Ariile naturale protejate de stat din raionul Falesti

11
Ariile naturale protejate de stat din raionul Fălești Prin crearea fondului ariilor protejate se urmăreşte protecţia şi conservarea obiectelor şi complexelor naturale pentru generaţia actuală şi generaţiile viitoare, ce presupune o corelare efectivă a măsurilor organizatorice, economice, educaţionale cu potenţiale activităţi antropogene, asigurată de norme juridice. Conform prevederilor legii Republicii Moldova nr. 1538-XIII din 25.02.98 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, raionul Fălești dispune de 4 arii protejate de stat cu o suprafață de 3 602 ha, inclusiv: Rezervația Natural Științifică „Pădurea Domnească” – 2431 ha; Rezervația Peisagistică Izvoare- Risipeni – 1162 ha; Sectorul Botanic Călinești Mici – 7 ha; Arborii seculari din s. Rediul de Sus – 2 ha. Fondul ariilor naturale protejate de stat include obiectele și complexele naturale cu valoare primordială incontestabilă pentru conservarea biodiversităţii şi habitatelor naturale, pentru studierea proceselor naturale, restabilirea echilibrului ecologic şi pentru educaţia ecologică a populaţiei. Promovarea eficientă a zonelor protejate de stat din raionul Fălești poate fi benefică nu numai ca atracţie turistică, dar și pentru creşterea economică a cetăţenilor locali, cît şi pentru protecţia biodiversităţii. Prin urmare, autoritățile publice locale vor conduce evaluarea tuturor zonelor de atracţie şi posibilităţilor de recreere în zonele protejate din raionul Făleşti, luînd în considerare standardele de protecţie ale naturii. Clima pe teritoriile ariilor naturale protejate de stat, ca și în majoritatea suprafeței teritoriului raionului Fălești, este temperat-continentală, caracterizându-se prin mişcarea generală a maselor de aer atmosferic de la vest spre est, cele patru anotimpuri fiind bine evidențiate. Temperatura medie anuală a aerului constituie +8.5 °C, temperatura medie sezonieră constituie -4.5 °C, iarna și +15.5 °C vara. Precipitațiile atmosferice anuale ating valori de aproximativ 380 mm/m 2 . În același timp, mai ales in Rezervația Natural Științifică „Pădurea Domnească”, clima este influențată de așa factori climaterici naturali ca rîul Prut, pădurile de luncă din rezervația respectivă, Rezervația Pesajistică Izvoare Risipeni, primăriilor Călinești, Navirnet, Pietrosu ș.a. In raionul Fălești reţeaua hidrografică se constituie prin 14 râuleţe, a căror lungime totală este de 318,6 km. Printre ele sunt rîul Prut cu cel mai mare afluent al sau - Camenca, Şovăţul Mare şi Şovăţul Mic, Gîrla Mare, Lucăceni, Obreja, Gîrlişor, Călmăţui, precum şi un şir de afluenţi mici. Teritoriul ariilor protejate este înzestrat cu mai multe zăcăminte naturale, inclusiv: nisip şi pietriş in satele Pruteni si Valea Rusului. Sunt prezente și unele izvoare cu apă cu un conținut scăzut de mineralizare (localitățile Izvoare, Risipeni, Scumpia). Pe teritoriile ariilor protejate resursele vegetale sunt bogate si reprezentate de plante lemnoase, cum ar fi specii de foioase ca salcîmul, arțarul și stejarul, salcia, plopul, tufari şi arbuşti: porumbele, măcieş. Sunt masive mari de pădure, în special, în Rezervaţia Natural Științifică „Pădurea

Transcript of Ariile naturale protejate de stat din raionul Falesti

Page 1: Ariile naturale protejate de stat din raionul Falesti

Ariile naturale protejate de stat din raionul Fălești

Prin crearea fondului ariilor protejate se urmăreşte protecţia şi conservarea obiectelor şi

complexelor naturale pentru generaţia actuală şi generaţiile viitoare, ce presupune o corelare

efectivă a măsurilor organizatorice, economice, educaţionale cu potenţiale activităţi antropogene,

asigurată de norme juridice.

Conform prevederilor legii Republicii Moldova nr. 1538-XIII din 25.02.98 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, raionul Fălești dispune de 4 arii protejate de stat cu o suprafață de 3 602 ha, inclusiv:

• Rezervația Natural Științifică „Pădurea Domnească” – 2431 ha;

• Rezervația Peisagistică Izvoare- Risipeni – 1162 ha;

• Sectorul Botanic Călinești Mici – 7 ha;

• Arborii seculari din s. Rediul de Sus – 2 ha.

Fondul ariilor naturale protejate de stat include obiectele și complexele naturale cu valoare primordială incontestabilă pentru conservarea biodiversităţii şi habitatelor naturale, pentru studierea proceselor naturale, restabilirea echilibrului ecologic şi pentru educaţia ecologică a populaţiei. Promovarea eficientă a zonelor protejate de stat din raionul Fălești poate fi benefică nu numai ca atracţie turistică, dar și pentru creşterea economică a cetăţenilor locali, cît şi pentru protecţia biodiversităţii. Prin urmare, autoritățile publice locale vor conduce evaluarea tuturor zonelor de atracţie şi posibilităţilor de recreere în zonele protejate din raionul Făleşti, luînd în considerare standardele de protecţie ale naturii.

Clima pe teritoriile ariilor naturale protejate de stat, ca și în majoritatea suprafeței teritoriului raionului Fălești, este temperat-continentală, caracterizându-se prin mişcarea generală a maselor de aer atmosferic de la vest spre est, cele patru anotimpuri fiind bine evidențiate. Temperatura medie anuală a aerului constituie +8.5 °C, temperatura medie sezonieră constituie -4.5 °C, iarna și +15.5 °C vara. Precipitațiile atmosferice anuale ating valori de aproximativ 380 mm/m2. În același timp, mai ales in Rezervația Natural Științifică „Pădurea Domnească”, clima este influențată de așa factori climaterici naturali ca rîul Prut, pădurile de luncă din rezervația respectivă, Rezervația Pesajistică Izvoare Risipeni, primăriilor Călinești, Navirnet, Pietrosu ș.a.

In raionul Fălești reţeaua hidrografică se constituie prin 14 râuleţe, a căror lungime totală este de 318,6 km. Printre ele sunt rîul Prut cu cel mai mare afluent al sau - Camenca, Şovăţul Mare şi Şovăţul Mic, Gîrla Mare, Lucăceni, Obreja, Gîrlişor, Călmăţui, precum şi un şir de afluenţi mici. Teritoriul ariilor protejate este înzestrat cu mai multe zăcăminte naturale, inclusiv: nisip şi pietriş in satele Pruteni si Valea Rusului. Sunt prezente și unele izvoare cu apă cu un conținut scăzut de mineralizare (localitățile Izvoare, Risipeni, Scumpia).

Pe teritoriile ariilor protejate resursele vegetale sunt bogate si reprezentate de plante lemnoase, cum ar fi specii de foioase ca salcîmul, arțarul și stejarul, salcia, plopul, tufari şi arbuşti: porumbele, măcieş. Sunt masive mari de pădure, în special, în Rezervaţia Natural Științifică „Pădurea

Page 2: Ariile naturale protejate de stat din raionul Falesti

Domnească”, masivele de pădure din primăriile Izvoare şi Risipeni, Albinețul Vechi, Năvîrneț, Călinești şi Petrosu. Din lumea animală fac parte: căprioare, bursuci, mistreți, arici, şobolani, veveriţe, lupi, vulpi, iepuri etc. Specii de păsări întâlnite: cocostârci, răți sălbatice, ciocănitori, pițigoi, etc. Fiind bogate în iazuri și ape curgătoare, ariile protejate sunt o sursă de pești: crap, caras, biban, "tolstolobic", "belîi amur", știuca, platica, porcușor, zvârluga, costriș ş.a.

Rezervația Natural Științifică „Pădurea Domnească”

Rezervația este una din cele mai vechi păduri de lunca din Europa și

este unică prin biodeversitatea ei, tipurile de soluri, relief și vegetație. Scopul ei principal este păstrarea

și prezentarea celor mai reprezentative păduri de luncă și conservarea unor specii și comunități de

plante și animale rare, restabilirea biodeversității celor mai caracteristice fitocenoze. Pe acest teritoriu

mic, numit Prutul de Mijloc, natura a creat un ansamblu unic de monumente ale naturii: de la cele

geologice, paleontologice până la cele floristice și faunistice. Combinațiile originale dintre piatră și

apă, vegetație și animale, pământ și aer au dat naștere unui peisaj de paradis, necunoscut încă de mulți

admiratori ai frumosului, dar care merită să fie vizitat si savurat.

O parte din Lunca Prutului și teritoriul rezervației, fiind o perioadă îndelungată zonă de hotar cu acces redus pentru populaţie şi activităţi economice, a păstrat în stare naturală numeroase sectoare de luncă şi pădure, care puteau fi încorporate uşor în fondul ariilor naturale protejate. Însă împroprietărirea ţăranilor, urmare reformei agrare, negîndite bine din deceniul trecut, a fragmentat serios această undă verde. Şi totuşi, aici s-a păstrat, mai mult ca în alte părţi, suportul natural pentru construirea şi restabilirea ariilor naturale protejate de stat.

Rezervaţia “Pădurea Domnească" a fost creată la 02 iulie 1993

conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova, cu scopul păstrării celui mai

reprezentativ complex natural silvic de luncă şi de mlaştini situate în sectorul

de mijloc al rîului Prut, conservării şi regenerării speciilor rare de plante şi

animale, redresării ecologice şi restabilirii biodiversităţii ecosistemelor de

luncă.

Teritoriul ocupat de vegetaţia forestieră a rezervaţiei, din punct de

vedere geomorfologic, aparţine Platoului Moldovenesc de nord-vest şi este

localizat în zona cursului de mijloc al rîului Prut şi afluentului său Camenca, de

la satul Branişte la nord, pînă la Pruteni la sud; spre vest este limitat de rîul

Prut, iar spre est- de zona de recife Buteşti- Cobani şi mai la sud, de terasele

rîului Prut din preajma estică a satelor Viişoara, raionul Glodeni şi Pruteni,

raionul Falesti.

Page 3: Ariile naturale protejate de stat din raionul Falesti

Rezervația Natural Științifică „Pădurea Domnească” se margineste la nord cu Ocolul Silvic Rîșcani- liziera pădurii; la est cu Ocolul silvic Glodeni- rîul Camenca; la sud cu Ocolul Silvic Fălești- liziera pădurii; la vest cu râul Prut si România. Suprafața rezervației este de 6032 ha. Întinderea silvică îmbracă valea Prutului în haina verde pe o distanță de aproximativ 40 km. Înălțimi absolute variază între 20 și 200 m, însă pe întreg teritoriul rezervației predomină înălțimi de 40-60 m. Altitudinea luncii Prutului variază între 43 și 64 m.

Rezervatia, amplasată în zona localităţilor Cobani, Balatina, Bisericani, Cuhneşti, Moara-Domnească, raionul Glodeni şi Chetriş, Călineşti, Hînceşti, Drujineni, raionul Făleşti este administrată de Agenţia de Stat pentru Silvicultură “Moldsilva”.

Vegetația

Rezervația are o vegetație silvică în luncă, formată pe teritorii relativ rar supuse inundațiilor de scurtă durată. Sunt evidențiate două niveluri ocupate de pădure: nivelul luncii inundabile și nivelul primei terase de luncă. În anumite perioade nivelul apelor crește și afectează orizonturile inferioare ale solului. În asociațiile cu esențe de plop, situate pe niveluri mai joase, sunt răspîndite soluri aluviale carbonatice. Vegetația din rezervație s-a format sub influența regimului apelor Prutului, a sistemelor de gârle prin care apele Prutului și râulețului Camenca pătrundeau și alimentau cu apele sale pădurile, pajiștile, mai ales în timpul inundațiilor.

Regimurile hidrice ale solurilor din lunca Prutului în ultimele decenii sunt influențate de barajul Costești-Stânca. În funcție de acești factori, s-au format trei tipuri de vegetație: forestieră, pajiști de luncă și vegetație acvatică.

Vegetația forestieră

Ea ocupă o suprafață de 4976,8 ha. Structura principalelor specii de arbori se prezintă în felul următor: stejar (Quercus) - 1793 ha (36%), plop (Populus) – 1622 ha (33%), salcie (Salix) – 400 ha (8%), arțar (Acer) – 270 ha (5%), frasin (Fraxinus) – 105 ha (2%), ulm (Ulmus) – 25 ha (0,5%), conifere – 25 ha (0,5%). În funcție de gradul de inundație și aluviuni, s-au format patru tipuri de păduri: răchitișurile (ocupă mici suprafețe, sunt formate din specii de sălcii-arbuști; sălcișurile (ocupă 455,6 ha); plopișurile (ocupă 1081,6 ha); ștejărișurile (1471,7 ha).

Page 4: Ariile naturale protejate de stat din raionul Falesti

Vegetația pajiștilor

S-a format în locuri cu umeditate moderată, umeditate excesivă, locuri saline comunități de plante cu o diversitate pronunțată: pajiștele de lunca mlăștinoase (comunitățile de plante sunt formate din specii de plante ultrahigrofite -hragmites australis, Typha angustifolia, Th. latifolia, Glyceria maxima, higrofite - Eleocharis palustris, Scirpus lacustris, Euphorbia palustris, Galium palustre, Lythrum salicaria, Carex acutiformis, C. riparia, C. Vulpina); pajiștele de lunca propriu-zise ( edificatorii comunităților vegetale sunt Agrostis stolonifera, Lolium perrene, Elytrigia repens); pajiștele de luncă halofite (în comunitățile halofite domină Juncus geradi, Puccinelia distantis, P. limosa, Cynodon dactylon); pajiștele de luncă neinundabilă ( au fost evidențiate următoarele specii de plante: Poa angustifolia, Elytrigia repens, Dactilis glomerata, Fragaria vesca, F. Viridis, Echium vulgare, Potentilla argentea, P. Recta, Melilotus officinale, Clinopodium vulgare, Origanum vulgare, Salvia nemorosa, Agrimonia eupatoria, Betonica officinalis, Phleum phleoides).

Vegetația acvatică

Ocupă suprafețe mici și este slab exprimată. Cel mai mare bazin acvatic din rezervație este lacul La Fontal din apropierea satului Cobani. Fitocenozele acvatice din rezervație reprezintă forme destul de variate.

Lacul relict „La Fontal” este o adevărată perlă acvatică a Prutului, cu suprafaţa de peste 23 ha. El este alimentat de cîteva izvoare ascendente, rare înîlnite în Republica Moldova, a căror apă are un grad înalt de mineralizare. Actualmente, circa 85% din suprafaţa lacului este acoperită de vegetaţie acvactică, stufăriş, păpuriş şi reprezintă un loc ideal pentru dezvoltarea amfibienilor, reptilelor, păsărilor de baltă şi a mamiferelor acvatice.

Page 5: Ariile naturale protejate de stat din raionul Falesti

Flora rezervaţiei

Este reprezentată de un număr de circa 31 specii de plante rare dintre care 12 specii de plante incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova, 19 specii de plante cu diferit grad de periclitare, incluse în UICN Red List Categories.

Este valoros și învelișul ierbos al rezervației, unde predomină racotelul, piciorul caprei, lacramioarele, brebeneii, toporașii și altele. Tot aici pot fi vazute specii de plante rare: angelica, laleaua pestriță, giocelul alb, viorelele s.a..

Fauna Rezervaţiei

Pădurile de pe teritoriul rezervatiei sunt bogate şi variate, speciile predominante păstrîndu-se pe toată suprafaţa. Ea este alcătuită din 47 specii de mamifere, 15 specii de reptile şi amfibieni şi 159 specii de păsări din care 21 de specii sunt introduse în categoria speciilor rare.

Este bine dezvoltată si vegetaţia ierboasă, oferind condiţii favorabile pentru înmulţirea şi dezvoltarea mamiferelor, în special a copitatelor. Cei mai tipici reprezentanţi ai copitatelor sînt cerbul nobil, căpriorul şi mistreţul. Efectivul numeric de căpriori şi mistreţi este normal, însă există problema cerbului nobil, al cărui număr lasă de dorit. În limitele teritoriului dat se întîlnesc şi specii rare de animale, introduse în Cartea Roşie: zimbrul, cerbul, hermelina, jderul de pădure, chiţcanul cu abdomen alb, vidra şi nurca europeană.

Conform acordului interstatal dintre Republica Moldova şi Republica Polonă în anul 2005 pentru prima dată în rezervaţie au fost aduşi 3 zimbri (un mascul şi două femele) din 2 rezervaţii ale

Page 6: Ariile naturale protejate de stat din raionul Falesti

Poloniei. In acest scop in cadrul ariei protejate a fost amenajat un ţarc de 32 de hectare. Capacitatea rezervaţiei este însă de 15-17 zimbri şi aşteptăm ca în viitor populaţia acestora să crească, iar legendarul zimbru să se reîntoarcă și în codrii Moldovei.

Rezervaţia are menirea să protejeze flora şi fauna din lunca Prutului. Aici are loc și se urmărește un fenoment interesant, unic în Moldova. Pe o lungime de 40 km, rîurile Camenca şi Prut curg paralel, la o distanţă de câţiva kilometri unul de altul. Printr-un sistem de gârle între cele 2 rîuri, apele curgătoare pătrund în păduri şi văi, inundându-le şi favorizînd apariţia şi creşterea pădurilor şi pajiştilor de luncă.

In cadrul rezervației s-a păstrat o rețea de bălți, ce servesc ca habitat al păsărilor de apă, inclusiv a celor migrătoare. Au supraveţuit în limitele rezervaţiei şi elemente faunistice rare ca cerbul nobil, vidra, pisica sălbatică, jderul de pădure, jderul de piatră, nevăstuica, broasca ţestoasă de baltă.

Acest areal natural este contribuie, inevitabil, la dezvoltarea unui număr impresionant de specii de păsări şi animale. Amplasarea teritoriului rezervaţiei în calea migraţiilor de toamnă şi primăvară a păsărilor creează condiţii optime pentru reproducerea şi dezvoltarea a circa 160 de specii. Majoritatea speciilor sînt dispersate mai puţin eterogen, avînd o densitate redusă, o parte din ele însă, în unele sectoare, sînt destul de numeroase. Astfel, rezervația este una dintre destinaţiile preferate ale păsărilor migrătoare. Speciile rare de păsări, care se întîlnesc pe teritoriul rezervaţiei, sînt lebăda cucuiată, stircul cenușiu, egrreta mică, ciocănitoarea neagră, lopătarul şi barza neagră ș.a..

Page 7: Ariile naturale protejate de stat din raionul Falesti

În rezervaţie există o colonie de circa 13 specii de păsări, care îşi fac cuiburile pe ramurile stejarilor de peste 300 de ani, numită Ţara Bîtlanilor. Unele dintre aceste specii sunt introduse în Cartea Roşie. În rezervație sunt peste 1000 de exemplare de Stîrc cenuşiu, Stîrc de noapte şi Egreta mică. Stîrcul cenuşiu işi construieşte cuibul pe arbori şi formează colonii. Puii apar după 26–27 zile şi, după două săptămîni, încep a zbura, îşi caută hrana – peşte, broaşte, insecte, rozătoare ş.a. – prin mlaştini şi iazuri nu prea adînci.

Un mare interes față de rezervația respectivă reprezintaă parcelele cu o suprafaţă totală de 123 ha cu stejari seculari cu o virsta de peste 200-250 de ani, care depășesc inălțimea de 30-35 de metri şi tulpinile ajung la 2 metri în diametru, ce abia pot fi cuprinse de 3-4 oameni. Aceste grupuri de stejari seculari, unice în Republica Moldova, sunt amplasate in apropierea satului Moara Domnească.

Dezvoltarea turismului

Rezervaţia Natural Științifică „Pădurea Domnească” dispune de un potențial natural bogat pentru dezvoltarea turismului rural ți ecologic. Anual rezervaţia este vizitată de circa 6-7 mii de turişti, în mare parte elevi ai liceelor din republică şi studenţi ai instituţiilor de învăţămînt superior, în special facultăţile de geografie, biologie, silvicultură care în afară de asta îşi desfășoară practica de teren pe teritoriul rezervaţiei. In ultimii ani a fost dezvoltată și o infrastructură in domeniu. A fost construită zimbrăria, grație proiectului „Amenajarea traseului ecoturistic Pădurea Domnească", finanțat de ADR Nord din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională. Proiectul respectiv a avut ca obictiv să contribuie la dezvoltarea activităților turistice, culturale și de agrement în spațiul rural. Au fost construite 3 pensiuni a câte 7 locuri de cazare fiecare, spații pentru camping, o parcare pentru autoturisme la lacul relict La Fontal.

Page 8: Ariile naturale protejate de stat din raionul Falesti

In raionul Glodeni există şi un traseu turistic, în cadrul căruia oamenii, pe linga Rezervația Natural Știintifica “Pădurea Domneasca”, pot vizita și alte monumente ale naturii ca „Stînca Mare”, „Suta de Movile”, „Cheile Buteştiului” şi altele. Din păcate, toate obiectivele turistice din rezervație au fost construite pe teritoriul raionului Glodeni, unde este amplast sediul rezervației, urmînd ca pe viitor să dezvoltăm această direcție de activitate și în raionul Fălești.

Trebuie de menționat faptul că și pe teritoriul raionului Fălești în rezervație se deschid unele din cele mai spectaculoase peisaje ale naturii. De lîngă satul Drujineni, situat pe un deal nu foarte mare, se intinde un şes vast și mare, drept ca o masă, intersectat de rîul Camenca, afluent de dreapta al Prutului. Nu departe de gura de vărsare, rîul Camenca se extinde semnificativ din contul apelor Prutului, deși la 2-3 km distanţă in apropierea satului Hîncești, arată mai curînd a pîrîiaş, care de multe ori, vara se usuca. În anii ploioşi, insă această cîmpia se umple cu apele rîurilor Prut și Camenca, imbogățind cu mult biodiversitatea luncii rîului Prut și a rezervației.

În vechiul sat moldovenesc Pruteni, centru al comunei cu același nume, din care fac parte 4 sate, îți atrage atenţia, în mod special, vechiul mal al Prutului, care se înalţă falnic deasupra satului şi care ne amintește despre cît de mare a fost rîul Prut în timpurile preistorice, după ce s-au retras apele celei de-a doua Mări Sarmatice.

Aria naturală Rezervaţia Natural Științifică „Pădurea Domnească” include în sine cea mai veche pădure din Europa. Variația speciilor floristice și a celor faunistice, oportunitățile turistice confirmă importanța ei ca depozit natural al genofondului floristic si faunistic, folosirea lui in scopuri științifice, ecologice, culturale și recreative.

Rezervația Peisagistică Izvoare - Risipeni

Rezervația respectivă este amplasată de-a lungul satelor Bocșa, Risipeni și Izvoare, raionul Fălești, Republica Moldova, pe o suprafață de 1162 hectare și-și ia inceputul in apropierea traseului internațional Iasi - Fălești - Bălți. In componența rezervației sunt incluse imprejurimile satelor Izvoare, parcelele 61-69, Risipeni, parcelele 72, 73, 75, 76; Caiuceni - Nagornoe, parcelele 30-33, 36-38, gestionate de ocolul silvic Făleşti, Gospodăria Silvică de Stat Glodeni și care se deosebesc printr-o frumusețe rară, bucurînd ochiul vizitatorilor. Rezervația include o pădure de stejar și frasin pe versanții localităților susnumite. Ca și în Rezervația Natural Științifică Pădurea Domnească”, în ea se întîlnesc stejari seculari.

Page 9: Ariile naturale protejate de stat din raionul Falesti

Ea se caracterizează printr-un relief deluros de cvercete, eroziune excesivă de bonitate inferioară cu erodisoluri, soluri desfundate argiloiluviale, edafic mic; deluros de cvercete, cu goruneto-șleauri, goruneto-stejăreto-șleauri, goruneto-stejărete, versanți însoriți, semiînsoriți de bonitate superioară și mijlocie, cenușiu edafic mijlociu și mare; deluros de cvercete cu vegetație de mlaștină, stuf, papură de depresiuni de bază de versanți cu soluri gleice. Au fost identificate următoarele tipuri de pădure:

• Goruneto-stejăret de productivitate inferioară • Stejăret cu cireș de productivitate mijlocie • Gorunet normal cu floră de mull de productivitate superioară • Goruneto-stejăret de productivitate mijlocie • Stejăreto-goruneto-șleau de productivitate superioară • Stejăreto-goruneto-șleau de productivitate mijlocie • Șleau de deal cu gorun și stejar de productivitate mijlocie

Pe teritoriul rezervației peisagistice îsi iau inceputul mai multe izvoare care isi varsă apele in riul Gîrla Mare, Lucăceni, afluenți al riului Prut. După spusele localnicilor, înca cîteva secole in urma, fîșiile forestiere din preajma satului Izvoare se uneau cu cele ale satului Bocșa, Rediul de Sus, Lucăceni, apoi continuau spre înaltimile și luncile satelor din vecinatate Rediul de Sus, Valea Rusului, Pruteni, formind un covor verde și frumos. Ea este una din cele mai frumoase rezervații peisagistice, deosebindu- se prin frumusețea peisajelor și poienilor fascinante, lacurile de o frumusețe rară, cărările și potecile bătătorite de către vizitatori. Este unul din cele mai atrăgătoare și solicitate locuri de agrement in sînul naturii din raionul Fălești. Aici, înca din vremuri mai de demult, se organizau diferite festivaluri culturale, concursuri ale activității artistice, ziua roadei și altele. Astăzi a venit timpul să restabilim acele frumoase tradiții, folosind la maximum atît potențialul educativ al ariilor naturale protejate, cît și cel recreativ și cultural. Pe teritoriul rezervației peisagistice se află 2 iazuri cu o suprafață de 2.5 și 1.5 hectare, ce servesc ca loc de agrement pentru locuitorii satelor Bocșa, Risipeni și Izvoare ș.a..

Fiind un peisaj geografic de un farmec deosebit, sectorul Caiuceni- Nagornoe, cu o suprafață de 202 hectare, este situat pe teritoriile primăriilor Pruteni, Horești și Albinețul Vechi. In componența ei sunt incluse pădurile și terenurile din apropierea satelor Lucăceni, Valea Rusului, Pruteni, Rediul de Sus (parcelele 30-33, 36-38).

Page 10: Ariile naturale protejate de stat din raionul Falesti

Deosebindu-se prin relief, dealurile, povîrnișurile și văile împădurite se aseamănă cu cele din Codrii Moldovei. Partea de est a rezervației atrage atenția prin numărul impunător de moșuroaie de furnicari care ajung pîna la o inalțime de 1.5- 2 metri și se află unul lingă altul. Rezervația respectivă este vestită atît prin peisage si poiene atrăgatoare ale naturii, cît și prin Monumentul Naturii Arborele secular, ce se află pe teritoriul ei.

Sectorul reprezentativ cu vegetație silvică Călineștii Mici (parcela 21, subparcela 3)

O altă arie naturală protejată de pe teritoriul raionului Falesti este sectorul reprezentativ cu vegetație silvică (Sectorul Botanic) Călineștii Mici, ce cuprinde un teren de 7 ha la sud-est de satul Călinești (parcela 46, subparcela 4) la cițiva km de Rezervația Natural Științifică Pădurea Domnească și cuprinde o vegetație forestieră bogată. Deținătorul funciar în prezent este Ocolul silvic Călinești al Gospodăriei Silvice de Stat Glodeni.

Afară de aceasta nu departe de acest monument al naturii se află alte două obiective, ce prezintă interes atît din punct de vedere natural, cît și cultural ți estetic. Este vorba de manastirea Acoperemîntul Maicii Domnului, ce este situată pe teritoriul pădurii din preajma satului Navîrneț și unul din cele mai amenajate și frumoase izvoare din partea locului- Fîntîna Doamnei din satul Călinești. Pe teritoriul mînăstirii Acoperemintul Maicii Domnului, ce se afla in mijlocul unei păduri de o frumusețe rară, cresc mai mulți arbori seculari, ce necesită să fie luați sub ocrotirea statului. Mai mulți ani la rînd izvorul Fîntîna Doamnei din satul Călinești aprovizionează cu apă potabilă o jumătate de sat și mai mulți călători care se opresc special pentru a gusta apa cristalină și gustoasă din el.

Monumentul naturii Arborele Secular (stejar pedunculat) din satul Rediul de Sus

Stejarii pedunculați sunt amplasați pe teritoriul sectorului de padure Caiuceni Nagornoe lîngă cantonul din satul Rediul de Sus, parcela 38, subparcela 2. Ei au o vîrstă de circa 400 ani. Chiar la cîtiva metri de acești străjeri ai naturii se afla o fîntină din care-și potolesc setea sute de vizitatori care vin in excursii la “copacul lui Suvorov” (așa a fost numit copacul in popor). E de menționat faptul că toți acești ani atît monumentul, cît și fîntîna din preajma lui sunt ingrijite de localnici și silvicultorii din partea locului. Administrator al acestui monument al naturii este Ocolul silvic Falesti al Gospodariei Silvice de Stat Glodeni. Din discuțiile cu locuitorii satului Rediul de Sus se prea poate, că aceștea sunt cei mai in vîrstă dintre stejarii istorici, pe care i-am avut vre-o data in regiune. Înălțimea lor depăşeşte 30 de metri, impresionează, însă, în mod deosebit, anvergura coroanei, care se odihneşte pe cele două tulpini. Din păcate, nu am reuşit să găsim nici un fel de materiale cu referire la această minune a naturii, nici în literatură, nici pe Internet. Este cunoscut doar faptul, că potrivit legendei, anume sub acest copac s-a odihnit după luptele cu turcii generalul Alexandr Suvorov.

Page 11: Ariile naturale protejate de stat din raionul Falesti

Concluzii: De rînd cu activitatea pozitivă privind starea monumentelor naturii din raionul Fălești, ariile protejate din raion nu sunt promovate la justa lor valoare, nu se utilizează eficient în scopuri culturale, turistice și recreative. În raion nu există infrastructură turistică, trasee turistice cu includerea ariilor protejate de stat. Nu peste tot exista bornele informative, alte panouri cu informații utile despre aceste monumente ale naturii. În ultimii 2 ani au pierit mulți copaci de pin, brazi și mesteacăn, ce va trebuie sa fie plantați alți pomi pentru a-i completa pe cei uscați. Din aceste și alte cauze ariile naturale protejate de stat nu- și îndeplinesc pe deplin funcțiile sale în folosul oamenilor și sporirii calității vieții lor. Prejudiciul cauzat prin tăieri ilicite a fost evaluat la 1 603,8 mii lei. Recuperarea prejudiciului de către contravenienți a constituit circa 70% din suma totală a prejudiciului cauzat. La capitolul pășunat ilicit, în urma reviziilor au fost întocmite 927 procese-verbale pe diverse cazuri de nerespectare a legislației, care au adus un prejudiciu de 1 922,5 mii lei.

În pofida acţiunilor întreprinse de autorități și organele abilitate, starea ariilor naturale protejate și potențialul lor de utilizare în scopuri recreatoare sunt nesatisfăcătoare. Este joasă și responsabilitatea organelor APL, ocolurilor silvice pe teritoriul cărora sunt amplasate arii naturale protejate de stat. Ca rezultat, mai au loc tăieri ilicite ale arborilor, ruperea florilor și strângerea ciupercilor ș.a.