileevenimente sa se produca gi cd anumite .on" uor-f,protej ate?

An.unnqk ki versus An.w|nak.ki 105

in sistemul nostru solar. Acest aspect are un impact major i'

gi acli I

arfio \sistem \

a$a numitd centurd de fotoni. Aceastd zond a fost desco-peritd in 1961 de cdtre o sondA spalial[. Inifial s-a crezutcA este o nebuloasi formati din gaze cosmice sau praf.Nu s-a dat mare insemnitate acestei descoperiri. Ea asuscitat interes abia in momentul in care s-a constatat cdlocalia nebuloasei coincide cu proieclia orbitei Sistemu-lui Solar.

A: $i noi urmeazd sd ne intersectdm cu aceastd mas[?R: Da. Sistemul nostru Solar orbiteazd in jurul cen-

1

' trului galaxiei. Un ciclu complet dureazd aproximativ'26.000 de ani. .-'-r

A: La fel cum Terra orbiteazd in jurul Soarelui?R: Da, dar noi parcurgem rotalia intr-un an de zile.

Aici este vorba de mii de ani. Vezi tu, totul este un intreg.Eu cred cu tdrie ci Universul este o fiinla vie, compacte.Totul se migcd la unison gi toate energiile generate suntsimilare. Universul este fomat din v-gllelwi energetice-care au o migcare centripeta. Aceste vortexuri dau nagtereunoi oi6ite"naiwale, preiG6ilite, demonstrate fizic. Totulare o logicd. Absolut totul se invdrte. $i noi, impreund cuSistemul Solar ne invArtim in jurul centrului galaxiei.

A: $i centrul galaxiei unde se afld?R: El se afli in Constelalia Pleiadelor, la o distanli de

aproximativ 400 de ani lumind. Aceastl centura fotonicdincercuieqte Sistemul Pleiadelor, ca o centurA, de unde gi

numele. Centrul constelaliei il reprezintd steaua Alcyone,denumita gi Soarele Pleiadeior.

A: Bine, dar nu vdd legdtura dintre noi gi centurafotonici a pleiadelor.

R: Centura aceasta este formatd de fapt din benzi, care

frccvenld gi al razelor X. Se parel---^-:-rr-..- Je PaIg 94-vaglluenta tot viul,in spec.ig! datorira radialiilor qi ui uG.a rot ceea ce secheamd elec S_a demonstrat ci o'ictivitaie int dica nivelul de exci_

Ah ltn1ak.ki rersus An. unnak.ki 107

ambele emisfere. Asta inseamnd cd doar anumite zonevor putea fi ferlile gi deci locurbile. Adicd viaJa va putea

fi trAitd doar la Ecuator. Asta este o lume noui, dat nu turlucru bun. Unde mai pui cd lipsa de ploaie datorati gheliiin exces va face ca radialiile sd creascd, sd se topeasclgheala 9i intreg Pimintul sd fie inundat.

A: Se spune ce intrarea in Centura Fotonicd va aducelumii o noud spiritualitate. Oamenii vor evolua prin ridica-rea nivelului corytiinlei. Este $aDSa noastrd sd ne schimbdm.Va fi ca o noud na$tere. Tot ceea ce a tbst se va ducelasdnd loc unui nou inceput.

R: Da, am auzit de asta, existi gi teorii confbrm cdrorao Terra va intra intr-o noud dimensiune gi o altd 'ferra vardmAne in aceastd dimensiune.Sunt ipoteze. Nimic atiinlific.

A: Tu ai auzit de o poafta stelarA, de puntea Einstein-Rosen, care se va deschide la un anumit moment?

R: Sunt aqa numitele gluri de vierme, insd sunt soluliiteoretice pentru ecualiile teoriei generale a relativitdlii.Se face aceasti analogie cu un vierme, care in loc sd se

deplaseze la supratala mdrului o ia pe scurtdturd prininterior. Dar de deschis, nu am auzit sd se fi deschisvreuna.

A: Dar teoretic ele sunt posibile?R: Teoretic da, insd ele sunt o solulii pentru ecua{ii

fizice. Asta nu inseamnd cd sunt realizabile. Gdurile de

vierme sunt construc{ii matematice care leagi zone inde-pdrtate ale universului folosind o scurtdturd. Se presupunecd iegirea din capdtul gdurii ii apare observatorului dreptun glob, care reflectd mediul inconjurator aflat la celalaltpol. De asemenea se presupune cd cel ce ar cdldtoriprintr-o astfel de gaurd ar avea o vitezi superioard vitezeiluminii.

A: $i dacd sunt posibile teoretic, de ce nu ar fi posibile

9i fizic? .

106 An.unnak kiversus An unnqk.ki

A: Asta ar fi un argument care sd sprijine afirmafia cdacum 11.000 de ani a avut loc potopul lui Noe? poate fiAsta un argument?

R: Poate fi, dar este dificil de afirmat. Nu existd do_

R: $tim cd aceastl zond. a spafiului este o sulsd puter_nicd de radialie electromagnetice ce poate fi detectaid atdtin spectrul vizibil c6t qi in cel il luminii de inaltd

talie a atomilor, f'apt care va aduce cu sine fluorescentatuturor corpurilor. Md rog, sunt teorii.

A: $i dacd totugi suntem in pragul intrArii in centurd?Prea multe voci fac referire la sihirnbare, la o noud lume,la o viald mai bund.

\

108 An unnak.ki yenus An unnak.ki

R: Pentru ca gtiinta acdemonstreze practic aceviitol ne-am putea trezi adar in prezent este imposib

A: $i globul de care vorbeai, aflat la capdtul tunelului.nu poale fi rnanipulat?

R: Curn adicd manipulat?

, A: SI presupunern ci cineva ar avea intenlia sd te facdsA treci prinlr-o asemenea gaurd. Nu ar putea sa iti ;;;_recteze anumite imagini care sd te atragd. imagini

"r.J n-"uar avea legdturd cu realitatea existente icolo?

RbilirA d1.r1un" a.1 asemenea posi_

unor gr de posibilitatea realiziriirostul.

A: Eu il vdd. Sd presupunem ca la un anumil momclrtpe r erra s-ar deschide asemenea gduri. Sd p..rupun"rn "a3l:i ar fi foamere. haos, drsrrugere gi cd oamenii s_arlnorepta cu incredere cdfe aceste portaluri. S_ar uita ininterior.qi ar vedea o lume mirificd,'p"_lm"rff*f, ."*i,

f.qyfi., arunci cu siguranrd u, put.u fi r."r4i ;;l;;;.rnuebarea este dacd ceea ce vad va fi gi realitate.

R: $i cine sau de ce crezi cd a, avea int"res sa facaaceste manipuldri?

A: Cei care nu vor sd ne scape din mAnd. Cei care neconduc de milenii gi care au interes .d "; ,u;;i ;;;;;

rie..Totugi plecrind de la teoriatrage cat mai multe suflete,

spre 3 r.e adormi simrurire }.Ji'.;s.J,:'iT ilf,',T:;

si:n'ild.ri . Daci srapdnesc rimpul gi .pu1irf , a"-ie nJ'*st[pdni gi realitatea?

^ A,.Ei nu au logicd. Oricum prin gduri se poate circulain ambele sensuri? Adicd dacd intri p"f ,, iii"iiil"o"ii'

An unnak ki versus An unnak.ki 109

R: Teoretic da.Oricum eu vdd aici o hibi. Intri, dar deiegit nu iegi.

A: Cum adicd?R: Simplu. Teroria spune ch odatd intrat timpul capdtd

altd dimensiune pentru cel in cauzd. Intri intr-o tiacfiunede secundd, dar vei sta un infinit.

A: Adicd r[mdi blocat acolo?R: intr-un fel, doar cd tu nu realizezi. in timp ce pe

pdm6nt se scurg anii, tu stai prins in trecere. Pentru tinetimpul inceteazi sI mai existe.

A: Asta este cea mai tare informafie! Habar nu aveam.Adicd tu intri intr-o gaurd de vierme gi faptic rdmdi acolo,dar in mintea ta tu te afli permanent in trecere.

R: Cam aga ceva. Dar repet, sunt consideralii teoretice.

A: Dar porlile de trecere intre dimensiuni, telepor-tarca?

R: Toate exisrd in teorie. in teorie poli presupune orice.dar trebuie si existe aplicabilitate. Tu ili dai seama cecantitate uriagd de energie ar fi necesard pentru a descom-pune un corp la nivel subatomic, molecular, apoi sd ilteleportezi gi sd il remateriahzezi in alt loc? Nu existdaceasti energie pe Terra.

A: Pe Tena nu, dar pe alte planete poate.R: Iardgi, sunt speculalii. Nimeni nu a iegit sd ne spund

de aceste lucruri. Am auzit qi eu anumite zvonuri, cum cdin timp au existat intdlniri cu anumite forme de viafdextraterestre, dar sunt zvonuri, nimic palpabil. Nu itiascund cd am primit informalii ci guvemele vor admitein curdnd faptul cd sunt in directd legdturd cu anumitecivilizafii galactice. . . iardgi, pdnd nu vid nu cred.

A: Dar gi Vaticanul a admis intr-un mod voalatexistenfa unor forme de viatd extraterestrd.

R: $i eu admit, asta nu inseamnd cd este demonstrat cd

An.unnqk.ki Yersus An unnqk ki 1111l0 An. nnqk kiversus An unnak.ki

existd. Este o posibilitate.A: Dar sunt poze, filmulete cu nave extratereste. . .

R: Sunt poze cu amrmite obiecte zburAtoare. Daca suntpdmAntene sau extratereste nu gtim. Dacd te gAndegti laSocietatea Thule gi energia Vril, atunci poli presupune cdsunt pamantene.

A: Dar dacd de fapt germanii descoperiseri, in urmainteractiunii cu anumite forle extratereste, o energie spe-ciali? Dach li se ardtaseri anumite secrete atunci cdnd auajuns in Antarctica, prin '40?

R: Oficial, primele expedilii germane cdtre Antarctica,au inceput cam prin 1903, insd abia in 1938, nazi$tii s-auconcentrat in mod deosebit asupra unei zone din regiunea

Queen Maud, dar asta nu inseamnS. nimic special. Pro-babil cd acolo gdsiserd un loc bun pentru a-gi construi obazFL mllitard. GAndeqte-te ce ei au cartografiat sute demii de kilometri din Antarctica gi cd au descoperitteritorii imense care nu erau acoperite de gheald, pegteri,lacuri gi izvoare termale. Probabil cd acea zona corespun-dea intereselor lor gi de aceea s-au hotdrAt sd revendiceteritoriul gi si il numeascd Noul linut $vab. Personalcred ca aveau mai mult interese pecuniare $i militare.Cdutau ceva cu care sd cdgtige rAzboiul. Acolo era o zon5.sigurd de experimentat pentru cd nu mulli puteau ajunge

$i de asemenea era o zond. nepopulatd gi deci nu existariscul unor scurgeri de informatii.

A: Ili dai seama cd nu degeaba armata americanA apomit cu o intreagd flotild cdtre acea zond' Aveau ei cevainformalii! Poate chiar gtiau de un contact E.T.

R: Te ref'eri la Amiralul Byrd?A: Da.R: Pdi exact de asta i1i spun ci aceste obiecte zbur6-

toare sunt posibil pdmAntene. inainte de sfhrgitul celuide-al doilea rdzboi mondial, au fost capturate de cdtre

An.unnak.ki versus An'unnok ki 113112 An. unn a k. ki versus An. unnak. ki

care le-au dezvlluit anumite secrete? Nu putem presu-pune cd la randul lor americanii au ajuns acolo $i intrandin contact cu aceleaSi fiinle au ajuns la concluzia ci decdtsA spuni adevdrul mai bine dau <vina> pe nernli, careoricum nu se puteau aplra, gi deci nu puteau confirmasau infirma zvonurile.

R: Putem plesupune orice, cd au fost iniliafi de cdtrereptilieni, cd au fost coborAli in adAncul pemantului, cdau zburat cu nave, dar astea sunt supozifii. Mintea umandare darul de a face din lanlar armdsar. Eu vorbesc de ceeace se qtie qi anume nazigtii aveau cercetdri in domeniu.

A. Eu c:red cd timpul care va veni. gi mi refcr lauflndtorii doi-trei ani ne va aduce rnari surprize.

R: $tiinla este in continul expansiune. Ceea ce eraipotetic cdndva se transformd in cetitudine, dar cu toateastea existd anumite legi ale fizicii gi matematicii care nup()1 ii anulate. Tiebuie sd rAmanem ralionali. Faptul cdacum avem parte de anumite fenomene cumulate, nureprozrnta nirric special. Este o reacJie la ceea ce seirrtdnrpla in llnivers. Sunt tot legi ale fizicii. Dacd faciceva intr-o parte, vei avea un rdspuns in cealalti.

A [Jrn rntbrmatiile pe care le delin gi care vdd cd seadeveresc din cc. in ce mai mult, prima problemd gravd ovom avea c:u explozrile solare. Tu vezi ci soarele ainceput s5 aiba un comportament ciudat?

R: Eh. asta cu soarele se qtia mai de mult. Dupd fur-tuna solzrd drn rrorembne 2003, instrumentele de mdsurda activrtdlir solare au trehuit recalibrate, cdci scala fusesedepa$rta.

A fotuqi, prea se intdmpld toate acum, explozie so-tarA. expulzie de materie, cdmp magnetic terestru sl6bit...

I{ t)a. se intdmpld acum gi probabil cd sunt anumitedlemcnle care se srlprapun, dar ele sunt interdependenteyi deci nu trehue sa exageram. intr-adevdr se intAmpld

intr-un mod simPlist.^-- e, 9i va fi 9i mai intens acest bombardament ener-

batem caPul rd gAndim!-' A, To ui u'tiit d" o noul planetd. Nibiru' care se pare

cd a;fost deja vazutd undeva dupd Pluto?

114 An unnqk.ki yersus An.unnak.ki An.unnak.ki yersus An.unnak ki

personal mA bucur ce trAiesc aceste timpuri. Simtulde cercetator este stimulat continuu gi bdnuiesc cd nu suntsingurul.

A: Totugi, aceastd invazie de descoperiri, aceste feno-mene extreme la nivel climateric se petrec, sunt reale gipalpabile. E clar cd se intAmpld ceva!

R: Da, se inlAmpld. Ji-am spus. Soarele are un com-portament aparte, trecem printr-un nor de energie, toateau o influenld.

A: Nu crezi cd ar putea fi 9i implicarea HAARP?R: Ba cred. De altf'el am fost mai de mult la baza

HAARP din Alaska gi am ceva informalii despre ceea cese des{dqoard acolo. Din cate $tiu exista ceva similar inRusia, Puerto Rico 9i Norvegia.

A: $i se poate utiliza programul Haarp la influenlareaclimei, a cutremurelor?

R: Da.A: $i este public acest lucru?R: Bineinleles cd nu. Oficial HAARP adicl High

Frequency Active Auroral Research Program se ocupd cubombardarea atmosferei superioare numitd ionosferA,po4iunea incdrcatd cu electricitate din jurul pdmdntului.Adicd cam la 65-645 km distanld de suprafala Tenei.

A: Dar este un aparat, o antend?R: Este un radiotelescop care are o antend care emite

in loc sd primeascd. El transmite unde care incdlzescunele zone ale ionosferei cu scopul de a impinge masa insus. Undele electromagnetice sunt apoi reflectate cdtrePdmant, strapungand to(ul. Aparent pare un proiect gtiin-

lific ce are ca scop imbundtAlirea comunicaliilor. CAndam fost eu acolo erau aproximativ 50 de antene, insdansamblul lrebuie sd cuprindi 360.

A: $i cine coordoneazd proiectul?R: Departamentul de Apdrare al Armatei.

115

116 An unn a k. ki y ersus A n. unn ak. ki An. unnak. ki v er,sus,4n. n n uk ki

R: Nu putem $ti, cel pulin nu din postua in care neaflnm. CAnd $i unde va acliona HAARP nu $tiu, darclima se va altema aberant $i din ce in ce mai intens. Eupersonal cred ce este vorba de schimbdri la nivelulintregului Sistem Solar $i care se datoreazd interacliuniicu norul de energie. adicA centura de care i1i vorbeam.Sunt lucruri logice. Trecem printr-o perioadd nemaiintdl-nitd pana in prezent $i este greu sd faci aprecieri, darexista anumite calcule care se pot face.

A: ldeea e ca nu putem face nimic.R: Nu, doar sd infelegem ci dcolo unde sunt fenomene

naturale ele au o logicd fizic6, iar acolo unde sunt nena-turale au o explicalie $tiinlificI. Trebuie sd ne scoatem dincap chestia asta cu supranaturalul, cu pedepse divine, cuomul care este picAtos gi a produs cataclisme.

A: Solulii avem?R: Sd informdm lumea pentru ca si igi poatd face

alegerile in cunoqtinld de cauzd. DacI qtiu cd soareleemite radialii gi stau la plajA, este rdspunderea mea, dar ofac in cunogtinld de cauzd. Eu aga consider cd este corect.

A: Am mai putea transmite ceva cititorilor?R: Si se informeze permanent. Impofiant este sa

asculte ambele tabere, md refer la cea academicd gi la cea

a cercetdtorilor independenfi. Numai aqa igi pot face oopinie corectd ,si echilibratd.

tt7A: Deci armata e coordonatorul.

.R: Da. Oficial au spus cd acest proiect este un salt

A: $i cum putem gti dacd este HAARP so,: [;niversul?

''t

V

Argus este un bun prieten, o entitate cu o misiune gi

un destin foarte speciale. Este un om a cdrui formaliegtiinlificd il pune mai presus de orice dubiu. Eu am mareincredere in el datoritd imaginii de ansamblu pe care mi-adovedit adesea cd o are asupra lumii. $i el este gi vardmdne un cAutAtor al Adevirului, o fiinlA pentru careiubire, moralitate, echitate, armonie, nu sunt doar cuvintegoale, ci reprezint[ insdgi raliunea de a fi. De-a lungultimpului, prin munca, abnegalia gi ddruirea sa, el a adusacestei minunate jdri RomAnia, recunoa$tere internalio-nald. In prezent el este stabilit in Suedia unde igi continudmunca in domeniul cercetdrii gtiinfifice.

Ceea ce m-a frapat intotdeauna a fost comuniuneaideologicd gi similitudinea informaliilor, mai ales subaspectul diferenlei domeniului de interes pe care fiecaredin noi il abodeazA. Acestea sunt unele din pufinele motivepentru care l-am rugat sd imi acorde un interviu.

Aryana: Tu cum percepi perioada in care trdim, 1i separe normal6?

Argus: Pentru orice om lucid este limpede cd traver-sdm o lume bulversatd, derutati, disperatd, lume care gi-aatins limita criticd a propriei existenle, nu doar sub aspecteconomic, cum se doregte a se llsa impresia, ci in primulrdnd sub aspect moral, spiritual. Aceastd crizd moraldconstituie cauza esenliald a momentului in care ne afl6m.

A: Dar care este motilr.rl, cine este de vind gi cumputem injelege ceea ce se intAmpld?

Argus: Dacd vrem sd inlelegem ceva din ceea ce ni se

intdmpld in aceastd clipd, 9i sd ajungem la o solulie deevitare a catastrofei finale, trebuie si admitem cd suntem

120 An.unnok.ki yersus An unqk.ki

aici datoritA gravelor erori pe care le-am comis de-alungul timpului prin necunoagterea adevarului despre noi.Invaleturile marilor spirite nu ne-au fost suficiente. N-auputut realiza o masA criticd. A dominat ,,adevdrul" coni'ec-

lionat de cei ce au delinut puterea politicd gi economicd.Marea masd a fost totdeauna minlita, manevratd, exploa-tatI $i linutd in ignoranti. Cel ce a voit sd le releveoamenilor adevdrul, a fost rdstignit. Dacd s-ar fi luatd inseamd doar cdteva din invdldturile lui Iisus, omenirea arfi fost astdzi cu 2000 de ani in avans.

A: Aqa este, gi eu cred acela$i lucru, dar ce putemface, cum putem schimba ceva?

Argus: Cunoaqte adevdrul gi adevdrul te va face liber;nevoia de iubire necondifionata a tuturor semenilor este onecesitate absolutA a conviefuirii in pace gi armonie;revelarea originii divine a tuturor oamenilor care decurgedin condilia de fii ai aceluiaqi Tatd (Dumnezeu), in egaldmdsurd iubili fErd nici o discriminare; indemnul de asdvdrgi intotdeauna binele aproapelui - sunt chintesenlede adevdruri care, dacd ar fi fost respectate, ar fi fostsuficiente sd fericeascd lumea prin stingerea tuturor con-flictelor intre oameni.

in loc sd se pund accentul pe latura divind din om, i s-aspus continuu cd este separat de Dumnezeu gi, ignordndsemnificalia simbolicd a legendei, l-a culpabilizat pentruaga zisul ,,pdcat" al Evei gi al lui Adam. Mdntuirea, ier-tarea, i s-a spus, nu-i poate veni decdt ascultAnd orbegtede reprezentanfii de pe pdmAnt ai unui Dumnezeu pedep-sitor, neindurdtor gi aspru. In numele acestui zeu, demnmai degrabl de vremurile mitologice $i tribale decdt alrurei religii constituite ulterior, s-a excomunicat. s-a schin-giuit, s-a spanzurat gi s-a ars pe rug. Absolutismul religieidevenise la fel de crud ca;i cel politic. Dumnezeu a fosttransformat in inchizitor, in loc de entitate izbdvitoare,

protectoare gi iertltoare a$a cum l-a infbligat Iisus 9i a;a

ium il relevd cunoaqterea actuald. Treptat, treptat, omul

s-a indepdrtat de un astfel de Dumnezeu $i s-a preocupat

fie mai mult, fie exclusiv de condilia sa materiald decAt

de cea spirituald. $i-a exacerbat orgoliul devenind indivi-dualist, egoist, indiferent, rdzbundtor qi agresiv cu semenii'

Istoria sa este una a violenlelor, a luptelor fraticide pentru

acapaftrea de bunuri pentru dominaiie politici Si reli-g,ioasd, a crimelor gi a rdzboaielor.- in mintea multor oameni stdruie o intrebare simpld:

meditat. Totugi accentuarea prdpastiei economice, religioa-

se, politice gi nu numai a existat din vechime 9i existd qi

in ntuat.emnat decdt un cumul 9i

u festate de-a lungul isto-

subvalorile aga-zis estea'

Ceea ce pdrea Pentrulumea din Estul a regr-

murilor comuniste a fost, dupd o clipd de eufbrie, o mare

dezastrul unui rdzboi. Sistemul occidental' cel mai ldudat,

a ajuns in colaps gi nimeni nu vrea si discute cauzele

An.unnak.ki versus An.unnak ki 121

122 An.unndk.ki vers.$ An.tmqk ki An.utnqk ki versus An.unnak.ki 123

Argus: Contrar a ceea ce ne spune qtiinla oficiald,cunoa$terea de ultimi ore nu se mai limiteazd la simpleafirmalii ci aduce argumente de ordin qtiinlific 9i pragmaticdemonstrAnd existenla unei surse spirituale inteligente,cauzd prim5 a intregului Univers. Mintea noastrd insdqieste o pAfticice din marea minte a universului. Legea defiinfare gi de funclionare a universului este aceea deinfiptuire a binelui. Din nefericire, ddndu-ni-se liberularbitru, nu am optat intotdeauna prin lunga noastrd odiseecosmici pentru bine ci am sdvArgit multe erori, am fEcutmult rlu ucigand, jefuind, neiertrind, distrugAnd. Fiecareintenfie de a face rdul, fiecare gAnd potrivnic semenilornogtri, fiecare gest distructiv au provocat $i continui,evident, sd genereze mari dezechilibre $i la nivelulintregului univers pentru cd toate sunt legate intre ele qiinterdependente. Nimic nu poate exista izolat, separat deintreg. Aceasta a fost marea gregeald a filozofiei 9i a gtiinleimaterialiste. Nu a inleles cd totul este interconectat, cd totceea ce facem sau ni se face, bine sau rau, influenleazeintregul univers, cd deci, lumea este a$a cum o gAndim,cd prin g6ndire noi ne credm propria noastrd realitate.Existd acum o intreagd literaturd pe aceastA teme. DacAnu ne place lumea in care trdim, trebuie sd inlelegem cdea nu este decdt rezultatul propriilor noastre erori. Dardacd pdnd acum Universul a avut rdbdare cu noi, in acestmoment s-a aj uns la capdtul funiei. Universul nu mai areribdare. Este clipa confruntdrii a doi factori esenfiali:omul gi universul, mai clar spus, este clipa confruntdriidintre om gi Dumnezeu. Ne putem salva acum sauniciodatd. Ni se cere doar sd facem uz de inlelepciuneacare ne conecteazd la sursa noastra divine gdndind qisdvdrgind binele. Acum mai mult decdt oricAnd suntemchemali, prin mii de surse venite din univers, sd ne con-troldm intreaga noastrd gAndire gi comportament fdcAndpasul spre o radicald schimbare.

124 An.unnah_ki verstt An unak ki

A: intr-adevdr sunt voci care afirmd, din ce in ce maides, cI ne aflAm la o rdscruce.

Argus: Aga este.Toate sursele care se refere la acestmontent al universului. ne spun ca ne aflAm Ia sfrirsiruiunui ciclu.in evolulia sa $i la incepur O"

"ou .i.l,r'.'A

rnceput de.la marea sincron zare galacticd, lenomen careva determinao mullime de transfJrmdri

"orrni"". in u"".i

timp al transformdrii, numit de cdtre unii "l;p;;;;;;;sunt modificdri care demonstreazd cre$terea irt."ritaiiiactiviralii solare gi scdderea magnitudinii cdmpului peo_magnetic. Din centrul Galaxiei noastre Tema "l O.irn? ,"flux de energie de inalti frecvenli

"^.; ,;;;;;r;;intreaga lume vie. Ca urmart , toate celulele "i;;;;ii;pe un registru de frecventi mai inalt, modificanJ inconsecinld qi vechile ,oaa.. f*.!i*;"."i;;;. ;;;inostru gi frecvenla noii energii care va scdlda plaaeta seva stabili un raport de rezonantd. Tot ceea .";;;-";;gindi re negativd.- egoism. agresivirate.

".a. iri"a.

".i. J.

razbunare - sau distructive ia adresa naturii $i a viefii subtoate formele sale _ va deveni incompatiUif *'r""":i^:19i.,d.

inalrd trecvengd qi va fi anihitar. Voi ,upra-vletut doar cei care igi vor ela comportamentui pe

e cu o operd insemnatE inifitualird{ii, foloseqte pentrucvenfd christicd". EI spune

o-cosmic de acela in care aacum va fi o noui venire hin care invdfdtura sa va fi

. Ngua energie va insemna o noud epocd in existenlalumii gi a Cosnrosului. o epoca a congrii;tei spirituatizaie.cum o numesc cercelalorii din domeniul spiriiualitalii.

A: Sd sperdm cA aceasta nou5 energie ne va invAlui

An unnak ki versus An unnak.ki 125

pagnic qi cd schimbarea va veni ldrd pierderi gi ci tolivom apuca sI tr[im in aceaste noud lume.

Argus: Din nefericire, preg[tirea pentru noua lume vainsemna qi un timp al puriticdrii prin multe incercdri -catastrofe naturale, boli incurabile, mari instabilitdli sociale

$i dificultali economice. Din cei mul1i, vor r5.mane foartepufini pi numai dintre aceia care vor fi capabili si inleleagdmesajul acestor vremuri.

A: Dar cum crczi cd putem reduce pierderile sau

mdcar intArzia pufin, pdnd c6nd mai mulli se vor Eezi?Argus: Este momentul schimbdrii frrd de care nu se

poate intra in viitor. Cu alte cuvinte, putem evita unsfArgit catastrofic numai prin schimbarea modului de gAn-

dire. Toati zgura gdndurilor noashe acumulatd in mii deani plutegte acum deasupra capetelor noastre - afectdndcerul, pimAntul, Universul.

Vezi tu, s-a spus ci secolul al XXIlea va fi al reli-giilor, ori nu va fi deloc. Nu! Secolul al XXI-lea va 1-r alspiritualitdlii, ori nu va fi deloc. De noi depinde dacd vamai fi. Autori care par a fi bine informali ne spun cd pringAndurile noastre noi putem influenla in sens beneficchiar qi cAmpul de energie din centrul Galaxiei noastre.Avem deci aceasta $anse de a influenJa viitoarele eveni-mente cosmice in favoarea noastrd. Este suficient doar sd

vrem. Beneficiile vor fi imense.A: $i in ce crezi cd vor consta schimbdrile?Argus: Vor fi nenumdrate, dar majore vor fi cele nevd-

zute cu ochiul liber. Scdldat in noul cdmp energetic deinaltd frecvenld, ADN-ul uman va mai adduga, insd inplan energetic, nu molecular, incd zece spirale pe lAngdcele doud existente. Se crede ci intr-o epocd, s-o numimmetaforic adamicd, ADN-ul uman ar fi avut 36 de spiralegi intr-un timp mai indelungat s-ar ajunge din nou acolo.Gralie acestui fenomen, cei ce vor supravielui vor suferi

126 An unnak ki versus An undk.ki

transformdri biologice care le va oferi o inldligare fizicdcorespunzdtoare varstei de 33_35 de ani (aproximativvdrsta lui Iisus).

In dimensiunea a 4-a gi a 5_a la care G. Braden sustinecd se va trece, creierul uman va obtine capacitutea Je upenetra in invizibil, dincolo de valul care ne ilesparteacum cand ne afldm in cea cle a 3-a dimensiune.

^ Evolulia este dirUatd de resorturi cosmice gi nu de

intAmplare, cum naiv considera Darwin gi if .*1i" lr"aemulii lui actuali din interese foarte p.""i.., op*anau_r""un:ult:rii adevdrului despre noi. Obiectivul' esenlial alevoluliei il va constirui exrir)derea capacitarii O"

",inour_tere a creierului. prind la intelegerea sacruiui, a originiinoastre divine gi a rostului pentru care suntem aici. Vaavealoc, altfel spus, o indumnezeire a omului care .,ra tran-scende conditia sa animal5, dominantd astdzi, aanau_i_se u.,n9u creier pi o noud biologie. Vom inleiege **.i

"avrala este doar o experienp, pe care o vom incheia laooflnla noastrd pentru a continua sd experimentdm in altitimpi, in alte forme gi in alte sfere de ;il;; ;;;pdntr-o moarte iminentd ca pdnd ucum. Voa.tea lafen9m91 biologic inevitabil, ua iirpur".

A: $i toli vom beneficia de aceste schimbdri?Argus: Se crede cd toate fiinlele de pe Tena vor face

un pas in dimensiunea urmdtoare. Cel mai putin inpiesfenomen din ordinea cosmicd 9i argument i;";""t i;;;_vent de atei impotriva ideii de existenla a divinitaii, ilconstituie cruzimea constatatd in naturd prin nranii"uunei. specii cu alta. De aceea se crede cd hrdnireacamivori

-ar6t Ia om cdt qi la alte specii va fi ";li1ttsxrsra sulrclenre dovezi oferite de cei cu hrand exclusiv

vegetariand, ce se poate trdi foarte bine gi cu prot"irr"i.de origine vegetald.

Modificarea comportamentului in acord cu legile sacru_

An.unnak.ki versus An.unnqk.ki 127

Iui va elimina legea karmei din destinul uman qi ca urmarevor lua sfhr$it bolile gi suferinfele care erau explicate prinacest mecanism.

A: $i probabil ce vom avea parte qi de un nou modelsocial.

Argus: Eu sper ca noul model social sd fie unul bazatpe principii divine.Viitorul model social nu va fi nicicomunibt gi nici capitalist oricAt de mult este cidelnilatdeconomia capitalistd de piafd, bazatd pe concurenle. Nuare nici o gans[ in viitor. ConcurenJa este inumand gi

imorald, conhard ideii de divinitate. Are o conotalie strictdarwinistd : ,,invinge ca sd nu fii invins" ; ,,mdndncdJ pealtul ca sd nu fii tu mdncat...". Cooperarea venitE dinspiritul de intrajutorare, propdvdduit prima oard de lisus,va fi cea care va domni in viitoarea societate umanA.intr-o lume spiritualizatd, doborArea partenerului de com-peti{ie, punerea sa in inferioritate sub orice formd, este

contrard moralei divine.A: Adicd vor dispdrea proprietdjile private, marile

averi?Argus: Atdt cat se poate prevedea acum, proprietatea

privatd se va plstra, dar numai in limitele bunului sim!,adicd atdt cAt este necesar pentru o existenld decente.Este total de neinleles cum, in numele politicii liberalistese poate susline de cdtre oameni ce par a fi consumat inviala lor cdteva lecturi, cA este normal gi moral ca uniiindivizi sd aibe tot $i altii nimic. Dacd toate resursele uneicomunitali au o limitd, nu este clar cd ceea ce se adundintr-o parte se ia dinlr-alta? Orice avere in exces, dehuzur, int-o lume sdraci este imorald. Adams Smith spuneainci din secolul al XVIII-lea cA orice avere este un furt.Atenlie! Nu este citat Marxl

A: Asta cred cd se aplicd mai mult in fostele {drisocialiste.

128 An.unnak.hi verstrs An unqk.kiA n.unnak. ki versus An unnak.ki 129

un model util societdfii ci doar vedetele de carton carecad la prima ploaie, ftrd culturd, frrd nici un alt meritdecdt acela de a-gi etala belciugul din nas, obrdznicia gi

anatomia posteriorului. Goana dupd audienfd, dupd cdgtiga ucis ultimul dram de bun simt din sufletul celor impli-cali in mass-media.

A: Eu nu subscriu ideii, eu cred cA presa, este o unealtdde nddejde a democrafiei. O presd liberd inseamnd o lumeliberd.

Argus: Occidentul numegte presa cAinele de pazd aldemocraJiei. Sd spunem cA a$a este. Dar cAnd cAinele tur-beazi, nu trebuie sd i se se pund botnild pentru a opri raul?

A: Eu cunosc oameni de presd a ciror probitate moraldeste mai presus de orice indoial[. $i crede-md cd nuexagerez cu nimic cdnd spun asta. Sunt oameni de caracter,corecli, cinsti$ 9i care, culmea, iubesc RomAnia qi poporulromdn.

Argus: Sigur, gtiu gi eu mulli oameni din media dotalicu bun sim!, responsabili, de mare calitate umand giprofesionald. Din pdcate in presa bulevardierd ir-rtdlnim ogrdmadd de indivizi amorali, liri culturS, {Iri scrupuledar cu multd rdutate gi ldcomie, care igi vdnd sufletulpentru cafva arginli.

A: Si gtii cd ei acoperl un segment al cititorilor. Poatepar aga, dar adesea se dovedegte contrariul.

De altfel presa liberd inseamni libertate de expri-mare.. . sigur de aici 9i pdnd la libertinaj este cale lungd. . .

lfugus: Sigur, societatea are nevoie de pres6, de omass-media putemicd, dar cu oameni onegti, conqtienfi derr.sponsabilitatea pe care o au, profesionigti care sd infor-rtrc-ze si nu si dezinformeze.

A Trebure sd fii ingiduitor, noi venim dupd zeci de,,rr:, de ccnzur6. Probabil cd cu timpul se va cerne. Eu cred

':i 2i de ani nu sunt suficienli pentru a ne maturiza. Noi

130 An.rnnak.kiversus An.unak.ki

am trecut de la dictaturd la democra{ie.Argus: Democralie? Dacd mai este nevoie de altcargumente pentru a vedea ce au insemnat 20 de ani Jedemocralie - anarhie in Rom6nia, * ,, ", _"rg"i'rrrll

departe, sd observAm unde am ajuns noi $t ;;;".;;;;;;311,5t'i*, in. acelasi timp. ordinea *.i"ra J*i"u ""regr runclronale. hirnicia gi coordonarea inielieentd aeconomiei au permis Chinei sd construiascdL ,.g"';ii*.icomparabile cu cele americane gi sd aibe "";;;i;;i;productivitate. Ei urcd, noi cobordm.

^ A: Eu nu mi-ag dori o dcmocratie de tip chinezesct

Prefer una -occidentali,

dar int bundtdf ild. D;t;;;;;;conduc ar fi altruigti, corecli, etc.,

"t,i".i ", p"t." rz"rdde o democrafie adevaratl.

Argus: Poate cel mai mare defect al celor care dautonul in democralia occidentald este naivitatea d;;;;;cd pot exista astdzi oameni atAt de corecli, a" on"qti in"atpenrru cei care.lucreazd in presd gijustili. ,a s" uarn;Ulrroenate.de acljune totald, lhre nici un control din paneasocietdfii care trebuie si_gi apere interesele. n.rrir"r.].acesrel nalvltali sau poate nu al naivitAlii ci doar al unor

area de anarhie sociali, leopulaliei este pur 9i simolula nivelul acestor institulii.

Argus: concruziu ." ." i,,lp'l,i.,jT::Y:11" cd viitorur

f:lTi _T"1tl om, pe ,teplin conetienr-de 6;;;jDunarea sa taJd de semeni, cA toate instituliile existentevor trebui sd fie radical modificate p"nt* ; p;;.l;;.Jviala cu legile universului. Altfel Lrf ..,J a-. " "ir".]ditate pe care universul nu o mai tolercazd. O""alrnrln-a lo ordine in pr"p.i" 1"-."ri'.iviala. to curningiria !f..r.i

"""r,riprin in reme.

VI

in incercarea de a deslugi anumite previziuni sau

scenarii l-am contactat pe Costin. El este o persoani careare capacitdli extrasenzoriale, dar care sunt dublate de opregdtire tehnicd. De aceea apelez la el ori de cdte ori aminformalii care trebuiesc cumva verificate.

A: Iardgi am ajuns la tinelC: Vdd. Chiar a inceput sd imi placi sd fac pe ora-

colul !

A: Am primit in ultima vreme o multitudine de infor-malii despre viitoare ristumdri de situalie, cataclisme,rdzboaie, erupfii, etc., vroiam sd te intreb dacd tu simlisau gtii de anumite evenimente care urmeazE sd se producd.

C: Tu qtii teoria mea! Indiferent de ceea ce urmeazd sd

vin5, noi suntem responsabili. Noi am generat situaliilerespective.

A: $tiu, dar cu toate astea cred cd existd qi o predes-tinare.

C: Da, cu siguranle, dar noi ne-am putea schimbasoarta dacd am vrea! Soarta noastrd este data de o anu-mitd frecven{d pe care acfionim. Adicd, dacd noi rezondmcu o anumitd bandi vibratorie, atunci vom aclionaconform cu programul inscris in ea. Asta inseamnd cddestinul este o construcfie de cdmpuri morfice care necoordoneazd gi ne ghideazd, dar care ne oferd totodatdposibilitatea de a schimba banda in care acliondm.

A: Dar tu cum vezi acest cAmp morfogentic?C: Eu il vld ca fiind o mare de energie, in care intrd

toate gdndurile gi trdirile noastre, gi aici md refer laintreaga crealie care a trdit vreodat5 pe acest pemdnt, care

132 An rnnak.ki versus An.unnakki

contdbuie la modelarea viitorului prin crearea unor cam_puri morfice specifice, dar menlionez i""a oAute, "i"

Jontgenerate de noi.A: Mai clar dacd va veni ceva catacl.ismic, noi amfEcut-o?

A: Dar odatd creat acest camp morfic, corespunzetorunei frecvenfe, poate fi modificati

A: Terra are cdntp morfic?

An.unnqk ki versus An.unnak.ki

A: Adici aga numitele egregoare?

133

C: Da. Este cam acelagi lucru. Ele sunt forme ener-getice de sine statetoare care sunt create qi alimentate detrdiri similare.

A: Adici daci noi primim informalii apocaliptice asta

inseamnd cd ele vin din egregorul unde se afl6 stocateacest gen de energii?

C: Da.A: Asta inseamnd cd ele pot fi qi fals create?C: Da 9i nu. Ele existd gi sunt reale, insi pot fi create

in baza unor informalii eronate. Asta inseamnd cd infor-malia, frica, gAndul care a stat la bazd este nereal, darenergia este manifestd.

A: Mai clar, noi am creat un egregor apocaliptic Ai noiil alimentdm?

C: Dacd a fost creat de noi, da, dar daci el a existat incAmpul informalional al universului, noi doar ne-amracordat la el gi l-am alimentat. in ambele cazuri insd, noil-am fEcut manifest. Dacd informalia existd acolo, noidoar i-am dat putere; trebuie sd vezi procesul ca fiind unproces de germinare. Existd o sdmAnJd, care a inceput sd

creascd alimentatd de trdirile 9i gdndurile noastre, depolaritatea acfiunilor. De-a lungul timpului s-a mdrit gi afost hrAnita de emisiile oamenilor. Odatd ce a atins masacritici ea incepe sd devini manifestd in plan frzic, adicddevine vizibili.

A: $i nu putem curala sau dezactiva acest cAmp?C: Existri o teorie conform cdreia se curdja gi singur.

Aga s-ar explica aparilia unor oameni ca Hitler, Pol Pot,Stalin, etc. Ei au venit cu misiunea de a anula anumitesuprasarcini. Mai clar: universul ne-a trimis pe PdmAntrdsplata!

A: Extrapoldnd, dacd se schimbd polii Si vor fi cata-clisme, este resplata noastrd.

I

134 An.unnok.ki versus An.unnak.ki

C: Da.A:.Dar se. zice cd dupd ce vor inceta aceste dezastre,

omenirea va intra intr_o erd a picii.Itfel in logica lucrurilor. Dupdde echilibru. Ca sa se poaiatrebuie sa primim inapoi ceea

_^_L: Ou, dacd noi tofi, adicd marea majoritate am gAndipozltlv, am putea anihila sau md.car i"."a."u u"?^ta

energie negativl?C: Da. O mare masl de oameni va putea modifica unegregor sau un ciimp informafional, dar asta inseamni cIacea masd de oameni trebuie sd uiu" ga"auri 9i iaiJsimilare gi totodati trebuie sd aibd puterei

"."ig"i"a i" "anihila emisiile celor ce vor ramaoi i" "ontinuu?";;;;venld. Sd gtii ci totul este

Tot ceea ce emitem rdmdneintreaga creatie suntem untotul cu vibralia noastrd.distrugerea masivd a ultimimental gi distructivi gi asta se reflrnconjuritor. Terra este o fiintd vie, mult mai putemicd simai bdtriind deciit noi. S_o fi sdturat a" rni"ir.'ri.iaii .*lo distrug! Existd chiar studiMasaru Emoto, care aratdEa le preia informaliile din cziteazd in oceanul planetarrn permanenld de emisiileavem posibilitatea de a influenla gi modifica structwaapei.

_Asta inseamnd c[ noi avem ;;;il;ii;r;;;*;3:lif:: 9i. infl uenla srructura crimputui r*roe"".ii"]rvrar clar. nor ne putem crea realitatea fizicd.in care-traim.

.A: $i realitat ea fizicd prezentd esre rnsplata noastri.Adicd md refer la criza economicd, foamete, .erd;;;i;

An. unn ak ki versus An. un nak. ki 135

lumea a treia, poluarea cu petrol gi toate celelalte. $i cinegtie ce o mai veni!

C: Cdmpul morfogenetic ne poate spune, dacd avemurechi sd il auzim.

A: Cum?C: Sunt multe modalitagi. Cei cu capacitdli extrasen-

zoriale se pot racorda pur gi simplu la acest camp gi potscoate informalii de o mare acuratele. Mai existd qi altemoduri, putin mai tehnice.Tu ai auzit de proiectul Webbot?

A: Nu.C: Webbot este un program de calculator care a fost

creat in l997de Cliff High gi George Ure, cu intenlia de aprezice fluctuatiile bursiere. Se vrea a fi un fel de magindde citit viitorul, dacd imi permili exprimarea. Interesanteste faptul ca ace$tia doi au descoperit ci analizAnd algo-ritmii pot vedea gi alte evenimente ce urmeaze a se

produce pe Terra.A: Dar cum funclioneazi?C: Programul cautd anumite cuvinte cheie, prestabilite

in baza unui lexicon. El folosepte un sistem de monito-rizare a tuturor informaliilor existente pe web, trimitandpe net spideri @Aiaru:jeni), care caute cuvine cheie.Atunci cAnd le intdlnesc ei extrag fragmentele de text incare sunt incluse gi le trimit cdte serverele mam6. Aici,informalia este stocatd, filtratd, concentratA gi prelucratd.in acest mod softul i;i dd posibilitatea de a aduna laolaltigAndurile a miliarde de oameni. intr-un fel acest programcitegte cAmpul morfogenetic, adicd emisia gAndr.rilor oame-nilor. Ei suslin cd sunt capabili sd examineze congtiinlacolectivd, iar acest lucru le d[ posibilitatea si facd doudtipuri de aprecieri de scurti gi de lungd duratd, adici petermen de maxim 90 de zile 9i pe termen de zece ani.Bineinleles cd ei spun cA pe termen scurt au o mai mareacwatele.

136 An unncrk.*i vers s An.unnak.ki

A: $i ei pot iDterpreta toate aceste date?_C: Da, cdci au cuvinte cheie care fu" fart" dintr_o bazduria$A de date, aproximativ trei sute a"rnii J".r"ir". Eio"u!1rTi, inrreaga rerea. adicd,nuloritrt.u tiiri;;; '" 'uanoe$te_te cd noi stdm intr_o mare de informalie, in

asemeni unor pe$ti. Saspecii, dar cd pe noi neDacd am crea ni$te ro_

ze, acegtia trimigi in adAncuri,pus sd caute, adicintralie, etc.

C: Ei ai o acuratele de 50_60%. Au spus unele lucruricare s-au dovedit a fi reale gi au fEcut

"i," "p.;;;;i;;;in timp s-au dovedit a n nerbnaate. S;;-:_.rnoir1;prezis atacurile asupra tumurilo, g"r"n.. a.rurtrui nu*_tei Columbia, cutremurul ain O"""unuiinJ^;, ;;;;iKatrina, cdderea bursei, dezastrul p.oar. a" a"r".il.Jde petrol, etc.

A: $i cum au ales cuvintele cheie?

. C: Au luat cuvintele dominante. cele care apar prepon_derent in limbajul conrun. Astlel au creat ;:,_.i;;;lexicala care sa. conlina maj ori rarea il" ;];;" ;;;;;to4a. emolionalii 9i tensiunea existenta tu niuetut poputu_!iei, luatd ca un intreg. Este interesant cle {icut o remarcd.:majoritatea

.irrformaliilor au un caracter preponderentnegativ, degi programul nu cauti un urp."i unurrl.. Dinpunctul meu dc vedere asla inseamni Ja i".rr.air*"""care noi o trimitem catre congtiinfa ,"i".;;;i; .r;'#;negativd. Se nu re miri daci efeciul in pl;;;,;';unul rdu.

A:C:

plinij $te-te dacd s-ar inde-ar fi catastrofal I

A n. unnak. ki versts A n. un n ak. ki 137

A: $i datele pe care le oblin sunt puse in slujba guver-nelor, sunt publice?

C: Sunt date publice. Oricine poate avea acces la ele.Ei nu lucreaZd pentru nicio organizalie.

A: $i scriu articole sau au emisiuni?C: Ei scot periodic rapoarte. Daci ai vedea ultimul

raport. . .

A: Ce spune?C: Chidr vrei sd qtii?A: Md gdndeam chiar sA il povestim. Eu consider ci

este important ca oamenii sd gtie. Dacd nu va fi nimic, cuatAt mai binel Asta'este qi motivul pentru care te-amiontactal. Vroiani sA verific anumite infbrmalii legate de

evenimente viitoare. Eu.cred cd este bine ca noi sd fiminformafi. Nu este necesar si fii savant sau academicianpentru ca se iJi dai seama ca se intampla ceva! Estesuficient sd te uili pe geam sau Ia gtiri. Planeta a luat-orazna. Avem 3-4 cutremure pe sdptdmdnd de peste 6 grade,inundalii, incendii, uragane, furtuni anormal de puternice,ghea;a se desprinde de la poli, oamenii sunt nduci, ani-malele 9i mamiferele au probleme de orientare, pdsdrilemigratoare au inceput sd plece cu trei luni mai devreme,avioanele cad, 1i{eiul erupe gi polueazd... qi nimeni nnvede nimic!

C: Pdi e mai comod sd nu caufi explicalii. Dacd a1]i unrdspuns care nu iJi convine gi la un moment dat va existao situalie in care i1i vei da seama cd trebuia sd iei de bunceea ce gi s-a spus, ai avea mustrdri de congtiin{d. Agastai in ignorantd qi in caz cd va fi ceva vei putea spune,p5i de ce nu ne-a anunfat nimeni?

A: Da, este gi dsta un mod de grindire. $i cei de laWebbot ce spun cd va fi?

C: Ei doar interpreteazl datele. Din ceea ce au cules separe cd pAnb la s{brgitul anului acesta avem doud

138 An.unnqk.ki versus An.unnak ki

probleme majore. Una ar ti un rezboi care ar trebui sdporneasce undeva prin noiembrie $i care va fi precursorulunui rdzboi mondial, iar alta va fi clima. Totodatd ei vidcd vor 1i probleme cu alimentele. Se pare cd, acest lucruse va datora unei modificdri climatice care va incepe cuemisfera nordicd. Ierni geroase, inundagii extreme, astainsemnAnd revdrsdri de rduri, valuri uria$e, alunecdri deteren masive, se vor abate asupra acestor zone, iar popu-lalia va fi obligatd sd i$i ia misuri sau sd migreze. indatele lor apare informalia cd Spania, nordul Italiei, Elvelia,Bavaria gi munlii centrali ai Europei vor deveni loc derefugiu. Aceasta se va intAmpla in iama-primavara aceasta.Populalia va cduta si igi stabileasca un nou cdmin inaceste zone inalte. Cdnd vor crede cl totul s-a lini$tit, inzonele muntoase vor apdrea noi fenomene nemaiintalnite:vant foarte putemic, a cdrui comportament iese dintiparele obisnuite, geruri extreme gi de duratd. in raportse vorbegte de vrint cu un caracter unic, necunoscuteuropenilor.

A: Eu auzisem cd in zonele montane este bine, cA suntlocuri protejate.

C: Eu nu auzisem asta. De fapt eu nu simt aga.A: Dar tu ce simfi?C: Eu cred cd trebuie si stai in zone unde ili vei putea

cultiva mAncarea gi unde sd ai apa.A: Dar gi la munte este ape, po{i sta ldnga un izvor.C: Dacd izvorul va mai fi acololA:Cum adicd?C: Hai si mergem pe scenariul meu, combinat cu

informaliile de la webbot. Dacd iama va fi geroasi gilungd, adici o sd se intindd pe 6-7 luni, vantul extrem deputemic, asta inseamnd cd nu vei putea cultiva nimic,animale sdlbatice nu vor fi, deoarece vor muri de foamesau vor inghela, fructe sdlbatice nici atAt, iar casa ar fi

bine sd fre fEcutd cu rezistenla mare la furtun6' cdci altfel

i"-r"i o*i fErd ea. Ai o rezervi de hrani' ai un adipost'

irr ". tt"ei Ct i1i oblii hrana? in continuare' daci

..iii t" *iti*ua, asta va insemna ci izvoarele iqi vor

"-"ifnl""rrt"f . 'Exista

posibilitatea ca apa sE ajunga la

sute de kilometri dePdrtare'

A: Pdi 9i la ges iii va modiflca cursul!

C, l" i"t r]"fi iolosi pdnza freatica' poli cultiva La

munte nu.

An.unnak ki versus An unnak ki " 139

f;:;;;;' a aiirba de hrana' Ei spun ca mode-

C: Da gi vor continua 9i I

^"a"n"u'ut.ug atenlia ca se va incerca manipularea cu

iuiotui tutt-tediei 9i a presei care va incerca, sa

u"t"nu"r" aceste stari cataclismice' zugrdvindu-le ln.culon

;;;;t sumbre. Prin aceasta se va incerca slabilirea

"roi"iiil *""fiterea increderii populaliei in guverne- Cu

toate aceslea populalia se va revolta gi vor extsta mant-

festalii masivi la nivelul intregii Tene' De asemenea se

140 An. unnak ki vers us An. unnak. ki A n. unnak. ki v ersus An. unna k. ki

ne arate cA vom trai timpuri nemaiintalnite.A: Dar ret'eritor la climd, ce spun?C: Ei spun cd oscilalii fierbinte-frig vor domina pla-

neta incepAnd cu sfhrgitul lunii septembrie anul acesta ticd acestea vor duce clar catre doud anotimpuri. Se pare cd

$i soarele va avea o vir'd. Ei zic ce vom avea qi in Europafirtuni de gheald, ninsori abundente, etc., care vor afectatoate ldrile, inclusiv Germania, Elvelia, Italia, Franla,Austria, Cehia.

A: $i de RomAnia nu zic nimic?C: Nu. Probabil cA nu contAm. Bineinleles ca se vor

gdsi isteli care sd zicd cd dacd nu suntem pomeniliinseamnd cA nu va fi nimic. Cam asta spun cei de lawebbot. Oricum, pe scurt, din aceastd toamni evenimen-tele vor incepe sA se dezlAnfuie gi succesiunea lor va fiuna rapidd gi dezastruoas6._Nu ne vom reveni dintr-unulci vom da in altul. Vom avea cizd economicd, foamete,_

€ii'irplii vulcariice, cutremure, incendii, furtuni violente,lngliil'ffudifi c6ri"la'ilivelitl scoarlei tereste, piobleme cu

C: Ei zic cd gi anul acesta vor fi ceva probleme, insicd din vara lui 2011, se va vedea clar cd soarele va avea.fniompo-offi

enr-had'rii:ltf aikeiiltanirtoidlilearata?i cd Ceea ce am pilit cu soarele anul

' eputul minor al unor grave modificdrice va avea loc la nivelul emisiilor acestui astru. Se palecd tot soarele va face ca o serie de cutremure sd se abatdasupra Terrei. Ei spun ca evenimentele care apar lanivelul scoarJei terestre in 2011, vor avea ca rezultat mo-dificarea geografiei solului, inclusiv la nivelul funduluioceanului.

A: PEi deja au inceput!C: Da, gi vor mai veni.

141

Ii

ii

142 An.unnak.ki versus An.wtnak.ki

C:fi o c nu md caute nimeni. Va

vele p Eu mi-am gandit rezer-

- . A: Eu nu pot crede cd ai sd ii lagi de izbeligte pe cei ceili vor cere ajutorul.

An unnak.ki versus An.unnak.ki 143

Nu am stat sd analizez, sd intreb... sa ved poate mAconvinge cineva sA nu fac.

A: Dar poate cd oamenii nu gtiu. Tu nu vezi cd aparinformalii contradictorii. cd ce gtiam azi nu mai estevalabil mAine, nici mdcar lucrurile legate de Terra.

C: Apropo de informatii gi de Terra: spune-mi, tu aiauzit de GEO 600?

A: Nu. Ce este acesta? iC: Este un fel de detector de unde gravitationale. Se i

afla in apropiere de Sarsted, in Germania. El este capabil 1

sd detecteze unde gravitalionale cu frecvenle cuprinse \intre 50 HZ 9i 1.5 kHZ. I

A: $i cum funcfioneazi acest aparat? \C: Pentru a mdsura undele gravitalionale, se declan-

$eazd o razd laser printr-o oglindd pe jumdtate argintatd,trwfiita ,,disttibuitor sau separator de razd". Aceastaimparte lumina in doud fascicole, care trec prin brafeleperpendiculare, lungi de c6te 600 metri, ale instrumen-tului gi sunt reflectate inapoi. Razele luminii reflectate se

recombind in separator qi creeazd un tipar de interferenlda luminii, marcdnd astfel regiunile intunecate in care

undele luminoase fie s-au anulat fie s-au potenlat reci-proc. Orice schimbare de pozilie a acestor regiuni inseamndo varia{ie a lungimii relative a traseelor, ceea ce poatecoincide cu prezenfa unei unde gravitalionale.

A: $i c6nd a inceput acest experiment?C: Acest proiect a inceput in 1995 gi avea ca scop

capta.rea undelor gravitationale, adicd a pulsafiilor dincontinuumul spatiu-timp, declangate de obiecte astrono-mice super dense, cum ar fi gdurile negre sau steleleneutronice. Acest lucru nu a fost realizat, in schimb,GEO 600 se pare a fi fEcut cea mai mare descoperire dinistoria fizicii. Echipa de savanli care lucreazi in cadrulproiectului a sesizat ca un zgomot a c5.rui sursd era

144 An.unnqk.ki versus An.unnak.ki

neidentificate perturbd reactorul. Luni la rAnd s_au stua_r. insa toale explicatiile eraudat, Craig Hogan, fizician,Fizicd a particulelor din

eama cd cei de la detector auentald a continuumului soatiu_timp-- punctut in care spaliul $i d;;i';;;;;#';

mat comporte sub forma armonioasd descrisd d" Eir*t"i"gi incep sd se dizolve in..sranule,,,,"ril;"ul.;;;;;;dr'nrr-un ziar se fragmente'aza rn puncte atunci cand estemiiritd.

A: $i ce inseamni asta?C:

. Hogan spune ci GEO 600 estc supus unor

:ill^r.j:it Ti"r."scopice de cuanrum spatio_temporal si cdL, urcqe ca nol tralm lntr_o holograj,na cosmice. Ideca nueste noud,suslinea cd susskind,

experienfel a fel ca gi

!gj"c*tl"a a proceselor fizice carcau loc pe " ,t?r"Ji;bidirnensionald aflata la distanfa. i1i aui'r.uru.."ll

lnsernnd sa constatam cd de fapt noi suntem intr-ostudii in aceasti directie.

ea Evreiascd din Israel sidoar cdteva n*a rn*"-l"

cbiar ca. gair n re nesre'u .,",,Ifli;,ff ;fru3!ruTfiT:,::1:1.t5

care pr.d1lgs evalorarea lor rreptata ;t i;;;;icrspantla. Asra rua duce cu sandul tu "on.apruf

a-"'"puri_dox al gdurir negre>.A: Ce este aoesta,_)

grii dispare, toati informa_peltnr. a o forma disparenclptul cA informatia nuBekenstein, Jontinutul

An.unnak, ki versus An.unnak.ki 145

informafional al unei gduri negre este proporiional curaza sa de actiune; aceasta reprezintd suprafa{a teoreticdpe care o acoperd o gaurd neagrd gi marcheazd punctuldin care nu mai existd intoarcere pentru materia saulumina atrasd inspre nebuloasd.

A: $i asta aratd cd?C: Asta ne face si concluzionim cd: informalia 3D a

unei stele precursoare poate fi complet incifratl in orizon-tul 2D al gdurii negre rezultate. RdmAndnd pe principiulholografic, materialul spaliu-timp devine granulat gi formatdin unitdli minuscule asemendtoare pixelilor, dar de osutd de miliarde de miliarde de ori mai mici decAt unproton. Acest raport este cunoscut sub numele de scaraPlank qi se echivaleazd cu valoarea de 10-35 metri. MdrimeaPlank este imaginabild ca experiment, aga incdt nimeninu a visat cdndva cd granulele din spaliu-timp ar putea fiweodati percepute.

Hogan a inleles acest aspect gi a afirmat cd: dacd con-tinuumul spatiu-timp este o hologramd granulatd, atunciUniversul poate fi imaginat ca o sferd a cirei suprafaldexterioara este realizatd din porliuni la dimensiuneamdrimii Plank, fiecare conlinAnd un bit de informa{ie.Principiul holografic susline cd, nivelul de informalietapetat la exterior trebuie sd se potriveascd numSrului debili con{inu1i de volumul Universului. Aici apdrea insd oaltd probleml, cdci volumul Universului sfedc este multmai mare decdt suprafala sa exterioard. Hogan a dedus cdpentru a avea un numdr egal de bili pe dinduntrul qi lasuprafafa Universului, lumea din interior trebuie sd fiefrcutd din granule mai mari decAt cele din scara Plank.Nu te mai plictisesc cu amanunte, cert este cd dacdprincipiul holografic va ti confirrnat, el va elimina toateteoriile gravitaliei cuantrce care nu conlin acest principiu.f'otodat el va confirnra teoria st{ngurilor gi pe cea a

146 An unnak.ki yersus An.unnak.ki

matrixurilor. Vezi, Universul a inceput sd ne arate adeve_rata lui fa!e. Eu cred cd timpurite;" ;"il;, il;irialii ;::."fffr;;exp se intdmpld.a?

., 9, E, cred cd ne indrepldm cdtre o schimbare torald.Noitrebuie sd ne modificam, deoarece i;;;;;i;;;::structura vibrafionald. i1i spun cd eu cred cu ,"liat;;.;;petrece in curdnd pe Terra.tac.lismice. dar le perccpi aganalrsm. Noi trebuie si vedemsd ne uitdm la ce va veni.

ugr'. avem responsabiliteti.de ei. sd fie intr_un loc

C: Pai gi de ce nu i1i iei mhsuri?

,-. O,OU vrea sd imi iau mdsuri, dar nu gtiu incolro si olau.

An.unnak ki versus An.unnak.ki 147

C: Atunci, extrapoldnd, dacd familia ta nu wea se se

asigure, nu crede, este dezinteresatd, tu ca un om inleleptte tii de hotdrdrea lor?

A: Nu.C: $tii care este paradoxul? Cd daci se va intAmpla gi

eu cred cd aga^va fi, cei care au fost impotrivd iji vorrepro$a tot Jie. Ili vor Zice ci tu eqti de vind cd trebuia sdinsipi!

-'- T1 Aici cred cd ai dreptate.C: Vezi, atunci de ce sA nu ii lagi in pace. Fiecare este

rispunzdtor de acliunile sale qi fiecare va fi pus in situaliade a alege. Asta gtiu sigur. Noi tofi suntem egali in fafaCreatorului. Toli avem ganse egale gi toJi avem aceleagiinformafii. Dacd unul este mai delds[tor sau mai nein-crezAlor, este problema lui.-Pe d-e alti pa!e, daga !q -q!!!,simti. ai informatii cd va veni ceva si nu iti iei mdsuri. vei

-lqlpldg lqrntgdg goqg q9lo1_dt4!AEgJ-Tjp.jte!_

a coniilor.A: Dar tu crezi cd va veni cu adevdrat ceva?C: Da. Eu simt asta. $i nu va fi de bine.A: Dar cam cdnd?C: Din ce simt eu, anumite fenomene vor incepe in

iamd, dar preponderent la anul, chiar spre primavard.A: Pofi spune ceva cititorilor mei?

iIIlI

, 9,- P3i alunci stai qi te giindegte! Evenrual poate tehoare$ri in weo doi-trei aniJtu nu ,, rrf"i"*

"rfi."ir"ii

::1L.T,: motivul

.pentru care eu nu spun la nimeni nimicgr.evrt asrf'el de disculii. De ce sa pierd ,irpriZ fi."*.este raspunzator de soarra lui qi irpil.it u arf;li;; ;d_-"A: Dar ce re faci_cdnd unul credl 9i;;u,l ;;i' "'.'L: lF vol raspunde cu o inhebare: dacd tu grii cd copilulteu vrea sd facd bungee_ium

uzatd ir. r ar.i,, p, "a'; ;; J; i,?i?ffi l.liflro

d veche ei

A: Nu, Iogic.

I

I

Eu cred cd istoria universului gi a omului a fost scrisdde o sursd inteligentd. Astdzi, fizica cuantici nu mai per-cepe universul ca pe u.n ansamblu de elemente disparatedin care au rezultat toate sciziunile sociale, ci percepeuniversul ca pe un flux continuu de energie in care toateelementele sunt interconectate. Acest lucru ne face sa

inlelegem cd omul nu este un accident al naturii, nu este

o fiinld izolat[, ci este in directd interacliune cu semeniisdi gi cu universul. Cheia acestui rafionament este simpli:orice acliune individuald se rdsfrAnge asupra intregului,deci starca de echilibru a omului este influenlati deacliunile sale. Asta inseamnd cd impasul in care ne alldmla ora actuald a fost generat de modul nostru defcctos deg6ndire. Eu cred ca singura cale de iegire este ref'accreaintregului mod de compoftament gi gdndire pe o bazd spi-rituald. Dacd vrem un viitor nou, va trebui sa ne ridicimcongtiinJa de grup qi sd incepem sd ne condiliondm ac{iu-nile pe baza inlelepciunii. Viitorul model social trebuie sd

fie unul bazal in mod obligatoriu pe legile iubirii qi

echitdlii dil,ine.In incheiere weau sf, vd spun ci nu am scris aceastd

carte cu intenfia de a inspdimdnta sau a crea panici.Persoanele cu care am stat de vorbd sunt oameni de baziai acestei lumi gi au pus suflet in realizarea accstor'

matcriale. Dorinfa noastrd unanini esto aceea dc a trezilumea, de a trage un semnal de alarrnd. Nu este ncvoic sIfii cercetdtor sau savzmt ca sd vezi cd tolul se schimbh.Este suficient sd te uili pe geam sau si culegi inlbrnra(ii.Clima a lualo razna. Avem c[lduli tropicale in I{ominia.inghe! in Brazllia, incendii gi inundalii peste tot, uragane.ghefarii se topesc alarmant de repede, soarelc are anomalii

An.trnnqk.ki versus An.unnah ki 151150 An.unnak.ki versus An.unnak.ki

comportamentale gi exemplele pot continua. Noi credemcd prin ridicarea con$tiinlei de grup putem aplana dacd nuchiar anihila anumite fenomene ce urmeazA sA se producApe Terra. Nu peste mult timp, noi, vom cunoagte adevaruldespre trecutul qi originile noastre. Acest lucru se vadatora in primul rand faptului cd creierul nostru va fisupus unui alt regim de frecvenld, care ne va aduce noimodele de gdndire 9i comportament. Omenirii i se pregd-teqte ceva unic in istoria cosmosului gi noi suntem pugi insitualia de a ne alege calea pe care vrem sd o parcurgem.Schimbarea va veni oricum, noi trebuie sb optdm doarpentru calea blAndI sau anevoioasd. Sarcina noastrd este

sd ne trezim gi sd congtientizdm schimbarea. Sd afirmdmcd vrem sd facem parte din aceasE noud lume, ce suntemcapabili si renunldm la dogme gi tipare invechite qi cdsuntem dispusi si rre acceptdm noua con$tiinld univer-sald. Nu trebuie sd uitam ce noi toli suntem frali qi cireligiile, granilele, ultra-nalionalismul, avarili4 etc., ne-aufost induse tocmai pentru a ne crea sentimentul de sepa-ra{ie. Nu trebui sd cddem pradd unui viitor rdzboi global,in care incearcd cu mrirgdvie sd ne atrag6; ei vor ca fratelesi se ridice impotriva fratelui, in baza unor idealuri gi

valori eronate. Daci ei cred cu tlrie in asta, sd lupte ei, curudele 9i copiii lor! Ei gtiu cd numai ficdndu-ne sA emantunenergii negative ne pot stdpAni gi controla in continuare.Divide et impera! Aceasta este deviza lor, dar este oiluzie. Noi tofi am purces la un anumit moment drn acelaqiloc Ai tot acolo ne vom intoarce cu tolii. De aceea vd rogsd nu cddeli victime ale acestor pdcdleli. Ciind veli auzide lucruri urate, rele, sa vA luafl familia qi sa va pdstralicalmul gi echilibrul.

Lumea care ni se oferi este o lume rninunatd in careura, foametea, deznddejdea, rdutatea, crirna. ctc nu vcrmai exista. Prin puterea gAndului noi voin ar.ea acces in

Pacea sd ne cdliuzeascd acliunile'