arte martiale

7/17/2019 arte martiale

http://slidepdf.com/reader/full/arte-martiale-568bd5e73320d 1/32

Aparitia si dezvoltarea karate-ului s-a facut pe parcursul mai multor secole, în strinsalegatura cu evolutia societatii orientale, în slujba careia s-a aflat din totdeauna. Arta Karate-Do este fara indoaiala aproape la fel de veche ca si omul, care înca din cele maivechi timpuri a fost obligat sa se lupte fara arme, cu fortele ostile ale naturii, cu fiarelesalbatice si cu dusmanii, dintre semenii sai.

A învatat curînd ca în relatia sa cu fortele naturii acomodarea era mai logica decat lupta.Totusi chiar cand balanta s-a mai echilibrat, ostilitatile inevitabile cu ceilalti oameni l-auobligat sa elaboreze tehnici care-i dadeau posibilitatea de a se apara si de a-si învingeinamicul.

Pentru a o face, a învatat ca trebuie sa aiba un trup puternic si sanatos. Astfel tehnicile pecare a început sa le dezvolte, (tehnici ce s-au concretizat in cele din urma în karate-do ,constituie o feroce arta a luptei, dar si elemente ale unei importante arte de autoaparare.!ste dificil chiar imposibil de a reconstrui istoria e"acta a karate-ului. #egendele afirmaca acum doua mii de ani, pe teritoriul $ndiei s-a format o metoda de lupta, copie fidela amiscarilor e"ecutate de anumite animale in lupta pentru supravietuire., metoda care poate

fi considerata ca a inspirat forma primara a karate-ului. Calugarul budhist ( Daruma - in japoneza ), considerat a fi cel care a propagat primul conceptul de %Arte &artiale%,structureaza ceea ce va deveni o metoda de educatie fizica sub numele de %!kkin 'o%.)copul sau era acela de a conferi discipolilor sai un instrument în conservarea sidezvlotarea tonusului muscular si sanatatii, prin e"ercitii destinate a compensa lungile orede meditatie. *atorita eficacitatii în lupta, metoda va servi calugarilor de a se aparaîmpotriva numeroselor agresiuni carora le cadeau victime in decursul perigrinarilor.)copul calugarului +odidharma, era sa fondeze in hina o manastire budhista si sauneasca diferitele scoli Taoiste si de meditatie e"istente la acea vreme in hina . Ajuns în provincia enan din hina , el a fondat templul )haolin-shu ( )horin-ji - în japoneza ,recunoscut si astazi ca probabil cel mai renumit templu budhist din lume mai mult

datorita cone"iunii sale cu Artele &artiale decit cu budhism-ul.Practicarea Artelor &artiale o gasim si la vechii egipteni, %in localitatea +enni-asan s-au descoperit picturi murale ce reprezinta scene de lupta in care cei doi adversari folosesco tehnica de avansata de lupta corporala%. #egendele mai spun ca apoleon a observat caundeva in /rientul îndepartat e"ista un mic regat al carui locuitori nu aveau nici o arma. u incape nici o indoiala ca se referea la arhipeleagul insulelor 0u-'u actuala prefectura a insulei /kina1a, aceasta se intinde pe o distanta de 233 km intre hina si4aponia si este considerata de istorici ca fiind locul in care s-a nascut si perfectionat pe parcursul mai multor secole, arta luptei cu mana goala adica 5'A0AT!6, incepand cuanul 789:, sub denumirea de /kina1a- te sau To-de, iar arta karate trebuie sa fi aparut, safi evoluat si sa fi devenit populara printre locuitorii insulei tocmai din acest motiv;

interdictia prin lege de a purta arme,astfel localnicii au preluat de la chinezi tehnici din bo"ul chinezesc si le-au perfectionat prin antrenamente efectuate în secret pentruautoaparare. !a nu se putea practica legal si deci nu e"ista nici un dojo ( sala deantrenament. Adeptii cunoscuti primeau în secret cativa elevi apropiati în scopultransmiterii acestei arte.% In anul 1406, heo !osi formeaza regatul 0u 'u cu capitala la )hiri. $ncercind sa previna revoltele, el interzice toate armele confiscindu-le pe cele e"istente% In anul 160", #$ina%a devine posesiune a clanului de samurai )atsuma din % 'ushu ,



iar seniorul )hîmatsu, reînnoieste legea interzicerii armelor%.Aceste tehnici si metode de lupta au fost aduse de ambasadorii împaratior chinezi dindianstia &ing ( 78<2 -7<<7 si au fost reunite ulterior sub denumirea de /kina1a-Te, sauTo-de, denumire care s-a schimbat în 'arate-*o în 7=8<.Primul nume de maestru mentionat în scrieri a fost 'oshokun, care în 79<7 a demonstrat

si a facut cunoscut %kata kushanku% ( kanku - in japoneza >n alt nume a fost Tode )akuga1a, primul maestru oficial recunoscut în /kina1a care aadus influente din nordul hinei, întemeietorul codului de onoare al samurailor, a fost)okon &atsmura ( 79=< -72=8 fiind inspirat de lucrarile filosofului chinez onfucius,lasfarsitul secolului al ?@$$$ si inceputul secolului al ?$? - lea, /kina1a -Te sestructureaza in trei ramuri adica in 8 scoli de baza ; )huri-Te, aha-Te si Tomari-Te,denumite astfel dupa locul de origine al localitatilor unde se practicau . )huri-te siTomari-te semanand ca forma si conceptie de lupta, sau contopit ca arta martiala si scoalaluand denumirea de )horin-ru, iar aha-te s-a transformat in arta martiala si scoala)horei-0u.

&aestrul 'ihin una$oshi ,(discipol al marilor maestri Itosu *asutsune si +n$o +zato

practicanti de )horin 0u acesta era învatator de profesie si era considerat in /kina1acel mai tanar si cel mai priceput maestru de 'arate al locului.n 7=3:, &aestrul BichinCunakoshi si studentii sai, prezinta prima demonstratie oficialD publicD de karate pentru)hintaro /za1a, care era comisionar de scoli pentru Prefecture 'agoshima 4aponia./za1a a fost profound impreionat de tanara arta martiala ,convingandul pe Cunakosi saîntroduca 'arate ca forma oficiala de studiu în scoli ca o forma de baza ,aceasta urmand afi studiata în mod oficial în cadrul orelor de educatie fizica.Aceasta actiune nu ia incantatdeloc pe profesorii mai vechi din /kina1a.>rmeaza o perioada in care se urmareste popularizarea disciplinei de 'arate in /kina1a din 7=3< pana in 7=78 cand seorganizeaza demonstratii publice conduse &aestrul Bichin Cunakoshi si studentii saiechipa formata din :E de barbati. &aestrul Bichin Cunakoshi este invitat de catre

autoritatile Prefecturii /kina1a pentru a face o demonstratie la +utokuden( centru oficialde toate arte martiale din 4aponiaorganizat de &inisterul 4aponez al !ducatiei , în anul7=7< în 'oto,ca mai apoi în 7=79 în toata 4aponia,dar aceasta nu a avut succesulscontat .+inenteles sa nu uitam ca in acea perioada in Toko se stia foarte putin despre'arate ,acest maestru care a revolutionat 'arate-ul a fost Bichin Cunakoshi, parintelekarate-ului modern si fondatorul stilului )hotokan./ricum pe 3< martie 7=:7 printulmostenitor irohito a vizitat /kina1a in drumul sau spre !uropa,si a asistat la odemonstratie de 'arate in )ala &are de la castelul )>0$.

$n luna $unie a anului 7=::, la invitatia maestrului 4igoro 'ano ( fondatorul 4udo-ului prezinta arta sa %0u 'u 'arate 4itsu% in cadrul unei manifestari sportive desfasurate la$nstitutul 'okodan din Toko . *emonstratia a fost organizata de &inisterul !ducatiei din

4aponia, fiind denumita %*ai $kkai Tauku Tenrakai% ( reuniunea demostrativa asporturilor. Primind foarte multe invitatii pe care le-a onorat, a pornit cursuri de pregatire in diverse facultati din marile orase. *upa acea demonstratie Cunakoshi esteconvins sa ramana în 4aponia,pentru a preda 'arate.*oi dintre cei mai populari maestri aiacelor vremuri au fost pictati de Cunakoshi a emigrat ca sa predea 'arate in toata 4aponia.$n anul 7=:E &aestrul Cunakoshi a inceput sa castige în popularitate în randul studentiordezvoltand prin ei cluburile de la multiple >niversitati din raza orasului Toko.$n anul7=:= profesorii si studentii de la >niversitatea Keio University's Karate Research Group



au insistat pe langa tanarul Cunakoshi ca sa schimbe ideograma kanji caresemnifica%mîna chineza% in ideograma karate , care semnifica %mîna goala% deoarece in4aponia, karate se scria cu cele doua tipuri de ideograme.

Aceasta schimbare,a generat protestele mai multor maestri din /kina1a ,dar pana la urmaau acceptat traducerea de astazi. &aestrul Cunakoshi coordoneaza în cartea sa ,o serie de

articole publicate în ziare pana la aparitia cartii sale,% 'arate-do 'ohan%./riginal,simbolul 'ara insemnandF Tang ,Greferindu-se la *inastia Tang din hina si infuenteleei,tanarul Cunakoshi a definit karate ca fiind %arta maini goale%, sensul de gol evoluand întimp, spre conceptul filosofic de %vid%, din budhism-ul Hen. *upa cel de-al doilea razboimondial, &inisterul !ducatiei din 4aponia accepta karate-ul ca mijloc de educatie fizica sieste introdus in toate nivelele $nvatamantului. Ajutat de maestrul ondator al judo-ului,

igoro Kano , Cunakoshi înfiinteaza numeroase cluburi universitare peste 83 la numar, lacererea studentilor în universitatile 'eio, Iaseda, osei,)hoka,Takushoku, Academia avala ,>niversitatea $mperiala din Toko, si la olegiul de &edicina ihon pentru fetesi la alte scoli de pe raza orasului Toko astfel a reusit sa o faca cunoscuta lumii aceastaarta martiala 5'arate6 ulterior6 'arate )hotokan 5si sa o alature ca si importanta 4udo-

ului si 4iu-4itsu-lui.. &aestrul Cunakoshi este cel care a realizat pentru prima data unechipament de karate inspirat dupa modelul uniformelor folosite de judoka,totodataacesta a sistematizat 'ata de la usor la greu de la simplu la comple" conform cu principiile sale de mare pedagog, el fiind de profesie învatator , în timpul acestordemonstratii gaseste un aliat în persoana lui ironori /tsuka care practica 4ujitsu-'empo.Atat arta lui Cunakoshi cat si cea a lui /tsuka, erau puternic influentate de catre )haolin-'empo ( bo"-ul chinezesc de la templul )haolin .Acesti doi maestri au fost urmati în timp de catre alti maestri de prestigiu care au creatdiverse stiluri ce se pot grupa în patru directii principale; )hotokan-0u, Iado-0u,Boju-0u si )hito-0u. Acestor patru stiluri principale ii se mai pot adouga si cele alescolilor; )hitokai, 'okushinkai, )ankukai, etc.Ciind profesor la facultatea +udokan, din

Toko în 7=8< a deschis prima sala de karate schimband denumirea din T/ *! în'A0AT!-*/ unde au inceput cursurile de instructori. Acest *ojo a primit ulteriornumele de )/T/'A. Pe parcursul anilor s-au dezvoltat si alte stiluri si astfeloriginalul stil de karate a devenit )/T/'A ceea ce în traducere libera inseamna casalui )/T/. Acest 5)/T/6 fiind pseudonimul poetic al maestrului )/T/'A poatefi interpretat si ca 5scoala bradului si a valului6 verdele etern al bradului simbolizeazavesnica tinerete a conceptiilor si perpetua lor înnoire si prin val munca continua caretrebuie depusa pentru a ti le putea însusi, asemenea valurilor ce lovesc neancetat tarmul.

Anul 7=3< fiul maestrului Bichin Cunakoshi, Joshitaka Cunakoshi care era un maremaestru de shotokan karate, a condus si îmbunatatit stilul )hotokan între anii 7=8E-7=KEacesta introducand pozitiile lungi pentru , întarirea musculaturii picioarelor special pentru

antrenamentele de 'ihon si 'ata,totodata a m-ai introdus loviturile de picior Jokogeri(lovitura cu piciorul in lateral, ma1ashi geri(lovitura circulara cu piciorul,urama1ashi geri(lovitura inversa circulara cu piciorul,>shiro Beri(lovitura cu piciorul înspate.Pana la acel moment se folosea pentru Joko geri , &ae Beri în lateral,e"istalovitura circulara &ikatsuki Beri si >shiro Beri nu era e"ecutat prin întorcereLrasucire.Totodata s-au dezvoltat pozitiile de lupta si s-au diversificat din Cudo *achi formandu-seHenkutsu *achi,'okutsu *achi si 'iba *achi acestea erau lucrate progresiv mai larg simai stabil,pentru a dezvolta un procedeu tehnic de lupta puternic,ajungand la deplasari



acestea erau efectuate din pozitia Cudo *achi,aceste pozitii erau în general forte inalte. )inu ultima data a introdus e"ercitiile de lupta jiu ippon kumite si jiu kumite care m-aitarziu au fost pilonii de baza ai dezvoltarii competitiei de karate.

Anii 7=K3-7=KE, karate-ul practicat avea un caracter declarat ,strict martial în acelevremuri punandu-se bazele pentru +>*/ 'A0AT!.Atunci au fost create primele 8

Taikoku 'ata si Ten no 'ata.Anul 7=K3,karate-ul si dezvoltarea acestia a fost marcata de al doilea razboi mondial sinumerosi instructori de 'arate au fost înrolati în armata imperiala si au fost trimisi pefront sa lupte.a un refuz la adresa razboiului maestrul Bichin Cunakoshi seretrage,munca lui fiind preluata de fiul lui ,)ensei Joshitaka Cunakoshi împreuna cu)ensei /bata si )ensei ironishi,acestia au continuat antrenamentele de )/T/'Akarate,formand ceea ce japonezi au numit-o6)P!$A# C/0!)6 evident era vorba desoldatii care trebuiau sa lupte în spatele linilor inamice,acestia nu aveau arme decitrebuiau sa faca fata situatiilor de razboi.

Anul 7=KE razboiul s-a terminat razboiul,sala unde se practica 'arate cu denumirea de

)/T/'A dojo,a fost distrusa în bombardamente de americani în in luna martie 7=KE. umerosi instructori de karate au murit pe front,iar cei care au reusit sa se întoarca augasit un karateu foarte comple",de la directia simpla trasata de maestrul BichinCunakoshi adica la arta martiala de +>*/ 'A0AT!,care a fost un mare pas valoric caresau datorat în special vremurilor de razboi. *oshita$a una$oshi este gra. bolna. de

tuberuloza, nu mai rezista socului de a vedea sala de 'arate,distrusa în bombardamentede americani si moare in 1"4/

Antrenamentele sunt conduse de )ensei ironishi,si maestrul Bichin Cunakoshisupervizeaza desfasurarea antrenamentelor,)hotokan *ojo fiind bombardat si distrus dintemelii,predarea 'arate-ului continua în universtati precum; Iaseda - )ensei ironishi,'eio - Bichin Cunakoshi si )higeru !gami, Takushoku - &asatoshi akaama siidetaka ishiama , Academia &ilitara din )huji - asistent instructor )ensei 'ase.

Anul 7=K2 maestrul Bichin Cunakoshi,avea 27 de ani si înfiinteaza Asociatia 4aponeza de'arate M 54.'.A.6, avand ca obiectiv principal; raspandirea 'arate-ului înlume,recunoscuta de Buvernul 4aponiei în anul 7=K= .*ar intre anii 7=K2-7=K=marcheaza o scindare in modul de gandire si abordare a karate-ului în 4aponia.

&iscarea 'arate-ului +>*/ 'A0AT! este vehement aparata de Asociatia )hitokai,careeste condusa de sensei )higeru !gami iar 'arate-ul ompetitional este aparat si promovatde )ensei &asatoshi akaama si )ensei idetaka ishiama .

Anul 7=E8, maestrul Bichin Cunakoshi trimite o parte din cei mai buni instructori ai sai; &asatoshi a$a2ama, !ideta$a ishi2ama si 3sutomu #shima în !uropa si în )tatele>nite >.).A.

Anul 7=EK în Cranta se fondeaza Cederatia de 'arate si +o" liber, prima de acest fel in!uropa.

Anul 7=EE, &aestrul Bichin Cunakoshi superviza cu îngrijorare aceasta disputa între Karate-ul 5D# K++37 si Karate-ul Competitional ,reuseste pana la urma sa strangarandurile si sa ai adune pe toti instructorii de 'arate în anul 7=EE



apan Karate +ssoiation (K+)

Anul 7=E9,conflictul izbucneste din nou dupa moartea maestrului Bichin Cunakoshi ladata de :< aprile 7=E9, iar conducerea 54.'.A.6, îi revine lui &asatoshi akaama,alaturide idetaka ishiama si Tsutomu /shima care impreuna cu alti instructori de 'arateimplicati ca si ei în dezvoltarea 'arate-ului ompetitional iau decizia transformarii

acestuia pe langa linia sa de arta martiala si într-o forma de intreere sporti.aompetitionala , revigorand 54.'.A.6

ealata parte care promova vechiul 'arateu care,era a"ata pe 5D# K++37 ,conduside )ensei )higeru !gami 57=7:-7=27 5au urmat vechea linie de 'arate )hotokan si auramas în vechea sala 5 )/T/'A6 reconstruita dupa bombardamente, fondand astfelscoala )hotokai-ru, are reuza idea de ompetitie sporti.a

ei mai tineri instructori de 'arate au urmat linia 54.'.A.6, care a crescut mult în popularitate prin ideea de e"pansiune a Karate-ului Competitional ,promovat de54.'.A.6,aceasta fiind întarita de elaborarea regulamentelor de competitie si initiereaconcursurilor la nivel national si international si publicarea cartilor 8D*+&IC

K++379 scrisa de &asatoshi akaama si 97&:3* !+D9 scrisa de idetaka ishiama . $ntre anii 7=<E-7=2= perioada este dominata de dezvoltarea Karate-ului

Competitional în detrimentul $arateu-lui 85D# K++379

*e la anii 7=<E încoace putem vorbii de doua directii pricipale linia japoneza si alramificatiior 8K+9, respectiv karate-ul modern al zilelor noastre 9 ;K9

I3#I+-8K+9, apan Karate +ssoiation

Era Pre-Razboi ,o mica istorie.$n anul 1922 -/kina1an 'arate prin persoana &aestruluiBichin Cunakoshi demonstreaza 5T/-*!6in /chanomizu,pentru &inisterului !ducatieidin 4aponia.$n anul 1929 -$n urma discutiilor cu Bodo Curuka1a(preot sef la Templul!nkaku, 'amakura Cunakoshi vazand asemanarile dintre filozofia H! si'A0AT!,dezvolta 5spiritual de 'arate6si schimba 5T/-*!6 în 5'A0AT!6.

$n anul 1930- Era Razboi ,&asatoshi akaama si &asatomo Takagi au pastrat vie practica de 'arate,dezvoltand-o aceasta în mod oficial. Cunakoshi )hotokan ombu *ojoa fost distrus în urma unui raid aerian de o bomba.$n anul 1949 - !ra *upa-0azboi. )efondeaza si are recunoaste provizorie în mod oficial (The 4APA 'A0AT!A))/$AT$/,Asociatia 4aponeza de 'arate prin intermediul lui Joshinosuke)aigo(membru al asei de onsiliu,a Buvernului 4aponez.$n anul 1953 -prin intermediullui 3sutomu #shima ,!ideta$a ishi2ama 6 are aum 10 Dan ondue I3K9

primeste invitatie sa predea la )trategic Air ommand (>)A omandamentul )trategicAerian American astfel introducand 'arate în )>A-America,care este acum o arta

$nternationala. $n anul 1955 - Cunakoshi )ensei are 2< de ani, Takagi poarta conversatiesi face planuri cu un producator de film Juzuru 'ataoka,pentru mediatizarea prin film astilului )hotokan,si a noului ombu *ojo.#a sfarsitul anului Juzuru 'ataoka, îl suna peTakagi ca sa afle despre ultimele stiri legate despre noul dojo,aceasta este centrul de bazaîn dezvoltare a 4'A.$n anul 1956 -$nstructorii pregatitori dezvolta prin akaama )enseisi ishiama )ensei directia pe care se vor crea legendele de maine ale 4'A. Takauki&ikami si irokazu 'anaza1a fiind priimi absolventi.Acestia din urma au promotorii pe plan mondial al si ai sitemului 4'A facandu-se respectati de toti.$n anul 1957 -are loc



primul ampionat >nit al 4aponiei. 'anaza1a iese campion.$n anul 1957 -&inisterul!ducatiei din 4aponia acorda recunoastere oficiala definitiva6 4'A6 In anul 1"/<-

&oare,&aestrul una$oshi $n anul 1959 -Presedinte 54'A6 este )huji &asutani,(fostPrim &inistru al 4aponiei$n anul 1961 - !mperor )ho1a sarbatoreste cea dea <3aniversare a zilei sale de nastere.4'A organizeaza o demonstratie de karate în cinstea lui.

$n anul 1964 -7-Are loc,7- Primul Turneu &ondial de 'arate.$n anul 1965 -4'A îsitrimite instructorii în lume pentru popularizarea si pentru a preda arta de 'arate )hotokan prin maestri; irokazu 'anaza1a, Taiji 'ase, Jutaka Jaguchi, 'einosuke!noeda,iroshi )hirai (la acel moment avea E *an. irokazu 'anaza1a are acum 73*an,$nstructor sef. ).'.$.CN 3aiji Kase are aum 10 Dan Instrutor e ;K+ (moare

=n >4 noiembrie >004), JutakaJaguchi are acum 2 *an $.).'.C., >)A, Keinosu$e

7noeda are " Dan (moare =n >" martie >00?) K5' ,&area ritanie@ iroshi )hiraiare acum = *an $.T.'.C. L I.).$, $talia.$n anul 1966 -Presedinte 54'A6 'akuei Tanaka(devine Prim &inistru al 4aponiei$n anul 1970 -4'A gazduieste 7- Primul ampionat&ondial de 'arate.$n anul 1972 -Presedinte 54'A6 Hentaro 'osaka (devine Prim&inistru al 4aponiei$n anul 1972 -*oi baieti devin victimele Thalidomide,devin

)/*A.Acestia sunt mari pasi pentru karate si arata ca poate sa practice oricine.$nanul 1978 -7-Primul Turneu de Tineret pentru toata 4aponia.$n anul 1985 -7-Prima upa&ondiala6)>T/6tinuta in 4aponia,care sa bucurat ulterior de o mare reputatie sifaima.$n anul 7=2<- obouki akahara( Presedintele )ocietatii pe ActiunidevinePresedinte 54'A6. In anul 1"A6-&oare,&aestrul a$a2ama

*atorita neintelegerilor si a luptelor interne se desparte 4'A în doua fractiuni ; 3etsuhi$o

+sai " Dan K+ (moare =n 1/ august >006), conduce una din fractiuni care uterior estetransforma în $.4.'.A. 6$nternational 4apan 'arate Association 5cealalta fiind condusa de&otokuni )ugiura = *an 4'A 54apan 'arate Association6.

n 1987 dupa moartea maestrului &asatoshi a$a2ama ,la carma K+ este numit$nstructor sef sensei 3etsuhi$o +sai " Dan care preia si toate drepturile de publicitate simarketing,proprietati si toate drepturile dupa numele K+ ,pe care le inregistreaza latribunal. n 1988 cand se doreste a se organiza Campionatul 5nit al aponiei se afla catoate drepturile au trecut în posesiunea lui 3etsuhi$o +sai , de aici începe scindarea sicontestarea lui ca Instrutor se K+ n 1989 începe procesul care dureaza pana îndeembrie 1""" cand tribunalul declara dar o parte învingatoare,cu cateva mici detalii politice care sunt finalizate în urmatorii : ani pana în >001 ,cand cu sprijinul lui !ideta$a ishi2ama , 3eru2$i #$aza$i si a amiliei una$oshi (acestia din urma avandîn spate cateva trusturi de oameni de afaceri si politici foarte puternici ,castiga fractiunealui &oto$uni ugiura " Dan K+ care conduce 8apan Karate +ssoiation9 a orecompensa K+ particicipa din doi în doi ani la cate un Campionat &ondial al I3K cuo echipa chiar daca cele doua sisteme sunt aproape diametral opuse mai ales la sectiuneade B$umite9 hiar se .ehiuleaza ideea ca cele doua sisteme ar dori sa se uneasca I3K-K+ actal K+; n anul 1""1 în BifuL4aponia, în timpul promovarii sianiversarii lui ensei ugiura ca instructor sef a K+ , sensei Keinosu$e 7noeda si ensei &iaza$i atoshi au luat initiativa de a forma organizatia unita a K+ 7uropa

pentru a se regasi unitatea de altadata.n 1992 se formeaza un comitet *irector care aremisiunea de crea o noua structua mondiala unificata a viitoarei ederatii &ondiale de

K+ (dupa castigarea bataliei pentru brendul K+ cu fractiunea lui sensei 3etsuhi$o +sai



" Dan ) . n luna februarie 7==8 are loc sedinta de constituire a organizatiei K+;

7uropa în +russels initiata de sensei &iaza$i atoshi (moare =n ?1 mai 1""?) , în 1994

statutul organizatiei K+; 7uropa este gata si este acceptat, în luna iulie a anului1994 la @ editie a Cupei &ondiale huto9 din Philadelphia este cea mai buna ocazie dese reaonda noua structura cu denumirea de apan Karate +ssoiation ;orld

ederation , la care adera prin unificare structura lui sensei 3eru2$i #$aza$i $)'C6$nternational )hotokan 'arate Cederation6. n 1""/ statutul apan Karate +ssoiation

;orld ederation nu este acceptat pe motive de regulament,arbitraj de baza nereusindu-se a se ajunge la un numitor comun. n 1""6 se numesc în !uropa : reprezentanti peregiune sensei Keinosu$e 7noeda si ensei !ideo #hi . n 1""A Philadelphia statutul K+; este pregatit,acesta este prezentat in timpul congresului de la Cupa &ondiala

K+ din Paris . n deembrie 1""" se pronunta tribunalul în defavoarea fractiuni luisensei 3etsuhi$o +sai " Dan si castiga fractiunea presedintelui a$ahara obu2u$i "

dan ,al carui instructor sef este sensei &oto$uni ugiura " Dan . n >001 regulamentulsi statutul sunt aprobate ia nastere cu drepturi depline organizatia apan Karate

+ssoiation ;orld ederation n >" martie >00? moare sensei Keinosu$e 7noeda

,prerogativele sunt preluate de ensei !ideo #hi ca $nstructor sef pe organizatia K+; 7uropa respeti. *irector Tehnic *-nul ura Ergen

#'+IF+3II DI7I37 D7 K++37 - Deri.ate din 9K+9

- 1963 L prima fisura apare în 7=<8 de la ensei hojiro ugi2ama care fondeaza ogrupare mica de karate în ()tatele >nite ,>.).A- hicago sub denumirea de 4'A-hicago6 )ugiama *ojo6, 1975 L 54.'.A.6,este fisurat puternic în 7=9E de ensei

!ideta$a ishi2ama care fondeaza $.A.'.C. 5$nternational Amateur 'arate Cederation6care ulterior este tranformata in 7=2E în $.T.'.C.6$nternational Traditional 'arateCederation6, 1977 L a treia mare fisura puternica este data de ensei 3eru2u$i #$aza$i

fondatorul prinipal al $)'C , împreuna cu maestrii; &i$ami3a$a2u$i,*uta$a

*aguhi,higeru3a$ashina,hojiroKo2ama, care fondeaza îm preuna $)'C

6$nternational )hotokan 'arate Cederation6. 1979 Lde ensei !iro$azu Kanaza%a carefondeaza ).'.$. 5)hotokan 'arate $nternational6 care ulterior este tranformata în ).'.$.C.5)hotokan 'arate $nternational Cederation6, 1990 Lde ensei 3aiji Kase care fondeazaI.'.).A. 6Iorld 'arate )hotokan Academ6, 1990 L 37 iunie 7==3 de ensei !itoshi

Kasu2a I.).'.C. care fondeaza 6Iorld )hotokan 'arate-*o Cederation6, 1992 L de ensei 3oshia$i ami$i care fondeaza 4.).'.C. 6 4apan )hotokan 'arate-*o Cederation6.1994 L ensei !iroshi hirai care fondeaza care fondeaza I.).$. 6 Iorld )hotokan$nstitute6. 1994 Lse cand se fondeaza de catre de ensei *ohji *amamoto care fondeaza4.'.A.>.'.6 4.'.A. )upporters /rganisation6 1994 Lcand se fondeaza de catre de ensei

obert idoli 4.'.A.). 64.'.A .)eikukan6care se e"tinde în toata Anglia, ca mai apoi înanul 7==9 sa se transforme în 4.'.A. !ngland sau mai bine zis în 4.'.A. >nited 'ingdom

'arate Cederation care are ca arie de raspandire inclusiv Tara Balilor6@ales6si )cotia ,siare recunoastere acordata de 4'A ombu L Toko,avandu-l ca *irector tehnic pe hihan

+$ihito Isa$a 1999 L 73 februarie 7=== de ensei Keigo +be 4.).'.A. care fondeaza 64apan )hotokan 'arate Association6. 2000 / de ensei &i$io *ohara 'IC care fondeaza6 Karatenomii ;orld ederation 6. 5lterior apare si gruparea de karate, (I.T.'./.Iorld Traditional 'arate /rganization care î si are radacinile tot din mata K+ ,aceastafiind condusa de sensei ihard +maos si sensei ohn &ullin ,e"istand în afara acestorasi alte fractiuni de $arate K+



I3#I+- 9 ;K 9, ;orld Karate ederation

9 ;K9, ;orld Karate ederation, a primit reunoasterea olimpia din partea International #l2mpi Committee . )hotokan 'arate este azi prezent în cele maiimportante competitii de karate, la nivel international si mondial, alaturi de stilurile;)hito-0u, Boju-0u si Iado-0u (o mia istorie internationala)

$n anul 7=<E ia fiinta Cederatia Tuturor /rganizatiilor de 'arate din 4aponia C.A.4.'./, lacare 54.'.A.6, nu adera , în !uropa ia fiinta >niunea !uropeana de 'arate >.!.', un grupmic de karate din !uropa care nu au aderat la >.!.'. au fondat !.A.'.C. , în America iafiinta Asociatia Americana de 'arate A.A.'. $n anul 7=<< ia fiinta 5>niunea de 'aratedin &area +ritanie 5 '.>.B.+. M5 'arate >nion of Breat +ritain6 al carui *irector Tehniceste numit ulterior sensei Keinosu$e 7noeda " Dan (aesta moare =n >" martie >00?)

$n anul 7=<= organizatia devine >niunea $nternationala de 'arate 5IK ,iar în 7=93devine WUKO - 5niunea &ondiala a #rganizatiilor de Karate . (I.>.'./. împreunacu celalate federatii continentale sub noua denumire 9 ;K9, ;orld Karate

ederation, datorita 'arate-ului sportiv practicat si îmbunatatit actual non stop ,a devenitcea mai importanta Cederatie &ondiala de 'arate, unde alaturi de )hotokan se regasesc sialte 8 stiluri ca; )hito-0u, Boju- 0u si Iado-0u./ contributie majora în dezvoltareadisciplinei stilului 'arate )hotokan au avut-o marii maestrii Bichin Cunakoshi si si fiulsau Joshitaka Cunakoshi, în anii 7=<3-7=93, vin în !uropa si în lume,maestri renumiti ca; &asatoshi a$a2ama, !ideta$a ishi2ama , 3sutomu #shima , !iro$azu Kanaza%a,

Keinosu$e 7noeda, 3aiji Kase, +ssai 3etsuhi$o, 3eru2u$i #$aza$i, !iroshi hoji,

orihi$o Iida, &asaru &iura, &iaza$i atohi, &asahi$o 3ana$a, !ideo #hi, &asao

Ka%azoe, !iroshi hirai, !itoshi Kasu2a,Kato adashige,3oshihiro &ori,*oshihiru

#sa$a,Kashuhiro a%ada,Koihi ugimura,aestia ajutand la dez.oltarea si

mediatizarea Karateu-lui in lume

C#&II+ 37!IC+ ;K, +est Commisie este rGspunzGtoare de interpretarea si

transerul de reguli si metode la Kata si ormarea pentru ompetitiile de Kumite peaeste probleme la 7CComisia 3ehnia are de asemenea autoritatea pentru a

determina daa organizarea ompetitie e bunG&embrii de aest omitet sunt

desemnati de 7C

-n!"# Ka$s!%iro &s!'a(a

(4aponiaPresedinte sef

-n!"# en *on+

(oua Helanda&embru în comisie

-n!"# Ki'os%i a(aza+i( >)A &embru în comisie

-n!"# or-.en Wan

(Taipeiul hinezesc&embru în comisie

-n!"# nrianao(anana o"oonirina

( &adagascar



&embru în comisie

-n!" ## er!son

( Australia &embru în comisie

I#5H 77C53IJ ;K

+ntonio 7spinos, :resedinte

;illiam &illerson, 1 Jie- :resedinte

'eorge *erolimpos, eretar 'eneral

Kuang-!uei Chang, > Jie- :resedinte

ehir Cheri, ? Jie- :resedinte

#'+IF+3II DI7I37 D7 K++37 +spirante 9 ;K9 si , Deri.ate din 9

;K9

I&+),International &artial +rts ederation , sa fondat oficial în anul 7=E: de catre

&aestrul K2uzo &iune, &aestrul Kazuo Ito si hizu2a atoudo@ &aestrul !a$udo a$a2ama and &aestrul !iromasa 3a$ano Kendo@ &aestrul !ironori #tsu$a

Karate-do, si nu ultima data si maestrii Ki2ota$a ;a$e si ueo Ki2oura . IMAF- ulavand tot concursul asei $mperiale 4aponeze.Acesta avand mai multi lideri precum;

- Kyuzo Mifune !anshi Meijin "#-$an %u$o- Kazuo Ito !anshi Meijin "#-$an %u$o- &hizuya &ato !anshi "#-$an ihon %ujutsu si !anshi (-$an %u$o- !aku$o akaya)a Meijin "#-$an Ken$o- !iro)asa Takano Meijin "#-$an Ken$o- !ironori *tsuka Meijin "#-$an Karate-$o- Gogen +a)aguchi !anshi "#-$an Karate-$o

- !irokazu Kanaza,a !anshi "#-$an Karate-$o- Kazuo &akai !anshi "#-$an Karate-$o- Katsuo +a)aguchi Meijin "#-$an Iai$o- Kissho)aru Ueshia Aikikai Aiki$o si fon$atoru. Aiki$o-u.ui Morihei Ueshia

/biectivul organizatiei IMAF-/uropa este sa conserve si sa vegheze la procedeeletehnice de un nivel foarte în alt,garantand ca toate aceste aspecte nu v-or fi uitate. IMAF- /uropa ia fiinta in 7=28, cand *-nul hizu2a ato in calitate de secretar genera. IMAF si 0irector Tehnic pe %aponia , semneaza dispozia prin care organizatia I&+-7uropa

devenea autonoma, avand reprezentanta în 9 tari ; precum;Anglia,*anemarca,+elgia,Austria,$talia,Cranta si /landa.$n anul 7=2< are locongresul &ondial din Turin, ridicandu-se o multime de probleme interne care nu au putut fi rezolvate au dus la scindarea IMAF-u.ui în doua fractiuni , în IMAF- Kokusei 1u$oin din care facea parte Austria,*anemarca si Cranta respectiv IF1 2Internationa. Fe$eration of ippon 1u$o3 din care facea parte /landa,$talia,+elgia si Anglia. IMAF- /uropa de astazi are reprezentanta în ;/landa,+elgia,Anglia,$talia,Polonia,0epublicaeha,>ngaria,0usia,$rlanda si Bermania . IMAF-/uropa este asociata ca stiluri si scoli cu IF1 a. carui presedinte onorii este &inoru &ohizu$i, care are cel mai cel mai maredivizor comun gradat +udoka în 4aponia,precum Aikido &eizin 73 *an, 4udo anshi=*an, $aido anshi 73 *an si 5)eful )uprem6)upreme &eizin in Joseikan +udo.



(IK+)International Karate +ssoiation, ia nastere în anul 7=E8 la Toko,4aponiafondatorul ei fiind ensei 3a$u2u$i Kubota ,promovand stilul Bosoku-0u(adica6Bo6 însemnand forta si 5)oku6rapiditate.$n anul 7=<K ,maestrul Takuuki 'ubota muta sediulAsociatiei ($'A în )tatele >nite >.).A.)tilul Bosoku-0u are la baza stilul shotokan, înanul 7=2= maestrului Takuuki 'ubota i se decerne titlul de 5)/'!6 pentru activitatea sa

în domeniul artelor martiale a doua persoana în ierarhia ($'Afiind ensei 3a$emasa#$u2ama " Dan instructor sef al acestui sistem, *irector Tehnic !uropean ($'A fiind ensei Fi$o 'eano.i A Dan

(;KC) ;orld Karate Conederation, pe data de 3K mai 7==< o grupare mica de karate afondat Iorld 'arate onfederation (I' în CrankfurtL&, Bermania,avand ca scopoferirea unei alternative de a fi afiliate dintr-o tara mai multe sisteme de 'arate(Cederatiisau Asociatii,avand în vedere ca în lume sunt multe /rganizatii de 'arate $nternationalecare sau recunosc stilurile pure sau doar o singura Cederatie pe o tara , Iorld 'arateonfederation (I'oferind o alternativa în care toate stilurile diferite si federatiile sase uneasca ca într-un corp,fara sa conteze dimensiunea sau stilul lor. :resedinte eeuti.

iind D-nul &ar$o io.i,erbia si :resedinte ondator ritz ;endland,'ermania

(;5K#),;orld 5nion o Karate-do #rganizations, ia nastere în iulie :33E în Cortaleza,+razilia la a M@- editie a ampionatului &ondial de 'arate I' în urma unor disensiunidintre o fractiune a miscarii de I' care sustine ca cealalta parte ar fi încercat,sadeturneze organizatia în aprilie :33E.Acestia sustin ca ar fi tinut o alegere ilegala în ochiilor,si comitetul e"ecutiv a fost înlocuit legal.Aceasta schimbare a dus la scindarea ulterior ,a avut ca rezultat separarea în doua fractiuni a I'.ontestatatarii votand în cele dinurma pentru schimbarea numelui lor în (I>'/,Iorld >nion of 'arate-do/rganizations astfel ei dand viata unei organizatii ce a fost abandonata în anii G=3. 4rese$inte D-nul #s.aldo &essias de #li.eira,razilia si :resedinte de #noare iind

D-nul Carlo !en$e,Italia

Istoria hito-r2u(Ken%a &abuni-ondator)el care este considerat fondatorul scolii de karate shito-ru este maestrul Ken%a

&abuni acesta a trait intre anii (722=-7=E: acesta sa nascut pe 7K noiembrie 722= înorasul )huri, din insula /kina1a el fiind descendentul unei familii vestite de samurai careare arborele genealogic cu 79 generatii în urmafiind al 79-lea descedent al printului/nigusuki, un mare samurai în 0egatul 0u-ku din care facea parte insula /kina1a.Aceste generatii ale familiei sale au fost vestiti luptatori secole în sir. $n timpurile aceleaartele martiale mai ales cele de sabie erau cunoscute dupa satul în care se practicau ;)huri-te (adica mana lui )huri, aha-te si Tomari-te. &aestrul Ken%a &abuni începe sastudieze,la doar varsta de 78 ani, scoala )huri-te cu marele &aestru Jasutsune (Anko$tosu (7283-7=7E, la rOndul sau a fost elevul renumitului &aestru )okon &atsumura

(79=: M 7229. Ken%a &abuni a început sa studieze stilul aha-te, cunoscut si subnumele de )horei-0u, la varsta de :3 de ani, cu un alt mare &aestru 'anruigashionna (igaonna (72E8- 7=7E, pe care l-a cunoscut prin intermediul prietenuluisau apropiat hojun &iagi (7222 M 7=E8, acesta ulterior a fost fondatorul stilului deBoju-0u karate. &aestrul &abuni în vata de la maestrul Jasutsune (Anko $tosu :8 dekata. *upa anul 7=73, &aestrul Ken%a &abuni a fost primit în faimosul club de karatedin /kina1a 50u-'u Tode 'enku-'ai6, unde a studiat cu hou &otobu - stilul)huri-te si cu 4uhatsu 'ioda - stilul aha-te ,respectiv de la un negustor chinez de ceai



din /kina1a pe nume Ioo Jin Bue cOteva miscari de kung -fu respectiv TA/ (varianta japoneza de kataca mai apoi sa studieze cu amanuntire tehnicile Cukien 5pumnul alb6 sialte forme de Pangai oon, de la &aestrul chinez Io ?ian Bui (Bo 'enki.

AjungOnd în anul 7=:3 însetat dupa stiinta, maestrul &abuni %se inroleaza% la un club dekarate condus de hojun &iagi respectiv de hou &otobu si de alti doi renumiti

maestri homo anashiro si $ahatsu 'ioda. #a acest club a avut parte de maestri devaloare ; &aestru &otobu în )huri-te ( predecesorul scolii )horin-ru , Botonde ( adicaarta secreta a curtii si familiei regale din /kina1a si maestrul a1ashiro, specializat înshuri-te, si maestrul 'ioda e"pert în aha-te. Acest centru de arte martiale japoneze adevenit foarte vestit în acele vremuri, fiind un adevarat club de profesionisti martiali.Pepeniera cu numele 0u-ku Tode 'enku-kai a scos o serie de mari karate-ka care larOndul lor au devenit mari maestri în scolile lor de karate . #a ceva vreme îi regasim pe&abuni în )tatutul de ofiter de politie foarte apreciat la acea vreme care îsi înteteacalatoriile- vizitele în 4aponia mai ales dupa ce maestrul Bichin Cunakoshi a introdus(disciplina de karate în 4aponia. *upa încheierea studiilor si a serviciului militar,maestrul Ken%a &abuni s-a înrolat în departamentul de politie al insulei /kina1a, astfel

a avut ocazia sa viziteze diferite localitati din insula /kina1a si sa învete alte artemartiale cunoscute sub numele de 0uku-'obudo. &aestrul Ken%a &abuni a maistudiat mult timp ca elev al &aestrului )eisho Aragaki (72K3-7=72, care preda un stilasemanator cu aha-te, de la care a învatat diverse tehnici de karate si cateva kata cuarme, apoi a mai învatat )ai-4utsu cu &aestrul Ta1ada. &aestrul Ken%a &abuni îsistabileste resedinta în /saka, în anul 7=:= si începe predarea cursurilor de karate anko-ru ( shito-ru,

*atorita succesului obtinut, în anul 7=87, a fost infiintata *A$ $/ 'A0AT!-*/'A$, +utokukai ( organizatia de arte martiale care guverneaza în 4aponia aceastaînregistreaza oficial toate scolile de karate scoala maestrului Ken%a &abuni ( adicascoala pe jumatate dura, ulterior schimba numele în )hito-ru de astazi în cinstea celor

doua legende ( profesorii lui &aestrul Jasutsune (Anko $tosu si &aestrul 'anruigashionna (igaonna , primul simbol 'anji din $tosu se aseamana ca pronuntie cu(shi de la igaonna (to astfel sa nascut )hito si ru. +inenteles nu toate oficialitatile aufost deacord cu aceasta separare a karate-ului spre e"emplu maestrul Toama din)hotokan la intervievat pe &abuni si pe altii despre asa zisele nume ( nume care sunaciudat. &aestrul Ken%a &abuni raspunde ca prin numirea stilului raspunde cererii+utokukai, dar le ofera si elevilor o identificare si siguranta a liniei tehnice în artelemartiale .

#a aceasta emblema în cadrul siglei, avem cercul care este simbolul pacii si al armoniei(Ia, iar liniile verticale si orizontale defineste fiinta umana, aceasta

simbolizand5oameni lucrand în pace si armonie6. Pe parcursul anilor &aestrul Ken%a &abuni a incercat sa dezvolte stilul de 'arate )hito- 0u si sa-l raspandeasca în insula/saka.Acesta a dus o lupta pentru popularizarea si efienticizarea stilului )hito-0ufacand mai multe demonstratii si predand cursuri de autoaparare în toata 4aponia de@est,in paralel cu celalate stiluri )hotokan,Boju-ru ,Iado-ru etc.>nul dintre varfii delance a elevilor lui a fost 5ehi Kanei care în anul 7=8E preda deja ca instructor în /saka, Ajunsi în 7=E3 acesta se reintoarece în /kina1a si dezvolta( shito-ru kempo karate-dokai. $n /kina1a maestrul 5ehi Kanei este considerat adevaratul succesor a liniei



tehnice a maestrului Ken%a &abuni în schimb la nivel international Kenei iul

maestrului &abuni este considerat instructor sef. &aestrul Kenzo ratele mai mi face siel parte din grila superioara a ierarhiei, el este îndemnat de mama sa sa predea shito-ru.&aestrul 'enzo nu este sigur ca alegerea ar fi buna el se autoe"ileaza, dar dupa doi anirevine si accepta ierarhia astfel devine mostenitorul tatalui sau. $n zilele noastre cei doi

frati &abuni conduc proiectele de karate la o serie de >niversitati 4aponeze %o obligatie%mostenita de la tatal lor. Principalii elevi ai lui &abuni si-au dezvoltat propriile scoli ( 2usho a$agami odata cu Kenei &abuni acesta dezvolta $tosu-kai, chiar dupamoartea lui &abuni. Ciul lui )akagami, adica )adaaki raspunde astazi de scoala $tosu-kai,în Jokohama . AjungOnd în anul 7=K2 maestrul hojiro Tani dezvolta scoala )huko-kai,acolo unde a predat Tani-ha karate )hito-ru. &aestrul Ken%a &abuni moare la .Lrsta

de 64 de ani =n >? martie 1"/> la #sa$a , fiul cel mai mare 'enei &abuni a devenitautomat succesorul sau la conducerea scolii de 'arate-*o )hito-0u.

o+e Kenei *ab!ni

Acesta s-a nascut pe data de 78 februarie 7=72, în localitatea )huri din insula /kina1a .*in frageda copilarie a invatat 'arate de la tatal sau, precum si alte arte martiale/kina1eze de la renumitii maestrii care au vizitat casa &abuni. Tatal sau la în vatat 4u-4utsu si forme de 0uku-'obudo, cu &aestrul 'onishi Jashuhiro a în vatat 'endo,si dela &aestrul )eiko Cujita a în vatat injutsu. #a ora actuala )oke 'enei &abuni este*irector Tehnic în cadrul (4.'.C adica a Cederatiei 4aponeze de 'arate si are gradul de73 *A centura neagra, începand cu anul 7==8, acesta a fondat Cederatia &ondiala de'arate-*o )hito-0u pe care el o conduce.

ei mai buni instructori ai &aestrului Ken%a &abuni , au fost fii sai Kenei si Kenzo

&abuni , &anzo $1ata , aashi Teruo ,)eiko )uzuki, hojiro Tani, 0usho )akagami,Joshiaki Tsujika1a, 'en )akio, 4un-$chi $noue, Toshiuki $manishi, 'azuo 'okuba,

Tokio isatomi si 0usei Tomoori, >echi 'anei, 'otaka huzo.

*RGAI5ATII 0IF/RIT/ 0/ KARAT/ &!IT*-R+U Hinie &oderna de Karate hito-r2u

aashi-ha %i$o-R'!, este un sti. $e hito-r2u Karate creat si fon$at $e 3eruo !a2ashi

6n *saka%aponia 6n anu. "(7#8 !ayashi sa nascut 6n orasul ara anu. 1">48 9ncopi.arie a 6nvatat %u$o un$e a otinut gra$u. $e : 0an8!ayashi a 6nvatat $irect $e .a)aestri fon$atori Kosei Ko$uba si &abuni 80eja cunostea $irectia practicata a karate-u.ui 6n %aponiaastfe. e. a a.es ca sa aprofun$eze cu a$evarat ra$acini.e karate-u.ui$ep.asan$use 6n *kina,a 6n anu. "(;;8Aici e. a stu$iat Karate-u. si arta .uptei cuar)e.e $e .a hoshin agamine fon$atoru. sti.u.ui &atsuba2ashi horin-r2u respectiv$e .a Ken$o a$aima care era fon$atoru. sti.u. okina,an 2uei-r2u2 $in aceeasi sursachinezeasca .a fe. ca si Maestru. !igashionna con$ucatoru. sco.ii aha-te3 care era )ai

putin cunoscut $ar foarte eficientsi se pre$a $oar 6n fa)i.ie8 a$aima aia $upa un anintreg $upa ce .a supus .a $iverse proe $ure .a acceptat ca e.ev pe !ayashicare era pri)u. strain care a 6nvatat si a putut pre$a arta secreta a fa)i.ieicare a fost .ung ti)p protejata8 !ayashi avea un )o$ ine$it $e asi a.ege un $ojo un$e sa invetepentruocci$enta.i pare izare. 6si a.egea $ojo-u. p.i)an$u-se )ergea si provoca sensei-ul $in$ojo .a o .upta8Asta inente.es ia tu.urat foarte )u.t pe e.evii avansati prezenti ai $ojo-u.ui si insistau forte tare asupra $reptu.ui $e a. invata )inte pe strain 6nainte ca)aestru. .or sa cooare .a nive.u. incepatoru.ui si sa accepte provocarea8Aceasta



atitu$ine $upa unii era 8urajoasa9 $upa a.tii insa era o 8tampenie9 aceasta veche sirespectata tra$itie care se regasea in cu.tura japoneza si okina,ana su nu)e.e $e Dojo

2aburi 2a$ica provocarea38Acesta atitu$ine este tot )ai rara in %aponia $e astazi$ar pevre)ea can$ !ayasi era tanar era ceva nor)a.aceasta for)a $e provocare functiunaastfe.<ce. care .ansa provocarea treuia sa .upte pri)a $ata cu e.evu. $e nive.u. ce. )ai

s.a $in $ojo$aca 6. invingea castiga $reptu. $e provoca pe ur)atoru. asa pana can$ajungea .a pri)u. e.ev $in sa.a carea era senpai-ul 8Aia $upa aceasta anevoiasa ca.ecastiga $reptu. $e a provoca sensei-ul $in $ojo .a o .upta si 6n genera. castiga si $reptu.$e a a.ege .ocu. si ziua can$ $orea sa .upte ca o rasp.ata pentru stra$uinte.e sa.e $e pana atunci8 !ayasi era vestit ca un )are .uptator $e ku)iteacest .ucru $eter)inan$)u.te $ojo-uri $e a nu-i accepta provocarea si nu 6i per)iteau intrarea in $ojoinente.esau fost )u.ti si cei care au acceptat provocarea80aca era invins e. se suor$ona si$evenea ele.ul Mdisipol ceran$ $reptu. $e se$ere si for)are 6n $ojo-u.ui respectiv 6ntr-un cuvant ce ar fi avut $e 6nvatat $e .a cei pe care e. ia invins= !ayashi astfe. si-acastigat stiinta si e>perienta .uptei castigan$ respectu. ce.or $in *kina,a80atorita sarguintei si a)itiei !ayashi a reusit sa castige foarte )u.ta e>perienta 6n

*kina,a8Maestri cei )ai i)portanti $e .a care a stu$iat au fost hoshin agamine si Ken$o a$aima, $e .a agamine a 6nvatat kata-suri.e huri si 3omari 2acesta se azau6n genera. pe pozitii.e .ungi si co)inatii rapi$e 6ntre e.e3 $e .a e. 6nvatan$ !ayashi pozitia2?ocoru.ui A. $in Fujian3 !a$$aut 88

Mai tarziu !ayashi intro$ucan$ foarte )u.te e.e)ente $in sti.u. okina,an 2uei-r2u 6n

propriu. siste) $e Karate8/. se intoarce 6n %aponia .a )aestru. sau sensei Kuniba si 6si$esavarseste stu$ii.e8Majoritatea )aestri.or $e &hito-ryu 6nvatan$ $e .a e.aceste for)e$e Kata aha se regasesc si astazi 6n sti.u. !a2ashi-ha hito-r2u8 !ayashi a $event pri)u. e.ev a. .ui sensei Kuniba acesta pe patu. $e )oarte ceran$u-i .ui !ayashi sacon$uca scoa.a2organizatia $e Karate3 eishin-Kai, pana can$ fiu. )ai )ic hogo vaajunge .a varsta ca sa poata con$uce si 6si va fi $efinitivat stu$ii.e8In$ep.inin$ $orinta)aestru.ui e. a $evenit prese$inte.e sco.ii 2organizatiei $e Karate3 eishin-Kai, pana inanu. "(7# can$ fiu. )ai )ic hogo Kuniba 6n$ep.inea con$itii.e i)puse $e tata. sau siacesta pre.ua con$ucerea sco.ii 2organizatiei $e Karate3 eishin-Kai ensei !a2ashi

3eruo a fon$at 6n "(7# propriu. s@u sti. !a2ashi-ha hito-r2u acesta contine cateva for)e $e kata $in sti.u. okina,an 2uei-r2u si a.te proce$ee tehnice okina,eze8 !a2ashi

a )ai fon$at 6n "(# propria sa scoa.a $e $obudo .upta cu armelor traditionale $e

Kobudo (baston, sai, tona, nunha$u, doua bastoane surte - nitanbo, $ama) care poarta $enu)irea $e Kenshin-r2u o$e !a2ashi 3eruo este a.es ca 0irector tehnic

;5K# care u.terior se transfor)a 6n ;K (;orld Karate ederation)$e astazioinan$ si a.te functii i)portante precu) cea $e prese$inte a. co)isiei $e aritraj ;K,ederatia aponeza de Karate acor$an$-ui gra$u. $e 10 Dan ca o recunoastere a)uncii $epuse in Karate8 o$e !a2ashi $etine si gra$u. $e10 Dan 6n $obudo sti.u. o$ina%an Kenshin-r2u a. carui fon$ator este8e a)inti) aici si $e $obudo $eoarece .aCampionatul &ondial de Karate !a2ashi-ha hito-r2u 26n B##: .a Kar.sta$3 saintro$us pri)e.e categorii $istincte si in$ivi$ua.e ca for)e $e kata Kobudo u arme

traditionale o$e !a2ashi 3eruo )oare pe >4 septembrie >004 .a ore.e 0A?0 +& .avarsta $e A4 de ani in #sa$a , aponia , suferin$ fiin$ $e cancer pu.)onar e. a facut oco)p.icatie 2fiin$ un fu)ator 6nrait3 e. a fost o.nav $e cancer $e )ai )u.t .uni chiar a



suferit o interventie chirurgica.a ur)an$ o recuperere $e .uni 6nainte $e )oartea sa8*rganizatia sufera o scin$are foarte puternica $upa )oartea )aestru.ui e>istan$ 4

ratiuni9I&:#3+379 distinte si separate a.e sco.i $e !a2ashi-ha hito-r2u

ratiunea r -1 @ de (!a2ashi-ha hito-2u)?e. )ai un si ce. )ai vechi $intre e.evii.ui o$e !a2ashi 3eruo era si este ensei &itsu2a einosu$e A Dan persona.itatea cea

)ai )arcanta un a$evarat artist a. sco.i !a2ashi-ha hito-2u, acesta pro)oveaza siastazi originalul !a2ashi-ha Karate-do si Kobudo 6n organizatia nu)ita &itsu2a-Kai

International !a2ashi-ha Karate-do N Kobudo sustinuta puternic $e K -ederatia

aponeza de Karate

ratiunea r -> @ de (!a2ashi-ha hito-2u) 9n anu. >004 6n ur)a unor neante.egeriare .oc a > sindare $e aceasta $ata con$usa $e ensei *oshimi Inoue care fon$eaza

aponia Karatedo Inoue-ha hito-2u Keishin-$ai e. este $escen$ent $irect $in scoa.a !a2ashi-ha hito-2u si a 6nvatat su 6n$ru)area .ui 3eruo !a2ashi, cu se$iu. centra.6n 3ottori,aponia8 /. este sustinut puternic $e K -ederatia aponeza de Karate 0ojo-uri.e ce.e )ai )arcante se regasesc 6n Mia)i-F.ori$a &tockho.) Kar.sta$- &ue$ia F.orianopo.is-1razi.ia si a.te tari8 *oshimi Inoue este o .egen$a vie $upa &itsu2a

einosu$e e. este un )are antrenor a. %aponiei castigator a. ?a)pionatu.ui aCiona. $e Karate- Kata cei )ai uni e.evi ai .ui fiin$ D &ie a$a2ama 2$e : ori ?a)pion Mon$ia.$e Kata3 ia 5sami 2in B##7 a castigat fiin$ ?a)pion nationa. .a Kata in$ivi$ua. in K- ?a)pionatu. Unit a. %aponiei3 &i2u$i #sa%a 2?a)pion Mon$ia. Universitar inB##E3 ao &oroo$a 2B## ?a)pion-.a %ocuri.e Asiatice3 i Kasuga ;a$aba2ashi 2B##; ?a)pion-.a %ocuri.e Asiatice38

ratiunea r -? @ de (!a2ashi-ha hito-2u) 9n anu. >00< tot 6n ur)a unorneante.egeri are .oc a ? sindare $e aceasta $ata con$usa $e ensei ulius 3hir2 A Dan

persona.itate )arcanta $in 5+- tatele 5nite ale +meriii,care fon$eaza International

Karate-do !a2ashi-ha hito-2u ederation $e )entionat este ca e. persona. sa af.at

su 6n$ru)area $irecta a .ui o$e !a2ashi 3eruo( $e .a care a otinut gra$atia $e A Dan 6n !a2ashi-ha hito-2u ) atat 6n partea $e aritraj ;K cat si ca $iscip.ina $e Karate si Kobudo8 A raspuns 1< ani pana 6n anu. >001 can$ sa retras $e aritraju. $in A)erica $e or$ si A)erica atina fiin$ prese$inte.e co)isiei $e aritraj ;K pentrucontinentu. ord +merian /. este sustinut foarte puternic 6n ontinental +merian( $einstitutii.e statu.ui si guvernu. A)ericane. fiin$ un brend 6n 5+- tatele 5nite ale

+meriii, si tari.e :an+meriane) si $e catre ;K-;orld Karate ederation ( fiin$ un)e)ru )arcant a. ;K) 6n /uropa varfu. $e .ance fiin$ ensei dr &OszPros Pnos 6

Dan care este si trezorierul acestei organizatii presedinte al ederatiei 5ngare de

Karate

ratiunea r - 4 @ de (!a2ashi-ha hito-2u)Hechea $irectie $e !a2ashi-ha hito-

2u Kai Karate-do #$ina%aN KobudoNKenshin-2u este puternic z$runcinata si)acinata $e .upte.e internepierzan$ foarte )u.ti a$epti )e)rii )arcanti ai sco.i $e

!a2ashi-ha hito-2u,ea 6n prezent este con$usa 6n ca.itate $e prese$inte $e ensei

Kaiho &ura$ami 6n /uropa varfu. $e .ance fiin$ ensei &iguel ernPndez JPzQuez <

Dan, presedintele !a2ashi-ha hito-2u Kai $in &paniaavan$ sustinere $in partea

;K-;orld Karate ederation.

hu$o$ai93ani-ha9hito-2u, Fon$at $e ensei 3ani Chojiro Instructor sef fiin$&ensei Ki)ura &higeru U&A2acesta )oare in "((;3< actua. prese$inte este sensei



!aru2oshi *amada instructor sef pentru /uropa fiin$ ensei 3sutomo Kamohara e>ista $iferente )ajore 6n tehnica si katafata $e restu. sco.i.or $e shito-ryu8

hito-2u ei$o-Kai , Fon$ata $e ensei ei$o uzu$i instructor sef si viceprese$intea. organizatiei este ensei +$ira ato , sef instructor coor$onator pentru /uropa fiin$&ensei Athu.a Minithanthri

Hinie Clasia de Karate hito-r2u

hito$ai, Fon$at )ai tarziu $e ensei I%ata &anzo@ e. nu a v@zut aceasta scoa.a ca peun sti. nou $ar ca asociatie $e &hito-ryu a .ui &oke Mauni Ken,a8 a 6nceput &oke Mauni Kenei si &ensei Mauni Kenzo au fost )e)rii asociatia &hitokai 8 0ar apoi separat ei au pornit $e .a aceeasi asociatie si si-au for)at u.terior organizatii.e .or propriireprezentantu. principa. 6n /uropa fiin$D ensei Ishimi *asunari A th Dan

Karate 2&!IT*KAI3 6n "( e. a fost nu)it profesoru. principa. hito$ai 6n 7uropa

eito hito-2u, Fon$at $e ensei &abuni Kenzo 2 a. $oi.ea fiu a .ui &oke Mauni Ken,a3< sa retras 6ntr-o regiune .inistita !o)u 0ojo fiin$ 6n orasu. &huri insu.a*kina,a

&otobu-ha hito-2u, Fon$at $e ensei Ko$uba Kosei acesta pre$@ .ectii )i>te $e shito-ryu a.aturi $e &oke Mauni Ken,a si Maestru. Motou ?hoki8

hito-2u Kempo Karate-Do Kai, Fon$at $e ensei 5ehi Kanei 2 nu este fiu. .ui Maestru. Uechi Ka)un pre$a Uechi-ryu cu ace.asi nu)e3 !o)u 0ojo 6n insu.a*kina,a8

Itosu Kai hito-2u Karate-Do, Fon$at $e ensei a$agami 2usho e. s-a nu)it pe e.6nsusi a. :-.ea $escen$ent $e .a Itosu Kai pri)a .inie fiin$ Mestru. Itosu si &oke Ken%a

&abuni e. fiin$ a $oua .inie $e )aestru $escen$ent8 &ensei &akaga)i &a$aaki !o)u 0ojo 6n +okoha)a [email protected] sti.u.ui este a>ata 6n principa. pe 6ntoarcerea .ara$acini.e $in Karate-0o pre$ate $e Maestru. Ankoh Itosu si .a tra$tiona.u. Koku$o

okina,an8Unu. $intre cei )ai repezentativi )aestri este &ensei 0e)ura Fu)io care a facut cea )ai )are raspan$ire a sco.ii $e shito-ryu 6n toata A)erica $e or$ si &u$incepan$ cu aniiJ#8 !a2ashi-!a hito-2u, Fon$at $e ensei !a2ashi 3eruo 80upa)oartea .ui &ensei Kokua Kosei )aestru. principa. a. organizatiei &eishin-kai i)preunacu &ensei Kunia &hogoacesta $in ur)a a ra)as )aestru principa. a. Motou-Ryu8 0up@ ce a stu$iat sti.u. okina,an $e fa)i.ie Ryuei-Ryu2 $in aceeasi sursa chinezeasca .a fe. ca si Maestru. !igashionna con$ucatoru. sco.ii aha-te3 i)preuna cu Maestru. akai)a Kenko ensei !a2ashi 3eruo a fon$at 6n "(7" propriu. s@u sti. !ayashi-ha&hito-ryu8

Kota$a-ha hito-2u, Fon$at $e ensei Kota$a Chuzo 6n !a,aii este o fractiune a siste)u.ui Motou-ha un$e Kata este tota. schi)at si nu se pre$au for)e.e origina.e8

an$u-Kai @later on ambudo, Fractiune a Tani-hashito-ryu 6n /uropa< fon$at@ $e ensei ambu *oshiano

Aceast@ .ista nu pretin$e s@ fie co)p.et@8=Intentia nu este $e a .e co)para organizatii.e sau $iverse.e fractiuni $e hito-2u Karate-do $escen$ente $in .inia .ui o$e &abuni

Ken%a se incearca $oar respectarea autenticitati .or si a interpretari sti.u.ui8



$storia Boju-ru 'arate(hojun &iagi-Condator

el care a fondat si formatat stilul Boju-ru de astazi este hojun &iagi care a trait înanul 7222-7=E8, aceasta scoala încearca sa sa scoata în evidenta doua forme finete siduritate si sa le uneasca . )e lucreaza în general pe blocaje usoare si circulare urmate decontre dure si în viteza. Condatorul &iagi sa nascut în loc. aba la :E aprilie 7222,

acesta începe sa faca primii pasi în karate alaturi de maestrul 'anro igaonna în anul7=3: la varsta de doar = ani,acesta este un talent înascut avOnd o ambitie foarte mareastfel evolueaza foarte rapid. /rele de karate erau foarte dure duse pana la e"ces încombinatii cu e"ercitii de forta si alergari. #egenda spune ca la cOteva antrenamente&iagi lesina e"ecutOnd )anchin-kata, atOt de e"igent era maestrul 'anro igaonna,acesta moare în 7=7E.$n lipsa de profesor hojun &iagi începe sa-si caute un alt profesor, acesta pleaca înhina pentru a-si finisa si complementa stiinta stilului de karate mostenit facand treicalatorii dupa care se intoarce în /kina1a unde începe cursurile de karate în orasul saude bastina aha . A ramas o zicala despre stilul Boju-0u zicandu-se ca acesta a încoltitîn hina, a crescut în insula /kina1a si a ajuns la maturitate în 4aponia.$n anul 7=:7

acesta este ales sa reprezinte aha-te în fata familiei $mperiale, respectiv a Printuluiirohito si reuseste sa-l impresioneze, acest succes se repeta la K ani în fata Printuluihichibu. &iagi care are deja 82 ani are convingerea ca artele martiale din insula/kina1a au un viitor stralucit, acesta porneste o campanie de promovare alaturi dehomo annashiro-)hurite, Ken%a &abuni -)hito-0u si hoki &otobu , perfectionandu-se în urmatorii ani în filozofie, tehnici de baza si 'ata.

&aestrul hojun &iagi traieste întreaga viata în karate si pentru karate astfel el formezao scoala de învatare si predare care sa-i ajute pe elevii sai. Acesta a perfectionat )anchin'ata aratand aspectul puternic din Boju-0u si a creat 'ata Tensho pentru aspectul suplu.

!levii care se antrenau în particular acasa la el, se întalneau cu un antrenament foarte dur

traditional artelor martiale, +utokukai ( organizatia de arte martiale care guverneaza în4aponia aceasta în anul 7=87 înregistreaza oficiat stilul Boju-0u, acesta este unmoment foarte important pentru practicantii de Boju-0u. &aestrul Chojun &i2agi nuse stie sigur în urma unui atac de cord sau în urma unei hemoragii cerebrale la vOrsta de6/ de ani moare pe 0A ot 1"/? el care este ales ca successor este Bogen Jamaguchiacesta s-a nascut pe :3 ianuarie 7=3= in orasul 'agashima din sudul provinciei 'ushu .Acesta de la o varsta frageda a fost interesat de arte martiale practicand '!*/ ca o baza a artelor martiale.$ncepe a aprofunda karate-ul , cu dl. &aruta un dulgher din/kina1a . &aruta era un maestru de Boju-0u care l-a atras pe tanarul BogenJamaguchi acesta dorind antrenamente cat mai tari.Pe cand era student BogenJamaguchi a fondat primul club de karate de la >niversitatea 0itsumeikan din 'oto.u

peste mult timp,clubul a devenit vestit în oras datorita antrenamentelor în forta si ae"ercitiilor aspre de respiratie,majoritatea oamenilor practicau e"ercitii de 'ata sideJakusuku 'umite ,organizand lupte în secret pentru a nu-si divulga tehnicilesecrete.Bogen Jamaguchi a fost primul care a pus bazele ,primului regulament de 'umitece defineste regulile luptei care decid învingatorul, dintre aceste reguli gasim si astazi subo forma sau alta ,acestea reguli se regasesc în regulamentele din zilele noastre.BogenJamaguchi a fost prezentat maestrului &iagi hojun în anul 7=87. $ntalnirea aceastaavea sa-l marcheze profound pe Bogen Jamaguchi despre conceptia lui despre 'arate,



acesta nu peste mult timp fiind ales ca successor al maestrului &iagi hojun. +inentelesdupa moarte maestrului hojun &iagi au,fost multi care au contestat acesta 5alegere6 printre ei fiind fiul aestuia &aestrul AnG$chi &iagi (73 *an, &aestrul )eiko iga (73*an contemporan a lui hogun &agi,si nu ultima data celebrul &aestru &orioigaonna (= *an.

'ogen *amaguhi a fost poreclit (:IIC+) datorita pozitiei sale preferate (7K#- +!I-D+C!I) si a stilului sau de lupta, Bogen Jamaguchi a luptat în mai multe razboaie purtate de japonezi, tehnica sa de lupta fiind devastatoare ,mai ales în &anciuria si&ongolia unde a fost facut prizonier. Acesta a participat la spargerea fractiunilor procomuniste din hina . $ntr-unul dintre razboaie acesta cazand prizonier fusesecondamnat la moarte ,impreuna cu alti camarazi de arme. ei care organizau e"ecutiile, pentru a-si satisface pofta de sange si pentru a se distra (se spune ca ar fi fost vorba decoreeni acestia obisnuiau sa-i arunce pe cei cazuti prizonieri, într-o groapa plina cuanimale salbatice. &aestrului Bogen Jamaguchi cazandu-i la sorti un tigru, în momentulîn care tigrul l-a atacat ,acesta l-a întampinat înca din aer cu o lovitura de piciorfulgeratoare, dupa care i-a mai aplicat o lovitura de picior ca mai apoi, fara nici o retinere

îi aplicata o lovitura mortala (>'$T! cu varful mainii prin gura deschisa a tigruluispargandu-i gatul.

Acesta murind ulterior înecat în propriul sange fara a mai apuca nici macar sa-l zgarie peBogen Jamaguchi.)efii lagarului , împreuna cu soldatii au ramas profound marcati decele întamplate,de un asemenea curaj si l-au gratiat, în schimbul aestei gratieri fiindobligat a se ocupa de pregatirea sodatilor./data cu încheierea razboiului acesta seintoarce în 4aponia,continund a populariza stilul Boju-0u.

/0BA$HAT$$ *$C!0$T! *! 'A0AT! B/4>-0J>

$nternational 'arate - *o Boju - 'ai Association

$n anul 7=<K , 'ogen *amaguhi , infiinteaza organizatia de Boju-0u sub conducerea sa($.'.B.A6 $nternational 'arate- *o Boju-'ai Association 5,aceasta asociatie devenindfoarte populara in 4aponia, pe plan mondial avand afiliate peste <3 de tari in care se promoveaza Boju-'ai 'arate.Bogen Jamaguchi unifica mai multe scoli de karate,aceasta avand ca rezultat nasterea a ceea ce azi se numeste 5The Cederation of All 4apan'arate-do /rganization6. Jamaguchi implementeaza în scoala de Boju-0u,TA$'J/'> - 'ATA ca metodica de antrenament pentru pregatirea elevilor de Boju-0u pentru a usura munca acestora de a trece la 'atasurile superioare de Boju-0u.!lintroduce ulterior cateva metode de J/BA si )$T/ în Boju 'ai astfel sa creat stilulBoju )hinte.Jamaguchi dezvolta si mai mult respiratia de tip 5$+>'$6 pentru întarireamusculaturii organelor interne; Printul igashikuni din Camilia $mperiala acesta fiind presedintele5The 'okusai +udo 0eumei6 respectiv 5The $nternational &artial Arts

Cederation în 4apan6 îl numeste pe Bogen Jamaguchi, )$A (&A!)T0>#)>P0!& al tuturor organizatiilor de karate din 4aponia

International #$ina%an 'oju 2u Karate ederation

$nternational /kina1an Boju-ru 'arate-do Cederation( $/B'C s-a infiintat în $ulie7=9= si are ca sediul în Poole, Anglia,unde a avut loc prima întalnire $/B'C$nternational Basshuku( seminar-tabara internationala.Acesta sa format ca sistem lanivel mondial prin $nternational /kina1an Boju 0u 'arate *o Cederation -$/B'C -



sub conducerea marelui maestrului &orio !igaonna (" Dan) si supervizarii tehnice acelebrilor sensei AnG$chi &iagi (73 *an si sensei )eiko iga (73 *an contemporan alui hogun &agi, în timp ce AnGlchi este fiul lui hogun &agi,fondatorul sistemuluieste singurul sistem care pastreaza traditia pe linie descendenta directa maestru-discipol.*e aici se deduce cu usurinta ca latura martiala pastrata nealterata în traditia okina1ana

se reflecta prin e"celenta, numai în sistemul /kina1a Boiu-0u.)i nu ultima data cuajutorul lui 'en &iagi ( al patrulea fiu descendent din familia marelui maestru hojun&iagi, fondatorul stilului Boju-ru, fiind totodata senseiul ce mai vechi în/kina1a( peste multi alevi a lui hojun &iagi, si studenti mai vechi ca &aestrul'anro igaonna. )copul original $/B'C,a fost sa se conserve în timp si sa se protejezeadevarata filozofie predate de marele maestru, hojun &iagi, si sa se preda în forma lororiginala în toata lumea. Acest scop ramane si astazi ca tema principala pentru $/B'C deastazi.&aestrul igaonna )ensei a început sa tina stagii de pregatire în toata lumea pentru popularizare,fiind un izor nesecat pentru inclusv studentii sai cei mai vechi.*atoritadedicatie si muncii îndarjite a &aestrului igaonna, $/B'C are acum apro"imativE3.333 de membri în peste KE de tari din toata lumea. $/B'C este unul dintre putinele

organizatii de karate care sunt recunoscute de Buvernul 4aponez si de catre 4apaneseTraditional &artial Arts /rganization . $/B'C este un membru cu drepturi depline încadrul ihon 'obudo 'okai( 4aponia Traditional &artial Arts Association.*irectorAdministrativ pentru $/B'C este Tetsuji akamura, care este de asemenea si instructor principal pentru anada la $/B'C. artierul Beneral Administrativ $/B'C( Administrative onbu este în /ntario, anada, unde Tetsuji akamuralocuieste.artierul Beneral Tehnic ( Technical onbu pentru $/B'C, ramane în/kina1a, si igaonna )ensei el însusi predD la clasele de studenti, binenteles el preda predD gasshukus si în alte tDri.

K 'oju-$ai

/riginal 4'C Bojukai s-a infiintat sub Bogen Jamaguchi, primul presedinte, în 7=E3. Pe

mDsura ce în 3: aprile 7=9: se fonda Cederatia 4aponeza de 'arate-*o( 4apan 'aratedoCederation , )hozo >jita )hihan si ceilalti au modificat organizatia sa în 4'C Bojukai.'arate-do în /kina1a poate sD fie în linii mari împDrtitD în douD sectiuni, ahate si)hurite. )coala cea mai multD popularD de ahate este Bojukai, care este o combinatie astilului hinez anpa )horin-ken. n 7=83, fondatorul hojun &iagi )enseimentioneaza scoala sa ca% Boju-ru%. !l a citat o linie pentru a mentiona scoala sa de la%+ubishi% care este o carte traditionalD de )horin-ken akkaku-mon din provincia Cujian ,hina . n August, 7=98 la un turneu hojun &iagi a prezentat un punct de vederemodern în meditare conventionala si programul de sDnDtate astfel a dezvoltat 4unbi >ndo,sau e"ercitiul de pregDtire care a fost creat pentru îmbunDtDtire sDnDtatea dvs, si ojo>ndo, sau e"ercitiu suplimentar care este practica cu echipament, de la o scenD timpurie

de dezvoltarea a scolii. !l a dezvoltat sistemul rational de a antrena. 4unbi >ndo si ojo>ndo sunt încD în mod activ folosit fDrD schimbDri.

*e bazD ramane 'ata )anchin, 'aishu, sau mOnD deschisD 'ata Bekisai 7 si :, eishu,sau a mOnD închisa 'ata Tensho, autenticD 'ata de 'anro igaona )ensei ca de e"emplu)aifa, )eiunchin, )hisochin, )anseiru, )eipai, 'ururunfa, )eisan si )uperinpei a fost predate si instruit. n oiembrie, 7=9K 'ata de bazD; )anchin, Tensho, )aifa si)eiunchin a fost clarD si standardizatD cu 4'C Bojukai. n 7=23 ce 2 'ata care au mai



ramas( Bekisai si :, )hisochin, )anseiru, )eisan, )eipai, 'ururunfa si )uperinpei au fostclar, standardizate. )e spune cD )anchin este 'ata de bazD în Boju-ru pentru a studia%'i, )oku si Tai% care sunt si factorii necesari pentru artele martiale, si acest este 'ata de bazD este drumul correct pentru a învata rDsuflarea si pozitia pentru atacul masiv sitehnicile de apDrare. Condatorul hojun &iagi studiaza 0okkish de la bo"ul chinezesc

an-ha )horin-ken akkaku-ken si a dezvoltat Tensho si eishu 'ata. Tensho tinteste sDstudieze% 'i, )oku si Tai% pe mDsura ce întocmai ca în )anchin si tehnicile cOteva >ke, prezinta tehnicele de atac )hotei. !mblema pumnului strans ( care este folosit pe planmondial este proprietatea intelectualD de *omn.. Bosei Jamaguchi si a fost patentat siinregistrat in )>A-A&!0$A la data de 3= mai 7=97( numDrul de înregistrare =3=2:9.Bogen Jamaguchi anshi l-a modelat dupD pumnul pe dreapta al lui hojun &iagi)ensei care înca din tinerete 7=83 era ca emblemD a clubului 0itsumei >niversit 'arate-do în 4aponia. Jamaguchi anshi a fost de asemenea tatDl acestui *omn. .BoseiJamaguchi. /riginal% Boju-ru Cist(Pumnul% se întrebuinteazD de practicantiiJamaguchi-ha Boju-ru si oriunde în lume acest simbol este recunoscut ca simbol4aponez Boju-ru. Putin schimbat Boju-ru Cist(Pumnul% pe mDsura ce acesta a fost

folosit de 4'C Boju-kai are statutul legal de folosire în 4aponia cu 4'C Boju-kai si a fostschimbatD ca nu sD nu includD steagurile în josul siglei de asemenea pe mDsura ce eracititD% 4'C% pe cercul e"terior de sus pe fundal

'oju Kensha Karate-Do K2ohon

&aestrul #htsu$a 3adahi$o este fondatorul si instructorul principal cu sediul înToko,unde a si format si bazat Boju 'ensha( asa dura a pumnului moale.ascut înToko pe 73 $unie 7=K3, el a absolvit avocatura la universitatea &eiji, în 7=<E si a obtinutal E-lea *A centura neagra sub îndrumarea lui $chika1a )osui maestru de Boju-0u. !lîndatD ce a apucat sa-si largeasca orizonturile în artele martiale a si început studiul sischimbul de e"perientD precum;Tai hi cu maestrul Jang &ing )hi, +a Bua Hhang sising Ji cu maestrul Iang )hu hin, gongul chinezesc fu, în special stiluri sudice, în

hina si în cele din urmD )horin 0u karate mai tarziu cu maestrul iga Juchoku ,printrecei cu care sa antrenat numarandu-se si marele pioner si fondatorul totodata al Boju-0u-lui marele maestru &iagi hojun. n 7=93 el a fondat Boju 'ensha care în timp, ca safim corecti s-a bazat pe Boju-0u karate pe care el la practicat absorband, mai multemetode aditionale de la studiile din e"terior ale muncii sale în artele martiale. Acesteinformatii care abundeau din belsug ia dat puterea de întelegere si îmbogDtire a sa ,si atraditiei sale proprii, si a dat o noua dimensiune din care lipseste aproape total mana japoneza, fiind forte influentata de 'arate-ul /kina1ez. *!)!*!TA de Boju-0ude a &aestrului /T)>'A TA*A$'/.&iagi hojun( maestru de Boju-0u; iga)eiko L $zumiga1a 'anki L $chika1a )osui L /htsuka Tadahiko.

)ei1a-'ai Boju-0u karate)ei1a-kai Boju-ru karate s-a înfiintat în algar în 7=9=. #a ora actualD, clubul are 8sedii principale ,cu locatii în nord-vest si sud-vest algar respectiv în alte locatii dinlume. /rganizatia si clubul oferD clasele pentru începDtori, copii si adulti. Toti studenti de)ei1a-kai Boju-ru 'arate-do sunt membrii cu drepturi depline în ombu *ojo dinToko, ans%i %!i &asa+i fiind printre primii maestri , în anii timpurii 4aponiei All'aratedo Boju-kai Jamaguchi-ha. !l este fondatorul de )ei1a 'ai. $nstructor Principal siPresidintele 5 Boju-ru 'arate-do )ei1a-kai 2 *an, anshi Boju-ru )ei1a-kai 2 *an,



anshi 4'C Boju-kai 'arate Alberta Association6.

e$ai eito 'oju-2u Karate-Do K2o$ai

)ekai )eito Boju-ru 'arate-do 'okai Iorld /rthodo" Boju-ru 'arate-do/rganization( I/B'/, altDdatD eko-do Boju-ru, a fost fondat în 7=29 de Kaiho

,Dr & 'allego n 7=<=, Ballego )ensei a început studiile sale în artele martiale în/rasul >nion , e1 4erse . !l studiaza mai întai 4udo cu /rlando &esa )ensei. Pe scurtdupD aceea, cDutOnd îndemOnare diverse (lupte de fighting, el a inceput sa practice artelemartiale de lupta în special(fighting,. Acest lupte îl aduce la legendarul maestru al artelor martiale, Joshisada Jonezuka în ranford , e1 4erse . !l a inceput studiul mai tarziuîn Boju-ru sub directa îndrumare a lui )ensei Peter B. >rban. *in 7==9, *r. Ballego aînceput sa studieze constant si sD se rafineze, si întorcandu-se la autenticul Boju-ru/kina1ez. Acest lucru la marcat si a început sa standardizeze planul de învDtDmOnt al sDu,incluzOnd kihon, kumite, si kata pentru a alinia organizatia cu curentul principal, dinclasicul Boju-ru. $ncepand cu :33E, evolutia sa ,a fost completD. AstDzi, I/B'/ arereprezentanta în America ord, $nsulele araibe, 0usia , $ndia ,etc.respectiv, I/B'/este afiliatD la Iorld Traditional 'arate-do >nion . &isiunea noastrD este sD continuam sacercetam autenticul 'arate-do, totodata dorim a rDmOne lipsiti de control e"tern. oisuntem o organizatie mare care nu se va afilia la 0enmei, sau la 4'C. I/B'/ este datDsD învete, predOnd, si dorind a ajunge la o perfectiune tehnicD majora. 'aicho continuD sDcerceteze aspectele tehnice de Boju-ru, de auto-apDrare , bunkai, si metodologie. !l însapte ani la universitate, a castigat trei doctorate onorifice.

Aceast@ .ista nu pretin$e s@ fie co)p.et@8=Intentia nu este $e a .e co)para organizatii.e sau $iverse.e fractiuni $e 'oju-2u Karate-do $escen$ente $in .inia &arelui &aestru

Chojun &i2agi se incearca $oar respectarea autenticitati .or si a interpretari sti.u.ui8

Istoria ;ado-r2u Karate(!ironori #tsu$a-ondator)

el care a fondat si formatat stilul (IA*/-0J> este maestrul ironori /tsuka acesta atrait între anii 72=:- 7=2: ,el sa nascut în data de 37 iunie 72=: în orasul )himodate , provincia $baragi din 4aponia , nascut într-o veche familie de samurai acesta a primitconform traditiei o educatie specifica de luptator(samurai, primul fiu al *r. Tokuiuro/htsuka, un doctor de &edicinD. Primi pasi ai lui ironori /tsuka în artele martiale aufost facuti cu unchiul sDu hojiro !bashi care a început sa îi predea 4u-jitsu,acesta a fostcapul de linie de unde sa marcat fascinatia si obsesia lui /htsuka pentru artelemartiale.$storia Iado a început în mod oficial în luna &ai 7=8K cOnd ironori /htsukasi-a înregistrat propriul sau stil de 'arate(de altfel primul stil japonez pe care la numit(IA*/-0J> acesta a fost recunoscut ca stil independent.Acest stil a fost dezoltat siformatat de /htsuka din studiul aprofundat a mai multor arte martiale formand scoala(IA*/combinanad tehniciile cu inovatiile sale proprii prin miscari naturale din altearte martiale. Pe 37 Aprilie 72=9 /htsuka a mers la scoala unde el a studiat )hindoJoshin 0u 4ujitsu, sub supravegherea lui )hinzaburo akaama )ensei, fiind al treileamare maestru în stilul de 4u-4itsu (7=3<-7=73acesta a fost si instructor de 'endo , esentaacestei arte fiind a se pune acentul pe eleganta în miscare ,fle"ibilitate , miscarile naturalegratioase si fara forta de iesire în afara atacului. !l a fost la origine inspirat de JoshitokiAkiama )ensei ,din elementele naturii, observOnd cum pomul de salcie încDrcat cuzDpadD rezista în naturD,tot asa a mentinut si el policalificarea lui,mentinandu-si



fle"ibilitaea la fortele e"terioare de presiune fara sa deterioreze ceea ce a creat,el învatanddin acest lucru ca miscarile trebuie sa fie cat mai naturale. Aceste lectii joaca un rolimportant major în % Iado% karate de astDzi. n apDrare si atac, folosindu-se de tehnica sigreutatea adversarului ,miscarea naturala avea sD joace un rol semnificativ în înfrOngereaadversarului,pe mDsura ce miscDrile de corp devin proprii. /htsuka au continuat studiile

sale de )hindo Joshin 0u 4ujitsu la >niversitatea Iaseda pe cand era student între anii7=73 -7=79 studiind comertul. /htsuka de asemenea studiaza diferite stiluri de de 4ujitsusi Atemi 'empo, facOnd e"periente între stiluri concetrOnduse pe% calitatea pozitivD%. ntimpul perioadei sale la >niversitate el s-a învrednicit sD e"amineze tehnicile de cele maimulte Artele &artiale.

!l a dezvoltat si a îmbunDtDtit tehnicile sigure e"istente combinand artele cu tehnici%complet noi% .Pe cOnd studia 4u-4itsu, /htsuka a învDtat foarte mult despre corpul uman% punctele vitale% ambele pentru atacare si vindecare, de asemenea el studiaza si arta%fi"arii osului%.

n 7=79 ./htsuka începe sa lucreze la +anca 'a1asaki , în acest an îl cunoaste pe /-)ense &orihei >eshiba fondatorul de Aikido cu care studiaza între cei doi se leaga o prietenie foarte adanca, prietenie îl influenteaza si-l determina sa ia hotarîrea de a sededica numai artelor martiale.*upD doi ani de munca acerba /htsuka )ensei reuseste sadevina un adevarat artist martial. &ama sa, fiind potrifnica artelor martiale, dorind ca fiulei sa continue cariera sa în bancD. CDrD respect pentru aceastD mamD si familie el a amOnatambitiile sale, dar au continuat sD studieze 4u-4itsu. Pe 37 iunie 7=:3 la doar 83 de ani ,/htsuka a fost premiat si ridicat la gradul patru de &enko-'aiden - cel mai înalt grad în)hindo Joshin 0u si desemnat ca fiind succesor al maestrului sau si conducatorulstilului )hindo Joshin 0u $n luna iunie &inisterul !ducatiei îl invita pe BichinCunakoshi )ensei sa demonstreze la Cestivalul de )port din Toko stilul sau de /kina1an'arate( Tode. 'ano )ensei, un alt instructor de arte martiale vestit aceptata in spiritualartelor martiale sa-l urmeze si sa promoveze mesajul stilului.*upa Cestivalul de )port din

Toko ,/htsuka fiind impresionat de noua arta martiala promovata îl viziteaza de multeori pe Cunakoshi )ensei ocazii cu care discuta diferitele aspecte ale 'arate-ului .Cunakoshi )ensei si-a prelungit vizita sa la invitatia &inisterul !ducatiei, !l a fost%impresionat% de entuziasmul lui /htsuka , si acesta începe sa învete si arta /kina1a-te ,cu un entuziasm care îl impresoineza pe Cunakoshi )ensei . Timp de un an acesta studiaza'ata si tehnicile /kina1aiene . Avand o sete de cunoastere foarte mare, întelege si aplicatehnicile de karate , /htsuka începe sa practice kata si cu &abuni )ense , fondatorulstilului )hito 0u,si cu legendarul maestru /kina1aian hoki &otobu )ensei, dar si cu4igoro 'ano fondatorul 4udo-ului la initiativa caruia concepe un sistem de antrenament cu partener pe care îl e"perimenteaza cu Cunakoshi )ensei . Terapeut si chinestezist a studiatani de zile miscarile batrînilor începînd cu anul 7=:E cand începe sa practice medicina

traditionala la fel ca si tatal sau . !l aplica medicina traditionala în tratametul accidentelor din artele martiale , fapt ce îl pune în contact direct cu multe scoli de arte matiale din4aponia .n 7=:E mama lui /htsuka )ensei moare si e"ista o perioada de nehotarare înlegatura cu cariera sa. urajul sDu în Artele martiale l-au promovat sD fie $nstructorul principal de )hindo Joshin 0u 4ujitsu . )i legatura stransa dintre )haolin-ken si 'empo precum si puternica influenta pe care )haolin- ken care o avea asupra 0u-ku 4itsu afacut ca numai dupa un an /htsuka sa devina instructor asistent alaturi de Cunakoshiasistent al acestuia la 5'enkukai6.Analizand realist blocajele si tehnicile din katas-urile



traditionale /kina1aiene constientizeaza ca acestea nu pot fi puse în aplicare în lucrul cu partener , /htsuka sensei începe sa combine în lupta tehnicile din artele martialeokina1aiene si japoneze cu cele din 4ujitsu si 'endo ,totodata modifica si kata-surile.Procedeele tehnice erau lucrate cinci-sase ore pe zi individual dar si cu partener5Jakusoku-'umite6 ca sa compenseze lipsa tehnicilor de atac . $ncepand cu anul 7=:9 s-

a consacrat activitatii de maestru )hindo()hintoJoshin 0u 4iu Mjitsu,pîna atunci lectiileerau structurate în esenta pe studiul îndividual în ki-hon si kata . Aceste lectii erau facutede maestrii individual cu elevii , fiind secrete . !l considera ca aceasta arta nu trebuie safie tinuta secreta si ca trebuie practicata cu partener astfel a continuat sa dezvoltateJakusoku kumite ,initiaza /hio 'umite , 'ihon 'umite , )ambon 'umite , $dori , TantoTori , Tachi Tori , - lectii de antrenament de lupta tip kata , lupta cu partenerul si armele sicare înglobau esenta tuturor tehnicilor e"perimentate pana atunci de /htsuka )ensei,toate aceste noi elemente fiind introduse în noul stil care se va numi6IA*/6. !ste printe primii care initiaza, lupta cu partener ca forma de antrenament aceasta se desfasurafull contact si cu platosa de kendo ,aceste metode duc la racirea relatiilor dintreCunakoshi si /htsuka acesta din urma întemeindu-si propria scoala . Astfel deschide

primul sau club universitar din Toko (7=:9 unde preda zilnic practica meditatiei Henconcentrîndu-se pe respiratie si pe eliberarea mintii.$ncepand cu anul 7=:= /htsuka a fosta înregistrat membru în Cederatia 4aponeza de Arte &artiale. Anul 7=8K sa dovedit a fianul major pentru /htsuka si recunoasterii Iado-0u 'arate ca stil independent odata cuinfiintarea 5*ai ipon 'arate )hinko 'lub6.a mai apoi începand cu anul 7=82 /htsukasa fie avansat la rangul de 50enshi-go 5. ironori /tsuka a prezentat o demonstratiemagnifica si impresionanta a stilului sau în fata Cederatiei 4aponeze de Arte &artiale pe37 aprilie 7=8= acesta a fost înregistrat la 5*ai ippon +udoku 'ai 5sub numele de5IadoM 0u6 - alea Pacii , alea linistii , stil ce cuprindea 8< de procedee tehnice si 72kata .Asfel a aparut alaturi de )hotokan 0u, Boju 0u si )hito-0u. Cormele circulareau fost preluate de ironori /tsuka în linia originala de la vechiul 'empo chinezesc,Iado- 0u preia numeroase procede de la vechiul +ushido , 'endo si 4iu-4itsu japonezcum sunt întoarcerile, eschivele , diferite moduri de a sta . *e aceea este puternicinfluentat acest stil de arta veche de lupta japoneza . ironori /tsuka este inventatorulloviturii în rela"are ,de unde se e"plica si marile deosebiri care e"ista intre Iado-0u sicelalalte stiluri traditionale , facîndu-l unic.!l apredat la universitati popularizandstilul5IadoM 0u6.n anul 7=K: a fost avansat primind titlul de 5'ioshi-go6-!nergia înacest an avea sa inceapa instruirea în Iado-0u 'arate. Tatsuo )uzuki .

n 7=K8 /htsuka a început popularizarea în e"terior a Artelor martiale. !l a început sa practice paralel intens 'endo sub instructia e"igentD unui ofiterului de armatD &iata)ensei. n anul 7=KK /htsuka )ensei este ,numit $nstructor )ef de 'arate al 4aponiei , înanul 7=K9 Teruo Terukazu 'ono începe sa practice karate , dar abia din 7=E7 cu /htsuka

)ensei , sensei 3eruo 3eru$azu Kono a castigat în 7=EE primul ampionat al 4aponiei deIado-0u karate.POnD cOnd 7=<3 Artele martiale si în special Iado-0u karate rDmasera pe insulele mici de 4aponia.a mai apoi în anul 7=<8 /htsuka cu trei dintre discipoli saiAraka1a , )uzuki si Takashima a pornit sa cucereasca !uropa si America . *emonstratiileau facut ca stilul Iado 0u sa fie cunoscut si sa înceapa a fi practicat în !uropa siAmerica , în anul 7=<K a fost infiintata All ippon 'arate Cederation,continuand cu anul7=<E cand Teruo 'ono )ensei si Tatsuo )uzuki )ensei s-au stabilit în !uropa .n 7=<</htsuka )ensei a fost avansat primind titlul de % 'un Boto )uokuo 'oku jujitsu )hou%



de mpDratul orohito. $n timpul anului 7=93 karate-ul fondat de ironori /tsukaadevenit un fenomen de amploare mondiala acesta continuand sa predea în 4aponia scoalade 'arate Iado-0u . n anul 7=<9 pentru merite deosebite i se acorda de catre Buvernul4aponiei medalia6)$4> //)/6 ,ca mai apoi în anul 7=9: Cederatia $nternationalade Arte &artiale , de catre un membru al familiei 0egale l-a avansat la rangul de anshi -

73 *an ,cu titlul de% &eijin%. ironori /tsuka &eijin în anul 7=23 a început sD gOndeascDla retragere ca sef al Iado- 'arate si a vrut ca fiul sDu sa duca munca lui mai departe./htsuka &eijin a continuat sD conducD Humea ;ado-2u Karate pOnD cOnd :3 oiembrie 7=27, cOnd el în cele din urmD sa retras din functia de conducator al Iado-0u 'arate si la desemnat pe fiul sDu ironori /htsuka ca succesorul sDu. #htsu$a

ensei a continut sa predea karate pîna la moarte pe (1" ianuarie 1"A> .

#'+IF+3II DI7I37 D7 K++37 ;+D#-*5

4'C - Iado-kai6 4apan 'arate-do Cederation Iado-'ai6

4'C Iado-kai este pe plan international o organizatie vestitD de 'arate care are peste78E3 de sucursle-filiale si :E3 de sucursale în 4aponia. Are peste 2E3.333 membri, dintre

care 723.333 centuri negre.*epartamentul Tehnic conduce testarea pentru a obtinediverse calificari la un înalt nivel tehnic.ampionatele ationale au loc în luna august înfiecare an la ippon +udokan( Toko.Participa în fiecre an apro"imativ 7333 de elevidin scoala primara,acest eveniment ajungand un eveniment major in 4aponia.$ncepand cuanul 7=2= sa organizat upa &ondiala de 'arate Iado-'ai odata în #ondra odata înToko.&iscarea de 'arate Iado-'ai a creat multi sportivi buni prin intermediulcampionatelor 4'C si cele de I'C. Posesorii titlului de I'C sunt 3oshia$i

&aeda( RA0), umio &urase( RA>), eiji ishimura( RA>), *uihi uzu$i( RA>), 7izo

Kondo( RA6), +$ira !a2ashi( RAA, +$emi Kimura( RAA), &anabu 3a$enouhi( R"4)

>niversitati majore apartin Cederatiei )tudentesti 6>niversitare6 de 'arate-*o din4aponia numai în Toko, Toko Agricultural, &eiji, 'umamoto !ngineering, si Cukuoka,

toate sunt membri Iado-kai.*e asemenea un alt membru Iado-kai #iceul de fete>tsunomia +unsei a creat muti sportive de success din cadrul Cederatiei )colare Atleticedin 4aponia. Takaichi &ano în calitate de ( @ice President, Toru Araka1a, 'atsumiakoishi, si 'engo )ugiura( *irectori tehnici joaca roluri importante în 4'C si I'C.

International ederation o ;ado-2u Karate-Do #rganizations

Iado $nternational 'arate-do Cederation( I$'C sau Iado 'okusai 'arate-do 0emni afost fondata în 7==7 de proesorul 3atsuo uzu$i A Dan !anshi pentru a proteja esenta)colii de Iado 0u 'arate-do asa cum a predate de fondatorul, ironori /htsuka.naintea moartii lui /htsuka, discutiile au fost aprinse, în care a fost implicat si !iichi!riguchi(presedinte Iado 'ai în care una dintre viziunile lui /htsuka )ensei ar fi doritsD-l aiba ca successor pe Tatsuo. )uzuki )ensei a fost neîncrezDtor despre acceptare

acestui titlu facuta de /htsuka )ensei, pretinzOnd în schimb ca el ar trebui sD treacD la fiul/htsuka. /ricum succesiunea a fost preluata de fiul lui /htsuka,au aparut ulterior multe probleme politice si tehnice in America , !uropa, si 4aponia.

Apar multe necorcondante în 'ata si tehnica care sD înceape sD se dezvolte.!l incearca sareuneasca organizatiile de 1ado-ru avand ca argument ca a fost varful de lance de,la E3la 23 de ani alaturi de &arele &aestru ironori /tsuka. I$'C are ca arie de raspandireE7 de natiuni afiliate,in peste 8 continente din !uropa,Pan America si Asia . )uzuki



)ensei încearca în continuare conservarea 1ado-ru karate asa cum a fost predata acestade &arele &aestru ironori /tsuka,fondatorul stilului Iado-ru.

(I;K5) International ;ado Karate 5nion

)hihan Kando hibamori A dan Karate ;ado-r2u ,este instructor sef pe stilul Iado-0uîn cadrul 2UK*3or.$ Union of Karate-$o *rganizations si totodata conduce încalitate de *irector Tehnic $nternational 2IKU3 Internationa. a$o Karate Union8 !leste invitat de maestri renumiti pentru a sustine seminarii de 'arate Iado-0u pentru aaprofunda acest stil. 'ando )hibamori s-a nDscut la 7<. 7:.7=KE in $baragi, 4aponia. !l aînceput în,7=<E în 'o1a *ojo,sub îndrumarea lui )ensei )akai 'azuo = *an, înJokohama,apoi ulterior studiaza si cu sensei /tsuka ironori. $n anul 7=98 a primit ooferta de a antrena în #inz,Austria la Asociatia de 'arate% )eibukan #inz% caantrenor,astfel el este pionerul care introduce stilul Iado-0u în Austria.u elevul luiBerald 0eifenauer si alti elevii practicantii de 1ado-ru, le îndruma pasii în aceastatara.*in 7=98 face parte activa ,din directia de stil 1ado-ru ca antrenorul national alAustriei pe stilulul Iado-0u repectiv din 7=29 ca antrenor national al >ngariei pe stilulIado-0u.$n anul 7==9 primeste postul de instructor sef pe stilul Iado-0u în cadrul2K?3 or.$ Karate ?onfe$aration si i se acorda al 2-*an în 'arate,ulterior odata curuptua dintre cele : fractiuni de I',opteaza pentru 2UK*3or.$ Union of Karate-$o *rganizations8

Aceast@ .ista nu pretin$e s@ fie co)p.et@8=Intentia nu este $e a .e co)para organizatii.e sau $iverse.e fractiuni $e ;ado-2u Karate-do $escen$ente $in .inia &arelui &aestru

!ironori #tsu$a se incearca $oar respectarea autenticitati .or si a interpretari sti.u.ui8

Istoria Karate-ului omanes inainte de '(

Avand în vedere ca activitatea de karate s-a desfasurat foarte mult în anii de ilegalitateavand aceasta mostenire a situatiei, gruparea de karate 0omaneasca nu a putut niciodatasa fie cu adevarat unita. ee"istand documente care sa ne dea o cronologie corecta a anumitor evenimente estefoarte dificil sa stabilim corect fara nici o greseala veridicitatea reala ale acestora bazandu-ne pe informatiile care au fost transmise de-a lungul timpului de la o generatie laalta.Pe parcursul anilor disciplina de karate a avut doar cateva centre puternice precum; raso. , uuresti, #radea , Iasi , Cluj, +rad , 3imisoara #a ora actuala acesta esteraspandit aproape în orice oras sau satuc al 0omaniei. 'arate-ul chiar de la început a fost primit cu o reticenta am putea spune din partea opiniei publice, aceasta confundanddisciplina de karate cu lupta de strada, huliganismul si vandalismul în lipsa de informatie./rganele statului avand chiar o pozitie foarte dura din partea securitatii si a militiei,confundand de multe ori miscarea de karate cu o miscare paramilitara avand în vedere

disciplina de fier ce e"ista in artele martiale, respectiv karate. miscarea de karateromaneasca a primit o lovitura de gratie în anul 1"A>, and Consiliul ational pentru

7duatie izia si port, prin hotararea nr 1>/? din >< august, data la care a fostemisa, aceasta interzicand practicarea disciplinei de karate in 0omania orice forma ar filuat aceasta.

+ineinteles cei care traiau cu sufletul la gura cand era vorba de karate au continuat si înacesti ani de ilegalitate practicarea acestuia, camuflat sub forma de auto-aparare, judo,



gimnastica si multe alte cele ... în parcuri, în sali de sport mai retrase, pivnite, depozite,case particulare, indiferent ca afara era frig sau cald. Totusi disciplina de karate în taranoastra reuseste sa obtina rezultate spectaculoase, participand la seminarii nationale,internationale si inclusiv upe $nternationale de e"; +elgrad anii 23, sau upa &ondiala -+udapesta L >ngaria etc. *aca la inceput am avut o perioada de pionierat, între anii <3-

93-23, timp în care miscarea s-a dezvoltat în aproape toate orasele cu maestrii sau dupacarti si reviste, s-au conturat doua mari miscari, care din anul 7=9= pana in anul 7=2E auformatat ca un satelit aproape toate gruparile de karate din tara, una dintre directii,respectiv directia I+K , varianta 0omaneasca era condusa de +drian :opesu aele,

Dan tuparu si &irea olintineanu , gruparea +rasoveana avandul ca mentor pe sensei Ilija orga (iliera Iugosla.a), respectiv gruparea +ucuresteana care era formata dinliderii mai multor directii - ;5K# - varianta 0omaneasca prin; lorentin &arinesu,

Dan &ao.eanu si Jasile &anea, acesta din urma foloseste iliera raneza) princontactarea maestrului :atri$ 3amburini, speialist =n $arate si $obudo

$n anul 7=2E se contureaza o a $$$-a miscare, care are ca lideri principali pe d-nul !aias

'abriel +rad, respectiv pe d-nul !anga &ihai #radea, în varianta K+ care avea ca

mentor direct pe maestrul &iaza$i atoshi aponia (moare in ?1 mai 1""?) respectiv pe maestrii orjei si udai 5ngaria

Istoria Karate-ului omanes dupa RA"

Prima Cederatie de karate si arte martiale apare in 7==3 din necesitatea perpetuarii practicarii artelor martiale în 0omOnia postrevolutionara, a iesirii lor din ilegalitateadictata de regimul eausescu, Cederatia 0omana de Arte &ariale, la data înfiintarii ei areprezentat o conditie absolut necesara atingerii obiectivului mentionat.C0A&, organism umbrela, sub patronajul caruia îsi desfasurau activitatea un numarfoarte mare de stiluri si scoli, nu a putut face fata diferitelor necesitati organizatorice sifinanciare, astfel ca dupa interminabile discutii interne si la nivel ministerial s-a emisordinul înfiintarii a patru federatii astfel;

Cederatia 0omana de 'arate &odern (C0'&N Cederatia 0omana de 'arate Traditional (C0'TN Cederatia 0omana de Taek1ondo (C0TN Cederatia 0omana de Arte &artiale - ontact (C0A&./data realizat acest obiectiv, celor patru federatii nu le ramane decOt sa demonstreze caacest tip de organizare se potriveste cel mai bine cu specificul fiecareia.*emersurile pentru înfiintarea C0'& au fost initiate de un comitet director, condus de domnii +drian

:opesu-aele si Jasile &anea, care a constituit intr-o primaetapa *epartamentul ational de 'arate (*'- 72.3:.7==9, pe baza adeziunii a 2EQdin totalul cluburilor de karate din tara, care reprezentau peste <3Q din totalul cluburilorde arte martiale afiliate la C0A&.,

întOmpinOnd rezistenta din partea celorlalte arte martiale a unui mic de cluburi de karateîn privinta luarii acestei deciziisi a altora privind strict organizarea activitatii karate-ului,*' a inaintat un set de memorii &T) pentru transformarea sa în C0'&.*atoritaeforturilor convertite a *' si fostei C0'T*A (unita cu C0A& prin ordin ministerial,s-a reusit crearea celor patru federatiide profil.

C0'&, ca organism unic abilitat în domeniu isi propune sa organizeze, coordoneze si saconduca activitatea karate-ului în cele doua planuri ale sale R initiere si performanta.



Aducerea loturilor nationale ale 0omOniei la un nivel competitiv pe plan international prin obtinerea cu consecventa de rezultate ampionatele !uropene si &ondiale ale celor patru stiluri componente ()hotokan, Boju-0u, )hito- 0u si Iado- 0u, precum si lacampionatele similare ale C&'-I'C.u aceste gOnduri C0'& a convocat pe :3decembrie 7==9 adunarea generala a cluburilor care si-a desemnat membrii +iroului

Cederal ce urmeaza sa-i conduca si coordoneze întreaga activitate în domeniu începOndcu 7 ianuarie 7==2, pe o perioada de patru ani, urmOnd ulterior alegerile din patru in patruani.onducerea C.0.'.&.; presedintele - Adrian Popescu )acele 9 *an 'arate )hotokan,secretar general @asile&anea 9 *an I'C, vicepresedinte &usat @a lerian < *an 'arate )hotokan,vicepresedinte &usat icolae < *an 'arate )hito- 0u, vicepresedinte Babriel )uciu <*an 'arate Boju- 0u, vicepresedinte *an Puicea < *an 'arate Iado- 0u.

?onstituire F8R8K8M8

Cederatia 0omana de 'arate &odern s-a constituit în baza /rdinului &.T.). nr. K=7 din

:2.77.7==9. Adunarea Benerala pentru aprobarea statutului C.0.'.&. a avut loc pe datade :3.7:.7==9. a urmare a aplicarii #egii <=L:333, privind reorganizarea federatiilorsportive nationale, pe data de 7<.7:.:337, a avut loc, Adunarea Benerala de 0eorganizarea C.0.'.&., la care au participat 8E de cluburi sportive, reorganizate, conform /.B.:<L:333, reprezentante ale celor K stiluri ()hotokan, )hito-ru, Boju-0u, Iado-ru, cefac obiectul de activitate al C.0. 'arate &odern.

Bichin Cunakoshi - biografie

&arele maestru Bichin Cunakoshi a fost pionierul karate-ului modern. *e fapt el a fostcel care a adus pentru prima data karate-ul traditional din /kina1a in 4aponia.ontributia sa a mai insemnat publicarea unor lucrari prin care descria %secretul% acestei

arte martiale, sublinia importanta pe care o are karate-ul in formarea unui caracter deosebit si oferea metode noi de antrenament. Cunakoshi a sprijinit procesul de promovare astfel incat dintr-un stil de lupta %provincial% karate sa devina un membruimportant al familiei de arte martiale japoneze.

Cunakoshi s-a nascut la inceputul Perioadei &eiji (72<2, o perioada a schimbarilormajore pe tot teritoriul 4aponiei. &eiji inseamna %onducere #uminata% si transferul de putere de la )hogun la $mparat a oferit o serie de schimbari. &odernizarea a devenit%subiectul zilei%. !ra un timp al marilor schimbari sociale si al noilor idei, ce a dus la oalta viziune asupra lumii intregi a locuitorilor %Tarii )oarelui 0asare%.

Pentru ca acesta perioada l-a %prins% pe Cunakoshi la varsta adulta, viitorul )hoto a pututsa judece toate aceste schimbari si sa se modeleze dupa ele. Prin actiunile sale &aestrulAzato, unul dintre profesorii lui Cunakoshi, a demonstrat sprijinul adus schimbarii.Atunci cand s-a decretat ca motul de samurai e ilegal, Azato a fost printre primii care si-au taiat motul pentru a-si arata interesul fata de marile schimbari prin care trecea tara sa.Acesta atitudine se pare ca l-a influentat si pe Cunakoshi.

Practicarea clandestina a karate-ului a persistat pe toata perioada &eiji. @iziunea asupraacestei probleme avea si ea sa se schimbe. $ncet-incet aceasta practica iesea din intunericsi era acceptata. u a trecut mult si figurile proeminente ale vietii sociale nipone i-au



sesizat calitatile. *e la stadiul de secret ilegal karate a castigat statutul de arta a lupteicare dezvolta spiritual fiinta umana in urma unei practici riguroase.

@aloarea karate-ului ca metoda de auto-depasire si dezvoltare a omului a fost argumentulde baza pe care Cunakoshi a marsat in timpul luarilor sale de cuvant in favoarea acestuisubiect. !l i-a convins pe cei care l-au auzit ca acesta arta martiala ar trebui sa fie destul

de simpla incat sa poata fi practicata de oricine, tineri sau batrani, femei sau barbati./pinia sa conform careia acesta practica ar dezvolta atat trupul cat si mintea a convinsmembrii mai importanti ai societati ca nu ar trebui sa mai considere karate-ul ilegal saunociv.

>n alt argument a fost ca acesta este si un sport care te invata sa lovesti, dar iti si ofera oarma impotriva bolii. $n urma acestei noi viziuni asupra karate-ului, acesta a facuttranzitia de la jutsu (tehnica la do (cale.

>nul dintre multele merite ale lui Cunakoshi a fost ca nu s-a limitat doar la un stil.&aestrul Azato s-a dovedit deschis la toate stilurile si acesta atitudine a fost adoptata side studentul sau, pe care l-a incurajat sa invete cat mai mult. Pe acea vreme e"ista o

rivalitate fatisa intre promontorii diferitelor stiluri, ajungandu-se ca unele scoli sa sedeclare superioare pentru ca promovau stiluri cu influente chineze (chGuan fa sau camosteneau stilul din /kina1a (tode. Bichin Cunakoshi a reusit sa vada mai de parte deaceste rivalitati si sa caute esenta stilurilor, pentru a pune la punct un sistem-sinteza, caresa ofere ce e mai bun din toate.

*ata fiind educatia primita din partea maestrilor sai Azato si $tosu, Cunakoshi a apreciat%partile% puternice din fiecare stil si a incercat sa le integreze unui stil al sau. Prinintermediul maestrilor sai a fost e"pus influentei din partea a doua stiluri )horei (prinAzato si )horin (prin $tosu. *e asemenea s-a antrenat alaturi de maestri din /kina1a,ajungand la vremea sa cel mai eclectic karateka.

/ perioada de tranzitie

'arate-ul a trecut prin mari schimbari in timpul perioadei &eiji. A fost momentul treceriide la o practica secreta la una acceptata de societate. )e considera ca avea multe de oferitunei societati in plina transformare. *e fapt interesul public fata de karate a fost trezit deo serie de evenimente.

>n moment cheie a fost recomandarea facuta de )hintaro /ga1a ca in programele deeducatie fizica de la scoala sa e"iste si karate. Printr-un raport inmanat &inisterului!ducatiei acesta sublinia importanta studierii acestei discipline, iar argumentele sale aufost acceptate. $n 7=3: in scolile din Prefectura /kina1a se tineau cursuri de karate.

Cunakoshi a inceput antrenamentele cu studentii sai, date fiind legaturile sale de deceniicu acesta arta martiala si datorita faptului ca era profesor. Peste cativa ani apitanulJashiro a vizitat /kina1a si a urmarit o demonstratie facuta de elevii lui Cunakoshi. Afost atat de impresionat de cele vazute incat a insistat ca soldatii sai sa ramana osaptamana acolo pentru a deprinde acesta arta. Apoi, in 7=7:, amiralul *e1a a vizitat/kina1a si a luat aceeasi decizie ca si predecesorul sau. Acestea erau primele contacteSmilitare6 ale karate-ului. ele doua evenimente au avut ecou in 4aponia si acest lucru afacilitat popularizarea acestei arte martiale.

$n 7=:7 are loc un alt eveniment, de mare importanta pentru Cunakoshi. Printul



mostenitor irohito a vizitat /kina1a si capitanul distrugatorului care ii transporta i-asugerat sa urmareasca o demonstratie de karate. Cunakoshi s-a ocupat personal, fiind omare onoare sa apara cu elevii sai in fata printului. #a scurt timp dupa acea zi atat deimportanta pentru el, Bichin Cunakoshi a renuntat la pozitia sa de profesor, mentinandinsa in continuare relatiile bune cu sistemul de invatamant de acolo.

#a sfarsitul anului 7=:7 *epartamentul 4aponez al !ducatiei l-a invitat pe Cunakoshi sa participe la o demonstratie de arte martiale stravechi. Pentru a face o impresie buna s-aucerut chiar mai multe demonstratii. u ajutorul semnificativ al lui oan 'osugi, pictornipon celebru la acea vreme, Cunakoshi a publicat prima carte despre karate. 0uku'empo; 'arate.

Peste putin timp Cunakoshi isi impartea timpul intre cluburile de la universitati, munca indojo si e"ecutarea de diverse demonstratii cerute de figuri importante ale societatii japoneze. $n acesta perioada varsta sa era de E3-<3 de ani si in loc sa se odihneasca,introducea karate-ul in 4aponia.

Trecutul sau ca educator i-a fost de mare folos, reusind sa-si prezinte indeile intr-un stil

concis si sistematic. A fost primul care a organizat instructia in acest domeniu pe cele 8sectiuni; kihon (tehnici de baza, kata (lupta cu adversarul imaginar si kumite (lupta propriu-zisa. *e fapt practicarea sectiunii kumite era chiar noua si s-a impus repede,chiar daca &aestrul o considera prea brutala. Acesta metoda de a-si incerca abilitatile dekarateka a prins la studentii din centrele universitare, in curand organizandu-se o serie deconcursuri.

&aestrul 4igoro 'ano, Parintele 4>*/-ului modern, a recunoscut in karate o artamartiala valoroasa si l-a incurajat pe Bichin Cunakoshi sa ramana in 4aponia. hiar si uniiluptatori de sumo au inceput sa studieze karate. $n acesta perioada )/T/ nu avea inva propriul dojo si . akaiama, un mare instructor de kendo i-a oferit spatiul sau candacesta nu era ocupat.

$ntre timp insa a fost construit un dojo pentru &aestru. $n 7=8E s-au adunat bani suficienti pentru a construi primul dojo de karate. Peste un an acesta era dat in folosinta, purtandnumele de )/T/-'A.

>nii studenti care au invatat cu Cunakoshi s-au mutat in alte orase, crescand cererea deinstructori pe tot teritoriul tarii. /data acceptata de societate, aceasta arta a devenit totmai populara in 4aponia, mai apoi reusind sa cucereasca intreaga lume.

4'A (4apan 'arate Association a fost creata in 7=K= de catre akaama alaturi de altistudenti ai &aestrului Cunakoshi. A fost prima federatie japoneza de karate.

*esi Bichin Cunakoshi a fost considerat un mare maestru, intotdeauna a sustinut ca dinantrenamentul de karate, cel mai important rezultat il constituie dezvoltarea spirituala.Prioritatea oricarui practicant o reprezinta *!)A@A0)$0!A A0AT!0>#>$.

Cunakoshi *ai )ensei a murit in :< aprilie 7=E9. Avea 22 de ani.

:n"!en$a e;er<i$a$a e os%i$a+a !na+os%i as!=ra Kara$e o

Joshitaka Cunakoshi a sosit la Toko la putin limp dupa tatai sau. Tatsuo Jamada, unuldintre primii elevi ai lui Bighin Cunakoshi, l-a ajutat sa-si gaseasca un serviciu detîmplar, iar dupa un timp a devenit tehnician specializat în raze ? la >niversitatea



$mperiala din Toko si la &inisterul !ducatiei.Joshitaka a început sa practice 'arate din copilarie si atît tatal cît si fratele sau mai mare,Biei, au simtit ca el era copilul cel mai capabil sa continue traditia.Joshitaka Cunakoshi avea aproape treizeci de ani cînd a început sa predea )hotokan'arate. *esi era robust, totusi nu era foarte sanatos. u mai multi ani înainte, cînd avea

doar sapte ani, medicii îl e"aminasera. *octorul pusese diagnosticul de tuberculoza sispusese ca Joshitaka nu va trai nici pîna la :3 de ani. Acest gînd rOmînea ascuns înmintea sa si dadea antrenamentului sau de 'arate o intensitate neobisnuitaN stia ca fiecareantrenament putea fi ultimul.într-un interviu cu S+udo &agazine !urope%, )ensei Taiji 'ase a facut un portretinteresant lui Joshitaka Cunakoshi, asa cum era în 7=KK; SAvea 82 de ani pe atunci si eraîn plina forma fizica desi, grav bolnav, ajungea sa se opreasca la mijloculamtrenamentului, mergea într-un colt al *ojo-ului si suferea în tacere. Apoi revenea, îsicerea scuze si se antrena din nou, mai dur.um ia vîrsta de sapte ani i se spusese ca are putine sanse de a se vindeca de boala decare suferea si ca nu va trece de vîrsta de :3 de ani, de a-ceea decisese sa se consacre

aspectului spiritual al karate-ului antrenîndu-se fara limite... si nu murise.red ca aceasta este sursa fortei lui mentale si a tehnicii sale e"traordinare. Cigura saluminoasa parea a fi cea a unui om foarte sanatos%.Joshitaka masura în jur de 7,<3 m înaltime si cîntarea <E-93 'g, dar avea o puteree"traordinara pentru statura sa. )e antrena in fiecare zi la &aki1ara si deseori o rupea îndoua inspirînd profund si proiectîndu-si pumnul cu toata forta. S#oviturile sale eraumagnifice% scrie )higeru !gami, Sse aseza într-o pozitie asemanatoare aceleia adoptate decalaret pe un cal, cu ambele miini în lateral si lovea cu pumnii în &aki1ara, fara safoloseasca prea mult soldurile.*ar, nu e"ista îndoiala asupra puterii loviturilor sale de pumn, deoarece rupea deseori&aki1ara in doua. #uîn-du-l ca e"emplu, noi am încercat sa-l imitam si sa lovim foartetare, cu scopul de a sparge &aki1ara%.enri Plee povestea ca, într-o zi, un 'arateka rival lansa o provocare în *ojo-ul luiCunakoshi. înd îl ataca pe Joshitaka Cunakoshi cu un 4odan-Tsuki (lovitura la figura, bratul sau a fost rupt de o lovitura data de Joshitaka.)ensei Taiji 'ase, = *an, este unul din putinii 'arateka înca în viata care s-a antrenat cucel mai tînar dintre membrii familiei Cunakoshi. )ensei 'ase definea 'arate-ul practicatde Joshitaka ca fiind Sfoarte rapid, foarte puternic, cu miscari dinamice si toarte ample.în actiune, era ca un tigru. Joshitaka era bun la toate tehnicile si rupea deseori &aki1araîn doua, iar loviturile sale erau impresionante%. u este întotdeauna un lucru bun sa tragi concluzii plecînd de la niste fotografii, dar celecîteva lovituri fotografiate ale lui Joshitaka Cunakoshi par într-adevar sa arate forta sicalitatea 'arate-ului sau, iar stilul sau este diferit de alte stiluri de 'arate din acea epoca.

în perioada 7=8E-7=KE, stilul )ho-tokan a fost transformat în principal de Joshitaka,avînd totusi acordul deplin al tatalui sau.!ste foarte important sa mentionam aici ca, în anul 7=8<, a fost fondata Asociatia )hoto-'ai (Asociatia )hoto, condusa de Joshitaka Cuna-koshi, Beghin ironishi, $sao /bata,Takagi &asatomo si !gami )higeru.în acelasi an a fost finalizata constructia unui *ojo pentru studiul 'ara-te-ului (prima salade 'arate din lume.



Acest *ojo a primit numele de )hoto-'an (Templul )hoto, stilul initiat de BighinCunakoshi fiind cunoscut sub numele de )hotokan-ru ()coala Templului @alului si alPinului.Printre cei care s-au antrenat direct cu Joshitaka Cunakoshi si au beneficiat de învataturaacestuia se afla si )higeru !gami (7=7:-7=27, fondatorul scolii )hotokai-0u.

Aceasta scoala a continuat 'arate-ul practicat de Jositaka Cunakoshi, dupa remaniereafacuta de &asatoshi akaama în cadrul 4apan 'arate Association (ihon 'arate'okai, în anul 7=EE.*eci, dupa ce a observat celelalte arte japoneze; 4udo, 'endo etc. si a studiat )horin-rusi tehnicile de arme (/kina1a-'o-+udo, Joshitaka si-a dat seama de schimbarile caretrebuiau efectuate in 'arate, pentru a fi transformat într-o arta martiala moderna. uscopul de a face aceasta arta martiala mai puternica si mai eficienta, au fost aduseschimbari întregului ansamblu de tehnici din 'arate. Acest lucru este foarte vizibil, atuncicînd comparam fotografiile lui Joshitaka Cunakoshi cu cele ale tatalui sau.)chimbarile au început cu pozitiile, care erau lucrate ca baza pentru obtinerea unortehnici de 'arate puternice si erau facute progresiv mai profunde si mai ferme. Joshitaka

a fost de asemenea primul 'arateka care a dezvoltat tehnica de împingere din piciorul dinspate, în ideea de a ataca cu tot corpul.+ineînteles, el a dezvoltat foarte mult loviturile puternice de pumn (/i Tsuki si BakuTsuki in special, dar a avut de asemenea un rol foarte important în dezvoltarea stiluluimodern pentru loviturile de picior; Joko-Ben (lovitura de picior laterala, &a1ashi Beri(lovitura circulara de picior si >shiro Beri (lovitura de picior în spate si, în general,tehnicile e"ecutate cu picioarele încep sa lie utilizate mai mult si cu mai multaconstiinciozitate.*ar, daca înainte de Joshitaka, tehnicile de picior se limitau doar ta lovituri de piciorfrontale si la secerari, loviturile sale de picior erau e"ecutate cu genunchiul ridicat maisus decît în alte stiluri de 'arate. !l a dezvoltat de asemenea folosirea soldurilor întehnica.Au fost facute si alte schimbari, de e"emplu întoarcerea corpului un sfert de rotatiethanmi la blocaje. 'umite-ul ocupa un loc foarte important, practi-cînau-se atît kumite prestabilit ($ppon kumite, deci un atac, 4iu-ippon kumite (lupta semi-libera, preferata deJo-shitaka cît si 4iu 'umite (lupta libera.în ceea ce priveste 'atas-urile, înlantuirile de tehnici au ramas neschimbate ca baza, darau fost adaptate noului stil, iar vechile lor nume chineze au fost schimbate cu nume japoneze. &otivul acestei schimbari era definirea 'arate-ului ca arta martiala japoneza.*e asemenea, precum remarca Bighin Cunakoshi, cîteva nume traditionale pentru 'ataîsi pierdusera sensul pe care îl aveau la început. *e aceea SPinan 'ata% a devenitSeian%, Sei-hanchin% a devenit STekki%, S'ushanku a devenit S'ankudai%, etc. &ultedintre aceste schimbari au stat la baza viitoarei transformari a 'arate-ului în sport,transformare care nu s-a produs într-adevar decît la 73 ani dupa moartea lui Joshitaka.*ar, în anii G83 si GK3, 'arate-ui nu era considerat sport si nu e"ista nici o regula, nici ostructura de competitie.Totusi, la sfîrsitul anilor 83 a aparut S'okan Beiko%. în S'okan Beiko%, care înseamna Sase antrena împreuna pentru a progresa%, cluburile universitare de 'arate se întllneau sifaceau demonstratii de 'ata si de lupta.#upta era în general 'umite de tip 4iu 'umite%. Aceste întîlniri erau adesea foarte



violente si imediat ce tinerii se bateau si se accidentau, 'umite-ul degenera în lupta libera pentru toata lumea.&asatoshi akaama, care a fost $nstructor )ef al 4.'.A-ului, îsi aminteste caaccidentarile erau frecventeN practicantii erau adesea facuti './., sau aveau dintii rupti,nasurile sparte, sau mai mult, se îndoiau din cauza unor lovituri în stomac - Sera un

spectacol destul de sîngerostG, scrie el.)ensei Taiji 'ase, care participa la aceste întîlniri între scoli, care au continuat si duparazboi, a e"plicat ca scopul luptei era ca, daca adversarul tau lovea primul, Seraideterminat sa îi dai de doua ori mai multe lovituri. *estul de des, cei care arbitrautrebuiau sa intervina intre combatanti pentru a-i separa%Au fost si murmure despre Sduritatea e"cesiva a acestor antrenamente%.în 7=KK, cînd era un tînar cadet în marina, )ensei 'ase a început sa se antreneze în)hotokan 'arate, iar în acea epoca se antrenau la aceasta scoala în jur de K3 de 'arateka.Joshitaka Cunakoshi era $nstructor )ef, fiind asistat de seniori ca Benshin ironishi,aashi si >emura, (toti K *an, cel mai mare grad acordat pe atunci, iar BighinCunakoshi vizita el însusi de cîteva ori *ojo-ul si privea antrenamentul.

)pre slîfsitul razboiului, antrenamentele devin mai dure, deoarece japonezii se pregateau pentru o eventuala invazie americana.Practicantii de atunci considera ca, datorita severitatii antrenamentului, 'arate )hotokana atins o dezvoltare ma"ima în timpul anilor de razboi.Antrenamentul era compus în mare parte din tehnici fundamentale si 'umite. 4iu-ippon'umite (lupta semi-libera era intens practicat si era practicat cu contact. Atacantul nu isicontrola tehnicile, ci încerca sa-si atinga adversarul cu fiecare lovitura de pumn sau de picior. (*in fericire, contra care urma unui bloca reusii era controlata. )e simtea caaceasta rigoare a antrenamentului corespundea unui antrenament efectuat în timp derazboi si numerosi elevi au fost facuti './. sau au fost raniti. @eteranii acelei epocicredeau ca aceea este cea mai buna ocazie de a-si îmbunatati 'arate-ul, deoareceintervenea o anumita e"perienta, care nu se putea dobîndi prin practica normala de 'ihonsau de 'ata, pentru ca antrenamentul se efectua în situatii reale de atac, ceea ce înseamnasa lovesti cu toata forta.*aca cineva era ranit în sala, nimeni nu facea din aceasta o drama, pentru ca afara erarazboiul. *esi acest lucru pare brutal, trebuie sa îl plasam în conte"tul unei situatiidesperate, al unei epoci în care 4aponia lupta pentru viata sa - era epoca pilotilor'amikaze, de e"emplu. *e aceea, cei vechi cred ca datorita severitatii antrenamentului înacea perioada, 'arate )hotokan a atins o dezvoltare ma"ima $n acei ani de razboi.#a începutul anului 7=KE Joshitaka Cunakoshi se îmbolnavi grav si trebui sa fiespitalizat. în luna martie a aceluiasi an, )hotokan *ojo a fost distrus în timpul unui bombardament si a ars. Joshitaka nu s-a mai însanatosit si a murit în noiembrie, putintimp dupO capitularea 4aponiei.S4aponia a fost grav atinsa, asa cum nu a fost nici o alta natiune. etatenii clasei mijlocii japoneze au trait din ratii multe luniN au suferit mult de foame, agravata de multe maladii,cum ar fi tuberculoza%.Aceasta boala nu l-a crutat nici pe Joshitaka.*esi disparut la o vîrsta cînd forma si e"perienta sa erau la apogeu, Joshitaka Cunakoshia adus o contributie esentiala la dezvoltarea stilului )hotokan 0u, creat de BighinCunakoshi.

arte martiale

Documents

Transcript of arte martiale