Arta Plastica (I-IV)

31
ARTA PLASTICĂ CLASELE I - IV Autorii: Ion Daghi, cooordonator, dr. în pedagogie, conferenţiar, U.P. “Ion Creangă” Silvia Cojocaru, coordonator, prof. de artă plastică, gradul I.M.I.E.Ş. Vitalie Malcoci, dr. în studiul artelor A.Ş.M. Zinaida Ursu, prof. de artă plastică, gradul II, ş.m. nr. 12, Chişinău NOTĂ DE PREZENTARE În contextul Legii învăţămîntului şi a reformelor curriculare, necesitatea de formare a personalităţii armonios dezvoltate, creative impune utilizarea în practica didactică a potenţialului tuturor disciplinelor şcolare. Reforma curriculară a educaţiei artistico-plastice vizează aspecte comunicativ şi dezvoltativ ale obiectului de studiu ARTA PLASTICĂ. Antrenarea elevilor în activităţile artistico-plastice contribuie la asimilarea culturii naţionale, universale, valorilor general- umane. Conţinuturile activităţilor artistico-plastice reflectă: - integritatea culturii materiale şi spirituale, ambianţa armonioasă dintre aceste aspecte ale vieţii umane; - unitatea dintre senzorial, intelectual, spiritual şi moralului în exprimarea realităţii prii intermediul imaginii artistico-plastice; - reflectarea socialului prin prisma individualului; - corelaţia dintre realitate şi fantezie; - idealul estetic. În cadrul acestor activităţi se dezvoltă: - perceperea vizuală, forma principală de percepere a realităţii înconjurătoare (90% din informaţia utilizată în activitatea omului este recepţionată de analizatorul vizual); - memoria vizuală; - gîndirea imaginară, spaţială, asociativă, artistică; - sistemul ochi-creier-mînă, funcţia emisferei drepte a creierului, structurii psihice ce stau la baza activităţii constructiv-artistice; - imaginaţia şi creativitatea plastică; - sfera afectivă şi sentimentele omului ce contribuie la stabilirea echilibrului psihologic personalităţii. Valoarea incontestabilă a Educaţiei Artistico-Plastice constă în formarea atitudinii fundamentale pozitive a copilului faţă de lumea înconjurătoare şi faţă de alţi oameni. Activităţile artistice sînt cele mai eficace în vederea

description

doc

Transcript of Arta Plastica (I-IV)

ARTA PLASTICĂCLASELE I - IV

Autorii:Ion Daghi, cooordonator, dr. în pedagogie, conferenţiar, U.P. “Ion Creangă”Silvia Cojocaru, coordonator, prof. de artă plastică, gradul I.M.I.E.Ş.Vitalie Malcoci, dr. în studiul artelor A.Ş.M.Zinaida Ursu, prof. de artă plastică, gradul II, ş.m. nr. 12, Chişinău

NOTĂ DE PREZENTAREÎn contextul Legii învăţămîntului şi a reformelor curriculare, necesitatea de formare a

personalităţii armonios dezvoltate, creative impune utilizarea în practica didactică a potenţialului tuturor disciplinelor şcolare. Reforma curriculară a educaţiei artistico-plastice vizează aspecte comunicativ şi dezvoltativ ale obiectului de studiu ARTA PLASTICĂ. Antrenarea elevilor în activităţile artistico-plastice contribuie la asimilarea culturii naţionale, universale, valorilor general-umane. Conţinuturile activităţilor artistico-plastice reflectă:

- integritatea culturii materiale şi spirituale, ambianţa armonioasă dintre aceste aspecte ale vieţii umane;

- unitatea dintre senzorial, intelectual, spiritual şi moralului în exprimarea realităţii prii intermediul imaginii artistico-plastice;

- reflectarea socialului prin prisma individualului;- corelaţia dintre realitate şi fantezie;- idealul estetic.În cadrul acestor activităţi se dezvoltă:- perceperea vizuală, forma principală de percepere a realităţii înconjurătoare (90% din

informaţia utilizată în activitatea omului este recepţionată de analizatorul vizual);- memoria vizuală;- gîndirea imaginară, spaţială, asociativă, artistică;- sistemul ochi-creier-mînă, funcţia emisferei drepte a creierului, structurii psihice ce stau la

baza activităţii constructiv-artistice;- imaginaţia şi creativitatea plastică;- sfera afectivă şi sentimentele omului ce contribuie la stabilirea echilibrului psihologic

personalităţii.Valoarea incontestabilă a Educaţiei Artistico-Plastice constă în formarea atitudinii

fundamentale pozitive a copilului faţă de lumea înconjurătoare şi faţă de alţi oameni.Activităţile artistice sînt cele mai eficace în vederea cultivării acestei atitudini de timpuriu.Stimularea interesului personalităţii faţă de lumea înconjurătoare este o problemă actuală,

soluţionarea căreia va dinamiza activitatea omului.La etapa şcolară ARTA PLASTICĂ joacă un rol de catalizator al activităţii cognitive,

artistice psihomotore a copiilor. Ponderea deosebită a acestei discipline şcolare se datorează concordanţei dintre psihicul copilului de vîrstă şcolară mică şi specificul artisticului. Predominarea gîndirii imaginare creează condiţii favorabile pentru iniţierea personalităţii în domeniul artelor.

I. REPERE CONCEPTUALEEAP - educaţia artistico-plastică - procesul dirijat de formare a capacităţilor de comunicare a

elevilor cu opera de artă şi de exprimare prin intermediul imaginii artislico-plastice în măsura posibilităţilor copiilor. Ideea fundamentală constă în faptul că imaginea artistică-plastică este rezultatul actului de creaţie şi metoda de instruire în acelaşi timp. Studiul limbajului plastic şi tehnicilor de lucru cu materiale de arte sînt mijloace, dar nu scopul final al educaţiei.

Cunoaşterea limbajului plastic formează capacităţi de înţelegere a valorilor plastice, evitînd utilizarea kitch-ului în activitatea artistică şi în viaţa cotidiană. Accentul se va deplasa de la formarea unor deprinderi de a mînui instrumentele şi a poseda materialele la sensibilitatea elevilor faţă de cultura plastică naţională şi universală, dezvoltarea sentimentelor estetice, formarea capacităţilor de percepere, trăire, înţelegere şi exprimare a mesajului artistic. Dezvoltarea creativităţii plastice şi capacităţii de exprimare a elevului în cadrul activităţilor artistico-plastice -

realizarea tendinţei către libertatea cugetului şi sentimentelor, formarea imaginaţiei creative şi încrederii în forţele proprii. Constituirea Eul-ui propriu ca parte integră a societăţii şi ca valoare inedită a mediului social, dinamizează procesele de formare a personalităţii creative.

II. PRINCIPIILE EDUCAŢIEI ARTISTICO-PLASTICE1. Principiul universalităţii reiese din caracterul general al EAP, ce formează baza culturii

plastice a personalităţii şi contribuie la valorificarea creaţiei plastice a copiilor. Iniţierea copiilor din instituţiile de învăţămînt preuniversitar în domeniul artelor plastice este modul de formare a mediului cultural favorabil pentru dezvoltarea personalităţii, capabile să creeze şi să asimileze valori estetice materiale şi spirituale.

2. Principiul predării artei plastice ca fenomen estetic-educativ. Arta este una din formele conştiinţei sociale şi este menită trăirii estetice. Arta îi oferă omului o experienţă de viaţă suplimentară - una imaginară, astfel lărgindu-i pînă la infinit experienţa de viaţă reală.

Predarea artei plastice ca fenomen estetic include studierea noţiunilor fundamentale ale culturii naţionale şi universale; este orientată spre însuşirea valorilor general-umane, a experienţei colective acumulate de omenire, oferind o dezvoltare intelectuală, emoţională şi spirituală.

3. Principiul unităţii dintre activităţile practice şi dezvoltarea perceperii estetice a realităţii şi artei. Principiul exprimă integritatea aspectelor teoretic şi practic al EAP. Redarea realităţii obiective şi perceperea operei de artă de către elevi prevede dezvoltarea capacităţii de percepere şi exprimare a imaginii artistice ca fiind un proces unic, complex.

4. Principiul acordării condiţiilor pedagogice la cerinţele artei. Evaluarea EAP prevede crearea condiţiilor materiale (atelier, utilaj), formarea cadrelor pedagogice cu pregătire specială, asigurarea didactică şi respectarea particularităţilor psihologice şi de vîrstă ale copiilor.

Importanţa creării condiţiilor materiale reiese din predominarea activităţilor practice în procesul educaţional şi necesitatea confecţionării obiectelor materiale, caracteristica materialelor de artă (vopsele, lut etc.).

5. Principiul aplicabilităţii cunoştinţelor şi capacităţilor în practica artistică şi viaţa cotidiană - respectarea sarcinilor cu caracter practic-aplicativ (executarea lucrărilor de arta decorativă şi populară, design etc.), evaluarea performanţelor, în cadrul activităţilor artistice (concursuri, expoziţii).

6. Principiul unităţii dintre autoexprimarea elevului şi dezvoltarea creativităţii plastice. Exprimarea liberă a viziunilor, sentimentelor copilului dinamizează imaginaţia şi stimulează activitatea de creare a noilor valori (formelor noi) şi, de regulă, se desfăşoară într-o atmosferă de colaborare dintre pedagog şi elev.

EAP se desfăşoară în baza principiilor specifice vizate şi a principiilor generale de elaborare şi eşalonare a conţinuturilor:

- complexitatea materialului de studiu;- continuitatea şi succesivitatea;- dificultatea şi accesibilitatea;- flexibilitatea conţinuturilor în dependenţă de condiţiile obiective în care se desfăşoară

procesul educaţional etc.III. OBIECTIVE GENERALE ALE EAP PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PREUNIVERSITAR

Obiectivele predării-învăţării artei plastice vizează:CUNOŞTINŢE:

- cunoaşterea elementelor de limbaj plastic ca mijloace de expresie plastică;- cunoaşterea tehnicilor şi modalităţilor de lucru cu diverse materiale de artă;- însuşirea noţiunilor elementare ale artelor plastice şi legităţilor de construire a

compoziţiilor- familiarizarea elevilor cu valorile artei populare, naţionale şi universale;- perceperea integrităţii formei, sensului şi funcţiei ca structură a operei de artă (mesajului

artistico-plastic);- stăpînirea, cunoaşterea terminologiei specifice artei plastice; capodoperelor şi maieştrilor

culturii plastice naţionale şi universale.

COMPETENŢE:- perceperea şi înţelegerea mesajului artistico-plastic;- exprimarea unei idei plastice;- utilizarea limbajului specific artelor plastice în activitatea artistică şi viaţa cotidiană;- reproducerea şi crearea imaginii artistico-plastice;- asimilarea şi aplicarea valorilor plastice naţionale şi universale;- comunicarea prin utilizarea termenilor de artă;- perceperea esteticului în viaţă şi artă.

ATITUDINI:- formarea necesităţii de evoluare prin intermediul artei, de perfecţionare continuă, de

completare a cunoştinţelor din domeniul culturii plastice, acumulînd informaţii şi practică de lucru;- manifestarea interesului faţă de viaţa culturală din localitatea natală, din ţară şi peste

hotarele ei;- educarea respectului faţă de creaţia plastică populară, naţională şi universală;- aprecierea adecvată a valorilor culturii plastice, excluderea tendinţelor spre kitch.- formarea atitudinii pozitive faţă de natură.

IV. OBIECTIVE GENERALE ALE EAP PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMARCUNOŞTINŢE:

- studierea elementelor de limbaj plastic;- studierea materialelor de artă şi a tehnicilor de lucru cu ele;- însuşirea noţiunilor elementare din domeniul artei plastice şi iniţierea în compoziţie;- familiarizarea cu valorile artei populare, naţionale şi universale;- familiarizarea cu creaţia artiştilor plastici şi a meşterilor populari din localitatea natală.

COMPETENŢE:- exprimarea unei idei plastice;- autoexprimarea prin intermediul imaginii vizuale;- utilizarea limbajului specific artei plastice în activitatea artistică şi viaţa cotidiană;- perceperea, înţelegerea şi trăirea imaginii artistico-plastice;- reproducerea şi crearea imaginii plastice;- perceperea esteticului în viaţă şi artă,

ATITUDINI:- manifestarea interesului faţă de activitatea artistico-plastică;- exprimarea respectului faţă de cultura plastică populară, naţională şi universală;- formarea necesităţii de autoexprimare şi autoperfecţionare în domeniul artelor plastice;- formarea atitudinii pozitive faţă de oameni, lumea înconjurătoare şi natură.

V. SUGESTII METODOLOGICEActivităţile artistico-plastice contribuie în mod efectiv la dezvoltarea spirituală, estetică, la

sensibilizarea copiilor faţă de artistic.În scopurile realizării obiectivelor EAP învăţătorul urmează să respecte metodologia

abordării conţinuturilor, pentru a reda esenţa concepţională a fiecărui compartiment al curriculum-ului.

1. Mijloacele de expresie să se studieze integru, familiarizînd elevii cu reprezentări pe suprafaţă plană şi în volum, utilizînd diverse tehnici şi materiale.

Dependenţa reciprocă dintre mijloacele plastice, artistice şi materiale se va urmări sistematic în cadrul activităţilor plastice.

2. La predarea compartimentului “Structuri compoziţionale” elevii să fie familiarizaţi cu flexibilitatea şi mişcarea elementelor în spaţiul plastic, formîndu-le capacităţi de aplicare a diverselor structuri în lucrările proprii.

3. Formele şi modalităţile de transformare a lor să se studieze dezvoltînd capacitatea de modificare a şablonului prin excluderea tendinţelor pasiv-reproductive şi stimularea gîndirii constructiv-artistice.

4. Familiarizarea cu elementele limbajului plastic şi cu diverse tehnici să fie determinată de necesitatea creării şi înţelegerii imaginii artistice. Condiţie obligatorie urmează să fie aplicarea acestor cunoştinţe de către elevi în propriile lucrări.

5. Studiul elementelor naturii ca formă de instruire să dezvolte capacitatea elevilor de a vedea, a analiza şi, în măsura posibilităţilor, de a reprezenta lumea înconjurătoare, ceea ce nu trebuie identificat cu aplicarea metodei de instruire academică sau de promovare a realismului drept unică în activitatea didactică.

Important este ca lecţiile de artă plastică să posede o structură flexibilă, determinată de obiective, sarcini concrete şi forme de activitate.

Trăsătura caracteristică a lecţiilor de artă plastică este tratarea temei instructive şi a subiectului.

Subiectele abordate înlesnesc însuşirea temei de către elevi, creează climatul psihologic necesar pentru desfăşurarea activităţii didactice. Subiectele propuse în programă sînt orientative şi pot fi modificate în dependenţă de nivelul educativ al colectivului de elevi.

Un rol deosebit în cadrul activităţilor artistico-plastice le revine elementelor de joc, atmosferei psihologice în care elevilor să li se creeze senzaţia libertăţii depline în exprimarea propriilor viziuni.

La lecţie se realizeze exerciţii, lucrări plastice, abordînd subiecte ce vor urmări scopul de a forma şi dezvolta imaginaţia artistică şi creativitatea (după imaginaţie, memorie, descriere literară, audiere muzicală etc.).

Analiza operelor de artă şi a lucrărilor elevilor să se efectueze ca parte componentă a activităţilor practice, utilizînd reproduceri accesibile ca formă şi conţinut pentru vîrsta respectivă. Valorificarea spirituală şi emotivă în cadrul lecţiei de artă plastică să contribuie la formarea capacităţii de trăire şi înţelegerea frumosului în viaţă şi artă.

Spiritualizarea educaţiei artistico-plastice sporeşte efectul formativ al acestei discipline şcolare, dîndu-i o nuanţă deosebită în sistemul educaţional.

Obiectivele de referinţă sînt structurate după gradul de complexitate, ceea ce presupune realizarea conţinuturilor curriculare de către elevii cu diverse aptitudini. Prin semnul “*” sînt evidenţiate obiectivele cu grad sporit de dificultate. în condiţiile în care nivelul de pregătirea elevilor şi învăţătorului nu permite realizarea acestor obiective, ele urmează să fie înlocuite cu obiective care vor reflecta specificul social şi cultural al localităţii în care se află instituţia de învăţămînt.

VI. SUGESTII DE EVALUAREEvaluarea activităţi artistico-plastice a elevilor va urmări cercetarea dezvoltării copilului în

domeniul artelor plastice la nivel de cunoştinţe, capacităţi şi aptitudini.Se propun următoarele tipuri de evaluare: evaluarea iniţială, curentă (formativă) şi

sumativă. Aceste tipuri se realizează în cadrul activităţilor artistico-plastice, rolul cel mai important revenindu-i evaluării formative.

Domenii evaluate:1. Cunoaştere şi înţelegere:- limbaj plastic;- structuri compoziţionale;- noţiunii elementare din teoria şi istoria artelor plastice.2. Tehnici de executare şi aplicare:- tehnici de lucru cu diverse materiale de artă;- modalităţi de utilizare a tehnicilor.3. Exprimarea plastică a mesajului artistic:- structurarea mesajului artistic;- caracteristica (forma, sensul, funcţia);- expresivitate individual-creativă.Stabilirea nivelului iniţial şi a progresului şcolar la disciplină reiese din determinarea

nivelului de dezvoltare intelectuală, psihomotoră, de abstractizare, caracteristice artisticului şi

perceperii formelor, culorilor şi spaţiului plastic.Niveluri de cunoştinţe şi capacităţi:- nivelul informaţional – volumul de informaţii de care dispune elevul (limbaj, tehnici,

noţiuni din teoria şi istoria artelor plastice);- nivelul practic-aplicativ este determinat de potenţialul de cunoştinţe, de capacităţile de

utilizare a lor şi atitudinea faţă de activitatea artistico-plastică (se stabileşte în baza lucrărilor plastice executate, analizei operelor de artă şi a propriilor lucrări);

- nivelul reproductiv - reproducerea valorilor plastice, analiza operei de artă prin descrierea subiectului ei;

- nivelul creativ - crearea valorilor noi, perceperea şi înţelegerea integră a mesajului artistic.Obiectivele de evaluare pentru etapa şcolară primară.Elevul va fi capabil:- să comenteze de la prima vedere o operă de artă a unui artist plastic studiat, numind cel

puţin 4 mijloace plastice folosite;- să identifice cel puţin 2 legităţi de construire a compoziţiei, executate în cadrul activităţilor

artistico-plastice;- să aplice elementele principale ale limbajului plastic la exprimarea unui subiect;- să utilizeze creativ 3-4 tehnici de lucru cu materiale de artă;- să exprime propriile viziuni şi creativitatea la redarea unui subiect (idei artistico-plastice).Criterii de evaluare a lucrărilor plastice:1. Înţelegerea temei instructive.2. Realizarea sarcinii.3: Reflectarea subiectului.4. Utilizarea mijloacelor plastice şi expresivitatea lucrării.5. Compoziţia:- aşezarea în pagină a formelor;- echilibrul formelor şi culorilor, proporţionarea, ritmul;- centrul de interes al compoziţiei;- distincţia dintre compoziţia plastică, decorativă, sculpturală.6. Posedarea tehnicilor de lucru cu diverse materiale de artă.7. Atitudinea individual-creativă a elevului faţă de îndeplinirea lucrării.Reproduceri de artă recomandate

CLASA IGeorges ROUAULT Peisaj de iarnă G. BRAQUE Vasul albastruI. VIERU Ulmul satuluiE. ROMANESCU Curte de ţarăM. BUREA Zi cu soareŞt. LUCHIAN Colţ din strada PoverneiŞt. LUCHIAN Ghereta din FilantropiaŞt. LUCHIAN AnemoneS. GHERASIMOV PrimăvaraLeonardo da VINCI Mona LizaRafael SANTI Madona SixtinăH. MATISSE Portret de femeie

CLASA a II-aDONATELLO DavidEl GRECO Vederea oraşului ToledoSandro BOTICELLI PrimăvaraVinsent van GOGH Noapte înstelatăVinsent van GOGH Cocioabe

F. MALEAVIN ViforulA. KUPRIN Veselă cu fructeA. KUPRIN Peisaj cu bisericăA. KUINJI NoriiG. SEURAT Dimineaţa La Grande Jotte (Plimbarea)P. SIGNAC SemănatulI. AIVAZOVSKI FurtunăV. POLENOV Cal albI. LEVITAN Toamna de aurI. LEVITAN MartieA. DURER CapriccioM. VRUBEL Ţarevna LebădăV. VASNEŢOV Fata de zăpadăV. BORISOV-MUSATOV PrimăvaraM. RĂCILĂ Sărbătoarea cîmpiilor (goblen)M. RÂCILÂ Căsuţele (covor)E. ROTARU Floarea soarelui (goblen)V. POLEACOVA Dansul (covor)E. ROMANESCU Dimineaţa în satI. VIERU DimineaţaI. VIERU Noapte de iulieI. VIERU Între Climăuţi şi Cernoleuca

CLASA a III-aCONSTABLE PeisajVinsent van GOGH Noapte înstelatăR. GAUGAIN Pastorala taiteanăR. MODRIAN Lucrarea IA. LENTULOV Lupta victorioasăE. MUNCH StrigătE. MUNCH Noaptea albăP. PICASSO Plăcerile vieţiiG. BRAQUE ClametulA. KUPRIN Oraş asiaticR. GAUGAIN AutoportretM. SARIAN ArmeniaI. ŞIŞKIN În pădureM. RĂCILĂ Arătură de primăvară (goblen)M. COŢOFAN MoldoveneascaI. VIERU Serbarea de la CernoleucaA. LENTULOV Vasilii BlajenîiA. DAVID AmiazăS. VRÎNCEANU Malanca

CLASA a IV-aMichelandgelo BUONAROTTI DavidLorenzo GHIBERTI Poarta răsăriteană a babtisterului (Florenţa)Rembrandt van REIN Întoarcerea fiului risipitorEdgar DEGAS Dansatoare în albastruÂugust RENOIR Fata cu evantaiP. GAUGAIN Pastorala taiteanăTeodore GERICAULT Noapte creştină

I. VRUBEL Demonul şezîndI. AIVAZOVSKI Răsărit de soareI. AIVAZOVSKI Dimineaţa ceţoasăV. POLENOV Ograda moscovităI. GRABAR Zăpada din luna martieM. SARIAN MaciiP. KLAS DejunulV. SEROV Răpirea EuropeiK. MALEVICI Suprematism N 50M. BUREA VaraE. ROMANESCU TuriştiM. PETRIC PodgoriiM. GRECU Zi de toamnăI. VIERU Noapte de iulieA. VASILIEV Pădurea de la CăprianaN. GRIGORESCU Jăranca

MIC DICŢIONAR EXPLICATIV (termeni)1. Punctul – element de limbaj plastic, urma cea mai mică obţinută pe suprafaţă cu

instrumentul de lucru (pensulă, creion etc.).2. Linia - element de limbaj plastic, urmă obţinută prin lunecarea instrumentului (creionului,

pensulei, cretei etc.) pe suprafaţă; Linie modulată - linie neuniformă ca grosime, factură, culoare;Linie caldă - linie ondulată, arcuită, cu tendinţe de rotunjire; Linie rece - linie frîntă, colţuroasă, aşchiată, cu tendinţe de tensionare a suprafeţei.3. Pata - suprafaţă cu contur neclar.Pată picturală - formă cu contur neclar, acoperită cu culoare nuanţată sau cu suprapuneri de

linii şi puncte;Pată decorativă (plată) - formă acoperită uniform cu culoare (avînd aceeaşi saturaţie,

tonalitate.4. Tuşa - element de limbaj plastic, urmă de tratare a formei cu pensula.5. Forma - element de limbaj plastic, semn, imagine care tinde a exprima un sens, o idee

plastică fără a prelua prioritatea în transmiterea mesajului plastic;Formă geometrică - formă elaborată, măsurată, cu contururi clar determinate;Formă realistă - imagine elaborată, care exprimă în mod realist formele naturale;Formă abstractă - imagine fără mesaj concret sau obţinută accidental pe suprafaţa

suportului.Formă caldă - imagine elaborată pe suprafaţa mărginită de linii calde;Formă rece - imagine elaborată pe suprafaţa mărginită de linii reci.6. Culoarea - element de limbaj plastic, starea pigmentară a suprafeţei;Culori primare (fundamentale, simple) - culori care nu pot fi obţinute prin amestec

pigmentar (roşu, galben, albastru, alb, negru);Culori compuse - obţinute prin amestecul mecanic al culorilor fundamentale;Culori cromatice - culori cu fon activ de culoare roşu, galben, verde, albastru, violet, omCulori acromatice - culori cu fon activ de culoare, alb, negru şi nuanţele lor;Culori calde - roşu, oranj, galben;Culori reci - violet, albastru, indigo, verde.Nuanţele - se obţin prin amestecul culorilor, dozînd în mod diferit raportul dintre ele (verde-

galben, galben-verzui, verde-albastru, albastru-verzui etc.), sînt treceri imperceptibile de culoare şi ton.

Intensitatea - gradul de strălucire a culorilor; poate fi naturală (la o culoare de tub) sau obţinută prin juxtapunerea complementarelor.

Tonalitatea - starea de luminozitate a culorii, gradaţia de tonuri de la închis la deschis.Tonul - gradul de luminozitate a culorii ce caracterizează capacitatea de închis – deschis.Gama - desfăşurarea succesivă a tonurilor unei dominante într-un spaţiu plastic.Dominanţa cromatică - culoarea care are preponderenţă calitativă sau cantitativă faţă

celelalte culori din lucrare.Monocromia - desfăşurarea tonurilor unei culori spre închis şi deschis într-o lucrare.Contrastul cromatic - alăturarea valorilor contrarii care creează efectul psihofiziologic

opoziţie, trecerea bruscă de la o culoare la alta.7. Procedee de modificare a culorii.Fuzionarea - mod de amestecare a culorilor în tehnica acuarelei, efectul de interpătrundere

a petelor umede de culoare.Juxtapunere - alăturare;Ruperea tentei - diminuarea culorii prin adăugarea complementarei sale de alb, negru, gri

sau a altei culori.Amestec fizic al culorii - amestecul mecanic al culorilor pigmentare.8. Compoziţia - crearea unităţii formelor şi spaţiilor dintre ele cu scopul exprimării unei idei

artistico-plastice.Unitatea şi echilibrul - legi fundamentale ale compoziţiei.Compunerea - procedeu de aranjare a formelor (elementelor) în pagină (spaţiu plastic).Centrul de interes al compoziţiei - locul spre care se îndreaptă atenţia pictorului.Element principal al compoziţiei - elementul care exprimă esenţa mesajului artistic al

lucrării.9. Statică - repartizarea elementelor plastice pe cadre vertical - orizontale bine determinate,

aranjate simetric.10. Dinamică - crearea iluziei de abatere într-o direcţie oarecare a elementelor

compoziţionale într-un spaţiu plastic (pictat, sculptat etc.); de regulă, elementele se aranjează asimetric.

11. Simetrie - proprietatea părţilor unui întreg de a se suprapune identic faţă de dreaptă (axă), de un plan, repartizarea proporţională a formelor faţă de o axă sau centru.

12. Asimetrie - contrariul simetriei.13. Echilibru - impresia de readucere a dinamicii, balansarea între plinuri şi goluri, impresia

în urma corelaţiei elementelor de expresie folosite (linii, puncte, culori, forme).14. Ritm - repetarea elementelor plastice compoziţionale la anumite intervale.Proporţie - raportul de dimensiuni dintre părţi (detalii) şi întreg în acelaşi timp.Dicţionarul terminologic este prevăzut doar pentru învăţători, care urmează să utilizeze

terminologia la lecţiile de artă plastică. Elevii claselor primare nu vor fi obligaţi să folosească termenii de specialitate în comunicarea orală.

CONŢINUT CURRICULAR LA ARTA PLASTICĂ CLASA IObiective de referinţă Conţinuturi Sugestii de învăţare Sugestii de evaluare1. Familiarizarea cu materialele de artă: creioane, acuarele, lut, plastilină, hîrtie, etc.- posedarea tehnicii de lucru cu diverse materiale şi instrumente.

I. Introducere în domeniul artelor plasticeMateriale de artă, instrumente şi tehnici de lucru cu ele.

- Familiarizarea cu materialele de artă: acuarele, lut, plastilină, guaşe, creioane, hîrtie etc.

Să identifice de sine stătător acuarelele şi guaşele, creioanele şi carioca, lutul şi plastilina;- să argumenteze utilizarea tehnicii de reproducere;- să utilizeze corect materialele de artă în lucrările proprii.

2. Recunoaşterea punctului ca element al expresiei plastice;- posedarea tehnicilor de obţinere a punctelor;- înţelegerea modului de aplicare a punctului pe suprafaţă.

II. Studiul mijloacelor plastice de expresiePunctul- Caracteristicile punctelor: mari,mici, spontane, ordonate, dezordonate, aglomerate, aerate.- rolul constructiv şi decorativ.

- Exersări de trasare a liniilor cu vîrful şi latul pensulei într-o direcţie, formarea de puncte;- exersări de antrenare a mîinii (creioane, lut, plastilină, decupări din hîrtie);- exerciţii de obţinere a punctelor spontane, ordonate, dezordonate;- redarea prin puncte a elementelor naturii (pomuşoare, stele, flori);- plasarea ritmică a punctelor de aceeaşi culoare, de diverse culori.

- Să identifice punctul pe reproduceri de artă şi în natură;- să diferenţieze la prima vedere punctele obţinute cu pensula, creionul şi carioca;- să demonstreze 2-3 modalităţi de obţinere a punctelor, utilizînd acuarela.

3. Conştientizarea liniei ca element de expresie plastică;- posedarea modalităţilor de obţinere a liniilor;- perceperea rolului liniilor în obţinerea expresivităţilor plastice.

2. Liniile- Caracteristicile liniilor: drepte, frînte, curbe, orizontale, verticale, oblice. Aplicarea liniilor.

- Exerciţii de trasare a liniilor (creion, pix, stilou, pensulă);- trasarea liniilor pe suprafaţă (prin juxtapunere, dispersare, intersectare;- obţinerea liniilor de diferite culori,grosimi, lungimi etc.;- redarea elementelor naturii;- perceperea semnificaţiei liniilor pe reproduceri.Subiecte: Dealuri, Garduri, Copaci, Vînt etc.

- Să numească tipurile de linii (caracteristice);- să explice 3 modalităţi de obţinere a liniilor, folosind creioane sau vopsele;- să utilizeze linii cu diverse caractere în lucrările grafice executate;- să demonstreze 2-3 modalităţi de aplicare a liniilor cu scopul de a obţine expresivităţi cromatice.

4. Cunoaşterea culorilor cromatice şi acromatice;- posedarea modalităţilor de obţinere a culorilor compuse de gradul I;- perceperea şi obţinerea tonului culorii.- recunoaşterea culorilor simple şi compuse pe reproduceri;- posedarea procedeelor

3. Culorile- Culori primare (simple);- culori compuse (integrate de gradul I);- culori cromatice;- culori acromatice;- tonul culorii.3.1. Procedee de modificare a culorilor:- fuzionarea;- ruperea tentei.

- Exerciţii de obţinere a culorilor compuse;- amestecul de culori cromatice: roşu-galben, galben-albastru, albastru-roşu;- exerciţii de obţinere a tonurilor închise şi deschise (ruperea tentei); amestecul dintre culorile cromatice şi culorile acromatice;- perceperea culorilor pe reproduceri;- compoziţie aplicativă.

- Să enumere culorile primare, simple şi compuse, aplicate în propriile lucrări;- să numească 4-5 culori compuse obţinute prin amestecul mecanic;- să explice verbal obţinerea culorilor compuse prin amestecul culorilor simple;- să utilizeze tonul închis - deschis al culorii în lucrările proprii, creînd acorduri;

de modificare a culorilor;5. Manifestarea interesului faţă de activitatea pictorilor.

Subiecte: Cer înnourat, Marea, Cîmpii

- să obţină amestecul dintre culorile cromatice şi acromatice;- să aplice culorile compuse în propriile lucrări cu scopul de a obţine expresivităţi artistice.

6. Cunoaşterea tuşei şi petei ca elemente ale limbajului plastic;- posedarea modalităţilor de creare a petelor.

4. Tuşa şi pata- Tehnici de obţinere a petei şi tuşei;- caracterele petelor: spontan, decorativ, pictural;- amplasarea simplă şi alternativă a punctului şi petei pe suprafaţă (spaţiul plastic);- compoziţie aplicativă.

- Exerciţii de obţinere a petei şi tuşei;- executarea petelor cu caracter decorativ, pictural, spontan;- amplasarea simplă şi alternativă a punctului şi petei pe suprafaţă (spaţiul plastic);- compoziţie aplicativă.

- Să reprezinte pete cu caracter decorativ, pictural şi spontan, utilizînd acuarela.- să argumenteze obţinerea petelor spontane, picturale şi decorative în propriile lucrări.

7. Posedarea metodelor de lucru cu lutul (plastilina);- obţinerea formelor volumetrice după natură;- manifestarea interesului faţă de activitatea sculptorului, meşterului popular

5. Volumul1. Lutul – tehnici de prelucrare a lutului.2. Hîrtia - modelarea din hîrtie.

- Modelarea elementelor din natură; - modelarea formelor geometrice.- origami.

- Să demonstreze cel puţin 2 procedee de lucru cu lutul (plastilina) în procesul modelării formei.- să confecţioneze forme simple abstracte şi din natură;

- Conştientizarea necesităţii de plasare flexibilă a elementelor în spaţiul plastic al suprafeţei.8. Înţelegerea compoziţiei ca mod de comunicare şi autoexprimare;- deosebirea elementului principal al compoziţiei (pe reproduceri);9. Manifestarea interesului pentru activitatea plastică creativă.

III. Structuri compoziţionalea) Iniţiere în compoziţie:- mijlocul foii;- poziţia foii: verticală, orizontală;- formatul lucrării;- plasarea elementelor;b) Organizarea spaţiului plastic:- compunerea;- plasarea unui element sau a unui grup de elemente;- ritmul;- plasarea elementelor de diverse forme şi dimensiuni; proporţionarea;- elementul principal al compoziţiei.

- Familiarizarea cu legile de construire a compoziţiei (ritmul, proporţionarea);- exerciţii de plasare a elementelor compoziţiei în spaţiul plastic;- suprapuneri parţiale;- compoziţie aplicativă;- plasarea ritmică;- plasarea liber intuitivă;- subordonarea elementelor.

- Să reproducă ritmul de tact simplu în lucrările practice;- să explice deosebirile dintre poziţia foii şi formatul ei;- să demonstreze moduri de aranjare a elementelor în pagină.- să indice elementul principal al compoziţiei, diferenţiindu-l de mijlocul foii;- să exprime liber viziunea cu privire la subiectul propus de învăţător.

CONŢINUT CURRICULAR LA ARTA PLASTICĂ CLASA A II-AObiective de referinţă Conţinuturi Sugestii de învăţare Sugestii de evaluare1. Posedarea metodelor de plasare a punctelor şi tuşelor în spaţiul plastic;- utilizarea punctului şi tuşei în propriile lucrări;2. exprimarea liberă a propriilor viziuni.* - observarea punctului şi tuşei pe reproduceri;

I. Studiul elementelor de limbaj plastic1 . Punctul şi tuşa

- plasarea în spaţiul plastic.utilizarea diverselor materiale de artă pentru formarea punctelor şi tuşelor:- exerciţii de repartizare a punctelor, a grupelor de puncte, de culori semene, de diverse culori;- compoziţie aplicativă.Subiecte:Roi de albine, Poiană cu flori, Nuferi

Zborul frunzelor- Să identifice de la prima vedere punctul şi tuşa pe reproduceri;- să demonstreze în lucrările proprii 3-4 moduri de aplicare a punctelor în spaţiul plastic;- să aplice punctul şi tuşa în compoziţie aplicativă;- să reprezinte expresivităţi plastice plasînd puncte şi tuşe de culori semene, de diverse culori în pagină.

3. Cunoaşterea modalităţilor de utilizare a liniei;- cunoaşterea caracterului liniilor; liniile pe reproduceri şi obiecte de artă;* - cunoaşterea rolului constructiv al liniei;* - utilizarea liniei în scopul exprimării unei idei (semnificaţii liniare)

2. Liniile- Funcţia constructivă a liniei;- linii calde;- linii reci;- compoziţii liniare.

- Exersări de reprezentare a elementelor naturii (motive liniare);- executarea compoziţiei decorative (motive liniare);- compoziţie plastică (motive liniare);- realizarea grafică şi picturală a liniilor.

- Să explice rolul constructiv al liniei pentru reprezentarea elementelor naturii;- să facă deosebirea dintre liniile calde şi reci la redarea unui mesaj în cadrul analizei unei lucrări;- să utilizeze linia la reprezentarea elementelor din natură; motive liniare;- să reprezinte expresivităţi plastice, aplicînd liniile calde şi reci.

4. Recunoaşterea formei ca mijloc de expresie plastică;- posedarea modalităţilor de obţinere a formelor;- deosebirea formelor după conţinut: geometrice, realiste, abstracte;- înţelegerea diferenţei dintre formele plate şi volumetrice;* - înţelegerea relaţiilor de proporţie a formelor după raportul de mărimi;- crearea formelor noi;- exprimarea unei idei prin forme, linii şi culori.

3. Forma- Element al limbajului plastic;- caracteristica formelor: geometrice, realiste, spontane, calde, reci;- relaţia linie-formă;- relaţia formă-culoare;- forma volumetrică.

- Familiarizarea cu formele plate: spontane, geometrice, realiste;- familiarizarea cu procedeele de construire a formelor geometrice;- proporţionarea;- analiza structurilor naturii şi reprezentarea formelor realiste pe suprafaţa plană şi în volum: fructe, legume, copaci, case etc.- aplicarea formelor abstracte la reprezentarea structurilor naturii (frunze, ciuperci, peisaje).Subiecte: În pădure, Livada, Cîmpia, Cer înnourat

- Să definească 2-3 caracteristici ale formelor;- să explice succesiv modul de construire a formelor geometrice pe suprafaţa plană;- să dea exemple de forme realiste (din natură), utilizate în propriile lucrări;- să descopere independent forme abstracte în artă şi realitate;- să descompună imaginar în părţi componente formele realiste din natură cu scopul de a reda imaginea lor;- să organizeze spaţiul plastic, plasînd 3 forme cu diverse caractere;- să construiască creativ forme noi în baza şablonului propus;- să aplice creativ procedeele de construire a formelor, acordîndu-le la subiectul abordat.

5. Cunoaşterea culorilor compuse;- obţinerea culorilor compuse, utilizînd amestecul mecanic de culori pigmentare;- cunoaşterea culorilor reci şi calde;- obţinerea nuanţelor culorilor;* - deosebirea nuanţelor pe reproduceri;- perceperea dominantei cromatice pe reproduceri;- organizarea compoziţiei plastice cu dominantă cromatică.

4. CulorileCulori compuse de gradul II;- nuanţele culorilor;- dominanta cromatică;- culori calde şi reci.

Exerciţii de obţinere a culorilor compuse de gradul II;- perceperea culorilor compusepe reproduceri;- cunoaşterea culorilor calde şi reci;- exerciţii de obţinere a nuanţelor galben+roşu, violet+albastru, verde+galben etc.;- aplicarea dominantei cromatice în compoziţie.Subiecte: Toamna de aur, Pădurea de argint etc.

- Să numească culorile compuse de gradul II;- să identifice la prima vedere culorile calde şi reci pe reproduceri;- să demonstreze 2-3 moduri de obţinere a nuanţei culorii, utilizînd diverse materiale;- să facă diferenţa dintre tonul şi nuanţa culorii în procesul de creare a propriilor lucrări;- să descopere conştient dominanta cromatică pe reproduceri;- să aplice creativ procedee de obţinere a nuanţelor cromatice în lucrările practice;

- să reprezinte 2-3 lucrări cu dominante cromatice executate în diverse tehnici.

6. Perceperea compoziţiei ca mod de exprimare a unei idei plastice;* - cunoaşterea principiilor de organizare a suprafeţei: ritmul şi proporţionarea;- posedarea capacităţii de exprimare plastică intuitivă şi raţională;- posedarea capacităţii de tratare creativă a suprafeţei plastice.

II. Structuri compoziţionale1. Proporţionarea- Raportul de forme în spaţiul plastic;- plasarea formelor în spaţiu pe diagonală, în centru;- ritmul de tact simplu;- ritmul de tact alternativ.

- Exerciţii de plasare a formelor în spaţiul plastic: sus - jos, aproape - departe;- redarea planurilor; Subiecte: Peisaj rural;- compoziţie decorativă (aplicarea ritmului).Subiecte: Covor, Şerveţel, Talger, Semn de carte.

- Să reproducă independent un raport de forme la propunerea învăţătorului;- să explice două moduri de plasare a formelor în spaţiul plastic.

7. Posedarea capacităţii de cre-are a formelor volumetrice;* - reprezentarea subiectelor compoziţiei în mod creativ;

2. Compoziţia volumetrică- Construirea formelor volumetrice;- modificarea formei;- reprezentarea formelor naturii.

- Modelarea formelor naturii (păsări, animale etc.); - familiarizarea cu sculptura rond-bosse şi relief;

- Să explice modul de aranjare în foaie a obiectelor ce se află aproape sau departe de privitori;- să organizeze o compoziţie decorativă cu cel puţin 3 elemente, utilizînd şablonul;

- exprimarea afecţiunii pentru activitatea artistică.

3. Centrul compoziţional- Evidenţierea centrului pe suprafaţa planului: poziţie, mărime, culoare.

- familiarizarea cu diverse metode de prelucrare a lutului (plastilinei);- compoziţie aplicativă.Subiecte: Basm, Vis de vara, Fantezii etc.

- să evidenţieze elementul principal al compoziţiei, luînd în consideraţie poziţia lui în foaie şi culoarea;- să explice două moduri fundamentale de plasare a formelor plate în spaţiul plastic;- să explice modul de plasare a imaginii obiectului ce se află în spaţiu la distanţe diferite de privitor,- să utilizeze cel puţin un aspect al ritmului în propriile lucrări;- să demonstreze unele procedee de modelare a formelor volumetrice folosind lutul sau plastilina.

CONŢINUT CURRICULAR LA ARTA PLASTICĂ CLASA A III-AObiective de referinţă Conţinuturi Sugestii de învăţare Sugestii de evaluare1. Familiarizarea cu instrumentele şi materialele de artă;- familiarizarea cu tehnicile colajului, origami, tangram, desenului, picturii;- posedarea deprinderilor elementare de utilizare a tehnicilor, instrumentelor şi materialelor de artă.

I. Materiale, instrumente şi tehnici de lucru- Hîrtie colorată;- vopsele (acuarele, guaşe);- lut (plastilină);- cărbune;- creioane simple şi colorate;- colaj, origami, mozaic, tangram, desen, pictură.

- Familiarizarea cu tehnicile colajului, origami, tangram, guaşe, acuarele;- executarea lucrărilor practice în tehnicile indicate;- recunoaşterea tehnicilor pe reproduceri de artă;- realizarea compoziţiilor aplicative.

- Să identifice la prima vedere tehnicile: colaj, origami, mozaic, tangram, desen, pictură;- se dea 2-3 exemple de utilizare a tehnicilor de artă în mediul înconjurător;- să utilizeze 2 tehnici picturale în propriile lucrări.

2. Conştientizarea rolului şi funcţiei liniei;* - înţelegerea corelaţiei dintre linie şi culoare;- posedarea modalităţii de transformare a liniei (transformările liniei în dungă, a dungii - în fîşie);- recunoaşterea liniei ca mijloc de exprimare pe reproduceri de artă;- posedarea modalităţilor de organizare a liniilor, dungilor, fîşiilor în spaţiul plastic;

II. Studiul elementelor de limbaj plastic1. Liniile- Relaţia linie – culoare;- modificarea liniei;- linie, dungă, fîşie.

- Exersări de creare a liniilor de diferite culori, tonalităţi, intensităţi, lungimi şi grosimi; exersări de obţinere a dungilor şi fîşiilor;- exersări de modelare a liniei cu scopul de a obţine expresivităţi plastice;- determinarea rolului liniilor pe reproduceri;- compoziţie aplicativă.

- Să diferenţieze la prima vedere liniile de diferite culori, tonuri, intensităţi, grosimi, lungimi;- să reproducă pe suprafaţă linia, dunga, fîşia, folosind 2-3 instrumente (materiale);- să transforme liniile, pentru a obţine dungi şi fîşii;- să demonstreze 2 exemple de aplicare a liniei în propriile lucrări;- să organizeze spaţiul plastic prin plasarea liniilor, dungilor, fîşiilor de diverse culori (tonalităţi).

3. Iniţiere în crearea formelor - cunoaşterea modalităţilor de construire a formelor plate simple;- posedarea capacităţilor de construire a formelor plate;- posedarea procedeelor de creare a formelor plate compuse;* - posedarea capacităţii de creare a formelor noi;

2. Forma - element al expresiei plasticea) Construirea formelor plate simple;- axe de simetrie- proporţia;b) construirea formelor plate compuse;- alăturarea formelor simple semene- alăturarea diverselor forme simple;- alăturarea elementelor diverse ca formă şi culoare;

- Exerciţii de construire a formelor simetrice (simetrie bilaterală, radială).- familiarizarea cu proporţia;- exersări de determinare a proporţiilor unei forme simple;- obţinerea formelor simetrice şi asimetrice;- exerciţii de obţinere a formelor plate compuse (tehnicile tangram,

- Să descrie două modalităţi de construire a formelor simple, simetrice;- să argumenteze utilizarea axei de simetrie la construirea formelor simple plate; - să descompună în 2-3 părţi componente o formă compusă;- să stabilească proporţiile de bază ale unei forme simple plate;

* - posedarea capacităţii de modificare a formelor simple;- manifestarea interesului faţă de activitatea artiştilor plastici şi meşterilor populari.

c) construirea formelor volumetrice;- alcătuirea formei din corpuri geometrice semene de aceeaşi dimensiune;- alcătuirea formei din corpuri geometrice diverse ca formă şi dimensiune;- modelarea (lut, plastilină);- crearea formei volumetrice, folosind apăsarea, aplatizarea, adăugirea, tăierea, scoaterea, întinderea.

colaj, aplicaţie). Compoziţie aplicativă Subiecte: “Jocul formelor” “Satul bunicilor” “Oraşul din vis”- Exerciţii de construire a structurilor naturii (creion). Subiecte: Case, Lăzi, Automobile.Compoziţie aplicativă cu reflectare a relaţiei formă - culoare;- exerciţii de construire a formelor volumetrice;- modelarea formelor simetrice şi asimetrice;- exerciţii de prelucrare a lutului (întindere, apăsare, aplatizare, adăugire, tăiere, scoatere);- modelarea formelor din natură (păsări, animale, etc.);- modelarea formelor fantastice;- compoziţie volumetrică.Subiecte: Jucării, Fluieraşe, Fluturaşi etc.

- să creeze forme simetrice şi asimetrice pe suprafaţă plană;- să aranjeze 3-4 forme simple cu diferite caractere în pagină;- să dea 2-3 exemple de forme volumetrice din mediul înconjurător;- să modeleze forme, folosind 2-3 metode de prelucrare a materialului (lut, plastilină).

4. Familiarizarea cu legităţile de utilizarea culorii.* - înţelegerea importanţei contrastului în realizarea lucrărilor plastice;- posedarea capacităţii de aplicare a contrastului; cunoaşterea efectului de contrapunere a culorilor;

3. Culoarea- Contrastul cromatic;- contrastul cald - rece;- contrastul închis-deschis;- contrastul dintre culorile cromatice şi acromatice

- Exerciţii de exprimare a contrastelor;- analiza contrastelor în natură şi artă.- compoziţia aplicativă;Subiecte: Peisaj

- Să identifice contrastele cald - rece, închis-deschis, pe reproduceri şi în propriile lucrări;- să producă cel puţin 3-4 contraste cromatice;- să explice aplicarea contrastelor în operele de artă şi natură;- să dea 2-3 exemple de aplicare a contrastului cromatic în arta populară;- să organizeze o compoziţie, aplicînd contrastele cromatice cald-rece, închis-deschis;- să evidenţieze

elementul principal al compoziţiei, folosind contrastul cromatic.

5. Posedarea capacităţii de organizare a spaţiului plastic în baza ritmului de tact compus;6. Utilizarea diverselor tehnici (colaj, aplicaţie, guaşă, acuarelă) în executarea compoziţiei.

II. Structuri compoziţionale1. Compoziţii decorative- Modalităţi de obţinere;- utilizarea diverselor tehnici: guaşe, colaje etc.;- ritmuri de tact compus;

- Exerciţii: simplificarea formelor din natură (frunză, flori etc.);- compoziţie aplicativă.Subiecte: Covoraş. Ţesături. Elemente stilizate

- Să dea 2 exemple de elemente decorative pe obiecte de artă populară;- să reproducă pata cromatică decorativă, folosind 2-3 mijloace materiale;- să utilizeze elemente de ritm compus în propriile lucrări.

7. Recunoaşterea elementelor compoziţiei;- posedarea capacităţii de organizare a spaţiului plastic prin subordonarea elementelor compoziţiei;* - recunoaşterea pe reproduceri de artă, moduri de tratare a spaţiului plastic.

2. Compoziţie plastică- Elementele compoziţiei plastice;- plasarea elementelor în spaţiu (planuri, evidenţierea elementului principal, subordonarea elementelor);

Exerciţii de plasare a elementelor peisajului (copaci, rîuri, cer, pămînt etc.);- aplicarea procedeului de fuzionare a culorii;- redarea planurilor şi elementului principal;- compoziţii cu subiect: Ursul păcălit de vulpe etc.

- Să organizeze spaţiul plastic, utilizînd tehnicile colajului şi aplicaţiile;- să numească 3-4 elemente ale compoziţiei plastice la alegerea profesorului (învăţătorului);- să explice plasarea elementelor compoziţiei în pagină;- să reprezinte un peisaj rural cu 1-4 elemente;- să identifice de sine stătător elementul principal al compoziţiei;- să producă fotme volumetrice din lut, plastilină; - să organizeze 4-5 forme volumetrice simple într-o compoziţie (joc de forme).

8. Posedarea capacităţii de organizare a formelor volumetrice într-o compoziţie;

3. Compoziţie volumetrică- Compunerea unui grup de forme volumetrice;

Modelarea formelor volumetrice (lut, plastilină);

- Să producă forme volumetrice din lut, plastilină;- să organizeze 4-5 forme volumetrice simple într-o compoziţie (joc de forme).

CONŢINUT CURRICULAR LA ARTA PLASTICĂ CLASA A III-AObiective de referinţă Conţinuturi Sugestii de învăţare Sugestii de evaluare1. Recunoaşterea gamei cromatice ca mijloc de expresie;- obţinerea gamelor de culori în propriile lucrări;- posedarea modalităţilor de utilizare a gamelor cromatice;* - cunoaşterea semnificaţiei culorilor;2. Reprezentarea fenomenelor naturii în propriile lucrări;- observarea fenomenelor şi structurilor din natură;- utilizarea diverselor tehnici şi instrumente cu scopul de a reprezenta fenomene şi structuri naturale;3. Obţinerea expresivităţilor cromatice;* - reprezentarea imaginii plastice, utilizînd semnificaţii cromatice;4. Manifestarea respectului faţă de cultură şi faţă de creaţia artiştilor plastici;

I. Mijloace de expresie plastică1. Gama cromatică- Gama de ton;- gama de culoare;- gama de contrast;a) monocromiab) nuanţareac) semnificaţii cromatice

- Observarea fenomenelor(amurg, ceaţă, zori de zi etc.); natură (copaci, crengi, frunze, fluturi, păsări etc.);- exerciţii, lecţii la plener, reproduceri, fotografii;- reprezentarea fenomenelor în propriile lucrări;- familiarizarea cu gama cromatică şi modalităţile de obţinere a ei;- exerciţii de obţinere a gamelor (de ton şi culoare);- exerciţii-joc;- Culoarea Regină (exerciţii de nuanţare a culorii);- descoperirea semnificaţiilor cromatice pe reproduceri;- exersări de exprimare a veseliei, tristeţei;- compoziţii aplicative.Subiecte: Toamna. Peisaj. Pădure. Vînt. Noapte etc.

- Să dea exemple de 3-4 fenomene naturale;- să identifice 4-5 structuri;- observarea structurilor din natură;- să stabilească gama cromatică pe 2-3 reproduceri;- să diferenţieze gamele de contrast;- să aducă 2-3 exemple de utilizare a gamei în propriile lucrări;- să producă game cromatice;- să organizeze spaţiul plastic, aplicînd gama cromatică;- să numească 2-3 semnificaţii ale culorilor fundamentale;- să explice utilizarea semnificaţiilor culorilor pe reproduceri;- să aplice culorile conform semnificaţiilor în scopul exprimării unei idei.

5. Recunoaşterea clarobscurului ca modalitate de redare a volumului pe suprafaţa plană;* - cunoaşterea modalităţilor de utilizare a clarobscurului (pictură, desen);- demonstrarea deprinderilor incipiente de utilizare a clarobscurului în propriile lucrări.6. Utilizarea diverselor

2. Forma2.1. Clarobscurul - procedeu de redare a volumului pe suprafaţa plană; a) redarea volumului în pictură;- ton închis-deschis;- semiton;- umbre (proprii, căzătoare);- culoare- lumină;- silueta;b) redarea volumului în desen.

- Studiul obiectelor după natură;- analiza umbrelor (proprii, căzătoare) şi luminii;- analiza reprezentării obiectelor pe reproduceri;- exersări de modificare a culorilor în dependenţă de lumină prin nuanţare;- reprezentarea volumului obiectelor pe suprafaţa plană (pictura);

- Să aranjeze imaginea obiectului (după natură) în pagină;- să stabilească 2-3 dimensiuni ale unui obiect (după natură);- să explice direcţia luminii şi umbre căzătoare- să determine direcţia luminii pe reproduceri;- să compare culoarea obiectului în lumină şi umbră;- tonuri-semitonuri;- umbre-semiumbre;

mijloace plastice de expresie în reprezentare a formelor din natură.

- haşura; - luciu-lumină;

7. Determinarea caracterului formelor după dimensiune şi conţinut;- caracterizarea formelor statice şi dinamice;- cunoaşterea particularităţilor corpului omului;- posedarea mijloacelor de redare a corpului omului.

2.2. Redarea caracterului formelor plate şi volumetrice;- contraste de forme: mari-mici, calde-reci, statice-dinamice;- forme decorative.

- exerciţii, executarea haşurii, extragerea tonalităţilor (creion simplu);

- să identifice formele statice în artă şi natură;- să transforme forme statice în forme dinamice prin secţionare sau adăugire de elemente;- să creeze 2-3 forme decorative pe suprafaţa plană;

- posedarea modalităţilor de aplicare a formelor;* - exprimarea unei idei plastice, folosind diverse forme volumetrice

2.3. Redarea elementelor naturii în volum şi pe suprafaţă plană;- particularităţile corpului omului (poziţia statică, dinamică);- mişcarea omului;

- crearea formelor statice şi dinamice;- crearea formelor decorative (pe suprafaţă plană şi în volum);

- să dea exemple de forme decorative din mediul ambiant;

- deosebirea sculpturii ronde-bosse de relief.

2.4. Sculptura ronde-bosse, relief.

modelarea corpului omului (lut, plastilină);- executarea schiţelor în creion, cariocă etc. (chipul omului); compoziţie aplicativă (cu subiect); Subiectele - la propunerea învăţătorului sau la alegerea elevului.

- să descrie particularităţile corpului omului;- să compare poziţia corpului omului: statică, dinamică, mişcare;- să realizeze o compoziţie cu 2-3 figuri umane.

8. Cunoaşterea specificului compoziţiei decorative;- aplicarea simetriei în organizarea propriilor lucrări;* - înţelegerea identităţii dintre simetrie şi statică;* - cunoaşterea modalităţilor de dinamizare a elementelor compoziţiei;- posedarea capacităţii de organizare intuitivă a lucrării;* - utilizarea tehnicilor

II. Structuri compoziţionalea) Principii de construire a compoziţiei decorative;- simetria (statică);- asimetria (dinamică);- echilibrul (echilibrarea formelor şi culorilor pe suprafaţa plană);b) compoziţia cu caracter intuitiv;c) compoziţia cu caracter raţional;d) construirea compoziţiilor plastice;- subiectul compoziţiei;- interdependenţa dintre

- Demonstrarea exemplelor de compoziţii decorative, simetrice şi asimetrice;- analiza principiilor de construire a compoziţiilor decorative pe planşe şi pe reproduceri;- executarea compoziţiilor statice şi dinamice;- exerciţii - joc de echilibrare a formelor şi culorilor;- compoziţii aplicative;- analiza subiectului compoziţiei;

- Să numească 2-3 particularităţi ale compoziţiei decorative;- să identifice principiile simetriei (asimetrie) pe planşe didactice;- să transforme o compoziţie simetrică în compoziţie asimetrică;- să argumenteze metodele folosite la transformarea simetriei în asimetrie;- să organizeze o compoziţie plastică, echilibrînd formele şi culorile;

în dependenţă de subiectul şi ideea abordată;- stabilirea modului de tratare plastică a compoziţiei;9. Cunoaşterea particularităţilor compoziţiei cu subiect;- exprimarea atitudinii personale faţă de subiectul compoziţiei;10. Posedarea capacităţii de percepere a mesajului artistic.

tehnica de executare şi ideea plastică;- elemente principale şi secundare;- rolul elementului principal în exprimarea ideii, mesajului artistic.

- analiza tehnicii şi mijloacelor plastice utilizate în lucrare;- executarea schiţelor (multiple variante de tratare a subiectului);- compoziţie aplicativă;Subiecte propuse: Amintiri din copilărie. Jocuri mobile. Poveşti (sau la alegerea elevului).

- să demonstreze utilizarea simetriei (asimetriei) în propriile lucrări;- să descrie subiectul unui tablou;- să analizeze 2-3 variante de tratare a unui motiv (subiect);- să realizeze 2 compoziţii cu subiect, utilizînd acuarela, guaşa;- să definească rolul elementului principal al compoziţiei cu subiect;- să explice mesajul artistic în baza analizei subiectului unui tablou.