Arta mentinerii casniciei

COLECfiIE COORDONATÃ DE

Vasile Dem. Zamfirescu

Arta mentinerii casniciei 1-15 cc.qxp 7/4/11 10:25 AM

Arta menflineriicæsnicieiSYLVIA R. KARASU, T. BYRAM KARASU

Traducere din englezæ de Daniela Øtefænescu


EDITORI:Silviu DragomirVasile Dem. Zamfirescu

DIRECTOR EDITORIAL:Magdalena Mãrculescu

DESIGN:Faber Studio

DIRECTOR PRODUCfiIE:Cristian Claudiu Coban

DTP:Ofelia Coøman

CORECTURÃ:Ioana AugustinRaluca Goflia

Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a RomânieiKKAARRAASSUU,, SSYYLLVVIIAA RR..

AArrttaa mmeennflfliinneerriiii ccææssnniicciieeii / Sylvia R. Karasu, T. ByramKarasu; trad.: Daniela Øtefænescu. – Bucureºti : Editura Trei,2011

ISBN 978-973-707-492-8

I. Karasu, Byram T.II. Øtefænescu, Daniela (trad.)

173.1

Copyright © 2005 by Rowman & Littlefield Publishers, Inc.First published in the United States by Jason Aronson, Inc.Lanham, Maryland U.S.A.Reprinted by permission. All rights reserved.Prima oaræ s-a publicat în Statele Unite ale Americii de EdituraJason Aronson. Lanham, Maryland, U.S.A.

© Editura Trei, 2011pentru prezenta ediflie

C.P. 27-0490, BucureºtiTel./Fax: +4 021 300 60 90E-mail: [email protected]

www.edituratrei.ro

ISBN 978-973-707-492-8


CUPRINS

Mulflumiri 7Introducere 11

11.. RReellaaflfliiaa îînn ccææssnniicciiee 1622.. SSeexxuull îînn ccææssnniicciiee 5033.. JJooccuull ppuutteerriiii îînn ccææssnniicciiee 8044.. CCoommuunniiccaarreeaa îînn ccææssnniicciiee 10055.. SSaarrcciinnaa øøii ccooppiiiiii îînn ccææssnniicciiee 13366.. CCooppiiiiii øøii aaddoolleesscceennflfliiii îînn ccææssnniicciiee 18277.. VVâârrssttaa ddee mmiijjlloocc îînn ccææssnniicciiee 22488.. CCææssæættoorriiaa —— oo ccaauuzzææ ddee bbooaallææ 25999.. RReeddeeffiinniirreeaa ccææssæættoorriieeii 286

EEppiilloogg 322

Bibliografie 326


Mulflumiri

Într°o carte ca aceasta le suntem recunoscætori multor persoanecare au contribuit cu talentul lor deosebit. În primul rând, îi adresæm mulflumirile noastre speciale dr. Jason Aronson, a cærui societate este acum editura Rowman & Littlefield Publishers,Inc. Dr. Aronson a intuit imediat potenflialul øi valoarea pro-iectului nostru øi ne°a sprijinit pe parcursul lui. Îi mulflumim, deasemenea, în mod deosebit doamnei Melaina Balbo°Phipps, carene°a ajutat la negocierile contractului iniflial. Nu am fi pututbeneficia de o cale atât de netezitæ în realizarea proiectului nostrufæræ conøtiinciozitatea asistentei noastre editoriale, doamnaSonya Kolba, care ne°a dirijat cu atâta grijæ, zel øi promptitudinede°a lungul întregului proces. Domnul Stephen Driver ne°apæstorit cu competenflæ pe tot timpul redactærii, tehnoredactæriiøi producfliei øi a asigurat ca manuscrisul nostru sæ fie citittemeinic øi cu o atenflie extraordinaræ la detalii. Doamna LindaEvans a fost un redactor neobiønuit de inteligent øi respectuos, iardoamna Julie Grady a depus o muncæ minuflioasæ øi atentæ lacorectura manuscrisului nostru final. Le suntem, de asemenea,foarte recunoscætori domnului Robert Dorman pentru întocmireaindexului, astfel încât informafliile noastre sæ le fie mai uøoraccesibile cititorilor, øi doamnei Allison Nealon, care a realizatcoperta cærflii, cu o deosebitæ sensibilitate øi rezonanflæ pentrustarea sufleteascæ pe care am dorit sæ o transmitem. Le mulflumimtuturor celorlalfli de la Rowman & Littlefield Publishers care aulucrat pe textul nostru.


8Arta menflinerii cæsniciei

SYLVIA R. KARASU, T. BYRAM KARASU

Doamna Hilda Cuesta a muncit neobosit øi cu plæcere pe manu-scris timp de luni de zile. A cules øi copiat mai multe ciorne decâtam putut noi sæ numæræm øi s°a identificat permanent cu proiectulnostru pe parcursul acestui laborios proces. Doamna JosephineCosta ne°a ajutat cu sârguinflæ øi entuziasm la toatæ corespondenflaøi la solicitærile de permisiuni de publicare. A fost o încântare sæ lucræm atât cu Hilda, cât øi cu Josephine, care s°au doveditextraordinar de competente øi meticuloase în eforturile depusepentru noi.

Le suntem extrem de recunoscætori dr. Peter Kramer, doamneiJudith Viorst øi dr. Judith Wallerstein, care ne°au acordat cu gene-rozitate din timpul øi priceperea lor pentru a revizui formele maide început ale manuscrisului nostru øi a ne oferi comentariile lor.

Având în vedere cæ au trebuit obflinute øi verificate numeroasereferinfle, vrem sæ mulflumim personalului mai multor biblioteci,în special celui al Bibliotecii Samuel J. Wood de la Weill MedicalCollege, Universitatea Cornell. Dorim sæ le mulflumim mai alesbibliotecarilor de la serviciul de referinfle øi informaflii: doamnaHelen°Ann Brown, domnul Kevin Pain øi domnul Daniel E. Cleary,care este øeful Serviciilor de Informaflii øi Acces — tofli ne°au ajutatîn cercetærile noastre. Le adresæm mulflumiri suplimentaredomnului Bruce Silberman øi domnului Edsel Watkins, asistenflibibliotecæ la Departamentul de Împrumut Interbibliotecar, pentrudepistarea de materiale informative øi surse deosebit de ezoterice,pe care nici mæcar Weill nu le avea în colecflia sa. De asemenea, îimulflumim directorului Bibliotecii Samuel J. Wood de la WeillMedical College, Universitstea Cornell, doamna Carolyn Anne Reid,care a ascultat ræbdætoare sugestiile privind procesul de împrumutinterbibliotecar.

Îi suntem în mod special recunoscætori øi doamnei CynthiaRosado, asistent øef Serviciu Acces øi Cititori, Întreflinere Depozitøi Divizie Livrare de la Center for Humanities and Social Sciencesal New York Public Library. Acest sediu central newyorkez al


9

bibliotecii este un loc descurajant, ale cærui surse sunt atât de bineprotejate, încât deseori îfli ia un timp considerabil pentru a leaccesa. Doamna Rosado ne°a înlesnit mult aceastæ întreprindere.

În final, vrem sæ le mulflumim numeroøilor noøtri pacienfli —øi cæsætorifli, øi necæsætorifli — care ne°au împærtæøit, de°a lungulanilor, experienflele lor, deseori amare øi dureroase, øi ne°au ajutatsæ ne ølefuim øi ascuflim priceperea în abordarea øi tratareacomplexitæflilor cæsætoriei.


Billy Graham a fost întrebat odatæ într°un interviu cum øi°ardescrie soflia lui viafla cu el.

— Ei bine, a spus, cineva a întrebat°o într°o zi dacæ s°a gânditvreodatæ la divorfl, iar ea a ræspuns: „Nu, nu m°am gândit niciodatæla divorfl, dar m°am gândit la crimæ“. Graham a adæugat: „Øi aglumit, desigur, pentru cæ avem o relaflie minunatæ“.1

Dacæ nu te°ai gândit sæ°fli omori soflul, aøa cum a declarat RuthGraham în glumæ cæ a fæcut, eøti, într°adevær, o persoanæ neobiø-nuitæ. Probabil cæ nu ai vrut sæ admifli în mod conøtient o astfel deidee oribilæ. Dacæ, printr°o slabæ øansæ, nu te°ai gândit totuøiniciodatæ la crimæ, soflul tæu probabil s°a gândit. Desigur, crimaconjugalæ realæ are loc numai ocazional. Forma cea mai obiønuitæde „debarcare“ a unui sofl* dintr°o cæsnicie este divorflul, cu multemici crime ale „sufletului“ având loc pe parcurs.

Iatæ în cele de mai jos un exemplu al modului în care se schim-bæ dramatic sentimentele în cursul cæsætoriei øi duc la gânduri dedivorfl. Acest exemplu demonstreazæ evoluflia unei anume cæsnicii,aceea a lui Albert Einstein. Urmeazæ douæ scrisori de la el cætreprima sa soflie, Mileva Maric . Prima scrisoare a fost compusæ în

1 Într°un e-mail cætre autori, din 13 octombrie 2003, domnul Stephen G. Scholle, vicepreøedinte de administraflieal Asociafliei Evanghelice Billy Graham, a declarat: Billy Graham a fost intervievat de cætre Mary Hart în 1990øi a dat acest ræspuns în replicæ la întrebarea lui Mary Hart: „Dacæ m°aø afla aici cu ea [Ruth, doamna BillyGraham], cum øi°ar descrie ea viafla cu Billy Graham?“.

* Pentru simplificarea exprimærii, voi folosi ca echivalent al lui „spouse“, care înseamnæ în englezæ atât sofl, câtøi soflie, doar masculinul „sofl“. În aceste situaflii, pronumele øi formele flexionate ale cuvintelor le voi întrebuinfla,în consecinflæ, la masculin, pentru a evita exprimæri greoaie, cum ar fi: soflul/soflia; el/ea; liniøtit/æ etc. (N.t.)

Introducere




timp ce°i fæcea curte øi cu câfliva ani înainte sæ se cæsætoreascæ, în1903. Cea de°a doua a fost scrisæ mult mai târziu, în 1914, care afost anul separærii lor:

Aceastæ primæ scrisoare, din 1900, a fost una dintre cele patru-zeci øi trei de scrisori existente între Einstein øi Mileva:

Færæ gândul la tine, nu aø vrea sæ mai træiesc în aceastæ jal-nicæ turmæ de oameni. Dar avându°te pe tine, mæ simt mândru;iar dragostea ta mæ face fericit. Voi fi de douæ ori mai fericit cândîfli... voi særuta gura dulce, care tremuræ plinæ de extaz doarpentru mine.

A doua scrisoare, din 1914, a fost conceputæ în anul separærii lor:

A. Vei avea grijæ (1) ca hainele øi lenjeria mea sæ fie pæstrate înordine, (2) ca sæ mi se serveascæ trei mese regulate pe zi în cameramea, (3) ca dormitorul meu øi camera de lucru sæ fie întotdeaunaordonate øi ca biroul meu sæ nu fie atins de nimeni altcineva decât demine.

B. Vei renunfla la toate relafliile personale cu mine, exceptândcând acestea sunt necesare pentru a pæstra aparenflele sociale.

C. ... (1) nu te vei aøtepta la vreo afecfliune din partea mea øi nuîmi vei reproøa aceasta, (2) trebuie sæ îmi ræspunzi imediat când îflivorbesc.

În momentul scrierii celei de°a doua scrisori, Einstein eraintrat bine în aventura cu veriøoara sa Elsa Lowenthal, care îi vadeveni a doua soflie. Acum Einstein o descria pe Mileva ca fiind „ocreaturæ neprietenoasæ, lipsitæ de umor, care nu obfline nimic dela viafla ei øi care, prin simpla°i prezenflæ, face sæ disparæ bucuriaaltora de a træi“. El adæuga: „O tratez pe soflia mea ca pe un angajatpe care nu°l pot concedia“.1

1 Scrisorile lui Einstein cætre Mileva Maric: Lotul 3 (Scrisoarea 20), 30 august sau 6 septembrie 1900, øi Lotul11, iulie 1914, Einstein Family Correspondence (Christie’s Catalogue, New York, 1996); descrierea lui Einsteina Milevei Maric: Scrisoarea 489:365, „Cætre Elsa Lowenthal“ (Zürich, dupæ 2 decembrie 1913) øi Scrisoarea


13

Multe cæsnicii nu dureazæ nici mæcar cât a lui Einstein. Dinnefericire, aceste alternanfle veninoase sunt destul de obiønuitepentru a ne face sæ ne întrebæm ce se întâmplæ cu marea iubireproclamatæ de cætre ambele pærfli la început øi cum de dragostea setransformæ atât de dramatic ani mai târziu în uræ øi chiar în furieucigaøæ.

Peste douæ milioane de oameni se cæsætoresc în fiecare an înStatele Unite. Unii se cæsætoresc pentru prima oaræ; alflii, pentrua doua sau a „n“°a oaræ. În cursul aceluiaøi an, cam un milion deoameni vor divorfla. Acest numær îi include pe aceia care divor-fleazæ pentru prima datæ, ca øi pe cei care s°au cæsætorit øi audivorflat mai înainte. E greu de avut acces la niøte statistici exacteasupra divorflurilor din multe motive, inclusiv pentru cæ unelestate, precum California, nici mæcar nu îøi raporteazæ datele.Oricare ar fi rata divorflurilor, fie cæ este de 40 la sutæ, de 50 la sutæsau mai mare, depinzând de ce statistici demografice studiem,probabil putem fi cu toflii de acord cæ divorflul este mult preafrecvent astæzi.

Dat fiind faptul cæ tipul de evoluflie pe care l°am væzut în cæs-nicia lui Einstein nu este atât de neobiønuit, am putea sæ neimaginæm cæsætoria ca pe un eveniment nepopular. Este clar cænu°i aøa. În realitate, a te cæsætori e unul dintre cele mai populareevenimente din viaflæ. Barbara DaFoe Whitehead, în Why There AreNo Good Men Left (De ce nu mai existæ bærbafli buni), observæ cæatunci când un eøantion de femei nemæritate, cu vârste între 20 øi29 de ani, a fost întrebat cât de important era pentru ele sæ aibæ ocæsnicie bunæ, 89 la sutæ au ales „extrem de important“. Uniioameni chiar admit cæ doresc atât de mult sæ fie cæsætorifli, încâtmai degrabæ s°ar cæsætori øi ar risca sæ ajungæ la divorfl decât sæ°øianuleze nunta.

488:364–65, „Cætre Elsa Lowenthal“ (Zürich, înainte de 2 decembrie 1913), Collected Papers of Einstein,vol. 5, The Swiss Years: Correspondence, 1912–1914, trad. Anna Beck (Princeton University Press, Princeton,1995).




Jennifer Bayot relata în iulie 2003 cæ deseori cuplurile noi suntdispuse sæ facæ datorii substanfliale doar pentru nuntæ. Dacæ maie posibil, obsesia noastræ pentru nuntæ a crescut chiar mai ræu, a spus Cathy Horyn într°un articol din iunie 2004. Planurile denuntæ capætæ deseori o viaflæ proprie. Horyn aratæ cæ în 2002 ameri-canul mediu a cheltuit peste 22.000 $ pentru o nuntæ. Furnizoriidin New York considerau cæ suma era mai apropiatæ de 50.000 $!Ea observæ cæ în timp ce numærul de cæsætorii din Statele Unite aræmas relativ constant pe parcursul ultimilor douæzeci de ani,numærul organizatorilor de nunfli a crescut cu 25 la sutæ! Cu maimulte servicii øi mai multæ acoperire media disponibile, cuplurilese trezesc cu mai multe opfliuni pentru nunfli øi, probabil, cu cærflilede credit încærcate la limitæ chiar înainte sæ defileze printrerândurile de invitafli.

Pânæ øi cuplurile homosexuale cer dreptul de a se cæsætori. Øi vor în mod specific cæsætorie, nu uniri civile sau parteneriateconjugale. Cæsætoria este cea care conferæ anumite privilegii, statutøi drepturi.

Cele mai multe cupluri nu øi°ar investi de bunævoie timpul øi banii într°o încercare sau întreprindere care are un risc denereuøitæ de vreo 50 la sutæ din cazuri. Totuøi, când vine vorbadespre cæsætorie, læsæm deseori la o parte øansele. Presupunem cædivorflul nu ni se va întâmpla nouæ. El are totuøi loc, øi nu chiaratât de rar. Ne cæsætorim pur øi simplu pentru mitul øi visulcæsætoriei, iar când ne trezim la realitatea sa, vrem cu disperare sæieøim? Aøa cum a spus Cyril Connolly: „Numai evitând începuturilelucrurilor putem scæpa de sfârøiturile lor“.

Ca orice încercare, cæsætoria necesitæ competenflæ øi cunoøtinfle.De cele mai multe ori am relegat abilitæfli cum ar fi sæ devii sofl saupærinte unui soi de calificare la locul de muncæ. Însæ cæsætorianecesitæ ceea ce numim simflul cæsætoriei, prin care ne referim la oînflelegere øi apreciere a ceea ce aduce cæsætoria pentru fiecaredintre sofli. Scriem într°un cuvânt pentru a exprima importanflalegæturii dintre cæsætorie øi simfl. Nu multæ lume intræ în cæsætorie


15

cu idei bine aprofundate dincolo de aranjamentele de nuntæ, ca sænu mai vorbim despre simflul cæsætoriei.

Arta menflinerii cæsniciei este o carte despre simflul cæsætoriei,adicæ viafla conjugalæ, viafla dupæ nuntæ. Este despre diferenflelepsihologice øi biologice dintre bærbafli øi femei, care fac cæsætoriaatât de solicitantæ. Este despre cauza pentru care pasiunea e înpericol sæ pæleascæ în decursul cæsætoriei, despre felul cum hor-monii exacerbeazæ comportamentul øi cum mintea noastræ nezæpæceøte. Este øi despre cum sarcina øi apoi a avea copii mici øiadolescenfli catapulteazæ deseori o cæsnicie cætre punctul de rupereøi cum stresurile care apar în anii de mijloc, de pildæ din cauzaaventurilor amoroase øi a bolilor, contribuie la dezbinarea soflilor.Aratæ, de fapt, cum sæ asiguri o cæsnicie fericitæ øi de duratæ: artamenflinerii cæsniciei.


Capitolul 1Relaflia în cæsnicieBærbaflii øi femeile se exaspereazæ reciproc, cæci nu sunt dispuøi sæ înfleleagæ, sæ accepte øi sæ învefle cum sæ træiascæ cu incompatibilitæflile lor, dacæ nu chiar sæ le slæveascæ.


CE E CU CÆSNICIA?

Poate cea mai concludentæ înflelegere a ceea ce înseamnæ sæ fiicæsætorit vine, în mod ironic, din literatura despre cazul cæsæ-toriilor între persoane de acelaøi sex. Jonathan Rauch, în GayMarriage (Cæsætoria gay), spune cæ urmætoarele øase cuvinte: „Vreisæ te cæsætoreøti cu mine?“ sunt cele mai înnobilante øase cuvintedin limba englezæ.* De ce anume? Rauch subliniazæ cæ mariajul nueste doar un contract dintre douæ persoane; el implicæ, de ase-menea, un pact cu comunitatea. Nu înseamnæ doar anumite drep-turi øi privilegii, ci øi unele responsabilitæfli în ochii societæflii.Tocmai în virtutea acestui sprijin al comunitæflii øi legilor sale, atâtstatale, cât øi federale, el le conferæ celor douæ persoane un anumitstatut, care este diferit de oricare altul. Într°adevær, printr°uncalcul recent, cæsætoria împuterniceøte cuplurile cu peste o mie dedrepturi øi privilegii federale øi cu alte trei sute statale, observæDavina Kotulski.

Cel mai important lucru este totuøi acela cæ ea implicæ øi încu-rajeazæ o relaflie specialæ, ce urmeazæ a fi dezvoltatæ între sofl øisoflie. Cæsætoria fægæduieøte, de fapt, afirmæ cæ respectivii parteneriau promis sæ aibæ grijæ unul de celælalt øi sæ fie oricând unulpentru celælalt, indiferent de circumstanfle, atât timp cât amândoivor træi. Într°un episod al popularului show de televiziune CurbYour Enthusiasm (Frâneazæ°fli entuziasmul), soflul Larry øi sofliaCheryl planificæ sæ°øi reînnoiascæ juræmintele dupæ zece ani decæsætorie. Cheryl insistæ ca Larry sæ includæ cuvintele cæ o va iubi„pentru eternitate“. Larry, cunoscut spectatorilor fideli pentruegoismul sæu, spune: „Eu m°am cam gândit cæ voi fi singur îneternitate“.

* De fapt, patru în englezæ: „Will you marry me?“ (N.t.)




Pentru unii, chiar øi ideea de „pânæ când moartea ne va des-pærfli“ pare dincolo de înflelegere øi mult prea departe. Reflecteazæla soflul tæu totuøi ca la „martorul pe viaflæ“ øi s°ar putea sæ gândeøtialtfel. Martor pe viaflæ este un concept care provine de la RobertLouis Stevenson, care ne°a dat Comoara din Insulæ øi Grædina de poezii a unui copil øi, cel mai celebru, Dr. Jekyll øi Mr. Hyde.Într°unul dintre eseurile sale, Stevenson spune cæ, prin cæsætorie,„ai introdus de bunævoie un martor în viafla ta“. Acceptæm camartor pe viaflæ sæ însemne cæ soflul tæu este cineva care trece prinviafla ta cu tine. Spre deosebire de cæderea unui copac în pædurecând nu este nimeni sæ audæ, soflul tæu este acolo, amplificæsunetul øi câteodatæ chiar îi dæ un sens. Cei care øi°au pierdut soflulspun deseori cæ partea cea mai grea a vieflii de unul singur este dea nu mai avea acel auditor, de a nu mai avea cu cine sæ împærtæøeøtiviafla. O persoanæ necæsætoritæ vorbea despre venirea acasæ lacâteva ore dupæ un accident. Nu°i pæsa nimænui; nu era nimeniacolo sæ°i observe întârzierea. Soflul tæu o va observa însæ.

DE CE NU POfiI SÆ FII CA MINE? DETERMINAREA UNUI SOfi ÎN A°LSCHIMBA PE CELÆLALT ESTE TÆGÆDUITOARE ØI DESCURAJANTÆ.

Cei care se cæsætoresc se pot considera grav înøelafli cândrealizeazæ cât de diferit este soflul de ei înøiøi. În mod inevitabil,soflii încheie cæsætoria cu aøteptæri nerealiste de la celælalt. Câteo-datæ un sofl cautæ de fapt în cæsætorie o clonæ psihologicæ. Fiecaresofl poate atunci sæ simtæ în mod natural dezamægire øi deziluzieøi sæ aibæ tendinfla de a da vina pe celælalt, ca øi pe institufliacæsætoriei, øi sæ se întrebe dacæ acest „celælalt“ doreøte cu adeværatsæ°i fie alæturi „pânæ când moartea ne va despærfli“.

Cei mai mulfli oameni par sæ aibæ o nevoie puternicæ, înnæscutæde a schimba o altæ persoanæ, în special pe sofl. „De ce nu pofli sæ


19

fii ca mine?“ este cântat pe multe tonuri. Destul de interesant e cæaceia care pun întrebarea rareori vor sæ se schimbe ei înøiøi; maidegrabæ vor ca soflul sæ fie ca ei. Pot oamenii sæ se schimbe cuadeværat? Oare va satisface vreodatæ vreo schimbare pe vreun sofl? Ne centræm øi punem accentul în principal pe diferenflelebærbat–femeie care impregneazæ cæsnicia øi fac relaflia maritalæheterosexualæ atât de împoværatæ de conflicte. Odatæ ce sofliirecunosc cæ partenerii lor au deosebiri veritabile øi fireøti, îi potaccepta mai bine. O greøealæ majoræ, øi una care poate producevætæmæri considerabile unui cuplu, este credinfla cæ existæ doar o cale — calea lor.

Când oamenii nu înfleleg aceste diferenfle, trag propriile lorconcluzii despre personalitatea altcuiva, cum ar fi sæ°l considerepe celælalt ilogic sau egocentric. Apoi, ei pot interpreta greøitintenfliile celuilalt, crezând cæ nu ascultæ, este dezinteresat, negri-juliu, cæ are tendinfla de a controla sau are alte prioritæfli personale.

În mod ironic, poate, cu cât ajungi sæ accepfli mai mult însu-øirile partenerului tæu — în special defectele —, cu atât va revelacalitæfli mai indezirabile: autocompætimire, gelozie, ambiflii, meschi-nærie, nepotrivire, prejudecæfli. Constatarea acestor træsæturi lasoflul tæu cere mai multæ înflelegere øi toleranflæ din partea ta, darøi instaureazæ o intimitate chiar mai puternicæ.

Un bærbat øi o femeie într°o relaflie intimæ, mai ales ocæsnicie, se trateazæ unul pe altul cu o cruzime pe care nus°ar gândi niciodatæ sæ o îndrepte împotriva cuiva care arînsemna mai puflin pentru ei.

Michael Vincent Miller

Beth spuse: — Øtii, nu eøti normal. Ar trebui sæ iei ceva medicamente. Ken replicæ însæ clar:— Ah, da? Tu eøti standardul? Dupæ zece ani de analizæ cu patru

terapeufli diferifli, încæ îfli învinuieøti pærinflii pentru tot ce faci greøit în




viaflæ. Zace în genele tale; uitæ°te la fiicæ°ta, e la fel de istericæ øinerezonabilæ ca tine.

Beth:— Fiica mea? Nu fiica noastræ? Are jumætate din genele tale

nenorocite.

Astfel de cruzimi au puflin de-a face cu intenflia de a°l jigni pecelælalt. Ele apar mai degrabæ în contextul deziluziilor severe pecare le træim când un partener ne dezamægeøte empatic. Tânjim lao empatie din partea soflilor noøtri care oglindeøte empatia pe careo mamæ idealæ o are pentru copilul ei. Michael Vincent Miller poves-teøte o anecdotæ fermecætoare: „Întâi Dumnezeu l°a fæcut pe Adam.Dar Adam s°a plâns cæ e singur. Aøa cæ Dumnezeu l°a adormit øi afæcut°o pe Eva din coasta lui Adam. Când Adam s°a trezit, a væzut ofemeie splendidæ stând în fafla sa. Totuøi, el tot aræta nefericit, aøacæ Dumnezeu a reapærut øi l°a întrebat: «Ce te fræmântæ acum,Adame? Uitæ°te la frumoasa soflie pe care am fæcut°o pentru tine!»Adam a ræspuns: «Da, dar întâi am nevoie de o mamæ»“.

Dorinfla de acea dragoste necondiflionatæ pe care am fi cu-noscut°o sau am fi dorit s°o fi cunoscut de la o mamæ ne pregæteøtepentru dezamægiri. Ceea ce înræutæfleøte lucrurile este faptul cætræsæturile øi temperamentul personalitæflii noastre sunt în cel maibun caz modificabile. În cartea sa cu acelaøi nume, Matt Ridleyvorbeøte despre „nature via nurture“ [naturæ via educare]. Niciopsihanalizæ, nicio dozæ de Prozac øi nicio cerinflæ maritalæ nu potmodifica drastic øi semnificativ acest temperament de bazæ, deøiele pot sprijini capacitatea individului de a°øi modera excesele. Cualte cuvinte, temperamentul nostru este cel cu care ne°am næscutgenetic. Datæ fiind aceastæ bazæ, ne dezvoltæm personalitatea încontextul mediului øi condifliilor noastre genetice.

Cuvântul „temperament“ este legat de cuvântul „temper“*, duri-tatea conferitæ unui metal. Calitatea sa intratabilæ, refractaræ a fost

* Cælire, coeficient de duritate. (N.t.)


21

exprimatæ în Through the Looking°Glass (Alice în fiara din Oglindæ)a lui Lewis Carroll, când Regina de Cupæ o chestiona cu ræutate peAlice despre incapacitatea ei de a face împærfliri, adunæri øi scæderi.Asigurându°se cæ nu va reuøi, ea îi cere lui Alice sæ încerce o altæscædere.

„Ia un os de la un câine: ce ræmâne?“ Alice a socotit. „Osul nuar ræmâne, desigur, dacæ l°am luat — iar câinele nu ar ræmâne: arveni sæ mæ muøte — øi sunt siguræ cæ eu nu ar trebui sæ ræmân!“„Atunci crezi cæ nu ar ræmâne nimic?“ spuse Regina de Cupæ. „Credcæ acesta este ræspunsul“. „Greøit, ca de obicei“, zise Regina deCupæ, „ar ræmâne temperamentul câinelui“.

Aøa va fi øi cu temperamentul soflului tæu, chiar øi dupæ ce a fostdezgolit de toate protecfliile.

Temperamentul øi træsæturile personalitæflii tale afecteazæ evi-dent modul în care te raportezi la soflul tæu. La fel øi ceea ce ai træittu în copilærie. Dacæ te trezeøti fæcând mult zgomot pentru nimic,s°ar putea sæ fie necesar sæ°fli examinezi propriile predispozifliipsihice care fli s°au dezvoltat din experienflele anterioare. Noi tofline raportæm la persoanele din viafla curentæ cu sentimentecontaminate din relafliile trecute, în mod special din cele ale pærin-flilor øi fraflilor sau surorilor noastre.

Câteodatæ un sofl este o dubluræ pentru altcineva din cadrulfamiliei noastre inifliale. De exemplu, o femeie care a avut o relafliefurtunoasæ cu propria°i mamæ s°a înfuriat odatæ atât de tare pesoflul ei, încât, complet neatentæ la ce face, a strigat realmente lael: „MAMÆ!“ Cu excepflia cazului când soflii evalueazæ ce conflicteaduc în cæsnicia lor, ei le vor perpetua øi vor suferi din cauza lorîn cæsætorie în mod cronic øi în repetate rânduri. În The GoodMarriage (Cæsnicia bunæ), Judith Wallerstein øi Sandra Blakesleemerg atât de departe, încât spun cæ prima sarcinæ a cæsniciei estesæ te separi psihic de familia ta de origine. Pasul urmætor este sæstabileøti o nouæ legæturæ cu pærinflii tæi.


Arta mentinerii casniciei

Documents

Transcript of Arta mentinerii casniciei