Aritmii- 30.03.2012

72
ARITMIILE Tulburările de ritm sunt anomalii ale emiterii sau conducerii stimulului electric iniţiator al activităţii cardiace

description

asistenta

Transcript of Aritmii- 30.03.2012

  • ARITMIILE

    Tulburrile de ritm sunt anomalii ale

    emiterii sau conducerii stimulului

    electric iniiator al activitii cardiace

  • MECANISMELE TULBURRILOR DE RITM I DE CONDUCERE

    I. Automatismul normal(exagerat, deprimat)

    II. Apariia automatismului patologic

    III. Postpoteiale declanate-precoce/tardive

    IV. Reintrarea

    V. Parasistolia

  • RS este definit de urmatoarele

    criterii:

    P de origine sinusala ( ax electric intre 0 si +90,

    +DII si in aVR, in V1-V2 poate fi bifazic si in

    V3-V6 este de obicei +), unda P de morfologie

    constanta intr-o derivatie data

    PR constant (0,12-0,20sec). Variatiile peste sau

    sub sunt legate de anomalii ale conducerii AV

    Frecventa: 60-100/min

    PP sau RR sunt ct sau prezinta variatii minime.

    Diferente > 0,16 ale PP indica o aritmie sinusala

  • Aritmiile atriale

    Acest grup include tulburarile ritmului

    cardiac in care mecanismul responsabil de

    geneza aritmiei este situat la nivelul

    atriilor, in nodul sinusal sau in afara

    acestuia, ca focar ectopic sau care include

    atriile intr-un circuit de reintrare. Se pot

    distinge:

  • ARITMIILE SINUSALE (TAHICARDIA SINUSALA, BRADICARDIA SINUSALA, ARITMIA SINUSALA, PAUZA SINUSALA SI BLOCUL SINO-ATRIAL, BOALA SINUSULUI)

    EXTRASISTOLELE ATRIALE

    TAHICARDIILE ATRIALE

    FLUTTERUL SI FIBRILATIA ATRIALA

    ARITMIA HAOTICA ATRIALA

    ARITMII DATORATE UNUI SEDIU ABERANT AL

    PACEMAKER-ULUI DOMINANT (Ritmul sinusului coronar, Ritmul AS , Stimulatorul migrant)

    TULBURARI DE RITM DATORATE ALTERATIUNILOR IN

    CONDUCEREA INTRAATRIALA- Disociatia atriala

    TULBURARI DE RITM PRIN SUPRIMAREA ACTIVITATII

    AUTOMATE SI DE CONDUCERE A ATRIILOR- Paralizia atriala

  • TAHICARDIA SINUSALA

    = RS cu frecventa > 100 b/min

    Accelerarea poate atinge 160-180 b/min ( la copii pana la

    230/min)

    La frecvente pana 160 b/min unda P sinusala este vizibila

    pe ECG

    La > 160 unda P se suprapune undei T si nu mai este

    posibila aprecierea acesteia ( se recomanda manevre

    vagale, blocanti beta adrenergici)

    Poate fi de cauza extracardiaca : hipovolemie,

    hipotensiunea, hipertiroidismul, stari emotionale/ cardiac:

    cardita reumatica, IC

    Subiectiv: palpitatii, discomfort, anxietate

  • Tahicardia atriala

  • BRADICARDIA SINUSALA

    = RS cu frecventa < 60 b/min ( s-au descries si ritmuri pana la 35 b/min)

    Pe perioade variabile

    Uneori asociata cu aritmia sinusala

    Semnificatia: reflexe vagale (diferite surse de impulsuri aferente inducand

    vagotonia)

    Nu indica de regula scaderea performantei cardiac dar daca este permanenta,

    mai ales la varstnici poate fi expresia unei depresiuni sinusale prin cauze

    organice ( ischemie cronica, leziuni degenerative ale sistemului

    excitoconductor sau ischemie acuta ca in faza initiala a infarctului miocardic

    cu localizare posterioara)

    Dg dif include BAV partial/total, ritmurile jonctionale passive, BSA si FiA cu

    ritm lent

    Tratamentul este necesar cand bradicardia cauzeaza simptome ( astenie

    marcata, tendinta la lipotimii sau sincope sau cand duce la accentuarea IC (

    beladona, beta stim adren orciprenalina sau pacemaker)

  • Bradicardia sinusala

  • ARITMIA SINUSALA

    RS cu variatiuni ale ciclului PP > 0, 16 sec

    Frecventa : N/ tahi/ bradi

    Aritmia sinusala respiratorie este in legatura cu

    variatiunile tonusului vagal legate de ciclul respirator (

    expiratie- tonusul este crescut si ritmul cardiac scade /

    inspire- tonusul este scazut si ritmul creste)

    La copii si tineri nu are semnificatie patologica (Apneea-

    test diagnostic)

    Aritmia sinusala neasociata ciclului respirator este mai

    rara, poate surveni in cardiopatii organice si a fost descrisa

    in perioada initiala a infarctului posterior

  • Aritmie sinusala

  • PAUZA SINUSALA SI

    BLOCUL SINO-ATRIAL Apare ca o insuficienta de formare a impulsului sinusal

    Pe ECG se vad pauze in care nu se identifica nici un fel de activitate atriala

    Clinic : ameteli/ fenomene sincopale

    Pot fi consecinta unei hiperreflectivitati sino-carotidiene, boli coronariene cu

    interesarea arterei nodului sinusal (ACD), miocardite, supradozaj digitalic

    Poate apare pe un cord indemn dar la persoanele varstnice traduce depresiune

    sinusala prin leziuni organice

    In blocul SA impulsul se formeaza dar nu se poate propaga datorita unui bloc

    de iesire. Deosebirea consta in durata pauzei care in blocul SA reprezinta un

    multiplu exact al ciclului sinusal

    Test dg pentru diferentiere inhibitie functional a, tranzitorie de o suferinta cu

    caracter durabil (atropine 1 mg iv cu cresterea ritmului la 90/min )

  • Pag 36/37 arc

  • BOALA SINUSULUI

    Grup de aritmii complexe associate cu depresiunea

    activitatii nodului sinusal

    Exista alternante intre ritmurile bradicardice

    asociate cu bloc SA/ pauze sinusale alternand cu

    tahiaritmii atriale cu fenomene sincopale, fen

    tromboembolice, deficit de irigare cerebrala

    Dg se face prin monitorizare

    Etiologia: boala coronariana asociata cu

    interesarea aa nutritive ale sistemului

    excitoconductor si modificari degenerative

  • EXTRASISTOLELE ATRIALE

    Extrasistole sau batai premature

    Cea mai frecventa tulb de ritm

    Aparitia de depolarizari precoce care intrerup secventa

    regulate a RS sau a altui ritm de baza

    Prezenta lor indica mecanism ectopic activ, ele trebuiesc

    deosebite de bataile de scapare datorita inhibitiei

    pacemaker-ului dominant. Deosebirea consta in aceea ca

    extrasistolele survin precoce, distanta intre depolarizarea

    ritmului de baza si extrasistola fiind mai mica decat ciclul

    acestui ritm

  • Pot fi produse prin 3 mecanisme;

    Reintrare in extrasistolii sistematizate (

    bigeminism) si se caracterizeaza in general printr-

    un interval de cuplaj ( distanta dintre sistola

    precedenta si extrasistola) fix

    Focare ectopice prin automatism aberant

    Parasistolia- care presupune existent unui focar

    ectopic protejat de un bloc de intrare si de iesire

  • Extrasistolele pot lua nastere oriunde in atria in afara nodului sinusal. Im

    pulsul ectopic activeaza atriile pe cai diferite de cele urmate de impulsul

    sinusal deci va aparea o unda P diferita de P sinusal. In schimb activarea

    ventricului se face pe cale supraventriculara , complexul QRS avand aceeasi

    morfologie cu a complexului ventricular sinusal

    Extrasistolele atriale pot fi diagnosticate dupa configuratia undei P care

    depinde de sediul focarului ectopic

    Unda P ectopica poate fi inversata cand datorita unui sediu de activare in

    portiunea inferioara a a atriului ea este condusa retrograde

    Extrasistolele atriale pot cadea mai precoce sau mai tardiv ( se stie ca perioada

    refractara a atriului este mai scurta decat a nodulului AV sau a sistemului Hiss

    Purkinje, ca atare unele extrasistole atriale perecoce care cad la 150-200 msec

    de la debutul Pului sinusal pot fi blocate aparand pe ECG ca o unda P izolata,

    urmata de un complex sinusal SAU poate cadea in perioada refractara a NAV

    ( va fi condusa la ventricul cu un interval PR alungit) sau a Sistemului Hiss

    Purkinje (complexul QRS ar putea fi largit traducand o aberanta ventriculara si

    radicand problema diferentierii cu extrasistolele ventriculare)

    Pot precede tahiaritmiile atriale (TSV, flutter si Fia)

    Extrasistolele atriale multifocale pot precede instalarea Fia cornice

  • Extrasistola atriala

  • EXTRASISTOLELE SUPRAVENTRICULARE (ESV)

    Clinic (Ecg)

    atriale

    P de morfologie de a RS, PR0,12sec, pauz decalant, QRS suplu

    joncionale

    P lipsete se suprapune pe QRS (nodal mediu)

    sau e negativ i precede QRS, PR< 0,12 (nodal superior)

    sau e dup QRS , P este negativ, RP

  • TAHICARDIILE ATRIALE

    Cuprind grup de aritmii produse prin mecanisme diferite, al

    caror sediu se afla in atriu cu exceptia NSA

    Ritmul ectopic acccelerat activeaza atriile, inclusive NSA care

    isi pierde tranzitor functia de pacemaker dominant

    Pot surveni la personae cu cord indemn, leziuni organice

    variate, medicamente, stimularea adrenergica, dezechilibrul

    HEL, starea psihoemotionala

    Situatie particulara la tahiaritmiile din sindromul de preexcitatie

    si cele associate cu aberanta ventriculara in care QRS sunt largi

    sugerand o tahicardie ventriculara ( deosebirea se face cu studii

    electrofiziologice)

    Forma cea mai comuna este cea paroxistica ( debut/sfarsit

    brusc)

    Frecvente > 200/ min sunt insotite de fenomene de insuficienta

    circulatorie. De obicei sunt in jur de 180/min, extrem de regulat

  • Tahicardia atriala

  • Mecanismul TPSV

    focar ectopic situate in atriu/ zona

    jonctionala

    Circuit de reintrare interesand atriul si zona

    AV sau NSA

  • Principalele tipuri de tahicardii atriale (diferentiabile dupa criterii ECG)

    sunt:

    Tahicardia atriala paroxistica ( frecventa atriala 130-280/ min, medie

    de 180/min. Conducerea AV este de obicei 1:1 atunci cand frecventa

    atriala este pana la 170-180, alteori ea poate fi 2:1. QRS au morfologie

    normal daca largit au existat defecte de conducere anterioare si se

    face dg cu tahicardia ventriculara sau cu sindromul de preexcitatie.

    Relatiile dintre P si QRS sunt constant. In traseele de baza se vad

    extrasistole atriale cu P cu configuratie identicalcu P din cursul

    accesului (sugereaza un focar ectopic)

    Tahicardia atriala prin supradozaj digitalic/ tahicardie atriala cu bloc:

    frecventa atriala 130-250, usor neregulata, conducerea AV se face cu

    un bloc partial sau sistematizat 2:1. Efortul fizic si atropine pot

    ameliora conducerea la 1:1

    Tahicardia atriala repetitive: scurte accese despartite de 1-2 batai

    sinusale. Apar la tineri si dispar cu varsta

  • FLUTTERUL SI FIBRILATIA

    ATRIALA

    Aritmii strans inrudite, se pot transforma una intr-alta, se pot succeda (Flutter in fibrilatie cu digitala; Fibrilatie in Flutter cu chinidina)

    Ambele aritmii pot prezenta aspect electrofiziologice si mecanisme

    diferite, sugerand existenta fie a unui automatism exagerat cu

    descarcare rapida , fie a fenomenului de reintrare in cadrul unei unde

    circulare unice sau multiple

    Sunt de obicei asociate cu boli organice si cu IC

    Se caracterizeaza printr-o succesiune rapida si regulata de depolarizari

    atriale avand o frecventa in jur de 300/min. In FiA frecventa 311-

    578/min, caracter neuniform si aspect dezorganizat

  • Mecanismul lor:

    Teoria miscarii circulare- sustine existenta unei unde de

    excitatie in jurul varsarii venelor cave care stimuleaza

    atriile cu o frecventa de 300 b/min in cazul Flutterului iar

    in FiA da nastere unor f activand dezorganizat atriile si

    constituind focare secundare de reintrare (circuitul de

    reintrare nu mai urmeaza o cale constanta ceea ce explica

    frecventa mai mare si neregularitatea undelor atriale)

    Existenta unui focar ectopic cu descarcare rapida ( 300/min

    flutter si 350-600 FiA)

  • Flutter

    Activitate atriala regulata 300/min Conducere AV cu grade variabile de bloc , regulat sau neregulat ( cel mai

    frecvent cu bloc 2:1)

    De 10-20 ori mai rar ca FiA in cadrul bolnavilor cardiovasculari

    Paroxistic/ stabil (> 2 sapt)/ cronic (> 1 an)

    Apare la > 40 ani, cu cardiopatii cornice moderate/severe, stenoza mitrala,

    miocardoscleroza, hipertiroidismul, embolia pulmonara dar si stressul

    psihoemotional, traumatisme, narcoza, alcoolism rar, acidoza, medicamente (

    chinidina, digitala), IMA, excitarea vagului, stimularea sinocarotidiana

    Manevrele vagale permit dg flutterului prin cresterea brusca a blocajului AV

    ECG: aspect tipic al activitatii atriale de dinti de fierastrau cel mai bine

    vizibil in DII, D III, V1 si V2, cu frecventa 270-320, regulate, nefiind

    intrerupte de interval izoelectrice

    Periculos cand conducerea este 1:1 cu frecvente ventriculare de 300/min. Se

    produce aberanta ventriculara care poate fi confundata cu tahicardie sau flutter

    ventricular

    Clinic: decompensare cu accentuare semne de IC la cardiac

  • FLUTTERUL ATRIAL

    Activare atrial rapid 250-300/ urmat de activare ventricular pentru fiecare und de activare atrial (FlA 1:1) sau mai rar blocaj fiziologic al impulsului la nivelul jonciunii (2:1(150/), 3:1(100/), 4:1(75/))

    ritm regulat, de regul paroxistic, trece n FiA >1 sptmn

    ECG:

    unde P nlocuite de unde F cu frecven 250-300/, egale, identice, aspect de

    dini de fierstru (D2, D3, AVF)

    persistena liniei izoelectrice ntre undele F

    QRS suple/lrgite (BR, PEV)

    uneori F peste QRS aspect QRS lrgit la baze

    blocaj fiziologic la FlA> 150/ (2:1), datorit traversrii jonciunii care

    necesit un timp de 0.12

    blocaj alternant 4:1, 2:1 - diagnostic diferenial cu ESV bigeminate

    cnd frecvena atrial = 300-350/ - flutter impur sau fibrilo-flutter

    Diagnostic diferenial : TS, TPA cu bloc (FC= 200-250/), FiA,

    dac FlA cu complexe largi cu TV, FiA+PEV

  • FLUTTERUL ATRIAL (continuare)

  • FIBRILATIA ATRIALA

    Debuteaza intotdeauna printr-o extrasistola atriala care are

    indice de cuplaj mic cazand in zona refractara a atriului.

    Este urmata de o serie de unde rapide, regulate cu

    frecventa de 300-350/min si apoi de activitate rapida si

    dezorganizata (400-450/min)

    Conditii de formare trombi

    Frecventa ventriculara este neregulata si inadecvata

    adaptarii cardio-circulatorii

    Apare deficit de puls

    La evolutia indelungata pacientii nu mai sesizeaza ritmul

    neregulat

    QRS neregulate ca durata si amplitudine

  • FIBRILAIA ATRIAL

    dezorganizarea total a activitii electrice atriale, frecven atrial 350-600/,

    intesnsitate variabil

    frecvena atrial ridicat nu permite contracia atrial activitate mecanic atrial

    abolit

    Poate fi:

    paroxistic - episoade rare ce apar i dispar brusc spontan/tratat

    paroxistic recurent - episoade repetate de Fia paroxistic

    cronic (permanent)

  • Etiologie

    Fia paroxistic

    intoxicaii, alcool, cafea, stress

    hipoxie

    creterea presiunii n atrii

    chirurgia cardiac, coronarian, cateterism

    Fia cronic

    valvulopatii, cardiomiopatii, pericardite, miocardite, DSA, BNS, WPW,

    cardiotireoz, ischemie, insuficien cardiac, idiopatic

    Mecanism

    iniiere - ES

    susinere - microreintrare

    Consecine

    dispariia contribuiei contraciei atriale la sistola ventricular (scade DC)

    IC hipodiastolic la FC150/

    formarea de trombi n atrii embolii dup conversia la RS

    FIBRILAIA ATRIAL

  • ECG

    absena undelor P nlocuite cu unde f cu frecven 350-600/, inegale, neregulate,

    morfologie i amplitudine diferite (inechidistan, inechipotenialitate), bine

    vizibile n D2 sau V1

    absena liniei izoelectrice

    QRS care survin total neregulat suplu/lrgit (WPW, BR, aberan ventricular)

    Diagnostic diferenial (clinic i ECG)

    tachicardie atrial haotic

    flutter atrial cu transmitere variabil

    EV, ESV+RS

    FiA joas cu BAV+ extrasistole/scpare SV/V

    FiA cu QRS largi cu: TV, flutter atrial+BR/aberan/WPW, flutter ventricular

    FIBRILAIA ATRIAL

  • ECG

    FIBRILAIA ATRIAL

  • ARITMIA HAOTICA

    ATRIALA La pacientii varstnici cu stare altertata, clinic se confunda cu fibrilatia atriala

    ECG:

    P morfologie variabila ( cel putin 3 tipuri)

    Absenta pacemaker atrial dominant

    PP, PR, RR variabile

    Interval izoelectrice intre undele P

    Daca tahicardic= tahicardie atriala multifocala care poate evolua spre Fia

    Mecanism: centri ectopici atriali multipli sau care isi schimba sediul in

    prezenta unei depresiuni a nodului sinusal wondering pacemaker

    Evolutia este severa mai ales din cauza starii precare a pacientilor la care apare

    (se asociaza frecvent cu suferinta bronhopulmonara si infectii respiratorii

    acute)

    Rezistenta la antiaritmice, xilina are efect tranzitor. Se impune tratament al

    hipoxiei, antibioterapie, suport

  • Wondering pacemaker

  • ARITMII DATORATE UNUI SEDIU ABERANT AL PACEMAKER-

    ULUI DOMINANT

    Ritmul sinusului coronar- atriile sunt activate

    retrograde P _ DII, DIII si aVF si + in aVR

    PR >0,12 sec dar QRS normale.

    Dg diferential cu ritm nodal superior in care

    undele P negative preced complexul QRS

    cu un interval < 0,12 sec

    Nu necesita tratament si se converteste

    spontan la ritm sinusal

  • ARITMII DATORATE UNUI SEDIU ABERANT AL PACEMAKER-ULUI DOMINANT

    Ritmul AS unda P _ in DI (caracteristic)- daca se

    exclude dextrocardia sau inversarea electrozilor)

    DII si aVF si + in aVR. Exista si P izo sau bifazic

    in DI cand focarul se afla in extremitatea dreapta a

    AS

    Unda P + V1 ( in dom), V2 si V3 si negative in

    V4- V6 ( P negative in V6 este patognomonica)

    PR si QRS in limite normale

    Frecvente in limita RS, labil, se converteste

    spontan, nu necesita tratament

  • ARITMII DATORATE UNUI SEDIU ABERANT AL PACEMAKER-ULUI DOMINANT

    Stimulatorul migrant- modificari de

    morfologie ale undei P sugerand o migrare

    a pacemaker-ului dominant la nivelul

    sinusului , atriilor sau zona AV. P se

    modifica ca amplitudine, forma, directive,

    modificari PR care sunt mai accentuate cu

    respiratia. Dg dif cu modificarile respiratorii

    ale undei P prin schimbarea axului cand PR

    ramane constant

  • SINDROAME DE PREEXCITAIE VENTRICULAR (WPW)

    Reprezint activarea ventriculara pe 2 cai ( normala si cai

    care ocolesc NAV/F. Hiss)

    ECG: PR scurt (

  • 2 tipuri

    A- unda delta

    - QRS (+) in pecordialele drepte si stangi

    B- unda delta

    - QRS ( ) in V1

  • SINDROAME DE PREEXCITAIE VENTRICULAR (WPW)

  • SINDROAME DE PREEXCITAIE VENTRICULAR (WPW)

    Tip A

  • SINDROAME DE PREEXCITAIE VENTRICULAR (WPW)

    Tip B

  • Aritmiile ventriculare

    Extrasistolele ventriculare

    TV

    RIVA

    FLUTTERUL SI FIBRILATIA

    VENTRICULARA

  • Extrasistolele ventriculare

    F frecventa

    Si la persone cu cord indemn

    Frecventa ectopiilor ventriculare creste cu varsta

    ESV multifocale sau bigeminate se pare ca survin pe

    fondul unei suferinte miocardice (intox digitalica/ IMA)

    Tahiaritmiile ventriculare ( TV, Fl si Fibr ventri) reprezinta

    cele mai grave aritmii cardiace, cu risc vital daca masurile

    terapeutice nu se instituie prompt. Acestea pot fi precedate

    sau initiate de o ESV

  • Sunt batai premature care survin izolat, sistematizat sau salve

    ECG: survin precoce, nu au P, sunt urmate de pauza compensatorie,

    complexe QRS largite, cu unde T negative (asemanatoare cu cele din

    blocul de ramura)

    Frecvente > 10/min, pot surveni succesiv in grup sau daca > 6 batai

    successive= TV

    Descarcarea ectopica ventriculara spre sfarsitul diastole realizeaza

    batai de fuziune cu activarea sinusala= complex QRS intermediar ca

    morfologie

    Intervalul de cuplare ( R precedent+ R extrasistolic) este, de cele mai

    multe ori constant. Un interval de cuplare variabil poate surveni atunci

    cand exista mai multe focare ectopice. O alungire progresiva a acestui

    interval sugereaza un fenomen Wenkebach in circuitul de reintrare

  • Mecanisme : reintrare ( un interval fix de cuplaj pledeaza

    pentru reintrare) sau focare ectopice

    Consecinte hemodinamice daca sunt frecvente: scaderea

    DC, scaderea fluxului coronarian si deficit de puls

    Cauze: fumat excesiv, cafea/ceai, stari emotive la pacientii

    sanatosi sau boala coronariana/ intox digitalica la cardiac

    Grupate si multifocale apar in primele 48-72 ore ale

    infarctului miocardic

    !!! R/T poate genera Fibrilatie ventriculara

  • ECG

    btaie survenit precoce

    absena undei P premergtoare

    QRS 0.12sec, morfologie modificat

    pauz compensatorie

    dup morfologie

    unic- EV monomorfe

    multiple- EV polimorfe

    dup intervalul de cuplaj

    identic - EV din acelai focar - monotope

    variabil

    EV din focare diferite- politope

    sau parasistolie (de aceeai morfologie)

    EV

    interpolate

    bigeminate, trigeminate, cuplete, triplete, cu fenomen R/T

    EXTRASISTOLELE VENTRICULARE

  • EXTRASISTOLELE VENTRICULARE

    EV cuplate

  • EXTRASISTOLELE VENTRICULARE

  • EXTRASISTOLELE VENTRICULARE

    EV in salve

  • TAHICARDIA VENTRICULAR

    Succesiune rapid, regulat de bti ventriculare ectopice cu frecven= 150-300/, n

    contextul unei afectri cardiace severe

    TV pot fi

    susinute >30

    nesusinute0.12 sec., deformate aspect BRD/BRS

    activitate atrial (P) vizibil uneori sau absente, fr relaie cu QRS (disociaie A-

    V)

    rar dar patognomonic pot apare

    capturi ventriculare - intermitent complexe QRS suple rezultat al impulsului

    sinusal la ventricul

    bti de fuziune - complex cu morfologie intermediar ntre cel de baz i al

    TV

  • TV

    Rara dar severa

    Succesiune de > 6 ESV

    Frecventa > 100/min (140-220)

    De obicei survine pe leziune miocardica avansata; prognostic sever (IC

    instalata sau o instaleaza, soc cardiogen sau ischemie miocardica)

    Poate precede fibrilatia ventriculara

    ECG: succesiune de ESV ( 140-220/min) cu QRS largi, bizare cu unda

    T inversata fata de R. R-R nu sunt strict egale. Fara legatura cu

    activarea atriala care e la 100/min. Pot exista complexe de fuziune

    Neinfluentata de compresiunea sino-carotidiana ( dg dif de tahicardia

    atriala cu conducere aberanta)

  • Mecanisme:

    Focar ectopic cu descarcare rapida

    Miscare circulara de reintrare cauzata de

    cresterea automatismului si deprimarea

    conducerii in anumite zone ale mioc

    ventricular

    Focar parasistolic ventricular care

    actioneaza sporadic datorita unui bloc de

    iesire

  • TAHICARDIA VENTRICULAR

  • Formele de TV

    repetitiv

    bidirecional

    torsada vrfurilor

    TV haotic (multifocal) QRS de morfologie i orientare diferite, precednd FiV

    Torsada vrfurilor

    n sindroame de QT lungi (peste 0.44sec.)

    pauzele lungi din BAV grII/III

    idiopatic

    medicamente clasa IA, IC, i III (Sotalol)

    hipocalcemie, hipomagneziemie, hipopotasemie

    TAHICARDIA VENTRICULAR

  • TAHICARDIA VENTRICULAR

    Repetitiva

  • TAHICARDIA VENTRICULAR

    Torsada virfurilor

    TV haotica

  • Apare mai frecvent n IMA, semne de reperfuzie dup tromboliz, dar i n

    BAV gr III., intoxicaie cu digitalice

    ECG

    QRS largi

    frecven 60-120/

    morfologie diferit, variabil de la un acces la altul

    dureaz perioade scurte

    Nu necesit tratament

    RITMUL IDIOVENTRICULAR ACCELERAT

  • RIVA

    Aspect extrasistolic, regulat, cu 5-30

    complexe, tranzitor. La frecvente mai mari

    se diferentiaza cu greu de TV. Prin focar

    ectopic cu frecventa 60-100 b/min.

    Frecvent la pacientii cu IMA la care precede

    instalarea aritmii severe: TV fi Fibrilatia

    ventriculara.

  • FLUTTERUL SI FIBRILATIA

    VENTRICULARA

    Cele mai grave tulb de ritm

    Activari ventriculare rapide si dezordonate

    de 300-400/min cu instalarea stopului

    cardiac in plan clinic

    Fibr ventric e cauza mortii subite a

    coronarienilor si complicatia majora a IMA

  • Flutterul Ventricular - activri ventriculare cu frecven 200-250/, regulate

    Fibrilaia ventricular -dezorganizarea activitii ventriculare, cu frecven 200-400/,

    incomplet activare ventricular oprire cardiac

    ECG

    FlV

    oscilaii cu frecven 180-250/ asemntoare cu cele din TV

    dispariia liniei izoelectrice

    NU pot fi difereniate complexe QRS , ST i undele T

    dup 1-2 trece n FIV

    FiV

    oscilaii de forme i amplitudine variabile, neregulate cu frecven 250-400/

    cu unde mari (anse mari de defibrilare)

    cu unde mici (

  • FLUTTER VENTRICULAR

    Flutter Ventricular

  • FIBRILAIA VENTRICULAR

    FIV cu unde mari

    FIV cu unde mici

  • RITMURI DE STIMULARE