Articol Revista de Psihologie Scolara Vol 3 Nr 5 Pe 2010

13
Revista de Psihologie şcolară Volumul 3, nr. 5/2010 SUMAR Studii şi cercetări James McMahon Acrasia, aplicaţii în domeniul educaţional şi clinic.................................. 7 Marius Drugaş Imersiunea în jocurile computerizate......................................................... 13 Elena Anghel Atelier experienţial pentru copii centrat pe dezvoltarea inteligenţei emoţionale.................................................................................................. 25 Elena Bonchiş, Delia Bîrle, Rosana Stan Parenting incomplet: impactul asupra stimei de sine la copii.................. 38 Monica Secui, Camelia Dindelegan, Daniela Roman Probleme de internalizare la adolescenţii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate.................................................................................................. 47 Mihai Aniţei Educaţia şi noile tehnologii........................................................................... 62 Valentina Botnari Paradigma holistică – reper metodologic în studierea competenţei profesionale............................................................................................... 68 Agnes Jordanidisz Ce determină eficienţa unei terapii educaţionale? Introducere în terapia educaţională NILD™................................................................... 73 Marcel Teleucă Personalitatea copilului supradotat.......................................................... 81 Gabriel Roşeanu, Ruxandra Răşcanu, Corina Marineanu Experienţa temporală personală, deprinderile de rezolvare a problemelor sociale şi reacţii afective la studenţi.................................... 96 Camelia Popa Construcţia identităţii profesionale a studenţilor muzicieni..................... 105 Viorel Robu Standardizarea unei versiuni scurte în limba română a Inventarului pentru Evaluarea Anxietăţii faţă de Testare (TAI).................................... 111 Grigore Nicola Conţinut, formă şi generativism în managementul didactic al situaţiilor problematice.............................................................................................. 122 Viaţa ştiinţifică Elena Bonchiş Conferinţa Naţională a Psihologilor Şcolari (Ediţia a II-a), Băile Felix, 30-31 octombrie 2009................................................................................. 129

description

Articol Revista de Psihologie Scolara Vol 3 Nr 5 Pe 2010

Transcript of Articol Revista de Psihologie Scolara Vol 3 Nr 5 Pe 2010

  • Revista de Psihologie colarVolumul 3, nr. 5/2010

    SUMAR

    Studii i cercetri

    James McMahonAcrasia, aplicaii n domeniul educaional i clinic.................................. 7

    Marius DrugaImersiunea n jocurile computerizate......................................................... 13

    Elena AnghelAtelier experienial pentru copii centrat pe dezvoltarea inteligeneiemoionale.................................................................................................. 25

    Elena Bonchi, Delia Brle, Rosana StanParenting incomplet: impactul asupra stimei de sine la copii.................. 38

    Monica Secui, Camelia Dindelegan, Daniela RomanProbleme de internalizare la adolescenii cu prini plecai la munc nstrintate.................................................................................................. 47

    Mihai AnieiEducaia i noile tehnologii........................................................................... 62

    Valentina BotnariParadigma holistic reper metodologic n studierea competeneiprofesionale............................................................................................... 68

    Agnes JordanidiszCe determin eficiena unei terapii educaionale? Introducere nterapia educaional NILD................................................................... 73

    Marcel TeleucPersonalitatea copilului supradotat.......................................................... 81

    Gabriel Roeanu, Ruxandra Rcanu, Corina MarineanuExperiena temporal personal, deprinderile de rezolvare aproblemelor sociale i reacii afective la studeni.................................... 96

    Camelia PopaConstrucia identitii profesionale a studenilor muzicieni..................... 105

    Viorel RobuStandardizarea unei versiuni scurte n limba romn a Inventaruluipentru Evaluarea Anxietii fa de Testare (TAI).................................... 111

    Grigore NicolaConinut, form i generativism n managementul didactic al situaiilorproblematice.............................................................................................. 122

    Viaa tiinific

    Elena BonchiConferina Naional a Psihologilor colari (Ediia a II-a), Bile Felix,30-31 octombrie 2009................................................................................. 129

  • Journal of School PsychologyVolume 3, no. 5/2010

    SUMMARY

    Studies and Research

    James McMahonThe resolution of akrasia in education and in clinical application........... 7

    Marius DrugaThe immersion in computer games............................................................. 13

    Elena AnghelExperiential workshop for the development of emotional intelligence ofchildren...................................................................................................... 25

    Elena Bonchi, Delia Brle, Rosana StanThe impact of incomplete parenting on the development of childrensself-esteem.................................................................................................. 38

    Monica Secui, Camelia Dindelegan, Daniela RomanAdolescents problems of internalization related to the serial workmigration of the parents............................................................................. 47

    Mihai AnieiEducation and the new technologies............................................................. 62

    Valentina BotnariThe holistic paradigm a methodological mark in the study ofprofessional competence........................................................................... 68

    Agnes JordanidiszWhat makes an educational therapy effective? An introduction to theNILD Educational Therapy................................................................... 73

    Marcel TeleucPersonality of gifted children.................................................................... 81

    Gabriel Roeanu, Ruxandra Rcanu, Corina MarineanuSubjective experience of time, social problem solving skills andemotional response of college students..................................................... 96

    Camelia PopaThe construction of a professional identity of Musician students............. 105

    Viorel RobuStandardization of a Romanian Short Version of Test Anxiety Inventory(TAI))......................................................................................................... 111

    Grigore NicolaContent, shape and generativism in the didactic management ofproblematic situations............................................................................... 122

    Scientific Life

    Elena BonchiThe National Conference of School Psychologists (2nd Edition), BileFelix 30th - 31st October 2009.................................................................... 129

  • STANDARDIZAREA UNEI VERSIUNI SCURTE N LIMBAROMN A INVENTARULUI PENTRU EVALUAREA

    ANXIETII FA DE TESTARE (TAI)

    STANDARDIZATION OF A ROMANIAN SHORT VERSION OFTEST ANXIETY INVENTORY (TAI)

    Viorel Robu*

    AbstractThe standardization of a short Test Anxiety Inventory version in Romanianlanguage was based on the practical reason of facilitating various researchdesign implementations. The analyses were based upon the answers givenby 1914 high school students to the long Romanian TAI version. Threeshort versions including six, eight, respectively ten items were comparedfrom a psychometric perspective. Judging by the internal consistencycoefficients and factorial structure, the eight item version (TAI-8) proved tobe the most satisfying.

    Keywords: Test Anxiety Inventory (TAI), short Romanian version (TAI-8),items selection, reliability, factorial structure

    IntroducereStabilirea unei forme scurte a versiunii n limba romn a inventarului TAI

    a fost motivat de raiuni practice. Anumite design-uri de cercetare implicadministrarea mai multor probe, n vederea testrii empirice a unor modele pe careautorii le au n minte. Dac acestea sunt lungi, participanii la studiu ar puteamanifesta o atitudine negativ, mergnd de la plictiseal i oboseal (care conducla variaii ale gradului de implicare n parcurgerea ntrebrilor chestionarelor) pnla refuzul de a completa chestionarele. n plus, activitatea care implic verificareavaliditii protocoalelor cu rspunsuri, scorare acestora, realizarea bazei de date iprelucrarea statistic a datelor ar fi foarte laborioas.

    De aceea, n cadrul programului de studii universitare avansate (doctorat)derulat ntre anii 2006-2009, unul dintre obiectivele pe care ni le-am propus a vizatexperimentarea unei forme scurte a versiunii n limba romn a Inventarului pentruevaluarea anxietii fa de testare/Test Anxiety Inventory (Spielberger, 1980).Obiectivul a vizat utilitatea instrumentului pentru demersurile de cercetare, n careeste necesar strngerea unui cumul mare de msuri, iar timpul de lucru cusubiecii este limitat din diverse motive, ca i pentru practica evalurii iinterveniei n populaia colar sau academic.

    Fundamentarea din punct de vedere psihometric a versiunii scurte n limbaromn a Inventarului pentru evaluarea anxietii fa de testare a fost realizat pebaza de date provenite de la 1914 elevi de liceu romni n clasele IX-XII.

    * lect. univ. dr., Facultatea de Psihologie i tiinele Educaiei, Universitatea Petre Andreidin Iai, Romnia. E-mail: [email protected]

  • Viorel Robu112Repartiia elevilor dup variabila sex a fost: 1039 (54.3 % din total) fete i 875(45.7 %) biei. Vrstele elevilor au fost cuprinse ntre 14 i 21 de ani (m = 16.84ani; mediana = 17 ani; = 1.31 ani).

    Repartiia elevilor dup variabila clas colar a fost: clasa a IX-a 538(28.1 % din total), dintre care 310 fete i 228 biei; clasa a X-a 478 (25.0 %),dintre care 250 fete i 228 biei; clasa a XI-a 417 (21.8 %), dintre care 220 fetei 197 biei; clasa a XII-a 481 (25.1 %), dintre care 259 fete i 222 biei.

    Criteriile de selecie a itemilorDeane i Taylor (2002) au analizat necesitatea reducerii numrului de itemi

    al unui instrument, fr distorsionarea capacitii acestuia de a ,,capturaconstructul(ele) relevant(e) pe care cercettorul dorete s-l (s le) studieze. Cei doiautori au experimentat o form scurt a inventarului TAI prin selecia mai multorsubansambluri de itemi din versiunea lung, pentru care au calculat i au comparatvalorile corelaiilor ntre scorul la cte un item i scorul la ansamblul format dinrestul itemilor (engl. item-remainder correlations 1), precum i valorile corelaiilorntre scorurile la versiunile scurte i scorurile la ansamblurile formate din restul deitemi (de exemplu, corelaiile ntre scorul la subansamblul format din cinci itemi iscorul la ansamblul format din restul de 15 itemi).

    De asemenea, Deane i Taylor (2002) par s fi fcut selecia itemilor ncadrul versiunilor scurte, astfel nct s reproduc proporia n ceea ce privetenumrul de itemi care scoreaz pentru fiecare dintre cele dou scale ale versiuniilungi a inventarului. Pe baza celor trei criterii, autorii au reinut cinci combinaii

    1Aceast tehnic este foarte des utilizat n literatura metodologic de limb englez.Spielberger i colaboratorii si au utilizat-o att n dezvoltarea inventarului STAI FormaY (Spielberger, 1983), ct i a inventarului TAI (Spielberger, 1980). Dup cum se tie, uncriteriu important, de care trebuie s inem cont n selecia itemilor, atunci cnd construim iperfecionm un test, l reprezint corelaia dintre scorul la un item i scorul total la test(Kline, 1994), care reprezint un indicator al omogenitii testului. n mod obinuit, aceastase calculeaz cu diverse formule, n funcie de natura scorului la itemi i a scorului total(itemi dihotomici corelaia punct-biserial, itemi cu alegere multipl pe o scal de tipLikert corelaia Pearson, scoruri totale dihotomice de tipul admis/respins coeficientul). Totui, autorii atrag atenia asupra faptului c valoarea corelaiei ntre scorul la un itemi scorul total la test (r iX) este supraestimat, deoarece scorul la un item (i) este legat descorul total la test (X), prin faptul c intr n calculul acestuia. Acest efect poate fi corectat,prin calcularea coeficientului de corelaie ntre scorul la un item i scorul la ansamblulcelorlali itemi ai testului minus itemul respectiv. Corecia trebuie aplicat mai ales n cazultestelor cu un numr redus de itemi, dar n cazul testelor cu muli itemi ea poate fi neglijat.Formula de calcul este urmtoarea (Kline, 1994):

  • Standardizarea unei versiuni scurte n limba romn... 113alctuite din patru, cinci, ase, opt, respectiv zece itemi din versiunea lung ainventarului TAI.

    Dup parcurgerea unor tehnici statistice, autorii au reinut versiunea cucinci itemi pe care au considerat-o ca fiind similar cu versiunea lung, n ceea ceprivete indicatorii referitori la fidelitate (consistena intern) i la validitatea deconstruct. n Caseta 1, sunt redai itemii din versiunea lung a inventarului TAI pecare Deane i Taylor (2002) i-au reinut n versiunea scurt (ntre paranteze sunttrecute numerele de ordine pe care itemii le au n versiunea lung).

    Caseta nr. 1TAI-5 (Deane i Taylor, 2002)

    1 (11). n timpul testelor, m simt foarte ncordat().2 (12).Mi-a dori ca examenele s nu m mai perturbe att de mult.3 (14).n timpul testelor importante, m gndesc numai la eec.4 (15).n timpul unui test important, m simt foarte panicat().5 (20).n timpul examenelor, devin att de agitat(), nct uit i ceea ce tiu

    ntr-adevr.

    Unul dintre criteriile de selecie a itemilor n cadrul celor trei forme scurteale versiunii n limba romn a inventarului TAI, pe care le-am explorat, a fostreprezentat de valorile corectate ale corelaiilor dintre scorurile la itemi i scorultotal care reprezint acelai construct statistic cu cel referitor la corelaiile dintrescorurile la cte un item i scorurile la ansamblul format din restul de itemi. Acestcriteriu a fost utilizat i de Deane i Taylor (2002), n selecia itemilor versiunilorscurte ale inventarului TAI, pe care le-au testat.

    De asemenea, itemii din cadrul formei lungi a versiunii n limba romn ainventarului TAI au fost selectai astfel nct s reproduc proporia egal aitemilor care cotau pentru fiecare dintre cele dou scale. De exemplu, pentruversiunea scurt cu ase itemi, am selecionat din versiunea lung trei itemi careoperaionalizau dimensiunea Emotivitate (este vorba despre itemii 9, 11 i 15) itrei itemi care operaionalizau dimensiunea ngrijorare (itemii 7, 14 i 17).

    Urmtoarele dou criterii, pe care le-am utilizat n selecia itemilorversiunilor scurte, au fost diferite de cele la care au fcut apel Deane i Taylor(2002). Unul a vizat valorile pe care le-au avut saturaiile itemilor inventarului TAIn una sau n alta dintre dimensiunile anxietii fa de testare. Cellalt a fostreprezentat de evaluarea coninutului itemilor. De exemplu, au fost evitai itemiprecum itemul 2 (,,n timpul examenelor/testelor, am un sentiment suprtor denelinite ), itemul 10 (,,La un examen/test, devin foarte nelinitit/-, chiar naintede a da foaia cu rspunsuri) sau itemul 12 (,,Mi-a dori ca examenele/testele snu m mai perturbe att de mult), care au fost evaluai ca fiind ambigui, n ceea ceprivete dimensiunea anxietii fa de testare pe care o reflectau. De asemenea, amevitat includerea itemilor problematici 16 (,,mi fac foarte multe griji naintea unuiexamen/test important) i 20 (,,n timpul examenelor/testelor, devin att deagitat(), nct uit i ceea ce tiu ntr-adevr).

    Tabelul 1 prezint valorile corectate ale corelaiilor dintre scorurile lafiecare dintre itemii versiunii lungi n limba romn a inventarului TAI i scorultotal, respectiv valorile saturaiilor pe care itemii le-au prezentat n fiecare dintrecele dou dimensiuni ale anxietii fa de testare, care au rezultat n urma analizeifactoriale exploratorii (prin metoda descompunerii n componente principale cu

  • Viorel Robu114rotaie varimax), efectuat pe lotul general de elevi de liceu.

    Tabelul nr. 1. Valorile corectate ale corelaiilor dintre scorurilela itemii versiunii lungi a TAI i scorul total

    ItemiTAI

    Corelaiescor item-scor total

    (corectat)

    Saturaii

    ObservaiiFACTOR I(Emotivitate)

    FACTOR II(ngrijorare)

    1. 0.47 0.50 0.20Itemul prezint valori modesteale saturaiei n dimensiuneaEmotivitate, respectiv alecorelaiei cu scorul total.

    2. 0.56 0.61 0.22Coninutul itemului a fostevaluat ca fiind ambiguu.

    3. a 0.50 0.23 0.62

    4. 0.55 0.38 0.50

    Coninutul itemului a fostevaluat ca fiind ambiguu. Deasemenea, am remarcat valoaremodest a saturaiei ndimensiunea ngrijorare i nufoarte diferit de saturaia ndimensiunea Emotivitate.

    5. 0.36 - 0.001 0.70

    6. 0.38 0.17 0.48Am obinut valori modeste alesaturaiei n factorulngrijorare, respectiv alecorelaiei cu scorul total.

    7. 0.60 0.31 0.66

    8. 0.50 0.56 0.18

    9. 0.61 0.69 0.19

    10. 0.59 0.56 0.23 Coninutul a fost evaluat cafiind ambiguu.

    11. 0.67 0.70 0.26

    12. 0.50 0.61 0.12 Coninutul itemului a fostevaluat ca fiind ambiguu.

    13. 0.45 0.46 0.23Am obinut valori modeste alesaturaiei n dimensiuneaEmotivitate, respectiv alecorelaiei cu scorul total.

    14. 0.54 0.24 0.67

    15. 0.71 0.64 0.41

    16. 0.56 0.69 0.11

    n versiunea original, itemuleste alocat factoruluiEmotivitate, dei, princoninutul su explicit, pare strimit ctre factorul ngrijoare.

    17. 0.56 0.29 0.63

    18. 0.57 0.65 0.18

    19. 0.54 0.56 0.24 Dei prezint o saturaie mult

  • Standardizarea unei versiuni scurte n limba romn... 115mai ridicat n dimensiuneaEmotivitate dect valoareasaturaiei n dimensiuneangrijorare, itemul trimiteexplicit, prin coninutul su,ctre dimensiunea ngrijorare.Spielberger (1980), nu l-a inclusn niciuna dintre cele doudimensiuni.

    20. 0.65 0.48 0.52

    Saturaiile itemului n ambiifactori sunt apropiate cavaloare. n versiunea original,itemul este alocat dimensiuniingrijorare.

    a Itemii ai cror numere de ordine sunt tehnoredactate n caractare ngroate i subliniate aufost inclui n cele trei versiuni scurte, pe care le-am explorat.

    Itemii 3, 5, 7, 8, 9, 11, 14, 15, 17 i 18 au fost inclui n cele trei versiuniscurte pe care le-am explorat. Dintre acetia, itemii 5, 14, 7, 17 i 3 au prezentatcele mai ridicate valori (n ordinea descresctoare) ale saturaiilor n factorul II ngrijorare. Cu excepia itemilor 2, 10, 12, 16 i 19, pe care am evitat s-iincludem, itemii 11, 9, 18, 15 i 8 au prezentat cele mai ridicate valori (n ordineadescresctoare) ale saturaiilor n factorul I Emotivitate. n acelai timp, itemii 15,11, 9, 7, 18 i 17 (dintre cei inclui) au avut cele mai ridicate valori corectate (nordinea descresctoare) ale corelaiilor cu scorul total la versiunea lung ainventarului TAI.

    Dei au avut aceeai valoare moderat a corelaiei cu scorul total, itemii 3 i8 au fost inclui n versiunile scurte pentru c itemul 3 prezenta o valoare bun asaturaiei n dimensiunea ngrijorare, iar itemul 8 prezenta o valoare bun asaturaiei n dimensiunea Emotivitate. n fine, dei a avut o valoare modest acorelaiei cu scorul total, itemul 5 a fost inclus, deoarece a prezentat cea mairidicat dintre saturaiile itemilor n dimensiunea ngrijorare.

    n versiunea scurt cu ase itemi (TAI-6), au fost inclui itemii 7, 9, 11, 14,15 i 17. n versiunea scurt cu opt itemi (TAI-8), au fost adugai itemii 3 i 18. nfine, n versiunea scurt cu zece itemi (TAI-10), au fost inclui itemii din TAI-8 lacare am adugat itemii 5 i 8.

    Comparaii exploratorii ntre trei versiuni scurte ale inventarului TAITabelul 2 prezint itemii, saturaiile acestora n dimensiuni (factori),

    comunalitile, scalele, valorile proprii ale factorilor, procentele din varianacomun a itemilor explicate de fiecare factor n parte, procentul total din varianacomun a itemilor explicat de factori mpreun, precum i consistena intern(coeficientul -Cronbach) pentru fiecare dintre cele trei versiuni scurte aleinventarului TAI, pe care le-am explorat. De asemenea, au fost inclui indicatoriistatistici, prin care a fost evaluat legitimitatea factorializrii scorurilor la itemi.

    Pentru versiunea cu ase itemi (TAI-6), valorile consistenei interne nfuncie de variabila sex au fost: 0.81 fete; 0.78 biei. Pentru versiunea cu optitemi (TAI-8), valoarea consistenei interne n sublotul de fete a fost egal cu 0.84,iar n sublotul de biei cu 0.81. n fine, pentru versiunea cu zece itemi (TAI-10),valorile consistenei interne n funcie de variabila sex au crescut foarte puin: 0.85 fete; 0.82 biei.

  • Viorel Robu116Cei ase itemi pe care i-am reinut n versiunea TAI-6 s-au grupat ntr-un

    singur factor (pe care l-am denumit Anxietate fa de testare) care a explicat51.86% din variana comun a scorurilor. Saturaiile itemilor n factorul extras aufost cuprinse ntre 0.67 (itemul 9) i 0.79 (itemul 15), media valorilorcomunalitilor fiind egal cu 0.51.

    Pentru versiunea scurt cu opt itemi, soluia factorial s-a mbuntitconsiderabil. n primul rnd, datele au evideniat cele dou dimensiuni aleanxietii fa de testare operaionalizate n versiunea lung a inventarului IAT.Factorii extrai au explicat mpreun aproximativ 60 % din variana comun ascorurilor la itemi. Procentele din variana comun a itemilor acoperite de fiecaredintre cei doi factori au fost aproape similare. Primul dintre factori a fost identificatcu dimensiunea ngrijorare. Itemii cu valori ridicate (cuprinse ntre 0.69 i 0.74)ale saturaiilor n acest factor au fost: 3, 7, 14 i 17. n versiunea lung (att ceaoriginal n limba englez, ct i cea n limba romn), toi cei patru itemi au fostinclui n dimensiunea ngrijorare. Cel de-al doilea dintre factori a fost asimilatdimensiunii Emotivitate. Itemii 9, 11, 15 i 18 au prezentat valori ridicate (cuprinsentre 0.67 i 0.76) ale saturaiilor n acest factor. n versiunea lung (att ceaoriginal n limba englez, ct i cea n limba romn), toi cei patru itemi auprezentat saturaii n dimensiunea Emotivitate. Comunalitile celor opt itemi auavut valori mai ridicate dect comunalitile nregistrate n cazul itemilor inclui ncelelalte dou versiuni scurte. Valorile consistenei interne (coeficientul -Cronbach) pentru scalele corespunztoare celor dou dimensiuni au fostsatisfctoare: 0.75 ngrijorare i 0.74 Emotivitate.

    n fine, pentru cea de-a treia versiune scurt (TAI-10), soluia factorial afost mai puin convenabil dect soluia rezultat pentru versiunea cu opt itemi.Astfel, cei doi factori care au fost extrai au explicat mpreun 54.7 % din varianacomun a itemilor, un procent ceva mai sczut dect n cazul soluiei factorialepentru versiunea TAI-8. Primul factor, identificat cu dimensiunea Emotivitate, aexplicat puin peste 28 % din variana comun a scorurilor la itemi, iar cel de-aldoilea factor (ngrijorare) a explicat 26.58 % din variana itemilor. Itemii 9, 11, 15i 18 la care s-a adugat itemul 8 au prezentat saturaii cuprinse ntre 0.68 i 0.75 ndimensiunea Emotivitate. La rndul lor, itemii 3, 7, 14 i 17 la care s-a adugatitemul 5 au prezentat saturaii cu valori cuprinse ntre 0.65 i 0.70 n dimensiuneangrijorare. Valorile consistenei interne pentru scalele corespunztoare celor doudimensiuni ale anxietii fa de testare au fost satisfctoare: 0.76 ngrijorare i0.80 Emotivitate.

    Evaluat (comparativ cu celelalte dou versiuni scurte) n funcie de numrulde itemi, de valorile consistenei interne (satisfctoare n raport cu valorilenregistrate pentru consistena intern a versiunii lungi) i mai ales n funcie desoluia factorial, versiunea TAI-8 ni s-a prut cea mai potrivit, pentru a fi reinuti explorat n continuare.

  • Tabe

    lul n

    r. 2

    a

    Item

    i TA

    IV

    ERSI

    UN

    E SC

    UR

    T

    CU

    6IT

    EMI

    VER

    SIU

    NE

    SCU

    RT

    CU

    8IT

    EMI

    VER

    SIU

    NE

    SCU

    RT

    CU

    10

    ITEM

    I

    Fact

    or I

    Com

    una-

    lit

    i

    SCA

    LFa

    ctor I

    Fact

    or

    II

    Com

    una-

    lit

    i

    SCA

    LFa

    ctor I

    Fact

    or

    II

    Com

    una-

    lit

    i

    SCA

    L

    3.

    Anxi

    etat

    efa

    de

    test

    are

    0.69

    0.18

    0.51

    ngr

    ijora

    re0.

    220.

    650.

    47n

    grijo

    rare

    5.0.

    0001

    0.69

    0.48

    ngr

    ijora

    re

    7.0.

    70b

    0.49

    0.74

    0.25

    0.61

    ngr

    ijora

    re0.

    310.

    670.

    56n

    grijo

    rare

    8.0.

    680.

    110.

    48Em

    otiv

    itate

    9.0.

    670.

    450.

    180.

    750.

    60Em

    otiv

    itate

    0.75

    0.16

    0.58

    Emot

    ivita

    te

    11.

    0.72

    0.52

    0.26

    0.76

    0.65

    Emot

    ivita

    te0.

    750.

    240.

    62Em

    otiv

    itate

    14.

    0.71

    0.50

    0.71

    0.22

    0.56

    ngr

    ijora

    re0.

    250.

    690.

    55n

    grijo

    rare

    15.

    0.79

    0.63

    0.45

    0.67

    0.65

    Emot

    ivita

    te0.

    680.

    410.

    63Em

    otiv

    itate

    17.

    0.70

    0.49

    0.74

    0.21

    0.59

    ngr

    ijora

    re0.

    250.

    700.

    55n

    grijo

    rare

    18.

    0.16

    0.75

    0.59

    Emot

    ivita

    te0.

    680.

    190.

    50Em

    otiv

    itate

    Val

    ori p

    ropr

    ii fa

    ctor

    i3.

    11Te

    stul K

    MO

    : 0.8

    3

    Testu

    l Bar

    tlett:

    2 =

    342

    0.06

    , p