Erasmus+- Acţiunea KA2

Şcoala Gimnazială Lunca Paşcani

Coordonator: prof. Mariana Adavidoaiei

Once upon an Erasmus Tale (Traditional Arts and Languages across

Europe)

Artă și tradiții romănești

România – Franța

1- 5 februarie 2017

Cadre didactice participante la proiect:

România Franța

• Prof. Adavidoaiei Mariana • Prof. Sylvia Vicherat Bénazet

• Prof. Axinte Gabriela • Prof. Audrey Martin Van

Aelst

• Prof. Moraru Iuliana

• Prof. Moraru Iuliana

• Prof. Nestor Elena

• Prof. Rățoi Ioana Larisa

• Prof. Porumb Ciprian Mihăiță

• Educ. Pantazi Viorica

• Prof. Niță Laura

• Prof. Isachi Iustina

Activități desfășurate în cadrul proiectului

Prezentarea școlii

Tradiții românești – atelier de lucru confecționare măști

Participare la activități de învățare arte plastic, muzică, limba franceză,

sport

Activități pe platformele MOBILITY TOOL și Etwinning

Vizitarea Mănăstirii Voroneț

Vizitarea expoziției de artă contemporană murală a pictorului Sabin

Bălașa în Sala Pașilor Pierduți din cadrul Universității ,,Ioan Alexandru

Cuza”Iași

Vizitarea Palatului Culturii Iași, a Teatrului Național ,,Vasile

Alecsandri”, a monumentelor istorice -observarea arhitecturii obiectivelor

istorice

În cadrul proiectului Erasmus+ KA2 Once upon an Erasmus Tale (Traditional

Arts and Languages across Europe) la Școala Gimnazială Lunca Pașcani a

avut loc întâlnirea profesorilor români cu profesori de la Școala Joliot Curie,

Bretigny sur Orge- Franța pentru a desfășura activități pe tema ,, Artă și

tradiții românești”

Prezentarea tradițiilor românești de Anul Nou

De Anul Nou, românii fac urări pentru a avea noroc, bani şi a fi sănătoşi în

următorul an, mergând din casă în casă, respectând datinile străbune. Sorcova,

Pluguşorul, Capra sau umblatul cu Ursul sunt doar câteva dintre cele mai frumoase

obiceiuri de Anul Nou, păstrate din moşi-strămoşi în România.

Umblatul cu Capra ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măştile

care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur

animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, colind cu

capra sau ţurca în Moldova şi Ardeal, boriţă (de la bour) în Transilvania de sud. În

Muntenia şi Oltenia, capra este denumită „brezaia” (din cauza înfăţişării pestriţe a

măştii), şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.

Capra se face dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se

înveleşte cu hârtie roşie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată şi

încreţită, sau se lipeşte o piele subţire cu păr pe ea.

Dansul caprei, precum şi alte manifestări ale măştilor zoomorfe (căiuții –

feciori travestiti în cai, țurca – masca de taur), întâlnite în satele românesti la

vremea Crăciunului provin din ceremoniile sacre arhaice închinate morţii şi

renașterii divinităţii.

Prezentarea documentelor școlare utilizate în școala românească

Vizitarea școlii și a grădiniței

Participarea profesorilor la o lecție de muzică

Împreună cu elevii români, profesorii români și francezi studiază despre

Ludwig van Beethoven, un compozitor german, recunoscut ca unul din cei mai

mari compozitori din istoria muzicii, un compozitor de tranziție între perioadele

clasică și romantică ale muzicii.

Învățarea limbii franceze în școala românească a fost urmărită cu interes de

către profesorii de la Școala Joliot Curie din Bretigny sur Orge – Franța.

La întâlnirea de management, coordonatorul proiectului din

România, prof. Adavidoaiei Mariana și cei doi profesori francezi

lucrează la completarea pe platformele Etwinning și MOBILITY TOOL.

Prezentarea costumelor populare românești din zona Moldova

Ca parte integrantă a istoriei și civilizației poporului român, portul popular

constituie un document viu care, dăinuind peste veacuri, a transmis generațiilor

mesajul unei creații artistice autentice. Costumul popular este un prețios document

artistic, social și istoric. România se remarcă print-o varietate extraordinară de

costume populare.

Costumul popular moldovenesc destinat pentru femei include în structura sa

componentele: cămașa, catrința, fota, pieptare sau bondițe , ciorapi de lănă, opinci ,

broboadă și traistă.

Ansamblul costumului bărbătesc comparativ cu cel femeiesc conţine mai

puţine variante tipologice şi este decorat mai redus. Piesele, care definesc aspectul

vizual – decorativ ale costumului bărbătesc sînt: cămaşa, iţarii şi brîul, căciula sau

pălăria, sumanul, cojocul şi mantaua.

Prezentarea tehnicii plastice a dirijării jetului de aer într-o abordare integrată pe

tema ,,Iarna”

Tehnica dirijării jetului de aer constă în suflarea culorii fluidizate depusă pe

suport în diferite sensuri, liber sau folosind unele obiecte aflate la îndemână: un

pai, un tub de plastic sau cauciuc.

Participarea la teatru de marionete -

povestea ,,Motanul încălțat” , Charles Perrault

Teatrul este o formă de colaborare de artă fină, care folosește interpreți

actori sau marionete care joacă în direct un eveniment real sau imaginar în fața

unui public într-un loc specific, de cele mai multe ori pe o scenă. Profesorii

francezi au asistat la dramatizarea poveștii ,,Motanul încălțat” , Charles Perrault

de către actori de la Teatrul de marionete ,,Așchiuță” Iași.

„Albastru de Voroneţ”. Mănăstirea unde biblia este povestită în imagini

Mănăstirea Voroneţ, deosebită prin picturile sale exterioare realizate de

călugări anonimi, se spune că e biblia povestită în imagini pentru cei de demult

care nu ştiau carte.

Culoarea de fond albastru, a cărei formulă s-a pierdut este una specială,

magică. Albastrul de Voroneţ este la fel de celebru că roşu Titzian sau verde

Veronese. Întreaga pictură exterioară te fascinează şi-ţi captează atenţia cu o

poveste tainică, o pildă de dezlegat, dar cu adevărat spectaculos este peretele de

apus care prezintă Judecata de Apoi, care datorită compoziţiei pe 4 registre,

amplorii, a făcut ca această pictură să fie comparată cu capela Sixtină de la

Vatican.

Arta pictorului Sabin Bălașa în Sala Pașilor Pierduți – Universitatea ,,Alexandru

Ioan Cuza” și arhitectura orașului Iași

Penelul unuia dintre cei mai cunoscuți pictori români contemporani, Sabin

Bălașa, a conferit Sălii Paşilor Pierduţi, graţie vigorii compoziţionale, a paletei

cromatice aparte şi a tematicii abordate.

Cele 19 picturi murale reflectă sufletul, tinereţea, istoria şi poezia poporului

român. O veritabilă beatitudine de albastru, ce acoperă aproximativ 300m2 din

clădirea principală a Universităţii, muralele au fost concepute de maestrul

inorogilor şi al siluetelor cosmice între anii 1968 şi 1978.

Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași este o instituție publică

culturală, aflată în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor, fiind cel mai vechi

Teatru Național din România. Clădirea Teatrului Național din Iași este înscrisă în

Lista monumentelor istorice și este o veritabilă bijuterie arhitectonică adăpostind

adevărate monumente de artă: cortina pictată în 1896 de meșterul vienez M. Lenz

și terminată de unul din discipoli, prezintă în centru o alegorie a vieții, cu cele trei

vârste, iar în dreapta, alegoria Unirii Principatelor Române (Moldova, Transilvania

și Țara Românească), cortina de fier, pictată de Al. Goltz, cu motive ornamentale

dispuse simetric, separă etanș scena de restul sălii, plafonul pictat de Al. Goltz, în

culori pastelate, reprezintă alegorii paradisiace, fiind ilustrat cu nimfe și îngeri și

încadrat în stucatura rococo, candelabrul din cristal de Veneția cu 109 becuri.

Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași este un monument de arhitectură

de valoare din România fiind situată în centrul tradițional al Iașului. Biserica

Trisfetitelor a fost ridicată de către voievodul Vasile Lupu, între anii 1637-1639, ca

necropolă domnească, reflectând aspirația ctitorului spre lumea bizantină,

combinând structuri și forme tradiționale cu materiale prețioase și o decorație

fastuoasă. Ea reprezintă un monument inconfundabil, care păstrează toată puterea

tradiției. Patina timpului care estompează azi strălucirea decorației de altădată îi

împrumută în schimb sobrietatea vârstei. Linia zveltă a siluetei sale și ornamentele

dispuse în rânduri orizontale animă întreaga mănăstire.

Catedrala Mitropolitană din Iași este biserica catedrală a Mitropoliei

Moldovei și Bucovinei, una dintre cele șase catedrale mitropolitane ortodoxe din

România inclusă pe Lista monumentelor istorice. Catedrala ieșeană este o clădire

monumentală, de plan dreptunghiular, marcată la colțuri de patru turle. Stilul

arhitectonic este inspirat din forme târzii ale Renașterii italiene. Elementele

decorative, atât în interior, cât și în exterior, sunt dominate de baroc.

Arhitecții vienezi Gustav Freiwald și Bucher au adoptat pentru noua biserică

stilul neoclassic, întâlnit și la alte biserici monumentale din țări europene cu o mare

tradiție în domeniu (Italia, Austria, Ungaria ș.a.). Pictura interioară i se datorează

în cea mai mare parte lui Gheorghe Tattarescu (1820-1894). Chemat la Iași în

aprilie 1885, maestrul Gheorghe Tattarescu a finalizat pictura catedralei și icoanele

catapitesmei (peste 250 de figuri individuale și compoziții de ansamblu) în iulie

1886.

Palatul Culturii din Iași este o clădire emblematică, construită, în perioada

1906 - 1925, în perimetrul fostei Curți Domnești medievale moldovenești, pe locul

fostului Palat Domnesc. Stilul palatului e neogotic, cu detalii ornamentale, cu

elemente heraldice în exterior. Aripile cu ieșindurile semicirculare au fost retrase și

împodobite la fronton cu statui de arcași ce stau de strajă, iar pe laterale s-au

construit două intrări sub forma unor turnuri boltite. Intrarea în palat se face printr-

un turn donjon mare, cu creneluri și firide dominate de o acvilă cu aripile

desfăcute. Elemente de interes turistic sunt: „Sala gotică”, unde se poate admira

mozaicul ce reprezintă un „bestiarum” medieval (grifoni, acvile bicefale și lei).

„Sala Voievozilor” se află la etaj și conține, în medalioane, portretele domnilor

Moldovei și ale regilor României. Tot la etajul I se află „Sala Henri Coandă”. La

faima Palatului Culturii a contribuit și ceasul cu trei cadrane din turnul clădirii.

Având diametrul de 3,25 m, acestea erau decorate cu mici vitralii, reprezentând

cele 12 zodii. Cate doi plăieși, în costume naționale, zugrăviți pe zidul turnului,

stau de strajă, încadrând ceasornicul, după modelul oștenilor pictați la castelul

Peleș. Atât vitraliile, cât și crenelurile, în formă de cruce ale turnului, erau luminate

electric în cursul nopții. Carillonul ceasului este un sistem de clopote acordate, o

replică modernă a mecanismelor similare din Evul Mediu Occidental. Cele 8

clopote din turnul palatului reproduc, la fiecare oră exactă, "Hora Unirii", amintind

acum nu doar "Unirea cea mică" din 1859, ci și "Unirea cea mare" din 1918.