Am copilărit în oraşul vechi, pe strada Castelului. Nu cred că există un petec de pământ din această zonă pe care să nu-l fi bătut cu piciorul şi de atunci mi-a rămas în suflet partea veche, istorică a Braşovului, cu măreţia şi parfumul epocii medievale. Cu ochii copilului şi mai apoi ai adolescentului am văzut lipsa de grijă a autorităţilor comuniste pentru aceste valori ale zonei. Cel puţin două dintre turnurile cetăţii de sub Tâmpa s-au prăbuşit în timp din cauza ignoranţei mai-marilor din acele vremuri. După aproape 50 de ani, le-am reconstruit. Le-am redat istoriei oraşului nostru. Ele sunt astăzi obiective importante, de neocolit pentru cei care ne vizitează.

Centrul istoric al Braşovului îşi merită acum pe deplin numele. Bastionul Graft, Turnul Alb şi Turnul Negru, Bastionul Cojocarilor, cel al Postăvarilor, turnurile Pulberăriei, Bastionul Ţesătorilor, clădirea „Olimpia”, Liceul Sportiv şi Poarta Ecaterinei, împreună cu zidurile care mărginesc aleea Tiberiu Brediceanu şi zona Graft sunt printre cele mai importante edificii ce amintesc de timpurile vechi. Toate au fost consolidate, restaurate şi reabilitate, astfel încât să poată fi admirate de braşoveni şi turişti. Toate sunt simboluri care au dat strălucire Braşovului medieval şi care, după zece ani de lucrări, au renăscut din ruine prin grija administraţiei judeţene.

Începând cu anul 2001 am pus în operă ample proiecte vizând restaurarea monumentelor istorice ale oraşului. Pentru finanţarea lor am obţinut fonduri externe nerambursabile şi am alocat sume din bugetul propriu al Consiliului Judeţean. Astfel am reîntregit patrimoniul istoric şi cultural cu obiective-simbol ale oraşului de la poalele Tâmpei. Ca urmare a preocupării noastre, numărul de turişti înregistraţi oficial la Braşov a crescut de cinci ori în ultimii opt ani. Ne mândrim cu Cetatea Braşovului, ne onorează sutele de ani de istorie a acestor locuri şi ne bucurăm că prin contribuţia noastră, mărturiile trecutului vor putea fi cunoscute de către generaţiile viitoare.

Aristotel CăncescuPreşedintele Consiliului Judeţean Braşov

Cetatea Braşovului, redată BraşovenilorLa zece ani de la demararea primelor lucrări de restaurare, conservare

şi reabilitare a zidurilor, turnurilor şi bastioanelor oraşului, acum, odată cu inaugurarea Bastionului Postăvarilor, Consiliul Judeţean

redă Cetatea Braşovului braşovenilor.

Fortificaţiile care înconjurau Braşovul medieval şi-au recăpătat măreţia de odinioară. Acest amplu program de investiţii menit să pună

în valoare patrimoniul istoric inestimabil al municipiului nostru a fost iniţiat şi coordonat de Aristotel Căncescu,

preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.

Pentru finanţarea lucrărilor, administraţia judeţeană a obţinut fonduri externe nerambursabile pentru care a asigurat cofinanţări,

însă cea mai mare parte a sumelor a fost alocată din bugetul propriu al Consiliului Judeţean.

Toate lucrările s-au realizat în colaborare cu experţi în domeniul monumentelor istorice, fiind avizate de instituţiile abilitate.

Investiţiile au început în 2001 cu refacerea edificiilor medievale de pe aleea de sub Tâmpa (latura de sud-est a cetăţii), după care şantierul a

fost extins în zona Graft (latura nord-vestică a fortificaţiilor).

Clădirea „Olimpia”

Turnul NegruTurnul Alb

Bastionul Graft

Turnul Artelor

Turnul Funarilor

Turnul Vânătorilor

Turnul Lemnarului

Bastionul Postăvarilor

Zidurile de sub Tâmpa

Liceul SportivPoarta Ecaterinei

Bastionul Ţesătorilor

Zidurile de suB tâmpa

Reabilitarea zidului dintre Bastionul Ţesătorilor şi strada Suişul Castelului, pe o lungime de

460 de metri a fost gândită pe parcursul anului 2002. Pentru implementarea proiectului au fost accesate fonduri nerambursabile în valoare de 440.000 de euro prin Programul PHARE, valoarea contractului de execuţie fiind de 20,7 miliarde de lei vechi.

Pentru porţiunea dintre Bastionul Postăvarilor, cel al Cojocarilor şi Turnul Pulberăriei, conducerea Consiliului Judeţean a elaborat un proiect pe Programul „O Românie frumoasă“, finanţat cu 100.000

de dolari prin Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Au fost realizate lucrări de consolidare a fundaţiei zidurilor şi de refacere a zidăriei din piatră brută, zona pietonală a fost refăcută, s-au amenajat alei pe lângă ziduri, a fost montat sistemul de iluminat exterior şi s-a realizat drenajului pentru evacuarea apelor pluviale. Acum vizitatorii au ocazia să urce pe ziduri, de unde pot admira oraşul în toată splendoarea sa. În aceeaşi perioadă s-au făcut renovări exterioare la Bastionul Cojocarilor, Bastionul Postăvarilor şi la zidul care le uneşte.

turnurile pulBerăriei

Pe latura sud-estică a cetăţii există patru turnuri ale Pulberăriei, până acum câţiva

ani ajunse într-o stare avansată de degradare. Acestea au fost consolidate, reabilitate, porţiunile dărâmate fiind reconstruite, în aşa fel încât acum ele sunt reintroduse în circuitul turistic şi deschise vizitării. Acestea au primit denumiri după funcţiunile actuale pe care autorităţile judeţene le-au gândit pentru fiecare în parte: Turnul Lemnarului, Turnul Vânătorilor, Turnul Funarilor şi Turnul Artelor.

turnul alB

Turnul Alb a fost restaurat de Consiliul Judeţean între anii 2005 – 2006. Un an mai târziu a fost pentru prima dată deschis vizitării,

fiind inclus în circuitul muzeal şi turistic. Spaţiul interior amenajat într-un mod spectaculos permite găzduirea unor expoziţii şi desfăşurarea de evenimente culturale. Turnul Alb este o fortificaţie exterioară zidurilor cetăţii, în care existau cinci nivele de galerii de lemn pentru apărători şi paznici, care spre exterior aveau guri de tragere pentru puşti şi chiar pentru tunuri mici. În 1689 a ars, fiind renovat în anul 1723 şi restaurat în anii 1902, 1974 şi după 2000, fiind deschis vizitării în 2007.

Bastionul Graft

Intre anii 2003-2004 Bastionul Graft a suferit lucrări ample de restaurare susţinute din

fonduri ale Consiliului Judeţean Braşov. În prezent şi acesta este amenajat ca muzeu. Lucrările au inclus refacerea scării de legătură între Bastionul Graft şi Turnul Alb. În interior s-a amenajat o secţie a Muzeului Judeţean de Istorie cu tematica „Meşteşugarii din Braşov

- apărători ai cetăţii”. Expozitia, aflată la etajul al doilea al bastionului, cuprinde arme, armuri şi muniţii utilizate la apărarea cetăţii, panouri informative cu facsimile

din documente şi fotografii/litografii ale fortificaţiilor medievale ale Braşovului..

Situat la mijlocul incintei fortificate dinspre Dealul Straja (Warthe) şi edificat în prima jumătate a secolului al XIV-lea, bastionul prezintă particularitatea construirii

„în arcadă”, cu o latură sprijinită pe zidul de apărare şi cu cealaltă situată pe un pinten stâncos. Accesul spre Turnul Alb era asigurat printr-un pod care urca panta până în dreptul intrării în Turnul Alb, de unde apărătorii coborau o scară pentru a permite intrarea în turn.

Situat pe un bot de stâncă al dealului Warthe. Turnul Alb are un plan de semicerc închis, cu partea rotundă îndreptată spre

deal, înaltă de 18 metri, iar partea sudică spre oraş,

înaltă de 20 de metri.

Potrivit cronicilor, Turnul Alb s-a construit în

anul 1494 sau chiar 1460. El era repartizat spre apărare breslelor de cositorari şi arămari.

In anul 2003 au intrat în reparaţii zidurile şi fortificaţiile de pe latura de nord-vest

a cetăţii. Primul obiectiv a fost Turnul Negru – redat circuitului muzeal şi turistic în anul 2004. Sute de ani acest monument a suferit o degradare continuă, până la reparaţia capitală realizată de Consiliul Judeţean. Edificiul a fost consolidat şi refuncţionalizat, în prezent adăpostind exponate ale

turnul neGru

Muzeului Judeţean de Istorie. Noutarea lucrărilor a constat în montarea unui acoperiş de sticlă, perfect integrat în peisaj. Totodată s-au realizat amenajări ale spaţiului de belvedere situat mai sus de Turnul Negru, unde a fost ridicat un catarg pe care flutură steagul Braşovului din vremea lui Mihai Viteazul. În cadrul lucrărilor a fost reamenajată vechea promenadă regală de pe dealul Warthe.

Turnul Negru a căpătat această denumire după ce

în două rânduri a fost lovit de trăsnet.

În timpul epidemiei de ciumă din 1756 se pare că a fost

folosit ca adăpost şi punct de pază pentru paznicii cordonului sanitar din

jurul oraşului.

Poarta Ecaterinei, obiectiv istoric semnificativ pentru Braşovul medieval, a fost reabilitată în

anul 2007, fiind repusă în valoare, redată circuitului turistic şi astfel salvată de la distrugere. Şantierul a durat mai bine de un an, pentru că a fost necesară refacerea turnului şi a porţii propriu-zise, dar şi a zonei învecinate. Edificiul ajunsese să se piardă în spatele unor construcţii parazitare, care au fost demolate. Aici s-a amenajat un parc care permite accesul mai uşor la monument. De altfel, Poarta Ecaterinei este pusă acum în valoare pe ambele laturi.

poarta ecaterinei

Poarta Ecaterinei a fost construită pentru

a facilita accesul şcheienilor în Braşov.

De formă pătrată, pe trei nivele, construcţia are în partea superioară patru turnuleţe ce simbolizau

„Jus Gladii”, un privilegiu medieval care dădea

conducătorilor braşoveni dreptul de a aplica pedeapsa capitală.

Chiar dacă în ultimii zeci de ani a fost cel mai bine păstrat bastion al Braşovului, lucrările desfăşurate

de Consiliul Judeţean la fortificaţiile medievale n-au ocolit nici Bastionul Ţesătorilor. Acest monument unic în ţară a fost reabilitat, devenind un loc preferat pentru organizarea unor evenimente culturale de excepţie şi concerte de muzică clasică. Aici sunt adăpostite colecţii de arheologie, hărţi ale siturilor dacice, romane, teutone şi săseşti din zona Braşovului. În sala armelor se găseşte o machetă a Cetăţii Braşovului din secolul al XV-lea.

Este cel mai bine păstrat dintre bastioanele Cetăţii, care însă în 1701 s-a prăbuşit parţial, fiind reclădit în 1750. A fost restaurat în 1910, s-au făcut investiţii şi după anul 2000. El adăposteşte colecţii de arheologie, hărţi ale siturilor dacice, romane, teutone şi săseşti, iar în sala armelor se găseşte o machetă a Cetăţii Braşovului.

Bastionul Ţesătorilor

U ltimul edificiu medieval care a intrat în reparaţii prin grija Consiliului Judeţean

Braşov a fost Bastionul Postăvarilor, situat în capătul aleii de sub Tâmpa. Primele lucrări au început în anul 2007 şi au vizat consolidarea structurii de rezistenţă a monumentului. Apoi s-au realizat amenajările interioare şi refuncţionalizarea clădirii. S-au refăcut galeriile de lemn pe structura iniţială şi în mijloc

Bastionul postăvarilor

a fost montată o structură modernă din metal şi sticlă, menită să ajute la valorificarea edificiului ca atracţie turistică. S-a realizat şi racordul electric în vederea punerii în valoare a monumentului pe timpul nopţii. Alte lucrări au vizat drenarea apelor pluviale şi realizarea unui sistem de ventilaţie interioară. Intrarea în bastion se face acum printr-o uşă specială care păstrează tenta epocii medievale.

Bastionul Ţesătorilor a fost construit între

1421-1573.

Incinta bastionului, cu numeroase galerii pe două nivele, masiv construite din bârne

de stejar, înconjoară o curte interioară ce

putea adăposti câteva sute de breslaşi şi bunurile

acestora în vreme de restrişte.

clădirea olimpia

D atând din anul 1894, „Olimpia” este una dintre clădirile reprezentative

ale Braşovului. În anul 2007, din iniţiativa preşedintelui Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, ea a suferit reparaţii capitale. Lucrările au fost ample şi complexe, fiind vorba despre o construcţie cu o structură preponderent din lemn.

„Olimpia” a fost consolidată, au fost montate noi instalaţii electrice, termice şi de aer condiţionat,

iar acoperişul a fost în întregime înlocuit. În turnul clădirii a fost montat un ceas. Remarcabil este faptul că în urma lucrărilor clădirea şi-a păstrat în totalitate aspectul de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Totodată, întreaga bază sportivă a fost modernizată, fiind extinsă cu încă un teren de tenis. Au fost construite o tribună modernă, spaţii pentru vestiare şi o terasă care oferă o privelişte spectaculoasă asupra zonei.

F iind amplasat în zona Cetăţii Braşovului, Liceul Sportiv – fosta Casă de

Gimnastică datând din 1853, a intrat în atenţia administraţiei judeţene care a făcut investiţii importante în modernizarea bazei sportive. A fost construită o arenă cu 2.300 de locuri, iar terenul liceului a fost reamenajat, astfel încât sportivii dispun acum de condiţii foarte bune, la standarde occidentale. În cursul anului 2010 s-au efectuat lucrări de drenaj la întreaga arenă şi a

fost refăcută pista cu zgură. Pe o porţiune a terenului a fost montată o suprafaţă de tartan, iar o altă porţiune a fost asfaltată, aceste amenajări permiţând desfăşurarea antrenamentelor pe timpul iernii. Au fost realizate un teren de handbal şi unul pentru volei. De asemenea, au fost create mai multe culoare pentru atletism, care le vor permite sportivilor să se pregătească mult mai bine la probele de viteză. Din arenă nu lipseşte culoarul pentru sărituri în lungime, la capete fiind amenajate două gropi cu nisip.

liceul sportiv