articol MCS

21
 1 Migraia transatlanticã. Români în America Stãiculescu Ana Iulia Master Resurse Umane, an I Facultatea de Sociologie i Asistenã Socialã Abstract: Articolul de faã vrea sã evidenieze un fenomen care pe cât este de vechi pe atât este de actual, migraia persoanelor dintr-un spaiu socio-cultural în altul. Aceastã lucrare nu reprezintã însã o abordare generalã a fenomenului migraiei, ci dupã cum sugereazã i titlul,  Migraia transatlanticã. Români în America , ea dorete sã identifice aspectele i mecanismele emigraiei transatlantice a românilor. De asemenea, studiul de caz, a oferit nota de particularitate de care lucrarea avea nevoie pentru a cãpãta o identitate proprie, demonstrând totodatã i actualitatea fenomenului migraionist care are un impact socio- cultural i economic puternic atât asupra ãrii pãrãsite cât i asupra ãrii de destinaie, în acest caz fiind vorba de România i S.U.A. Cuvinte cheie: migraie transatlanticã, emigraie, emigrani, imigrani, America, români De-a lungul istoriei, migrãrile masive de persoane au determinat schimbãri de frontiere, formarea unor state sau naiuni noi, dezvoltarea unor orae mari (de exemplu 40% din populaia  New Yorkului nu s-au nãscut în SUA), a unor cartiere individualizate sau a unor zone industriale. Pe aceastã cale s-au realizat i multe avansuri în domenii eseniale pentru progresul omenirii (comercial, tehnologic, cultural). Forma finalã a procesului migratoriu ar putea fi chiar globalizarea,  perceputã ca un proces care permite diminuarea constrângerii geografice asupra proceselor sociale-

Transcript of articol MCS

5/12/2018 articol MCS - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/articol-mcs 1/21

1

Migraia transatlanticã. Români în America

Stãiculescu Ana IuliaMaster Resurse Umane, an I

Facultatea de Sociologiei Asistenã Socialã

Abstract: Articolul de faã vrea sã evidenieze un fenomen care pe cât este de vechi pe atât

este de actual, migraia persoanelor dintr-un spaiu socio-cultural în altul. Aceastã lucrare nureprezintã însã o abordare generalã a fenomenului migraiei, ci dupã cum sugereazã i titlul,

  Migraia transatlanticã. Români în America, ea dorete sã identifice aspectele i

mecanismele emigraiei transatlantice a românilor. De asemenea, studiul de caz, a oferit nota

de particularitate de care lucrarea avea nevoie pentru a cãpãta o identitate proprie,

demonstrând totodatã i actualitatea fenomenului migraionist care are un impact socio-

cultural i economic puternic atât asupra ãrii pãrãsite cât i asupra ãrii de destinaie, în acest

caz fiind vorba de România i S.U.A.

Cuvinte cheie: migraie transatlanticã, emigraie, emigrani, imigrani, America, români

De-a lungul istoriei, migrãrile masive de persoane au determinat schimbãri de frontiere,

formarea unor state sau naiuni noi, dezvoltarea unor orae mari (de exemplu 40% din populaia

 New Yorkului nu s-au nãscut în SUA), a unor cartiere individualizate sau a unor zone industriale. Peaceastã cale s-au realizat i multe avansuri în domenii eseniale pentru progresul omenirii

(comercial, tehnologic, cultural). Forma finalã a procesului migratoriu ar putea fi chiar globalizarea,

 perceputã ca un proces care permite diminuarea constrângerii geografice asupra proceselor sociale-

5/12/2018 articol MCS - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/articol-mcs 2/21

2

economice i în care indivizii contientizeazã tot mai mult acest lucru, implicit faptul cã ei pot

deveni oricând migrani, dacã interesele le sunt astfel mai bine satisfãcute1.

Migraia transatlanticã a populaiei a existat în toate timpurile la niveluri cantitative i

calitative însemnate, ca urmare a influenei unui complex de factori obiectivi i subiectivi care

actualmente interfereazã direct cu componentele procesului de globalizare i mondializare. Evoluiafluxurilor migraioniste externe se explicã, parial print-o componentã tradiionalã, oamenii fiind în

cãutare permanentã de strategii de reducere a riscurilor, prin asigurarea unui volum mai mare al

venitului. Dezvoltarea fãrã precedent a mijloacelor rapide de transport i comunicaie reprezintã un

alt factor care impulsioneazã migraia transatlanticã2.

America ± ÄThe New World´

  Noi, poporul Statelor Unite ale Americii3... aa începe Constituia Statelor Unite. Totui

istoria ne-a arãtat cã poporul S.U.A. este format dintr-un amalgam de oameni având la origine

diferite trãsãturi naionale. În rândurile urmãtoare voi oferi o scurtã istorie a înfãptuirii poporului

Statelor Unite pentru o mai bunã înelegere a contextului american, implicit a migraiei

transatlantice.

Pentru a ajunge la începuturile istoriei Americii, trebuie menionat rolul continentului

european printr-o relatare istoricã a acestuia.

Contactul cu Orientul a fost întotdeauna un important factor al istoriei Europene. Centre de

civilizaie i putere politicã au jonglat cu fiecare schimbare decisivã în relaiile dintre Est i Vest.Civilizaiile medievale au atins un punct culminant când oraele italiene au câtigat la

Constantinopol controlul asupra comerului levantin, i în al XVI-lea secol, când principalele

drumuri comerciale i-au schimbat direcia dinspre Estul Îndepãrtat spre ocean, unde afacerile

europene s-au extins de la influena Bisericii i a Imperiilor la statele naionale ale Atlanticului4.

Istoria Americii este inseparabilã de aceste relaii. Descoperirea Lumii cea Nouã a fost

rezultatul direct al intereselor europene în Estul Îndepãrtat, un incident  în plãnuirea marilor cãrãri

  pentru comerul global. În secolele XIII i XIV, europenii deineau cunotine valoroase despre

teritoriile estice, considerate lumi cu comori din belug care ateptau sã fie descoperite i de care

 primul venit s-ar fi bucurat.

1Rusu, Valeriu , Migraia forei de muncã în Europa, Bucureti, editura Arvin Press, 2003 ., p. 7.2 Rusu Valeriu, op.cit ., p. 183 ³ We the people of United States´, http://www.usconstitution.net/const.html#Preamble, accesat în 31 mai 2011.4 Corneliu Nicolescu , America de la descoperire la rãzboiul de secesiune, editura Dacia, Cluj-Napoca, 1998, pp 11-18.

5/12/2018 articol MCS - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/articol-mcs 3/21

3

Cu mult înainte de secolul al XV-lea, muli intelectuali ai vremii s-au gândit cã e posibil sã

ajungã în India navigând în jurul Africii. Christopher Columb, fiul unui genovian, cartograf 

  profesionist i curând navigator cu experienã, era convins cã portughezii parcurgeau o rutã mai

lungã prin est i cã Indiile puteau foarte bine fi descoperite de vestici, dacã urmãreai soarele i

mergeai spre vest

5

.În cãlãtoriile sale, Columb a descoperit intr-adevãr o nouã rutã, dar nu spre Indiile din care

 portughezii importau deja mirodenii i pietre preioase, ci spre un teritoriu nou, Ä o a patra parte a

lumii´ dupã cum spunea Waldsmüller în  I ntroduction to Cosmography publicatã în 1507, o a patra

lume pe care Americus Vespucci o identificase în drumul spre Indiile lui Columb, America 6.

Pânã la mijlocul secolului XVI, America devenise o valoare i încetase sã fie consideratã un

obstacol în calea comerului. Dupã cucerirea Mexicului i Peru-ului, Lumea cea Nouã s-a dovedit

  bogatã în aur i argint, putând fi consideratã într-adevãr o noua Indie. În secolele XVI i XVII,

statele maritime ale Europei îi stabiliserã deja sferele de influenã în America i-i continuau

explorãrile spre mãrile sudice încã în cãutare de aur, dei resursele noului teritoriu erau suficiente7.

În final se poate meniona cã aceastã descoperire marcheazã pentru Europa tranziia de la

epoca medievalã la cea modernã. În consecinã, Lumea Veche s-a vãzut dintr-o datã, pusã în faa

unei realitãi, obligatã sã-i largeascã orizonturile tiinifice i umanistice de pânã atunci.

Adevãrata istorie a Americii începe o datã cu stabilirea primelor colonii engleze. Anglia i-a

consolidat mult râvnita unitate politicã în timpul dinastiei Tudorilor. Primul rege al ei, Henric al VII-

lea (1485-1509), a pus capãt Rãzboiului Rozelor obinând centralizarea puterii de stat. În timpuldomniei Elisabetei I (1558-1603), protestantismul i-a recãpãtat locul central în stat. Sentimenul

anticatolic a influenat competiia pe plan comercial între Anglia, Spania i Frana. Anglia devenea

unul dintre cele mai dinamice state din Europa, construindu-i în scurt timp o bazã solidã pentru

supremaia comercialã i industrialã. Comerul, patriotismul i religia au deschis drumul spre Lumea

 Nouã i spre stabilirea unei noi societãi dincolo de ocean8.

Anglia a ridicat pretenii asupra coastei atlantice a Americii de Nord în 1497 când John

Cabot a fost trimis de cãtre Henric al VII lea într-o expediie în Lumea Nouã. Asemeni lui Columb,

Cabot a rãmas cu credina cã a ajuns în Asia. Interesul acordat Americii a fost în continuare stimulat

5 Churchill Winston Leonard Spencer  ,  I  storia Americii, editura Orizonturi:Luceafãrul, Bucureti, 2004, pp 45-56.6  I bidem.7  I bidem, p.60.8 Corneliu Nicolescu, op.cit ., pp. 20-25.

5/12/2018 articol MCS - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/articol-mcs 4/21

4

în 1576 când Sir Humphrey Gilbert a dovedit cu ajutorul unui ingenios sistem logic cã America era

de fapt o insulã despãritã de Asia9.

Înfrângerea Armadei, în 1588 a demonstrat cã Spania nu-i mai putea susine preteniile de

unicã posesoare a Lumii Noi. Dupã moartea Elisabetei I, conflictul între puritani i anglicani a crecut

în intensitate, ducând în cele din urmã la rãzboi civil. Între 1620 i 1635, problemele economice,dintre care cele mai stringente, erau creterea preurilor pentru produse alimentare i creterea

numãrului celor rãmai fãrã ocupaie, au adâncit conflictele de ordin religios. Aceastã stare de fapt a

avut ca urmare un adevãrat exod de puritani înspre Lumea Nouã10.

Frana, Olanda i Anglia au fost principalele puteri europene care au colonizat Lumea Nouã

în secolul al XVI-lea i al XVII-lea.

Primii imigrani au purtat în America tradiiile sociale i culturale, precum i modelul

sistemului instituional european, la care s-a adãugat un bogat bagaj de informaii inexacte despre

lumea înconjurãtoare. În ciuda acestui handicap, colonitii nu au cãutat nici ajutorul regelui i nici al

Romei. Pentru ei adevãrul absolut era cel al Bibliei, care constituia deopotrivã talismanul i sursa

atât a ortodoxiei cât i a ereziilor lor. Ei erau colonitii care aveau sã punã bazele noii civilizaii din

America de Nord; treisprezece colonii ce în secolul al XVIII-lea se vor afirma ca Statele Unite ale

Americii prin  Declaraia de  I ndependenã11.

Secolul al XVIII lea a marcat o considerabilã cretere a migraiei pe continentul american

odatã cu independena Statelor Unite, simpla structurã etnicã a locuitorilor originari transformându-

se într-o societate complexã. Populaia de origine englezã reprezenta acum 47% din procentulîntregii populaii, restul fiind reprezentat de scoieni, irlandezi, germani, francezi, olandezi, evrei

.a.m.d12.

Depãind numãrul populaiei europene i a nativilor indieni, erau africanii, care însã nu erau

 privii ca parte a societãii americane neavând drepturi în calitate de sclavi. America a trecut printr-o

  perioadã de examinare moralã i rãzboi civil pânã când sclavii africani au fost în cele din urmã

eliberai13.

În prezent, aproximativ 88.000 de strãini sosesc în Statele Unite ale Americii într-o zi

obinuitã. Majoritatea sunt binevenii întrucât nu toi intenioneazã sã rãmânã. 82.000 strãini non-

imigrani sosesc ca turiti, oameni de afaceri în vizite, studeni i muncitori. Ali 2.200 de sosii sunt

9  I bidem, p.25.10 Corneliu Nicolescu, op.cit ., pp.25-27.11

  I bidem, p.29.12 Philip Martin; Peter Duignan, Making and Remaking America.  I mmigration into to the United States, StanfordUniversity, 2003, pp 3-5.13  I bidem.

5/12/2018 articol MCS - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/articol-mcs 5/21

5

imigrani i refugiai gãzduii de Statele Unite ca rezideni permaneni, ceilali 4.100 fiind strãini

neautorizai i ilegali care intrã ori în mod legal ca turiti i aleg sã rãmânã în State, ori folosind acte

i documente false14.

Pe de o parte, Statele Unite se mândresc cu motenirea imigrantã, povestind i repovestind

istoria renaterii înfãptuite de noii venii, pe de altã parte, americanii îi fac griji cu privire la efecteleeconomice, politice i culturale pe care le produc aceti noi venii.

Imigraia i integrarea sunt probleme discutabile ale secolului XXI, iar dezbaterea se

dezvoltã între extremele Ä nu-imigranilor´ i Änu-barierelor´. La o extremã se aflã organizaiile care

vor sa reducã sau sã stopeze migraia, precum Federaia pentru Reforma Migraiei în America

(FAIR), o organizaie fondatã de persoane interesate de reducerea creterii populaiei datorate

imigrãrii. FAIR sprijinã o amânare temporarã a migranilor cu excepia soilor i a copiilor minori ai

cetãenilor deja americani i a unui numãr limitat de refugiai15.

La cealaltã extremã, Jurnalul Wall Street susine un amendament de cinci cuvinte al

Constituiei Statelor Unite ale Americii:  graniele vor fi deschise. Un nivel crescut al imigranilor 

înseamnã mai muli consumatori, mai muli muncitori, prin urmare o economie mai mare. Alte

organizaii favorizeazã imigraia în funcie de particularitãile naionale, fiind de exemplu susinute

migraiile chinezilor i irlandezilor 16.

Strãinii sunt mai dispui sã emigreze în SUA, decât sunt americanii dispui sã-i primeascã.

Astãzi, majoritatea sondajelor de opinie efectuate aratã cã 55% dintre americani considerã cã

diversitatea adusã de imigrani afecteazã cultura americanã, în timp ce 60% susin cã imigranii aduc  beneficii Statelor Unite prin diferitele lor talente i medii de provenienã17. Aceste procentaje se

datoreazã în mare parte i influenei pe care o dein cele douã puteri în America, Republicanii i

Social Democraii. Întrucât Republicanii susin o întãrire a securitãii granielor i a legilor 

imigraioniste, ca efect la întâmplãrile din 11 septembrie 2001, ansele imigranilor pentru a-i

întemeia o viaã mai bunã în State, s-au diminuat. Însã actualul preedinte al S.U.A, Barack Obama

sprijinã reforma migraionistã susinând cã teritoriul Americii este din ce în ce mai sigur, i cã s-au

îndeplinit toate cerinele impuse de Republicani privind sigurana i securitatea teritorialã, i cã nu

trebuie uitat faptul cã America s-a fondat în mare parte din imigrani, i cã puterea, cultura i

14 Philip Martin; Peter Duignan,op.cit, p.6.15  I bidem., pp. 6-9.16  I bidem. 17  I bidem. 

5/12/2018 articol MCS - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/articol-mcs 6/21

6

tehnologia acesteia se datoreazã imigranilor care au vãzut în S.U.A, un ideal, o viaã mai bunã, visul

american18.

În S.U.A se aflã aproximativ 11 milioane de imigrani ilegali, care sunt exploatai de

angajatori, i care trãiesc din strictul necesar, în neexistena unui sistem suficient de performant care

sã-i apare. Imigrani care dupã cum susine Obama, ar trebui sprijinii pentru cã ei reprezintãfundaia economiei americane. Preedintele Obama face referire la imigranii deja existeni în S.U.A,

reforma sa (T he  Dream Act ) vrând sã-i spijine pe acetia, el însã susine în continuare cã i viitorii

imigrani vor fi bine-primii atâta timp cât sunt respectate condiiile emigrãrii legale, de acea este

necesarã securitatea granielor. Programul de vizã Waiver nu se va modifica prea mult însã,

condiiile de încadrare pentru viza Waiver rãmânând aceleai, anume cã ãrile ce doresc sã semneze

acordul cu S.U.A. trebuie sã aibã o economie stabilã i puternicã. Printre ãrile europene care nu se

aflã în program, dar sunt în discuii cu S.U.A se numãrã Polonia, Cipru, România, Bulgaria i

Turcia. Polonia este însã mult mai aproape de primire a vizei Waiver, economia acesteia fiind acum

destul de crescutã19.

Cu toate acestea, SUA celebreazã capacitatea sa de a-i primi pe noii venii i de a-i integra

într-o arã a dezvoltãrii continue. America comemoreazã atât imigrarea cât i formarea Statelor Unite

cu o ceremonie de naturalizare în masã pe data de 4 iulie a fiecãrui an. Politicienii de peste tot

amintesc americanilor de fondatorii care i-au pãrãsit casele, ãrile pentru a se muta în SUA. Aceastã

motenire cade ca o povarã pe umerii celor care doresc reducerea numãrului de imigrani20.

Poporul Americii este descendentul uneia dintre cele mai mari migraii din istoria lumii. iaceastã migraie încã nu s-a incheiat. Nimic nu definete mai bine Statele Unite ale Americii decât

 propriul motto: E Pluribus Unum (  Din mai muli, unul)21

Români în America

Micarea migratorie europeanã din secolul al XIX-lea cãtre Statele Unite ale Americii a

început aproape imediat dupã înfrângerea lui Napoleon i restaurarea pãcii în Europa, în anul 1815.

Urmãtorii 100 de ani au fost martorii unui gigantic fluviu omenesc ± 32 milioane de imigrani,

revãrsat din toate colurile Europei în Lumea Nouã.

18 Text of Obama¶s Speech on Immigration, http://blogs.wsj.com/washwire/2011/05/10/text-of-obamas-speech-on-immigration/, accesat în 12.06.2011.19  I bidem.20  I bidem, p.12.21 E Pluribus Unum, Out of many one, Seal of the United States, http://www.usconstitution.net/const.html#Preamble,accesat în 31.05. 2011.

5/12/2018 articol MCS - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/articol-mcs 7/21

7

România dinainte de primul rãzboi mondial, s-a înscris cu un numãr redus de emigrani

 printre statele est-europene. În anul 1870 se aflau în Statele Unite aproximativ 700-750 de români

din Transilvania, provincie româneascã încorporatã la acea vreme la statul maghiar. Astfel de la

1888, statisticile din S.U.A. consemneazã cei dintâi imigrani din România antebelicã pentru ca la

1918, numãrul acestora sã ajungã la 80.975 persoane. Astãzi, americanii de origine românã sunt, înmajoritatea lor, urmaii fotilor imigrani de la începutul secolului, plecai din provinciile

Transilvania, Banat, Criana, Maramure i Bucovina22.

ÄÎntr-un context de epocã, considerãm cã prima etapã a imigrãrilor româneti în S.U.A., s-a

înscris într-un fenomen general european, anume refugierea unei pãri a revoluionarilor din Europa

în Statele Unite dupã înãbuirea Revoluiei de la 1848, în condiiile declanãrii prigoanei generale

antirevoluionare, în toate colurile vechiului continent aprinse de flacãra acesteia, de la Sena la

Tibru i de la izvoarele Dunãrii la gurile ei´23.

Din anul 1855 i pânã la începutul penultimului deceniu al secolului trecut, emigrarea

românilor în Statele Unite a fost cu totul sporadicã, numãrul celor care au trecut Oceanul Atlantic în

acest rãstimp ridicându-se la câteva sute de persoane. În perioada anilor 1881-1890 se înscriu

începuturile marilor migraii transatlantice din Europa Rãsãriteanã, care vor dura pâna la izbucnirea

 primului rãzboi mondial i vor marca cea de a doua etapã a imigrãrilor româneti din S.U.A24.

Principala sursã de date statistice privind imigrãrile în S.U.A., ÄRaportul anual al

Comisariatului general pentru imigrare´ nu înregistreazã naionalitatea românã a imigranilor decât

abia din anul 1899, iar consemnarea cu prilejul recesãmintelor deceniale a imigranilor în limbamaternã românã a avut loc prima oarã în 1910. În consecinã este din pãcate imposibil de stabilit cu

exactitate numãrul românilor aflai în S.U.A., venii din Transilvania, România antebelicã i alte

 pãri25.

Aceeai sursã statisticã semnaleazã prezena în anul 1910 în S.U.A., a unui numãr de 42.277

imigrani cu limba maternã românã plecai din Transilvania, România antebelicã i alte pãri, a cãror 

distribuie în zonele geografice menionate a fost urmãtoarea: zona central-atlanticã ± 15.355

imigrani români, zona central nord-esticã ± 17.560, zona central nord-vesticã ± 4.700, zona sud-

atlanticã ± 1.165; zona Noii Anglii ± 871, zona central sud-esticã ± 377, zona central sud-vesticã ± 

321, zona muntoasã ± 560 i la Pacific ± 1.332 imigrani români. Imigranii români s-au aezat cu

22 Radu Toma, Românii din America, editura Globus, Bucureti, 1998, p. 40.23  I bidem, p. 42.24  I bdem. 25 Victor Crãciun, O istorie a românilor de pretutindeni:crestomaie privind românii, vol 5. ³Românii din America´,editatã de Liga Culturalã pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Bucureti, 2005, pp 12-19.

5/12/2018 articol MCS - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/articol-mcs 8/21

8

  precãdere în centrele industriale din sudul Marilo Lacuri, în statele Ohio, Indiana i Illinois, unde

numãrul lor s-a ridicat la 16.353 persoane, un procent de 38,7% din întregul grup etnic românesc.

Dacã avem în vedere cã numai în statele menionate i în New York i Pennsylvania, caracterizate în

anul 1910 din punct de vedere economic printr-un ritm susinut de industrializare, se aflau 30.592

imigrani români din Transilvania, România antebelicã i alte pãri, se poate aprecia cã, de laînceputurile imigrãrii lor, românii s-au încadrat într-o proporie considerabila în procesul de fãurire a

economiei nord-americane de tip urban-industrial, aflat în prim avânt în primele decenii ale secolului

XX26.

Este de menionat, de asemenea, cã la începuturile instalãrii lor, stabilii în grupuri compacte

mici, românii au întemeiat patru aezãri rurale i colonii suburbane în apropierea unor orae mari:

România în statul Michigan, Florin lângã oraul Sacramento în statul California, Transylvania în

statul Kentucky i Wallachia în Minnesota27.

Declanarea primului rãzboi mondial a rãrit simitor rândurile imigranilor din întreaga

Europã Rãsãriteanã. În cursul conflagraiei, ca i în primii ani dupã încheierea pãcii, numãrul

românilor imigrai în Statele Unite ale Americii a fost extrem de redus, încheindu-se, practic, a doua

etapã a micãrii de imigrare ce se desfãurase cu atâta amploare pânã la jumãtatea anului 1914. Din

România au emigrat în S.U.A. în anii 1915-1918 numai 696 persoane. Numãrul imigranilor cu

limba maternã româna, incluzând deci i pe cei plecai din Austro-Ungaria i alte ãri, s-a ridicat în

aceastã perioadã la 2.130 de persoane, iar în primii doi ani postbelici din România întregitã au

emigrat în Statele Unite 1.909 persoane28

.Act de importanã excepionalã în existena poporului român, înfãptuirea statului naional

unificat, la sfâritul anului 1918, a înlãturat o parte considerabilã din cauzele care generaserã exodul

transoceanic din provinciile româneti ale fostului Imperiu Austro-Ungar, i a avut totodatã,

consecine pozitive în ce privete stabilitatea internã a populaiei României. Astfel, în primul an

  postbelic, 1919, micarea de emigrare cãtre America a fost extrem de redusã, numãrul românilor 

stabilii în S.U.A ridicându-se abia la 89 de persoane29.

Anul 1921, relevant pentru istoria economic i social a României deoarece s-a realizat

reforma agrar, marcheazã începutul celei de a treia perioade a emigrãrii româneti în S.U.A. Muli

dintre români au plecat în America pentru a câtiga bani i pentru a putea astfel s se

împroprietreasc cu pmânt. Din acest an i pânã la izbucnirea celui de al doilea rãzboi mondial ea

26  I bidem, pp.20-25.27 Radu Toma, op.cit ., p. 58.28  I bidem, pp 60-72.29 Radu Toma, op.cit ., pp.73-77.

5/12/2018 articol MCS - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/articol-mcs 9/21

9

se prezintã ca o continuare a celei anterioare, fiind formatã, în cvasitotalitate, din rudele fotilor 

emigrani stabilii în Statele Unite înainte de anul 1913, din 1.809 imigrani români între anii 1928-

1932, 1.674 persoane au declarat cã sunt venite la rude30.

O parte redusã a fost consituitã din persoane plecate cu intenia de stabilire definitivã în

S.U.A., iar un numãr i mai scãzut a fost format din foti imigrani devenii cetãeni americani,revenii pentru o perioadã scurtã în România i reîntori ulterior, definitiv în Statele Unite.

Emigrarea din România cãtre Statele Unite dupã al doilea rãzboi mondial a debutat în anul

1945, în urma restructurãrilor majore, teritoriale i demografice, aduse de conflagraie i ca o

consecinã a participãrii directe a S.U.A. la rezolvarea problemei internaionale a persoanelor 

strãmutate în anii rãzboiului. În replicã politicã i umanitarã la deportãrile masive din ãrile est-

europene ocupate de Armata Roie, precum i la anexiunile teritoriale ale Moscovei în Europa

Esticã, urmate de noi deplasãri demografice forate în zona asiaticã a Uniunii Sovietice, Statele

Unite au primit mii de persoane strãmutate în anii rãzboiului din România, în Germania sau alte ãri

vest-europene aflate sub fosta ocupaie nazistã: refugiai politici, germani din Transilvania i Banat,

foti prizonieri de rãzboi, deinui evrei sau de alte naionalitãi din lagãrãle de exterminare ale celui

de al treilea Reich, alte persoane trimise la muncã în Germania sau, în sfârit, retrase cãtre Vest în

faa înaintãrii trupelor sovietice31.

În continuare, bipolarizarea politicã a lumii, intrarea României sub controlul militat sovietic

direct, instalarea în aceastã arã aunui regim comunist conceput dupã modelul sovietic i condus de

la Moscova, au fost evoluii politice majore, ce au generat i meninut în anii de dupã rãzboi uncomplex de motivaii ale emigrãrilor transoceanice.

Spre deosebire de marea emigrare din Transilvania i Bucovina de la sfâritul secolului al

XIX lea i pâna la primul rãzboi mondial, declanatã în principal, de motivaii economice i produsã

aproape exclusiv în mediul rural, dupã anul 1945 întâlnim un complex de cauze, cele antebelice i

altele noi, toate acionând cu o intensitate constantã, cu precãdere în zone urbane, în toate mediile

sociale i la nivelul tuturor grupurilor de vârstã ale populaiei.

Printre cauzele migrãrii, în primul rând se impun cele de naturã politicã. Dupã încheierea

rãzboiului, suprimarea treptatã în România a instituiilor parlamentare i a sistemului politic

  pluripartid, a libertãii presei i întrunirilor, a organizãrii sindicale libere, reprimarea Bisericii i

scoaterea în afara legii a unor culte religioase, toate aceste evoluii i altele similare, s-au aflat la

30  I bidem, p.79.31  I bidem, pp.79-85.

5/12/2018 articol MCS - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/articol-mcs 10/21

10

 baza cauzelor politice ale emigrãrii. Refugiatul politic rãmâne figura centralã a imigraiei postbelice

din S.U.A., originarã din România32.

Cauzelor politice li s-au adãugat cele economice, în multe cazuri individuale la fel de

importante. Efectele negative ale planificãrii economice de tip comunist asupra nivelului de trai i

calitãii vieii, cu o incidenã generalã în toate mediile i straturile sociale; politica de industrializareforatã i investiii supradimensionate, în detrimentul unui consum popular rezonabil; persistena

dificultãilor economice i progresul material lent; monopolul de stat asupra produciei,

imposibilitatea desfãurãrii unor activitãi economice private, penuria cronicã a unor produse i

alimente de bazã i puterea diminuatã de cumpãrare sunt tot atâtea cauze de naturã economicã ale

emigrãrilor 33.

Principala Äbogãie naturalã´ a Statelor Unite, tehnologia, alãturi de nivelul ridicat al

cercetãrii teoretice i aplicative în ramuri de avangardã ale tiinei i produciei, au fost, de

asemenea, motivaii economico-profesionale ale emigrãrilor. Fenomenul de Äbrain drain´,

emigrarea transoceanicã a savanilor din diferite domenii, prin refugierea în S.U.A. a început încã

înainte de rãzboi, înregistrând o cretere numeric importantã i din cadrul imigranilor români 34.

O altã motivaie a emigrãrii românilor, a fost i rãmâne problema reunificãrii familiilor 

fotilor imigrani, ea constituie sursa principalã de nou-venii în cotele de imigrare35.

În sfârit, o motivaie psihologicã atractivã a emigrãrii se datoreazã imaginii populare

actuale, amplã, pozitivã a Americii, creatã în România, prin ambudena mijloacelor de comunicare,

mass-media i publicitate, prin tendina de atingere i reajustare la standardele societãii de consumde tip occidentale.

În prezent, procesul de migraie a românilor în S.U.A. este continuat de o categorie specialã

de imigrani alcãtuitã din tineri studeni care emigreazã temporar prin intermediul unor agenii de tip

work&travel, pe perioade cuprinse între 3 luni i un an, în dorina de experimentare a unui nou stil

de viaã, a unei noi culturi, experiena unui loc de muncã i un câtig bãnesc mare pe termen scurt.

Studiile despre emigranii români plecai în Statele Unite ale Americii sunt foarte puine, spre

deosebire de cercetrile privind emigranii români în state ale Uniunii Europene care sunt mai

numerose. Cercetrile privind migraia românilor în Europa sunt realizate, în ultimii ani, atât de ctre

specialiti români, cât i strini, ele încercând s rspund multiplelor probleme privind acceptarea,

32 Radu Toma, op.cit ., p.104.33  I bidem, pp.104-106.34  I bidem. 35  I bidem.

5/12/2018 articol MCS - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/articol-mcs 11/21

11

integrarea sau întoarcerea în ara de origine. De altfel, integrarea românilor sau cea a rromilor a fcut

obiectul discuiilor la nivel inter-statal, bilateral (cu Italia i Frana) sau comunitar.

În cazul migrrilor în Statele Unite ale Americii, cele mai multe dintre crile care abordeaz

aceast problematic sunt fie memorii, fie impresii de cltorie, fie romane. Cauzele sunt multiple:

comunitatea românilor din SUA nu este numeroasã, este relativ tânr, cu puin istorie, i nu estefoarte compact în comparaie cu alte categorii de minoritãi stabilite în S.U.A. Un alt motiv ar fi i

faptul cã la efecturarea unor studii statistice, românii ce s-au integrat, deja dobândesc cetãenia

americanã sau sunt în curs, i prea puini se mai declarã ca i români, ei fiind total detaai de

România, iar cei ce sunt imigrani temporari vizeazã doar un profit bãnesc destul de mare, cât sã le

satisfacã nevoile la reîntoarcerea în arã, doar câiva reuesc sã se integreze i sã doreascã sã rãmânã

definitiv (majoritatea în mod ilegal), prin urmare statisticile sunt irelevante, numãrul imigranilor 

români fiind în continuã schimbare.

Puine sunt cercetrile de tip antropologic, sociologic sau istoric fcute în acest sens. Pe de

alt parte, aceste cercetri surprind, în special, istoricul emigraiei româneti spre societãi cu tradiii

în primire a strãinilor precum America, Canada, Germania, Italia. Aspectelor generate de un

fenomen atât de complex cum este emigrarea li se adaugã altele noi, conturate în noul context socio-

economic i politic:

Vor continua românii sã considere cã emigrarea este o soluie salvatoare pentru standardul de

via sczut existent în România ?

Considerã ei cã potenialul lor psihic i profesional este mai bine împlinit i apreciat în altespaii culturale ale lumii?

Care sunt motivele principale ale emigrãrii în zilele noastre?

Urmãtorul studiu de caz are ca i obiectiv evidenierea particularitilor emigrãrii temporare a

românilor în Statele Unite ale Americii, în perioada actualã.

Principala metod utilizatã pentru acest studiu este aceea cantitativ-sociologic de tipul

sondajului de opinie, bazat pe un chestionar de tip omnibus cu întrebãri deschise i închise care sã

reliefeze elementele emigraioniste, precum trãsãturile procesului de emigrare al românilor, efectele

i cauzele acestuia, nivelul de integrare în societatea strãinã, în cazul acesta societatea americanã.

Înfine, o altã metod folosit a fost aceea istoricist, pentru a evidenia istoria emigraiei româneti

în SUA.

Chestionarul a fost aplicat pe o perioadã de 5 luni, în intervalul de timp ianuarie-mai 2011,

unui eantion de 50 de persoane reprezentând români emigrani temporari. Chestionarul cuprinde 3

5/12/2018 articol MCS - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/articol-mcs 12/21

12

seciuni i 16 itemi fiecare având în alcãtuirea sa mai multe întrebãri închise cu variante de rãspuns,

i întrebãri deschise oferind un rãspuns mai explicit la interviu din partea participanilor.

Prima seciune, a datelor generale, m-au ajutat în identificarea caracteristicilor generale ale

  profilului emigrantului român prin stabilirea genului, vârstei, mediului de provenienã i nivelul

studiilor.

Fig.1. Reprezentarea graficã a eantionului emigranilor repondenti pe categorii de gen i vârstã

Din numãrul total al participanilor (50 persoane), 28 de persoane sunt de gen masculin i

restul de 22 reprezintã apartenena la genul feminin. Dupã cum se observã în graficul alãturat,

 procentul bãrbailor emigrani intervievai reprezintã 56%, iar cel al femeilor 44% din total, diferena

între cele douã genuri fiind de 12%, diferenã ce ilustreazã poziia important a femeii în cadrul

fenomenului migraionist. În ceea ce privete vârsta, 86% din participani, au vârsta cuprinsã între

20-27 de ani, iar 14% reprezintã pe cei cu vârsta între 40-60 de ani.

Pentru stabilirea nivelului studiilor am luat în calcul 3 modalitãi: studii liceale, universitare

i post-universitare. Din procentul de 86% a celor cu vârsta cuprinsã între 20-27 de ani, 33 de

 persoane se încadreazã la nivelul de studii universitare, 8 persoane pentru studii post-universitare i

100%= total persoane chestionate

56%

44%

86%

14%

100%

barbati femei 20-27 ani 40-60 ani

5/12/2018 articol MCS - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/articol-mcs 13/21

13

2 cu studii liceale; din grupul celor cu vârsta între 40-60 de ani, 4 persoane prezintã studii post-

universitare i restul de 3 persoane, studii liceale. Dupã cum o vor arãta i procentele din urmãtorul

grafic, marea majoritate a repondenilor sunt emigrani cu studii universitare. Spre deosebire de

marile perioade de migraie ale românilor (perioada antebelicã i postbelicã), când numãrul celor 

care emigrau era mai mare, dar mai slab din punct de vedere calitativ, educaional i profesional,acum cei ce emigreazã o fac într-o cantitate mai redusã, dar prezintã un nivel educaional mult mai

înalt. Bineîneles, cauzele migrãrii la cele douã perioade (trecutã i actualã) diferã, nu foarte mult

însã, ele având în comun factorul nemulumirii pentru traiul de zi cu zi, precum i a altor lipsuri cum

ar fi o piaã a muncii insuficientã.

Fig.2. Reprezentarea graficã a nivelului studiilor în funcie de categoriile de vârstã

Variabila mediului de rezidenã este puternic reprezentatã de persoanele provenite din mediul

urban, 70%, în comparaie cu cele din mediul rural, 30%. Acest rezultat este puternic influenat i de

modul de aplicare al sondajului, chestionarul fiind distribuit electronic i în mare parte tinerilor 

studeni care au avut experiena emigrãrii temporare în Statele Unite ale Americii. Un motiv ar mai

fi i disponibilitatea acestora de a lua parte la o cercetare tiinificã.

În a doua parte a chestionarului,  Emigrarea în S.U.A., repondenii au trebuit sã rãspundã la

un set de 9 întrebãri în legãturã cu perioada migraiei în State, motivele ce au condus la emigraie,

 procesul de adaptare i integrare, aspecte socio-culturale privind migraia i societatea americanã.

0%

10%20%

30%

40%

50%

60%

70%

20-27

ani(86%)

40-60

ani(14%)

studii liceale

studii universita

studii postunive

5/12/2018 articol MCS - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/articol-mcs 14/21

14

Prin urmare cele mai dese emigrãri privind eantionul respectiv s-au realizat între anii 2005-

2010 (86% din cele 50 de persoane), i într-un numãr mai mic (14%) înainte de 2000, mai ales în

statele : Maine, New York, Pennsylvania, Washington, California, Florida, Nevada, Iowa, Missouri

i Illinois.

În aceste state participanii în calitate de emigrani i-au desfãurat activitatea în domeniulturistic-hotelier (34% au lucrat ca i recepioneri, cameriste), domeniul restaurantelor (26%-

chelneri, ospãtari, servire fast-food), domeniul vânzãrilor ( 23%- vânzãtori în diverse magazine)

 precum i alte servicii (17% - supraveghetor, entertainer, baby-sitter, afaceriti, etc).

Fig.4. Evidenierea statelor de migraie a românilor pe harta U.S.A.

Fig.3. Reprezentarea graficã în funcie de ocupaie

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%

domeniul turistic-hotelier 

restaurante

vanzari

altele

5/12/2018 articol MCS - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/articol-mcs 15/21

15

Migraia, a fost i este încã un proces influenat de cauze social-economice i politice, la carese mai adaugã în prezent i aspecte de ordin psihologic, motivaional.

În urmãtoarea figurã, voi prezenta lista motivelor ce au declanat migrarea celor 50 de

 participani, precum i frecvena procentajului fiecãruia.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

3-D Column 1 0% 60% 22% 60% 4% 2% 14%

motive

politice

motive

financiare

motive

familiare/pers

onale

motive socio-

culturale

motive

educationale

motive

medicalealtele

Fig.5. Reprezentarea graficã a motivelor emigrãrii în S.U.A

Dupã cum se observã în figurã, motivele predominante migraiei sunt reprezentate de

aspectele financiare i socio-culturale (60%), cum ar fi lipsa locurilor de muncã, salariile mici,

insuficiena pregãtirii profesionale la persoanele tinere i proaspãt absolvente, întrucât angajatorii cer experienã, dar nu oferã training, toate acestea stimuleazã emigrantul român în pãrãsirea ãrii i

vizarea unui câtig material, bãnesc mare într-o perioadã scurtã de timp. Motivaia socio-culturalã

este mai recent apãrutã în categoria cauzelor ce genereazã procesul migraionist, ea fiind declanatã

în principal de dorina de cunoatere i experimentare a unei culturi noi, mediatizatã foarte mult, i

anume societatea americanã ce umple ecranele televizoarelor prin tiri, muzicã, divertisment, filme,

etc.

5/12/2018 articol MCS - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/articol-mcs 16/21

16

Urmãtorul nivel este reprezentat de motivele familiare/personale (22%). De asemenea indicã

un procentaj destul de crescut al persoanelor care emigreazã cu scopul reîntregirii familiale, sau

 pentru a fi cu persoana iubitã. Cele mai mici procente sunt întâlnite în sectorul educaional (4%) i

medical (2%), în schimb observãm cã sistemul politic nu primete nici un procent în rândul

repondenilor, neînregistrându-se refugiai, azilani politc, dar se considerã cã acest nivel almotivelor politice, influeneazã foarte mult procentul migraiei din cauze financiare-economice,

motive perfect justificate în special pe perioada de crizã economicã mondialã într-o arã cu

guvernare defectuoasã. Aceste motive reprezintã pânã la urmã o serie de mãsuri anti-crizã pe care

românii le pot lua în calcul.

La partea, aspectelor socio-culturale ale emigrãrii, participanii au oferit detalii privind

influena din partea altor persoane în hotãrârea de emigrare, condiiile i împrejurãrile în care au

 plecat, precum i ajutorul primit în derularea procesului de migrare, ocurile i ateptãrile care le au

avut în legãtura cu ara de destinaie. Rãspunsurile au fost majoritatea aceleai pentru fiecare

întrebare, astfel, aproximativ 80% din participani, au fost influenai în luarea deciziei de cãtre

familie i prieteni, al cãror ajutor moral i financiar l-au primit, iar ateptãrile lor în legãturã cu

S.U.A au fost satisfãcãtoare, ocul cultural fiind obinuit precum este în general impactul cu orice

împrejurare necunoscutã. În cazul celor 20% din totalul de persoane, n-a existat o influenã din

exterior, alegând singuri decizia în funcie de motivele existente, de asemenea i suportul moral i

financiar fiind mai redus.

În ceea ce privete condiiile i împrejurãrile procesului de migraie, 86% din repondeni suntstudeni ce s-au înscris prin programele ageniilor de Work&Travel, precum AmericanExperience,

StudentTravel, program ce le-a oferit posibilitatea contra-cost de a cãlãtori în S.U.A cu asigurarea

unui contract de muncã i cazare pe o duratã de la 3 pânã la 12 luni. Celelalte migraii s-au realizat

tot prin baza unui contract de muncã, sau prin vizã de vizitã, numai 2 persoane din cele 50 au

emigrat prin Loteria Vizelor.

Strategia de aculturaie implicã atât meninerea identitãii naionale cât i cultivarea unor 

relaii deschise cu noua societate.

 Adaptarea în societatea americanã, pentru emigranii temporari ai acestui eantion, n-a fost

un proces lung, desfãurându-se pe perioada a minim 1 sãptãmânã i maxim 3 sãptãmâni i nici nu a

fost un proces dificil, toi repondenii considerând cã americanii sunt foarte tolerani faã de

emigrani, indiferent de naionalitate, atâta timp cât acetia respectã condiiile legale i morale ale

societãii cu pricina. Într-un stat ce îi susine cu adevãrat cetãenii, sunt anse reale de reuitã în

5/12/2018 articol MCS - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/articol-mcs 17/21

17

integrare dacã din partea imigranilor sunt promovate munca, seriozitatea, responsabilitatea,

civismul.

Cât despre identitatea culturalã româneascã, românii au fost deschii cãtre împrumutarea din

spaiul american a unor norme sociale eficiente precum amabilitatea, corectitudinea i hãrnicia,

 pãstrând obiceiurile i tradiiile româneti. Emigranii temporari considerã cã identitatea este posibilde meninut mai ales când este vorba de emigrare temporarã, însã rãmâne la alegerea fiecãruia cât de

semnificativã este pentru decizia de emigrare definitivã.

De asemenea, intervievaii considerã cã societatea americanã, pe lângã faptul cã este foarte

tolerantã, este foarte obediantã în ceea ce privete respectarea legilor. Americanii sunt caracterizai

de emigranii români, ca fiind foarte amabili i prietenoi i extrem de muncitori, dar politeea lor 

 pare sã fie exageratã, aproape mecanic, nu întotdeauna sincerã.

Graficul urmãtor va reprezenta diferenele dintre sistemele politice, economice, culturale,

sociale americane i româneti. Prin aceastã reprezentare se va observa i preferina românilor 

emigrani pentru majoritatea sistemelor de organizare instituionalã americanã.

Tabel.1. Prezentarea diferenelor dintre sistemul organizaional american i român

Sistem de organizareinstitutionala:

SUA Romania

  politic 100% 0%

administrativ 98% 2%

educational 60% 40%

mediu 45% 55%

sanatate/asigurari 80% 20%

  bancar 50% 50%

cultural 40% 60%

social 90% 10%

locuri de munca 80% 20%

5/12/2018 articol MCS - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/articol-mcs 18/21

18

Întrebai dacã ar dori sã re-emigreze în Statele Unite ale Ameriicii, repondenii au rãspuns

astfel: 50% ar mai emigra temporar, 40% ar dori sã emigreze definitiv, i 10% nu doresc sã mai

emigreze, datoritã dificultãii de adaptare la o altã societate, renunarea la familie i partener de viaã

sau pentru cã au o situaie financiarã stabilã în arã.

Fig.6. Reprezentarea graficã a procentului de re-emigrare. 

0%

10%

20%

30%

40%

50%

Temporar Definitiv Nu ar mai

emigra

 

În ultima parte a chestionarului, am dorit sã obin o imagine a profilului emigrantului român,

cum este acesta perceput atât de persoanele cu calitate de emigrant, aceasta fiind o abordare mai

  personalã, cât i privind din exterior, inând cont cã participanii sunt persoane ce fac parte din

ambele categorii, fiind emigrani temporari.

Repondenii au fost rugai sã rãspundã la urmãtoare întrebare: Ce caracteristici i-ai atribui

emigrantului român în S.U.A?, alegând dintr-o listã de atribute pozitive i negative, reprezentând

calitãi i defecte.

Tabel.2. Frecvena apariiei atributelor 

Calitãi Procente Defecte Procentecurajos 100% temator 0%realist 76% idealist 24%harnic 100% lenes 2%  perseverent 90% oportunist 18%independent 89% influentabil 24%adaptabil 100% inadaptabil 10%cinstit 97% necinstit 3%strangator 79% risipitor 0%

5/12/2018 articol MCS - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/articol-mcs 19/21

19

nonconformist 80% conformist 20%demn 100% ne-demn 7%competent 60% incompetent 0%curios 50% pasiv 10%

În cel mai mare procent (100%) emigrantul român este caracterizat ca fiind curajos, harnic,

adaptabil i demn, iar defectele sale cele mai pronunate (24%) indicã cã este influenabil i idealist

(visãtor).

În concluzie, în articolul de faã, mi-am propus i am reuit sã subliniez importante aspecte

ale fenomenului migraiei transatlantice, precum i sã demonstrez printr-un studiu de caz relevant,

actualitatea acestui fenomen în rândurile populaiei româneti. Astfel dei migraia românilor este

mai des întâlnitã în statele europene, migraia transoceanicã are un flux mai redus doar din cauza

 barierelor legislative i de securitate, a dificultãii de primire a vizei i de intrare în Statele Unite ale

Americii.

Totui dupã cum studiul de caz o demonstreazã, emigrarea temporarã în S.U.A, este destul de

des întâlnitã, prin deplasarea în Statele Unite a tinerilor români ce doresc sã îi lãrgeascã orizonturile

culturale, sã câtige experienã profesionalã i bineîneles sã-i satisfacã necesitãile financiare.

Aceastã emigrare temporarã este facilitatã prin programele work&travel, care nu numai cã

oferã posibilitatea împlinirii idealurilor emigranilor, dar de asemenea îndeplinete i condiiile

impuse de S.U.A. procesului emigraionist, forã de muncã ieftinã cu calificare înaltã, mai exact un

nou Äbrain drain´.Tema acestei lucrãri, va constitui mereu un subiect de cercetare continuã întrucât migraia

umanã a stat la baza formãrii marilor civilizaii ale lumii, i dei cauzele i efectele deplasãrii de-a

lungul timpului s-au schimbat, aceasta continuã sã se desfãoare, forma finalã a procesului

migratoriu putând fi chiar globalizarea, perceputã ca un proces care permite diminuarea

constrângerii geografice asupra proceselor sociale-economice i în care indivizii contientizeazã tot

mai mult acest lucru, implicit faptul cã ei pot deveni oricând migrani, dacã interesele le sunt astfel

mai bine satisfãcute.

5/12/2018 articol MCS - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/articol-mcs 20/21

20

5/12/2018 articol MCS - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/articol-mcs 21/21

21

Bibliografie:

1. Churchill Winston Leonard Spencer  ,  I   storia Americii, editura Orizonturi:Luceafãrul, Bucureti,

2004

2. Crãciun Victor, O istorie a românilor de pretutindeni:crestomaie privind românii, vol 5.

³Românii din America´, editatã de Liga Culturalã pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni,

Bucureti, 2005

3. Martin Philip; Duignan Peter, Making and Remaking America.  I mmigration into to the United 

States, Stanford University, 2003

4. Nicolescu Corneliu , America de la descoperire la rãzboiul de secesiune, editura Dacia, Cluj-

 Napoca, 1998

5. Rusu Valeriu , Migraia forei de muncã în Europa, Bucureti, editura Arvin Press, 2003

6. Toma Radu, Românii din America, editura Globus, Bucureti, 19987. Text of Obama¶s Speech on Immigration, http://blogs.wsj.com/washwire/2011/05/10/text-of-

obamas-speech-on-immigration/ , accesat în 12.06.2011.

8. E Pluribus Unum, Out of many one, Seal of the United States,

http://www.usconstitution.net/const.html#Preamble, accesat în 31.05. 2011.

9. ³ We the people of United States´, http://www.usconstitution.net/const.html#Preamble , accesat în

31 mai 2011.