Aristotel - Proiect Logica.docx

8/20/2019 Aristotel - Proiect Logica.docx

1/14

Aristotel

Aristotel (384 î.Hr. - 7 martie 322 î.Hr.) a

fost unul din cei mai importan i filozofițai Greciei Antice, clasic al filozofieiuniversale, spirit enciclopedic, fondator alcolii peripatetice. De i azele filozofiei auș ș

fost puse de !laton, "ristotel este cel carea tras concluziile necesare din filozofiaacestuia i a dezvoltat-o, putîndu-se cușsi#uran $ afirma c$ "ristotel esteț

întemeietorul tiin ei politice ca tiin $ deș ț ș țsine st$t$toare. " întemeiat i sistematizatșdomenii filozofice ca %etafizica, &o#icaformal$, 'etorica, tica. De asemenea,forma aristotelic$ a tiin elor naturale aș ț

r$mas paradi#matic$ mai mult de unmileniu în uropa.

Date biografice

"ristotel s-a n$scut la Stagira (motivpentru care i se mai spune ta#iritul), unora din peninsula *+alcidica, în nordulș%$rii #ee. at$l s$u, icoma+, a fostmedicul re#elui %acedoniei, %idas al -lea,tat$l lui Filip al II-lea i uniculșlui "le/andru %acedon. %ama sa, penume !+aestis, provenea din familiearistocratic$.

'$mas orfan de copil, "ristotel î i petrece primii ani laș Stagira iș Pella, iar la 07 ani intr$ înAcademia lui Platon, unde r$m1ne 2 ani, mai înt1i ca elev apoi ca profesor dup$ moartealui !laton, în 347 î.Hr., a plecat la Assos, în Misia devenind consilierul tiranului Hermias. De fapteste începutul unei serii de c$l$torii pentru cunoa terea i studiul formelor de stat i de conducereș ș șe/istente la acea perioad$. n 343 î.Hr., a fost c+emat la !ella, la curtea lui 5ilip, pentru a des$v1r iședuca ia t1n$rului "le/andru (cel care avea s$ r$m1n$ în istorie caț Alexandru cel Mare). n ceea ceprive te înf$ i area sa, se tie c$ avea oc+ii mici, picioare su iri, vora cepelea#$, îns$ aveaș ț ș ș ț

îmr$c$minte pl$cut$, tunsoare minunat de în#ri6it$ i inele cu pietre scumpe de o rar$ frumuse e.ș ț'eferitor la via a sa personal$ se afirm$ c$ s-a îndr$#ostit de amanta (concuina) prietenului s$u, s-ța c$s$torit cu ea, i-i aducea daruri care se aduceau doar divinit$ ilor. nș ț 34 î.Hr. s-a întors lata#ira, dar nu pentru mult$ vreme. !acea impus$ de %acedonia cet$ ilor #rece ti i-a dat prile6ul s$ț șrevin$ la "tena, unde a înfiin at propria lui coal$ &iceul (ț ș Lykeion sau coala peripatetic$), coal$ș șce va rivaliza cu "cademia lui !laton. a preda aici timp de treisprezece ani i î i va continuaș șneoosit cercet$rile. n 323 î.Hr., odat$ cu moartea lui "le/andru, la "tena a r$ufnit vec+eadu m$nie fa $ de macedoneni.ș ț

"ristotel s-a refu#iat la *+al9is, în insula Eubeea, unde a murit un an mai t1rziu. &a conducereacolii îi succedeș !eo"rast, cel mai important discipol al s$u.

Filozof grec - Grecia clasică

Portretul lui Aristotel, sculptură de Lysippos, Muzeul Luvru

Nume - Αρ!"#"$%&', Aristotel(s

Na tereș - )*+ .r /tagira

0eces - 1 martie )22 .r

coală3tradi ieȘ ț - Materialism iș 4mpirism

56terese pri6cipale

Politica

5dei importa6te

episteme, categorii

56flue6 eț A i6flue6 atț

Plato6Ale7a6dru cel Mare,8oma

de A9ui6o, :re ti6ismș

http://ro.wikipedia.org/wiki/384_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/7_martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/7_martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/322_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/322_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia_Antic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Stagirahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Filip_al_II-lea_al_Macedonieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Macedonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Macedonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Stagirahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Stagirahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pella,_Macedoniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pella,_Macedoniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Platonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Platonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Platonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Platonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/347_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/347_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Assos&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Assos&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Misiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Misiahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hermias&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hermias&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/343_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/340_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/Atenahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Platonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Platonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Platonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/323_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/Atenahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Atenahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eubeeahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Theofrast&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Theofrast&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Theofrast&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia_clasic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia_clasic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/384_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/384_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/Stagirahttp://ro.wikipedia.org/wiki/7_martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/7_martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/322_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/322_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/Materialismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Empirismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Politicahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Episteme&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Episteme&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Categorii_(Aristotel)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Platonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_de_Aquinohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_de_Aquinohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/384_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/7_martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/322_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia_Antic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Stagirahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Filip_al_II-lea_al_Macedonieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Macedonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Stagirahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pella,_Macedoniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Platonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Platonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/347_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Assos&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Misiahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hermias&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/343_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/340_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/Atenahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Platonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/323_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/Atenahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eubeeahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Theofrast&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia_clasic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/384_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/Stagirahttp://ro.wikipedia.org/wiki/7_martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/322_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/Materialismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Empirismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Politicahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Episteme&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Categorii_(Aristotel)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Platonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_de_Aquinohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_de_Aquinohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinism


2/14

Opera lui Aristotel

Platon #i Aristotel

*a i ma#istrul s$u, "ristotel a scris foarte mult, iar scrierile sale au ca i autorul, o istorieș șinteresant$. le au fost redescoperite treptat, dintre care Poetica aia în perioada 'ena terii, decișunele dintre ele pot r$mîne necunoscute i pîn$ în prezent. Dup$ moartea luiș eofrast, urma ul luiș

"ristotel la conducerea colii, lucr$rile marelui filosof sunt duse înș "sia %ic$, unde putrezesc însusoluri, fiind readuse la "tena pe la 0 î.e.n. n 8: î.e.n., sînt aduse la 'oma i a6un# mai t1rziușpîn$ la Andronicus din $odos. astul sistem filosofic i tiin ific conceput de "ristotel, uimitor prinș ș țdiversitate (logic%& teologie& politic%& estetic%& "i'ic%& astronomie& 'oologie etc.) i profunzime, așstat la aza #1ndirii medievale cre tine i islamice i a fost a/ul culturii ;ccidentului p1n$ laș ș șsf1r itulș secolului al


3/14

Scrieri despre tiin %)ș ț 5izica (Pysica)& Despre cer (De Caelo)& Despre #enerare ișcorupere (De !eneratione et Corruptione)& %eteorolo#icele& Despre >nivers (De "undo), Despresuflet (De Anima)& curte tratate naturale (Par#a $aturalia), Despre sim uri i sensiileț ș (De Sensu et Sensi%ili%us)& Despre memorie i reamintireș (De "emoria et &eminiscentia)& Despre somn ișve#+e (De Somno et 'igilia)& Despre vise (De Insomniis), Despre divina ieț (De Di#inatione per

Somnum)& Despre lun#imea i scurtimea vie iiș ț (De (ongitudine et )re#itate 'itae)& Despre tinere e iț ș$tr1ne eț (De *u#entute et Senectute)& Despre respira ieț (De &espiratione)& Despre spirit (DeSpiritu), storia animalelor sau Descrierea animalelor (Historia Animalium)& Despre p$r ilețanimalelor (De Parti%us Animalium)& Despre mi carea animalelor ș (De "otu Animalium)& Despredeplasarea animalelor (De Incessu Animalium)& ;n t+e ?eneration of "nimals (De !eneratione

Animalium)& Despre culori (De Colori%us), Despre lucruri auzite (De audi%ili%us),5izionomica (Pysiognomonica), Despre plante (De Plantis), Despre minuni auzite ("ira%ili%us

Auscultationi%us), !roleme mecanice ("ecanica), !roleme sau ntre$ri (Pro%lemata), Despreliniile indiviziile (De (ineis Inseca%ili%us), Despre pozi ia i denumirile v1nturilor ț ș ('entorum Situ et nomini%us), Despre %elissus,


4/14

materie. "stfel, tot ceea ce este perceptiil ca i corp este act al corpului, adic$ form$ în act.ș

De asemenea, sufletul individual este la r1ndul s$u un compus care are drept form$

intelectul. n concluzie, omul este o sustan $ av1nd ca form$ sufletul intelectiv.ț

@ fiin $ moral$, capail$ de ac iuni în vederea ineluiț ț

@ fiin $ social$ Azoon politi9onA (vie uitoare social$), tinde în mod natural s$ tr$iasc$ în stat iț ț ș

folose te statul drept mi6loc pentru do1ndirea autar+iei, adic$ a condi iei necesareș ț

practic$rii virtu ii dianoetice.ț

@ caut$ frumosul, arta fiind o imita ie a realit$ ii cu rol de Bat+arsis (purificare a sufletului prinț ț

disciplinarea pasiunilor)

Statul @ anterior familiei i individului, este un or#anism naturalș ideal este statul av1nd clase

sociale ine determinate

Statul @ scopul s$u este fericirea, do1ndit$ ca stare ce înso e te practicarea virtu ilor statulț ș ț

condus de omul cel mai virtuos este monar+ia (poate de#enera în tiranie). "lte forme de

#uvern$m1nt sunt aristocra ia (poate de#enera în oli#ar+ie), repulica (poate de#enera înț

dema#o#ie #uvernarea celor incul i)ț

tiin eleȘ ț C eoretice (matematic$, fizic$, metafizic$) !ractice (etic$, politic$, economie)

!oetice (arte te+nice, retorica, poetica)

Ade%rul @ coresponden a conceptelor cu realitateaț

Logica @ introducere i pre#$tire a tuturor tiin elor, analiz$ a le#ilor #1ndirii (care sunt i le#iș ș ț ș

ale realit$ ii)ț

,ategoriile @ modalit$ ile de e/primare a fiin eiC ustan a, *antitatea, *alitatea, 'ela ia,ț ț ț ț

&ocul, impul, !ozi ia, "verea, !asiunea, "c iunea. ustan a semnific$ faptul de a fi (fiin aț ț ț ț

nedeterminat$), în timp ce restul de nou$ cate#orii e/prim$ determina ii ale sustan ei.ț ț

ustn a este o realitate care nu are nevoie de altceva ca s$ e/iste, în timp ce cate#oriieț

desemneaz$ realit$ i a c$ror e/isten $ depinde de sustan $ (Anu pot fi în afara unuiț ț ț

sustratA - v. *ate#orii, cap. 2).

Silogismul @ procedeul dialectic de #1ndire care ne duce necesar la adev$r.

Posteritatea*ultura aristotelic$ a fost preluat$ de arai, prin traducerile siriene, de unde a trecut în vul%ediu cre tinș . &ucr$rile lui su form$ de dialo#uri totalizeaz$ peste 2. de pa#ini. ; clasificare alucr$rilor lui "ristotel a fost realizat$ de c$tre Andronic din $!odos& Adraste d.Ap!rodisias& M/01!le. ;perele sale au fost editate de c$tre ausc!nit' în 0: volume în 0832.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Arabihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arabihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Siriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Siriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tauschnitz&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tauschnitz&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Arabihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Siriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tauschnitz&action=edit&redlink=1


5/14

Termenii – Clasificarea termenilor, Raporturi logice intre termini

8erme6ii

Un termen este un cuvant sau un grup de cuvinte prin care se exprima o notiune, respectivintelesul termenului si care se refera la unul sau mai multe obiecte despre care se afirma notiunea incauza.

Un termen are structura urmatoarelor elemente:

compo6e6ta li6gvistica: cuvantul sau grupul de cuvinte;

compo6e6ta cog6itiva: notiunea;

compo6e6ta o6tologica: multimea de obiecte.

In plan mintal se vorbeste de un anumit inteles al termenului ce constituie intensiunea termenului,iar in plan real se vorbeste de referinta termenului, ceea ce reprezinta extensiunea termenului (sfera).

:lasificarea 8erme6ilor

Exista mai multe tipuri de termeni ce face necesara clasificarea acestora. riteriile de clasificarecele mai evidente sunt i6te6siu6ea si e7te6siu6ea termenilor:

!in punct de vedere intensional, termenii se clasifica astfel:

termeni absoluti " relativi

terme6i a;soluti: numai daca se aplica obiectelor din extensiunile lor considerate izolat

ex: planeta, obiect, culoare

terme6i relativi: in cazul in care termenul desemneaza o relatie ce se stabileste intre doua saumai multe obiecte

ex: unc#iul meu, musc#iul meu, mai mare decat

termeni abstracti " concreti

terme6i a;stracti: numai daca el desemneaza insusiri, proprietati sau relatii cu elemente de sinestatatoare, independente de obiectele carora le revin acestor insusiri


6/14

ex: frumusete, roseata, claritate

terme6i co6creti: in masura in care termenul desemneaza obiecte, insusiri sau proprietaticaracteristice acestora

ex: frumos, rosu, clar

termeni pozitivi " negativi

terme6i pozitivi: numai daca indica prezenta anumitor insusiri

ex: coerent, prietenos

terme6i 6egativi: in cazul in care se indica absenta unor proprietati

ex: stirb, orb, surd

termeni simpli " compusi

terme6i simpli: numai daca detine rolul de notiune primara

ex: autoturism, punct, propozitie

terme6i compusi: desemneaza derivate ale notiunilor primare

ex: autoturism de teren, punct de vedere

!in punct de vedere extensional, termenii sa clasifica astfel:

termeni vizi " nevizi

terme6i vizi: numai daca extensiunea sa nu contine nici un obiect

ex: cel mai mare numar prim, patrat perfect - logic vizi

centaur, sirena - factual vizi

terme6i 6evizi: in caz contrar

ex: cal, caiet, sincer

termeni singulari " generali

terme6i si6gulari: numai daca se refera doar la un singur obiect (extensiunea termenului esteconstruita dintr-un singur obiect)


7/14

ex: $iceul %!ragomir &urmuzescu%, 'ucuresti

terme6i ge6erali: in cazul in care extensiunea termenului contine cel putin doua obiecte

ex: oras, carte, padure

termeni colectivi " distributivi

terme6i colectivi: numai daca obiectele din extensiunea sa sunt colectii de obiecte asa incat proprietatile ce revin colectiei, nu revin fiecarui membru al colectiei

ex: armata, biblioteca

terme6i distri;utivi: in cazul in care fiecare caracteristica din intensiunea termenului revinefiecarui obiect din extensiune

ex: pom, mamifer, cana

termeni vagi " precisi

terme6i vagi: numai daca nu se poate decide cu certitudine pentru orice obiect daca face parte saunu din extensiunea termenului

ex: tanar, frumos, bun

terme6i precisi: in cazul in care exista posibilitatea deciziei pentru orice obiect

ex: patrat, fotografie, perete


8/14

' * animal capabil sa construiasca unelte


9/14

+bservatie: Universul de discurs reprezinta un domeniu de referinta, respectiv o categorie deobiecte de un anumit gen, gen epuizat de una sau mai multe specii.

' * om

' * non-om

In afara unui univers de discurs.

'

* legal

'* ilegal

Intr-un univers de discurs.

Pri6cipiile Logicii 8raditio6ale

$a baza logicii traditionale stau anumite conditii formale numite principii logice sau legi darationare. Ele nu exprima rationamente, ci conditii generale ale rationamentelor indiferent de tipul de propozitii cu care formulam inferenta.

iecare rationament trebuie sa respecte simultan urmatoarele principii logice:

Pri6cipiul ide6titatii care presupune ca un obiect este identic numai cu sine insusi, in acelasitimp si sub acelasi raport.

* id (ormula va fi citita: este identic cu )

egula: +rice obiect este presupus nesc#imbat in raport cu timpul si cu ung#iul de vedereconsiderat, adica ramane acelasi pe tot parcursul rationamentului.

Pri6cipiul 6o6-co6tradictiei presupune ca un obiect nu poate sa fie in acelasi timp si sub acelasiraport si , si non-.

ormula: (/0) se citeste nu sunt simultan adevarate si , si 0.

Pri6cipiul tertului e7clus presupune ca sau este acceptata o propozitie , sau este respinsa dintr-un sistem de propozitii, a treia posibilitate fiind exclusa.


10/14

Pri6cipiul ratiu6ii suficie6te presupune ca pentru a accepta sau pentru a respinge o propozitietrebuie sa dispunem de o ratiune suficienta sau altfel spus, de un temei satisfacator. Exista 1 tipuri detemeiuri:

2ici necesare si nici suficiente; 2ecesare, dar nu si suficiente; 3uficiente, dar nu si necesare;

2ecesare si suficiente.

3punem ca propozitia p este un temei necesar pentru propozitia 4, atunci cand fara adevarul lui pnu se poate dovedi adevarul lui 4, iar daca p este un temei suficient pentru 4 inseamna ca admitandadevarul lui p devine imposibil ca 4 sa nu fie adevarata.

:omu6icarea

omunicare reprezinta instiintare, stire, veste, raport, relatie, legatura. am acestea ar fisinonimele care ne sunt oferite de catre dictionarul explicativ pentru comunicare. !esi paresimplu intelesul comunicarii este mult mai complex si plin de substrat. omunicarea are omultime de intelesuri, o multime de scopuri si cam tot atitea metode de exprimare si manifestare. 2u exista o definitie concreta a comunicarii insa se poate spune cel putin ca, comunicareainseamna transmiterea intentionata a datelor, a informatiei.

e se intelege prin comunicare:

5 o provocare constanta pentru psi#ologia sociala;

5 o activitate;

5 satisfacerea nevoile personale;

5 legatura intre oameni, etc.

3ocietatea continua sa existe prin transmitere, prin comunicare, dar este corect sa spunem ca eaexista in transmitere si in comunicare. Este mai mult decat o legatura verbala intre cuvinte precum comun, comunitate, comunicare. +amenii traiesc in comunitate in virtutea lucrurilor pecare le au in comun; iar comunicarea este modalitatea prin care ei a6ung sa detina in comunaceste lucruri. entru a forma o comunitate sau o societate, ei trebuie sa aiba in comun scopuri,convingeri, aspiratii, cunostinte - o intelegere comuna - 7acelasi spirit7 cum spun sociologii.omunicarea este cea care asigura dispozitii emotionale si intelectuale asemanatoare, modurisimilare de a raspunde la asteptari si cerinte.

omunicarea se realizeaza pe trei niveluri:

8. Logic


11/14

9. Paraver;al

. No6ver;al

!intre acestea, nivelul logic (deci cel al cuvintelor) reprezinta doar < din totalul actului

de comunicare; =< are loc la nivel paraverbal (ton, volum, viteza de rostire) si >>< la nivelulnonverbal (expresia faciala, pozitia, miscarea, imbracamintea etc.).

!aca intre aceste niveluri nu sunt contradictii, comunicarea poate fi eficace. !aca insaintre niveluri exista contradictii, mesa6ul transmis nu va avea efectul scontat.

8ipuri de comu6icare:

5 :omu6icarea i6traperso6ala . Este comunicarea in si catre sine.

5 :omu6icarea i6terperso6ala. Este comunicarea intre oameni.

5 :omu6icarea de grup. Este comunicarea intre membrii grupurilor si comunicareadintre oamenii din grupuri cu alti oamenii.

5 :omu6icarea de masa. Este comunicarea primita de sau folosita de un numar marede oameni.

3copul comunicarii: sa atentionam pe altii, sa informam pe altii, sa explicam ceva, sadistram, sa descriem, sa convingem, etc.

entru a descrie numeroasele intelesuri ale comunicarii pe care o folosim si o traim

zilnic, folosim urmatorii trei termeni:

a. Forma comu6icarii

Este un mod al comunicarii asa cum sunt vorbirea, scrierea sau desenul. ceste formesunt distincte si separate una de alta asa de mult, incat au sistemul lor propriu pentrutransmiterea mesa6elor. stfel, cand semnele sunt facute pe foaia de #artie potrivitanumitor reguli (cum sunt cele ale gramaticii si ortografiei), atunci noi cream cuvinte si7forma7 scrierii.

b. Mediul comu6icarii

Este un mi6loc al comunicarii care combina mai multe forme. Un mediu adesea poateimplica utilizarea te#nologiei asa ca acesta este dincolo de controlul nostru. 3preexemplu, o carte este un mediu care foloseste forme ale comunicarii precum suntcuvintele, imaginile si desenele.

c. Media


12/14

3unt acele mi6loace de comunicare in masa care s-au constituit intr-un grup propriu. Exemple binecunoscute sunt radioul, televiziunea, cinematograful, ziarele si revistele. ?oate acestea suntdistincte si prin modul prin care pot include un numar de forme de comunicare. 3pre exemplu,televiziunea ofera cuvinte, imagini si muzica. desea termenul mass-media identifica acelemi6loace ale comunicarii bazate pe te#nologie care fac o punte intre cel care comunica si cel care

recepteaza.

$imba6ul este codul cu care este transmisa informatia, reprezinta unealta comunicarii. In prima categorie intra limba6ul. $imba6ul reprezinta codul comunicarii,este liantul intre celce transmite informatia ,emintator, si cel ce primeste informatia, receptor. $imba6uldetermina forma comunicarii. El este de trei feluri:

Lim;a= scris.

Lim;a= ver;al.Lim;a= 6o6ver;al.

@udecata, sinele si societatea nu sunt structuri discrete, ci procese de interactiune personala si interpersonala. Interactiunea simbolica subliniaza importanta limba6ului, camecanism fundamental in devenirea sinelui si 6udecatii.

ersonalitatea este ceea ce este propriu, caracteristic fiecarei persoane si o distinge caindividualitate; felul propriu de a fi al cuiva. omunicarea are o foarte mare influentaasupra personalitatii deoarece in ziua de azi individul se defineste in functie de ceilalti iar

comportamentul reprezinta o constructie a persoanei in interactiunea cu ceilalti.Interactiunea atrage concomitent comunicare.

3inele se construieste in interactiune cu ceilalti. In felul acesta, definirea unei situatii nueste niciodata strict individuala, desi apare astfel; in acelasi timp, nici individul nu estedoar o oglinda a celorlalti, ci introduce note personale in orice evaluare si raspuns. u catse comunica mai mult cu atat cresc sansele de a se crea personalitati puternice.omunicarea este c#eia individului spre societate si integrarea in aceasta. $ipsacomunicarii atrage o indepartare iminenta fata de grup, ec#ipa, societate, etc.

!aca luam in discutie termenul de grup observam ca, c#iar societatea din care facem

parte este un grup. Arupul inseamna reguli, reputatie, tel, munca in ec#ipa etc. 3ensurideterminate de interactiune deci de comunicare. tata timp cat exista o buna comunicareexista si un randament maxim, insa daca aceasta lipseste se poate a6unge la disensiuni sauc#iar mai rau. unctionarea unui grup mai mare se bazeaza pe reteaua care conecteazadiferite parti ale sale si-i asigura coerenta. 2uanta pe care o introduce 'lumer ar puteac#iar surprinde: B+ retea sau o institutie nu functioneaza in mod automat datorita uneidinamici interioare sau unui sistem de cerinte: ea functioneaza pentru ca persoanele aflate


13/14

in diferite puncte fac ceva, iar ceea ce fac este rezultatul modului cum definesc situatia incare sunt c#emate sa actionezeCC.

rta de a comunica nu este un proces natural ori o abilitate cu care ne nastem. 2oiinvatam sa comunicam. !e aceea trebuie sa studiem ce invatam ca sa putem folosi

cunostintele noastre mai eficient. +rice comunicare implica creatie si sc#imb deintelesuri. ceste intelesuri sunt reprezentate prin 7semne7 si 7coduri7. 3e pare ca oameniiau o adevarata nevoie sa 7citeasca7 intelesul tuturor actiunilor umane. +bservarea siintelegerea acestui proces poate sa ne faca sa fim mai constienti referitor la ce se intamplacand comunicam.

Fu6ctiile Lim;a=ului

Exista Dase funcii ale limba6ului, Fn care sunt anga6ai factorii comunicGrii (elementele situatiei

de comunicare). unciile limbii corespund situGrii comunicGrii lingvistice Fn perspectiva unuiadintre factorii comunicGrii:

H emitator - funcia emotivGH receptor funcia conativGH mesa= funcia poeticGH cod - funcia metalingvisticGH co6te7t (sau referent) funcia referenialGH ca6al de tra6smitere funcia faticG

unctia corespunzGtoare centrGrii mesa6ului pe emiGtor este funcia 4motiva, care trGdeazGstarea afectivG, sentimentele, valorile morale, capacitGile cognitive Di culturaemiGtorului. uncia emotivG a comunicGrii constG Fn evidenierea stGrii interne a emiGtorului.ceasta se referG, cum bine se Dtie, la capacitatea pe care o avem, ca emiGtori, sG marcGm poziianoastrG faG de informaia pe care o conine enunul nostru. Ea se se realizeazG la nivelul emotival limba6ului prin inter6ecii, exclamaii, prin lungirea emfatica a sunetelor. Este semnificativ cGintonaia are un rol deosebit de important Fn exprimarea poziiei 4mi>ătorului. lte procedee:folosirea diminutivelor Di augmentativelor, preferina pentru un anumit termen din seria desinonime aflatG la dispoziia vorbitorului.

uncia orientatG spre receptorul mesa6ului este cea :o6otativa, ce serveDte la incitarea acestuiala aciune"respectiv la Fncetarea aciunii prin ordine, Fndemnuri, rugGmini, interdicii etc. rinacesta functie se urmareste un anumit raspuns de la receptor. uncia conativG se concentreaza pestrategia lingvisticG a contactGrii receptorului, bazatG pe mGrci ale vocativului (la substantive, pronume, numerale Di ad6ective) Di imperativului (mod verbal personal), de propoziii imperative,exclamative, afirmative Di negative. onstructia mesa6ului este la modul imperativ prinexcelenG.


14/14

uncia aferentG mesa6ului este cea Poetica, prin care limba6ul se orienteazG spre sine, spre propria organizare. $imba6ul poetic pune accentul pe modul cum se spune, cum se vorbeDte, spredeosebire de limba6ul Dtiinific, care pune accentul pe ce se spune. numite reclame fac apel laacest tip de mesa6, Fn special reclamele pentru serviciile turistice. uncia poeticG presupune

modul Fn care este concentrat mesa6ul poetic de la emiGtor spre receptor Di constituie funciaesenialG a artei verbale. Ea nu apare singura: Fn poezia epica, unde se Fntrebuineaza formulGri la persoana a treia, apare Di funcia refereniala; Fn poezia lirica, Fn care enunurile sunt la persoanaFntJi, apare Di funcia emotivG, iar Fn poezia liric-adresativG, cu valori retorice, formulate la persoana a doua (oda, epistola, satira), apare Di functia conativa. Kn opera dramatica, seexploateazG din plin resursele oferite de funciile limba6ului, mai ales factorii de perturbare acomunicGrii, care creeazG atmosfera specificG.

uncia corespunzGtoare codului este cea Metali6gvistica, ce are Fn vedere Fnelegerea corectG DicompletG a mesa6ului. Ea presupune intervenii prin care se verificG folosirea Di Fnelegerea

cuvintelor, a sensului lor, a implicaiilor colaterale ale semnelor din cod. Este necesar sG se atragGatenia asupra codului utilizat, fie prin gesturi, fie Fn perifraze explicative (explicaii de genulglumesc, desigur). uncia metalingvisticG are Fn vedere codul in care se exprima interlocutorii,modul Fn care funcionarea nivelurilor limbii (morfologic, sintactic, lexico-semantic etc.)favorizeazG Di faciliteazG comunicarea. omicul de situatii se bazeaza din plin pe functiametalingvisticG a comunicarii

uncia limba6ului corespunzGtoare contextului este cea

Aristotel - Proiect Logica.docx

Documents

Transcript of Aristotel - Proiect Logica.docx