Arta Bizantina - Charles Delvoye

414

Transcript of Arta Bizantina - Charles Delvoye

  • Vol. I Ii II lei 31

    artabizarrtiria

    0 arta IIU apare pe deplin constituita inca de la nasrerea statuluidupa care i~i capata denumirea ~i nu l'QIbare cu desavir~ire odatacu el. La inceput a existat 0 faza inevitabila de tranzttie intre artaimperiala romana ~i arta bizanttna, faza despre care unli socotescca soar fi prelungi-; pina la moartea lut lustinian. Dar daca geneza arteibizantine ap re mai limpede atunci cind se considera perloada sapaleocrestlna ca 0 ultima manifestare a artei romane, ar fi nedreptsa nu se puna ~i mai mult accentul pe tot ce a creat e-\ nou ~i princare mal degraba a vestit viitorul decit a prelungit trecutul .

    CHARLES DEL yon

  • Artabizantina

    Biblioteca de artaArte ~i civilizatii

  • Consultanl ~tiin1iflc:CARMEN-LAURA DUMITRESCU

    CH.\.RLE" DELVOYE,L'Arl byzantin,

    e by B. Arthaud, Paris, 1967

    Toat~ drcpturileasupra prezentei erli~ii In limb a romana

    slnt rezervate Editurii Meridlane

    Charles Delvoye

    artabizarrtina

    Vol. I

    Tn romane~te deFLORICA-EUGENIA CONDURACHI

    Prefa~a deVASILE DRA-GUT

    EDITURA MERIDIANEBucureftl, 1976

  • PREFATA

    Pc coperU\:

    Implirdteasa Teodora $i ~~ita ei(detaliu: 0 patrlciana),

    mozatc, catr 547Itavenna, an Vital'

    Inuiatioa Editurii Meridiane de a publicalucrarea profesorului Charles Deloope, Arta Bizan-tina, trebuie salutaui ca un autentic act de culturdmenit sa participe la reafirmarea pe planul valo-rilor spirituale a uneia dintre cele mai strdlucite$i~ deopotriod, conirooersate epoci din istoria ome-ruru:Literatura de specialitate acumulaui in legatur

    cu studiile prioind. cultura si arta bizantinaeste imensii. Cel care ar dori sa aiM 0 imagineglobau: asupra cercetdrilor de bizantinologieefectuate numai in secolul nostru ar putea fi lesneinspiiimtntat de cantitatea uriasti de lucriiri cucaracter monografic, articole, comuniciiri si dez-bateri pe diferite teme, 0 adeoaraui nebuloasd detitluri in cuprinsul cdreia descifrarea unor struc-turi de rezistentii pare a fi deosebit de anefloioasa.Para sa ne propunem - ar [i dealtfel imposibilin limitele unei prefete - sa facem un inoentaral coturooerselar pricitoare la procesul de consti-tuire, la aria teritoriala si la problemele de stilale artei bizantine, apare ca necesard evocareaacelor aspecte din istoria aut de agitaui a imperiuluiconstantinopolitan si a artei sale, care au generalnumeroase interpretdri coruradictorii.

    Ca succesor al Romei antice, prin voitua imptira-tului Constantin, la anul 330 al erei noastre,

    5 Constaruinopolul. devenea capitala unui imperiu

  • polimor], loc~l de tnttlnire al unor striioechi t::a~itiiculturale si artistice, a cdror zestre spiruualii p demijloace de expresie prezentau, 0 largii dwersL~ate.A~ezat pe malurile Bosforului, la hotarul dintredouii continente - pozuie unicti dar profund sem-nificati()ii pentra 0 capitald de ,imperi.u, - C!0n-staruinopolul a fost, incii din. p'nmn sC!t ant deexistentii, creuzetui unor ,exc~Pfw,:ale ==: cul-turale dintre orientui anuc F occideniul medt,lera-nean. Desi beneficial' al unei religii de stat unuare,cresunismul, ~mperiul ,b~~anti,! nu, a putut fac~abstraciie nici de traduiile smcret~te ale Romeiimperiale, nici ~~ ratio,!a~tSmul, ir;tbtbat de senzua-litate al eulturii elenistice, nlCt de splendoarea[ascinanui a monarhiilor ,orienta,le, c,o~truite demilenii pe suportul [anatismului religios. De lainceputurile sale, Biza':fU:~ a deoenit un. adeoiira;nod gordian de contrtuliciii, n,od ntct~data dezlegat,nici retezat de sabia ()reunut cuiezator.

    De-a lungul celor unsprezece secole de existentii,hotarele imperiului bizantin au fost tntr-o necon-teniui miscare. Larg desfa~uratii in ()reme,a imp~-ratului I usiinian (527- 565) saa a lui Vasileal Il-lea Buigaroctonul (998-1024), suipinireaimperiuiui bizantin a ri(),!it nii 0 datii, s~ redo?in-deascii tntreaga mosteture a Romei imperiale,din desertul Mesopotamiei pirui in indepiirtaiaIberie. Nu au lipsit insii nici acele dramaiicemomente cind. ins~i existetua capitalei s-a aflatsub semnul tntrebiirii: persii sasanizi, arab ii,bulgarii, au ajuns. in repetate .rinduri sub zid~r~leConstantinopolulut, petura ca m anul !204 slaoitacetate sa cada in miinile armatelor celei de a patraeruciade. Din 1261, cind. Mihai al V Ll l-lea Pa-leologul tsi fdcea intrarea triumfalii in cate~ralr:Sfintei Sofii, si pirui in 1~53 cirui s~a priibusi:definiti() sub lo()iturile, turc~or otom~nt, Con~t~n-tinopolul a dus ~ e~tstenfa, pre,.cara,. ~e .nel~n~t~politicii si de aguaue religioasii, far a sa ptar~atotusi fascinanta sa autoritate, riiminirui pr~ndeiinuie capitola imperiului, a ace,lut tmperuiideal la a ciirui mostenue rioneau mat toate cape-tele tncoronate ale timpului, Neincetata deplasare 6

    a frontierelor .co~oborr:t~ cu puternica forld de ira-diere culturala ~t artisticd explicii in burui mas de ce L d ' t .' ura:n t~ec a conexiune cu arta metropolei sereclama a ft ~ercetate numeroase opere si monu-mente rasp.,indtte pe 0 arie largii in leoaniul medi-~er~ner:n, m peninsula bolcanicd, in Italia saum tntinsele tere ale Ucrainei ~i Rusiei.o E ,lesn~ de inseles c~ in co,!,~yiile unui procesoelt!ttc, aiu de complex, ui conduiile unei dispersdritent~nale atit de largi, in cadrul cdreiaco id te t di 'il " se cer,ns ~ra ra tLt e si impulsurile locale artabizantinii nu a .a()ut ~~ nu putea sii aiM 0' confi-gurr:/te ~r;to$ena, apta un?r stricte definuii deordtn, stt!tStte. , Pusa, tn slU:j~a bazileului, servindcL!' ft~el~tate tera:hta politicd si religioasii, artabizantirui ~ J~st m permancrud artd cu program,Compnrabila in. mare miisur~ ,cu arta Egiptuluia,:ttc, ,tI'.!str:ument al teocraiiei [araonilor, art ab~zar:tma si-a elaborat un. limbaj codificat capa-b:l,sa exprt"!e, o!,d~nea terestrii si autoritatea di()ina,facmd. sensibild ,td.ee~ de supunere, de valoaremo~ala, de credirud m perfectiune. Dar intruclto~dme~ terestrd a imperiului a fost in repetaterinduri sUl!usii, seisrYI:elor, odaui cu contest areaunor ~e()~r,un considerate sacrosancte (nume-roase "!~c,an eretice sau indelunga perioadd ico-noclasta stnt cele ,m.ai grditoare dooezi in acestsens) , !;rta btz,antmf! p:e,.z~nta ea insdsi 0 eooliuiemar~atr: de disconiinuiuiti, incit subsumarea eiu,:et su!gure categorii stilistice ar fi condamnatadintni inceput erorilor. E!e fon,dl!l unor at~t de ,indlcile probleme, cerce-

    tdrile pn()md, arta bizantina au mai fost compli-cat~ ~L de, existerua prejudecdtilor unor cdrturariocctdenta,lt, p,entru care, 0perele orientului ortodozerau hieratice l}, S~Ct l}, , ituepenue l}, lipsited~ ~aloare l}. 0 graoa prejudecatd, ln. substratulc~reta se aflau =.,cite()a secole de dispute$~ de cC!~~ nu erau striiine mentalitatile catolice~L ,a,mbt(ule de su~rem.atie ale Vaticanului, aprunt ,rG:portu! genetic dmt~'e Bizant si mostenireaRomei tmpenale. Numerosi au fost saoatuii peruru

    7 care ezplicarea fenomenului cultural si artistic

  • medieoai din Europa a a()u.t ca ,unic punct deplecare antica Romd constd:;ratf!'. drel!t modelideal de organizare ~i de forfa sptntuala .. P_ent~uFranz Kaoer Kraus 1 ntreaga art a cre$tma: tlin.secolele IV - V III .era, expli~ata f.n funIcfte deo singurii si aiuoruara sursa: Roma.. n .m01similar da; cu mai multe nuanfe, Alois Rte~L,a incer~at sa demonstreze n ~e ,!"as.ura a!ta eresunatimpurie, deci si. cea. biza:ntma ,d:n. primele secolede existenfa ale imperiului de Rasant, s-a tntemeiatpe nW$tenirea artei imperuile romf!'ne care tniocuiseoechile arte din oastul spaftu ",!,e~t~~ranea:n.. Aces~oruniLaterale interpretiiri ale origuui art~t bizantinele-a fost opusd La tncepuiui secolulut nostru, 0alta teorie tot dtU de exclusi()istii: 1.11, a sa. luc~ared 'ta celebrti Orient oder Rom , istoricule()ent S ki 3 . e satde arui austriac Joseph .trzygow~ t a ~n() rimportanfa factorilor ~e mflu,enta, acordind ~n:rol prioritar orieniului apropiai, res'pectt~ .A:ste~mici, Persiei sasanide, Caucau~ulut, St~tet. $tEgiptului. La rindul sau, I. V. At~a~o()' a t~~tatmai ales asupra substratnlui ~lentstt:, c~nstdertn~ca arta bizantina a fost .in .pnmul rind. mdatoratatradifiilor artist ice constttu~te 1.11, Leooni pe fondulmai oechii sinteze greco-onen.tale... .

    I nieresui crescind pentru istorui $t cultura tn~-periului bizantin - aceasta largii .pun~e de lega:turii dintre antichitate $i Iumea medte()a:la europeana_ s-a concretizat in secolul nostrii pr.tT':,~umeroaselucriiri purtind girul un:o~ !erso?,,-alttaf~ de recu-noscuui repuuuie ~tiinftf~ca u.nt()ersala .. CharlesDiehl Nicolae Iorga, Gabnel Mtllet, Andre Graber,Lou~ Brehier, O.M. Dalton, ~te()en R~nCLma,!,Viktor Lasarec, au marele = de a f: pus me()idenfa importonia Bizanfulut ca, ()a,.tra ~e cui-turii de generoasa fert~Litate, rolul sau m p~t~a!~c:si transmiterea marilor oalori ale an~~ch.ttafH~[orta sa de creafie $i, de stimulare a cuuurii $t arteidin intreaga Europa. . ..

    Eliminind succesio oechile teorii cu curact~rexclusi()ist, cercetiirile recen:te au fi!Cut ~emonst~l1:twcd arta imperiului bizantin a ~ttut. sa: ~en.eftc~ezede 0 tripid mostenire: romatui, eIentSttca $t onen- 8

    tala, incorporind de-a lungul secolelor oariateinfluente care au coniribuit La continua sa imbogii-tire si dioersificare atU in perspectiod teruorialiicLl si in perspectiod cronologicd. Traditio romandeste lesne de recunoscut in concepiia de largd respira-tie a ansamblurilor urbanist ice, 1.11, rigoarea compo-ziiionald ca $i 11, tehnica savanui dar economicoosiia constructiilor care [oloseau zidurile cu emplec-ton si placaj. Tradiiiei elenistice ti este propriecultioarea studiilor prioind cultura si arta greacd,de asemenea preferirua pentru eleganta si rafina-ment, pentru canonul efeminat al figurii umane,pentru logicd si echilibru. Orientul a participatLa constituirea fondului genetic cu gustul saupentru fast si grandios, cu sensul ierarhiei, cuvoluptatea culorii $i a ornamentului.

    Deosebit de importanui a fost, pe parcursulcercetdrilor, precizarea tot mai clara a raportuluidinamic care a existat intre statul bizantin, indubla sa ipostazd: politicd $i teologald, si arui,care, indiferent de domeniile de referin(a - laicsau religios - a constituit un instrument apolo-getic al autoriuuii imperiale, consideraui a fi deesenui dioind. In [apt, datoriui seoerei ierarhizdrisociale, creaiia artisticii din imperial bizaniins-a dezooltat pe mai multe nioeluri riguros demar-cate ca posibiliuui materiale, ca program spiritualsi, [ireste, ca posibiliuui de ezpresie. Tocmai deaceea s-a putut oorbi despre un dualism alartei bizantine: pe de 0 parte arta de curte, desti-nata inaltei nobilimi $i ()irfurilor clericale alemetropolei, pe de alta parte 0 arui a piiuirilorsociale inferioare, 0 arui a colectioiuiiilor monahalesdrace. Cultioind rafinamentul $i somptuosul, artade curie a cdzu; deseori in capcana conoeniiona-lului, in timp ce arta categoriilor populare s-a tnnoitla combustia miscdrilor de masd care i-au transmisexaltarea pasiunilor $i dramatismul expresiei.

    Dar problema dualismului priveste si unadinire cele mai dificile preciziiri cerute de studiulartei bizantine si anume natura relatiilor care auexistat Entre Constantinopol $i dioersele centre

    9 artistice aflate in sfera sa de infLuen(a. Reiinind

  • adeodrui ca notiunea de arui bizantind s-a con-stituit fn legatu;a cu creaiia artisticii a metropoleisi a principalelor orase ale imperiului, Saloniculin. primul rind, nu trebuie pierduta din oederetimpuria aparuie a unor centre auionome,asa numitele scoli naiionale , a ctiror ort-.ginalitate $i capacitate de finalizare au uneorto impre ionanui prestanui. In aceasui perspec-tioii, prin art a bizantind nu se mai ituelegedoar produciia unui anumii centru - in speraConstantinopolul - ci 0 categorie stilisticii deosebitde complexd, aplicabild artei din farile orieniuiuiortodox. Asadar, nu pot fi omise realiziirile artis-tice din cnezatele ucrainiene si rusesti, din (arileCaucazului, din tdrile balcanice din (arile romdne,din Asia mica si din Siria, [iecare dintre centrelede arui din aceste fari ilustrlndu-se prin opere deo pregnanui autenticitate. In acelasi timp nu p~tfi neglijate, fara riscul unei eronate tnielegeri,puternicele ecouri ale artei bizantine in. farileEuropei occidentale, in: ltalia si Spania, dar siEn Franta sau Germania si chiar tn Lndepartatasi nordica Scandinaoie. Fenomenul artei bizan-tine are, prin urmare, 0 ampliuuline coniineniald,configuralia sa coniplicindu-se neinceta.t in t=:tie de coordonatele locale si de implacabilele mutafntemp orale. . .

    Abreoiai prezentate, acestea au fost pnncLpaleledificultdfi care au stat in [aia profesorului CharlesDelooue in. momentui in. car.e si- pr~pus. sa .re-dacteze 0 noiui monografie a artei btzantme.Acreditat de 0 indelungii naioitate ca cerceuiioral artei bizantines, prof. Charles Delooue pare safi fost preocupat de realizarea unui manual c~oaloare de instrument de lucru, accentuarea laturiidocumentare $i a referinselor fundamentale fiindeoidenui.

    N umeroase sint obserotuiile si sublinierile deo marcatii importan(a teoreticii. A~ttel, in. capit~lu~introductio se araui ca autontatea imperialdbizantitui ~ fost inspiraui de aceea a monarhiilororientale $i ca, drept consecituii, magist!a(ilo!.romani din antichitate ie-au urmat [unctionarii 10

    bizantini, iar .cet~tenii li.beri au fost redusi Latreapta de ~lfbLectL eXpU$L oricaror ingerinte dinpa!tea put~m de stat. Imprumutind de la despoiiileone.nt,!-!e ~deea. ~e sacralitate a naturii puterii,basileii .bLzantmL au reunit intr-uti singur totceren:omal.ul de c!"'rte cu eel religios $i astfel ideead~ ierarhie s-a. tmpus, cu toate exigetuele dengo,!-r~, t~ dwers~le forn;e ~e manifestare alearte~, tar iconografia a dobindit valoarea unui au-tenuc manifest !,oliti~. I n acelasi timp, tocmaicfracte~ul imperial prin definifie al artei constan-~mopoltta~~, cu a sa o,:dine .idealii transferauitconografL~t curente,. 0 diferensiazd structural deartele ?c~tdentale, [ie ca este vorba despre artaromanica sau despre arta goticd.

    Obseroind, aldturi de Andre Mirambel cd unadin~,:e trdsdturile caracteristice ale artei $i litera-turii btz'!-ntme eS.te a glndi dupa un model $ia se elibera pn~t se~timen~ , r:~arles Declouepune problema dinamismului spiritual implicatin. opere ca:e, numai aparent, stnt copii lipsitede personalitate.

    Deosebit de importanui fn economia lucrdriieste analiza premiselor artei bizantine desci-tra.rea aportului artei paleocrestine in cri;talizareaprimelor sale experierue. Originald este in acestse~ cla,:a sub!iniere a faptului CeL perseciuiilea'!'t~cr~!me dt!1' =r, ~- I I I nu au fostnwt au: de sLStemat~ce mct aut de pustiitoarep~ C!t le-a .prezentat literatura mai veche. Dimpo-trwa, p~~wadele. d.e perseciuie au fost relativscurte, . [iind post.btl~. co~truirea de biserici siamenajarea de cimiure, ui cadrul cdrora artaprimilor crestini s-a putut dezvolta tara constrin-geri. Inc~ ~in primele sa!e sec?le de existent a,arta c!~tma a pr~luat .dm orient e perspectioamorala , asadar dimensionarea personajelor re-pre~en!ate in [unciie de importania religioasd sausociala. In consens cu riguroasa ierarhizare asocieuuii bizantine, perspectioa moral a a fost,vreme d~ seco,le, 0 caracteristicd majora a artei

    11 constantinopolitane, determinind 0 conceptie com-

  • pozuionaia edreia ii erau subordonate atit formacU $i culoarea. .

    Urmdritd din aproape tn aproape - p~ epoct,.pe genuri $i pe centre autonom~ - eoolutia art~~bizantine este tnsotiui de pertinenie eomeniariimenite sa precizeze momentele $i problemele funfla-mentale ale complezului unwers artistic al orien-tului ortodox. Expunerea ~te clar~. $i . trydd~o:zdooctuia didactiai a auiorului, semntfLCa~L(Ja fLm~in acest sens grija cu care sin: exp~LCat~ ~ermenHde specialiuiie, astfel ca expunerea istorica se im-pleteste cu analiza lexicografica. Unele parantezese dovedesc de 0 reaui utilitaie, ca de exemplu,prezentarea monograficii .a a,rhitect,ilor ~natolieniAnthemius din Tralles $L Isidor din. MLlet, cons-tructorii bisericii Sfinta Sofia din Constantino-pol. Demonstrind calitatea de ingineri-matemati:cieni a celor dOL Charles Delpoye demonstreazaimplicit elabora~e~ .con$ti.enta ,a pr?gramului e~ifi-ciilor de cult din. imperiui bizaniin, faptul co.. laelaborarea acestui program rolul impiiraiului afost hotdriior. In esenui, un ldcll$ de cult. trebu.i~sa fie un microcosm, 0 reproduc~re a ~era~hLeLdivine, cupola semnificind. cerul., w~ ~p'afLUl mte-rior fiind un echiooleni ~l lumii oizibile. ~entruatingerea acestui scop arhLte:tura a c~laborat indea-proape cu decortuia murala - mozaicul sa.~ frescf!_ organizarea iconografica a acesteia fund rt-guros codificata.. y ' '

    Cititorul acestei lucrtiri pa afla mulie $t utiledate prioind arhitectura,. pictura~. icoanele, min~f!-turile artele somptuare, mformatule $L comenta:L~lepripi~d lucrdrile de artii fiind epurate de $op(iLeLLleprelungite sau de indlceala coturoverselor. ~harle~Delooue a preferat sa of ere . un material. c~~ matsolid organizai, potrioit .unet. s~h~mey proprn ca~e_ dincolo de once rezerva principiald sau de ama-nunt - are meritul de a deschide 0 cale sigurdpentru patrunderea in marele unioers al art~i .biza,!-tine. Unele capitole au 0 ~aloare aniologicd pn'}-claritatea si rigoarea si~tezeL~ ca. de ~xe"!plu, capi-tolul dedicat inilueniei artei bizantine m Europaoccidentald si eentrold. Faptele sint, in general 12

    cuno~cu!e, du~' Charles Dell/oye le grupeazd de 0manter a convingatoare astfel ca ansamblul conclu-ziilor se impune cu eoidenta necesiuue. Furulamen-tala este constatarea ca, pentru Europa occidenta-u. ,Bizantul a jllC~t r?lul unui initiator, alunuL mentor art a bizantitui sub dioersele ei as-pecte, [iind imitaui de artistii din idrile apusului,ell precddere in epoca romanicd. Calitatea de eu-ropean,a , ~n sensul larg ~i pro{und al cuotntului,ar~a bizaruitui a piistrat-o plrui la sfir$itul secolu-lUL al XII-lea, dupa care, odaui cu deciiderea~mperiului, capacitatea sa de innoire si aria demfluen~a s-.au, redus progresio, D~i in declinart a bizantind n-a, 'inc~tat sa anticipeze uneleexperienie ale artei occidentale si - asa cum seobservd cl!' ~u.~tila justeie - in mozaicurile sifrescele !'tsencLL Chora (Kariye Djami) dinConstantinopol, executate in 1315-1320, se poateoorbi de 0 prefi~urare a stilului gotic internationalace~ style co~rtOls care a inflorit in tarile Europeioccid:entale $L centrale in a doua jumdtaie a seco-lului al XIV-lea $i in primele doud decenii alesecolului al XV-lea.

    Ul~im,ul capitol al lucrtirii lui Charles Delooueeste intitulat Byzance apres Byzance (Bizanidupa Bizant),

    Cititorul roman Cia recunoaste, neindoielnic ti-~lul celebrei lucriiri a lui Nicolae Iorga, pubzicata'n., 193~6, ft. se (Ja astepta, in mod justificat, sagaseasca aLCL0 eoocare concludenui a artei medie-vale di,nJar~le r?mane, al cdror rol in piistrareamastenirii bizantine a fost deosebit de important.Spre regretul nostru, prof. Charles Delooue nupare a fi tndeajuns de bine informat cu prioireLa dezooltarea artei romdnesti din secolele XI V-XV I I, referirea sa cu prioire la monumentele dinsptuiul carpato-danubian fiind prea sumard sinu intotdeauna ezactd. Desi a adoptat formula By~a,!ce apres .Byzance autorul nu face nicio. tn'!"Ltere la Nicolae Iorga - care a invetuat-o$L.a m!rodus-o in circu,itul $tiinfific, - si '!U deli-mueazd, asa cl!.m ar [i fost de dorit, acei factori

    13 care au [aoorizat perpetuarea oieiii artistice de

  • traditie bizantind, dupd dramatica priibusir aConstantinopolului, in 1453. .'

    Este obligtuoriu sd consemniim - [ie ~.t pe .~curt_ cd incd din secolui al XI V-lea, lIotellozLt ro-mani' tncepuserii sd exercite un actio protec~ora~al munielui Athos 7 si cd, dupd cdderea imperiuluibizaniin mai toate centrele de culturd traduionaliidin vechiul orient ortodox all, beneficiat de sprijinulmoral ~i material al tdl'ilor romiine. u nu"!ai~ezdrile monastice de la Athas, M eteo.ra, .Ieru:aLLm,Sinai, etc. all, putut astfel sa sUp"rf:!'lI.tetuta~ca, ~ar~~a cum araui Nicolae Iorga, ins~t tde~a. imperialdbizantirui a puiui fi saloaui 8. Dar mat importantechiar decit aaioiuuea de protectorat cultural aufost realizdrile artistice vdin tii:ile romiine, realizdricare all, atins nil, 0 data oalori foarte tnaue.

    Pe fondul unor straoechi l.egaturi -: la drep~oorbind Bizatuui a aoui 0 neintrerupui prezentaeuluirala la Dundre - arta {drilor romiine s-ainoestit de timpuriu. cu autoritl!-lea originaliuuii,caracteristicd fiind 0 remarcabilii lIocatte pentruinterpretare si sintezii. Daoi secolul al XIV-lea,cu ale sale monumentale realizari de arhitecturd~i pieturi: murala de La Curtea de Arge~ ~i de laCozia, pare a fi prea tndatorat confluentelorcll, arta bizantino-balcanicd, in secolele XV - X V Ise poate oorbi despre 0 adellarata explozie acreaiiei artistice roma~~t~! infdptuirile de 0 ceruipersonalitate autohtotui [iirui numeroase.

    Moldolla lui Alexandru cel Bun, $tefan eelM are si Petru Hares ne of era imaginea unei au~~n-tice vetre de arui infloritoare in toate domeniile,de la arhitecturd ~i picture murala,. ptnd ~a bro~derie si minioiura. Operitui cu tmpreswnantasiguratuii 0 sintezii unicii la scara europeand intrea;hitectura bizaruitui si arliitectura goticd, construe-torii mouloveni all, iniil{at monumente de 0 SUlle-ratui [rumuseie, ll,i~ito.are. p'rin puritatea. propor-iiilor, prin logica ~tstnbut~et, pnn armo~wvasl!' lortnscriere in peLSajul ambiant 9. La Patrautt, ~aVoronet, la Riizboieni, la N eamt, La. Do~roll~t~arhitectll,ra moldolleneasca acuzd. 0 tndll,bttabtlamaiuritale stilisticd, notiunea de stil moldooe- 1-4

    nesc s fiind azi unanim recunoscuui. De 0 caloarecomparobild sint $i ansamblurile de picturii muraliide la Radauti, Pdtrauti, Voronet, Biilinesti,Botosani, dovedind cd, inca inainte de sfir$itulsecolului al XV-lea, Moldova dispunea de 0 ade-IIdrata ~coala de picture. Deplina afirmare a acestei[coli s-a produs in timpul lui Petru Hares, ctndnumeroase monumente all, fost pictate si pe [atade,picturile ezterioare moldooenesti fiind azi de mon-diald notorietate. Nil, puiem sd nil, notdm aicieronata consideraiie a lui Charles Delooue, carecrede cd picturile ezterioare s-ar ezplica prinaceea ca bisericile moldooenesti erau prea strimte$i intunecate , deci n-ar fi putut fi decorate lainterior. In [apt, toate monumentele care fac obiectuldisciuiei - Humor, Mo ldo IIita, Arbore, Voronet,

    etc. - posedd remarcabile picturi interioare, deco-rarea interioarelor aoind. 0 [carte oeche traduie.Pe de alui parte, trebuie reiinut cd autorii acestorpicturi nu erau greci, cum crede prof. Delooue,ci romtini, ca Gaoril de la Bdlinesti, Toma de laSuceaoa sail, Dragos Coman, autorul picturilorde la Arbore. Despre acest din urmd artist, istoriculde art a Paul Philippot scria cd este un Pisanellobizantiti , poate eel mai mare pictor ortodox alsecolului al XVI-lea 10.

    Vorbind despre artistii din Moldova, nu-i 110muiia nici pe cei din Tara Romiineascii, unde insecolul al XVI-lea se desfd$ura 0 generoasii act i-vitate culturald, capubild sd impresioneze pindla elogii superlatioe pe multi dintre cdrturariiepocii. In timpul domniilor lui Radu eel Mare$i Neagoe Basarab, Tirgovistea devenise 0 adeoa-raui metropold a artelor, ilustraui de maestri deseamd, ca pictorul Dobromir, iar construciiileridicate la Dealu, la Curtea de Arges, la Snagoa,se impure aut prin nobleiea compoziiiilor cit siprin rafinamentul mijloacelor decoratioe.

    In continuare, cerceuitorul care lIa stdrui maimult asupra cretuiei artistice din fdrile romiine nil,oa putea face abstractie nici de realiziirile striiluciteale epocii lui M atei Basarab, Serban Cantacuzino,

    15 Constantin Brincoveanu, nici de faptul ca, tocmai

  • datoritd continuiuiiii de efort a artistilor nostria fost posibild pdstrarea si transmiterea din gene-rtuie in generaiie a unei valoroase mosteniri spi-rituale. In secolul al XV II I-lea, ~arile romiine augdzdui: 0 adeodraui renastere cdrturiireascd pe[ondul traduiei bizantine - osa-zisa epocd [ana-riotd - ceea ce a deschis, in cele din urmd, caleacdtre recuperarea, la nioelul ituregii culturi euro-pene, a marelui ell patronat mai bine de un mileniude catre orasul de pe Bosfor. Stnt adeoiiruri care,in mod firesc, se cer afirmate cu orice ocazie pentruca ele fac parte din [ondul de aur al existerueinoastre istorice.

    In dialogul pe care speciaiistii din tara noastriisint tndataraii sii-l angajeze cu bizantinologii depeste hotare, este necesar sa se demonstreze, inspiritul unei tnaue rigori stiiniifice, ca art a romii-neascii medieoald nu este, asa cum unii mai incliruisa creadd, un [enometi provincial si secundar alartei bizantine.

    Situate la locul de intilnire al marilor culturieuropene, farile romiine au fost de-a lungul eouluimedia vetre de art a cu autenticd personalitate, inmiisura sa interpreteze in forme strict originalemodelele propuse de orientul bizaruin pe de 0parte, de occidentul romanic, gotic sau bar?c pede alta parte. In secolele XIV -XV, atuncL ciruise defineau optiunile artistice din ooieoodateleBasarabilor si MU$atinilor, ca si din ooieoodatelesi cnezatele romiinesti din Transiloania, din M ara-mures, din Banat sau din Crisana, Bizaniul seafla in amurgul existeruei sale, capacitatea luide iradiere fiind in mod dramatic diminuaui.Este adeoiirat ca, Ln cursui secolului al XIV-lea,ctitori si fauritori de arui din fdrile romiine aupreluat unele metode de arhitecturd sau de picturedin zona bizantino-bolcanicd dar le-au adaptatsi le-ou integrat, din capul locului, universuluispiritual autohton, asigurindu-le conditii de oigu-roasii dezooltare pentru vreme de mai multe secole.Ca ei nu erau sclaoii modelelor bizantine rezuluicu claritate din faptul cd, in procesul adaptdriila orizontul artistic local, s-a recurs la sinteze 16

    tndrazneie, de o. putern:ica originalitate. Astfel,in M oldooa, spatiul arhLtectural bizantin, reclamatde ..exLgenfele cultului ortodox, a fost realizat cumL!loa..cele tehniee ale go.t~~ului troneiioaneo; instrinsa armonie cu traduiile romdnesti autohtonede art a populara. yaloarea europeana a sintezeimoldollen~~L in arhitectura a fost de multa vremerecunoscutf! de. cdtre specialistii strdini care auavut ocaz.La. sa tudie::.e la [ata locului monu-mentele ridicate in .epoca lui 9tefan eel Mare siJJ..etru Rarey, deoseb~t de. entuziaste [iind aprecierilefacute de ilustrul tstoric de artd spaniol Puig iCada(alch ~l. Josef Strzygowski 12, Charles Diehl 13,Henri F?c~llon ", Andre Graber 15, Paul Henri 17se nu.m~ra pruure sfl~antii strdini de reputafi~mon~tala ~are a~ sub?mLl!-t valoarea si originalitateaarle~ lIech~ romanesu, [ie ca a fost oorba desprearhttec!ura, despre pictura murald sau des rebroderie. 'P

    Dup~ cdderea Constantinopolului sub puterea?tomana, .arta. lIec.~ romaneasea a continuat sal,!(loreas.ca, dwerslfLcindu-se netncetai, dovadd cdfHl}-la ez nu. a fo~t nicidecum. condilionatii de~xLSten:ta l!LzG:nlul~L. DLmpotrilld, dupd disparisiaLmp'enuluL bizantin, tarile romane au exercitato .mfluenta benigna asupra multor centre dinorientul ortodox, determinind noi fenomene $iform:e arusuce, ezemplul eel mai concludent fiindoferit de realiztirile de la muntele Athos in secolele?C VI - X VII. ~~tfel Bizant dupa Bizanl) selml!ul}-e. cu pr~tLgLU ca 0 realitate istoricd $i cultural-arustica fall?nzata de existerua generoaselor [ocarede culturd $L artd din Idrile romane.

    Asadar artf!- ro~ane~ca nu a {ost, cltu$i de ptuin;un fap~ periferie, nLCl un epigon al culiurii siartei bizantine. Ea este opera colectioa a unuipopor care a stiut ~a se. oPl!-nd grelelor vitregii cucare .l-~ confruntat tstoria $L care nu a incetat nicio clipti .sa cre~ze lntru. {rumos, {acind sa vibrezein asprimea zidurilor sau in modularea culorilorpermanen~a sa aspiraiie cdtre libertate. 17 '

    Dar dincolo de aceste obseroaiii, contribulia17 prof. Charles Delooue la cuno~terea artei bizantine,

  • prioitd In ansamblu, este deosebit de preiioasii,publicarea ei in. limba romiuui. meritind sa fiesalutata ca atare.

    VASI LE DRAGUT

    Not e

    1 Franz Xaver Kraus, in Repertorium [iir Kunst-coissenschaft, Stuttgart/Berli.n, 1900, p .. 53. .

    2 Alois Riegl, Sptitriunische Kunstindustrie, 1901, p.201-3

    3 Joseph Strzygowski, Ursprung der christlichen Kir-chenkunst, Leipzig, 1920. ..' . .

    (i D. V. Ainalov, The Hellenistic Origins of ByzantmeArt, ew Brunswick, 1951.

    5 Charles Delvoye este profesor la Facultatea defiJosoCie ~i Iitere a Universitati! libere din Bruxelles undepreda cursurile de arheologie cre~lin1i. ~i bizantin1i.. Fon-dalor al institutului de istorie a cre~tinismului, de peIIng1i Universitatea din Bruxelles, el conduce acest. ins~.ituttnceptnd din 1965. Prezent la nu~er~ase ~ampanll decercetare in vechi centre de cultura bizantina [Thasos,Xantos}, activitatea sa publicistica cuprinde insemnatecontribntii originale: Chronique archeologique, tn Byzan-lion ~ XXXIV 1964 p. 135-266; Considerations surl'emploi des trib'unes d~ns l'eglise de La V~erge Ho~ighitriade Mistro in e Actes du XIIe Congres international debyzantinoiogie '), III, Belgrad, 1964, p. Id-4~; Mj,tra,in ,Corso di cultura sull'arte ravennate e bizantina e,XI, Ravenna, 1964, p. 115-132; Les a.teliers d'arts s~mp-tuaires a Constantinople, in Corso di cullura sull arteravennate e bizantina t, XII, Ravenna, 1965, p. 171-210; L'archeologie byzantine au XIIe Congres internationaldes Etudes byzantines d'Oxford, in ByzanLion t, XXXVI,1966, p. 283-303; L'architecture byzantine au XI" siecle,in Proceed. XIlllb international Congres of ByzantinesBtudies s, Oxford, 1967, p. 225-234; Les earacteristiquesde I'orchiteoture pateobyzantine, in Corso di culturasull'arte ravennate e bizantina $, XIV, Ravenna, 1967,p. 85-104; La Grece byzantine. La transmission de l'hu-manisme grec en Occident, Paris, 1968, Byzance et ~sehretientes orientales, Paris, 1969; Monuments byzantmsde Thasos et de Xantos, Paris-Bruxel1es 1971 etc.

    8 icolae Iorga, Byzance f;Lpres Byzan~e. Continuatio~de La (lie byzantine, Bucuresti, 1935, Institutul de studiibizantine. 18

    .7 In 1369, Vlaicu Vod1i. intilrea m1i.n1istirii Cutlumuzm~1 multe dan!i inaugurind protectoralul exercitat deVOteVOZll romani asupra republioii & monastice de laAlhos. Despre lungul corlegiu de asemenea danii a sevedea Teodor Bodogae, Aju.toarele romanesti La miindstiriledin sfintul munte Athos, Sibiu, 1941, de asemeni N. Iorga0I!' ~lt:! c~p. I!.f .ocr.o~lrea de c1i.tre Domnii romani abisericii !il a civilizatiei bizantine t .

    8 I0I1l"~' op. cit, cap. VI, Ideea imperial1i. bizantinaprm Dornnii romani .

    8. Puig i Cadafalch, Les eglises de Moldaoie, in $ Aca-dernie Roumame, Bulletin de la Section historique sBucuresti, XI, 1924. '

    . 10 Paul Philippot, Die Wandmalerei, ed. Schroll,Vlena, Munchen, 1972, p. 69-72.

    11 Puig i Cadafalch, art. cit.12 Josef Strzygowski, Kunstschiitze in der Bukowina

    Die Zeit, iena, august 1913 'ia Charles Diehl, Re(lue des deux Mendes Paris 1924p. 844 ' , ,14 Henri Focillon, L'art roumain in L'Illustration

    Paris, 1929 ' ,15 Andre Grabar, Roumanie-eglises peintes de Moldaoie

    UNESCO, Paris, 1962 '18 Paul Henri, Les eglises de La Moldaoie du nord des

    origines a La fin du XV Je siecle Paris 1930 '17 Pentru 0 mai buna cuno~tere a ~Lei vechi rorna-

    nesti si, implicit, a siluarii ei fatii de arta bizantinaeXls~a in prezent 0 bibliografie substantiala din cuprin uicareia selectarn urrnatoarele titluri :

    . Iorga, G. Bals, Histoire de l'art roumain ancienPar.is, 1922; G. Ba1!i, Bisericile lui Stefo. eel Mare Bucu:r~~h, 1925; G. Bal~, Bisericile ~i miinastirile mold~(lene~lidin (l~acul al ~.V I-lea, Bucuresti, 1928; G. Bal~, Biseri-c~ ~ manastirile moldovenesti din oeacurile al XV I I-lea~ at .XV III: lea, ~ucure!ili, 193?; N. Ghika-Budesti,Eoolutia arhitecturii In Muntenia, I-IV, Bucuresti,1927-~936; I. D. ~tef1i.ne.scu, La peinture religieuse enValach~~ et en ~'ransyl(lanw depuis les origines jusqu'auXIX steele, Paris, 1932; . Iorga, Les arts mineurs ellRoumanie, I -II, Bucuresti, 1934-1936' Victor Bratu-lescu,. Biserici d.in M~ramure, Bucure!ili, 1941; VirgilV1i.l~lanu, Ist.ona artei [eudale in Jiirile romiine, I, Bucu-resti, 1959; Grigore Ionescu, Lstoria arhitecturii ia RomaniaI-II, Bucuresti, 1963-1965; ,

    X X X, Istoria arlelor plaslice In Romania I - IIBuc~re!iti, 1968-1970; Maria Ana Musicescu, Broderidm~dle(lala roman~asca, B':Icure~li, 1969; yasile Dragu],P~ctura muralii 4tn Tran. Il(lana, Bucuresti, 1970; CorinaIcolesCl~, Istoria cos~umulu:i de curte in liirile romtine,

    ~ucure~tl, 1970; .Corma iculescu, Arta metalelor pre-uoose !n Romanta, Bucuresti, 1973' Andrei Panoiu

    19 Mobilierul vechi romunesc, Bucuresti, i 975. '

  • De asemenea pot fi consullate cu real ,roios ~evistelede specialitate (Studii ~i cercetdri de .stona arte, Revueroumaine d'histoire de l'art, Buletinui Monumentelo.~istorice etc.) tn care au fost pubiicate numeroase studn~i arlicole privind arta veche rOl;nA~eascli sem~ate deStefan Bals, Mihai Berza, Pavel ChlhaJ.a, Ioana Cristache,Vasile Dragu], Carmen Laura DumlLresc~, FlorentmaDumitrescu, Alexandru Efremov, Eugenia Greceanu,Emil Llizlirescu, Cristian Moisescu, Marla Ana MUSICeS?U,Corina icolescu, Cornelia PilIat, Radu Popa, Marl~sPorumb, Razvan Theodorescu, Horia Teodoru, SorinUlea, Virgil VlI.tli~ianu, Teodora Voinescu.

    INTRODUCERE

    Cadrul cronologic Civilizatia bizant ina i~idatoreaza in mare parte

    trasaturile fundamentale structurilor pol itice ~iroligioase ale Imperiului de la care i~i trage numele.Este deci legitim de a Inscrie dezvoltarea artelorplastice, care au constituit cea rnai izbutita ~icea mai atragatoare expresie a ei, intre dateleintemeierii ~i prabusirii orasului ConstantinopoI,capital a ace tui Imperiu: noiemhrie 324-29 mai1453. Fara Indoiala, anumiti istorici au preferatuneori sa situeze inceputul Imperiului bizantinln 395, an in care Tcodosie I, murind, a lasatJmperiul roman impar~jt intre cei doi fii ai sai:Ra aritul Iui Arcadius, Apusul lui Honorius.Dar, la drept vorbind, evenimentul - care odatacu trecerea timpului a capatat in ochii nostri 0mai mare tnsemnatate dectt a avut-o in constiintacontemporanilor, obisnuiti cu asemenea trnparteli- marcheaza mai putin 0 cotitura decit hotarirealuata de Constantin de a intemeia Ia ~armulPropontidei *, pe locul unde se ridicase odinioaraByzantium, veche colonie a Megarei, 0 ouaRoma, menita sa slujeasca drept capitala provin-ciilor din rasaritul Imperiului. De asemenea, ince priveste sffrsitul, s-a remarcat ca DespotatulMoreei, cu capital a la Mistra, nu a cazut in mlinile

    21 Vechiul nume al Marii Marmara.

  • turcilor decit in 1460 si ca alt mic stat bizantina dimas in picioare in' jurul portului Trapezuntpina in 1461. Totusi acestea nu sint decit nistemarunte supravietuiri fara semnilicatie profundape planul civiliz~tiei. Este evident deopotrivaca 0 arta nu apare pe deplin constituita inca de lanasterea statului dupa care i~i capata denumirea~i ca nu moare cu desavlrsit-e odata cu e1. Lainceput a exi tat 0 faza inevitahila de ~ran~itieintre arta imperiala rornana ~i arta blzantill~,faza despre care unii socote c ca s-ar fi prelungitpina la moartea lui Iusti~ia~. Dar, daca ~enezaartei bizantine apare mal limpede atunci cindse considera perioada sa paleocrestina ca 0 ultimamanifestare a artei romane, ar fi nedrept sa nuse puna ~i mai mult a.ccenLul pe tot ~e a ..createa nou ~i prin care mal degraha a vestit viitoruldecit a prelungit trecutu1. De asemenea, dacatraditia artei bizantine s-a mentinut ptna .. inmiezul secolului al XVII-lea in rlndul populatiilorcreatine din Balcani supuse dominatiei otom~ne!in Creta pe care turcii nu au luat-o de la vsnetienidecit in 1669 ~i in colonia greaca din Venetia,trebuie sa recunoastem ca aici nu mai gasimbogatia de inventie datorata sprijinului. oferitde Imperiu ~i ca, in aceasta ep~oca Ur~le, ~stepreferabil sa vorbim despre 0 arta postbisantina.

    o tntelegere exacta a arteibizantine presupune 0 bunacunoastere a bizantinilor

    in~i~i. Se manilesta prea mult te,?dinta

  • caracterul sacru al puterii lor. Dealtfel aceasta erao veche idee inerenta monarhiilor din Ra iirit,chiar ~i celor din regatele elenistice, ~i care pa-trunsese la Roma inca din epoca lui Sylla, Cezar~i Antoniu, spre a se. con~olida od.~ta c~ ~rece~eaveacurilor. Constantin ~l urmasn sal izbutirachiar sa realizeze sinteza intre aceasta religieimperiala ~i crestinismul triumlator. Imparajulera socotit ca fiind emanatia vie a lui Dumnezeu,de la care i~i detinea puterea ~i al carui reprezen-tant era in aceasta lume. Tot ce tl privea erasacru. Imparatia pamtnteasca era facuta dupaasemanarea tmparatiei lui Dumnezeu , cu fastulsau stralucitor, stricta sa ierarhie de titluri ~iIunctii, cu ritualul sau minutio rinduit. Intreceremoniile curtii ~i cele ale bisericii -au produimprumuturi reciproce.

    Cea de-a doua trasaLura princare Imperiul bizantin sedeosebeste de Inaintasul sau

    roman este Iaptul ca a devenit crestin. La sfir~itulsecolului al treilea, populatia din provinciilerasaritene ale Imperiului roman trecuse in mareparte la crestinism, Inca de pe acum unul dintrecei mai tnversunati dusmani ai noii credinte,Galeriu fiul unei preotese pagtne ~i instigator alpersecu~iilor lui Diocletian, fusese nevoit sarecunoasca esecul acestei politici ~i promulgase,in aprilie 311, la Serdica (actualul oras Sofia),un edict de t.oleranta, care Ie ingaduia crestinilorsa practice cultul in chip liber. In 313, prinscrisori trimise guvernatorilor Bitiniei ~i Palesti-nei, Liciniu intregi dispozitiile liberale ale acestuiedict ~i tnzestra comunitatile creatine cu deplina~i ne~tirbita personalitat~ juridica: A do~~ dinaceste scrisori este numita in chip traditional,dar impropriu, Edictul de la Milano. Constantin,care, in general, a avut un simt foarLe ascutital Iortelor ce prefigurau viitorul, a in~eles profitulpe care 11 putea trage daca si-ar fi pus in slujbasa inlluenta exercitata de ierarhia ecleziasticaasupra credinciosilor. Fiind, din grija pentru 24

    Caracterulstiu crestin

    Jinistea publica, un partizan al coexistentei reli-g!ilor i.ntr-o toleranta re iproca, ~i lnclintnd spres~ncreLIsJ!l, el a acordaL clerului crestin privilegiiIis ale ~l insemnate drepturi de jurisdictie rii-minind in acelasi timp Pontifex Maxi;n~s alpagtnismului. El a crestinat moravurile facindduminica zi de repaus legal ~i adapttnd anumitelegi la tnvataturile bisericii. Datoriti'i ace tOI'masuri crestinismul, in loc sa fie un ferment dedezagregare ~i de opozitie fa~a de puterea impe-riala, a devenit unul dintre Iactorii care au conso-lidat-o. n pa hotarttor a fost facut atunci clndTeodo ie I printr-o serie de legi promulgate intre391 ~i 394 a proscris paglnismul, a po~uncit ase lnchida Lemplele ~i ancLuarele ~i a Iacut dinbiserica restina orbodoxa singura religie a sta-tului. D acum lnainte romanitatea si cresti-nismul se identificara intr-atit, inctt, prin' opozitietermenii de eleni ~i eleni m slujira la a-i de emnape grecii pagini ~i civilizatia lor, sau pe cei care'e pretindeau ca atare ~i care erau suspecti denecredinta in ochii elor intranaigenti. La mu ul-mani, numele de rumi e exLinse asupra tuturor.re~ti~ilor. ~ianJa" din~re puterea imperials ~iierarhia ecleziastica, chiar daca a cunoscut pe-rioade de conflict violent si de criza ascutitaconstiLuie unul dintre elementele e entiala al~istoriei bizantine. Cu toate acestea, in slnulbi eri ii existau unele grupari care s-au doveditaprig independente ~i care au pricinuit 0 multimcde neajunsuri trnparatilor ~i patriarhilor : .esteyorba de cercurile monastice, recrutate in an-samhlu din rindurile poporului, avlnd ca principiulep~dar~a de lume, de exige~tele ~i de compromi-surile ei. Deoarece nu au izbutit sa Ie supunalegilor lor, imparatii au cazut in cele din urrnala tnvoiala cu aceste grupari.

    Caracterui sdu In sf'irsit, ca urmare aereco-oriental cu eririi de ciitre popoarele

    . ... zi e barbare a Europei occi-denta~e ~~Af:1Cll de nord, de la Mauritania ptna

    25 la Tripolitania, ace t nou a pect al Imperiului

  • roman pe are noi 11 alilicam ..drept bizantine rernarca prin reducerea terltor1l10~ sale la pl:O-vinciile rasaritene: nordul Balcanilor, Grecia,natolia Siria Palestina, Egiptul ~i Cirenaica,, , 1'1pe care aveau sa i Ie smulga in decursu veac~rl or

    slavii, arabii ~i turcii. Tre~t.e la f?r!lle superlO~r.ede civilizatie inaintea Italiei, Galiei sau .~palllel,aceste teritorii Iusesera, in toate domeniile, celemai active din lmperiul roman ~i adesea le intre-cusera in stralucire pe cele din bazinul occidentalal Mediteranei. Activitatea me~te~ugareasca, ne-gotul, artele plas~i~~, viata intelectuala, !nte-meindu-se pe traditii seculare,. c?ntmuasera ~atnfloreasca acolo. Efe ul, Antiohia, Alexandriaau fost marile centre ale acestui Rasarit elenizat,pe care romanii l-au inglobat in Imperiul lor .~ide care au Iost Iascinati. Odata cu criza dinecolul al III-lea se adinci deze hilibrul dintreApusul azricol unde proprietarii funciari parasiraorasele spre a 's.e re~r~ge .l~ ~ara, .~i R~sarit, u~demontinerea unei actlVlt~t'l industriale ~I C?merClaleaduse dupa sine persl tenta unei Vle~I. urbane.Taranii liberi de aici rezist~ra ~ai bine ~l in fayaextinderii marilor domenu, dintre care eel alfamiliei Apion in Egipt, ra:n~ne unul ?in exemplelecele mai ve tite. In Rasal'lLul elemzat se aflauIortele vii ale imperiului. ~stfe~, cind .la ~fir~itulecolului al III-lea Diocletian tnterneie sistemultetrarhici el se consacra administratiei ~i aparariiacestui Rasarit. Jsi tabili capitala in Bitinia,la icomedia - actualul ora~ Izmit - ~i lasapusul pe seama eolagului sau Augu ~ul Iaxi-

    mian. Clnd in saptembrie 324, la capatul unorlungi ~i ap~satoare razboaie, pri~ care se ridic~seimpotriva rivalilor ai, Constantm puse staptnirepe Bizant el tntelese Inaamnatatea pe care ~avea acest 'ora~, centru de gravitavie. al RasaritulUlrobust ~i prosper, asezat la incruCl~ar~a drumu-rilor pe apa ~i pe uscat care 1 gau M~~lterana deMarea eagra, Asia de Europa. De aici se puteauconduce ~i ope~a~iile mili.tare ?atre nord, peDunare, Impotriva barbarilor, ~l. ?atre est, l?eEufrat, impotriva persilor sa anizi. Constantm 26

    a f st I:>robabi! at~as ~i de Irumusetea naturalaa locului trnprejmuit de dealuri domoale Invaluits~i sLl'apun e de mare ~i bucurindu-se de 0 climamai putin vlaguitoaro declt cea din Alexandriaau ,ntiohia. In ace t timp, ca un simbol al deca-denyel in care intra e pusul, Roma, raminindc~pltala ~oar. cu numele, incetase sa mai fie rese-dinta obisnuit.a a tmparatilor. Acestia, pentrua duce mal de aproape lupta Impotriva barbarilor~,referara sa e s~abil~~sca mai i!1tii la Trier, apoi'ca urmare a Inaintarii adversarilor lor la Milanosi, in sftrsit, la Ravenna. Filra tndoiala ~aBalcaniica ~i Grecia ~i sia Mica, au avut de suferit depe urma incurs.iunilor efectuate de popoarelea~la~e pe atu~Cl in rnigratis: herulii tnceptnddin jurul anului 260, vizigotii, ostrogotii ~i hunii.Dar aceste hoarde de navalitori nu izbutiranic~odata sa . e statorniceasca aici. Chiar ~i ceamal grav~ amerunvar.e, aceea a gotilor, stab iliviin P~~~~l.la,. in ~oesla, in Frigia ~i incorporatiin m~*lle imperials, sfir~i prin a fi inlaturataatunci ci~d Ze~on. (474-491) Ie lngadui sa inva-deze Ita~Ia. Simtindu-ss totdeauna primejduitein Rasarlt, aceste populatii prelerara intr-adevarsa e indrepte spre Apus, care era mai vulnerabil~i,in cursul s~?olului a~V-lea, 1l.~upusera dominatieil~r: ost~ogov? .in !~alla, francii Intr-o buna partedm G~~, VIZl&Oyllin. restul ~aliei ~i in Spania,vandalii m Africa. DIll Imperiul roman nu mairamasese efectiv decit partea rasariteana. Darin mintea oamenilor din acea vreme care nuaveau 0 notiune la fel de precisa ca ~i ~ei de azide pre frontiere, staruia credinta lntr-un ImperiumRomanum cu caracter univer al. Unele capeteniibarbar~~ ca Od?ac~u ~i Teodoric, pretindeau a fidelegatii in Italia ai tmparatului roman ce domneala Constantinopol, ~i purtau titluri aulice. Clovisa primit ~i el titlul de consul. Cind de arbiltoriJeCraciunului din anul 800, Carol c~l Mare a Iostincoronat imparat in bazilica Sflntul Petru de laRoma de catre papa Leon al III-lea el a fostprivi~ ca un uzurpator. Printr-o mulyi:ne de tra-

    27 aturl ale sale civilizatia bizantina reprezinta

  • o supravietuire a antichitatii greco-rornane .s~bnoi aspecte, care i-au dat un caracter. spe Ifl~,dar fara acea ruptura care, in Europa occidentalea rezultat din invaziile popoarelor germanice.

    Caracterele fundamentale Arta bizantina a purtatale artei bizantine pe etea imperiului auto-

    cratic, crestin ~i greco-oriental in sinul caruia a inflorit. Funct ia sa e. en-vialii a Iost a eea de a exalta maretia suprana-turala a imparatului 1 a bi ericii de a crea cadrulsomptuo in care se ~e. fa~urau l.it~r~hiile.*. 10l:!de a ilustra prin imagini natura divina a ml.lUn!!lor de a furniza obiectele necesare celebrariirit~alului. Nu este 0 arta a ratiunii i a realitatii,i a Lranscendentei si a fastului, 0 arta care Lrebuie

    sa uluia ca i sa' insune respect supusilor, credin-ciosilor i popoarelor lnvecinate. Acest caracterimperial e te una dintre trasaturile a.re 0 deo e-besc eel mai net de colelalte arLe crestine, um arfi cea romanica 1 cea gotica. rta hizantinamai avea i misiunea de a cOI?tribui. la div~r~is:mentul tmparatului, al m mhrilor an tocraliei ~lal demnitarilor bisericii. Alaturi de 0 arta reJi-gioa a, care a predorninat in chip ferm, a ..lnfloriLo arta prof'anji, prea rnulta vreme.n glijata deatre istorici. In ea se observa acelasi gust pentru

    lux i materialele frumoase, ca i fidelitatea fa~a ~ternele mostenite de la paglni m, de are .. r urilcultivate din Bizant nu s-au putut detasa niciodata.Calugarii, in lepadarea lor pati~aa de lu.meaprolana i de valor~e ~i, au Iavorizat, i~ Chl~b!Lot c ea ce con tituia expresia uner aSp1'lmJlnversunate,

    ta bizantina avind drept cop 'a redeasensibil esentele u'nei lumi upranaturale, definiteprintr-o stricta ortodoxie, ~i tre~uind ~a r~spunJaexigentelor bine precizate ale clientelei, cei are 0

    Sernnilicatia etirnologica a. c,uvinllllui litll.rghie,. dela leitos = public, l;iiergon = serviciu, oper~ ; de~l! ~er(JlCupublic. (Aici, ~i in continuare, notele apartin editiei roma-nesti.) 28

    practieau erau.departe de a se bucura de libertateape care 0 re lama artistii de azi. In societatea inare trjiiau, ei nu puteau nici ma ar 'a inLrevadaaceasta po ibilitatc. Subiectele le erau propu eade ea pina in cele mai miei amanunto : eraunevoiti a e aIauzea ea dupa mOdele.' Dar,Inauntrul a e tor cadre, inLensitatea entimen-tului i-a cond u la uimitoare nascociri ti~nitedin striHundurile nelinistii lor. Ei capi1La;a')wru)care. dupa expre ia teologului LeonLios ne-afacut sa patrundem adevaruril pe care' minteanu Ie poaLe aLinge I). Cu izbinzi variabile in eeea ceprivesta factura, percepem aproape totdeaunao mare forta de convingere. Sub forme chirn-batoare dupa tendintele dominante ale diferitelorepoci Int exprimate en ibilitati estetice felurite.Tn~le opere VOl' av a 0 armonie i un echilibru

    cla I?, altele 0 vehementa pateticiL Aici va pre-domina imtul unui colorit mingiietor, dineolo~u tul pentru. linia eleganta. Artei BizantuluiI e poate aplica ceea ce profesorul Mirambel apus despre literatura ace tuia: A gindi dupa unmodel, a re elibera prin senLiment I).

    Caci, . i1 nu ne lasam tnselati, lumea Bizantuluie Le.mal ale 0 lurnea sentimentului i a pasiunii.Pa rune car~ a rJdl.ca~ populatia capital i aua oraselor din provmcie impotriva impiiraLuluide. pildii cu prilejuI exiliirii patriarhului Joa~~rlso ~om, au, alta data, cu prilejul jocurilordin I-h~odr?m, in 532, sub Justinian' pasiunear.e a .lml?ms .l~ ra coala masele populare din

    Egipt l udm S~la cu. pril~jul disputelor asupracelor doua naturi ale lui Hristos: umana si divina .. ..... "pasmne. care ?-a unpin pe calugiirii ce luau partela Conciliul din Efe , in 449, a e dedea la violenlea upra per oanei ierarhilor ; pa iune care a in ~_fle1.iLlu~ta adora~orilor ~ oanelor impotriva Impa-ratl.lor J onoclasti ; pa rune care, in clipa cindpericolul turc a devenit iminent, i-a facut pereci sa se razvraLea eil impotriva nirii Bise-

    ri.cilor prin care IJ?par~~ii in~elegea~ a cumpereajutorul Apusulu i. Violenta vestitelor certuri

    29 bizanLine, pe are noi, asl:.azi, Ie socotim inconsi _

  • t.ente 'intruclt nu cunoastem profunda lor semni-ficavi~ psihologica, este ~na. dintre cele .mai bunemarturii de pre aceasta paslll:ne .. Ace~al fervoaretrabate i da tensiune artei bizantine.

    Aceasta al'ta e te de ase-menea arta unui imperiugreco-orientel, el putinptna Ia cuceririle arabe. Ceea

    ce am spus mai us despre contextul istori~ .incare ea s-a inradiicinat ne va per mite sa prlvlffica pe 0 fal a problema Iaitnoasa 'intrebare Romasau Orientul? >} pusa in legatura cu ea, la incepu~ulsecolului de catre istoricul de art a austrracStrzygo;ski, care a modif~c~t-o mai tirziu h~ Eleni rm sau Orient? )}Opozitia con tatata atun Iintre 0 Europa apuseanji puternic industrializat.ai in plina inflorire, i u?- ~asarit, agricol l. sta-1,.ionar s-a prelacut in hIP mco~tl~nt, in mm~eaistoricilor civilizatiei, Intr-o rivalitate vesnioa'intre doua categorii aproape metafizice: pe d~. 0parte, un Apus de traditio grec?-roma~a, pozitivsi rational, indreptat spre realism, a-ymd cultullibertatii i chemat sa faureasca ~Ol etape deprogres; pe de alM. par~e, l~n .Rasan~ supus for-telor obscure, visator I mr rue, SO~tlt d.efo~'m~-~iilor decorative, i~clinat spre de pO~lsm 1?sI~d.lta ramlna nsschimbat. A vrea a .tudiezi IIIIunctie de aceasta antiteza Gr.ecia. clasica iPersia ahemenida sau Roma l Bizantul, in-seamna a tagadui' complexitatea re~itat~lo~ isto:rice. Este greit sa se opuna art~ bizantina ~rteldin Grecia clasica, de parca in lllLer~alul dlI~treele n-ar fi existat nimic, La fel de grelL este a seubestimeze eterogeneitatea artei romane, adic~a celei din epoca imperiala r~mana. Daca ~omallilau latinizat, fara sa Ie asimileze pe deplin, pro-vinciile apusene ale Imperiului, care li se paruseraa fi atins un grad de civilizatie inlerior ~ata d~ allor in schimb ei au lasat sa se dezvolte liber viataint~lectuala si artistica in ~arile a carol' superio-ritate 0 recu~oteau: Grecia, Anatolia i Orientulegiptean i sirian, ale carui erase mari fusesera 30

    Falsa problema: Roma sauOrientul? >}

    elenizate d catre suveranii care i-au urmat luiAlexandru. Egiptul, caruia nu i-au acordatniciodata aceleasi drepturi ca i celorlalte provinciii care se arata mai particularist, a dat dovadade mai pu~ina vitalitate creatoare decit Siriai Anatolia, situate la capatul cailor comertuluid lux venind din ia. In genere -a observat,in ceea e priveste culptura, in provinciileapusene, 0 predilectie pentru realism ~i scenelei torice, iar in provinciilo rasaritene, 0 supra-vietuire a idealismului elenic, Primele provineiiau preferat arhitectura de caramida, celelaltearhitectura de piatra, cu folosirea blocajului *in vestul i nord-ve tul natoliei. Numerosiartisti din provinciile rasaritene au lucrat 'inApus penlru Imparavi sau alti clienti hogati :. culptori greei au orientali elenizati stahilitila Roma; sculptori din Pergam Iolositi la deco-rarea Altarului Pacii (Ara Pac is) ; arhiLectulApollodor din Damasc la Forul lui Traian; ate-nieni, oameni din Proconez i sirieni la LeptisMagna sub Septimiu-Sever; sirieni la palatul luiDiocletian din Split. In plus, la Roma, in Italiai 'in provinciile de Apus, ca ~i in cele de Rasarit,au existat curente de arta populara, care auabandonat calitatile de iluzionism, de sirnt plastici de eleganta ale traditiei elenice, 'in profitulexpre iei, al stilizarii i al detaliului verist. Indiversitatea manifestiirilor regionale, aceasta afost 0 arta simplificatoare, uzlnd bueuros deconventii i adesea schematica. A fost practicatain Egipt i in Siria, mai ales in tinuturile dinspreinterior, de catre populatii fara indoiala mai putinimpermeabile la elenism dectt s-a spus adeseori,dar in care acesta nu patrunsese adlnc. Ea serega este de asemenea, eu unele earaetere proprii,in teritoriile dominate de parti sau inlluentatede catre ei: la Palmyra, la Dura-Europos, inCommagena, in Mesopotamia ~i pe versanLulapusean al podisului Iranian. Departe de a sefi rupt de art a romana sub presiunea Orientului,

    31 . Zidarie ell mortar.

  • aria bizantina l~i trage obtrsia din tot acest bogaLtrecut, prin mutatii su cesive, menite sa raspundacerintelor noi ale Imperiului autoritar ~i cre~tin.

    In sfir~it, arta bizantina nutrebuie privita ca 0 Iloareminunat.a .,i gingasa aresi-ar fi de his petalele pe un

    fond de putrezi iune. Istoria Bizantului nu estaceea a unei lunzi ~i iremediabile decaderi. Eanu este fa uta numai dintr-o uma de dezrnaturi,de atrocitati ~i de cedari in rata dusmanilor.Delectele tmparatilor sai au fo t acelea ale lnain-tasilor lor romani. Timp de multe veacuri Imperiulbizantin a fost singurul stat organizat din bazinulmediteranean. Intr-o Europa care nu mai bateamoneda de aur, banul de aur bizantin - bezantui_ ramasese aLit de ferm, incit a fo t eel maifolo it pe pietele internationale pina la devalo-rizarile pe care i Ie-au adus ichifor Botaniatul(1078-1081) ~i Alexis I Comnenul (1081-111 ).Europa tntreaga ~i Orientul propiat asiati auIost. fascinate de Bizant ca de el mai desavlr itloc de pe lume. Maretia eremoniilor aulice,splendoarea lujbelor religioase, minunatiile dinpalatele ~i din biseri ile sale, tralucirea intr -cerilor din Hipodrom, 1uxul stofelor ~i al giuvae-rurilor sale, puterea netarmurita a tmparatilorsai i-au lasat visatori pe eonducatorii de amiledin Arabia, pe calare~ii t.ur i, pe negutatorii~i pe principii slavi, pe seniorii din Germania ~idin Franta, pe vikingii pomiti din Scandinavia~i pe tntrsprinzatorii venetieni. Dupa modelulBizantului a conceput Mahomed 0 parte din para-disul pe care il fagaduia credinciosilor sai. J nochii crestinilor e mai adauga i aureola deslintenie onlerita orasului de exi tenta unornumeroase relieve, dintr cele mai pretioai e.Con tantinopolul a fost marele oras rlvnit, Ubogatii fabuloase, a carol' posesiune avea sa asigurest/ipinirea asupra lumii intregi. Imperiul a avutde luptat aproape necurrnat impotriva natiunilormai tinero ~i mai sarace, care nazuiau sa puna 32

    M dreiia $i putereade [ascinaiie aBizatuului

    n;tina ~e bogatiilo sale. Efortu1 era supraomenesc~I nu 1 se poate reprosa ca a fost doborlt subpovara Iui. Timp de pc te 0 mie de ani Bizantula salvat 0 buna parte din mostenirea greco-romanape ca~e a ~rans.mi8-o pe de 0 parte popoarelo~slave ~l arabilor, iar pe de alta Europei occidentale.

  • ANTECEDENTELE ARTEIBIZANTINE:ARTA CRESTINATN PROVINCIILE RASARITENEALE IMPERIULUI iNAINTE DECONSTANTIN

    In cursul secolului al IV-lea,cind arta crestina se trans-forma intr-o arta imperiala,

    ea avea in urma 0 buna suta de ani de existenta.Intr-adevar, nu trebuie sa credem ca crestiniiau fost persecutati de imperiul pagtn in chipsistematic ~i continuu ~i ca vreme de peste treiveacuri au trait in groaza, fiind nevoiti sa cauterefugiu in catacombe pentru a celebra acolo, intaina, ceremoniile cultului lor. Dupa tnsesi mar-turiile lui Lactantiu ~i Eusebiu, persecutiile, inspi-rate din ratiuni de ordin politic, mai mult decitreligios, nu au fost, ptna la Diocletian, nici con-stante, nici generale. In timpul lui Marc-Aureliu,masurile aspre, luate eel mai adesea sub presiuneaopiniei publice locale, se limitara la ctteva orase :Pergam, Smirna, Lyon (Lugdunum). Dar laRoma 0 nisa-edicula comemorativa a putut safie construita pe locul presupus a fi mormintulsfintului Petru. In secolul al III-lea libertateacultului nu a fo t suspendata declt vreme de saseluni sub Maximin (in 225), douasprezece luni subDecius (in 250) ~i patruzeci ~i doua de luni subValerian (intre 257 ~i 260). Inca din anul 260,fiul lui Valerian, Gallienus, a emis un edict detoleranta care dadea comunitatilor creatine dreptulde proprietate asupra bisericilor ~i cimitirelor

    3S lor. Elitele intelectuale ~i chiar cercurile de la

    Importatua realiia perseciuiilor

  • curte Iusesera ctstigate la crestinism, IrnparatulAlexandru-Sever (222-235), practi tnd Ia felca multi dintre conLemporanii sai incretismulcredintelor, cinstea laolalta in larariul sau parti-cular pe sltntul pagtn Apol1onius din Tyana,pe Orfeu, pe Avraam ~i pe lisus. Sotia lui Diocle-tian, Prisca, ~i fiica sa, Valeria, se pare ca aufost creatine. Dupa marturia lui Eusebiu, tmpa-ratii nu se temeau sa tncredinteze cirmuireaprovinciilor unor crestini, pe care ii cuteau deobligatia de a aduce sacrificii. Cum se pot des rie,spune tot Eusebiu, aceste multirni imense, adu-nate penLru cultul divin, puhoaiele de credinciosicare se revarsau in fiecare oras ~i impunatoareatmbulzeala a oamenilor care napadeau caselede rugaciuni?)} (lstoria ecleziasticii, VIII; I, 5).

    Prima arta cre~tina a putut deci sa se dezvoltelibel' dar nu ~i independent de arta antica, a careimanifestare este in egala masura cu arta pagtna.Marturiile cele mai insemnate pe care ni le-a lasatapar la sfir~itul secolului al II-lea sau la inceputulsecolului al II I-lea. Ele tin de 0 arta cu caracterprivat, adesea chiar cu aspect popular, fara aceasolernnitate care maroa manilestarile artei oficiale.

    Crastinii aveau nevoie delocuri de intrunire pentrua celebra ritualurile religiei

    lor. Potrivit traditiei apostolice ei si-au tinutla inceput adunarile in case particulare. Apoi,clnd numarul credinciosilor a crescut, comuni-tatile au cumparat sau au pus sa se construlascaedificii special menite sa sluj easca drept biserici.Cercetatorii de la Universitatea din Yale, care aufacut sapaturi la Dura-Europos, au gasit pe maluldrept al Eufratului una din aceste case. Ziditala inceputul secolului al III-lea pentru a fi 0 casaparticulars, a fost translormata dupa putinavreme in biserica (in 232-233 daca judecamdupa un sgraffito). Ea nu se deosebeste de vecinelesale nici prin aspectul exterior, nici prin dispo-zitia generala a planului, care este dreptun-ghiular, cu incaperile asezate in jurul unei 36

    Arhitectura:bisericile

    curti centrale. In partea de sud a acestei curtidoua incaperi au fost prelacute lntr-una singura,cu prilej ul transrormarii, prin darimarea unuiperete despartitor, astfel tnctt sa slujeasca dreptsala de adunare pentru celebrarea liturghieieuharistice. Oamenii nu s-au sfiit sa pastreze inpartea de sus a peretilor un decor pictat, pe deplinpagtn, cu ma~ti de satiri, fluiere, cupe, delfini~i co hilii. Din unghiul de nord-vest al curtiicentrale se intra in haptisteriu, unde bazinullipit de peretele dinspre apus avea deasupraun ciboriiun, un fel de baldachin, a carui boltsin leagan era zugravita in albastru ~i presaraLiicu stele albe. Prezenta acestui baldachin, care nuputea decit sa stinjeneas a gesturile catehurne-nilor ~i ale episcopului, se justifica printr-ointentie simbolica: in ochii neofitului trebuia sareprezinte bolta cereasca ~i sa sublinieze caracterulsacru al bazinului baptismal. In afara de aceasta,peretii salii erau decorati cu fresce, despre carevom vorbi mai departe ~i care aveau rostul dea-i familiariza pe noii initiati eu principalelepuncte ale doctrinei.

    Dupa parerea lui Eusebiu (1st. eclez., VIII;I, 5), din pricina sporirii numarului de credinciosiin anii care precedara persecutiile lui Diocletian,vechile lacasuri de rugaciune nu au mai fost destulde tncapatoare ~i s-a simtit nevoia construiriiunor biserici mai spatioase. Stirn din alte textecil. de la un apat la altul al Imperiului au fostzidite biserici, in Galia, in Spania, in Africa, inTracia, in Asia Mica, in Siria ~i la Roma. Poateca unele dintre aceste biserici Iusesera ridicatedupa un plan bazilical cu absida, pe care arhi-tectii romani tl foloseau in chip firesc atunci cindaveau de eonsLruiL sali de adunare, fie pentruaudientele date de Imparat sau de tnaltii dregatori,fie pentru procese, pertractil.ri comerciale, sauceremoniile unor confrerii religioase. Unele texteoficiale Iatine din Africa de nord, datind dinanii 305 i urmatorii, mentioneaza in diferiteerase existenta unor basilicae creatine, care ar

    37 fi fost distruse in timpul persecutiilor lui Diocle-

  • ~ian. Fara tndoiala ca termenul de basilica afost aplicat in cele din urrna oricarei biserici,indiferent de planul ei, dar putem sa ne tndoimca 0 atare extindere a sensului s-a produs incade pe atunci. Cum insa Africa de nord nu a eu-noscut ulterior alt plan pentru biserici in afarade cel bazilical, ne este tngaduit sa credem caacele basilicae din texte apartineau tipului pecare cuvintul tl evoca pentru noi.

    Catacombele umele de catacombe I)apartine la origine unei de-

    presiuni situate de-a lungul Viei Appia, la iesireadin Roma, ad Catacumbas - simpla transcrierea unei expresii grecesti - Insemnlnd in funduladinciturii I). Aici a fost amenajat un cimitircrestin, care astazi este cunoscut sub numele deCatacombele Sfintului Calist, sau Calixt, dupaprimul sau administrator. Cuvintul catacombe a fost mai apoi aplicat cimitirelor asemanatoarsfacute in galerii marginite de firide. Crestinii auimprumutat de la evrei acest obicei care, fiindu-necunoscut la Roma, la Neapole ~i in Sicilia, a fostde asemenea practicat de anumite comunitaticreatine din Orient. Asemenea cimitire au fostdescoperite in insula Milos, la Chalkis ~i la Alexan-dria. In afara granitelor Imperiului roman aufost gasite cimitire de acest fel, care dateaza de lainceputul sau de pe la mijlocul secolului al III-leain insula Kharg, situata in fat a orasului Banda;Bushir, in dreptul tarmului rasaritean al GolfuluiPersico icaieri ele nu au fost suficient de ama-nuntit explorate.

    Picturile descoperite in aceste Iocuri sint de-parte de a avea insemnatat.ea acelora care, tnce-ptnd de Ia sftrsitul secolului al l l-lea, impodobesccatacombele din Roma.

    In insula Milos se pare ca majoritatea mormin-telor boltite in arcosoliu erau Impodobite cupicturi, dar zugraveala a cazut aproape pretu-tindeni, uneori ca urmare a sapaturilor clandestine.Savantul german Ludwig Ross a mai vazut incain 1844 flori ~i ramuri pe care sedea aninata cite 38

    o pa are, potrivit inspiratiei idilice intilnite dea emenea in cata ombele de Ia Roma. Sapaturilefa ute de dl. otiriou, in 1927, au scos Ia ivealaun peste pictat in verde, ernblema bineounoscutaa lui Hristo, tntemeiata pe acrostihul lisusrhl'i tos Theu Yio Soter (= lisu Hri tosMlntuitorul, fiul lui Dumnezeu), ichthys insem-nind peste in Iimba greaca. In subie te de acest

  • Pictura murald Crestinismul care se nasteai~i datora originilor sale

    iudaice ~i impotrivirii sale la pagtnism, netn-crederea fa1a de imagini, ~i hiar ostilitatea,exprimate in textele unor ierarhi din secolulal If-lea, cum ar fi Clement din Alexandria.Irineu din Lugdunum sau Iustin din Neapolis.Insa suprematia artelor figurative era prea marcin civilizatia greco-romana pentru a restiniia i se poata su trage. Chiar ~i evreii, ale carol'tcaditii ar .fi trebuit sa-i apere mai bine de aceastainlluenta insidioasa, nu au scapat de ea.

    Alaturi de pictura Iunerara din catacombe sedezvolta in biserici 0 pictura murala, pe care 0cunoastem prin ceea ce a mai ramas din fresceleexecuLate, in al doilea patrar al secolului III,pe peretii baptisteriului bisericii din Dura -Europos.Este eel mai vechi exemplu cunoscut de seneinspirate aproape in intregime din Noul Testament.Ele ilustrau teologia botezului. Pe luneta perete-lui de vest, Bunul Pastor, purtlnd un berbec peurneri ~i minind inaintea Iui 0 turma de oi, seafla deasupra unui registru in care, la sttnga,Adam ~i Eva, sLind in picioare de 0 parte ~i dealta a arborelui, i~i ascund goIiciunea: supra-punerea acestor doua scene evoca pacatul stra-mosesc ~imintuirea. Pe peretele de nord, tamadui-rea paraliticului simbolizeaza conversiunea savtr-~ita prin botez, pe ctnd scena cu Hristos merglndpe apele lacului Ghenizaret in lntlmpinarea luiPetru care se ineaca este imaginea botezului ~iproclama necesitatea unei credinte nestramutate.In registrul inferior, cele trei femei (Mironositele),\>inlnd fiecare in mina dreapta 0 luminare ~i pebratul sting un vas cu mirodenii, stau frontal ininteriorul grotei Sfintului Mormlnt, ltnga sarco-fagul lui Hristos, sugerind credinta in lnviereca 0 prima conditie a izbavirii, botezul fiind 0inviere spirituals. La sud, Samarineanca tingaflntina, careia Hristos i se dezvaluie treptat,reprezinta parabola inva~aturii care duce labotez. Pe acelasi perete, izbinda lui David asupralui Goliat este totodata ilustrarea victoriei lui 40

    Hri Los asupra mortii ~i prefigurarea botezului,pentru ca unsul Domnului se ridica triumlatordeasupra vanitapi ~i a Necuratului .. Studiuliconografic al acestor scene a scos la iveala caele se deosebesc prin mai multe detalii de manierain care au fost tratate in 0 cident in aceeasiopoca sau mai tirziu. Stilul lor este mai narativ,mai realist s-ar zice hiar mai popular. Deoarecee te zreu ~a se creada ca a ea ta iconografie arfi fosL reata de pictorul care a lucrat la Dura,e presupune ca. ea ar pr~v~ni ~in m.anuscriselcBihliei lmpodobite cu miniaturi. Prin desenullor curgator ~i prin libertatea miscarilor, figu riledin minuni ~i din scenele de pe lunata amintescde siluetele de enaLe pe papirusurile ilustrate aleepccii. Ele ontrast~aza cu asp~ctul m~num~ntalal Miroforelor (purtat.oare de mir) al carol' hiera-Lism vcsteste arta bisantina i se inspira, dupait e pare, din spectacolul procesiunilor care sedesraurall in cadrul hisericii. A easta deosebirese explica prin natura In a~ia subiectelor, tntru-clt vom vedea in mai multe rinduri ca temele auimpus adesea stilul care l~ se Jlotri,:ea ma~ bine.Prin acest amestec de hieratism ~1 de pitorescfamiliar al naratiunii, frescele baptisteriului dinDura prefigureaza arta hizantina. Miroforele pun,pe de aWl parte, probl ~a. orizinilor frontalita~ii.-a pretins ade ea ca pozllla Irontala a per.sonaJe-

    lor ar fi fost lmprumutata de la artele orientale,unde ea ar fi fost traditionala de ecole. La dreptvorbind asa cum reiese din tudiile recente aledomnilo~ E. Will, L. Budde, R. Bian hi Bandi-nelli ~i G.-Ch. Picard, daca facem abstractie deproblema cu totul deosebita a statuilor in ronde-bosse, pentru care front~itatea. a ~os~ fol?sitafires in t.oate artele, ASIa antenoara ~l Egiptulanti nu au aplicat, in alara de unele axceptii,decit principiul reprezentarii din profil, in relie-furi i in pictura. Frontalitatea va Ii luat nasterein aite regiuni. Trebuie sa ~inem seama Indeo-ebi de aporturile Greciei clasice care, cu grijasa fata de libertate ~i de adevar, a juxtapus ~igurj

    41 din fata ~i din profil, desigur lncepind cu Polignot

  • din Thasos, prin anii 460-450 l.o.n., Lehnicapicturii murale, mai supla decit tehnica daltuiriipietrei, hind de natura sa faciliteze asemeneainovatii. Dar felurite arte populare au practicatde asemenea, fara indoiala independent unelede altele, 0 frontalitate si tematica ~i conven-1ionala: vom cita gravurile rupestre ~i telele* dinumidia, precum .,i reliefurile italice. Formula

    avea avantajul de a reda imaginea cea mai clara,cea mai completa ~i totodata cea mai dernonstra-Liva a personajelor figurate: zei, regi, trnparati,defuncti ~i donatori. lata de ce, Iiind atestatainca la sffrsitul epocii elenistice ~i al Republiciiromane, ea s-a rasptndit, pentru reliefurile votive~i funerare, de-a lungul intregului Imperiu si chiarmai departe, la parti, In general reliefurile'voLivedin Occident se deosebesc de cele din Orient nuprin folosirea Irontalitatii, ci, la acestea din urma,printr-un mestesug mai iscusit, un sim] mai viual jocului de lumini, 0 Intelegere mai subtilaa fizionomiilor.

    Intr-un studiu asupra originilor picturii creatinedin Orientul mediteranean nu se pot trece cuvederea frescele care au acoperit in intregimeperetii sinagogii de la Dura-Europos, datind dinjurul anului 250 (iZ.1). Ele sint al atuite din ceneluate din Vechiul Testament, 1ncepind cu poves-Lea lui vraam, caruia lehova i-a fagaduit bine-cuvintarea, pin a la povestea Esterei, care mar-cheaza repunerea in drepturi a Poporului ales,surghiunit ~i deposedat. Ele ilustreaza hunavointalui Dumnezeu fata de poporul evreu ~i, in acelasitimp, neinduplecarea lui fata de aceia care calcastricta re pectare a Legii. Dupa toate aparentelepictorii erau tributari manus riselor ilustrateale Bibliei sau povestirilor despre istoria sftnta,din care au putut sa se inspire la rindul lor ~iartistii care lucrau pentru restini. IconografiaVechiului Testament in sinagoga de la Dura estedeosebita de aceea din cata ombele romane,

    * Stela = monument monolit, seulptat sau eu in-scriptie. 42

    'are este mai simbolica ~i mai concisa. Inlluentaimperiului persan, caruia partii ti anexasera Durain 113 t.e.n., redobtndita apoi de trupele luiLucius Verus, fratele lui Marc-Aureliu, in 165,se face mai ales simtita in folosirea costumuluicu "pantaloni" la rtaxerxe, Faraon ~i alte perso-naje, precum ~i in reprezentarea unor cai vigurosi,care aminte c de caii de pe reliefurile regeluipart Gotarze al II-lea (3 -51), de 1a Behistun,~i ale intemeietorului dinastiei a anide, Ardasir I(224-241), de la Firuzabad. u putem spunedaca aceste elemente iraniene au fost introduse1a Dura, sau daca figurau mai dinainte in manu-crisele din care s-au inspirat artistii. 1nsa~ibaza iconografiei este de origine greco-rornana:tunicile barbatilor, costumele multor femei, echi-pamentul luptatorilor, arhitectura templelor cuperistil ~i cu victorii inaripate ca acrotere, mode-lajul cttorva chipuri pe care artistii au vrut sa letrateze ca portrete, ptna ~i un anumit simt a1miscarii, care se banuie in dorinta de a tnsulletimode1e1e, dar care a devenit teapan in executie,lntr-adevar, stilul prezinta une1e trasaturi deinfluenta populara, care au mai fost inttlnite laDura in picturile din templu1 zeilor palmirieni~i din templul lui Zeus Theos, atribuite uneiperioade care tncepe din a doua jumatate aecolului I e.n. ~i se intinde plna la inceputulsecolu1ui al Il l-lea. In afara rigiditatii atitu-dinilor, aceste trasaturi sint: abandonarea iluzieispatiale, absenta volumului ~i a greutatii cor-purilor, nepasarea fa~a de exactitatea anatornica,repetarea intentionata a gesturilor, perspectiva morala : conferind personajelor 0 inaltime inIunctie de importanta lor, predominarea fronta-litatii, un soi de detasare hieratica a figurilor,~irurile lungi de personaje ~i folosirea tonurilorplate. e aflam in prezenta unei arte care tin-teste mai ales sa-i in truia ca pe credinciosi.

    MiniaturiZe Ilustrarea ciirtilor fusesepracticata in Egiptul Iara-

    43 onilor, cu deosebire pentru cartea mortilor .

  • In epoca e1eni tica, atun i clnd dina tia Ptole-meilor a domnit 1a Alexandria, ea s-a extin~i asupra lucrarilor gre esti de eruditie ~i deliteratura, incepind, in privinta acestora dinurma, cu poemele homerice. u posedam ni i unpapirus ilustrat din aceasta epoca, dar ni s-aupastrat uncle care dateazii din ecolele I - IVe.n.: scene cu per onaje rapid s hitate - cascenele minunilor din bapti teriul de la Dura -erau in erate in coloanele textului cris pe su1uri(rotulus sau oolumen ) de papirus. Inceptnd dinsecolul I e.n. se ra ptndeste codex-ul a1 atuit dinalipirea mai mu1tor foi de piele de animal sau foide pergament (numit a tfel pentru cii principalulcentru de fabri are a fo t Pergamul): s lolo eaumai ales pieile de vitel (velin.), In Egipt -auIacut ~i odice de papiru. CopiiJ Bibliei auadoptat forma acestora. Codicele av a a lnle -neasca progre ele artei miniaturilor : 1 ingaduia,intr-adevar, executarea unor miniaturi de pro-portii mari, mai bine detasate de text, ocuplndo jumatate sau 0 pagina lntreaga.

    Evreii elenizati i crestinii au ilustrat, in manierapagtnilor, unele copii ale cartilor Jor sacre ~ipovestirile pe care le scoteau din ele. ici unuldintre aceste manu ri e anlerioare secoluluial I -lea e.n. nu a ajun ptna la noi, dar exis-tsnta lor, foarte firea a in curentul de idei alepocii, e deduce dupa diferite indi ii: fre celedin baptisteriul ~i din sinagoga de la Dura 0postuleaza in chip aproape necesar : manuscriselemai tirzii presupun arhetipuri datind din aceastaepoca. Si, tntr-o scrisoare catre Lu ian, sambe-Ianul lui Diocletian, episcopul Theonas ne vor-beste, la sflrsitul iecolului al Il l-Iea, de preluxoa e manuscrise creatine s rise cu litere deaur pe pergamenL colorat cu purpura.

    Iarele centru al artei miniaturilor a fo t maiIntli Alexandria, dar, de aici, ac a La arta -arasplndit in iria, la Antiohia ~i in interiorul~inutului sau, in Asia Mica ~i la Roma, capattnd ina e te noi fo are aspecte proprii; 0 tntreaga partea iconografiei bizantine a fo t elaborata atunci.

    Scalp/lira Printre feluritele ramuri aleartei, culptura uscita mai

    mult spiritul de resistent a al re~tinilor din pri-mele veacuri, deoarece ea reprezenta in minlealor tehnica prin ex elen~a careia i e datorauefigiile zeitatilor pagtne. cea ta nu lnsernna ca,in ocietatea in care traiau, sculptura nu juca un1'01 foarte important astfel tnctt nu au izbutitsa e ab~jna cu tolul de a recurge la ea. Evitlnda 0 Ioloseasca prea mult, ceea ce i-ar fi expusa cada in pacatul idolatriei, ei au utilizat-oin scopul pe car i-I dadeau mai ales part.icularii,independent de stat ~i de cetati, adica de a-icinsti pe morti, rnai intii prin stele funerare, maiapoi prin arcofage.A ia Mi ii, meleag ci tigat printre primele 1a

    crestini m, pare sa fi ocupat in acest domeniuun loc deo ebit. Cea mai veche dintre stelelecrestine cu subiect figurativ a fost descoperitain rogiunea anticului Aizanoi, in Frigia (il. 3).Epitaful ei poarta data 179-180. Intr-o atitudinestrict Irontala un anume Euthychios tine inmina dreapta 0 piine rotunda sacramental a,impal'~iia in patru printr-o ruce, ~i in stinga uncior hine de trugure aga~at de 0 cruce in formade tau. La dreapta sa se vad un co or ~i nistetablite, la tinga un bici ,i un cline.

    i arta arcofagelor era p atunci infloritoarein ia Mica, unde traditia ei deriva din frumoaselepecimene s ulptate la anthos, in secolul alV-lea t.e.n. Atelierele care au lucrat pentrupagini au primit comenzi ~i de la crestini, Dacajudecam dupa stilul si elementele peisaju1ui,probabil ii la Smirna, lntre 250 ~i 280, a Iostexe utat sar ofagul din La Gayole, ajuns inGalia prin Iarsilia ~i pastrat in biserica dinBrignole (deparlamentul Val') (il. 4). Motivele,care au capatat un ens crestin, stnt Imprumutatedin arta paginii. Se atribuie de asemenea unuiatelier din Smirna arcofaguJ mai recent, dinjurul anului 300, care a fo L gasit la Mas d'Aire(pc rlul Adour, in Lande ) (il. 2). In centru se

    41 45 vede Bunul Pastor tntre 0 femeie (decedata) ~i

  • o feti~a (sufletul ei ?). La stinga, potrivit varian-telor iconografice proprii Orientului rneditera-nean, trupul Iui Lazar este asezat sub 0 arcadai Daniel, in groapa leilor, este tmbracat cu 0tunica. La dreapta sint suprapuse in chip semni-ficativ pacatul lui Adam i al Evei ~i rascumpa-rarea sa prin botez. Pe capacul sarcolagului einsiruie jertfa Iui Avraam, tamaduirea parali-ticului, povestea lui Iona i aceea a lui Tobiecel tinar scottnd inima i fierea din pestele pecare l-a pescuit in Tigru. Aceste subiecte au fo ttratate ~i in pictura, in catacombele de la Roma;ele erau pomenite in rugaciunile funerare evre-iesti i creatine, enumerind exemple de mintuiredatorate tndurarii lui Dumnezeu.

    In sfirit crestinii au cioplit in ronde-bosseimaginea Bunului Pastor, sau a Iui Orfeu cintinddin ~itera sub 0 cununa de animale, pentru a-Isimboliza pe Hristos care ti atrage la sine pepagtni. Aceste tipuri au supravietuit ptna insecolul al V-lea. Dupa Eusebiu (1st. eclez.,VII; XVIII) ar fi existat la Panea, sau CesareeaPhilippi, in Palestina, un grup alcatuit din douastatui de bronz, reprezentind-o pe femeia bolnavade doisprezece ani, originara din acest oras,stind in genunchi dinaintea lui Hri tos.

    Partea intii

    DE LA iNTEMEIEREACONSTANTINOPOLULUI (324)PiNA LA INTERZICEREAICOANELOR (720):MUTATIILE CREATOARE

  • o fetita (sufletul ei ?). La stinga, potrivit varian-telor iconografice proprii Orientului meditera-nean, trupul lui Lazar este asezat sub 0 arcada~i Daniel, in groapa leilor, este Imbracat cu 0tunica. La dreapta sint suprapuse in chip semni-ficativ pacatul lui Adam ~i al Evei ~i rascumpa-rarea sa prin botez. Pe capacul sarcofagului seineiruie jertfa lui Avraam, tamaduirea parali-ticului, povestea lui Iona ~i aceea a lui Tobiecel tinar scottnd inima ~i fierea din pestele pecare I-a pescuit in Tigru. Aceste subiecte au Iosttratate ~i in pictura, in catacombele de la Roma;ele erau pomenite in rugaciunile funerare evre-iesti ~i creatine, enumerind exemple de mintuiredatorate Indurarii lui Dumnezeu.

    In sfir~it crestinii au cioplit in ronde-bosseimaginea Bunului Pastor, sau a lui Orfeu cintinddin titera sub 0 cununa de animale, pentru a-lsimboliza pe Hristos care ti atrage la sine pepagtni. Aceste tipuri au supravietuit ptna insecolul al V-lea. Dupa Eusebiu (1st. eclez.,VII; XVIII) ar fi existat la Panea, sau CesareeaPhilippi, in Palestina, un grup alcatuit din douastatui de bronz, reprezentind-o pe femeia bolnavade doisprezece ani, originara din acest oras,stind in genunchi dinaintea lui Hristos.

    Partea intii

    DE LA lNTEMEIEREACONSTANTINOPOLULUI (324)P1NA LA INTERZICEREAICOANELOR (720):MUTATIILE CREATOARE

  • SITUATIA ISTORICA

    Ra timpul de patru veacuripe care tl vom analiza aicieste acela in car civili-zatia rornana, trnpreuna u

    componentele sale elenistice, s-a tran Iormat., indomeniul institutiilor politice, ca ~i in acela a)activitatilor intel~ctuale ~i artistice, in civilizatibizantina.

    MdrefiaIntperiului ~i acapitalei sale

    Secolul al IV-lea cunoscuse inca ~i mai ade ea,sub urmasii lui Constantin, tmpartirea ere tivaa puterii 'Intre cei doi Augu ti, unul do~nindla Trier sau la Milano, celalalt la Constantmopolsau mai degraba la Antiohia, oras de 0 vechi~emai prestigioasa ~i de unde se puteau orgamzamai lesne expeditii la granita per ana. .

    In secolul al V-lea, oarta calor doua par~l aleImperiului apuca pe cai diferite, prin faptu~ caharbarii cucerisera Apusul, pe clnd Ra antul,unde facu era incursiuni, izbutea . a I~i apereindopendenta. umarul ~i importanta construc~tiilor din aceasta epoca dovedesc ca ea a fost ma~putin tulburata decit am putea .crede. daca IIcitim pe istorici, care s-au sLrad U1t mal ales safixeze amintirea luptelor impotriva barbarilor.Monumentele, in mare parte ajunse astiizi inruina, ne lasa despre Imperiul bizantin irnagineaunui tat infloritor ~i prosper ptna in nordul ~8

    Balcanilor. Inceptnd cu Teodosie I (379-395),imparatii I9i tatornicira resedinta la Constan-t in pol. Orasul capilta 0 asemenea ext.inderc,lncil , ub nepotul sail, Teodosie al II-lea(40 -450), a f . Lnevoie a se deplaseze zidul deincinta cu 120m la vest de acela care fu. e. cridicat d Con. tantin.

    Epoca luiIustinian

    larile mutatii s-au su\'ir~iLsub clomnia lui Iustinian(527-565), a el ilir a carui

    limba materna ra latina si care a putut fi con i-derat totodata ca ultirnul dintre imparatii romani9i prirnul dintre tmparatii bizantini. El a pu ae . i tematizeze dreptul roman preexistenttntr-un cod celebru, scris in latina, dar decretelenoi p care I -a promulgat dupa anul 534 au Iostintocmite in lirnba greaca, pentru a fi mai binein~ lese de populatia Imperiului. EI a reorganizatadministrati ..i a tnzestrat hi. erica cu o legislatiedisciplin ra, care re mai pi'i'Lreaza inca 9i astazi.Avin I simtul maretioi .:i gustul Iastului, a sporitnurnarul (' nstru tiilor religioase, ivile ~j rnili-t are in capitula .,i In provineii 9i a ridical laun inalt nivel de pl nrloare ceremoniile de lacurte.

    In de u\'Jr,irea oporei sale lusLinian a suf'eritin lluent a Teodorei. :'\i'i cut a in Cipru, . all in iria,Te d ra, datorit a originii sale populare ~i orien-tale ca ,i anilor turnultuosi ill tineretii petrecuiila Coo itantinopol, ntiohia ~i Alexandria, in] -lezea mal bine decit sotul ei, imparatul, und reaflau Iortele In care alii.,luia viil orul Imperiului.Mai no talgi declt a fata de trecutul aceluiImperium Romanum, a carui inLC'grilale nazuia ao I'C taureze, .,i intariL in ace. t tel de membriiuristocrati i enatorialo, Iustinian . avil'~i rnareagre~ ala din em .ul domniei sale trimittndu-s,gen ralii 'il re ucereasca provinciils apu. ene.Din a esle l'iizboai , care d urara douazeci de anisi care ti ingaduil'ii ',\ redevina stapln peste Italia.fri a I nord ~j sudul Spaniei, lmperiul iesi

    -49 s1:iri'lril 9i j tovit, in Iata arnenintarilor ex rcitat

  • asupra lui de slavi ~i de persii sasanizi, in astep-tarea acelora de mai tlrziu ale arabiIor.

    De a emenea Iustinian aluat masur] pentru ca reli-gia crestina a poata de-savir~i tnlaturarea pagtnis-

    mului, care i~i pastra puterea de seductie asupramultor minti cultivate ~i se mentinea in uneleIocuri Ia ~ara. In anul 529 el porunci sa e tnchida~coaI~ din Atena, care ramasese credincioasainspiratiei pagtne, ~i acorda intreaga sa protectieUniversitdtii din ConstantinopoI, care era crestina.Interzise paginilor ~i ereticilor sa fie dascali peintreg teritoriul Imperiului. Porunci convertireain masa a ultimilor pagtni ~i ti supuse dragona-delor I).

    Sub dornnia Iui literatura a devenit cu totulcrestina ~i a faurit genuri noi: te?l~gie, I~cra~ide ascetism datorate unor calugari, imnun reh-gioase, ca acelea ale Iui Romanos MeI?dul. Darcarturarii au continuat sa se adape din opereleliteraturii antice, 1ntr-adevar, in afara atasamen-tului fata de un trecut care i~i paetrase prestigiul,trehuinta pe care 0 avea Imperiul bizantin de adispune, in admini tratie, de slujbasi instruiti,care erau Iorrnati in scoli publice, a contribuitla mentinerea in cultura bizantina a unui tnt~egsector laic. Situatia ra astfel cu totul deosebitade aceea existenta in Apus, unde decaderea vietiiurbane ~i ignoranta cirmuitorilor barbari au silitcultura sa se refugieze in minas tiri,

    Crestinarea Imperiu-lui ~i ramii$itelepaglnismului

    Crestinismul bizantin pre-ziuta doua trasaturi carac-teri tice: proliferarea ere-ziilor ~i cezaropapismul.Aplicind tainelor credintei

    gustul speculatiilor intelectuale, care nu in. et~sesa il tnsufleteasca timp de peste un mileniu,de la presocratici la neopitagoricieni, Rasaritulgrec sau elenizat a inlesnit aparitia ereziilor.Contrastul este deplin cu ceea ce -a denumit 50

    Trdsaturilespecifice alecrestinismuluibizantin

    atonia Apusului, care nu manifestase niciodatao inclina~ie profund~ fata de speculatiils filozofice.Con tantm a SOCOtlt prudent sa 11 trimita insurghiun toc:ffi.ai Ia Trier pe lnflacaratul patriarhal Alexandriei, Atanasie, combatant impotrivaereziei preotului Arie, adica arianismul care 11subordona Tatalui pe Fiu. '

    Urmatoaraa mare erezie a fost nestorianiemulnascut. in Siria ~i aparat de patriarhul din Constan-tinopol, estorie (428-431), Iost preot la Antio-hia. Ea .dade~ int~ietate, dupii Yntrupare, naturiiornenesti a 1Ul Hristos, rata de natura lui divina~i pretindea ca Maria nu trebuie numita Theo~tokes (nascatoare de Dumnezeu) ci Maica luiHrislos. '

    Dimpotriva, .~onofiziti~mul punea pe primulplan natura divina a IUl Hristos. Ortodoxia *care afirma uniunea celor doua naturi ale luiHristos, a predominat in tarile undc se vorbeali~ba. g!e~ca, Ia. COll.stantinopol, in Grecia pro-pnu-zisa ~I in sia rlJCaadlno elenizat a, unde auavu~ Io~ cele d~ua concilii care au definit dreaptacre~mta, Ia N~c~~a (325) ~i Ia EIes (431). InSChl~.b, monofizitismul a triumfat in Egipt ~iin Siria, unde ra pundea aspiratiei catre neatirnarea. pa~riarhilorv ~i a popul~tiilor. Prin ruptura debiserica greaca, el a Iavorizat dezvoltarea Iimbilorautohtone, copta ~i siriana, in liturghia ~i inIiteratura acestor tari.

    ~rezii.le provocara prin reactie ingerinta Impa-ratilor In probIeme1e de doctrinii ale bi ericii.A~es~e interventii in controversele teologice aup.fJI,:ut nume~e. de cezaropapism. Rama~i reo in-CIO~1conceptiei antice despre monarh ale caruiputeri se intindeau asupra tuturor domeniilorcuprinzind ~i indrumarea treburilor religioasc:

    Nil tn sensul .actual de confeslune, ci tn eel etimologic51 de 6 dreaptil. credinta .

  • irnparatii intelegeau sa aduca ei in~i~i 0 solu]ila problernele pus , cu atit mai mult cu c1t eon-tatau ea ereziile iseau adevaratc razmeri~ siingaduiau Iortelor car Ie rau potrivniec sa seafirme.

    Bizatuul si Persia Bizantul nu y d a in Iata, asanizilor sa decit un singur , tat earc

    i se parea rivilizat i demnde a fi tratat pe pi ior de egaJilale: imperiulper san al sa anizilor, care pozau in continuat riai ahemeniziJor. La ineeputul secolului aJ IT-I aistori ul TeofilaeL Simokatta s ria ea oraseleCon Lant inopol ~i Ctesiphon eapitala sa sanizilor,eruu a, emenea celor doi oehi ai lumii I), ,i ceidoi tmpiirati e ealifieau drepl Irati. ConfJictelede granira si de inflllen~a care ii invrajbi era peparti !;li pe rorna ni e retnnoira sub sasanizi ~ibizantini. Dupa re in seeolul al V-lea, e r specla sco Incetare a ost ilitatilor, datorita arnenintariiharbarilor care se exert-it a ~i asupra unora iasupru celorlalt i, I'uzboilll se aprinse din nou in-tre persi si bizantini, mai intii uh Anastasie.In .eplnd din 502, apoi sub Justinian, in 27, 'Uintervale de l'i'iO'az mai mult sail mai putin PI' -lungile. La lnceputul seeolulni al VI I-lea. Cho roeal l I-lea icboriosul (5 0-628) puse irnperiul inmare primejdie. El cuceri 0 hu na parte din Ana-tolia, din Siria din Pale .t.ina ~i din Egipl. In613 si in 626 trupele sale inaintara plna la Cal e-donia. in fa~a Const antinopolului. Uipin peIeru alim, el adut e la le iphon, a un trofeu,ea mai de pl'et dintre relieve, Iinl.a I'll e pe are

    I izantinii 0 socoteau ca prinri palul agent ad IIditorde vi t orii. l Ieraclius (G10-u't 1), chomat la tronpI' a redresa situatia, porni in Asia a campaniaIinantata de bi ieri D., ce iipaLa infii~i~area un icruciade impotriva dusmanilor ort odoxiei. Lacapatul unui ~il' de vi .torii, ul nimici armatapersarui in apropiere de [inive, in 627. Dupa cej~i sarhiilol'i triurnful la Constantinopol readu oSltnta Cruce In Ierusalirn. 52

    ( 'uceririlelongobarzilor,slaoilor si arabilor

    .vrcsto conflietn all minatin, ii capacitatsa d rezis-.1 ilIa a celor doua impel'ii

    ,. ' , 11,1 rata noilor primejdii ('

  • Imperiul sasanid. Continuindu-~i Inaintarea sprenord, au pus staptnire pe Cirenaica, Tripolitania~i Tunisia. In mai multe rinduri facura incursiunide jar in Asia Mica. Intre anii 674 ~i 678 nota loraparu in fiecare an, primavara ~i vara, in Iataorasului Constantinopol, dar ea a putut fi respinsagratie focului grecesc , Imperiul era limitatla teritoriile sale de limba greaca: Anatolia,Grecia continentala ~i insulara, la care se adaugauSicilia, sudul Italiei, regiunea Romei ~i exarhatulRavennei.

    Imperiul soldasilor Structura statului bizantin~i al cdlugdl'ilor s-a modificat atunci in chip

    profund. Pentru a rezistamai bine atacurilor intreprinse de dusmani,urrnasii lui Heraclius, renuntind la vechiul prin-cipiu al separarii puterilor - civil a ~i militara_ au instituit regimul themelor (corpuri de ar-mata), oircumscriptii administrate de strategi~i unde li s-au dat soldatilor paminturi in arenda,cu titlu ereditar, in schimbul unui serviciu, deasemenca ereditar, in armata, Sistemul merce-narilor racrutati in vari straine a fost inlocuit uacela al straiiotilor, legati de pamint ~i cu atlt maimult interesati in apararea Iui. In acelasi timp,biserica ortodoxa, scapata de sectele eretice careinfloreau pe teritoriile cucerite de arabi, i~i tntinseinriurirea asupra statului, ~i monahismul capatao mare dezvoltare. Dupa justa formulare a profe-sorului G. Ostrogorski, Bizantul deveni unimperiu al soldatilor ~i al calugarilor .

    I nMngerile pricinuite de arabi ~i sosirea unorrefugiavi veniti din provinciile cucerite provocara,in cursul celei de-a doua jumata~i a secolului alVl l-lea, sub urrnasii lui Heraclius, 0 profundanemultumire in toate straturile societatii bizan-tine, iscind razmeri~e, tncercari de uzurpare ~ide asasinare a trnparatilor sau a pretendentilor.A fost intr-adevar 0 epoca de luptji, de foc ~i desinge , prea putin prialnica infloririi literaturii~i artelor plastice. S4

    Porta de. tnr~urire Dar, chiar ~i In cele rnaia Imperiului g.rele clipe, Imperiul bizan-

    ~ . . tin nu tnceta sa pastreze 0mare forJa de m!~uen~a asupra popoarelor Inveci-nate .. Prm coloniile sale de Ia Bosforul Cimeria(ast~zl Ker~i). ~i Cher o.nes, in Crimeea, und~ontmua activitatea vechilor colonii ale Milet I 'a Iatii n U UI,v~~ese r~ atu cOI~er l~e neintrerupte u a e-t~nllie ~go~Ilor, hunilor ~I avarilor din Rusia m~ri-dlOna~a~carora Ie ~xporta articolele sale de lux,cumpal'l,nd de la er blanuri ~i piei. La lnceputulsw c?lulUl al -lea, tras e profit de pe urma tulbu-r~rIlor care ma~c~sera sflrsitul dinastiei arsaci-zilor, ~e~tru a-si rmpune suzeranitatea in vestul.J\rmeruel, re, tu~ ~cesLeia caztnd in miinile sasani-zilor. Imperiul 1~1 exercita influenta chiar ~i m '1epal.te, in re~a,tul La,zica (Georgia apuseana)~!l ud,ul rabiei, numl~a din cauza parntntului

    ei roditor Arabia Iericita , se aliase in se-r.olul, al YI-Iea, =. g~sani~ii crest


Arta Bizantina Charles Delvoye

Arta Bizantina Charles Delvoye

2834__16. Arte Bizantina e Pré-Românica

2834__16. Arte Bizantina e Pré-Românica

Charles dickens marile-sperante_1_0_09__

Charles dickens marile-sperante_1_0_09__

Biserica Si Statul in Mentalitatea Bizantina

Biserica Si Statul in Mentalitatea Bizantina

Cultura Muzicala de Traditie Bizantina Pe Teritoriul Romaniei

Cultura Muzicala de Traditie Bizantina Pe Teritoriul Romaniei

arta bizantina - desen

arta bizantina - desen

Charles Delvoye, Arta Bizantina, Vol 2, Partea a Doua

Charles Delvoye, Arta Bizantina, Vol 2, Partea a Doua

Charles Delvoye, Arta Bizantina, Vol 2, Partea Intai

Charles Delvoye, Arta Bizantina, Vol 2, Partea Intai

muzica bizantina pana in sec al XVI-lea

muzica bizantina pana in sec al XVI-lea

Cercetarile de Muzicologie Bizantina In

Cercetarile de Muzicologie Bizantina In

Mihail Ducas - Istoria Turco-bizantina, 1341-1462 (1958)

Mihail Ducas - Istoria Turco-bizantina, 1341-1462 (1958)

Bizantina medie

Bizantina medie

Civilazatia Bizantina - Invatamantul

Civilazatia Bizantina - Invatamantul

88955994 Constantine Cavarnos Ghid de Iconografie Bizantina (2)

88955994 Constantine Cavarnos Ghid de Iconografie Bizantina (2)

Charles Stanley

Charles Stanley

Arta Bizantina - Charles Delvoye

Arta Bizantina - Charles Delvoye

Arta Bizantina

Arta Bizantina

Curs Arta Crestina Bizantina

Curs Arta Crestina Bizantina

Liturghia Bizantina Si Missa Romano-Catolica-studiu Comparativ

Liturghia Bizantina Si Missa Romano-Catolica-studiu Comparativ

Charles Deslys - Zingara

Charles Deslys - Zingara