Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

164

Click here to load reader

description

romani in Primul Razboi Mondial

Transcript of Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

Page 1: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

ANI-1113fILD

ao

CIMITIFKUL.PRIZONIERILON

ROMANI

IMPtE311 DIN TIMPULIESE501ULUI

NOTE DE OM IlECA,111

POPORUL" S. A., BUCURE$TI1921

.

-

.

-._

..., , -

.' :-

_.

.

.

*

,

.49

,

i

.

_-

-

.

.

14891

www.dacoromanica.ro

Page 2: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

/If T1-1b/ILO

C

CIMITIRULPRIZONIERILON

ROMAN!

IMPRE511 DIN TIt'\PULRES[501ULUI

NOTE p OM NECAJIT

POPORUL" S:A., BUCURE$T11921

-

fa.

....,1=1761111:1111.1=1/111111111.11[1

DE

www.dacoromanica.ro

Page 3: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

.71m incheiat pace cu toatd lumen.De claim, reludm legaturile normale cu toti.

eel cu earl ne-am rdsboit.Sd uitdm, dar, ce s'a petrecut pe cam] bu-

buia tunul si sd nu ne gandim deceit la ceeacc avem de fault la umbra ramurei de indslin.

Paginile acestea nu cunt menite sdamintirea vrajbei cu dusmanii de ieri ; ci ea sc .

orate ce avem de uitat din purtarea prietenilor.de male.

.

,

www.dacoromanica.ro

Page 4: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

AFRICA IN .EUROPA

Germania a imaginat un sistem specialpentru prizonieri, ca sa--1 distrugd iza aftmai mare numar.

Ori cat de nevindicabile ar fi sA fie rAnile pricinuite de razboiutcare pustii continentul, un fobs tot a adus omenirei uraganul

acesta de toate rasturnator, fobs, insa, pe care trebue sA-1 smulgidintre morminte sau de sub darAinAturi ca sA-1 pui in fats cu ccs'a naruit din batrana civiiizatie el, rAsboitil, a impArtit pe lo-cuitorii Europei, precis, ca cu compasul, in dotta feiii prapastiosde distincte in oameni si brute.

Studiind in mare metodele intrebuintate sau cercetand cu dea-manuntul detahile cele mai .fArl de importanta, ajungi, on cat aifugi de ea, ajungi la incheer:a ca lupta infricosata care a rApusintreaga generatie a epocei acesteia de filosofie umanitarA, s'a dat :de o parte de catre naivi viteji, cari nu uitau, chiar in baia desange, ca, d'asupra tuturor, e o lege fireascA care guverneaza su-fletele si, de altA parte, o turma feroce pe care n'o carmuiau decat instinctele.

Pentru tine are la indema.ttA materialul necesar ca sa poataadanci sistemele cari au slujit de cod obligatoriu in duelul mon-struos din care toatA lumea a ie0t infirmA, macelul nascut dinpretextul dramei de la Serajevo nu se deosibeste, pe o lature,de cele ce se duceau in timpul rasboaielor punice pe cand Europaera in pruncie, de cat prin uniforma pe care o poarta asasinlivictimele. In colo, prin technica germana, suntem, azi, cu patru zecide secole in urma cu veacul ce fuse desonorat. Regulus, rosto-gold intr'un butoiu cu piroane, e un rasfatat pentru contimporanii

-

N4.;:tfl

c Yee,

$i

:

www.dacoromanica.ro

Page 5: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

ARHIBALD

11.11, pe langa prizonierut roman aruncat in canal, la Stralsund,noaptea, de catre comandantul lagarului, pentru ca, spre desfd-tarea logodnicei sale, sa fie scos de catre cainele-i de vdnatoare,

SA intram, dar, in Africa si sa-i explorAm intunecimile, ca saramaie dovada vecinica de barbaria fAra seaman pe care o ascunde,sub cutele sale ipocrite, laudata kultur teutona.

Mal intai, frisk un gir pe polita : notele de fag sunt extrase,credincios, din =morale insasi ale prizonierilor ramasi in viata,intarite, deci, de marturia a mil de oameni, martori carora, peniggard ce vom urea calvarul, le vom cita numele.

Mai mult : ca sa facem cu neputinta tagada, transcriem aci,din capul locului, ca proba de absolute bund credinta in istorisireafaptelor, depozitia, Matta la 1917, in fata Comtsiunel extraor-dinare de ancheto, din Rusia, de catre medicul francez FortuneCresson, scapat din captivitatea nemteasca si devenit, in acel an,director al Coloniei Franceze din Petrograd.

lad, de pe ziarul englez Times, ce a declarat medicul francez :

E groaznica robia in Germania. Grea peutru ofiteri, robiaaceasta e de neindurat pentru soIdatii de rand.

Germania a imagine 21d1 siSte111 special pentru prizonieri ca sir-z"arms in cell mai mare numizr.

Pentru germani, prizonierul nu mai e om, ci un sclav fardrepturi, o vita care poate fi intrebuintata la toate muncile.

Se injugii prizonierii la plug la grape; araii gra:pea:2i piingdzazzlsub lovituri de bicizt ; en jugul de gdt trag care inciircate, rzeprincluipieptul i1L Tartar/ care-i doboarit. $1 germanii nu tin seams deputerile si sanatatea prizonierilor. Toti trebuescceased : cei bolnavi ca si cei sinatosi.

Cel care moare, e inlocuit cu altul.La torturile trupesti ale acestor nenorociti se adauga foa-

mea si bataia. Prizonierii sunt infometati in toata acceptiu-nea euvantului. Cants ramasitele de prin lazile cu gunoiu ;se arunca cu lacomie asupra cartofilor cruzi striccti ; culegtot ce gasesc sentimental de sctirbrz e at desfientat cdt des-groapa hoituri de animate moarte le rod cameo ca potoleasciifoamea.

Foamea face ea acesti nenorociti sa piarda orice infatisareomeneasca ; sarmanii seamand cu niste schelete. Pielea le eacoperita de bube, furuncule purulent°. Altii ratacesc, umflati.

8

-

fi

sa rutin-

si.1-1* in

fi sa- fi

,

www.dacoromanica.ro

Page 6: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 9

able: teircindo-fi picioarele fi, sting-tart-se din ze. cad fi vierpc drum.

Nici priveliftea (wester oameni nu riefteapia on sinitimcint de sagala german/. Prison/,,_ steal- loviti salbatec, in Were ft' la munca. IZlovesc cii on cc le icse Mande fi le pricinuesc rani de nevindccat.Stint Witt/ cu vdna de bare, czz vergi de fier, cu pant/ priced, ctt 'ha-/antra ft me Toilful Stint sptinzurati 15(fizrz cell& lefinii

_Manama istoviti, stint lipsiti, sate intregi, de bucatica de ptilnede /wand, care li se selves, kind da Donntezen.

Ca pedeaspsii, sunt pugs in api lece, leingil o soba in alzita pier larope, suer slliti sa stea desbraccip la rattle fluid soarede foe, onco genre.. pe budder, tie caramida coltieroasa in Vara, nu exisatortura iscodita de perversitatea olneneasea co care sa nu fie chinnitinenorocitii de prizonieri.

Prizonierii sufera si tuoralmente : se simt lipsiti de °riceaparare cu desavarsire lasati la discretia dustnanului,care, fara mils, ii faCe, mereu, sa inteleaga ca prizonierul nue otn ci tin animal de a carui viata e nevoe atata cat poatesa fie de folos Germaniei.

Continua umilire a demnitatii for de oameni ii apasa siN duce la desperare, la sinucidere.

Daca simplii fioldati sunt, putin cite putin, transformati inschilozi din pricina mizeriei fiziologice, conditiile regimuluiofiterilor in captivitate ii preface in invalizi psihici, in mor-finomani si neurastenici, lipsiti de energie si de vointa.

Viata prizonierilor in Germania este inspainiantatoare.Daca nu se vor lua masuri imediate ca s6 li se imbunata-teasca soarta, si putinii care vor rezista, vor ri'imaneofticosi si nebuni nu se va intoarce nici unul valid capabilde munca.

Punts, acum, fats in fair, raportul doctorului Cresson si de-claratia delegatului Cruces Rofli elvetiene, care, vizitand lagarulnostru de prizonieri de la Dobrovat, zice : Si clraque pays beligerant traitait les offlciers comme le sont ceux de Dobrowetz, jene trots pas qu'on ait lieu de se plaindre panel; fatA in fatAaceste clout( marturii si yeti intelege, fArA altA cercetare, pentrnce, de la inceput, am zis ca rAsbolul mondial s'a dus intre poetisi canibali.

iu .74;

la:sttflpf

1r Ft gni t Ira r 1 0 1 II 1 I

si

infirm!,

www.dacoromanica.ro

Page 7: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

MORNIINTE PENTRU VII

SA incepem cu lagarile din Austro - Ungarla, pentru ca act anpierdut primii prizonieri.

Dar, mai intaiu, o constatare, o data pentru totd'auna, ca sanu mai fie nevoie s'o repetatn: on unde, la on care dintre ar-mate to Puterilor Centrale, cadea un prizonier roman, era tratatca si cel din Germania fiindca metoda era germana, ordineleporneau de la Komandantura germana toate celelalte ab-dicasera, in ce priveste administratia rdsboiultu, la orice drept,la on ce initiativa Din punctul acesta de vedere, Austro-Un-garia on Bulgaria sau Turcia erau tot asa de germane ca stPrusia; de aceea, daca, o data la un an, un organ inferior at co-mandantului statelor vasale "se intampla sd fie mai putin ferocecatre un prizonier roman, o facea pe rAspunderea lui personate,prin necredinta fats de ordinele suzeranilor germani si se expuneala pedepse tot asa de riguroase ca si cainele de roman". Caci,tendinta, vizibila, In toate lagarile, la on care dintre Puteriletrale, era distrugerea, Oita la until, a prizonierilor romani.

Intentia aceasta va apare pipait din cele ce urmeaza.

Prizonierii capturati de trupele austro-maghiare erau, unit, dustla Temisoara, unde era lagarul de concentrate ; st de aci distri-buiti diferitelor campuri amenajate anume ca sa serveasca de anti-camera a mormantului pentru romanii captivi.

Drumul, de la Neajlov de pildd gi pang. la Craiova, se facea,de catre °filer', pe jos, prin noroi si pe ploaie, cu bocancii des-fundati si, cel mai multi, in bluza, de gi gerul, in Noembrie, era

-

taxi

Cen-.

www.dacoromanica.ro

Page 8: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CImITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI I1

riguros,cdci trupele kesaro-krdiesti 11 desbracau pe roman' panel laplele cand ii capturau, si nefericitii se irubracau cu efecte ponositepe Carl li le vindeau jidanii, prizonieri romani si ei dar devenititelali ai nemtilor.

0 caldtorie de la Tancabesti la Bazias constitute una din acelesumbre tragedli pe care n'o poti asculta fArd sa to crispezt deindignare.

Mai intaiu, parcursul se Mee, o sAptamand intreagd, fard caprizbnierilor sa li se serveascd o firimiturd de paine. Si, de ladrumeti nu se putea furnisa, pentru ca, cum spuseram, li se luau,in momentul cand erau prinsi, nu numal ultimul gologan, dar siceasornic, inel, inteun cuvant tot ce avea o valoare. De Ia cari-tatea public;;, apoi, de la Omni si fArancile din satele prin caretreceau, nu puteau sa primeasca ceeace li se oferia de catreromani, pentru ca soldatil can conduceau convoiul goniau cu ba-ioneta pe acei cart, treacat, le intindeau prizonierilor cafe o

bucata de mdmdligd.Dupa ce'i alungau pe Oran', insd, esiau din randuri soldatil ovrel,

complici ai sentineielor, se luau asteatudt dupd romani, sl, min-find ca sunt trimesi, pe furls, de cdtre ofiteri, primeau ei ofran-dele. Cand se intorceau la convoiu, vindeau, ofiterilor, bucatamdmaligit pe cate un ceasornic sau stiuletele de porumb pc ccbruma putuse piti prizonierul, prin cutele zdrentelor, la perchi-zitla banditilor.

Serviciile, de acest fel, Mute nemtilor de cdtre jidovi, nu sepot plati cu tezaujul ambelor imparatii dar si paginile odioase pecart, pe socoteala austro-germanilor, le- an tunas ovreii in istoriarasboiului acestuia, vor ramane in vecii vecilor ca sa ateste caescrocheria, lasitatea sl cruzimea constituiesc fondul caracteruluihordelor mecanizate pe care le astuutiserd kaiserii ca sa... civi-lizeze Europa.

La prima etapa pe pantantul unguresc, convoiul era oprit si(intern dust Ia bale pentru deparazitare. Se desbrAcau, neferi-citii, intro said a unei barace de scanduri, treceau, tremurand,In odaia de bale si cand se intorceau, nu-si mat gAseau efectele I

Goi, acorn; nemancati si istoviti de cei 40 de kilometri Muttziln!c pe jos, prin ploaie si pand Ia genunchi prin noroiu, bietilofiteri trebuiau sa se acopere cu haina de soldati unguri, refor-mate, pe cari II to darula administratia etapei, L sa in cat, candeseau pe stradd ca sa continue drumul, lumea nu stia dacd saplangl de atata degradare a fiintei omenesti on sa raze de spec-tacolul grotesc pe care'l infAtisau ()Uteri' romani.

- .

in

de

ft n

www.dacoromanica.ro

Page 9: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

12 AR111BALD

Prin cusaturile hainelor, ins ; prin captu¢ala chiplului; ba uniichiar prin gurS, cats -va dintre prizonieri ascunseserS cite cevadin banii pe care'i aveau Ia ei in =manful cand cazusera finmana dusmanului. Acestia, Hind-ea nu-i incapeau reformaturiledate de comandantul etapei, au trimis pe plutonierul LeiboviciMorit sa le cumpere din oral. ceea ce se putea cumpara, caimbracaminte, pe putinele parale pe cari reu¢iserS sa le ascunda.Leibovici, ascultand de instinctul rasei, le-a pus la socoteall dedoua on pretul, iar suta de lei romanesti le-a schimbat-o pe 80de coroane, cand cursul in plate era : 116 coroane pentru 100 lei I

Ajunsi la Soproniek, primal convolu de prizonieri an fost, insfarsit, pusi in portie. Li se dedeau 1200 grame paine de palemacinate, amestecate cu un pumn de Orate, pentru o saptamana,de fie care ofiter. Era atat de mizerabila painea aceasta in cat'nest medicul lagarului sfatuia pe cei cu stomacul delicat samanance.

i n'o mancau, dar alta nu li se dedea ¢i nici alceva pelanga Sine.

Dificultatile de orgauizare, o sa ziceti ; numarul prea mare deprizonieri si lipsa de tnijloaco pe care o provoca rlsbolul, impe-dicatt comandamentul de a face tot cc ar fi vrut sa faca pentru aindulci situatia prizonierilor. Nu trebuie, prin urmare, sa fim preasever' in ludecata fata de inamic, el insusi la stramtoare si cumulte nevoi nesatisfacute.

Asa ar fi data o mie de imprejurari altele n'ar sta fata casa dovedeasca cum ca toate dispozitiile erau luate in scopul dea extermina, Sara gres, pe prizonierii romani.

SA calm un caz, dintr'o suta pe cari le cunoastem :Sublocotenentul BAlteanu, din regimentul Mehedinti 7, bolnav

de piept ¢i cu dese accese de hemoptisie Inca de pe cand erape front, a fost, o data ajuns in lagarul de la Soproniek, trimisin cura spitalului, la 19 Decembrie 1916. In spitalul acesta, undemedicamentele lipsiau cu desavar¢ire, erau internati rust, sarbi,bosniaci, cu nevestele si cu copiii, cari muriau, zilnic, ca mustele,de foam si de train rau.

A stat, ofiterui, in spitalul acesta, pang in Maiu 1917. Deaco.o s'a intors la !agar, de unde, agravandu-i se boala, a cerutsa fie trimis in Elvetia, ca invalid, sau in tars, la comuna Piecenita, in Dolj, pans se va face schimbul infirmilor de rasboiu.

I s'a admis cererea, si la 12 August, a plecat.

,

111/X.,_

n'o

www.dacoromanica.ro

Page 10: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

PRIZONIERILOa ROMANI 13

La Severin, examinat de un medic neamt, i s'a acordat uncongediu de patru saptamani. S'a dus la Plenita, in spital, si,la expirarea congedlului, a fost chemat la Severin, unde f s'acerut sa iscaleasca o declaratie precum ca nu va mai lua armeleImpotriva Puterilor Centrale cd se va supune la tot ce I seva cere.

Ofiterul, fireste, a refuzat. Din pricing aceasta a lost inchisin localul tribunalului timp de 18 zile, cu toata boala ucigatoarepe care i o constatase bestia de medic neamt si in vremea asta,ceilalti supusi ai kaiserului i'au devastat casa si i'au furat tot,pang si cuiele de prin pereti.

Cand a fost scos din beciul tribunalulul, i s'a cerut din nousa iscaleasca ticalosia de mai sus; ofiterul a refuzat din nou siatunci, cu toate ca i se gasisera caverne iv plamani, 1-au trimis

SlatIna_sl d'acolo, cu prizonieril ce se aflau in acel lagar, l'auexpediat in Germania ca sa moara pe pamantul blestemat a,stapanilor lui Pinkhofs.

0... coincidenta: in drumu-i spre Stralsund nefericitul ofitercade sfarslt de puteri si comandantul convoiului ii trimite toGoditig, in Moravia, la un spital mIlitar. Balteanu se prezinta lavizita, pe care o facea, din futamplare, un medic ovreiu. Cuntafla macabeul ca bolnavul e roman, ii goneste, cu deslusirea, rastita:

Aici nu e spital de prizonierl !Insistand sa fie dus la seful spitalului, sublocotenentul e pus

in fata unui general eel', care, plln de afectie pentru roman!, catoti boemil, face observatie severs jidanului sl-i porunceste si deacaptivulul o camera si acelas tratament ca si celorlalti bolnavi.

CIMITIRUL

Sl

-

la

I

www.dacoromanica.ro

Page 11: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

TORTURI

Ar !rani+. sa viz 1111.152'4'c-dm imediat, cepc rifle cdini spercati cc natter.

Cu aceste cuvinte au fost intampinati, de catre un sublocotenentgerman, ofiterii cari, ca Alma sanu Dumitru, din Reg. 2 Valcea,

s'au prezintat pentru a li se da numere caci prizonierit romani,de once grad ar fi fost, nu mai aveau nume, in lagar, ci nu-mere, ca ocnasii. Si ofiterii carora un camarad de arme le vorblaap de civil zat, erau raniti, raniti pe front si tarati, fart pans,ment, pe jos, prin mocirla si ploaie, cate patru zeci de kilometripe zi, pang la lagarul de concentrare, de unde erau expediati,cate 50-60, in cate un vagon de vite Citez, aci, numele off-terilor roman' martori la scend, ca sa ramate de pomina kultaragermana si, in acelas timp, sa invederez ce menstruoasa e con-ceptia celor dintre ai ,nostri earl gasesc ca este meserie de sibaritprofesiunea de militar.

Erau, cei cari trebuiau impuscati ca niste caini, erau : Opt-tanul de reseed Mingilescu Nicolae, din reg. 2 Infanterie, ranitde moarte in piept; sublocotenentul de rezerva Lazar Ion, dinreg. 42, cu o rand oribila in partea dreapta a toracelui; sublo-cotenentul Zamfirescu Stellan; din reg. 2 Infanterie, rAnit gray inedictal slang; sl Almasanu Dumitru, diu 2 Val:ea, at° mare randdeschisa la piciorul drept.

Ori cata cruzime ar fi intrebuintat animalul care, cavandalilor

coman-dant al convolului, reprezenta sufletul de fiara al d:nMitteleuropa, pe jos nu-i mai putea mica pe nefericiti acestia.A fost, dar, nevoie ca, la Sibiu, sgi pule pe targa ca sA-1 cluedla trenul de porci cu cad aveau sa fie taritti in interiorul

717.' F' 3 ," 4-,Ar

I

et-

www.dacoromanica.ro

Page 12: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI tb

garlei. Si i-au asezat pe brancarde, brancarde la cari, drept sa-nitari, au tnhamat fete romance, rechizitionate anume pentru ser-viciul acesta si purtati, inainte de a fi dusi la gars, prin totorasul, trecuti de cate doria-trei on prin acelas cartier pentru Ca,toata vremea, soldatii sari din garnizonA si populatia cu zulufia targului sa-i huiduiasca, sa-i scuipe si sa-i improsce cu celemai triviale expectoratii,

De la Sibiu, apoi, prizonierii au lost dusi, trantiti pe pale sifara nici o ingrijire medicala, in spitalul din Kis-Kapus, unde, In-talnind, in gars, trenuri militare cu soldati austro-maghiari, ofi-terii romani au fost din nou obiect de batjocura pentru bestiitekesaro-krgiesti.

Soldatii, barem, soldatif romani, au fost, toti, scuipati si batutide brutele unguresti, pans cand a pornit trenul.

La spital, in Kis-Kapus, nu li s'a servit ofiterilor, ca hranA,de cat, o singurti data pe zi, ate o strachina de varza dulcetiara in apt fArd altceva si fArA paine.

Menu-ul acesta, notati : era pentru ofiterii greu raniti. Trupavalida, nu c nevoie sa spunem ce tratament avea.

Kis-Kapus, insa, prea era aproape desgranita romaneasca, prinurmare era primejdie sa nu cum-va sa evadeze prizonieril deaceea, cei raniti au fost transportati, peste cate-va zile, la Ost-fiazonyfa, un nou lagar pentru deparazitare. Aci, pe langa lipsade hrana, nu era nici ingrijire medicall. In schimb, tratamentulmoral nu 'Asa, din punctul de vedere al conceptiei supraoamenllor,nimic de dorit. Colonelul ungur, comandantul lazaretului, a ills-puns, in romaneste, r Anitilor, cari se plangeau de lipsa painei sia ingrijirilor medicate :

SA multumiti lui Bratianu pentru situatia in care a-ti ajunsNevindecati, cu ramie deschise, dupa case luni de asa zisA

cautare, nefericitil cei cari au scapat, totus, cu viata aulost, pe urmg, expedi3ti la Stralsund, in ziva de 25 Decembrie,pe o lama grea si in niste conditii : de calatorie earl ar fi rapusun caine.

Chinurile fizice, insa ; foamea, lipsa de libertate si zdrentelecart ii umpleau de rusine, n'ar fi fost, totus, de ajuns ca sa de-moralizeze pe prizonieri, soldati in suflet si hotarati la toate ur-mArile razbotului.

Ceea ce fAcea cu totul de nesuferit viata de lagAr, erau tor-turile morale la cart erau supusi, sistematic, din ordini ofiterii

-

-

_

1

S.

www.dacoromanica.ro

Page 13: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

16 ARHIBALD

roman'. Sentinelele ii bruscau la tot momentul ; comandantul gru-pului le vorbia grosolan ; oflterii austrfaci, acei ermafroditi carinutnai in timp de pace nu sunt Mull de inamic, ii insultan, caremai de care mai lag si mai trivial. Gradele inferioare, apci, aveauporunca sA nu crute, in nici o circumstantA, demnitatea si amorulpropriu al prizonierilor.

Ar fi fost de ajuns nu ? = ca sa faca no sad din lagarulmaghiar. Dar nu -era de ajuns. De pe sugestia ofiterilor germani,si urmand metoda din lagarele prusiene, personalul de paza erainstruit ca sl otraveasca, ziinic, sufletul prizonierilor, cu vegtisinistre din Romania. Revolutie sangeroasa in tarn ; jafuri si omo-ruri la cari se dedau cei rat/Iasi acasa ; capitulare a armatelordin Moldova ; clump, Were si tifos exantematec cars ucid toatApopulatia din Romania erau informatii pe cari continuu, persis-tent, le imptAstiau, in !agar, cu amanunte cars sa ingliete inima,sentinelele, gradele, comandantii si agentil anume insArcinati cuaceasla misiune de blend.

0 singura saptAmana de aces t regim infam ucide sufletul eelmai robust si aunt ofiteri cars Pau indurat aproape doui anide zile !

www.dacoromanica.ro

Page 14: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

HENRI GRUNN

Prizoniemi nu mai an grade. Teti smutsimpli soldafi de acum, toil germani,entructi taro, de act' inainte, e germanN.

&cesta e strigatul pe care'l urlau ovreii pefmantent, prizonteri eipe cand convoiul de nefericiti innota, loviti cu patul pustei

pe la spate, prin noroiul drumurilor desfundate, dela punctul undefuseserd capturati si pand la punctul de concentrate, de undeaveau sa fie manati spre infernal lagarelor nemtesti.

Punem afirmarea aceasta sub garantia mArturiel, Inter alto, a cd-pitanului M. Badescu, din Statul-Major at diviziei 9/19.

De ce s'or napusti nAparcile asupra celor in mijlocul cdrorafmprAstie puroiul moral, de indatA ce cred ca a venit vremea sasugA alt stApan, n'am priceput nici odatA. CAci, nu numal ceipc can mintosii dela Versailles ni i-au dat ca compatriot! s'au do-vedit, cu prilejul rdzboialul, dusmani inversunati al poporultti pecare l'au bantuit. La francezi, la unguri, la austriaci, la rust, in-famia m*tior cart primesc botezul din vArful cutitului s'a ma-nifestat aidoma. Daca ticalosia din alte tabere n'a ajuns in tot-deauna pand la cunostinta noastra, faptul se datoreste impreju-rdrei ca, spre deosebire de not, glontul on spanzurAtoarea a fAcutsA amuteasca scurt lasitatea ovreiului din alte armate.

Atata e de general ceeace afirmam act, Meat gormand nici nu-iduc pe front, ci ii grAmAdesc la etape, on de ce extractiune atfi jidanul, cu insarcinAri cart, la rube!, ar trebui sA desonorezepe bArbat sl concetdtenii nostrl de tit mozaic se simt foarte binein servIclul de splonaj, pe cand camarazii for se bat.

2

uI

f s

in00,

o

_

.1°'

0

www.dacoromanica.ro

Page 15: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

18 ARIIIBALD

In ziva de 23 Noembrle 1916, sose*te in lagarul dela Rosiorii-de Vede un convoiu de 14 ofiteri si 350 de soldati roman'. InlagAr mai erau, in momentul acesta, cateva sute de alti romani,cari, nemancati de multe zile, urlau de foame ca fiarele.

Inchisoarea era in curtea *coalei pr;mare. Curtea, inconjuratacu cordon de sentinelesi la fiecare colt, cate o mitraliera.

Cel adult acum, steteau in curte, paziti de aproape.La un moment, cApitanul Badescu se pomeneste, pe la spate,

apucat de guler, rAsucit inapol *i lovit salbatic, farl sa-i se spuieun cuvant, de catre doul plutonieri german', pe cari, pentru oriceeventualitate, ii secundau patru sentinele cu arma la !liana.

Si l'au bAtut pand cand a cazut lesinat langa zidul dela scara*coalei.

Stiind ca in armata kaizerului jidanii, de on unde, comanda pesub mana, Badescu chiama pe Henri Grtinn, an bray jidov rumun,

fAgAdueste o soma de bani daca, cercetand, cu aptitudinelerases, printre coropisnitile tudesti, ar afla pentru ce a fost maltratat..

Grtinn a primit cadoul, a intrat in vorba cu Abulius, alt pri-zonier pumuntean si a venit cu raspunsul ca Badescu, capitanul,fusese lovit pang is sange pentru motivul ca morpionii impara-te*ti aveau informatii cum ca prizonierul este... antigerman.

A doua zi, convolul lese din curte ca duca crucea pedrumul spre Craiova. La poarta, insa, astepta Abulius, soldatroman, cu cei doi plutonieri din ajun. Cum zaresc *acalii pe BA-descu, se reped, ii pun mana in piept si, in pumni, it duc de iii.tchid in camera in care fusese arestat pe timpul noptii.

Gratin, acidin tntamplare. A intrat, ca un feldmaresal, in arestulcapitanului, i-a mai luat cate parale ii mai rarnasesera *1, cu pu-terea pe care o avea dela... Moise, I-a fagaduit ca 11 scapa el. Stinteadevar, capitanul, dupa o jumAtate de teas, a fost scos dininchisoare*i, dupa interventia locotenentului Corbescu, din arti-leria calAreata, pe langa un ofiter german, ingaduit sa intro in

convoiu *1 sa porneasca la Craiova.In front, in momentul plecArei, era, natural, si Abuliusdar plu-

tonlerii cari atacasera in mod la pe capitanul Badescu, I-au oprit,fireste, cu ei, la Rosiori, pentru alte informatii.

Pe drum, pang la Craiova, convoiul acela de nefericiti a fost,toatA vremea, huiduit de trupele bavareze cu care se intaIneau sigratificati cu supraomenescul Hunde, Schweine rumanien , peand ovreii, fratli de arme ai romanilor, fru' plateau atrocitatea os-trogotilor cu: Romania s'a dus dracului. Acuma e provincie ger-mana I

si-1

sail

www.dacoromanica.ro

Page 16: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 19

Si ca sa se arate supusi leali ai noului suveran, lipitorile se-mite asmut.-3,au sentinelele asupra femeilor care, pe drum, plan-gand si facandu-si truce, intindeau prizonierilor cate o cana deapa cri cate un codru de mä-maliga.

In aceasta cu total germana mislune se distingea, prin zel sicredinta, mai ales Henri Grua.), prof ectorul, dela Rosorii-de-Vede,al capitanului Badescu, sl coleg, intro toate asemenea la suflet,cu Abulius, reporterul plutonierilor Iasi.

Dar calvarul era abia la inceput si sarcina jidanilor numai lapreliminari.

Inoptase cand a ajuns convoiul in satul Leu. In sat, nu li s'adat voe nenorocitilor sa se desmorteasca prin casele tarandor. Sicum nu era, intr'o codling rurala, nici cazarma nici vre-o cons-tructie incapatoare pentru atata sumedenie de cadavre vii, co-mandantul convoiului i-a varat pe prizonieri in biserica satului.

Nu uitati ca suntem la sfarsitul lui Noembrie, ca prizonierlifa'cusera 40 de kllometri pe jos, prin ploaie continua si cu no-roiul sus de glezne si ca dalele de piatra si peretil bisericeierau de, ghiata.

Toate aceste imprejurarl sunt, detalii. Trebuia scuipatromanul in cel mai Malt sentiment al lui si pall/mit in credinta-icatre Dumnezeul etern. In scopul acesta, pe jidanii din convoiulde prizonieri i-au bagat in altarsi acolo, viperele, dupa ce aubatjocorit toata noaptea odajdiile preotesti, s'au... spurcat, invazul osanditilor crestini, in vasele cu care se oficiaza sfanta cu-minecatura.

Si acesti trogloditi sunt cetateni romani de cand cu tratatuldela Versaillespentru acotia cere presa speciala amnistia ge-nerale!

Cand am ajuns la.Soproniek, povesteste un prizonier, am gasitin curtea lagartilui, pe langa trupa, o sumedenie de romani, bar-ball, femei sl corgi, luati de prin Mehedinti si de prin Dolj sitratati asa incat scobeau cu unghille pe maidanuri ca sa smulgaiarba cu care sa'si insele foamea.

De cum am sosit in 'agar, istoriseste capitanul Badescu, neampomenit cu altPi plaga : atata era, Ia ofiterii insgrzlnati cu pazanoastra, furia si goana dupa parale si dupa haine, incat intre-prindeau adevarate vanatori impotriva noastra.

Ne trezeam in puterea noptii cu cate case, seapte ()Merl, fie-care cu cate un grup de sentinele. Postau sentinele la usa fiecgrel

<

insa,

www.dacoromanica.ro

Page 17: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

20 ARIMIALD

barace, se napusteau peste not prin micro sl se puneau pc..perchizitle.

bunt si continuAm.Stint sute de oilier! earl va pot confirma tut ce citirAti pang

acl precum stint alte sute sari au, de sigur, amAnunte cu cartsA complecteze fugitivele noastre note.

Nu ne intArziAm asupra imprejurarlior din Ungarla, fiindc5, lip-slti do inventivitate, atrocitAtile suferite din partea austro-ma-ghlarilor stint pururea aceleasi, asa ca devin banale prin unl-formitatea lor.

Germaniialtceva. Germanii stint sukraoamertii cu avan-tajul acesta, stint de o variatie, de o bogie si de o originati-tate in sceleratetS, incat merits mentiune specialA, mentiune pccare istoria contimporang o va insole, socotim, inevitabil, pe fiecare paglna.

SA trecem, dar, in lagArile kaiserului atot puternic, in toatecinci continentele, la epoca cand se petrece aceastA tragedletragedie care ingroapa sub rusine sub oprobriu pretinsa civili-zatie a veacului de fatA.

si

1"1

www.dacoromanica.ro

Page 18: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

INFERNUL GERMAN

_Vic l un polo,* nu e tratat Ia arritazime ca ronuinii.

In Cara altrulsmului, a candoarel poetice si a filozofiel umanitare,in imperiul sacalului dela Berlin, erau o duzina de lagAre

amenajate anume cu tot ce savanta perfidie feroce pusese la in-demana calailor ca sA stirpeascA, pane la unul, pe prizonieriiromani.

Si nu se pot povesti, caci tree peste imaginatia cea mai des-franata, rafinatele torturi cu cari asasinii Iasi urmareau distrugerea,fara grog, a tot ce era valah in mormintele germane.

Din ceea ce urmeaza, precum §l din faptul ca peste 70.000de priionieri romani au fost ucisi in lagarele nemtesti, se vedelamurit ca, in privinta noastrA, erau ordine gi instructiuni speclaleca unul sA nu mai vaza lumina zilef, dupe ce a incaput in ci-mitirul teuton.

De altfel, insasi rAsboiul purtat cu nol a fost, din capul locu-Jul, denamit, special : strafexpedition.

E destul si amintim ca unul dintre lagarile uncle erau puV saagonizeze compatriotii no§tri fuses:: instalat la Strohen Moor, inbaltile Weserului, localitate pe care insasi populatia bAstinapporeclit-o Sahara Germanleia , ca sa priceapa enamel ce °sanctacapitals lovia pe roman cand pica in !liana germanului.

Apoi, ca nu cum-va, cu toate mijloacele de pustiire, sA scapevre-unul dintre cei cu structura deosebit de masiva, prizonierul eragonit, sistematic, din laggr in 'agar, nemancat, pe frig, gol giadesea cu rank nevindecate, in vagoane de vita gi impuns cubaioneta de cAtre sceleratii insArcinati sal insoteasca.

trigs'-

,

.

a

www.dacoromanica.ro

Page 19: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

ARHIBALD

Asa, locotenentul Grigore Petrescu, din Reg. 1 Granicerl, aPost stramutat de douasprezece ori, in douasprezece lagare dife-rite, in interval de un an si jumatate ; sublocotenentul StefanPopescu, d.t la Reg. 47, a stat : 7- zlle la Sibiu ; 2 la Latnsdorf;2 luni la Stralsund, 5 lunl la Schwarmstedt, 3 saptamani la Kre-feld, 2 luni la Bressen si 11 luni la Beeskow !

Si stramutarile se faceau prin surprindere, sculand pe ofiterdin sown in mijlecul noptii si ducandu 1, ingrozit, spre o dead-natie pe care nici sentinelele u'o cunosteatt.

Si vorbim de °Uteri. Oamenii de trupa nu erau socotiti nicica insecte...

0 sa vorbim mai departe de tratamentul odios din lagare.De o cam data, o chestie.... generals: neamtul, fiinta cu de-savarsire degradata in ce priveste simtul moral, minte, minte cutupeu, cu desinvoltura, minte eroic. Tot ce spune teutonul e fats;ori ce proiecteaza e perfid si ajunge, cu vremea, din pricina e-ducatiei ipocrite ce i se face cu 'biciul, ajunge sa creaza ca, israport cu viata altor neamuri, existenta lui insasi este o minciund.

Judecati din punctul acesta de vedere, nu stii, ori cat ai rasfoibibliotecile, daca bulgarii sunt teutoni on germanii sunt mongol!,atat de perfect identica e organizatia sufleteasca a filosofilor depe Spreea cu a zarzavagiilor de pe tarmul Mantel.

Nu ne putem, opri la amanunte, dar sa dam un fapt,fecund, pentru a se putea deduce restul : reprezentantii Puterilorneutre si organele Crucei Rosii Internationale protesteaza laBerlin in contra hranei mizerabile cu care se ucideau sistematicprizonlerii romani. La aceasta injonctiune, asasinli au raspuns vic-torios trimitand la Berne listele de mancare, tiparite frumos siornate cu motive artistice, liste ce se lipiau pe peretii baracelorsi in care, cu perifraze de escroc si cu eufemisme baroce, seinsirau atatea si asa feluri de mancare, ca servite orizonierilor,in cat naivii din Elvetia incepusera, la un moment, sa clued grijeca captivii romani din Germania au sa devie pletoricl din cauzasupra. alimentatici.

0 sa deslusim intealta parte ce contineau, erectly, listele carededeau impresia ca romanii o sa iasa din captivitate obezi. Deo cam data, alts dovada de lipsa totals a simtului moral, de lasentinels nans la generalul Inspector en chef al lagarului cloderau avizati ca sosesc delegati ai Crucei Rosii, dedeau poruncasa se imbunatateasca hrana prizonierilor pentru ziva aceea sfaveau nerusinarea, faimo0 von ai augustului asasin de la Berlin,

22

;.

fireste,

-

:

www.dacoromanica.ro

Page 20: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

sa in fata sutelor de ofiteridinarul lagarului

Rornanii, sub pedeapsd de represalii cumplite, n'aveau vole savie in atingere cu membrii Crucei Rosii sau cu reprezentanitilstatelor neutre.

0 singura data au parvenit ofiteril, pe furls, sa vorbeasca cudelegatul Spaniel, si, la auzul destainuirilor fioroase ce i se faceau,neutrul a esclamat, asa de tare in cat l'a auzit locotenentulStamatescu, din Reg. 1 Calarasi

Mei un popor nu e tratat cu aldta cruzime ca romans!.Un amanunt, mai Inuit ca coloare locald un ofiter, vrand sa

dea, cu ocazia unei inspectil, un memoriu ministrului Spaniel, carevenise cu comisia Crucei Rosii elvetiene, a rugat pe o sort docaritate, dintre cele care insoteau comisia, inmaneze, /ladedprizonierilor, sub amenintare de pedeapsa grea, nu le era per-mis sa se apropie. Surora a primit comisionul dar, in loc sadea memoriul ministrului spaniol, 1-a dus comandantul lagd-rului. Ofiterul, povesteste maiorul N Mil-10, din Reg. I Gra-niceri, a fost, pentiu indrasneala aceasta, pedepsit, pe urma, cu24 de ziie inchisoare.

Surora de caritate fusese germand...

23

roman!, ca acesta este or-

In maltratarea prizonierilor romani erau gradatii, dupa cumfusesera capturati in /annul succeselor sau in perioada de in-frangeri a germanilor. In cazul dintaiu, situatia romanilor era re-lativ ward: ii desbracau, combatantii, pe camp, pant la plele;le luau bani, scule si orl ce reprezenta o valoare, cat de mica ;

dupa ce'i loviau cu cizma, cu patul puscel sau cu baioneta,expediau, cum ziceau ei insist, la porcii de la etape, unde,

nemancati, erau perchizitionati din nou si rupti in batai de tiecazca porcii nu mai gaseau nimic prin buzunarele prizonierilor.

Cand, insa, cadeau in captiv tate dupa cateva insuccese su-ferite de asasini, atunci, pe land, atrocitatile de mai sus, se maiadaoga foamea, flagelarea si celula pentru ofiterii earl refuzau sadea indicatii asupra situatiei armatelor romane.

Din mana combatantilor, dar, cadeau in ghlara porcilor de laetape, si dela acestia, incapeau pe maim escortei.

Exodul, cum se sties a avut loc prin lunile Noembrie, Decem-brie si lanuarie, in cursul retragerei din Muntenia, pant s'a fixaffrontul de la Siret. In anotimpul acesta, cu gerurile, cu viscolulsi cu noroaiele obicinuite, prizonierii, cum am spur, erau dusi pe

afirme,!

:

:

.

sa

ii

la....

i,

www.dacoromanica.ro

Page 21: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

24 ARHIBALD

jos, cu escorts de cavalerie dupA el si stimulati cu baioaeta ensa facA cate 40-50 de kilometri pe zi.

Escorta bdtea pe roman' cu sabia ca sa meergA In pas cucall si nenorocitii, jefuiti de cloud. ori, nu mai aveau pe ei nicisdrente, nici incaltaminte, nici inelele de cununie macar.

Am spus ce erau ofiteril superior) la german' ; intelegeti, asadar, ce aunt antropoizil tars nici un rang in cohorta teutona.

Cand cote un roman molt sau cate unui lihnit de foame ra-manea cati-va pass in firma, bruta din escorts ii imbrancea, Itlovia cu sabia, sau, daca-i era lene O. se intarzie cu el, ii im-pusca de-a dreptul si intra, dupa aceea, in randuri, vesel si cuspolille cadavrului in brate.

Locotenentul Neagu, de la Reg. de C. F. povesteste ca a fostovit cu sabia in timpul transportului dela Tg. Jiu la Petrosaniiar sublocoteneutul de rezerva Beceanu V. Ion, din Reg. 57,declara cA ,,escorts de infanterie germane, caret conducea, lovia.cu patul puscei si imbrancea pe ofiteril bolnavi sau raniti cart neputeau merge cu aceiasi iutealA ca cei sanatosi

Cand trecea convolul prin orase ori prin sate inamice, escortsingAdula populatiei nu numai sA insulte trivial pe prizonieri etchiar sa-1 loveasfa cu pietre 4i cu ciomege.

Toate acestea, o sd. zits cititorul, sunt naturale din \ parteaunui popor de sAlbateci cArora, intrucat aveau de aface cu oa-meal dezarmati si infirm', nu le mai era frica de riposta. Era,insA, afara de acestea, chibzuiala, sistema, metodA in arta de achinui pe prizonieri. Asa, in trajeul de 40 kilometri, nu le eraingadult prizonierilor sa bea o picatura de apA. Cand treceaupe longs fantana, it intepau cu baloneta ori cu sabia sa meargAinainte si dacd, prin satele romanesti, le ofereau tarancile cote ooala cu apA, sentinelele le puneau pe gonna si le amenintau cAle flamed. Cand, apov, din pricina distantelor excesiv de lung'pe teritoriul nemtesc, nu se putea face drumul pe jos, atunci secAutau intr'adins vagoane in care fusesera animate si nu se per-mitea sa se curete murdAria lAsata de dobitoace.

Data, tusk in lipsa vagoanelor acestora, ii expedlau cu vagoanede calatori, nu pleca trenul din gall pand nu se constata rigu-ros cA geamurile sunt sparte taate....

Mai mutt : era poruncA strasnica ca, lama, cand crapau pie-trele de ger, vagonul sa mearga cu agile deschise de perete tarvara, pe arsita lui cuptor, cand se transportau prizonierii dints un.'agar intealtul, vagoanele sA circule inchise ermetic.

ti

www.dacoromanica.ro

Page 22: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRLIL PRIZONIERILOR ROMANI

Fats cu aceasta canibalica crutime, soldatii gauriau, vara, pe-feta vagonului, cu briceagul, 5i puneau gura la orificlu carespire nitel aler curat, cad inAnntru atmosfera era pestilentialli,intre altele 5i din pricing ca, nedandu-li-se vole, zile si uopti.de- arandul, sA se dea jos la gar), i5i faceau toate trebuintele in vagor.

Locotenentul Manoliu Mina, din Reg. 55, declarA ca untildintre prizonieri a murit sufocat".

Dar cea mai dhabolica infamie o sAvar5lau teutonii fats de raniti.Nu numai cA'l lasau cate patru-cinci zie neculesi de pe camp,setnancati si cu ranile gangrenate ; dar chiar unde gestalt pe campsanitari roman!, r'jma5i anume ca sA ingrijeasca pe raniti, ii ba-teau cu revolverul

noastrala frunte, ii puneau sA-i panseze pe ai lor.

Populatia din prejurul campurilor de Wale venia pant;in Hula de foc ca sA strangd mortli 5i sa care ranitii, dar netntiiii pandeau 5i'i duceau sub escorts, sA lucreze la trainee, subploaia de srapnele a artileriei romane5ti.

Ca dovada despre sentimentele de umanitate ale asiaticilorsupusi ai kaiserului si despre respectul lor pentru prescriptiunileconventiel de la Haga, inregistram act declaratille catorva ofiterimartori la lnfamia si carnajiul la care erau supusi romanil decAtre felcerii bestialutui Neron modern.

Orice rank cat de gravA ar fi avut, si de oric, boats ar ii pAtimitprizonierul roman pe camp, cAzut pe mAna asasinilor, trebuia sAastepte cate zile erau necesare papa sa se evacueze, mai intah,toti rAnitil germanl, de si pe aloeurea trupele noastre, cum ziserarnmai sus, lasau intr'adins brancardieri 51 material de pansament,Pe toti ace5t1 agenti sanitarl ii luau prizonieri, in contra tuturorlegilor de pietate, si'i obligau sA ingrijeascA de ai for-

VA inchipult1 la Marasesti, unde a limit lupta peste o sapta-manA si an cAzut raniti de amble part!, cu zecile de mhi, vainchipuiti cat a trebuit sA astepte romanii pand sA le vie randulla a5a zisele ingrijiri medicate !

Medicul =for Lerescu raporteaza cazuri cand ranitii nostriau ajuns, la primul pansament, dupA 7--8 zile, plini de paduchl,si cu ranile infectate de viermi.

Sublocotenentul lonescu Arghir, din Reg. 68, poveste5te caLill transport de ofiteri ycl trupd a fast final 6 zile In bisericaDragrinepl, fara sa fie vazufi de medic, fart hrana fdra ape.

Sublocotenentul Nicolae Z. Petre din Reg. 32, a fost ridicat,dupA 10 ore, pe o toate de cort, de5i'i era piciorul fracturat, 51,dus in satul StrAjescu, unde a stat pe pArnantul gut, fara man-tare ft fara pansament, cloud zile st cloud noptl.

-

sit

sl,

.

IC ',A1 iii I

ft

www.dacoromanica.ro

Page 23: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

26 ARHIBALD

Si supliciul acestui ofiter nu s'a sfarsit aicl, Ruganduse deniste soldati german' cari treceau cu camionul sa -1 is si sa.1duca la un spital, caci suferia cumplit, netntii, oameni filantropi,l'au pus in camion, l'au dus cati-va kilometri departe de at si

aruncat, pe ulna, intr'un cant, pe camp, dupd ce jefuit,Trecatorli din comund l'au gdsit acolo, in drumul for pc ling&

si l'au dus la Feldlazaretul No, 110, absolut In pieleazoata, afa cum it gUsIseni.

E drept ca, pentru spectacolul vesel pe care'l °feria mediculuitudesc cazul acesta... original, ranitul a Post pansat de preferinfticitiar in seara accea, la 80 de ceasuri dupd ce capatase rana

SI ca sä n'aibd dreptul, ca toti valahii ingrati, sd so plangd,apol, de tratamentul nemtesc, prizonierul a lost luat din lazaret,a doua zi, si transportat la Focani, pe paid, intr'o rcinIze,adzespitalului 323, uncle, drept ingrijire, sanitarii germanii i -au dato cracd cu frunze ca sa se apere de muste.

In fine, ca sa nu se cruet cumva ca germanii stint partial-tori si ca sa se vaza mdsura e generald pentru toll prizonieriiroman', acelas.., medicament s'a dat gi subloconentului EmilNicolau, precum si la o suing. de alti ofiteri cart au avut noroculad fie ospitalizatl in Focpni la No. 323...

A

.

Pau l'au

giant,

_

a

ca

-

-

.1

, ,

www.dacoromanica.ro

Page 24: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

ATAVISM

Jiunde Oh 1 re re

Ecurios cu cats claritate iese la iveall dreptatea ovreilor, in-vinuiti, pe nedrept, cum ca dela ei au invatat germanil sa

fie tAlhari.Ne aducem amide ca, de cAte on nu mai putea Komman-

dantura sa cocoloseascl hojiite cate unui bandit in uniforms deMiter si era silica dea in vileag, explicatia, in gura morpio-nilor, se producea singura : contactul cu romanii a stricat si peunit germani, a caror onestiiate, ca a poporului intreg, a fastWeald para acum sl Weald ar fl rAmas Ora promiscuitatea cu7alahul, element disolvant pentru cea mai riguroasA moralitate.

Si ca sa nu creaza lumea ca teutonul hot arunca, cum se zice,'printer) locutiune vulgard, moartea in tigani, Kornandantura, prinagentii ei, cita nume propril. N'ar fi cazut in ispita cApitanulAlbrecht, spre pildl, daca nu it scoteau din minti Sternbach siPauker ca sa fure Mina de la moara Alberstadt; maiorul prins ca,-de pe interventia frumoasei creole cu nume bulgaresc, care vindeapermisuri perimate pentru tuicA, ar fi continuat sa fie om corect,ca tots germanii, daca nu'i este In cale Mendelsohn sA-1 tentezest sa- I fats sa calce alaturi de datorie ; si bietul locotenent in-trat -la peseta° Mulct vindea lemnele dela Cernica, ar fi ra-alas un Christus de onestitate daca nu'I intampina Marcovicipentruca, cu un puma de lal facA, ca prin vrajd, sa sedeparteze de rectitudinea traditionalA in neamul plosnitelor. Ergo,inchelau Wechsler si Salzmann, crainicii Kommandaturei, ergo,.romAnii sunt de viol ca, foarte rar, poste until la o seta demil, calcA si teutonul in gura ladder.

=L -kraW:L? itrWrIoire"W;;IF:i.

4,

,

al

-

WI,

www.dacoromanica.ro

Page 25: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

28 ARHIBALD

Lucrul, insa, se petrece Cu totul din potriva. Ba, dad tii seam&de orig nea eupatrizilor din rasa Llui Wilhelm, origine care seconfunda cu era de banditism din evul mediu, mai call vine sacrezi de si riscand sA starnesti protestAri din partea d-luiCuza el, date hind faptele la cuno0inta si a copiilor in tareromaneasca, tendinta la furtisag a ofiterului neamt e a§a de ft-reasca in cat, daca, din panctul acesta de vedere, Sternbach,Marcovici, Pauker si ce1-1 alti romani ar mai fi avut ceva de in-vatat in materia aceasta, ajungeau hors concours gratie scoaleipa care au fAcut o prin atingere cu reprezentantil kaiserului.

Cate-va dovezi in treacAt, dovezi de pe campul de lupta,unde nu era cu putinta contactul cu.... romanif :

Ofiterli germani bruscau si loveau, din sistem, pe ofiterii ro-mani cazuti prizonieri ; iar soldatii, in fata superiorilor si de peun cod poruncit, le striga : Hunde Offizierenacaini de ofiteri.

Asta, insa, sA zicem ca e chestie de educatie sufleteasca.SA trecem la dovezi de onestitate :Capitaaului Arnzulescu.Dumitru i s'au bocancii, nu pe ascune,

ci, cinstit, pe fata ;Sublocotenentului Petrescu, din GrAniceri, i-au luat ciciula

dolmanul ;Locotenentului Alexandrescu Stefan, din Reg. 8 VanAtori, au

luat 860 de lei, cari ii scapasera de la o anterloarA... perchizitieLocotenentului de rezervA Nineaca Ion, din Reg. 8 VanAtori,

i-au luat 1280 de lei, un ceasornic, un lant cu creion de oursi un inel cu briliante ;

Sublocotenentului de rezerva Gr. Negrescu, din Reg. 1 Cg-15ra§l, I-au luat fotografiile de familie, caci, treeut prin diferiteperchizitii, atata mai avea pe sufletul Iui ;

Locotenentului Ionescu August, din Reg. de escorts regala,s'a smuls, de la gat, gulerul de bland, iar trupa din convoiul

de prizonieri a Lost ;Build pans la cantata. Cei cad au protestatsau au incercat sa se opuie talharilor, au font trantiti la pAmantsi bAtuti crunt.

Si acestia formeaza un grup, cazuti odatac5ci era sistern :

de cum te simtiau atlas de glont si ramas pe teren, la el, serepezeau hienele de te desbracau ; si numai dupa aceia itl da-deau cu patul puscei in cap.,. ca tratament medical.

Ganditi- vA acuma, cate grupe de acestea au clzut in manabarbarnor si judecati recolta adunata de prin cimitire de calmbravil s' mai presus de toate onestii aparatori ai patriei germane

Sunt, in purtarca junkerilor, de aitfel, momente savuroase pe

rt

cl

www.dacoromanica.ro

Page 26: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 29

earl nu to saturi sa le gusti si sa le arunci la toate vanturile,pentru ca, data se poate, sa nu ramaie vietate pe glob, carepuss in cunostintil, sa nu se cutremure de admiratie fate cu acestpaper urzit anume de catre nationalul Gott ca sa stApaneascaEuropa, pentru slava do a pururea a kaiserului si fericirea lumeiterestre.

Unul din aceste momente :

Am spus ca prizonierul era, Wain, jafuit, pe camp, sl numaidupa aceea lasat in noroi si in ger, cu ranlle deschise. Am maiopus ca, din ceasul capturarii si pand peste cinci-sase zile, candjung6a la tin !agar improvizat, nu se dedea, ofiterilor si trupei,

nu numai !frank dar nicl vole sa bea apt de la fantanele intal-nite in drum. Am mai spus, in sfarsit, ca distantele se faceau pejos, cite 40-50 de kilornetri pe zi si ca se faceau in pasulealului, daca escorta era calare, sau, cand escorta era pedestra,r5nitii si bolnavii erau stimulati cu baioneta ca sa mearga cualura celor sanatosi.

Toate acestea, pentru oameni cu rani, febrili, lihniti de foameon extenuati de oboseala luptelor din ajun, ar constitui, sa zicemun regim rational. Se mai intampla, insa ceva,si acest cevainvedereaza si pentru orbi ca tratamentul de extermirare la careerau supusi prizonierii romani era In special recomandat, ca porniadin instructiuni anume date in sensul acesta, instructiuni care,evident, anume stop urinareatt.

laca accl ceva menit sa nemureasca amintirea sacalilor si safats, din sanghinarul for imparat, pe seful ucigasilor : cand escortaabosia on vrea sa se schimbe, nu oprea convolul- la etapa casa astepte sa fie inlocuita de cea care urrna sa continue drumul,ci telefona din mars asa in cat, cand ajungeau prizonieril lapunctul de undo avea sa-i is in primire garda cea noun, nisi no:".ncetineau pasul macar, caci schimbul intra In randuri din sbor.Cu chipul acesta, convolul talcs cafe data poste si adesea maimutt, fart sa rasufle, fart plc de ragaz, nemancati, raniti, bol-navi sl goi.

inutil sa spunem, fie care escorta facea cate o noun revizieprim buzunarele acestor uefericiti Novi ratacitorl,

Cand se va scrie, documzntat si in amanunt, cruzimea rafinatai barbaria fart nume la care au lost supusi prizonierii rotnani,

atunci Germania va trebui, pe harts, cantata prin centrul Africei,pe unde continentul acesta nu e explorat de cat de jaguari.

Zit

°-

.

Si,

www.dacoromanica.ro

Page 27: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

122M117112MWERIattiTEFEMIgEffrRY AMIEF221

RESPECTUL PENTRUDEMNITATEA OM EN EASCA

Unsere alte Golf

Cetitorii cari isi vor fi aruncat ochii pe ale noastre Inzpreskdin timpul Ocupatiei, vor fi vazut acolo fapt, de altfel, cu-

noscut de toatA MunteniacA, pentru ermafroditii imperiali, serechizitionasera toate edificlile aratoase pentru ca parazitii sA lo-cuiascA, comod, fiecare, dacA se poate, cate un palat.

Si cu prilejul faimoasei levee en masse, se adusesera in teri-toriul ocupat nu numai junckeril, cei cari, de preferinta, se culcAcate doi intr'un crivat; nu numal cari subscriseserA copiosla imprumuturile de razboiu si cumpArasera, cu pretul acesta,privilegiul de. a produce, pe calea Victorlei, efecte crupa, pecand gemeln -ii isi lAsau oasele sa albeascA la soare prin Bantu-rile dela Dragoslavele ; ci si chelnerii, Mute, in Germania, cr..apucaturi unctuoase, cari acasA la ei nu te.mal scot din Excellenz"cand, in Ice de 5 pfenigi, cum e_obicelul parnantului, le arunci, ca-bacsis, maruntisul ramas dela paharul cu bore; ba venisera laiernatic, ca sA nu consume, ca guri inutile, cojile de cartofi re-zervate, prin Larte15, pentru hhnitii, cari, in Cara nemteasca, lucrauentuziast, cu baioneta la spate, in nzinele unde se pregAteau ga-zele asfixiante si se lucrau, de pe technica oficialA a poporulu:de asasini, substantele cu care kultur a teutona avea sa otrA-veasca fantanile de pe teritoriul unde urinau sa se retragA, casa... scurteze frontulvenisera ad! si mare parte din cavalelecare slujesc de neveste supupor impArAtesti.

Mai furores[, apoi, expediate, aici, acele gratii perimate pe careofiterii superiori de azi le cunoscusera pe cand erau leutenanti,,,

NS

t

invdrfitii,

i

AI

www.dacoromanica.ro

Page 28: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 3

cu drepturi cAstigate prin localurile de perditie pe unde neamtue de rigoare sa se dud, in prima tinerete, ca sA mascheze vir-tutea traditionalA de a se dispensa de sex. Si pentru ca la leveesA fie cu adevarat en masse, prin urmare impresionantA, se sco-seserA din portie, in Germania, panA si Infante si fuseserA expe-diati sA lupte ad, prin sarAcAcioasele Bilrgerkilhe, ospAiArii pecare Kommandantura obligase pe primate din Romania sA leinfiinteze si O. le pule, gratis, la dispozitia lesinaturilor germane.

Untan, fenomenul fArA brate, care, la circ, anti trecuti, seexhiba rAzandu-se cu piciorul, se plimba, pAnA sl el, triumfatorpprin Bucuresti, unde fusese trimis de Krlegsministerium ca sA nearate, prin prezenta lui, ce nesecat isvor de combatanti este pa-tria lui Eulenburg.

§i toti acetta, bale acestea, fuseserA instalate in cute o cons-tructie monumentalA din capitalele romane ; na municipalitatilefuseserA indatorate, sub pedeapsA de Straf, sA le IntroducA bAlsi sa complecteze luxos confortul, pe acolo pe uncle proprietarli,,in grabs, n'avuseserA vreme sA dea le dernier coup de mainin asteptarea acestor oaspeti cilibiii, cars, la ei acasA, se soco-tesc favorizati dace, cinci intr'un Keinerei, pot, desmortindu-sela cAldura unui pumn de turbA cu miros stercorian, sA astepteceasul cand sA reia munca silnicA fArA de care nu'si poate pro-cure, neamtul, bucata de cArnat bojociu cu care intretine anemia.coplilor.

Aceasta, pentru ei si pentru ai lor.Pentru ai nostri, lace programul, alcAtuit Ia Berlin si pores-

clt prin circulars. II expunem aci nu ca sA invederAm cAtA barbarie-reprezintA civilizatia germanA, ci, asa, mai mull pentru volup-tatea ce sprier]] sA producern cititorului prin contrastul la care':vom face sA asiste.

Am zis, mai sus, cA prizonierli romAni cAzuti pe portiunea deteren cuceritA de Mamie, erau: intaiu, lAsati, cate trei, valesi adesea cate cinci zile, sA se svarcoleascA, in noroiu sau inzApada, nemancati si cu Milan nepansate ; al doilea, loviti cu pa-tul pustei, dupA ce trecea intervalul calculat ca sA se productgangrena mantuitoare, si jafuiti, pana la caning, de tot ce puteasA infatiseze o valoare pe cadavrele acestea respirandeDupA aceste operate peliminare, cei earl, in potriva calculelorMute de doktorti teutoni, se inclArfitniceau sA se intarzie prin.Ire vii, erau luati de pe urmAi, ca turmele de vite, si,de baioneta sentinelelor, porniti : bolnavi, flAmanzi si cu plAgilepline de viermi, din etapa in etapAcu grijA, din partea celoe

Inca.'

o

impinst

www.dacoromanica.ro

Page 29: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

32 ARHIBALD

cari insotiau convoiul, sA-i jAfuiasca de isnoavA fie care escort&ce se forma, prin telefon, lua in priinire, din mess, do cumfbosiau kamerazii cart ii buznnAriserd panA ad.

Cu alura aceasta, prizonieril nostri calcau eel 40-50 do ki-lometri oranduiti, ca pedeapsi, de catre mai marii ostirilor ger-mane, pentru cA avuseserA temeritatea sa apere *nautili strA-mosesc. Venia noaptea, apoi, gi, ca sA se °dill:leased sentinelele,se oprea convoiul si se instate in cantonament, pentru ca a douazi sa porneascl din nou spre lagArul de concentrare.

Hrana, nici pe campul unde fuseserA Ilsati ca sa-I umplevierrnii, plc, in timpul inarsului, nici in cantonament nu li se de-deadar la socoteala ni s'au pus cheltuielile flcute de kaisercu ocupatla, cu intretinerea prizonierilor cu cautarea ranitilor.

Nu II se dedea Vial apg, macar.Mai mutt: nu li se IngAdula, harem. sa lasA din firldete in

cari erau inchisi ca p'Ateasca tributul pe care't reclamanatura.

Si ce era cantonamental, in conceptia generoasA a rasel care,fiindcA locuitorii, prea desi imperiu, stau inghesuiti adeseaunii peste altii, isi zic Uebermentsch ? Erau coprele, pivnitelecasetor parasite, §i de cele mai mite ori, bisericile In toti'auna fArA paine, fArA apA, fArA foe cu interzicere absolutA,sub pedeapsa de glont, de a esi prizonierul din mormant pentrutrebuintele trupesti.

Si se inchideau in cosare sau in altarul bisericilor, de a va--ma : ofiteri, trupA, bolnavi si sanatosi.

SA precizam :Un convoiu, din care fAcea parte sublocotenentul de rezerva

Christescu Stefan, din Reg. 55, a lost, of teri si trupa, varat,cu baioneta,, in biserIca din comuna ca slidare asentimentului religios, obligat sl se culce chiar in altar.

Un transport, care, intre altil, cuprindea pe locotenentul Mo-rant Ion, din Reg. 48, a fost inghesuit, Ia Pitegti, intro ()MIAgi tinut fArA mancare, douA zile si cloud noptl, in care vremenu H s'a ingaduit nici sA-si usuce zdrentele la soare.

Si, informeazA sublocotenentul PAtrut V. Traian, din Reg. 2,un grup do ofiteri au fost instalafi in penirenclarul Margineni,dale peste gramadA cu hotli, cu tAlharli, cu criminalii.

Acesta era cantonamental, acesta intelesul pe care! dedeaunemtii obligatillor conventiei de la Naga, conventie pe care se'fndatorasera s'o respecte si care reclama, pentru prizonieri, con-ditii de Malta filantropie.

.

sa

6

sl

VitInestisi,

'c,

.

I

et i

www.dacoromanica.ro

Page 30: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 3 3

Si, ca sa nu le impute, cumva, istoria, intr'o zi, ca ar fi ne-glijat vre-una din datortile al caror rob, sufleteste, este teutonul,cadavrele, dupa ce le jafttiau, le paraseau unde cazusera casa le inmormanteze populatia civila a satelor.

Soarele, ridicand lintoliul de zapada, a desvelit, ani de-a ran-dul, oasele celor cazuti in luptele din munti, eroi a caror came,.:nnainte de a ft nemetita, fusese sf4tata de fiarele codrilor.

www.dacoromanica.ro

Page 31: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

PAHOD NA... STRALSUND

Tdlharii de roman/

Drumul dela Neajlov pans la Slatina se facea, pe jos, introsAptamand si trebuia, pe urmd, zece tile, cu trenul, de ad

pand la Stralsund.Cand cosarele, pivnitele caselor daramate de bombardament

mai puteau cuprinde multimea de muribunzi, administrafia mill-tars, ca sa dea cate unlit favorit pretext de a se repezi pang lacafeneaua unde, in Germania, servia autorul zilelor acestui favo-rit, organiza convoiuri pentru expedlerea prizonierilor in cimitirile.carora, printr'un eufemism perfid, II se zicea lagare.

Drumul se fAcea, afard, poate, de o singura sau doud exceptii,in. vagoane de vite. °titer', cate de cloud si de trei on mai multide cat capacitatea vagonului, erau gramdditi in acele cocine cuetaj in cari se transports porciisi trebuiau sa se odihneasca sisa doarmA de-a'n picioarele, cad, culcati, pe jos, in bIlegarul la-sat de vile si aparat cu arma in many de catre sentinele ca nucum-va ad se curete de prizonieri, n'ar fi avut loc nici zece lacuts din numarul nefericitilor.

Drumul, de pe imprejurari, Linea opt, zece si de multe on cloudspre zece ziledrumul acesta, in conditiile de umanitate pe care-le vAzurAti.

Cand muria cate unul, sentinela dedea un picior cadavruluiarunca pe up cocinei. Cei cari n'aveau tristea sa moara ci nu-mai sa se bolnveascA greu erau !Apt' in grijea cioclilor dela ceamai apropiata gardca sa se evite sentinelei corvada de a toimbranci cadavrele de pe marginea vagonului.

Nici o data, pand azi, n'a venit vre-o stire, la ministerul nos-

nis

si't

,

V NI,1www.dacoromanica.ro

Page 32: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 35

tru de razboi, despre soarta acestor ingropati de vii, cad, ca depe lumea cea-I alts, nu s'a intors nici itnul, pans acum, ca saspuie cat de ploasa a fost, acolo, ospitalitatea pe care au gasit-ola nemti.

Ca Mode, une-ori, se facea dun trait. Pleca trenul din Aradsi dung opririle reglementare, stopa la Oppeln, static de granita adermaniei, unde, inainte de a fi tarati in interior, prizonierli erausupusl deparazitarei.

Hrana, in tot acest interval de timp, nu forma nici de cum o-biectul de preocupare al fatalaului imparatesc insarcinat cu con-ducerea convoiului. De aceea, nu se manta sau, accidental, semanca pe sponciu. Asa, unui transport de ofiteri, de la Sibiu laStralsund, nu 11 s'a dat, in vase zile, de cat trei mese masacare consista dintr'o zeama de gulii fierte in apa, o feliuta mi-croscopica de paine si cate un worst, nationala tocatura Mutt dinsange de cal indesata lute. intestin de provenienta dubioasa,care .lass In tot d'auna impresia ca a mai fost mancata odata

Maiorul Fometescu, din Batal. 1 Vanatori, afirmA ca convoiuluisau s'a dat de mancare numai de cloud ori In timp de seaptezile. Vina, insa, nu credem sa fie a nemtilor : Fometescu Hind,se pare, un nume predestinat,urma sä fie intarcat de la man-care pentru ca convoiul sa ramana in logica lucrului....,.

Si oamenii acestia, care mancau, doul gulii si trei wursti in saptezile, erau cel jafuiti in tail gi flamanzi de saptamani I

Acest noroc, insa, rasfata pe prizonieri numai in cazul canddrumul se facea neantrerupt, de la Slatina, de la Caineni,de la Sibiu ori de la Arad, direct, la Oppeln. Dar nodurile prin-cipale de cale ferata erau de multe ori congestionate de nesfar-siltele necesitati ale razboiuluisi multe din statiunele mid erau,une-ori, asa de blocate incat saptamini intregi nu puteau da dru-mul convoiului funebru pe care '1 constituiau cotetele prizonie-rilor. Din pricina aceasta, cei cari n'avusesera grije sa moarala vreme, erau supusi unui martiriu special. Nu puteau sa fietinuti in gars, pentru cg, cu toate lacAtele cari ferecau agile, arfi trebuit cel putin atitea sentinele cate dricuri cu prizonieri e-rau pe linie. De aceea, de cum se comunica Feidwebelului co-mandant al escortei ca nu e chip sa treaca inainte, descarca penefericiti din vagoane si punea, pentru cate cinci sase zile, depreferinta prin grajdurl, de undo, fiindca paiele si balegarul maiservisera de saltea si altor grupuri de osanditi, ranitil, amputatiisau cei cu metehne interne plecau cu paduchi si cu rale, dace

f

_

_

.

'I

www.dacoromanica.ro

Page 33: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

36 ARIIIBALD

n'aveau sans5 s3 contracteze tetanos ca sä micsoreze numarulcelor pe cari ii ingrAsa rasfata imparatul Germaniei.

Drumul de la gara pana la mormantul provizoriu se fAcea, pejos, prin mijiocul unei populatil ostile, care'i scuipa, ii huiduia ,slit

tovia cu bastoanelecaci sentinelele, a carer grija excluzivA erapipa, nu'si lasau asa preocupare importanta ca sa apere pe ban-dijii de romanii", expresiune care, invariabil, curgea ca puroluldin gura germanilor viteji pc caul dadeau cu ciomagul, sub ochilparintesti ai ofiterulul insArcinat cu comanda es,:ortei, in oameninefericiti, bolnavi, raniti si lipsiti de apArare.

Hrang,_ nu se dedea de loc pentru intervalul acestaera, pen-tru prizonieri, o adevarata sincopg.

La intoarcere pentru reimbarcare, convoiul trecea iarasi prinzidul de bravi, cart, cu bata In many si cu fleoanca plinA deimundicii pentru a le scuipa asupra romanilor, loveau, feroce,pe eel cari poate scapasera, prima data, de sub ploaia de reteveie.

°data inchisi din nou fa cosciugele in care pored fuseserA transportati ca oamenii" bietil prizouieri domniau, lipsiti de spatiu,de aier si de paine, fiindca, cel putin, nu mai erau Mull de ci-vilizatia gormand.

SI drumul, in conditille acestea infernale, avea, din nou, sa tie,necurmat, alte zile si alte nopti

ci

,

.

ci

,.

3

www.dacoromanica.ro

Page 34: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

LAGARELE DIN GERMANIA

Am omis inteadins sa spunem, caci e o chestie care cade asuprabunului simt, am omis sa spunem ca, data fiind tenacitatea Ora-

nului nostru, nici jumatate n'au murlt, dela Arges pana in Stralsund,dintre soldatil porniti spre necropolele imperiale, cu tot tratamentulgerman la care au fost suposi, prin urmare cu toata laudabilabunavointa a ce'or cars oranduisera conditiile asiatice in cars sa fietransportati.

Cecace, mai presus de orice, este de admirat la organelepasive ale celui care, la Berlin, tine, cu atat succes, locul luiCaligula, este obedienta este acea insuWe virila care, laporunca, face o 'sable on un ciomag din fiecare neamt, oricarei-ar fi, personal, boiul, gi de orice vopsea ar fi rangul social dincare e avortat.

Poetastrul teuton, cet care, pentru cg, spie extazul clientele;de cafenea, rimeaza, in limbo tudesca, bunaoara pe Hinge` cutinge" pe singe cu nplinge , se crede tot un Schiller situun GOthe ; poetastrul acesta, cu sufietul plin de amenitate §i delirism cata vreme casca in exametri pe cand Gretchen plAma-de§te aluatul pentru puzerle; placidui acesta, plav4 si cu firemalaiatadevine, numai prin educatia mintel, un uciga, de in-data ce a sunat, dela Postdam, goarna prin care marele Cesarporunce§te sa se stropeasca versusile cu lichide lacrimogene. Dinpunctul acesta de vedere e atingatoare priveliVea pe care o oferafilosoful sarind cu bata sa omoare pe prizonieri fiindca banditti"azestia au impuscat, in lupta dreapta, pe Fridl al luicum esteatingator sa vezi pe vaporoasa Freulein (land cu huideo I ofite-terilor romani pentru ca, potrivit cu sugestia venita dela Berlin,

romini" stint tradatori catre... patria germana ; cum, in

=

-

...

.

§i

-

vend de

Z

www.dacoromanica.ro

Page 35: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

38 ARHIBALD

sfar0t, e de admirat spiritul de discipline; la medic, carele, omde etiinta, el 'cu profesiune care are lature comung cu apostolatul,isi asvarle trusa, cand e ordin in sensul acesta, inhata cravasagi loveste orbig pe rAnitui orl pe llotnavut roman, pus, de catredreptul international, sub ingr jirea obligatorie si sub ocrotireamai ales a dusmanului cu cuiturg.

Am expus in treacat aceste cateva superficiale observatil'despre psichologia neamtului in functie de /um al imparatului,nu ca sa le aducem ponoase ci, din potriva, ca sa explicam, inavantajul lor, fenomene stranli in fata chore rAmane interzisomul care nu e prevenit asupra tainelor pe care le inchide, caintr'o cutle cu secret, originate structure sufleteasca a troglodituluidin Cara kultarel.

LagArele de prizonieri in imperial in care bgrbatii se neuras-tenizeazA fAcand oficlu de femeie, stint unele pentru ofiteri §i altelepentru trupA. Nu stim, flindcA n'a venit Inca la cunostinta noastra,nu slim cum sunt amenajate lagarele de ofiteri ale celorlaltearmate ; pentru ofiterii nostri, fink s'au destinat, printr'o favoarespecialA, cimitirele in care ei-au depanat zilele in captivItatesimplii soldati ai ostirilor franceze, engleze si rusesti.

N'asteptati, credem, sa vA dam explicatii asupra motiveloracestei favori exceptionale, flindca, judecand de pe tot ce amsous pang aci, se vede fArA ochelari consecuenta in sistemul dea face romanilor tratament a parte.

SA mai spunem ca, pentru prizonierii romani, tot prin favoarede)sebitg, s'au infiintat, expres, la StOhen Moor, la Baskow gila Breessen lagare de represalii, un fel de institute de corec-tiune unde se inmormantau de vii cei earl le pAreau comandan-tilor ca sunt de prisos printre spectrele cari se misc..

Inca un detaliu: lagarele, fie cele obieinuite, fie pentru repre-salii, ale ofiterilor on ale soldatilor, erau, in majorltatea cazurilor,comandate de catre, imbracati in tinuta militara, autentici foetidirector' de .penitencIare ei era de rigoare ca acesti comandlrisa fie betivi, prin urmare, cat e omeneste cu putintil, mai ',robinpentru misiunea delicate ce li se incredintase.

Ca sa fim complecti, va sa comunicam ca a fost el un 'agarde favoare, la Krefeld, !agar unde, in hatarul colonelulul Sturdzasi a catorva Wachmanni, gulia care, si aici, constltuia hranazilnica a prizonieritor, se fierbea, in speranta stupida cg, cu aceastaatentie, se va putea miseli detinutii spre deoseblre de lagarele

. '

.0

www.dacoromanica.ro

Page 36: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIRILOR ROMANI 3t)

comune, unde prizonierii, lipsiti de aceastA favoare, mancau gungecrude, cand nu mai gaseau iarba ca sa pasca prin ceairul inchi-soarei.

SA le ludm, acum, pe rand :Stralsund era numele lagArului din insulele Donsholm, in Polite-

rania, pe Baltica, in apropiere de orasul cu acelas nume.Intendent at cimitirului era un fel de major von Busche, poate

irate on in tot cazul neam cu fostul ministru german, acreditat,pang la isbucnirea razboiului, pe Tanga casa Nenitescu, desi inaparenta se zicea trimis pe langa curtea noastrd regale.

In incinta lagArului acestuia isi expuneau, lard rusine, crdpd-turile, sapte barace de lemn, ca cele in care 'si debiteaza stain-burile toptangiii dela balciuri pangariti, pe din afara, peretii, cuhartie gudronatd, far pe dinauntru tencuiti cu un sti at subtirede ostrete.

Vantul bdtea nestanjenit printre crApAturile scandurilor si tem-peratura, clementa, se cobora, lama, chiar la 35 de grade sub zero.

Mai erau si doul cazarmi de caramidAdar acestea, instalatein Marele Dolholm, erau destinate nu pentru romani ci pentruprizonierii francezi si englezi.

Fiecare despArtitura a baracei adApostea, expusi curentuluide mare, cate doul sau mai multi ofiteri, de pe marimesi erauprovAzute cu cate un pat de lemn, o saltea umplutA cu pale, cuYAdA cin i marine sau cu gazete, si o perna cu iarbA de mare.

Rufele patului se schimbau des, uneori chiar de doudsprezeceri pe an.

Cat despre foc, caci iernele erau riguroase, intre altele si dinpricina curentilor marini, focul constituia o ironie pe care humorulgerman o ridicA la proportii ucigase : 4 kgr. de koks, pe noapte,pentru fiecare hardughie cad ziva nu era permis sA umbleprizonierii la plapanda sobl de tinichea, care ocupa, fara desti-natie practicA, 50 de centimetri pdtrati, din dusumeaua celulei.Pentru ca farsa sa alba intreg caracterul sinistru pe care-1 voiauceI cars, dela Kriegsministerium, recomandau exterminarea prizo-nierilor romani, Feldwebelul comandant at baracei trecea, gray,cu termometrul in maul si insemna in carnet temperatura fiecareisobe, grabit, ca sa nu ajungd, cumva, dupa ce s'ar sfarsi tAciunlifArd sa fi apucat sa impresioneze termometrul, oricat ar fi fost-de sensibil mercurul din aceasta macabra jucarie.

Daca, apoi, vom spune ca, ca complectare a ceeace era cutotul sl cu totul insuficient ca rendement la miniatura de sobs,:In cautare vecinic de combustibil, se dedea fiecArui ofiter cate

:

rusf,

www.dacoromanica.ro

Page 37: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

40 ARHIBALD

cloud priori de celulozd, indestuldtoare ca sa pue un strat izolatorintro trupul osanditului si fumul care, la sobs, Linea loc de cal-

sfarsit cu bogata saracie cu care era inzestrata groapacomunA in care se aruncau, Ia Stralsund, ofiterii romani, ca scblinbde bune procedeurl pentru atentia cu care §i ei trataserA pe homo-sexual! la Oituz si la Marasesti.

Am spus, *i nu putem indestul repeta, ca, ceea ce admiram mai%lithos la cardul mecanizat al carui clopot, in frunte, it duLe sa-cratissima majestas din bide& de Ia Berlin, e technicametoda,studiata pand la pedantism, in toate amanuntele, ca nu cum-vaneamtul sa anal* in vre una din ale sale ipostase, mai putin lade cat it stie lumea sau sa piarza ocazia de a se arata odios deridicul. De aceea ne magulim, in lipsa de alte titluri la apreciereacontimporanilor, cu desertaciunea ca, chiar printre prizonieril miopi,nu credem sa fie unul singur care, dupa o vilegiaturd la Stralsund,sa nu fi confirmat judecata noastra asupra apucaturei de Tartuffelugubru a mamiferului carula von Tschappe se onoreaza sdi zicaKamerad.

judecati, rugs -mu-vd : regimul la care erau supusi ofiterii ro-maul trupa era dusa de-a dreptul la abator !--regimul ofite-rilor era profund debilitant. Fara, macar, libertatea de a se vedea,cei dintr'o baraca cu cei din baraca vecina ; fara ingrijire me-dicala ; fara haine potrivite sezonului ; fara lumina ; fara cAldura

i fara hrana prizonierii acestia a trebuit, ca pisicele, sa aibacate tapir suflete pentru ca, in urma ospitalitatii largi din Ger-mania, tot sa se mai intoarca in tarn, ici-colo cate unul, chiartuberculosi, estroplati sau cu boale psichice incurabile. Si in im-prejurdrile acestea, triste ca iadul, peretii baracelor in earl, stinside mizerie si de foame, asteptau cu voluptate ceasul liberatorcand sa inchiza ochii pentru tot d'auna, peretii sicrielor acestoraerau impedobiti cu Speisekarte vopsite artistic si scrise cu o ca-ligrafie ireprosabila liste de bucate in care ciorba de guliimoluscile imunde din Baltica se rasfatau cu titluri falacioase cumnu gasesti in menu-ul restaurantelor celor mai aristrocratice ! Aga,inevitabilei si eternei gulii cu apa fiarta, -piesa de rezistenta atuturor dejunurilor servite acestor muribunzi i se zicea,pompos, printr'o formula de excrocherie macabra : Julien suppe;pestelui de mare, sarat potroaca, caruia, dupa ce I se extrAgeagrasimea pans la centigram, i se trantea, cu cate-va faramaturide cartofi nefierti, niste sos lipicios propriu sa produca greats, senumia, de pe technica germana : Fisch mit kartoffla; zeama de

duraam

sI

,

www.dacoromanica.ro

Page 38: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 411'

mazariche sAlbateca, incalzita la foe, cu varzA si en un pumade laid ca rantas adeyaratA doctorie vomitiva era insem-natA, pe Spelsekarte, cu numele de Gemiise ; iar niste iahnie in-Meta, preparatA cu aceleasi buruenl, si stropitA cu untura dopeste marin, era botezata, de pe gastronomia nemteasca, cu pseu-domlnul Aller/ei.

Aceste liste, apol, semnate de ofiterii prizonieri, se trimeteau,prin ingrijirea comandantulul de !agar, Crucei Rosii de la Bernasi delegatilor cart reprezentau statele neutre, ca sa dea impresiaea prizonierii romans manancA asa de substantial si de imbelsugat,in captivitatea tudesca, in cat are sa fie nevoie, pe urmA, sa fietrimisi la Marienbad ca sa combat, o eventuala obezitate... Undemai pui cA, une ori, ca asigure eterna recunostinta a in-gratilor de Mini din (agar, comandantul dela Stralsund le servia,.ca extra, sub numele de prajlturii, niste mamaliga vopsita curosiu si talata geometric de pe cele mai ortodoxe reguli ale artei!

Carne, e adevarat, ca se dedea numai care o data pe saptamanA.9ca sa evite gastritele on sa pule stavila artritismului si atunci,spune locotenentul de rezerva Mardare, o serviau invelitA in pes-met ca sa nu se bage de seams ca e bojoc de cal on parjoalade dine...

Fats cu asa de aleasa brans, ofiterii prizonieri aproape numai simtiau nevoie de pain de aceea, ceea ce, ca superfe-tatie, li se dedea sub porecla aceasta, era un amestec de sfecla,de porumb incins si de, in mare majoritate, rumegaturA de fie-rastrAu cu cocoloase de celuloza praf de oase macinate.

Mancarea, de altfel, e, in definitiv, lucru secundar in viata, canu traieste omul ca sa manance... gulii, ci manacA.,. vrAbioarede caine si Mien suppe ca sa poata, vremelnic, face umbra pa-mantului ospitalier de la Stralsund. De aceea nu vom cauta nodin papura administratiei lagarului pentru vina, tare nici o gravi-tate, de a nu fl procurat ofiterilor prizonieri, pe vreme de iarnaaspra, de cat ceva ceva mai putin de cat jumatate din numaruide calorii necesar organismului, de pe legile fiziologice, ca sapoata vegeta, pe rogojinA, sub bogata umbra a cedrilor Libanului.SA trecem, asa dar, la cele 1-alte articole, fail de cars viatavegetativA, chiar in lagarul de captivi, n'are nici un farmec.

Grija parinteasca pe care o avea comandantul inchisorei cw

ofiterii sit fie feriti de vitiul mandrel, de lux si de toate tiara-vurile costisitoare, 1-a facut ca, panA cand au inceput sa soseascacoletele Crucei Rosii elvetiene, sa is mAsuri ca ofiterii romAni,

si

r

sit'st

www.dacoromanica.ro

Page 39: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

42 ARHIBALD

,osanditi sd stea lungiti in pat cad in picioare, ametiau, dinpricina anemiei sa saza numai in camasa si incaltati cu sa-bot'. Cat despre cei facuti prizonieri la hiarasesti, purtau totbluze de dril si in lanuarie 1918.

In privinta paralelor, apoi, ca sa nu-i deprInza cu risipa, li seservia, ca solda, ofiterilor, cate 70 de marci pe lung, color in-lerlori, Jar de la capitan in sus, cate 100 din care 11 se re-tinea, pentru gulii si bojocul de cal, una peste alta cate 48 demarci. Prin acea munificenta, insa, care face un prodig din fie-care bos, II s'a marit, cu incepere de la Julie 1917, II s'a maritsolda : 125 de marci pans la capitan 175 pentru ofiterli su-perior!. Tot de la aceasta data, insa, retinerea pentru masa s'aridicat, par le plus grand des hasards, la 54 de marci, pe tuna,pentru cei dintaiu, si la 60 pentru cei-lalti. La data aceasta,mare parte din ofiteri pierdusera cate 30-40 de kilograme dingreutate iar pulsatiiie nu treceau de 45 pe minut.

Intro administratie mare, cu condele varii s1 cu contabilitatecomplicate, e natural ca, cu on cats riguroasa priveghere, sa sestrecoare, din cand in cand, si cate o gresala, de nimic, gresalamai la urma, reparabila cand se fac ,socotelile definitive deaceia ar fi o plead. gratuita sau chiar o meschinerie sa entrain,

spre pilda ca locotenentul I. Gervescu, din Reg. 55, nu si-aprimit, pana la Julie, solda pe Martie, on ca altii, cum e,exemplu, sub locotenentul Mihalciuc Gheorghe, a ramas pan

ceesul de fats cu solda neplatita pe vase lunl incheiate. Erarcvorba raposatului Sturdza, human= est.

Dona cuvinte, care vorbesc cate un volum despre spiritul practial germanilor sl despre respectul for pentru demnitatea omeneascafrancezii si rusii, care precedasera pe romani in cripta de la Stral,sund, inflintasera un rudiment de biblioteca, pe care o parasiser.cand au fost transferati si pe care, in marea el dragoste daproapele, administratia lagarulul o punea, en plata, la dispozitianemicilor nosh; cornpatrioti.

Am spas ca cele 4-5 kilograme de carbuni ce se dedeaupentru 24 de ceasuri, pe o lama de 35 sub zero, nu ajungeanici ca sa incalzeasca termometrul ; de aceea, din gologanii carle ramaneau dupe ce Ii se retinea cotizatia pentru masa, prizo

isi cumparau lemnelemne pe care trebuiau sa si le talesinger'. fiindca comandantul lagarului, gelos de prestigiul plantoanelor, nu ingadula sa se ceara, de catre ofiteri, nici un servicichiar cu plata, de la acesti supusi leall ai Majestatii Sale, le.incorporata.

clot,de

in

-nierll

fJ

www.dacoromanica.ro

Page 40: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

LAGARUL DELA STROEHEN MOOR

Afa viz trebui data afi intrat in rizzboicontra Germanic::

Aci viataafara de nazurosii cari, ca sibaritii dintr'o vreme,se svarcolesc in pat si nu pot sa doarma daca s'ar intam-

pla sa se culce pe o foaie de trandafiraici, spre deosebire deStralsund, viata prizonierilor e, pe cat cu putinta la razboi,piing de desfdtare, cad comandantul dela Strohen Moor este,-ca tots in Germania, numai inima, din cap pans in picioare.

Atat de departe a mers atentia adminIstratiei pentru suscepti-bilitatea ofiterilor romani in cat, fiindca localltatea si numele eierau rau famate, i-a schimbat denumirea si, in loc de StrohenMoor, cum era cunoscuta in pustiul german, i-a zis Schwarin-stedtba uneori, chiar Ostenholzen.

Cu aceastetravestire, nu stia nimeni in tattle neutre ca., inHanovra, pe regiunea Luneburg Heide, exists, in ostroavele mo-cirloase ale Weserului, un !agar de represalii, unde, incet ,darsigur, moare, in flecare zi, sufletul a sute de ofiteri a caror vi-tejle a preamarit-o insusi dusmanul.

Paturile, aici, erau suprapuse, ca la simigerii, si, fiindca tere-nul era miastinos, tasnea noroiul la suprafata cand calcai peOs, in baraca. Plapumele, ca si la Stralsund, erau de bafflefar saltelele, umplute cu jurnale si cu foi de condici netrebnice.

Locatarli acestor case mortuoare dormiau imbracati, pentru cafrigul era insuportabil si dimineata nu se Wean spala fiindca,apa o gasiau inghetata in ciuloar.

Clima era tare vitrega chiar vara. Si regiunea, in general,

r

I

ro'"._-

,dTh

/1[131 I i I I 1111111

www.dacoromanica.ro

Page 41: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

44 ARHIBALD

asa de blestemata si de stearpa, in cat, afara de serpi, de tan -,cari de cativa arbusti rahitici, nimic nu se °area, fn Tulle,pe intinsul desert in mijlocul caruia fusese asezat lagarul caalba administratia sclavi la indemana pentru secatul baltilor.

Vantul care bantuia tinutul aducea o pulbere de nisip, pe careo vara in ochii nenorocitilor prizonieri si materiile fecale eta

cari se ingrasa pAmantul, ca sA-I facA ceva mai fecund decat piatra, imprastia, permanent, o duhoare pestilentiala, care easingura ar fi fost de ajuns sa facA pe victime sa si blestemeceasul cand au scApat de glont,

Apa, apoi, infiltrandu-se pe sub straturile astfel tratate, erarosiateca la vedere sl nu se putea bea decat in momentulcand o scoteau din fintanasi atuncl, tinandu-se cu mana de nas.

Masa, aici, Dinka lagarul era la adapost de inspectille Pu-terilor neutre, ca unul ce era .necunoscut cu adevAratul flume,masa nu se insemna' pe speisekarte, ca sa se pangareasca, cuele, peretii, pe urma, ci se servea fara ipocrizie : doua kilo-grame si trei sute de grame, pentru ursprezece zile, de flecarecap, paine, compusA din secar5. cu dovleac, Orate, pale maci-nate, rumegatura de ferAstrau si Mina de oase triturate. Dar,cum sent oamenii suciti, pe cart ii tii in brake toata ziulica,sears, cand ii pui jos, se plang ca-i dor oaselecum sunt pre-tutindeni oameni absurzi pe cari cu nimic nu-i poll multuml, s'aL

s'a spus, sl printre ofiterii roman' dela Strohen Moorunit cart au cretins ca nu e suficienta variatie in menu-ul ce li soservea

notatl ca, pe land Mina de oase si rumegatura de feres-trAu, li se mai dadea ciorba de sfecla furajera, terci de rnalaicu called* mitzariche, Mina de castane salbatece ba, odatApe saptAmana, ca exira, li se mai servea cate un pestemare, cu miros de cadavru, peste d!ntre cei cari, prin partedlocului, slujesc de ingrasaminte pentrn pamant in anal cand,pricina secetei persistente, recoita de materii fecale nu e sufi-cienta ca sa dea brazdei sucul din care sa se hraneasca plan-tele care, la randul lor, suprahrAnesc populatia I

Cu tot acest regim alimentar berechetliu si rafinat, sunt ofi-teri cari cirtesc si azi ca, cum e cazul capitanului Strambeann,Stefan, din regimentul 43 Infanterle, au fost siliti sa scurme pringunoaie ca sa gaseasca coji de gulii cu cart compiecteze ordi-narul si sa potoleasca fremezia foa mei; altii, ca, din pricina zaharinel;cu cari li se pregatea, drept prajitura, coleasa, cea sAlcie, au con- :!tractat grele boale de rinichi ; si unii, in sfarsit, cum e maiortil,1

sisffif

si

gasit, ni

Si

de-

din

r

sa-si

_

www.dacoromanica.ro

Page 42: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 45

Mihail, din Regimentul 1 Graniceri, ca, siliti sa se scoaie in pi=cloare, trebuiau sa se sprijine de pereti, caci din cauza inanitiei,nu -i duceau membrele inferioare nici pans.... unde merge vodafara suitor;

Fata cu atata ingratitudine, e cazul ca comandantul lagaru-itii sa zicA : On ne pent pas contenter tout le monde et sabelle mere !"

Din cauze care se cerceteaza Inca, ofiterii din temnita aceastas'au bolnavit de conjonctivita granuloasa iar sublocotenentulScAuieru, din Regimentul 57, f$1 pierduse complectamnnte vocea.

Frigul, zice sublocotenentul Moise, din Regimentul 1 Vanatori,frigul, cu toate bluzele noastre de dril $i cu taatA celuloza pA-turilor, era a$a de Wens, in cat ofiterii se desteptau noaptea, cani$te stafil, gemand, cu dintii clantanindu-le In gura, se agi-tau, pe loc, in pat caci, de sculat ca sa bata talpa, nu seputea, fara sa ameteasca din pricina anemlei. De aceea, se vedereaba, vAzand monstruoasa nerecuno$tinta a pensionarilor Raise-Tutu!, administratia lagarului le-a facut cunoscut, atunci, ca, cuincepere dela 5 Aprilie 1917, ratia de samanta de maturi, demelu pasaresc si de oast macinate, cari reprezentau pang acipainea, pe unsprezece zile, a fiecArui ofiter, se reduce a$ain cat prizonicrii sa facer cum vor $ti ca s u aibA pe treispre-zece zile.

Si dela Crucea Rqie nu venia nimic, cad nimeni, afara dinGermania, ca sunt prizonieri in acest lagar cu numelemasluit nici ministrul Spaniel, care se insArcinase cu protectiaromanilor din ocnele nemtest;.

Higiena lagarului era simplificata in mod ingenlos: rufele nuse spalau niciodata, funded ofiterii nu aveau altele decat cele depe ei; sapun nu dadea comandantul si demancare nu exista ;medic medic a fost: patru luni de zile a profesat, in !agar,*Uinta lui Hipocrat, un blet infirmier neamt, pentru 350 deelienti gray balnavi de tnizerie fizologica, Bra sa mai

venitvorbim de

atatea alte afectiuni. Duper patru luni, insA, a un felcer,care, conform instructiunilor cu care fusese trimis, a spus

lamurit si elocent :Trimit la arest pe once ofiter se va prezenta la vizita t

A zis a plecat cum venise.In urma lui, o comisie de naivi dintre cci cari nu mai puteau

sa vorbeascA din pricina slabiciunei, s'au prezintal comandantu-

. s

... -- '-. .

.

sl,

-

nu stia

,

prizo-nierilor,

si

_ 'R HO 4 1 1 I

www.dacoromanica.ro

Page 43: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

46 RAHIBALD

lui si 'i-au dat sa inteleaga, mai mutt prin semne, ca prefersfie ucigi decat sa continue a indura acest regim umanitar.

Comandantul 'i-a ascultat, gi, spre uimirea lagarului, nu 'I-apedepsit de asta data.

Peste cateva saptamani a venit un inspector, un generalsinaivii din lagar, crezand ca a venit sa le imbunatateasca soarta,au egit iar la raport. Generalui, bucuros, ca tot supraomul, deceeace a auzia, a inchis procesul cu o sentinta lapidara, sentintacare vorbeste mai deslusit decat o literature intreaga desprestructura morals a neamtulul:

Asa va trebuie dad ati intrat in,razboi contra Germanien,

Prin interventia vinovata a unui fugar dela Strohen Moor, s'aaflat, in fine, la Crucea Rosie din Berna, despre existenta, peglob, a acestei Nouvelle Caledonie si despre ororile care se pe-tree ad. Din momentul acela, s'a desfiintat lagarul ofiteri:au f ost imprastiati, ca sa duca pe alte meleaguri dovadaa respectului ce stiu teutonii sa poarte adversarilor dezarmati_

sge

,

givitta

127

www.dacoromanica.ro

Page 44: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

LAGARUL DELA BRESSEN

Stl acesta e tot 'agar de represalii fiindca nu e, in Germania,loc, pentru romani, care sa nu fie loc de represalil.

Infernul acesta e in Meklenburg, langa statia Kleine Turond.Il comanda maiorul Linburg, avand de ajutor pe locotenentui

Noring, poate cimotie cu Feldwebelul, de acela5 nume, care, im-preuna cu Serbaneasca, mustrulula, intermitent, lagarul de osta-tici dela Saveni, pe lalomita.

Baracile, aid, construite dinteo singura scandura, erau asezateintr'o vale, asa in cat, card ploua, puhoiul se sania din deal stfacea helesteu in... saloanele prizonierilor. Dianne cari inchipuiauperetii, aveau, infra ele, asa solutil de continuitate, pe la inchele-turi, in cat vantul sufla in acelas timp si afara si innauntru. Casa inlature acest mic inconvenient arhitectonic, oilterli au fostsiliti sä se priveze de masa, la un dejun, pentru ca, cu supa demazariche, pe care o facea densa Mina de strait uscata la

E soare si macinata cu rasnita, sa lipeasca hartie, ca cu coca, pe

r, acolo pe unde scandurile nu se puteau apropia uncle de allele.

Saltelele in acest !agar, tinut si el in taina, erau umplute,spune locotenentul Stanescu Gheorghe, din Reg. I Calarasi, curegistre, cu jurnale, cn cotoare a souche, cu bucati de lemn, cucoaja de pomi §i cu larba de mare" asa in cat, la dreptulvorbind, prizonierii n'au cuvant sa se planga ca n'au cazut pe

1

moale in lagarul acesta.Hrana, ca pretutindeni : guile guile travestita si prezintata

sub toate mayile, dela bulbul botanic, oferit francamente, pangla ersazul sofisticat care face, din planta asta insipida, ciorbade schembea, maioneza on paine cu aparenta de Laing doua mile,

l 1-1 i1 Ii

www.dacoromanica.ro

Page 45: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

48 AR1-11BALD

Toata vremea, de peste un an de zile, cat s'au gunoit, sutede ofiteri, intre scandurile maiorului Linburg, un medic, until sin-.gur, °data, n'a venit sa intrebe daca mai traieste vre until dincaptivil vitezelor armate ale kaiserului. Atata era de crestineascA.,'de civilizata si de con§tiincioasa ingrijire a medicala in acest racaal mortil, in cat ministrul Spaniel vizitandu-1, Ia un an dupa cefusese pus, cu marinimie nemteasca, la dispozitia si spre agre-mentul ofiterilor rominl, a gasit pe sublocotenentul, lonescu Adrian,din Reg. 10 Infanterie, cu rana ccIpdtata In luptd tot deschisd slInca nepansat

Comandantul, o bruta scoasa Ia pensie, facea, inopinat, catedoua trei apeluri pe zi, ca sa descopere pe evadati sl, pentruun pasture Iipsa to sdreanta prizonierului, it pedepsia cu zile decarcera, de sl in Lagar nu se mai cunosteau ata si acele de cat,poate, din nume.

Noring, ajutorul brutei, nu putea, fireste, sa fie de cat besten sous ordre. A mers intr'o zi cu brutalitatea pans a insulta pesublocotenentul Lecca si, fiindca ofiterul a ripostat morpio-;lulu! cu demnitate, a fost pedepsit cu doua luni inchisoare.

Exasperati de regimul salbatec al lagarului, mill prizonieri atincercat sa evadeze, dar, prinsi, au fost batuti crunt, cum a foolcazul maiorului Negreanu, din reg. 59. Sentinelele aveau ordin sltraga in on cine li se ;Area ca are de grind sa dezerteze.fiindcA animalul tudesc ajunsese sa aiba fobia evadarilor, se punella panda si urmAria pe prizonierii cari se nazaria lui ca atintentia sa-I paraseasca, Din pricina ordinelor absurde ale ma.niacului acestuia, sublocotenentul Chihaia a fost, declara capitanul lonescu, din Reg. 1 Obuziere, ranit, cu an glont de armsla distanta de un metru §i jumatate, pentru ca sentinela, innebunitA de ordinele criminate ale betivului de comandant, a traA bout portant, de teams sa nu-I scape, pe cand ofiterul trecepe langa el prin curtea lagarului, ziva 'n amiaza mare

-

.

=

.

Si

.

www.dacoromanica.ro

Page 46: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

LAGA.RUI, DIN FORTAREATA KUSTRIN

it'Ontinandatura c suveran5 si a u edatoare sr2 o socotealli

Lagdrile de represiune, in Germania, erau impropriu numite a§a.Nu era lagar la Ktistrin, la Beeskow, la Bressen, on la

Strohen Moor, adica nu era un camp de concentrare a prizonie-rilor, unde cei cazuti in captivitate sa astepte, sub sapravegheredar cu un regim fixat de conventiile internationale, ziva cand, pa-cea incheiata, sd se intoarca, in mod automatic, la situatia sila prestigiul pe care militarul de vocatiune nu poate sa le vaza,tiara camaradereasca emotie, la soldatul care si-a facet datoriabArbateste pans cand a fost invins.

Germanul, care, pirat prin destinatie, nu se poate urca cu in-teiegerea pang la sensul nobil al cuvantului care desemneazdpe aparatorul patriei, germanul vede un dusman, permanent si ire-ductibil, in rasboinicul altei natiuni cum lupul, animal cu ins-tincte feroce, se socoteste in dusmanie vecinica cu cainele, strajastanei. De aci conceptia ca inamicul, mai ales cand e dezarmat,-trebuie distrus, ca pedeapsa pentru vina de nelertat ca... si-a platit,in masura puterilor, datoria elementary de a fi fost credinclos apa-rdtor al stanei; de aci preocuparea, grija de tot momentul si genialcheltuit pentru a isbuti sd gaseasca, ca anticamera a mormantuluicdruia destiny pe prizonieri, conditii mai atroce de cat ar fi fostde trebuinta pentru asigurarea succesului definitiv al scopuluiyr mai*.

Localitati mocirloase, undo bantuisc frigurile palustre chiar intimpuri normale ; hrana, insuficientd, lipsitd de variatie, lipsitA deAementele cari s'o fact utild, preparata si serval iutr'adins a§a

a'ea nevi

[

.

Ii

) .

4

°

www.dacoromanica.ro

Page 47: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

50 ARIIIBALD

in cat sa desguste pe animalui cel mai fard discerndmant;permanent, frig umed si patrunzdtor care sfarseste prin a daramape cei mai robusti; lipsa de higiend, lipsd de imbracaminte, lipsdde rule, lipsa de serviciu medical; maltratati, apoi ; umiliti ; fault:la- tot momentul sl simta, ca sunt robi inainte de a deveni cada-vre ; ca, ingropati in cimitire tdinuite, n'au de uncle astepta indrep-tare astea erau conditille in care ospitalizan ostrogotii pe adver-sarli cu car( vidaserd pe teren singura chestiune care cu ade-varat se poate numi de onoare ".

Astfel de ocnite nu se pot, dar, numi lagare de prizonleriun occidental, un civilizat, un om cu sufletul la locul lui, s'arinsela data ar raporta cuvautul la intelesul lul european.

acestea erau lacasuri pentru ofiterl, lagdre obicinuite"intelegeti ce infern erau gropile in care zdcea trupa si va putetiface o idee slabd de ce se intelege prin lag& de represiune, undese ingropau, pentru muncd silnicA, ofiteril car(, raniti cu crit-zime barbara in demnitatea de om, indbuslau instinctul de conser-vare si ziceau pe nume brutei care, in calitatea-i de comandant,Jaeea oficiu de amplolat zelos al uriasei intreprinderi de pompfunebre.

Dintre acestea era Kfistrin, o cetate langa Berlin.Aci se varau in galeril, sub pamant, ofiteril osanditi la lode-

soare in lagarile carl nu purtau mentiunea dar erau, de fapt, casi acesta, lagare de represiune.

FortAreata avea cloud meterezuri: fortul Gorgat, la 16 metrisub pamant, intunecos si umed ; inconjurat, ca toate intariturilemedevale, cu sant de 70-80 de meiri largime pe 7-8 adancime

pururea, cu apd statute si cu lintita la suprafata ; si forte;Zondorf, alaturi, de aceleasi dimensiuni, construit de pe acelas Cr.si oferind condamnatilor aceeas lugubra perspective.

Am spus la vreme ca in lagarile Strohen Moor si Bressenlipsia cu desavarsIre tot ce ar fi putut face posiblla viata prizo-nierilor; aici, la Kfistrin, printr'o gradatie sceleratil a care( chelLo au numai germanii, lipsia, absolut, si... ceea ce era la StrohenMoor 1 Cata vreme au stat aici, ca cartitele, sub pdmant, ofiteriln'au zarit, °data, lumina soarelui. Rufele si le cldteau singuri,Carnea care li se servea din cand in cand ca sa intarzie sfar-situl supliclului, nu mai era de caine ci de foca. Crucea Rookn'a trimis, aici, nici o data, nimic fiinda nimeni pe suprafataparnantului nu stia de existenta, in mijIocul Europei, la 1917, aacestel sinistre ocne in care se asasinau lent ostasii cei mai bravi.cei car( nu cedaserA terenul de cat cand au rams fare munitil.

e

frig

'

_

BSI

plin,

.,

;

1

A

3

www.dacoromanica.ro

Page 48: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

C1MITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 51

Comandantul, un fel de comitagiu carula trebule sA-I se ficonferit rang tocmai pentru insusirle lui bestiale, nu se margined1a tratamentul oribil care constituia represiunea, ci oranduia, dincapritiu, pedepse si altele, fara nici o motivare. Si, ca sA arateca e produs al kulturei teutone, prin urmare supra om" raspunclea,sublocotenentului Radvan Gheorghe, dela Reg. 2, cd. Kommandan-tura e suverand, n'are sd dea socoteala nimanui de ce face"

Asistenta medicald nu se cunostea In forturile acestea. De aceeape Tanga reumatisme, produse de umczeall rece, foamea, chlaurile,lipsa de aler si absenta razelor de soare transformaserl lagArulintr'un spital de tuberculosi lAsati sub ingrijirea caritabillcomandantulul.

Si nu numai la Ktistrin se trimeteau ofiterii ca sA ispaseasca.sanda poruncita in lagArile unde, thud tratament obicinult, se bu-curau de favoarea de a muri pe indelete. Convoiuri intregi seexpediau si la Glatz, spre pada ba si in alte cimitire, a cArorcatagrafle ar fi otios s'o mai facem.

Acolo, la Glatz, regimul era aidoma cu cel dela Ktistrin dar,printr'o a tentie a cArei umanitate se pricepe anevole, ofiterii sebucurau sI de oarecare voluptate sufleteasca. Inchisi in turnurilecastelului de unde pandeau ascendentii kaiserului de azi ca sase asvarle, cu canardiera in mana, asupra caravanelor ce treceaupe vale prizonierii aveau iluzia, de la inaltime, ca stapanesctarIlle, si se desiatau la muzica smiled pe care ie-o faceau cu-cuvaiele, vecini simpatici cu cart ii clAruise, par. ca' intr'adins, filo-timul strajamester al inchisorei...

Temnita, aid, era celulara. Pensionarii au huzurit luni intregipe aceleasi paie, asternute pe jos, unicul mobilier al iataculul ex-ceptional cu rAsfata kommandantura.

Lumina, ca sa nu-i supere la ochi, li se ing-Iduia numai In aflameceasuri, cand, flind soarele la punct determinat, isi putea distilaslabele-i mAnunchiuri de raze printre zabrelele dese ale gratillorde fier de la ferestre ferestre sapate, ca nisre rani, in trupuiunor ziduri de OW trei-patru metri grosime.

Cu toatd aceasta de aproape ingrijire, unii dintre prizonleri auinebunit de soarta celor mai multi nu se stle nimic.

Delicateta sufleteasca a comandantului acestei temnite se exer-cita in fel si chipuri ca sA usureze situatia detinutilor. Asa, luaprizonieril sanAto0 inchidea in ospiciu de dementi, cum a facutcu cdpitanul Steriade ; pe altil, ii vara in lagAre de trupd, cums'a intamplat cu locotenentul Gr. C. Petrescu ba, ca sa be maivarieze distractiile, cum e cazul maiorului Hergot, din Reg, 57,

a...

care'i

sl-i

..

www.dacoromanica.ro

Page 49: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

52 ARHIBALD

I-a trantit la Ftirstenberg, in lagArul de cAtane allate, unde ofi--terii superiori romani trebuiau sa se tavaleasca, de-a valma, peacelea§1 pale macerate, cu senegalezii francezi si cu pa hontii ta-ruin! liberator cum numesc bulgarii pe binefacatorii impotrivacarora, pentru argintil nemtesti, au pornit cu susaneatia.

www.dacoromanica.ro

Page 50: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

LAGARILE DIN TARA

Am tot auzit o obiectiune, careea prea cosmopolitA care a mo-nopolizat patriotismul in Romania n'a avut Inca vreme sa-1

raspunza. Germanii, s'a zis mereu de catre cei earl au avut contcurent la Guenther, aveau, ei insisi, situatia precara, din punctulde vedere al hranei nu e de mirare, deci, ca, pe Tanga tor-tura morale la care au supus prizonierii, trebuie, in privinta in-slifidentei bucatariilor, sa 11 se acorde circumstante usuratoare

Bine. A la guerre, comme a la guerre. SA zicem ca faptul de afi distrus pe ofiteri tinandu-i fArA paine, fara imbrAcAmInte, fArAcaldura si, in general, chiar si fara adapost, se explica prin di-ficultatiie care apAsau insAgi asupra Germaniei; sA admitem cafaptul cum ca trupa, asasinatA cu ciomagul, si, injugatA la plugdacA n'avea norocul sA moara la vreme, gaseste circumstanteatenuante in starea de strimtorare in care se syarcolia imperial,mai ales dupe ce blocusa-ul fAcuse mare clausum din vecini-tatile nemtegti.

SA mergem mai departe si sa presupunem cA ovreilor dezer-tori din armata romans si trecuti, ca trAdAtori, la antropoiziitudesti, precum si cei cari, cazuti °data cu... etapele noastre,fusesera onorati cu sarcina de spioni printre camarazi, si, cafavoare specials, 11 se pusese beta in mans ca sa ducA la Merepe cei earl le fuseserA frati de acme sa presupunem caaceasta procedare, ea singura de nature sA necinsteascA pentrutotd'auna natia germane, sa presupunem, prin absurd, ca sinemernicia aceasta se explica tot prin imprejurarea cA Germania...nu produce destul grail ca sA-gi indestuleze populatia.

Bine, Dar in lagArile din Romania -? CAci si in tare au fost

Orel

si

www.dacoromanica.ro

Page 51: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

54 ARHIBALD

lagAre si in tall, cum era la Tonola, in Bucure§ti, la Cotro-ceni, la Colentina, si la Slatina; apoi, la DrAgAne.Vi, la BalIceanu

la Gheorghiasa erau ocne, uncle, cu foametea, cu bAtaia si culipsa de ingrijire medicaid, cu toatd prezenta, printre prizonieri,a medicilor romani, se sApau gropi comune in care se aruncau cateeincizeci-saizeci de cadavre deodatA.

De ce, aici, inanitle, cand, pe META o recoitd de o bogAtlese lAsase, prin ingrijirea guvernului si prin stiinta de organizare a

',efului de stat major general, hambarele dAnd pe rdscoale si pramimbelsugatA pe toate drumurile ? De ce cu sate de medici prizonieri

cu triage depozite de medicamente ale noastre, de ce se gunolac,in mizerie si pardsiti ca cainii, zilnic, companii intregi, fhra suflet,de om care sa le inchizA ochil la ceasul din 'lima ?

Si, mai vartos, de ce ofiterii, ca la Slatina, erau culcati pepale, hrtiniti cu cate o mama de malaiu, din care trebuiau sa -si

singuri mdmaliga iar trupa, lAsata la discretia jidanilor,pierea, desAvarit netnancata, sub biciul celui mai mine' :team dincate a zamislit natura ca pedeapsA pentru pAcatele omeneVi?

Si nu e numai atat. N'am mai ispravi dacA am insira toatemar§dviile a cAror victitnd au lost nefericitii cAzuti in ghiaratrogloditilor. SA amintim numai una, innainte de a trece la altcapitol: ofiterilor inferiori li se dedea, la Slatina, ca soldA, cate60 de marci pe lung, si din acestea li se retineau 66 pentru Mann t

In acelag ordine de idei, cand li s'a plAtit solda pe Februarie 1917,li s'a pus condltia sine qua non sa dea chitantA precum ca §i-auprimit'o si pe lanuarie 1917 si Decembrie 1916 din care novazuserd o centimd,

Nu, dar, greutatile, inrente rdsbolului, au dus la situatia into-elabild fAcutA prizonierilor romani, situatie care va ramane in

veci o path pe faima secoiului acesta, ci sentimentul de urd, trufialasului care, crezandu se invingAtor, se stia la adApost de rAspun-dere, gi gandul criminal de a distruge pe orcine a indrAsnit sale stea In cale cand porniserd sa hnpr4tie... civilizatia la celepatru puucte cardinale ale continentului,

Aceasta tars, aceastA aziatica conceptie despre rAzboi, a nettmonstrouzitate sufleteascrt nu poate fi inaduitd. in Europa yea-cului XX. Istoria, nepArtimitoare, va rosti, in procesul death'sintre teutoni si popoarele cu mentalitatea normaid, cel mai seververdict care a vestejit vre-o data pe ienicerli luiin cat, de sub sentinta aceastA infricosatA, Mena sa last transfor-matl on sa nu mai last in concerto! noroadelor civilizate.

#1

"li

i

fact

_

.

.

_

Hilderimap

rart,

www.dacoromanica.ro

Page 52: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

MEMENTO

COO copizior noitrzdreptul la odihna de veil data vorvita pe uciga§ii cari au scuipat panumele de OM.

Am afirmat, la inceputul acestor naratiuni, ca materialul de careno servim intru reconstituirea epocei de care vorbim, e au-

tenth am fi putut zice : oflcial. Am intampinat, insa, increduli,optimist', incorigibili, Mite debonare pentru care viata se desfa-:ward trandafiriu care, flindca ororile la care i-am facut sä asistein Note de om Necafit publicate aiurea cunt rasturnatoare de fireameneasca, par dispusi sa creaza ca am exagerat, cel putin caam garjat tabloul dace n'am nascocit din imaginatie calvarul alecare' trepte le-am urcat cu cititorul. Transporturi intregi de scrisori,in care se disting prin sublectivism gi trivialitate cele cu limbsspecific suspects, ne spun, unele pe fats, ca, in tendinta de a eter-niza zizania dintre romani si germani, zugravim, inteadins, cu vopseainfanta, un popor simpatic, care, prin munca, literatura, poezia sifilosofia lui, constitute, in cea mai lard conceptie a cuvantului,o adevarata podoaba a Europei centrale ca, antisemit ca un

ne servim, intru aceasta, de Nett evrel" cari, la rasboiuca gi in timp de pace, cunt, printre crestini, niste paria, niste-souffre douleur.

Nu suntem dintre oamenii cari sA se intimideze de niste....scrisorl; dar, fiindca paginile de pans aci si povestirile, din gullin gura, ale prizonierilor pe cari nu'i au putut ucide lagarile ger-mane, nu pare sä fi reusit a da tuturor cititorilor convingere ro-lausta despre temeinicia atrocitatilor descrise, suntem siliti sa re-

=

s

sa JJ'arZB

9

-

huilgan,

,

ni

www.dacoromanica.ro

Page 53: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

56 ARHIBALD

curgem Ia unica marturie care nici in limba.. cu speciale construe:sintactice nu poate fi contestatd.

0 sd rezumdm, dar, declaratiile a insdsi unora dintre victime,cu nume proprii, cu date si cu circumstantiate amAnunte sicare declaratie s'o pattern sub girul catnarazilor cari s'a intamplatsd fie fatA la episodul respectiv.

Va fi concludent, sperdm nu ?Alta dar :Locotenentul Dumitrescu G. Nicolae, din Reg, 72 infanterie, po

vesteate cd a fost flcut prizonier, de trupele germane, in noaptea:le 23-24 Noembre 1916, impreund cu generalul Costescu, cu47 de ofiterl al 2400 oameni de leapt. Furia inamicului s'arevArsat, in noaptea aceea, cu sAlbatecd cruzime, asupra multoradintre captivi. Ranit in momentul prinderei, locotenentul Dumitrescua fost pornit intre baionete, gi, surprins cd, pe cand era oscortat,a rupt insemnArile pe cari le-a avut in carnet, a fost lovit cupatul puacei si perchizitionat pand la piele cu care ocazies'au luat singurii 47 de lei si tigdrile pe cari le avea in buzunar.Scos Ia marginea satului Tancabeati, a foct trecut in convoiutde prizonieri, convoiu care a fost tinut vre-o trei ceasuri sub foculinfanteriel noastre care contra-ataca pentru reocuparea

Intreg grupul de ofiteri aaezati in fruntea cpnvoiului de prizonierta fost pornit, clung aceea, pe jos, afard de generalul Costesculocotenentul-colenel Tuhaa, la Pitesti. Hrana, in timpul drumului,consista din ceapd, varza al mdmdliga rece, pe care se strecurapopulatia de le-o dedea pe ascuns cafe unora dintre el. Sentineleleearl ii escortau, if preveniserd cd va fi val ! de el cand vor in-cdpea in inane celor dela etapd, cArora nu se sfiau sa le zicdporci." BSI inteadevAr ca dome nu I -au crutat : nu numai canu permiteau populatiei din Pite*ti O. le dea cate un codru depaine, dar bruscau si loveau pe ofiteri dart insistau sd fie scus:-.din inchisoare pentru trebuintele trupeati.

IncArcati in vagoane de marfA, au fost trecuti, apoi, prinsi debarcati,in ziva de 28 Decembrie, in insula Dolholm, din MareBaltica.

Hrana li se servia °data si une-ori la cloud zile, si consta,excluziv, din sups de arpacas si o cans de surogat, cdruia i se,zicea in deridere : cafea.

Din InsulA, unde au stat la carantind vre-o done zeci de zile,intro baraca de scanduri fArd spa li se fi dat mdcar pale de-asternut pe jos, ca sA nu se culce pe pdmantul gol si umed, la'lanuarie 1917 au fost trecuti in lagdrul comun al trupelor aliate

fie

satului.

gi

Sibiu

'

'

www.dacoromanica.ro

Page 54: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 57

Acolo, insA, denuntati de ovreii capturati odata cu ei cum ca.fraternizeaza cu dusmanii germanilor, au fost selectionall si, mareparte, expediati la Breessen, lagAr de represiune.

Acolo, la Breessen, care fusese locuit de soldati rusi, erauparcati cate patruzeci de rusi in cate o baraca priu al caretacoperis ca si prin peretii de scanduri patrundeau apa si zapada.

Din cauza slAbiciunei produsa de foame, au fost cazuri cand,chemati apel, ofiterii ameteau si cadeau in front.

E sugestiv nu este asa ? Dar sa-lcoroborarn ca alta marturie.SubloLotenentul Dumitriu Baluta, din Reg. 31 Artilerie, declara:

In lagarele dela Stralsund, uncle am fost Internat de primaearn, hrana era foarte redusA. S'au ales delegatii de ofiteri cartsa reclame comandantului dar acesta a raspuns, nepAsAtor, ca can-titAtile sunt rationate de cdtre ministerul de razboi si ca, deci, nusunt susceptibile de schimbare. Si delegatii au adaogat ca, atatacat acuza !hide de ,rasa, ca se serveste fie 'Anti prizonier, arlama sä fie suficient ceea ce era, mai Inuit sau mai putin adevdrat,dar, de Ia bucatarie pand la noi, hrana se fura jumatate.

SlAbisem, la Strlasund, de nu mai puteam sta in picioare sine-a fost scris sA regret/], cu toate astea, insula aceasta bles-tematA, cAnd am fost transferati, la Martle 1917, in lagarul dela Strati.] Moor. Nu ni se dedea, aci, decat ciorba, la prAnz siseara, ciorba de gull! cu varzA, cu seoici si cu tarate de mAlai,

din care se fura trei !Atli pang sA ajunga la noi. Anemia pecare o aduseserAm din lagarul precedent, unity cu mizeria si cufoametea de aici, Meuse ca multi dintre camarazi sA nu se maipeat& da jos din pat.

Prin Aprilie, cca mai mare parte dintre noi nu mai puteam utnblape picioare, din cauza slabiciunei. D. colonel Urclareanu, cel maivechiu ofiter din lagAr, s'a dus, atunci, la comandant si, expunAndu-iimprejurdriie, i-a comunicat ca nu cerem modificarea cantitatilororanduite de minister ci numai controlul alimentelor si coman-dantul a raspuns, trufas, ca un prizonier n'are dreptul sa contro-leze pe un soldat german si cA nu-i e permis sa se indolascd decinstea

Enervat, apoi; cA colonelul Urdareanu'i tine piept cu demnitate,comandantul 'si.a (fat drumul si a reprosat delegatilor ca... Romaniaa intrat in razboi contra Germanie! !

Aceasta nestanjenita isbucnire, ne-a luminat pe toti : era poruncdsa fim sugrumati prin foame fiindca Romania n'a mai suferit jugul.

In aceasta situatie, acurn desavarsit lAmuritA, ofiterul de rezervd

t

1

www.dacoromanica.ro

Page 55: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

58 ARIIIBALD

Vernescu, procuror la Craiova, a iesit, desnadajdult, la apel, dinfront, cu bildul de mancare in mans, si, in numele camarazilor, a cerutca, dace e vorba sa murim chinuiti, atunci mai bine sa ne impasce.

Drept urmare, Vernescu a fost inchis.

Alta marturie.pitanul Gal

fanterle, spune.Dutnitru, comaudantul Batal. 2 din Reg. 8 -la

- Am cazut prizonier in noaptea de I spre 2 August 1917, ispodul de la Comanesti-Marasesti.

In momentul cand an pus mana pe mine, tu'au desbricatcomplect, mi -au furat tot echipamentul de campanie precutsi paralele pe care le aveam asupra mea. Ne-au pus in mars,fare nici un repaos, de si eram extenuati de oboseala luptelor,si, mergand toata noaptea pc jos, am ajuns in comuna Pa -raipan, uncle era sediul diviziei germane care opera la Ma-rasesti. Acolo, comandantul, dupe ce a incercat zadarnic ssmulga dela noi destanuiri asupra situatiei armatelor romanc,a sfarsit cu amenintarea : .Data nu spuneti, are si fie vatde voi lz.

inteadevar, ca pedeapsa, nu ni s'a dat nimic de mancar .toata ziva.

Intre acestea soseste la Paraipau, cu automobilul, un ofitegerman. Ne suie repede in marina, pe vre -o cats -va, si pleatcu noi. Pe drum, germanul, ne propune sa ne dea drum titca sa ne intoarcem in transele romanesti... en conditia saducem, pentru soldati, niste manifeste can indemnau trupasa lepede armele.

I-am raspuns ca. in Romania nu sunt tradatori de neat.Am fost, pc urma, la Focsani. Ni s'a luat din nou intern-

gatoriul, si fiindca n'au putut smulge alt raspuns de cat ce!dela Paraipan, am fost pusi la post : ni s'a dat de trei ori,in trei zile, cite o supa mizerabila de mazare macinata.

Dela Focsini ne-au imbarcat in (Iona vagoane de marfasi ne-au transportat la Ramnicul Sarat. Aci, ca sa miseleaseapopulatia, nemtii imprastiasera, prin ovreii lor, infamia caarmata romana s'a predat si ea trupele nu mai vor sa lupteSi pentru ca ticalosia sa prinza, oranduisera din vreme ea

man i_jidanii si cei din serviciul politiei secrete sa ne facefestatie °still. In scopul acesta, convoiul de prizonieri a fostplimbat pe strazile orasului, huiduit si scuipat de localnic

A

, -7

Si

www.dacoromanica.ro

Page 56: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 59

in special de evrei, cari, potrivit instructiunilor ce primisera ,

ne agteptau in pragul pravaliilor gi ne intampinau cu celetuai trivale insulte.

Mancare, in ziva aceea, nu ni s'a dat.Am dormit cu totii in grajdul unui regiment,A doua zi am fost porniti la Buzau, unde ni s'a facet acelag

primire.Drumul dela Buzau la Balaceanu a fost un supliciu. Am

mers, pe jos, 21 de kilometri, pe malt°, lui August, fara picaturade apa si numai cu doua popasuri de cate 5 minute,

Nemancati gi stingi de oboseala, ofiteri incepusera sa caza-pe drum. Sentinelele, atunci, se repeziau ca niste flare, neloveatt cu picioarele gi ne sculau cu patul pugcci.

Am stat 28 de zile in comuna Balaceanu. Ni se dedea, odatape zi, supa de mazare. Ratia de paine era de un kilogram,a doi ingi, pentru trei zile.

Dormiam, noaptea, sub pottii iar pe ploaie, ne adapostearnsub strasina a doua case distruse de artilerie.

Din pricina regimului debilitant la care eram supugi, multis'au bolnavit, aici, de galbenare.

In lagarul acesta a venit, insotit de un ofiter german, el-pitanul Constantinescu Ticu, ca sa... desvolte programul colonelului Sturdza. Huiduit de maiorul Culici gi batjocorit demine, nenorocitul a plezat dar nona, drept pedeapsa ca amtratat pe misel aproapc cum i se cuvenia, ni s'au suprimat,

cele cate-va grame de paine ce ni se dedeau la trei zile odata.Din lagarul de la Balaceanu am fost dug : cei bolabvi, cu

caruta ; iar cei-l-alti, pe jos, pang la statia Joita. Acolo amfost imbarcati intr'un tree militar gi expediati in Germania.

Pe tot parcursul am fost supugi unei adevarate torturi : la24 de ore odata, eterna supa de mazare, servita, indiferent,dimineata, pe sears, on chiar noaptea, dupe cum se intampla.Ne era absolut interzis sa deschidem fereastra vagonuluise intelege, deci, in ce hal ne gasiam cand, timp de 12 zile gi

nopti a tinut drumul, fiind cate 8 ofiteri si o sentinell incompartiment, nespalati de o lung, cu rufele neschimbate, pecaldura tropicala a lui August

A jungi is insula Diinholtn, uncle mi'am petrecnt toata capti-vitatea, am... respirat.

Lagarul era inconjurat cu sarma dintata.Ni se servia : dimineata, o ceased; de ersaz, facia din Mina

t

A _

.

-

si

42

!

www.dacoromanica.ro

Page 57: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

60 ARFIIBALD

de castane salbatice, zahar ; la pranz seara, citeatrachina de gulie fiarta in apa sadea ; de doua on pe sapta-mana, cateva farimaturi de cartofi si, pentrn seapte zile,rate o paine de none sute de grame, facuta jumatate din taratede secara tii jumatate din rumegatura de ferestrau.

Frigul, iarna, ne chinuia cumplit. Apelurile se faceau, casa ne torture, de cate trei patru on pe zi

Dupa apelul de la 4 seara, ne incuiau in baraci pans dimineata.

Si zing se face a abia la 8 si lumanare n'aveam.Kommandantura a fost absolut nederuna. Cauta vecinic

ne loveasca in amorul propriu *i gasia o voluptate sa 3ceumileascal de cate on putea.

Pentru cea mai mica reclamatie ce indrasnea sa aclreseze,ofiterul era pedepsit cu inchisoare grew.

Alimentele gi efectele de imbracaminte pe care ni le tri-metea Crucea Rosie ne erau, de cele mai multe ori, furate decatre cei insarcinati sa le distribue.

Si marturiile abunda, una mai sensational) *i mai impresionantacleat aita.

Sa ascultam pe locotenentul colonel Balanescu Ion, din Reg. 52Infanterie

Facut prizonier in ziva de 18 Septembrie 19'16, am losttransportat la Mfill-bach, nude am fost inchisi, de catre co--mandantul etapelor, intro pivnita *i nu ni se dedea voiesa esim afara nici pentru necesitati. Aceasta masura draconica.,sa fim inchisi yi privati de hrana, a fost luata ca sa ne te-rorizeze *i sa ne sileasca sa dam informatii asupra trupelorprecum yi cuvantul de onoare ca nu vom mai lupta in contragermanilor.

La 21 Septembrie am fost transportati de la MilhlbachArad, ofiterii in vagoane, Inca murdare, in cari fusesera carafevite iar oamenii in vagoane de mania.

La protestul nostru in potriva acestei nedemnitati, ni s'araspuns, brutal, ca gap trebuie ea' meargii iandrji '.

Pe drum ni s'au servit scrumbii sarate, dar nu ni s'a datvoie sa Warn apa in gamele *i nici garda nu ne acincea,

La 22 Septembrie ajungem in Arad. Suntem gramaditimanejul regimentului de cavalerie si culcati pe paie. la un,

si fara si o

sat

in

CS

A

T-.

:

la

www.dacoromanica.ro

Page 58: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 6

boc cu 180 de soldati. Pale le stint tocate, fiiudcajtuai dormiserape ele alte trope si" aunt pline insecte.

La reclamatia mea, se permite celor 36 de ofiteri sa se culcein basca manejului -- tot pe paie murdare.

Ne-am =pint, toti, de rale.Tirana : orz fiert cu apa. si Mina, tot cu apa.Soldatii suet batuti de garda ungureasca si maltratarile

nu inceteaza decat dupa interventia mea pe tangs maiorulgerman,

Oamenii de garda, in Arad, despoaie pe prizonieri de hainesi de incaltaminte mai ales pe graniceri, cari sun foartebine echipati. Jaful, cu toate protestarile mete, n'a incetatpang am parasit Aradul. La plecare, in ziva de 29 Septembrie,ni s'au luat toate paralele de catre maiorul german comandant

etapei, spre a-i schimba in monecla germane. Din banii,trisa, pe cari'i i-au incredintat soldatii, au lipsit o sutra de lei

si am plecat cn fagaduiala maiorului va trimete lalagar, in Germania...

Poate de aci incolo sa soseascg...In general, la Arad am fost spoliati, sub ochii ofiterilor

germani, fare sa se is nici o masura.In zinc de 4 Octombrie .ajungem in gara Stettin. Pe cand

treceam de la un peron Ia altul, se repede, asupra convoiului,un individ, cu bastonul in mana, si loveste, strikdnd :stint talharii cari mi-au omorat copilul

Cel amenintat, a parat lovitura ; garda a intervenit, pe mintdar seful politiei si gardistii aprobau agresiunea.

A doua zi ajungem in Stralsund si suntem tinuti in caran-tina pang. la 28 Octombrie. Nu stiu clack aceasta indelungatacarantina e prescrisa de legile higienei cred, mai de grabs,ca facea parte din sistemul de torture, pentru ca, in tot inter-valul acesta de 28 de zile, nu ui s'a dat sa mancam deckvarza fiarta in apa si ni$te invizibili baboi de calcan. Greu-tatea mea, de la 85 de kilograme, ajunsese la 61 si, dupadoua luni, la 51 de kilograme.

Dupe ce am ispravit carantiva, am fost dusi la bate, si dupace, la inceputul lui Noembre, ne-a imbracat in haine de dril,ne-a instalat intr'o baraca uncle zacuseta bolnavi de febratifoida.

Goi si flamanzi, atat offterii cat si trupa, 'am Matt, in cali-tatea mea de cel mai vechiu in grad, reclatnatii si interveniri

11

d'e

al

cal

astia

www.dacoromanica.ro

Page 59: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

62 ARHIBALD

pentru autoritatile din tarn, pentru ministrul de rasboi germansi pentru Crucile Rosii. Zadarnic, insa : scrisorile se punearpe foc. Insarcinatul cu primirea rapoartelor si scrisorilor ro-manesti, soldatul militian Schofer, fost functionar la o in-treprindere petrolifera din Campina ne-a spus cinstit ca toatescrisorile noastre se distrug si ca posta functioneaza nutua:_pentru nemti.

Am intervenit sa se dea soldatilor haine, caci fusesera des-poiati de catre escortele din Ungaria z li se ajustase hainede damp, cu rate o banaci galbena la mine!

Am inaintat, la 15 Noembre, un raport, catre comaudantullagarului, raport prin care aratam ca, din pricina hranei insu.ficiente, s'au anerniat ofiterii de nu mai au decat intre 54 s5..43 pulsatinni pe minut. Am cerut, asemenea, sa se mai va-rieze bucataria, caci, cu apa fiarta, invariabil, cu guliilecu varza, ajunsesem la poliurie expulsam ate zece litri deurine in 24 de ceasuri.

Drept raspuns, am primit o observatie aspra si consolareaPuteti sa muriii de foame toff.

Administratorul lagarulul, eapitanul Triigar, fura zilnicsaracacioasa noastra ratie ca sy intretie 250 de gaste si altodobitoace pe care le crestea in curtea lagarului. Nu e, darde mirare, ca Paul, bucatarul ; ca Feldwebelul Springsoldatii de la cantina plecau seara, imitand exemplul capitanului, cu pachete de alimente furate din ceea ce era destinaprizonierilor dupe ce toata ziva, toti, se hraneau di:;aceeasi insuficienta ratie alimentary a noastra.

Am cerut, la 15 Noembre, generalului Von den Golz, venilin inspectie, sa ne permits controlul alimentelor si al buca-tariilor ca sa ne imbunatatim hrana si mi. a raspuns printr'Lmojicie. De altfel generalul acesta venea in tot d'auna beat

la inspectie si vorbia, se intelege, ca omul care numaiin toate mintile. La o inspectie facuta in seara de 15 Iulie1917, generalul acesta era atat de beat in cat era sa caza datanu-1 ar fi proptit un Feldwebel si adjudantul lui, turtitde bautura, a cazut peste locotenentul Pancu din Reg.Infanterie.

Uitandu-ma, peste umar, ce inscria in registru,-ca rezultatal inspectiei, fiindca eram curios sa stiu ce putea sa face inaceasta stare de ebrietate adjutantul acela, din cererile pccare generalul le rezolva cu mojicii, am observat ca betivul

_

t

din-

si

I

e

'2

si

1

-

www.dacoromanica.ro

Page 60: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 63

isi dedea numai aparenta ea inregistreaza dar, de fapt,tragea simplu niste mazgalituri pe hartie.

In seara de 17 Noembre 1916, sublocotenentul Von :Ber-nesdorf a batut crunt pe soldatul Achirita Constantin, dinReg. 15 Infanterie, pe motiv ca ar fi furat o pereche de cisme.

Cazul s'a cercetat in urea si s'a dovedit ca cizmele le furaseSpring cal soldatul fusese nevinovat...

La 22 Noembre soldatii de ordonanta au fast pusi la lucrucontinu, pe ger, pans la 9 ceasuri seara. Fiind istoviti deloatne, n'au mai putut munci si atunci au fost batuti sal-batec de catre soldatii germani.

La 2 Decembre, sublocotenentul Puiu Vasile, din Reg. 24,Inanterie a fost dus, in corpul de garde, de care sub.locotenentul Bernersdorf, sa execute si pus in fata soldatilornemti, rniscarea : oculeati sculati !» de cincizeci de onIn sir.

In aceiasi seara, Feldwebelul Spring a scos pe prizonieri,in picioarele goale, pe zapada, pe malul marei, cu galetile degat, si i a pus sa face instructie de la 8-10...

La 15 Decembrie 1916 mizeria era asa de neagra in lagar:neat locotenentul Pop a raporat comandantului ca, dad. nu-ida sa manance, o sa inhate de gat o sentinels si o s'o omoare

gi pe tuna sa siuucide ca sa scape de torturi.Gandul sinuciderei stapan ea pe multi ofiteri la epoca aceasaIn aceiasi zi soldatii Zaharia Gheorghe, din Reg. I Gra-

niceri, gi Sulim Iancu, de la 37 Infanterie, au fost pugi Iacorvada peste puterile lor. Cazand jos, de inanitie, nefericitian fost batuti talhareste de Care soldatii germani. Rapor_tandn-mise faptul de catre victime, 1-am adus gi eu la cu-nostinta comandantului. Atunci, drept satisfactie, subloco-tenentul Bernersdorf a adunat pe toti soldatii romani si le-aspas ca sell ai for nu suntem noi, ofiterii, soldatii germani.

La 21 Ianuarie 1917 am facut uu memoriu, impreuna curugii si englezii, in privinta raului tratament la care- suntemsupusi. Ca urmare, precum gi pentru faptul ca am sfatuit pesublocotenentul Arifeanu sa nu predea germanilor inventia cefacuse pentru fabricarea talpilor de lemn, am fost consideratca revolutionar si pedepsit cu inchisoare disciplinary si mutatintr'un 'agar de represalii.

In ziva de 3 A prilie 1917, in Beeskow, capitanul Sch8n,comandantul, ne face cuooscut ca cu incepere de la aceasta

-

!,?,

www.dacoromanica.ro

Page 61: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

ARHIBALD

data, represiunea va fi mai aspra pentru ca au aflat ca pri-zonierii for nu stint bine tratati in Romania.

Si s'au tinut de cuvant, cum se tineau tot'dauna in privintaaceasta fiindca am convingerea ca dlspzitiile se luau de-adreptul din Berlin, la ministerul de rasboi.

La 14 Aprilie 1917, viii in lagar la Beeskow doi misei : lo-cotenentul Patin, din Reg. 4 Infanterie, si sublocotenentnlLazarescu, de la 8 Infanterie. Comandantul lagarului le dedeatot sprijinul sau in misiunea cu care venisera. La protestulmen si al ofiterilor superior', suntem mutati, drept pedeapsa,la Stralsund.

Aci, in ziva de 27 Julie, imi raporteaza. caporalul Ifincu-ieseu Constantin, din Reg. 42 Infanterie, compania de mi.traliere, caporal pe care'l avnsesem sub comanda meacampanie, ca, la lagarul din Tukel, din 14000 de soldati romanimurisera de foame, pang la data aceasta, 6000.

In aceiasi zi, un soldat, care s'a aplecat sa is o gulie cazutadin vagonul care transporta mancareea prizonierilor, a foststrapuns en baioneta, de catre sentinela germane, Si ucis pe loc.

La 26 Inlie, locotenentul Bernersdorf racnia la locotenentulNanu Duznitru, pentru intinsese patura pe o sarma. bealtfel soldatul de sentinela lovise cu patul puscii pe ofiterulacesta.

La I August 1917 suntem mutati, ca masura disciplinara,din nou in lagarul Beeskow. La plecare, suntem perchizitio-nati pane la piele. E de observat, de altfel, ca perchizitiiieIn general, se faceau, sculandu-ne din somn, in puterea

atunci cand ofiterii germani se intorceau beti din oral.Pachetele cu alimente trimese de Crueile Avii, fie pachete

inviduale fie colective, sosiau, regulat, in toate lagarele, je-.1uite. Tot ce era bun, se fura de catre personalul Komman-

danturei,care se zicea nerespunzatoare de continutullcoletelor.Si, ca sa se evite putinta de a se face vre-o data dovadaiurtisagului, era sistem ca, inainte de primirea pachetului,adresantul sa semneze in condica de predarea lui. Cuchipul acesta, protestarea la verificarea continutului erazadarnicamai ales ea reclamatiile ramaneau... post retante, in 'agar.

Din cele ce preced, va zice cititorul, rasare numai dovada cagerrnanul, primitiv oi lag, e brutal cand, cu o divizie de artilerie,

r.

its

cli'si

noptif,"4

-

64

www.dacoromanica.ro

Page 62: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITLRUL PRIZONIERILOR ROMANI 65

se gaseste In fats unui adversar, singur sl dezarmat. Dar astae un adevar de ale dlui De la Pallisse I Noi n'am lost; edictn'am fost toil inchlsf prin lagAre, dar am vdzut, aid, in Capt.-tald, pe timpul ocupatiei, carduri de ofiteri paimuind in stradape roman! pentru a nu se dadeau in naturi de pe trotuar andtreceau pederastil cum a fost, intro altele, cazul avocatuluiIenov sau at lui Lepadatu, administratorul ladependenfel ; amvAzut minter', prin urmare barbati, Wand femelie si dandu-lejos din tramvai ca sa stea el comod ; am vazut, In sfarsit, re-prezentanti de-al kalserului asvarlind jos din trasura copii sib-dtrane bolnave, ca sa plitnbe ei pe Bertha Surda sau alto,boites a chuaude pisse

Nu ne spui, dar, nimlc nou, data ne aduci dovezi cA ger-mann, In lagare, an fost rAu crescuti, feroci si sistematic sna-pani. Ceeace asteptam dela documentele la tndemdna dumitale,este proba afirmarli cd lagarile si dispozitiile luate acolo de catreautoritAtile superioare urmareau, pretutindeni, ca scop final, din-rugerea, in tntelesul propriu at cuvantului, a prizonierilor roman'.

SA ne executam, asa dar.Pe langA mormintele despre care am vorbit pane. acs, ger-

manii aveau, cum era in Siberia pe vremea lui Durnowo, aveau,la Gross Strelitz, temnite undo se inchideau, pentru motive fu-tile, prizonlerli cart, prea pilo.si, faceau impresia cii vor trececu bine prin tortnrile din lagar.

in vederea telului ce se urmarea, gardienil acestor medalaveau porunca, sau erau inteadins ales! asa, sa chinuiasca pri-zonlerll asa !neat la flecare raport sa comunice comandantuluica cativa... sunt lipsd la apel.

Citam, la intamplare, din declaratia sublocotenentului Grigo-rescu Ion, din regimental 34, numele ator-va din acesti cerbericriminall : Miltz, Cihosky, Kulik, Mekerat sl unul clung, maiteam, mai crud si mai ucigag decal toti ceilalti.

Caput prigonitorilor, insarcinaf anume cu aceasta indeletnicire,era, prin alegere, lutist oberhauer -ul cum ziceau el gardianu-lui sef.

Gratie tratamentului la care erau supusi roman!! la Grossmajoritatea color cars s'au Incapatdnat sd nu

moard pe loc, s'au ales cu tuberculozA sau col putin cu reuma-isme nevindecabile. Multi au trecut intru Domnul alt!, frisk

au avut soarta si mai trista.Asa, acelas sublocotenent Grigorescu spune ca soldatul Tudor

Strelitz, inchisi ¢i

ti

/

/

i

t

I

www.dacoromanica.ro

Page 63: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

66 ARHIBALD

Vasile, din Braila, inebunise de mizerie. Acest soldat avea, Incade pe front, o rand, deschisd, la piclorul drept, si gardienliMiltz gi Cihoschy fl bateau cand, sarmanul, gemea on imploraajutor

Altul, tot din Braila, Vasile Ion, din celula 108, a murit defrig si de loviturile cdpatate. Un altul, in sfarsit, care suferiade tenia, a luat medicamentul prescrIs de medial! inchisoreipe urma a varsat pana cand dat sufletul.

Un prizonier, apoi isi pierduse pand intr'atata mintiin cat igi manca excrementele....

Romanii erau tinuti in celula, undo 11 se dedea sa lipseascpentru farmacii, ni§te pung?, in numar asa de mare In cat, ocat zel ar fi depus, no puteau sfargi tots portia. Atunci erpedepsiti. Pe unii, ii scoteau la lucru in gradina pu§cdriet.

In general, romanii, lush, erau trimigi prin fabrici, unde, peat20 de pfenigi pe zl, executau munci de jklov sau, injugla plug, arau fermele de prin imprejurimt.

SI, cu aga tratament, directorul ru§carlei, un om maitreat* spunea ofiterilor ca are ordin pe sub mania sit se poartmolt mai aspru.

Pentru scepticl on petru cei cart pastreaza Inca legenda despcivilizatia germana, reproducem, aidoma, pArti din naiva dar so-gestiva declaratie a soldatilor Neagu Stefan si Stan Ion dirt

regim. 67 Infanterie, fugiti din captivitate in vara anului 1917.Amandoi am East facuti prizonieri pe valea Sdldtrucului,

la 4 Noembrie 1916. Am fost dusi pe jos pand la Sibiu, deunde, in vagoane de vite, cate 75 de oameni la un loc, amfost transportati in Tukel, din Prusia, drum de opt zile siopt nopti.

Tot drumul am suferit chinurile mortei. Numai din dour'in dottd zile ni se dedea cate o bucata de pane sau un blicu born, dar nici odata si painea si borsul in acelas timp,ci : la o mancare painea, lecealaltd borsul asa in cat.la 48 de ceasuri °data, mane= on paine farce hors ori bornlard paine.

Din pricina inabuselii si a foamei, au murit multi dincamarazii nostri.

Pe la gdrile din Ardeal, auzindu-ne ca tipam de foamrothancile se induiosau si veneau sa ne dea cate ceva demancare sentinelele, insa, le puneau pe goand cu batneta.

si

gi-a

de

lEwww.dacoromanica.ro

Page 64: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 67

Pe soldatii cari se aplecau pe fereastra ca sa primeascadarul femeilor, ii loveau nemtii cu patul puscei in cap.

Pentru trebuintele trupesti, nu ne scoteau din vagon de-cat odata la doua zile.

In 'agar. la Tukel, am fost varati, cate 130 de oameni,in Cate o baraca ingusta si strimta, de scanduri neinche-late intre ele. Dormeam pe jos, Earl paturi si era frigca afara. Cand bura de ploaie, picaturile cazute de sus sesleiau si inghetau pe trupurile noastre.

Mancarea era o batjocura.Ajunsi intr'un hal de plans, incepuse moartea sa ne se-

cere cumplit. Mureau, zilnic, cate 30-40 de insi, de foamesi de frig.

La doug-trei saptamani ()data exam dusi la bale. Aici eraalt chin. Ne desbracau in pielea goals ca sa asteptam cdn-dul state= asa, in vant si in ger, cate delta si treiceasuri pang. sa intram in baie.

La 9 Ianuarie am fost dusi la munca pe frontal /rants-zesc. Echipa lui Stan Ion a lost urcata pe munte si ase-zata intro baraca putreda, de scanduri, unde, din pricinafrigului, an murif, in prima noapte, 20 de insi din 130.

La inceput. prizonierii an fost intrebuintati la lucrari decale ferate, dar dupa trei saptamani ne-au pus sa sapanatransee in piatra.

Din pricina muncii istovitoare si a hranei proaste, echipalui Stan Ion a trebuit, in trei luni, sa fie complectata depatru on caci din 130 de oameni nu mai ramasera invista decat 7. Dintre acesti 7, not amandoi am evadat. Ces'a mai fi intamplat cu ceilalti, Dumnezeu stie !

Ca sa-si mai insele foamea, prizonierii mancau, sears, pefurls, scoarta de brad = dar hrana asta ii ucidea pang di-mineata. Si ai de ramaneau vii tot mai mancau scoartade brad, ca'i chinuiau foamea de'i rapunea.

Vazand ca suntem randuiti mortii, ne-am hotarat, atuncisa fugim.

Am trecut- prin greutati nespuse si am isbutit sa intram,in liniile francezilor, cari, and au auzit ca suntem roamani, ne-au imbratisat si ne-au pus in spital ca sa ne in-tremam.

Din spital, neau dus la Paris de ne-au dat decoratii.Am pornit cu vaporul si, prin Petrograd, am sosit, pe.

-

-

,

3

www.dacoromanica.ro

Page 65: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

68 ARHIBALD

urma, in tarn, scapand astfel de mosrte sigura prin foamecea mai ingrozitoare moarte.

Data, din dovezile de pang aci, nu rezulta destul de !AmaraintentIa germanilor de a extermina pe roman', sa continuant

Sergentul Fillculete Ion, din Regimental 30 Muscel, povesteste :

Am fost facut prizonier la 29 Septembrie 1916, pe valeaTemesului, la Predeal. Intaiu ne-au dus la Corlan, undone-au tinut trei zile, intr'un beciu, fara mancare. Dupg aceeaam iucarcat munitii, in Brasov, timp de 15 zile. Dona sap-tamani am stat, pe urma, in carantina, la Sibiu. De acine-au dus cu trenul in Lamsdorf, in Germania. In zece zile,cat a tinut drumul, ne-au :dat de mancare numai de treiori. Soldatii urlau de foame in vagoane.

In Lamsdorf erau 10.000 de romani, impartiti in ease lagare.In fie care baraca steteau 1000 ai mai bine de prizonieri. Neculcam pe pale, jos. Caud plona alara, ploua si inanntru sitrebuia sa dormim in noroiu.

Lucram toata ziva la pietris, la ghiata, la brazde, la plug.S'au arat 200 de hectare cu romani, injugati la plug ca boil.

Mancarea era amarnic de rea. Eu am lucrat si la brutariesi stiu ca painea era facuta din cartofi fierti ei rtunegaturade lemn. Se mai punea, e drept, si cate tin saculet de flingnes.gra ei amara pentru fie care 1000 de paini. Aveam dreptulfie care prizcnier la 150 de gram:: pe zi, dar ni se dcdeaunumai 100, Restul se furs.

Oamenii nostri erau prapaditi de slabiciune. Cand se in-torceau de la lucru, sears, cadeau, regulat, cate 20-30 pemarginea drumului.

Au murit, iarna trecuta, tare multi. Erau zile cand incetau.din viata cate 100-200 si'i ingropau pe toti la un loc, despuiati.

Cand, Ia mooed, cadea cate until de nemancat, era batutcu patul puscei.

Duceam o viata nespus de amarata.In ziva de Craciun ni s'a dat, ca in toate zilele, tot sups

de gulii, dar, par'ea era un facut : era asa de amara in catunul n'am putut pune gura pe ea.

Soldatii plangeau de jale, ca copiii.Prin luna lui Mottle m'au dus in preajma Verdunului,

unde, cam la 10 kilometri de front, am lucrat, 15 zile, totransee. Multi prizonieri rusi cari lucrasera ad ivalnte denoi, au pierit loviti de obuze.

:

-

'1www.dacoromanica.ro

Page 66: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL, PRIZONIERILOR ROMANI 64

Pe Irma ne au retras la Valenciennes, unde lucram la.vagoane, demontam motoare de prin fabrici, tidicam mobilede prin spitalurile frantuzesti si le incarcanr in trenuri canplecan in Germania.

CAt am stat eu la 'Valenciennes, s'au golit doug fabricisi trei spitale.

Brant, cu toata munca la care eram pus', traili tot asa deprost ca in lagAr. Pe drum, de foame, rupeam urzici si lemancam, crude, cu sare.

Am fugit din Valenciennes la 2 Main 1917, am dat prinBelgia si..la 28 Main, am trecnt in Olanda pe la )1aastricht.

Pe langl foame, sistematic ordonata ; pe land brutalitateaeinsp:rata de sus, a bestillor puse de paza ori, orandulte sä co-mande ; pe Tanga jaf cruzime, interveni de la o vremeun nou element, o noun pacoste pe capul nefericitiler de pri-zonieri: jidanii.

Printr'o iatelegere poate con venIte tnainte de rasbolu sau printec,sugestie de la marlle loll Internationale, jidanii din !armata ro-mAnA erau, toti, pretutindeni, la favoare in armatele ungara, aus-triacA i germanA. Intrebuintsti ca talmaci, ca spioni ori ca tre-padusi in lagAr, jidanii, in complicitate cu organele Kommaidantureibateau de moarte pe prizonierii romans, le furau hrana si II ne-clasteau in sentimentela for cele mai scumpe.

Neamul de vipere, cars liner/411e otrava imoralitatil pe on unclepatrunde, nu putea sib se desminta, mai ales in lagare, undegAsiserA, printre nemtl, reazem si admiratori pentru lasitatea forcrucla, lasitate a card ferula o poartA, chiar sand Inseala bise-rice si tree prin cristelnita, de la nastere pans la ceasul din urmA.

Despre aceste orduri sufietesti, podoabl a lagAreor germane,sent marturii cart vor face sl nu se uite, pentru vremea priel-pica, suferintele ce au avut de indurat romanil, In captivitate, InMarl de cele poruncite de 1a Berlin.

locotenentul Grecu Constantin, din Regimentul 11 infan-terie, spune ca soldat'i nostril, la Brasov, erau bAtuti, pullcorvezile cele mai istovitoare si tinuti nemancati. Soidatil ovreidin armata 'wastrel erau ca total In serPiclul germanilor, austria-cilor vl ungurlior. Acevti soldatl tvi pusesera galoane, se boteza-sera Zugsfarer vi bateau de moarte pe soldatil vl plutanieriknosed, carom le spuneau merea ca Romania nu mai exista.

- ,

si

Aga,in

www.dacoromanica.ro

Page 67: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

70 ARHIBALD

La 15 Octombrie 1916 am fost Waifs! de la &Wu la Stralsand. °data cu transportul de ofiteri, s'a atasat la trenul nostru

un transport de 800 soldati roman!, cart erau tinuti In vagoanede marfa, Incuiate pe din Mart, asa In cat !Area ui transportde flare sAlbatice. Multi din acesti soldati au murit, pe drum,de foame, de frig si de mizerie. Cdnd se cereau sa-11 facd ne-ceslidtile, erau bdfuti cu ciomagul, ca Widen

Un alt martor, capitanul M. Vola din Reg. 5 Wards! zice

Prituele zile ale captivitatil le-am petrecut in lagarul, detaste': amintire, de la Slatina.

Era un lagAr comun pentru ofiteri si trupa. Ofiterli locuiau in pavilioanele cazarmei Regimentului 1 Obuziere, jartrupa is grajdurile regimentului, unde, sgribuliti de frig side umezeala, slabiti de foame si infecti de murdarie, muriauate 20-25 pe zi,

Oamenii bolnavi n'aveau, ca ajutor medical, deceit pe cel de/de 'dice infermieri ovrei din armata remind, cart* nu Areas algadeceit sd le lure din talus Minton cc li se dedea si -i Beljocoreascd.

Cadavrele soldatilor morti se duceau intr'un bordeiu dincurtea regimentului si se aruncau in gropi colective, dupa-ce steteau acolo dotty -trei zile panA sa se is mAsuri pentrufacerea acestor gropi..

Ca semn ca ordinul de infometare era pornit de foarte sus sica urmArea suprimarea prizonierilor roman!, e ca nenorocitil dintoate lagarlle, la orice epoca a eaptivitatii, sent unanimi sa de-clare, el unul singur, o singurA data, n'a vazut si el on n'aauzit sa fi vazut aitcine -va strachina plina, fie macar si cu guileiiarta in apa, ci, din potriva, toti, ofiteri si soldati, din toateinchieorile, spun ca prizonierii ur:au de foame.

*i a fost, cu toate astea, un lagar uncle, cel putin de... carnenu se prea ducea lipsa.

Se cuvine, dar, din respect pentru adevAr, sa inregistram simarturia asta, spre slava si cinstea technicei germane.

tacit ce cunoaste, vAzut cu ochii lui, soldatul Vranceanu Gheorghe,din Regimental 11 Infanterie

'Am afoot prizonier la 26 Noembrie 1916.In comuna Busteni, judetul Prahova, am vAzut cum tru-

si

.

:

u 1

.

:

www.dacoromanica.ro

Page 68: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIFRILOR ROMANI 71

pele germane ridicau de prin case piane, gramofoane, gar-deroape si paturi, pe care le puneau pe foc.

Iu lagdrul dela Bu,steni, bavarezii ne dedeau cu sila ,si subamenifare, sci nuincam came de Aida de thine, pe care leimpuicau pe linia satului iar prizonieri le carau, pe nrmli,in sari.

Perinea era facutS din rumegAturtt de ferestrau si dinfaina de ghinda

Si bavarezii, deli cleptomani ca tot germanul nu sunt eretici ; baaunt catolici, prin urmare umbla cu breviarul in san ca sä fiecat mai aprope de Gott si, fiind catolici, se deosebesc Intoate de prusieni, pe cari nu pot sa -i vazA.

Inchipulti-vd cc ar 11 fost siliti, la Busteni, sa manance, bietilprizonieri romani, daca, in loc ca vanatoarea s'o fi Mut ceidin Munchen, ar fi organizat-o eiapa originata din Berlin

Ti se sbarleste phut numai cand to gandesti.

Atitudinea jidanilor in laetrile de prizonieri revine mereu, caun left motiv, in toate plangerile pe cari le adreseazA cei cartsi-au mancat amarul pe pamantul blestemat al Germaniei:

Soldatul &ilea Constantin, din Regimentul 43 Infanterie, spuneca biciclist si agent de legatura, a fost itnpuscat la mans, innoaptea de 4 Noembrie, pe nand era In retragere , duper luptadela Caineni sI facut prizonier. Dus In lagArul dela Tukel, afost pus la asa munci si la atata torturer prin foame, In cat, dedisparate, a incercat s t evadeze. A fost pries, task batut pansla sange, duper obiceiul nemtese, si readus in !agar. Acoto, peland mizerilIe cunoscute, it exasperau ,,abuzurile nedemne lacari se dedau talmacit noftrt, recrutati (Entre ovreii tovaraft dearme. In Infelegere cu sentinelele germane, care-ft aveau fi elepartea tor, Mardi Inzpartiau atimentele de pe buna for plcicere.A tot puternicla data for In lagdr de Mire autortta file germaneprecum si gradul pe care fi 1 insusiserd cu delp sine pufere,ne faceau neputinclo# de a reclama cuiva".

Citind aceste declaratii precum si altele care vor urma, rg-manem nedumeriti de socoteala ziarelor speciale cart cer zilnicamnistia generalci, adicd amnistia acestora evrei cgcl cei-lalti, tot!, stint amnestlati. Funded ne Intrelonn : ce urmareste,Adevdrul §i celelalte talmudice publicatiuni ? Libertatea pentruace.Ftia, de a se Intoarce In tarn ? Psi, oricat de apatic 1-ar

.

fi

macinata).

I

www.dacoromanica.ro

Page 69: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

72 ARHIBALD

socoti pe roman, crede oare cA e cu patina ca Abu lius sau Grumon anal din sutele de Ahilline n.r; ca sA nrfii face si pe Parma.,nul, tgl pusesera, in !agar, fireturl de ofiteri gi bateau pe roman'cu ciomagul este cu putinta sa se creazd cA un °rutin deacegtia s'ar mai duce la havrA, a doua zi dung ce va fi intalnitde soldatil dare cars a luat... aluri de german ?

Nu facem, e drept, mare caz de inteligenta scribalallor caldepun cugetarea in gazetele 'aspirate de behead, dar aga d

obtuzi nu-I credem.Altceva, dar, trebule sA urmAreasca Adevarul si suratele pri

campania stdruitoare pentru amnistia general&Ca sa ne intoarcem la Siulea (Constantin, trebule sa'l com-

plectam addogand ca, ne mai putand sit indure ladu! din lagaruldela Tukel, a plecat, °data, cu doi rush cu curl se putea fatelege numal prin semne, gl, cu 600 grame pesmeti in san, urn-bland, fArA harts, pe furia gi cu sufletul in pawn, aeapte zilegl geapte nopti, s'a pomeuit In mana sentinelelor... elvetiene.

Credem el am adus destule probe despre firea civilizatti agermanului. Una mai mutt, lard, nu stricd, intrucat literaturemondiald, clued rdzboi, nu va avea, mill vreme, alt subiect.

Soldatul Pintilie Petrache, din Regimental 29 Infanterie, capSurat la Grozegti, judetul Bacgu, povesteste ca din cauza lipseide hrana, nu mai putea lucre. Am exit la raport ;dar ofiteriidugmani au dat ordin sa se ageze mitralierile gl, deaf nu lia

cram, degi ne mancati, sA ne impugte. Ne punea, innapola frontului, sA taram carutele la cart eram inhamati $1 soldafil nemflne mdnau cu nuiaua ca pe animate, ca sa mergem repede".

Tot asa sergentul Lion Ion, din Regimental 25, zice cA intuna lul lanuarie 1917, ne punea sA cdram munitli cu sania,prinCarpati, dela Sugita la Soveja. Soldafil german' ne bateau stmpingem la Mali.

In aceeaai ordine de Wei gi par'cA ar fi vrut, prin anticipatie,sa explice persistenta organelor Allantel Israelite In campaniaeatornicd ce avea sA duct pentru amnistia generald, ajutorulde sublocotenent Anica, din Regimental 8 Rogiori, declard : In5 Februarie 1917, am fost internat in lagArul Dragosloveni, dinR.- Surat, uncle se mai afla un batalion de prizonierl compus dindouA companii de romani gi cloud de rust numit Batalionul3 Arbeit". Acest batalion locuia fara foc, in biserica satului.In Witt mai erau 24 de soldati ovrel, dintre cart 2 fogt1 In Re

igi

.

www.dacoromanica.ro

Page 70: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITTRUL PRIZONIERILOR ROMANI 7 3

gimentul 10 Infanterie. Aceftt ovrei erau intreboinfati ca Inter-Prat. Bateau Wale pe prizonieri to opreau mancarea, pe careo precapeteau pe urma.

Am lucrat la transee in satele Urechesti, Pozesti si Ureanudin R.-Sarat. Faceam, zilnic, pe jos, ate 16 kiiometri pang laload unde lucram. Era prin !unite Mai si Iunie, pe arsita in-grozitoare ne adeau vole sa bem ape.

altul, Tricuti Nicolae, din Regimentul 12 ;mend tots auntla o vorba : La cloud zile dupd capturare, am fost dus in la-gdrul dela Odobesti, de unde, Masted ne bolnavisem din lipsde brand, am fost trimes la spital. Din spital am flit faromap, fitndca camarazli ovrei ne Munro tot ce avusesem matbun pe not.

Ni se dedea, in !agar, ca mancare, o Nine pe zi, !a cincioameni, si 0 ciorbg facia din capatang si bojoc de cal.

Noaptea lucram la transee ; ziva, munceam la abater".

i altul, Ivan., Ion, din Regimentul 3 Rosiori:

,,Dupa capturare, am fost dusi, cu escorts, la Buzdu, sidupA trei zile, la R.-SArat, unde am stat pang in Aprilie1918. Ca mAncare, in primele 16 zile, am avut cite -va firede praz cap&tate dela populatia civilA. Pe urmA, ni se da'.dea, pe zi, Cite o paine la 8 oameni i o supg de sfecld cucartofi stricati. In iarna anului 1917 am zacut trei luni firs.sg fi fost ingrijit de cine-va. Imbracaminte n'am avut decat ce era pe not in momentui cand am cazut prizonieri.

Paduclaii erau, pe trupul nostru, mai deli de cat furnicile.Cand era vorba de corvadd, cram /mote: dinapoi cu dome-

gile de Mire camarazii ovrei, foeti soldali fit armala ?wastrel.Din eauza muncei prea grele si a minaret prea putin&neinchipuit de proastA, mureau cite 30.40 de prizonieri

pe noapte.Ne mai putand indura rani tratament din laggr, am fu-

gitdar am fost prins la Odobesti, dus la Focsani si con.damnat la moarte.

ajutat Dnmnezea, insg, de am fugit din:Inchiso-areastA data de-abineleD.

Martiriul e nesfarsit. De aceea, ca sii punem punt scents/dureros capitol, o sA reducem, ca sd slarVin odatd, la cAteve

ySi

ca-

ai

Mi-a

I c I II I I e

fl nu

pi

www.dacoromanica.ro

Page 71: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

74 ARIIII3ALD

.1 nett no...4411,A Inca 4nnInenVi intintag +nn yr*Vitif141.14 /, U.1..CLI g Via ti catorva martori, lar.,.-1Q1 a VI IV/ 1:11.21,,

despre ceeace au pi timit prizonierli romanl In mainite trogloditilorkalserulul.

Piutonierul ajutor Lupu Nicolae, din Reg. 6 Tecuci, zice cd alost prins In luptele dela Odobestl. A lost dus in lagdrul delaR.-Sdrat, unde mai erau 485 de roman!. Acl, in primele 8 zile,

se dedea, ca hrand, terci si o pAine la 7 oameni. In fiecarezi se inbolndveau cafe 70-80 de insi, landed prizonierli erauscosl la mimed, In Ianuarie, desbracati si, cei mai multi, desculti.

Dela R.-Sdrat, au fost trimisi la Muftliu, in judetul Braila.Comandant al acestui lagAr era locotenentul Moss. Acesta, intimpul luptelor de prin August 1917, scotea oamenil afarA si-ibAtea cu cravasa pans -i umplea de sange si-i trimitea sa cluedproectile pe front. Atata era de neamf oflterul acesta, incat, intr'ozi, pe cand soldatul Fugaru Manole trAgea sd moarA, nu l'a lAsatsd -si dea sufletul ci l'a aruncat de yin intr'o druld de l'a dussA moarA izolat, intieo baraca.

Locuitorul Vasile Postolache, lipsind, la 26 Aprilie, un moment,dela corvadA, pentru o trebuinta, a fost bAtut- crunt osanditdeed zile inchisoare, de cdtre acest bandit locotenent. Pe urmA,fuel, simtind cd omul are cativa lei la dansul, l'a luat din noula Male panel cand, ca sA scape, i-a dat romanul catI gologaniavea in pungd.

Dupd incheierea armistitiului, plutonierii prIzonierl les lute° zil'a raport si-I Intreaba cand le dA drumul sd se clued peacasA.La care bestla rdspunde: SI Intrebati pe Bratianu sl pe Fer-ilinand, nu pe mine !".

Pe soldati, apoi, jumatate ii baga la inchisoare, si pe jumA-tate ii trimetea la muncA, fard brand iar pe plutonieri if batea,le ilia ultimul ban ce aveau asupra for si-I trimetea, sub escorts,in lagAr la BAltati, unde li se dedea cafe 14 zile inchisoare, depe raportul locotenentulul, ca reboil...

Am spus, intrialtd parte, cd, pe cel cu viata durA, pe cei cars,in dorinta de a ajunge odata la ziva socotelilor, se incordau casA Tamale pe picioare chiar In mormant, ii ispraveau nemtil, andajungeau la capatul seriel de torturi, gonindu-i, ca pe fiarelesalbatece, din lagAr in 'agar, in conditil de drum din ce in cemai ucigase pand stingeau intr'Ansii cea din urmA razA desperantA. Atuncl, in disperare, oamenii, dacA nu ingenunchlau deveci sub ciomagul sau baloneta cAlallor, se sinucideau on isipierdeau mintile.

11.

si-

www.dacoromanica.ro

Page 72: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

Cazul plutonierului Cava lfoti Alexaudru e fioros de tipic.Se ingrozeste mintea, si gandul Isi opreste mersul, cand, manate

de un sentiment de mill fate de cel ce au suferit, Si de urA,de dorul de rAzbunare fate de prigonitori, ml se perinda nesfarsitul sir de suferintl al de impilArl, martirlul celor cari aupntimlt, in tarn strains sl &lament!, jugul ucigntor at inamiculuiscelerata, sice, in declaratla facutn. marelui stat major, aceastasArmana epava.

Sf continua :

,Douisprezece lagers am colindat in captivitatea meaplink' de peripetii, si fiecare dintre ele era mai cump lit de-cat eel din care plecam, din punctul de vedere al tratamen-tului barbar si al injosirilor sub cari era frant bietul pri-zonier roman.

Ca am fast lAsati sa murim de foame, o atesta zeci demil de guri, cari striga lumei ingrozite : cAm fast asasinatiin chipul cel mai miselesc !

s.$i cum putea sa fie altfel cu maltratarile barbare, cumuncile peste puterile omeneti, cu frigul glacial, si cu, pezi, 250 de grame de paine facutA din tarate cu runaegaturgde fernstrau complectata, ca hrana, cu apa si iar apa,

agatita in toate felurile nascocite de escrocheria culinaryvrnimasului !

Am vazut cu ochii spectrul foamei. E grozav e hidos.Ma insemnase si pe mine ca victims apropiata. Imi veniserandul.

A doua zi am si fugit din acel lagAr.Tukel. Condeiul refuza sa astearna pe hartie grozaviile

traits aici. Oase vechi, putrede si imputite, se desgropaude entre soldati, de prin balegare, si treceau din mans inmann ca cine stie ce suculente bunAtnti, Cei veniti tarziula festin, caci cei-l'alti rosesera murdaria si noroiul de peciolan, pisau osul mnrunt si-1 faceau sups.

Un mehedintean, al anti nume nu aduc aminte, isitale opincele, fierbea peticelesi le manca.

Cojile de cartofi, harem, scoase cu unghiile de prin gu-noiu, constituiau, fierte cu apa, masa de Balthazar.

Oamenii erau umbreumbre cari riitIceau, in nestire, pegrlmada de gunoiu, ca si gaseasca cite o ordure pe cares'o bage in stomac.

nu se mai gnsea nimic. $i foamea sAgeta din ce in ce

75

mil°

$i

1

-

www.dacoromanica.ro

Page 73: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

76 ARHIBALD

mai tAios. Atunci, dean arleCd soldatii se sinucideau sauinebuneau. Numai asa imi explic cum unul dintrinsii a pa-

tut manca rinichii until cadavru, furati din sala de disectieA doua zi, a murit si el intoxicat.DonAsprezece mil de morminte, din Tukel, fac marturie

despre ceea ce spun aci.Asa robie, precum si perspec tiva de a fi asasinati In

masa, nntrei

le poate rAbda firea omeneasca. Fugit de trei onsi de on prins, aveam dreptul, en personal, la un su-pliment de atentie din partea neamului las in mama caruiacAzusetn.

Evadat din lagarul de la Cotroceni la 24 Decembrie 1917,am fost prins la Viena si readus in tart. In dreptul fiecareistatiuni, insotitorii mei ma gratificau cu ate osa numgr, ziceau ei, si sA'mi reamintesc carte puncte deoprire sunt intre Viena §i Bucuresti.

In orasele de plecare si sosire, ca clonal capitale ce erau,mi s'a administrat rate o bataie asa de crancena in catn'am s'o nit toata viata.

Evadat a treia oars, prins, in Putna, Tanga Vidra, la29 Ianuarie 1916, imprenna cu alti camarazi, am fost batuticu ciomegile, palmuiti in repetate randuri adusi is Bu-curesti cu mainele legate, ca criminalii ordinari.

Aci, am fost condamnat de tribunalul militar la 40 dezile inchisoare de celula zile pe cari le-am gait pang la una,.

Hecatomba dela Tukel sl fraletatea scumpilor nostrl conceta-teni pentru cari anumita prase' nu mai ;tie la ce santagiu sarecurga ca sa obtie amnistia, se fuvedereaza prin mArturia idea-ticii a tuturor prizonierilor cari au trecut prin acest laggr

Sunt unanimi toti sa afirme ca regimul era uciggtor sl caovreii fntreceau pe german' in cruzime.

In urma acestui razboi uria$, istoria, sand se vor strange docu-mente si despre lagarele unde au fost sacrificati prIzonieril celor-laite popoare, istoria va trebui refacutA de ford en comble, eelputin la capitolul unde deriva pe teutoni din gotii barbari, ca sale den orgine comung cu redactorii gazetelor E. P.

Tam, in sensul acesta, ce istoriseste caporalul Enacts Soricion,din Reg. 12 Infanterie.

Batalionul nostrn primise, in ziva de 15 Noembre 1916,ordin sa atace si sa respingA pe inamicsi apoi sa se ye-

1*

palmy - -ca

si

si

oribil.

U.

www.dacoromanica.ro

Page 74: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PR1ZONIERILC.%IZ ROMANI 77

tree. In zinc de 16, am atacat, Intr'adeNlr, am respius peni*te husari *I, intorcandu-ne, ne-am contopit cu batalio-uul I. In noaptea de 17, am atacat, din non, pe germani,dar neputandu-i respinge, am primit ordin sa' tinem pozi-tia pand searasi seara sa ne retragem.

Cam pe la ora 1, insa, artileria inamica a deschis un foede baraj, ca sa impedice sosirea rezervelor cad credeau castint inapoia noastrasi In vremea asta, infauteria germanane-a inconjurat. Am opus rezistenta darza, dar inamiculera cavarsitor de numeros iar noi foarte putini, caci uniimurisera pe pozitie si cei 'tnai multi erau raniti.

Din pricina asta am cazut prizonieri.In momentul capturarii, germanii ne-au luat toata. hrana

gasita la noi : paine, conserve, zahar ne:au dat, inschimb, cate o bucatica de paine de a lor.

Dupa un drum de doua tile, in care vreme nu ni s'a datnimic demancare, am ajuns la. Brasov, uncle am stat patruzile. Aci, in Brasov, ni s'a dat cate o Nine, pe zi, la atetrei insi, si, dimineata, ceai fdrA zahar, iar seara, orz fiertcu toad cu tot.

Dupg patru zile, -am fost du*i in Germania. Dupa zecez.le si zece nopti, In care interval ni s'a dat de trei onsups en arpacas, odata api neagra careia ziceau ccafaav

la plecare, din Brasov, cafe o singura pAine pentrutrei oameni; dupa zece zile si zece nopti, am ajuns la la-garn1 Tukel.

Aici locuiam In gauri, spate is trei metri sub pamantgauri de 30-35 metri lungime pe 5 metrii lAtime.

Ne immormantau acolo, unul peste altul, cate 130-150 deprizonieri. Paretii firidelor nu erau captusiti cu scanduri,din care pricina umezeala patrundea pang la glezne. Pattirile de bumbac rar, nu Oilcan cald, de aceea oamenii dor-mean linbracati *i nu se schimbau nici °data., eaci n'aveaudecAt zdrentele de pe ci, de vreme ce schimburile de rezervA

incaltatnintea ni le luasera germanii cAud ne capturasera.Zaceam in gropile astea a*a plini de pAduchi, din cauza

rnurclariel de pe noi, in cat, cu toate masurile de desinfec-tare, Wain putut niciodata scapa de ei.

Ca hrana, primeam : o paine, pentru cinci oameni, fAcutAdin filing de orz, rumegatura de ferastr4u si pale pulveri..zate. Painea aceasta nu putea fi mancata fiindcA produceadurtre de stomac.

,

-

§i

ai,

si

71

'i

www.dacoromanica.ro

Page 75: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

78 ARIIIBALD

In afara de painea asta, ni se mai (lades uu felzeama amara, la amiaz, coaja de sfecla furajera in apacalda, si seara, un fel de terci amarau amestec.,t cu mor-covi stricati. De doua on pe saptarnaug, lista de bucate seschimba : ni se dedea un fel de apa sarata care mirosea apestesi careia,pentru aceasta, ii ziceau : ciorba de peste),.

Cu hrana asta, prizonierii erau pusi la munca cite 11-12ore pe zi. Ser.tinelele ne bateau, fara deosebire de grad,en arena, cu ciomagul, cu baioneta, fiindca li se parea camuncim prea putin. Nu erau crutati nici bolnavii. Dacaspunea vrc-unul ca'i e rail, era batut pans la singe si peurma trimis la lazaretde unde nu se mai intorcea nici°data. Cred ca." toti acestia au murit sau an fost ucisi.

0 Naga speciala pentru prizonieri, mai cruzi deceit germanii,erau lidanii din Romania, prizonieri fi el, jidani earl, toil, func-/Aware ca inte7prcri sau ca supraveghetori. Coropifnitele acesleabateau, la rdndul or, pe romdni, mai salbatec decal germanii.li ponegleau calomniau in fata comandanlului, ii spionaufi'i denunfan fi'fi bateau joc de fares romaneasca, care,4stri-gars prctutindeni prin lagar, numai e a noastra, ci germana.

Afara de aceasta, furau ps prizonieri de gologani fi de efec-tele pe can le mai aveau pe ei. reclamafie an se tutees face,fiindca la cancelarie erau tot napdrcile pi cum vedeau o plan-gere, o rupcau iar pe soldal fl bateau pail '1 fringe. oasele.

Din pricina acestui tratament, ajunsese de mureau, laTukel, cite 70-80 de oameni, pe zi. Se culca prizonierniseara, statea de vorba, cu ;camarazii, ce statea, si adorruia,pe urma. Dimineata '1 gasiam teapan.

Nu mai puteau prizonierii nici sa se vaite.Mortii erau ingropati cate 10-15 intro groapa.Bolnavii cari se duceau la vizita in lazaret, nu se mai

intorceau nici ()data.

Am evadat si in ziva de IS Julie 1917 am trecut frontieraDanemarcei, cu mare greutate, fiindca era foarte bine pa.zits. Acolo, am facut carantina zece zilesi de acolo amfost expediat la Iasi prin Kopenhaga, Stokholom si Pe-trograd,.

in tot lungul ei, istoria dureroasa a stspliclului suferit deromani se implete0e, paCcA in mod fatal, cu episoade amarnice

:

fi'i

.Fi

1

www.dacoromanica.ro

Page 76: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERMOL ROMAN 79

in cari ovreii, compatriot!' nostri din blocus", joacA rol Infant,rol care de multe on lasA in umbra ferocitatea 'germanilor. Nue prizonler, dintre cei scapati din cimitirul nemtesc, care sa nuspule cA, pe langa chinurile indurate dela salbatecii in putereacarora cazusera, au avut sa sufere, din partea k(concetatenllornostri, jafuri si scbingluirl de cari ar fi trebuit sa se cutremureun asiatic.

laud un fragment din depozitia sergentului major SprincenatuIon, din Reg. 74 Infanterie.

<Trizonierii erau foarte rau tratati de care sentinele sisubofiterii iusareinati en supravegherea lagarelor. Pentrucea mai neinsemnata ving, erau batuti cu manerul si culama baionetei, pang cadeau jos. Atunci, erau calcati inpicioare pang famOneau iu nesimtire.

Un soldat a fort impuscat pentru ca, fiind in corvada,lease o sfecla s'o mAnAnce.

Cand s'a raportat coniandantului -crima aceasta lags,raspuns, cum fAcea in totdeauna: «Un came mai putitp,!

In special ovreii aveau o ura neimpacata in poll'''. romani-lor. ,Po laugh' ea 7 bateau la jet cu germanii, baljacoreau,le insultau Para p' nu mai star flan cu (Romania nu mai exi-'

fiindca arum e a Germanic >.'

Nu era jidan irc lagar care sa nu singe, cure romani : (ileumai notstrii sunt la puler,. I

Si pe lava' asta, ii fern'. .7 le furau pa/flea ci o vindeau ru-filo., can in general mai aveau cafe ceva parole Cu et.

In general, hrana fi trataMentul ar /1 fast poale mai bonedata serviciul bucatariei n'ar Ji condus de lidani, cari !wanalimentele fi le vindeau rwilor pe prefuri neinchipuite.

Cei mai mar,Favi dintre ovreii din lagarul atesta erau ser-gentul Blum, din Bucurefti; frunta,sul Kramer, din Reg. 7 Mina-tors* ; caporalul Kolfler, care, din furl4agul din /agar, stain-sese 10.000 de

E lesne de inteles ca, in conditiile acestea de train, din14.000 de prizonieri cati erau la Tukel in ziva de 19 De-cembrie 1916, cand am sosit eu, au murit 4.500 pang la Is.

Ianuarie 1917,.

Ca sa Incheiam cu atitudinea, in lager a fratilora nostri dearme, de o lege si de un sange cu cei cari reclam5, ca un pri-vilegiu cuvenit, amnistia general6, reproducem pe colonelul Niculcea

a

f

.

filei.

-

ii

stii,

www.dacoromanica.ro

Page 77: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

80 AllftIBALD

Va-slle, din Cavalerie, internat, ca prizonier, in lagArul dela Sla-tina. Preciziunile acestea ar trebul sa slujasca tinerimel uni-versitare de memento si de oglinda pentru sufletul hidos at nes-multi!, farA Istorie si fara morals, care pribegeste de patru mille aol fArA s5 fi putut aid, pa vre-un punt at globului Aid -

suit acasa"..Fiind in captivitate si internat in lagArul improvizat la

Slatina, in cazarma reg. de obuziere, in cursul lunilor Ia-nuarie si Februarie 1917, am fost surprins in mod dnrerosde atitudinea barbara a vice-feldwebelului Stiegel, din a 4companie de Landsturm, caresi permitea, fara motiv, siibiciuiasca si sa maltrateze, cu o florets de otel, pe soldatiiromani adapostiti in acest !agar si destinati la diferite cor-vezi impuse de Kommandantura etapei.

Reclamand cazul locotenentului Maior dela numita Korn-mandantura precum si raspunsul insolent al vice-feldwebe-lulu( Stiegel cum cit aloverte pe soldatii romdni filmic& 'i considerd ca vite.D,locotenentul intampinat ca cKom-mandantraile au instruc(iuni sd se /oloseased de mijloacele cele maipractices.

Acest ofiter de rezerva german era avocat in orasul Frank-furt a/Mein.

Aceasta atitudine neingaduita gradelor din armata ger-=Lana .si adoptatk in mod provocator, fats de ofiterii ro-mani din legal-, a fost sugeratil gi 'initial in special delaurnaktoarele. grade inferioare romane, strAini de ream, cariMacau pe tAlmacii lagaralui In scop de a specula in modnerusinat situatiunea ce'si creasers.

Acestia, pe laugh' ca loveau in mod netullo3 gradele in-ferioare romane, insultau poporul si autoritatile, si chiar peofiteri, fara de nici o crutare.

Semnalez in special pe urma torii, al carer nume 1-am pu-tut afla

Soldatii Milimbar $mil, reg. 6 rosiori ; HorodniceanuMeer, reg. 56 infanterie ; Calmanovici Calman, reg. 56 in-fanterie; Falticeanu David Ilie, reg. 52 Barlad; LeiboviciMorit, reg. 53 infanterie, Iasi; Grumberg Sulam, reg. 58infanterie; Haimovici M. Bercu, reg 16 FAlticeni; Haimo-vici Itic, reg. 16 FAlticeni; si altii, ale caror nume le-arputea da cu certitudine plutonierulmajor Georgescu, dinreg. 42 Slatina, care fusese concediat la vatra,

2

Maior'rui -a

:

:

www.dacoromanica.ro

Page 78: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIER1LOR ROMANI 81

Certific cu credinta ca acesti talmaci au fost cAlaii bra-vilor ostasi romani cari au cazut in captivitate.

Tot ei au speculat, cu cateva liigari, painea, hrana zit-nica a bietilor prizonieri, lasandu-i sa moarit cu mine inlagarul Tukel ai altele.

Prin usoare cercetari s'ar putea, cu inlesnire, intregilista acestor WILL usarpatori ai cinstei ostaaesti,.

Am pAstrat, pour la bonne boodle, pe cea mai fioroasa dintrecite crime au savarsit germanii, una pe care n'au cunosc -ut -obarbarli cand navaleau in Europa.

0 reproduc, cuvant cu cuvant, de pe declaratla generaluluiMunteanu, comandantul diviziei a 4-a de Artilerie. Fapta va ra-mane sa ilustreze de-a pururea calitatea kullurel germane sl edu-caVa sufleteasca a acestor asiatici :

Tn cursul lunei Octomvrie 1917, iutr'una din noptiaduc aminte bine datape la orele 12, am auzit, din

camera in care dormeam, nista tipete ingrozitoare, din di-rectia unui canal care traversa parcul lagarului :de prizo-nieri dela Stralsund.

A doua zi, dimineata, informandu-ma printre ofiterisoldatii romani, prizonieri in acest lagar, am aflat ca Untildintre soldatii romani a fost supus la maltratari, adevaratetorturi, de catre un sublocotenent anume Bernerdorf, delacomandamentul acestui lagar.

Interesandu-ma de aproape, ant aflat ca soldatul n'a avutnici o viva si ca numitul ofiter, care in noaptea aceeabause la popota impreucii cu comandantul lagarului, ma-iorul Busse, pentru a se distra distra, in acelas timp,logodnica, fiica capitauuliti Trager, ofiterul cu aprovizio-narea acestui 'agar, n'a gasit alt ceva mai bun de facut decat sa chinuiasca un priaonier.

Sublocotenentul neamt imbrancea pe soldat de pein canal ; si cum canalul, chiar in vecinatatea malului, erafoarte adanc, soldatul incerca sa scape dela innec nazuindspre tam. In acel moment, sublocotenenlul Bernerdorf as-mutea un cainesi cainele, dresat in acest stop, se repe-zia asupra soldatului ai'si infigea coltii in fata, in urechilesi in bratele nefericitului de prizonicr ca sa-1 vaneze.

In timpul acestei monstruoase torturi, neamtul Roca hazmare, cu logoduica, de isprava pe care o concepuse.

.

, . .

uu'mi

sl

si

:- 6

=V

1.3_1

mat,

www.dacoromanica.ro

Page 79: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

82 ARFIIBALD

A doua zi, soldatul, Victima a criminalului ofiter neamt,intrat In cabinetul comandantului de lagar, carpi i s'a

plans de actul salbatec savarsit de subalternul sau, $i, larknici o frica de urmari, i-a spas ca, dace va scapa cu ziledin captivitate, are sa publice, in toata presa mondiala,actul acesta de barbarie.

Maiorul, i-a oferit, atunci, zece marci l'a rugat sa tackasupra cazului fagaduind ca va lua masuri contra sublo-cotenentului Berncrsdorf.

Ofiterii romani, vazandpotriva sublocotenentului criminal, au delegat pe until dincamarazi, si anume pe locotenentul de rezerva Bastache,din Reg. 1 Vanatori, sa insiste pe Tanga comandantul la-garului ca, eel putin pc viitor, sa nu se mai petreaca ase-menea acte de barbarie.

Rezultatul a fost ea, dupa cateva zile, soldatul a lostmutat dela Stranslund, probabil in vreun lagar de represiune.

Mai tarziu, sosind in lagarul nostru un general neamt,inspectorul general al lagarelor de prizonieri, aveam intentiaca, personal, sa-i aduc la cunoatinta cazul ; cum, insa, ge-neralul acesta s'a prezintat, in fata ofiterilor romani, beatmod, am renuntat la aceasta idee.

De altfel, generalul acesta era beat de cate on venea sainspecteze lagarul dela Stralsund.

reamintesc numele soldatului torturat, dar creel Calocotenentul de rezerva Bastache si capitanul Spineanu,actualmente major intr'un regiment din Mehedirti, fostiprizonieri in acest 'agar, cari urmari de aproape nevoilecamarazilor ofiteri si trupa poate sa cunoasca numelenenorocitului de soldat si corpul din care facea parte..

ca nu s'a luat nici o masura in

a.

Si

_

Nu'mi

a-

-e '

II I I II II III if

a

a

www.dacoromanica.ro

Page 80: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

STRAINATATEASi

BARBARIA GERMANA

Nu putem, insa, incheia mai convingator Note:e acestea decatpunand sub ochii cititorutui cate-va docuniente neasteptate.

Incepem cu amiralul Gracoski, delegatul. Cnthei Rosil is Berna,care, in ziva de 30 Octombrie 1917, scrie, catre presedinte1eCrucel Rog'. din Geneva :

Domnule Presedinte,

Stint in posesiunea mai multor rapoarte cari emana.delaofiteri si subofiteri romani cari au reusit sa scape din Ger-mania, uncle erau prizonieri.

De pe declaratiile tor, ssarmanii nostri captivi in Caraaceasta nu sunt numai tratati cu cea mai mare asprime decatre germani, flamanziti, si istoviti de munch"; cinnei exploattiri rem/la/care din parka camarazilor lor, de originovrei, cari, cu cunoilinta lor de limba nemleascar, servesc de NI-maci fac parte din comitelele lagarului.

PenInt complecta d-voastra Mmurire in privin/a aceasta. credde trebuinfd sa /rind/ aldturat aci traducerea tutor -va pasagii dinrapoartele ce mi-au parvenit cu refer /re la aceastd chestiune sN

va- rog sa bine mill a Ina cuno,stinla de de.Ant eonvingerea c4 nu e vorba de cazuri isolate ci de tin care-

;carat sister, practical in mai kale laetrile din Germaniaprobabil, in Austria fi Ungaria, sistem dolor* mai varies anlrnoz

pe cari soldafil romoni de religie mozaica lc an contra ca-marazilor de arme de religie ortodoxa,

Impins de un sentiment de mild adancii pe care mi-1 in-spirit trista stare a prizonierilor nostri, fac un calduros ape!

.

iei expufT

,Si

-

taiilor

01,

re7.7.7a

www.dacoromanica.ro

Page 81: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

ARHIBALD

la Dvoastra a carat mare soitettudine pentru tots cet earlsufera mizeria captivitatii e cunoseuta, si va rog sit bine voitia interveni in favoarea tor, pentru ca chinurile de care seplang sa se sfarseasca °data.

rasi ft, dar, foarte recunoscator claca ati face demersurilenecesare, pe Una autoritatile militare germane, ca inter-pretii sl membrii comitetelor sd fie alese, daca nu exclutiv,,dar eel putin pe cat se poate dintre romanii de religie or-todoxa can stiu nemteste trebue sa fie de acestia in lagar si ca, in:tot cazul, soldatii nostri sit nu mal fie ex-past si la adaosul de mizerie datorit organizatiei actuatea lagarelor.

0 telegrams, datata din Byk publicata In ziarele englezesti,reproduce In modal utmator, la 22 Decembrle 1917, Le teendun prisonnier anglals:

Un prizonier din Regimental Urst-York, care a sosit laLondra, dupa patru ani de captivitate, povesteste ;

cAtu fost facet prizonier in lupta de la Aisne, In Septem-brie 1914. Intr'o statiune belgiand nude ne oprisem, amrabdat purnnul de fier al brutelor neuatesti. Lasau pe fran-cezi sit treaca inainte, Qi and veuea randul englezilor, iiloviau cu drugi de fier. Eu am fost, de doua ori, lovit incap cu o bucata de fier. De doua ori a trebuit sa 'si amanetrenul plecarea, Hincica medical Insarcivat sa panscze pe ceiraniti de lovituri, nu mai prididea.

Doctoral ,era nevoit sa ameninte cu revolverul pe soldatiigermani,

Mai tarziu, ant fost porniti pe frontul rusesc, uncle crampusi sa lngropam mortii. Frigul era ingrozitor. Picioarelene erau inghetate. Multora a trebuit sit li se amputeze pi-cioarele. Dar eel mai rail tratament 1-am suferit in lagaruldela Lamsdorf. Conditiile in cari traiam acolo erau ingo-zitoare. Ani vitz.ul acolo, intro singura zi, paste Isd de ronuini'caaand de foame. Coapsele for nu erau mai groase decal brain/ nice,

La fie care 15 zile, nemtii avean obiceiu sa ne stropeascacu un fel de apa In care puneau niste pr f al carol electera a ne distrugea peril de pe trap.

Wang se compunea dintt'o sups facuta cu gulii putrede.Inainte de a ne primi mancarea, ne punea sa stain smintasi multutultn.

1,7

' Rtl

.

sl

,

sa

www.dacoromanica.ro

Page 82: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITI RUL PRIZONIERILOR ROMANI 85

Un ofiter german asista in totd'auna la mask, cu un Wainsau cu o bark' de fer in mama, si culca la piimaut pe einear fi IndrA'snit s'a cearA o picaturg, mai must.

Aceste brutalitati au tinut pand in momentul eiiberareinoastre attend, de o (laid le-am devenit kamerazi.

soldatul engiez care povesteste ca, dada ce a, trebuit ca,trenul sa-si intArzie, de (laud ori, plecarea, pentru ca medicul numai putea prididi cu pansatul prizonierilor loviti in cap, cu drugsde fer; ,ca'i tineau nemancati, in !agar? ca Si pe romani; ca ofi-tcrul culca la pAmAnt, cu drugul de Fier, pe cine ar fi cerutlingual de ap6 mai must; Si cA, pentru aceste guilt ciocite tre!safari "al fa pozitie military §i sA multumeasca ; scldatul acest3old nu se gAndeste ca, in aceasta istorisire, scurtA sobs!,disecat pang in fund sufletul neamului mine!, care, dupe patruani de torturl bestialA, se porneneste, deodatA, and se Vie invins,ca victima ii era kamerad.

Ce jidani, germanii antis

BSI

o.

,

Si a

I

www.dacoromanica.ro

Page 83: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

KULTUR BSI UMANITATE

In Times din Octombrle 1917, se citla :

Cartierul Generat. 8 Octombrie 19E7. Ultimile informatiuni,privitoare la tratamentul romanilor prizonieri de rasboi siel internatilor civili, arata neintrecutele barbarii ale germa-odor si ale aliatilor for bulgari. De pe informatii din sursa,;ea mai autorizata, tratamentul prizonierilor romani nu sepoate descrie. La Holzminden, ostaticii, din cele mai matteclause sociaIe, ca procurori generali la urtea de Apel dinBucuresti, 'sunt obligati sa face corvezile cele mai ordinateLa protestarea nnui neutru, comandantul lagarului a rgs-puns ca runes -este un exercilin andlos. Internatii prizo-nierii sunt la lucru pe frontul de Vest, uncle bateartileria aliatilor, muncesc ate tong si cite zece ore pezi §i sunt tratati cu multi brutalitate. Cand stint istoviti deManed, stint loviti cu patul puscei sau cu ciomagul.

In tint' bul easnfianiei de primavara, roos prizonieri romaniau fast injugati la plug in local bailor an Eras elite zece orepe zi in regiuni nzldolinoase.

Pentru cele mai mici greseli, prizonierii stint pusi sa alergemai multe ore in jurul laggrului and cad jos de obosealg,stint loviti cu bata Si apoi trimisi la infirmierie.

MAncarea ofiterilor este imposibila si pachetele ce li seadreseazg, stint oprite de functionarii lagarului.

Situatia soldatilor e milt mai rea. Mancarea e. eu nepu-tinti de mistuit, chiar de catre taranii romani, foarte sobri.De alti parte, stint inghesuiti iu barge', cite 100-150, uncle

..

gitrimisi

Si

si

.

--

V.S.PlaMWdt'l

www.dacoromanica.ro

Page 84: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 87

nu e loc de cat pentru cel mult 50. Pang. in Julie trecut,au murit mai mult de 16000, majoritatea de foame. Numaiin laggrul dela Lamsdorf murisera 2000.

De pe prizonierii cad au avut norocul sa scape din captivi-tate, prizonierii nici uneia din celelalte nationalitati nu auntasa de rail tratati ca romanii. Este un contrast tragic cumsunt tratati in Romania prizonierii de rasboiu. In viziteleniele dese pe front, am avut ocazia sa vad lagarile de pri-zonieri. Cu toata lipsa de provizii de care sufera ace-astatara, prizonierii prirnesc mancare bung. Ratia zilnica e de250 grame paine, de doua on pe zi supa de legume. Candbolnavii aunt trimisi la spital, nu se face nici o deosebireintre romani si inatuici. Nici o data nu sunt pusi la muncaBrea. Am vazut adesea, in timpul marilor calduri de astavara, am vazut militieni romani lucrand din grew la soselepe eand, cateva mile mai departe, in laetrile de prizonieri,germanli se odihneau.

Este, de sigur, o enorma deosebire intre modul cum inteleg.germanii kulhera modul cum 'die Walachen' intelegumanitatea.

a,

si.

".1

www.dacoromanica.ro

Page 85: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

LAGARELE DIN BULGARIA:

itItorul, care a palpitat de indignare urmArind scorburile in earlsupra-clameuii inmormantau de vii pe prizonierli roman!, n'ar

final avea cc vedea in vizuinile ucigase din Bulgaria, dacA, pelanga adAnca afinitate dintre aste douA popoare, Mute ca sA' weomplecteze *1 BA se continuie reciproc in Isar a cIviltzattei, n'ar

fi intre ei si deosebiri fundamentale.Bulgarul, ca gi neamtul, minte, cu desinvolturS, cu entuzlasm,

minte printr'o naturalA predispozitie sufleteascA, cum, prin fatal«organizatie fiziologleA, respire. E perfid, bulgarul, cum e perfidneamtul, ca tot animalul ale arid insu*iri intelectuale nu sungsuficlente ca sA previe on sA inlIture difIcultAtile. e la*, lastritntoare, bulgarul, cum e mien: germanul, cAnd, chemat sA deasocotealA de infamiile sAvar*ite pe cand se socotea la adenoid:de rAspundere, se milogekite, se roagA cerseste, In gentvichI.iertarea, care *tie ca nu i se cuvine.

Dar bulgarul e primitiv. Feroce ca o bestie, bulgarul lasA cursfiber, fara mascA si fArA ipocrizie, instinctelor lul de animal prti-dalnic *1 crud, pAnA cade in cursa intinsa adesea de el frisn*l..Atunci, scra*nind, se agatA, in disperare, de zAbrelele carl II faninofensiv, *I, dacit nu reuselte sA se sugrume singur, scuipa ea,furcate In fats celul care l'a prinspe cand I se pregAtescstrumentele cu cart sA I se reteze ghiarele.

E bArbAtie in atitudinea sAlbatecA a mongolultilbArbAtle exe-cratA de moravurile europene, dar vartute, vIrilitate.

Ermafroditul teuton e altceva: toatA nAdejdea o pane, ea uiallatul sAu, in epionagiu, in coruptie *1, intr'un cuvant, in arTieInljloace mIselesti earl, pe individ, l-ar scoate, ca nevrednic, earldin Madill oamenilorsi and reu*este, e tot a*a de sang/Wm:r

- C

§i

in-

gl

gi

www.dacoromanica.ro

Page 86: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

ca bulgarul. Tram Insolent si hot, cum e contitagful ; farggi fara masurA, intocmai ca bulgarta dar lag pang la gro:esr.,-atunci cand, ramas fara tun in fats unui adversar deslegat lamain', are sa raspunda de ororile savargite in timpul efemerei prozzperitati. Atunci, incomparabil mai farg mandrie de cat bulgarul,germanut se tavAlegte la pamant, saruta picioarele invIngatoruluisi solicits orice conclitil, primegte °Hata injosire, se Inching laeel caret scuipa in fatA dispretul !mei intregi, namai sA 1 secrute viatain speranta ca, la vreme mai norocoasa, poate saspele In sange ofensa pe care a inghitit-o cu voluptate cand'petal, cu toata viclenia-1 masiva, sa ingele ca sa scape.

intre bulgar; prin destinatie, gi neamt, perfid prin voca-Vane gi cinic prin educatie, bulgarul, in secote de evolutie dresatgde biciu, poate sA ajunga popor toletabil in barlogul lui din Bal.eanl; neamtul, insA, chiar desrAdacinat din t5ra uncle e rob ab ado,nu adopts moraVurile pgmantului in care se implanteaza, cl, eaovrelul, duce cu el, acolo, spionagiul, la.gitatea gi ura, earl lacinfant fond sufletesc al resel lul blestemate.

In doug vorbe: bulgarul, cand qtl in puterea lul, te omoarg.cu toporul-0 rade, pe urma, sub aplauzele congenerilor earnadmira pentru stragnicie; neamtul, In aceleagi condltii, numegtecomisle de specialisti care sa alcafulasca, indelung, program savantde pe care sa fit torturat ca in infern,-0, pe locul supliciutu!,pentru ochii strelnilor, presara flori, salt pune sa cante muzica pecand te mutileaza, ca sa dea Impresia ca in captivitate la elprizonieril calca pe trandafiri gi o duc tntr'un banchet.

Cu aceste tare, bruta de peste DunSre are cel putin scuzaabia scapata din spanzuratoarea turceasca, vede Inca rope ina.-intea ochilorpe cand germanul, care a imbaxit literatura se-colulul cu filozofia lui malliata, Ware niciun drept la crutarepartea celor cart vor avea sa judece firea, mijloacele si suflettdactoritor cart au tinut soled In cea mai infricogata drama din ateWatt reprezentat pe lume dela potop gi pang. azi.

igi poate, dar, inchipui cititorul infernal suferit de priZOIlieriin mana bulgarilor, popor fara cinste gi fail. morals, complectarde cruzimea germanilor, rasa farg omenie, farl Bullet gl, in primaperloadA a 11 zbolului, fArA fried de raspundere.

Am spun, and am vorbit despre lagarile In cart germanil inchideau pe romani, ca tainulau cu grija, fatA de stretni, mor-mintele in cart ingropau pe prizonierigi cA, numal dupti ce au

milt_

-

e ,

- .

dirt

o

$Ci

cS,

www.dacoromanica.ro

Page 87: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

ARIIIBALD

evsdat cativa gi au dos vestea la Berna, au aflat reprezentantlistatelor neutre despre gropile In carl se tIneau prizonierii papacard li se pregatebu actele de deces. Acelas sistem, probabilde pe sugestiunea dela Berlin, se intrebuinta in Bulgaria. Patruspre zece luni, dela Septembrie 1910 gi pain catre sfargitul lug

917, s'a urmat, continue, corespondents, Intro ministrul Spaniei,la Sofia, sub protectia carula erau romanii din captivitate, si go

bulgar, pentru a obtine autorizatia de a vizita lagarelegi dupa patru spre zece luni, n'o dobandise Inca.

Trecand, din intamplare, pain Bulgaria, catre sfargitulsora d-Itil Ernest Soartorus, secretarul Uniunet emit!'-

pentru ajutorarea prizonieraor de rdzboi, gi (land alarma la Berna,se produce emotie, emotie adanca, in lumea diploniatica, la auzulororilor ce I se aduc la cunogtinta. Autorizatia, insa, ceruta deministrul spaniol din Sofia, tot nu se acorda, pentru ca Rados-lawoff, ca gi semen!! lul dela Berlin, tinea extermine Pe

o astfel de operatie, cu tot cinismui bulgarilor, nutrebula executata in vazul Europe!.

Abia dupa Base spre zece luni .de robie, ministrul hulgar dinBerna comunica reprezentantulul Spaniei ca I s'a gent cunoscutdin Sofia, cum ca departamentul ,razboittlui a incunogilintat, In

sfargit, ca atagatul militar de pe land legatiunea spaniola suviziteze lagarile uncle sunt Inchigi prizonierii, gi internatlil

A comunicat-o ministrul bulgar, dar a mintit, pentru ca, cands'a prezintat, la Radoslawoff, tnalorul Lon, atasatul militar spaniol,

s'a spus, ca gi Oita aci, ca nu i se poate da imputernictrea ceruta.Mal tarziu, cand, fara vola guvernului mongol a sosit in Bul-

garia o delegatie a Crucel Posh din Geneva si §1-a exprimatinirarea ca reprezentantit tarilor neutre earl au lust pe prizonieriide razbol sub protectiunea for nu sunt adtnigi sa viziteze lagarile,Radoslawoff a raspuns ca, acorn, se va da, negregit, aceasta au-torizatlune.

Se va da poate in secolul viitorcaci prizonieril, eel carl n'auacolo, de maim anther lul Radoslawoff, s'au intors acasa

gi autorizatia In chestlune nu se acordase Inca.Dar un fapt, care, mai mutt de cat toate, arata ca, la bulgar,

mincluna este expedient curent, care face parte intIma din limatni morals, este col povestit de ministrul spaniol din Sofia intr'oadresli catre guvernul roman, la Iasi: locotenentul TeodorescuGheorghe, seful telegrafiel fara fir al marinel noastre, prizonierla Sofia, s'a dus intr'o zi, Insotit de un soldat bulgar, la laga-;Puma spaniala ca sa ceara ajutorul la care avea drept. Pentru

90

vernul

-captiztvitatei,

sa-1roman! si

civili.

i

-

coma,

.2.

www.dacoromanica.ro

Page 88: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 91

faptul acesta, pentru faptul do a fi venit in contact cu un strein casa-I spule cum sunt tratatl prizonlell romani in !bare, lococotenentuiTeodorescu a fost Witt crunt de mizerabilii dela comenduire.

Paul aici, miselia ar putea sa fie si germana. Caracterul,sadea bulgar, ii is afacerea de aci in cola. Ministrul Spaniel,ailand de urmarile triste ale demersului facut de nefericitul lo-cotenant, prezinta observatil la ministerul de externe bulgar.

Si still ce a raspuns Radoslawoff ?a nu e adevarat. Ba a produs si o probe : n'a putut 3g fie

WI tut locotenentul Teodorescu Gheorghe, intrucat ofiterul acestanici nu e in lagarul din Sofia!

Dar si nerusinarea asta putea sit fie tot asa de bine germanacum era bulgareasca. Trebuia ceva caracteristic balcanic ca sase evite confuzia.

i acel ceva balcanic, specific rase' mongole, iaca.l, in totimbecilul sau cinism : ministrul Spaniel, revoltat de indrasnealade bandit a bulgarului prezident de consiliu, a trebuit sa afirinca personal vazuse pc locotenentul Teodorescu la care, tied-tosul de bulgar, prins de urechi, a raspuns fara sa clipeasca sica cum nimic n'ar fi precedat discutiunea ea va lua mdsuri st:"nu .se mai trample I

Pe mana unor astfel de brute, prizonieiii, ldsati prada soldatiler salbateci, ajunsesera sa no mai aiba Wel infatisare de oarneni.

Caul, pentru singura data, s'a permis Crucel Rosh interim-tamale sa ridice piatra de pe mormant si sa vada 780 de cadavrede ofiteri si 28000 de soldati tarandirsi agonia prin manta Ro-dopi, nemancati cu tofu!, in zdrente sl lucrand, desculfl, la sosele,sublocotenentul Paladi Ion, procurer la tribunalul din Braila, o-filer de rezerva is Regimentul 76 de Infanterle, a exit din ran-duri, s'a apropiat de prezident si, povestindu-i toate suferinteledin lagare, a incheiat

Am ajuns, domnule presedinte, de cand sunt prizonier In But-garla, la aste doua concluziunl : intai, ca notiunea de umani-tale dispare la frontiera acestei tart; si al doilea, ca armata -but

gars s'a purtat, cu °Uteri' si cu soldatil ,romani prizonierl, nuca o armata, ci ca o ceata de talharl de drumul mare.

Un raport adresat guvernului roman In aceasta privinta, ziceca vizita facuta, la Haskowo, de aceasta delegafie, a fostland si impresionantapovestirea nesfarsita a torturilor Induratede ofiteril roman!, ascultata intro tacere mormantala".

Ca sl cum barbarla n'ar fl o caracteristica distinctive pentru

r:

3L.

I

II I

..33.1P33

3 -3

f

www.dacoromanica.ro

Page 89: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

AR!-1113ALD

neamul lul Kraut, bulgaril afectau o fudulie stupid?. cumania grandoarei. CA Mil ofiterilor nostri, cArora again germanllorle ziceau sclari §I le dedeserl natnere, ca la ocrtasi, in locul nu-ntelor proprii, ajuusesera sA se creadA cuceritori al Europei, na-zuinta in care nu mutt avea sA lipseascA ca sA vie In conflictcu german'', ceilalti grandomani. Refrenul pe care'l auzeal pre.-tutindeni, din gura tuturor barbariljr cdrora li se dedese in sta-panire abs laid trupui si sufletul atator mil de soldati, era, pu-rurea, acelas: Suntem prosti sf cu cap mare? lack v'am a-rAtat ca suntem destepti: Romania, e isprAvitA; Rusia, isprAvita ;Franta, Ispravita; Anglia, lap:Avila lode sunt ispravite. But-gatia, s'ngura, a rAmas mai mare de cat toate"si ca as deadovadA material& despre ceiace afirrnau, brutele pusesera clo-potele sA suite vecinica pomenire clad au aflat ca Bucurestit aucapitulat.

Ca sA se vadA ca desertAclunea bulgarilor nu se indestulacu veclnica pomenire a tarisoarel care st-a vArsat sangele ca

scoata pe el din robin turceascA, cititorul Ware, data vreaal se documenteze, de cat sa urmAreascl literature speciall cucare doctii rasci de zarzavagli umpluserl vitrincle librarillor dela 914, de pe clad, adica, jurau Entantei devotament cre-dintA vecinica.

Reproducem act, ca mostrl, din La Bulgarle et les Intriguesde Ita Russie, pasagiul dela pagina 32, paginA in care doctoralPetcoff igi desvAluia toata miopia-1 ca cA invedereze germani!orca si-au asimilat modul de a vedea al generalulul Bernhardt.

e Aver,: de Aleut uret alegerea la mares ritspdntie istoricd.0 duped mica se dd fn fala ?wastrel. De o parte, cultura gs z

rand, sandloasd puternicd, laptd cu cultura frantureascd, An.Iredd, cultured care, eondamnatd la moarte, flu-eared sd tdrascddupd ea kale popoarcle Europei. Franta de azi nu e deceit o

cloaca ;Vida care rum/// pre aierul Europa' intregi. Sdneitoasocultura germand s'a revolted fa potriva et, flindcd cultura ger-viand vrea set rucereascel un cdmp liber pentru a se desvolta maideparteD.

Petcoff indecanci cultura Frantel, si edictand, cu autor1tatea pecare 1-o recunosc cel din Rnsc'uk, cl este uo cloaca infect/care contatnineazA Europa", ar fi o poems vesel/ dacttutee din care pornttste aceastl ridicelli temerltate n'ar fi dus lainfamie, la crime, la carnugiu.

92

vezlna

._

,

sa-i

Ft

..-

Infirmi.

si

www.dacoromanica.ro

Page 90: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

C1MITIRUL PRIZON1ERILOR ROMANI 9

Toate abaterile dela legea moray, se pcdepsesc, insa. Truth..germanulul salbatec gi grandomanla bulgarulul sanguinar vor fiinvite de aga cruda sanctiune, !neat, data vieteie jettfite vor ra-Inane sä fie in vecl plausetuoralasecolului va trebui sa debau-deasca o satisfactie care sa lase urine do negters in Istoria vett-cuhtt neclestlt de acegti monWt.

.33-3 3-3.3.313

ite

www.dacoromanica.ro

Page 91: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

',I,MSigiz2/ME1ENIEW

TURTUCAIA

strivim Rom.cirtia'czt Meted pu-terea noastra, fairs eru fare teantei.lifocerte Roo idnie.i si armatelor ei Ca?" vi,dela Nord.

(Narodni Prava, orgentia hei Rccolosllaroir, 7...S'opt.inbrie, 1916).

Caracteristica de capetenie a razbaiuluf acestufa este ca, la1916, bulgarii sf germanfi s'au batut cu mijloacele, de pe normelesi conceptia morall de pe care se duceau razboiele la inceputulEvului mediu.

Se ucideau ranitil; se despoiau prizonferli; se devastau satelepentru orasele cucerite, dupa ce talhareau soldatii, se a-

fricArcauduceau, de peste punka sl Carpati, cete de banditi cariceea ce nu se putea lua in buzunar de dire banditti imbracatisoldatete.

Trei momente sunt de considerat in supliclul pe care au avutsail indure, in Bulgaria, prizonieril romani : perfoada cand au ca-zut in captivitate ; calvarul pane la punctul de concentrare ; sitimpul cat au agonizat in lagare.

Pentru ceeace aveau sa sufere romanii din partea acestor ye-clot asiatici, se luasera, in Bulgaria, masurl din vreme. De a douazi dupa ce 'i-am scapat de sub jugul de multeori secular al tur-cilor, a inceput peste Dunare o propaganda inversunata. in potrivanoastra. Ura, manifestata in toate chipurile, contra poporului ro-man, era, la bulgari, un mijloc sigur de a se pune in evldentabalcanicul. Ziare, brosuri, cart', plina de calomnii odioase, umpleau,de rigoare, biblioteca on carol scelerat care stia sa citeasca

k

11

'Prairie sXrfeira

. ,

In' sakitlt.

fi

at,

www.dacoromanica.ro

Page 92: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

PRIZONIERILOR ROMANI

fiindcd cornparatia intre ceea ce vedea la poporul roman si bar-baria fundamentals din Cara lui Coburg innabusea pe bulgarulprimitiv. Si In vremea cand se socotea ca datorie patriotIca catot piratul sd cleveteasca si, neputincios, sa amen1nte cu puma&spre malul stang, mare parte din populatia care ramAsese, pang aci,sub calcaiul osmanliului, se hrdnia la noi, ambitions onoarea de aii admisi printre nol si nu putinl, folosindu-se de inertia. noas-

patrundeau in parlament ca sa ne facti legl ! Malul stang alDunarei a fost pururea granar pentru bulgarii carl mureau defoame in scumpa for patri esl refugiu pentru, cei pe earl, inainte vre-rote, ti punea pe goana spazuratoarea on lataganul turcesc.

Cand, dupa ce doui ani de. zile Meuse protestari de dragostecatre Antanta, Radoslawoff nc -a atacat pe la spate, totul erapregatit ca romanli si Romania sa fie data prada cetelor de ucigasi.

Adancul stmt diplomatic al Jul Bratianu ; innalta competinta mi-Mara a generalului Iliescu; gi jaful din timpul neutralitatil noastre,au dat, la Turtucaia, in mana hienelor, 30.000 de °stag! romanicart se luptasera pang Ia cel. din urma

Din ,momentul acesta incepe o serie nesfasitd de crime atrocepe cart europeanul nu le poate concepe.

Inregistrain cate-va ca example, de pe deciaratille fAcute devictime, martorl ocular; al acestor fioroase evenimente.

Soldatli din compania a *easea de Granicerl, atop in lupta dela 22 August 1916 tang pAdurea Daidir, aproape de Turtucaia,au fost omoriti de patrulele bulgare, spune maiorul Zagorltz, dupace s'au sours valurile de tiraliorl.

Until dintre soldatii acestei patrule incerca sit intepe, cu ba-ioneta, in gurd si in gat, pe sergentul Ghibac, comandantul plu-tonulul at patrulea din compania a gasea de GrAniceri, sergentcare, rAnit greu, zdcea la pamant. Sergentul a apucat baionetasl duso la Inima ca arate sa incepe acolo. Bulgarul novoia sa-1 scurtt ze chinul si atunci se incepe o lupta disperata intreasasinul inarmat si suboliterul ranit si arms, luptd In tim-pul careia sergentul primeste rani la gull sl la gat, si in cele dinurtna 'I se tale cu baioneta degetele dela o mana. Anne', po-vesteste Ghibac, bulgarul intelegand ca no mai are de ce se tame,'ml infige baioneta in pantece si ma lasA lesinat4.

Dar dad. Ghibac a nvut, ca piddle, gapte vietl, ca sa scape,desi bestia fAcuse tot ce'i stetea in putinta ca sA-1 trimita adpatres, nu toti rdnitii au avut acest noroc.

CAzut, plin de rani, pe campul de luptd, la Turtucaia, in ziva

95

tra,

cartug. _

sa-1

fara

,

.

A O.

CIMITIRUL

www.dacoromanica.ro

Page 93: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

ARIIIBALD

de 20 August 1916, impreuria cu alti noun camarazi", pavestWeun soldat din Reg. 79 Infanterie, vazut cu ochil mei cumnn bulgar, care mergea in urrna linici de 'until, a ueis pe noudaarnarazi al mei. Pe mine nu m'a omorat flindca, vtrindu-ma

groapa, m'am preflicut ca sunt mort".Si sunt multi' soldati romani, cari, raniti, au stat, prefacandu-sesunt morti, pe camp, prIntre cadavre, dela 23 August, cand

au cazut, pang la 28, cand, dupa plecarea din Turtucala a tru-pelor bulgare, malorul Franck, medic roman, a organizat un set-v:iciu care sa-i culeaga §i sa-i duce la spital.

Am vazut", declare locotenentul Ion Popescu, dela Reg. 79Infanterie, am vazut soldati bulgari aruncand In Dunare pe ra-Mill roman' cari se gaseau po pod. Eu, unul, am scapat findcama ascunsesem sub o grinda ".

Paul ad, asasinii.Urmeaza hienele, cad intro barbarla lass a bulgarulul tit a Ha-

error sinistre care desgroapa cadavrele, nu e nici o deosebire altadecat cea aparenta.

Locotenentul Copaceanu Vasile, din Reg. 80 Infanterie, deciaraand 'ml am venit in fire dupd pe care 'ml-1 pricinuisarana primal la 23 August 1916, m'am pomenit gol, .desbracat decatre bulgaril earl trecusera peste mine. Aveam plamanul dreptperforat de glont §I o rand adanca la brat. Am stat pe camp&de lupta trel zile trel nopti, fare sa flu ridicat de serviciul sa-niter al bulgarllor, cart nu se interesau decat de raniti! for. Sol-datli cari treceau, ma intepau cu baloneta. Inainte de a fi ridicatde pe camp, un colonel bulgar, comandantul Reg. 7 de Infanterie,treand pe langa mine, cu statul lui major, m'a injurat gi 'ml a,dat cloud lovituri de cravasa peste obraz flindca am refuzat sa-iclan indlcatiuni asupra tortelor noastre militare."

Dupa atrocitatile bulgarilor, turcli.In seara de 3 Septembrie 1916", istorisegto plutonlerul cu

termer.' redus Henri Pitchman din Reg. 40 Infanterin, dupaincetarea luptel dela Amzacea, pe cand, trantit pe camp, zaceam,rault de un glont in plept, a trecut pe langa mine un escadronde cavalerie bulgareasca, Unul din soldati s'a rupt do randuriYi s'a aptopiat de mine. Eu m'a gait ca sunt mort. Ca sa seconvinga de sunt mort on nu, bulgarul lovit cu latul sable/peste genunchl. Pe urnta, intelegand ca nu ma mei poate asasina,a plecat sa caute raniti vii. Peste cateva minute am aunt ge-mete i tipete desperate ale intregului camp de raniti, pe urma cava-

.ti

.

thtr'o

ca

-

lesinul

$i

m'a

_

' I

:

96

www.dacoromanica.ro

Page 94: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 97

feria bulgareasca sfasia de vii. Noaptea, a trecut pe langa mineo patrula tm ceased de zece oameni. Unul smuts servetnl cucare 'mi legasem rasa si pe urma, intorcandirse din drum Incacatt va, ,m'au impuns cu balonetele. Am si acum semnele a nounfatepdturi de baioneta."

era sistem, era mot d'ordre sd se curme allele ranitilor depe campul de lupta, nu cazul izolat al unui ticalos.

Asa, sublocotenentul Popescu Ion, din Reg. 70 Infanterie, declare:Rana la Topraisar, la 3 Septembrie 1916, am fost intepat sithat cu baioneta de catre soldatil bulgari pe campul de Waleuncle zaceam si pe urma Orbit acolo

Ceea ce, fast, dovedeste c bulgaril nu pot rdmane, cu apu-caturile for salbatece, in mijlocul popoarelor din Europa, este, maiaies, faptui ca atrocitAtile acestea le savirslau, aid o pie-diva din partea superiorilor, nu brutele fare grade, haiduci deprn munti, pusi dort prima oars in atingere cu oameni de alt neamsi de alte moravuri; cl ca ofiterii, aceia cari si in Bulgaria sal-bateeS ocupa varful piramidei sociale, se dedau, el mai vartos,la orori pe Tanga can asasinatele savarite de soldati ramaneauinfamii in tot cazul palide.

Asa, maiorul ZagorAz declare ca, dupe caderea Turtucael, la24 August 1916, un grup de ofiteri roman' doll pe dambul delanga cazarma eremet, au fost asezatl in fata unei companil demitraliere, careia un piutonier bulgar 1.a poruncit sa traga. Lis'a spus ofiterilor face rugdcitmea ca sa fie gata pentruceasul din urmA. Noroc ca, pe rand mitralierele se pregateau sAintre in functiune, a sosit generalul bulgar Kiseloff, insotit de unofiter superior german. Jenat de neamt, generalul bulgar a trebuisa suspende opera mitralierlior si sa trimeata pe prizonleri incazarma.

Dar dace, gratie norocului ca a sosit un martor, prizonierli auscdpat, deocamdata, de a fi asasinati in masa, crima tot s'asd virs,t. In dimineata zilei de 25 August, a doua zi dupe cadereaTurtucaei, un ofiter bulgar, povesteste locotenentul - colonelSolomon Nicolicescu, comandantul Reg. 36 Infanterie, a venitla clubul militar uncle se aflau prizoalerii, si a lust cu dansul pecomisarul Nicolau care, se gasea si el acolo. L'a dus la port ;l'a legat de o caruta si fret soldati au tras cu pustIle inteinsul.Degi ranit in piept, nenorocitul sufla Inca. VAzand ca nu e mort, untildin bulgari a luat din nOu pusca @i ii.a infipt un glont in frunte.

7

'mi-a

fare

.

sA -0

SI

F

9

www.dacoromanica.ro

Page 95: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

98 ARHIBALD

Pe urma, cadavrul 1-au imbrancit in Dunare. Cel cari, prin-tr'un eufemism riscat, formeaza, la bulgari, celace s'ar numbpAtura cults, au fAcut, ca recunostInta pentru sprijinul din trecut,asa atroce educatie poporului, incat asasinarea, cat de miseleascasi de inutile, a unui roman, sa dea ucigasului satisfactia pe care osimte vanatorul and doboara un tigru.

N'a fost grew sa se ajunga la aceastA monstruoasA psichologie,dar, ca nu cumva bulgarul, prin speciala lui structure; sufleteasca,sa se strice cumva in contact cu oamenli de altA natie, scoalasi corpul invatatoresc a fost, statornic, intrebuintat, toata vremea,ca sA mentie, cu zel, in norod, apucaturile primitive, earl facfondul moral al acestor antropoizi.

Al doilea moment din calvarul pe care erau osanditi sal urceprizonIerii romani, e sl mai oribil, dacA se poate, decat cel dintaiu.

Prizonlerul, lasat pe camp fail ingrijire medicala, intepat cubaioneta de trupele calltoare si lovit cu patul pustei cand 11 sepArea miseilor ca mists hick era cules, dupA ce se lasa toatavremea sa moara de foame, de gangrenA on din pricina emoragiei,era cules, dupa ce '1 se furs tot, pans la camasa, si dus in for-tareata pentru concentrare.

Este indescriptibila purtarea, catre prizonierl, a acestor barbaricari ultragiaza simtul moral al europeanului. Fiindca ceeaceavem sa spunem e de necrezut, suntem sillti, sI ace, sA reproducemdeclaratia locotenentului-colonel Tantu, dela Reg. 75 Infanterie :

`Dupe caderea 7urtucaei, la 24 August 1916, onvoiul de of-./ere, in nutrias- de vre-o 350, e dus sub escort& fnaintea gene-ralului bulgar Kisseloff.

Pe drum. imensul eonvoiu de oReri e J;Virit in mod :Mateo.Pe cdnd eram duff comandamentul bulgar, am lost dap'

spread popula(iei etude care ne impu,sca de Coate parlile,,si sol-«datilor, care se nd,pdstisiau asupra noastra, ne desbracau de haine41i de tot ce li se pareau mai bun pe noi.

gin acela,c limp au inceput sa ne scotoceasca prin buzunarene is ceasoarnice, parale pi lot ce aveam. Unora din noi licscos ne-au ldsat cu picioarele goale..

Locotenentul Lascu Radu dela Regimental 36 Infanterie, corn-plecteaza tabloul

bulgari, afezati de o parte de alto a ostler, ne pan-

k

'I

la

..141

s'sinctillilmintea

:

Soldafii ;i

'1

,ci

www.dacoromanica.ro

Page 96: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 99

«deau. Se ndpastiau asupra noastrd ca nifte edini fldmdnzi, com;tte hiene, ca sd ne despoaie de ce puteau lua fn grabd: haiue,

jambiere, ceasoarnice, parale, inele, ete.,,cEram nevoiti sd ne supunem acestor acte de banditi pentruca

faille' am fi lost uciFi»;

ca dovada ca bestille erau ingaduite sa omoare pe cine seopine jafului, este, intre o suta ce s'ar putea cita, cazul ma-iorului Dudescu, dela Reg. 36 Infanterie, strapuns cu baioneta siucis pe loc, fiindca n'a vrut sa-si dea ceasornicul.

sublocotenentul Ion Paladi adauga.

tCadavrul maiorutui a lost Null de flare* cu chip«de om,.

Am deplans mai sus pe prizonierli cari, raniti in lupta, steteaupe camp, nepansatl, cate trel patru zile, pans cand Ii se in-fectau plagile.

Desfasurarea evenimentelor, insa, face dovada ca aceasta, caparasirea ranitului pane cand i se umpleau plagile de viermi. era,la bulgari, un tratament de favoareintaiu, pentruca prizonierutputea, cu chipui acesta, sa ajungl la capatul zilelor, ca sa numai vaza ororurile cart aateptau pe supra,' iar pe dealts parte, nu mai asista la scenele de brigandagiu rezervatecelor ridlcati de pe camp. Caci, prizonierii earl scapau de gan-steel, sl cei pe cari nu-i nemereau gloantele populatiel clvileprecum gi nenorocitii earl, dupa navala al jaful suferit dela sol-data bulgari, erau osanditi, pentru a fl pansati, sa treaca prinmana altor ticaloai, cari to smulgeau gi celace ramilsese ascuns deochli camarazilor ce operasera pane ad.

Agentii sanitari, car', prin natura mislunel lor, nu putusera pandipe laturile aoselei ca sa se asvarle, in gramada, asupra ofite-rilor, pe cand civilii ii impuscau de toate partite, iar soldatiiomorau cu baioneta dace nu se lasau a fi furatiagentli sani-tari lai asteptau, la randul tor, prada, al se napusteau, feroce,asupra nenorocituiui care se ducea sa t se iege rana.

Malorul Balagianu Ovid, dela Reg. 76 Infanterie, rAnit la 24August 1916, langa padurea Daidir, a fost furat de 1500 lei decatre agentli sanitari, earl l'au ridicat de pe camp ; Jar sublo-cotenentul Enescu Constantin, dela Reg. 3 Olt, ranit la Arabagi,

ziva de 3 Septembrie, ducandu.se sa fie legat la plagi, aiutins mana. Sceleratul care Indeplinea slujba de agent sanitar,1-a smuts, dela mane, bratara cu ceasornicai 1-a hint nepansat.

,

ySi

Si

.

7

;

ti

in

tir

www.dacoromanica.ro

Page 97: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

100 ARHIBALD

Med'cul sublocotenent Carantino, dela spitalul Turtucaia, prnsis 24 August, a fost batut si desbracat panA la calnasA char to

spitalului. Apoi, gol, descult gi contuzlonat gray, a fostin cazarma eremet.

sistemul c general la bulgari : pe once camp de Wale, laTurtucaia, in Dobrugea on la Neajlov, prizonierul este tntaiubaba pe urma jaftlit.

Dovezile abanda pentru a face evident sistemul acesta.plutouierul L. Burls, dela Reg. 9 Cavalerie, declarA : ,Am lost:ratan cu bretalitate, insultat, Mut. Dus la Constanta_ am lostinches inteo pier, to ".

In drum spre Ghenanlar povesteste sublocotenentul Dimof-tache Ion, dela Reg. 23 Infanterie, s'a luat cingatoarea,n:antaua, ceasornicul, busola, 700 de lei si batisteleTM.

In momentul card am fost facia prizonler la Neajlov", de-clare locotenentul- colonel T. Gheorghiu, dela ,Reg. 14 Infanterie,am primit dela soldatii bulgari, can 'nil as luat tnantaua, cea-sornicul punga cu paralele, am primit o lovitura de sag sicateva cu patul pustei

Din cele cc preced, rezultA ca bulgarli, ca si allatli for dealifel, fac razbolul, id 1917, cum se facea pc" vremea Ducelui deAlba, card, soldatii flind mercenari, aveau dreptul, prin conventleanume, sA se °sake, asupra orasekid- cuCerite si sA prade ca sa giridice moralul compleclandu-al solda_

Si nu numai soldatii, brute- abjecte, se dedau, in armata bulgara,la jaf ;4 la asasinat asupra prizonierilor ; ofiteril nu se deosibesc,in privinta furtisagului, de bestiile fara galoane, decat prin ace aea aunt mai vinovati detat el.

Ascultati pe maiorul Zagoritz :La un teas dupe sosirea unui grup de ofileri ch la $eremet, spre

«sear a, intra un Oiler bulgar fn baraca uncle cram inch/fi cutatitudine bine-voiloare, ne spune incredintam pelevinele fiobiectele de valoare, ca sa nu ni le fuse soldatii noaptea. s'au

,incrediniat 7 pelerine, mai multe ceasoarnice. fi cdteva mantale.Ce a urinal se intelege dela sine : nu s'au mai vazut nici obiec-

clue fncredinfale ofiterului, nici ofiterul bulgar..

Si, ca sA nu se creazA ca avem aface cu un caz unit, ca,adfca.. in toatA armata lui Coburg e un singur brigand, sa malclam unulpans va veal vremea si -i prezintAm in mass.

-

localul.

gI

Aga,

mi

gi

-

p, o

sd-i lei

lash's§1

.

www.dacoromanica.ro

Page 98: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 101

In memorial cApitanulul Victor Vlad, din Regimental 2 de Grinnicer?, se citeste :

joi, 26 August 1916, la ora 6 fi jumatate dimineala, un con-Yalu de 38 de enter:, fit tea mai mare parte medici, vre-o 3300de soldali an lost pomifi sere Razgrad, insorli de o escort?' de 6ode bzdgali, comandati de un loco/orient din compania z-ez a Reg,17 de Infanterie din Razgrad, avdnd sub ordinele lui pe subloco-tenentul Milelejj, din acelaf regiment. Dupa vre-o data ceasuri drmers, am ajuns la poalele padurei Daidir, uncle convoiul s'a omitSablocotenen!ul ne commie?", prim sublocotentul Teodorescu Ion,dela Reg. 34 Infanterie, interpreted nostru, ea, din momentul acesta,urmeazd sd se ingrijeasca el de hrana noastra. In scopul acestada ordin soldatilor romdni ca sa treaca pe dinainteez m si SlYorate cdte parale are fiecare, spundud ca are sa le is numai omica paste, iar pe cei cu parale mai mulle, are sa-i noteze ca sa-z,ctie, set nu fie furafi mai tdrzin de trupele in primirca cdrora.vor fi dap.

Operatic: a inceput. Dela primii too de soldali a beat cdte 5.

sate to lei, apoi cdte 20, trite 5o,fi dela algi cafe Soo, adiatot ce aveau et: Sun! sigur a a straws pe putin 50.000 de lei.

S'a eerut °filet-dor trite 5o de lei fientru hrana pe 15 zile. A-le/egad ca sun /em pur si simplu furati, am cartel sa ni se mic-foreze co/Ur/but/a Mail la 20 de lei, dar n'a vrut sa lase din prei-S..uma a fast stninsa de maiorul Lamparide. Clind a volt maiorteisa-i dea band, °Rend bulgar a refuzat sa-i is zicdnd:

aPastreaza banii ;se, Yeti plat/ ceeace se vaa eeluzind aces /ea, am crezie ca ne 111FC1r7St:111 ccind crezusem ca ne

fury ba incepusem sa-1 credem cored fie bulgar.«Am plecat ca sa meigem mai deparle ci dupa o ora de drum,

obsemaram ca locofenentul bulgar vu mai e cu Nu mai ra-masese decal sublocotenentul. Dupe' calm limp, sublocotenentul seduce la doctorul Lamparide se =t care banii pentru hrana. fncercantsa protestant, gdnelindu-ne la vorba locotenentului, dar zadarnicsublocotenentul ne aineninp si is parable.

(Nuns:. in Nisi7111ohie, suntem predrill urine regiment care bi-yanaca aici, fora sa spade un cumin' despre paralele sit-these.

protestat. Maiorul Dobriceanu, dela Reg. 8o Infanterie,care facuse parte din convoiu, a fast manor la ancheta. Banii nus'au mai dat

«Altadata un °fifer bulgar, ,sef de muzica, ne-a heat parakle.,batiste& fi chtpiul, ca amintire..

.

fi

= -

-.

--

:doll

r

rAm

.

rhellui,

1n poi.

www.dacoromanica.ro

Page 99: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

3 02 ARH1BALD

Un alt ofiter bulgar", declara sublocotenentul Dimitrle Po-pescu, dela Reg. 23 Infanterie, ofiter de stat major al divizielInti la din Sofia, ne-a luat, in ziva de 24 August, in satul Ca-sanlar, jambierele, al ne-a dat in locul for altele de calitate,proasta.

In ziva de 20 August 1916, aghiotantul diviziel de cavaleriebulgard a luat maiorului Craciunescu Mircea, din Reg, 76 In-fanterie, suma de 570 lei, in schimbul careia 'i-a dat o recepisa.

Dar paralele, se intelege, nu 'i-au mai fost restituite pana inziva do. azi.

Si, ca incheiere, s'a considerat ca prada de rasbolu, contra-riu stipulatlunilor din conventia dela Naga, toatA averea perso-nata a ofiterilor sl toate bagajele car! se gasiau in trenurile re-gimentare....

Cu aceste cate-va amAnunte din noianul care constitute istorlatrlstA a captivltAtii, in Bulgaria, a prizonierilor roman!, am fl-cut, credem, dovada ca, la turma de peste Dunare, soldatul e ban-dit si ofiterul talhar pe Tanga ca, si until sl altul, sunt cruzi,iasi salbateci.

Al treilea moment : tratamentul prizonierilor din momentul cap-RivitAtil panA la internarea for in lagAre.

Dupa ce au fost furati !Ana la eAmasa ; dupa ce au fost in-sultati si bAtuti pe campul unde cazuserA raniti ; °Merit prinsl1a Turtucaia au fost inchi,I in incinta cetatei gramaditi, 400de Insi, unit peste altii, inferiori ai superior! la un loc, introsail de cazarmA, unde au dormit pe ciment, trei zile gi trefdopti, fara hranA si fArA apA.

De ant, ofiteril trupa au fost porniti, pe jos, la Razgrad.Nu s'au dat cal decat celor superiori mai in varstA. Acestla,insa, cedat call ofiterilor rAniti s1 au fAcut al el drumultot pe jos.

Drumul dela Turtucaia la Razgard a fost o torturA farafArA apA, siliti sA sprijineascA pe bolnavi, pe rAniti

cei cari nu mai puteau merge, oiiterii se tarau, pe o cAldurS su-locanta, avand grijA sA culeaga pe cei ramasi in urma pe cartsentinelele impuseau ca pe caini.

Cand drumul trecea prin Ware, barem, poteca se =plea de'singele soldatilor impinsi de balonetA on doboritl de gloat deIudata ce rAmaneau un pas de convolu.

PIMA la Razgrad, prizonlerli au fost contlnuu injuratl, imbrin-

a

st

si

gi

:paine, st pe

_

ri

.al

'@i -au

www.dacoromanica.ro

Page 100: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 103

citi si loviti de brutele din escorta, Si,_ printre loviturl, sacallise repeziau la nenorocitii de prizonieri si-I despoiau de ce lemai rarnasese din diferitele jafuri ale cAror victime fuseserapang aid.

Mai malt pe tot parcursul le lesea inainte populatia alongde prin sate si se repezea la ei cu ciomegile. sl cu topoarele.Multi trAgeau cu pusca in gramadA. Sentinelele se fAceau cA

nu bags de seams, pe cand convoiul lase in urmA-1, pe sosea,dirA de singe si grAmezi de cadavre. Si nu erau crutati nlciboinavil, nici rAnitii. Astfel au fost bAtuti, in drumul acesta, In-tre altii, locotenentii M. CrAciunescu, dela- 76 de Infanterle, siStamate Ion; dela Reg. 30.

nu s'a IsprAvit cu seria torturilor.onvoiul intilnia, pe linia soselei, nesfIrsite" cArute cu snits

bulgari cArati de pe front. A cetia, de cum zAriau pe prizonieri,se coborau din care si, cu carjile, cu ciomegile si cu ce le iseaInainte, se napusteau asupra alor nostricacl, indata ce se apro-piau cArutele, escorta oprea convoiul ca primeascA osAndadela rAnitil bulgari si dela cardusli cars ii transportau la spitalurl.

Aceia dintre prizonieri earl fAceau un gest de apArare, erauimpuscati pe loc de catre sentinele.

SI drumul se fAcea printre sirurile de cadavre ale prizonierl-lor din convoiurile precedente, impuscati de soldatl on omorAti cutoporul de catre populatia civIllpe cand eei cars nu se puteautine de grup, erau Hall in padure, impuscati si abandonati fia-relor sAlbatice; dupa ce erau desbrAcati pang si de camasA.

Josef NAdejde, ziaristul, iocotenent de rezerva In Reg. 34 In-fanterie, zice ca in drum sore Razgrad, imensul convoiu devre o 30.000 de oameni, facuti prizonieri la Turtucaia, to zivade 24 August, e complect jefuit si soldatil loviti cu brutall-tate. Un sir lung, mergand printre paturi de pusca si ghiarevrAjmase intinse ca sA i despoale de mantale, de tunic', detraiste si de incaltAminte, s'a prefAcut intr'o ceatA de cerse-tori, zdrentArosi, cu capetele goale, desculti si abia ttrindu-seprintre bitele si biciul care fovea in grAmada si fAcea BA -

neasca singele pe uncle ajungea. Cardul jalnic de desculti se,inghesuia innainte, ingrozit. ScWopi st bolnavi sa tirau, nebunide spaima, cAci daca unul din ei se depArta in poised, unglont Il trintea la plmant. Cardul aluneca mereu semAnand pedrum trupuri incA calde care se sbat in spasmurile agonier.

Potrivit sistemului Puterilor Cegtrale, priznnierllor nu II s'a

'

tts

I I go di tic

:

sA'si

www.dacoromanica.ro

Page 101: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

104 ARHIBALD

dat nimic demancare pe drum. Cate-va grupuri, numai cafe- va,au primrt cate o paine de om pentru toata durata calatoriel.Ba, unora, mai noroccsi, 11 s'a dat cote un sfert de paine siate 80 de grame de brinza. pentru tot drumul, care avea sätie zile.

Cu privire Ia hrana servita prizonierilor, 12 soldati, llberatide trupele frantuzesti din captivitatea bulgareasca, au fAcut, la13 Decembrie 1918, declaratii infioratoare d-lui Ion Diaconescu,seful de biurou al prizonierilor romans. Caul am fost luau pri.ozonier1 la Tuttucaiau, au povestit nett' nefericiti, am fostbatuti si despoiati, atilt de soldatii bulgari cat si de civil!.Ne au dat cote un sfert de paine la fiecare gage zile. S'a in-otamplat odatA sä nu ne dea pain 13 zile si alts data 15.Mancam mere padurete si buruieni crude, cand gasiam. NI s'aintamplat sA mancam si ovAz. Nu ni se dedea vole sd bemapd dela fantail'. Uneori mancam ovaz si boabe de porumb pecare 'I adunam din baliga vitelor. Beam apd din mocirla verde,a gdstelor si a bivoliloru.

Si declaratia o semneazd Ciuta Dumitru, sergent in Reg. 36Infanterie; Vasile Lupu, caporal la Reg. 84 Infanterie; Trais-taru Alexandru, la Reg. .1 Artilerie de Cetate; Mitoc Marin,soldat in Reg. 39 Infanterie; Enache Ion, soldat la Reg, 9 Ar-t:lerie; Melina Petre, la Reg. 73 Infanterie; Nichifor Barlanof,Reg. 3 Artiierie; Stanga Mihai, Reg. 57 Infanferie ; RafaGheorghe, Reg. 17 Infanterie; Bacanu Nicolae, Reg. 2 Infante-rie si CrAciun Stan, din Reg. 3 Ott.

Pe tango tortura prin foame, prizonierii aveau sa indure tor-tura de sete, mutt mai infricosata.

Cand, trecand pe tango un put on pe langa vre-un isvor, pri-zonierul se apleca sA soarba o picatura de apa, patul puscei ii

aducea aminte ca apa nu e pentru roman, cu toata temperaturatorida si cu toata istovitoarea osteneala a drumului.

Unele convoiuriu, povestesc sublocotenentil Cristea Dumitru,del Reg. 84 Infanterie si Dumitrescu Fiorea, din Reg. 75 In-fanterie, unele convoiuri n'au Post !Agate aid de cum sA beaapa toata vremea cat a tinut drumul dela Turtucaia panel laoRazgrad. Si cand unul din soldat', ars de sete, esia diu ran-durl ca sa se clued sA bea dela o fAntand on dela un isvor,pe langd care trecea convoiul, era culcat la pamant cu un glont.Drumurile pe care treceau grupurile de prizonieri erau presArate,cu cadavrele soldatilor impuscati a§a4

I

-.

,

4

6-7

www.dacoromanica.ro

Page 102: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 105

CAnd trecea convoiul pe land cAte un spital bulgar, conva-lescentil si invalizii se repeziau, ca supugi until mot d'orde,loviau pe prizonieri cu carjile tar cei cart, din pricina infirm)-tatilor, nu'gi puteau da aceasta satisfactie, se multumiauscuipe, cu eleganta in gest, cu distinctiunea in vorba gi cubunatatea de millet caracteristice acestui neam de brute.

Reclamatiile ofiterilor catre comandantii convoiurilor erau za-darnice. Raspunsul erau stereotip : Populafia e tare taddrjito tm-potrlva romdullor.

Cea dintai etapa dela Turtucala la Razgrad, e satin Balbu-nar. Ad, inteun obor de vite, au fost adapostiti prizonieril inprima noapte, pe bAlegar gi fara acoperis. N'au consimtit bestiilenici sa adaposteasca pe ofiteril superiori, oameni in varsta.

Tref zile dearandul au fast cuicati ofiterii pe pamant, pepietre, pe bAlegar, prin curti. Racoarea noptil era pAtrunzAtoareacum la sfargitul verei, gi prizonieril n'aveau mantale, nu dar nicimacar tunics, cad, in timpul luptelor, pe zaduful de slut, flecare,ca sa fie mai usor, punea haind de dril pe Tanga ca si acestehaine le fuseserA furate de bulgari sau sf4tate pe drum.

Aceeasi soarta au avut-o prizonierii cazuti la Neajlov si celdin Dobrogea. Celor dintai, dull pentru concentrare la Ruscii,c,nu li s'a dat nimic de mancare timp de cateva zile. In schimb,erau scosi zilnic in crag ca sa-1 scuipe populatia gl sa dea in-

cu bolovani.ysi atitudinea asta de Piele Rosie n'o aveau numai mahalagii gi

derbedeil, ci mai ales pAtura aceea careia bulgarii le zic ,lute-lectuala". Colonelul Sencoff, comandantul artileriei din Rusciuc,a raspuns, la reclamatia prizonierilor : Ar trebui sd vi se talecapul la toll 1".

Cei cazuti in Dobrogea, au fost inchisi la Bazbrgic, in tern-nita orasuiui gi tinuti, trei zile, fara paine, in celule.

Populatia civil/ igi facea o placere ca, sub ()chit binevoitori alescortei, sa-i scuipe pe prizonieri pe drumul spre inchisoare,

Sublocotenentul Presbitera Ion povestegte cA, la Caraomer, ungrup de vre-o mie de prizonieri au fost jefuiti. Tuturor 11 s'aluat mantaua multora chiar pantalonii.

Mie", declara plutonierul Bulta Ion, din Reg. 9 de Cavale-rie, mi s'a luat mantaua gi incaltamintea Inca dela Constanta.Am fAcut distanta Dobrici-umIa In douA zile, fara hranA. Pe

.

sA-1

.

.

Winn

-

.

/- .

el

www.dacoromanica.ro

Page 103: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

106 ARHIBALD

drum am vazut cum soldatii din escorts despuiau pe prizonierlde ce mai aveau pe dansil lasau aproape goi

Ajunsl la Razgrad, vista acestor nefericiti devine si mai pe-nibila.

Nu era pregatit nici un adapost asa in cat treizeci de milde oameni dormeau pe maidan, la marginea orasului.

Hrana, nu era decat o bucatica de paine icl si colo, ffindcanici nu s'ar fi putut distribul unei asa de marl masa de oameni,cart, innebuniti de foame, de oboseall si de torturl, nu mai as-cultau nici de gloat, cum zice maiorul Zagoritz.

Nu era oranduit nimic pentru satisfacerea nevoilor intime, dincare pricina, treizeci de mil de oameni faceau fiecare pe wideputea 1

Noaptea, soldatii de gardA isi faceau o placere salbatica saimpuste prizonierii ca sa desbrace cadavrele si sa fure ceeace,dupa atatea jafuri, le mai rarnasese nenorocItilor.

Ofiterllor li s'a flout un tratament... de favoare. Gramaditi toffin cazarma regimentului din Razgrad, prizonieril acestia au dor-mit pe scandura goall, in paturi comune dar a doua zi, li s'adat, pentru prima oars de cand erau in captivitate, cote o zeatnacalda, servita in lighlane de spAlat si cu cote o lingura pentruzece

E oribil dar e curent in Bulgaria feint acesta de a se ospatasitninistril for mauling tot din ceariac, bea apa cu causal qi ofamilia intreaga abia intrebuinteaza doug linguri la o masa de gala.

Oricat de mare a fost asemanarea, observata de cetitor, introtratamentul, de pans aci, al prizoniorilor cazuti in maim bandeide mongoli, sl col suferit dela germani, aliatii for din occidentalEuropei asemanarea cea mare abia d'aici incoln incepe, pentruca ambitia homosexualilor kaiserului era, se vede, ca prizonierul,In timpul captivitatil, MI nu stie precis de e rastignit In Bulgariasalbateca on in civilizata Germanic.

Dela Razgrad, ofiterli romani, vre-o 500 la numar, au fostporniti la gars, sub comanda anal sergent neamt, si pusi sa as-tepte trenul, pe ploale, intr'un ceair de balegar. Dupa 9 ceasuri,a sosit, in fine, trenul, sl ofiterii, in grupuri de cite 70-80,au fost urcati in vagoane de vite, vagoane pline de balega, dearbunl si de var.

au pornit, cu usile incuiate pe dinafara.

. -.-

-

-,C;ttkricttli

in@i.

www.dacoromanica.ro

Page 104: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMAN! 107

au mers, aaa, trei zile ai trei nopti, fare paine, fare apefare putinta de a se scobori pentru trebuintele fiziologice,

carl se satisfaceau in vagon, de catre 70-80 de oameniAceeaai soartA coci programul era alcatuit la Sofiaaceeagi

soarta, absolut, au avut-o prizonieril cazuti la Neajlov.plecat din Rusciuc la Hascowo", declarl locotenentul Turtureanu,din Reg. 51 Infanterie, vagoane pline de dejectiuni de do-bitoace, cate 70 idtr'un vagon, gi pe drum, noaptea, ugileerau incuiate pe dinafarA aga in cat eram nevoiti sä ne facemtreaba chiar pe locul uncle stAteam".

Sufletul dulce al bulgarului nu se indestula, lest, cu acestetorturl ci trebuiau cautate, altele noui, de pe technica nem-teasca ; gi au gasit, firegte, cu natura tot generoasa opreau tre-nu!, cu magina sub presiune, in mijlocul tunelurilor aga in cat,atmosfera, in vagon, deja oerespirabila din pricina indescriptibileimurclarii, se mai imbaxia gi de fumul dela locomotive, pang candse asfixiau b'etli prizonieri.

Acl, perversitatea bulgarului risca sä intreaca pe a canalieidela Berlin. Garda bulgara", povesteate sublocotenentul Tu-doran Ilariu, dela Reg. 16 Infanterie, nu consimte sa dea ofite-rilor nitel aler decat in schimbul unel sume de bani. In timpultranspurtului dela Rusciuc la Rakowski, de unde aveam sa mer-gem la Haskowo, am stat cu ugile inchise trei zile gi treinoptl gi plAteam, din distanta In distanta, ca sa ni se ingadules5 deschidem ugile cate done -trel minute ".

lnutil sa adaugam ca, tot thinned acesta, de trei zile gl treinopti, nu s'a dat oamenilor nimic de mancare. Se pot numarape degete norocoaii earl au apucat cate o bucatA de paine pen-tru tot acest drum penibil.

Dupe atatea chinuri, jafuri gi brutalitati, prizonierii au ajuns,in sfargit, in lagarile definitive, uncle aateptau un tratament maiomenos.

Viata din lager, Risk avea sa-i fact sa regrete pe cea pe-trecuta pe drum, caci, pe drum, erau prizonleri, batjocoriti

maltratati, dar prizonierlpe clod in lagAr, au fost consideratica robi gi tratati ca atare.

Si

I

,Am

tn

:

gi

111'1-7 ,

al

www.dacoromanica.ro

Page 105: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

LAGARUL DE LA TULOWO

N'am fi vinovap, not fi akafii noftri,data am ldsa freer //mit independenta ban-

briganzilor de ronuini I 'Vans fiosdnthri sever, intro zi, de istorie, pentrutoleranfa Rinovatil f i miles noastra catreace fti criminal ? Daces am Pisa urine, arputea A molipseasc'a omenirea din nou 41sa devie cauza altor pout lupte.

(Narodni Frava, 13 Septonbrie 1916)

Vorba sinistrA a ofiterului bulgar care conducea la Rusciuc peprizonierii cdzufila Neajlov, cum a de acolo de unde ya ducem

n are sd se mai intoarca nici until vorba aceasta, pe carenumal un bulgar o putea rosti senin ti lard strangere de inimd,avea sd se real:zeze in campurile de concentrare unde se ingro-Pau ofiterii romani.

In toate, pretutindeni, la ori care din lagAre si in on ce tni§carea poporului acestuia de canibali se obse- rva, vizibil, intentia dea distruge pans la unul pe prizonierl, prin foame, prin frig sl printot felul de chinuri pe earl le in yenta firea barbard a primitivilorin mana carora cazusera.

In lagArul de la Tulowo on Panicierowo, cum I se mai zicealocalitAtii acesteia, erau grAmAditi, la un loc, vre-o 280 de ofiteri§i 25 de plutonieri dintre cei cAzuti la Turtucaia.

Lagarul era o magazie de scanduri, rau imbinate, impdttitd indoud caturi printr'un alt rand de scanduri apzate orizontal, a!it,acum se despart octane la simigerii.

Printre peretii de scanduri, sufla vantul ca earl ,i prin raj-ghinul bldnilor cart constitulau peretl, intra zapada lard nici ostanjeneald.

_74

difilor

_

3

www.dacoromanica.ro

Page 106: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIER1LOR ROMANI 109

In magazie sä tot fi fost 1oc pentru 150 de culcati in paturicomune, pe scandura goala si fusesera gramaditi aproape 300.

Alt mobilier, afara de blani, nu mai era in magazie.Ingramaditi de doul on mai multi de cat capacitatea cotetutuf,

ofiterii erau siliti sa se culce, strans, unul langa altul, gl pe osingura parte etch ca sa se intoarca pe partea cea-l-alts,trebuia sa deranjeze sirul intreg, pe frig, o noaptede lama, pe aceleasi coaste, strivite pe scandura goals si as-cultand Suierul lugubru al viscolului printre imbucatura scandurilorl

cum o nenorocire nu vine nici o data singura, prizonieriiroman' aveau de Indurat tortura chiar mai cumplita de cat apacedin randurile de pana aci.

Baraca in care erau Inghesuiti, fusese, pans la sosirea tor, lo-cula de ostaCci sarbi, cari traiau in conditii asa de mizerabile,in cat soarta for n'ar fi putut-o suporta un caine. La mutareafor din baraca, nenorocitii de sarbi lasasera miriade de paduchi--si pe scandtWle acestea, fara desinfectie prealabila, fusesera culcatiofiterii romaoi, aa in cat, din prima noapte, s'au umplut de pa-raziti, de care n'aveau sa mai scape pang la sfarsitul captivitatii.

Lagarul, apoi, n'avea curte. La cati-va metri de usa, erau in-Sind par!, In pamant, pari ale caror drapete albe, din varfarataa granite pana la care seintindea dreptul ofiterilor de a setuisca, in ccasurile cand sportul acesta era permiS. Din pricingaceasta, prizonierii erau siliti, in batatura aceasta meschina, sastea is un loc cu prizonierii francezi si englezi, evadati si re-

instalati intr'o baraca de alaturi si in promiscuitate perma-nenta cu ostaticil sarbi si albanezi, in zdrente, plini de insecte, slredusi, prin foame si maltratari, la aspect de umbre. Printre ostaticiiacestea erau copii impuberi si multi batrati de peste 90 de ani...

De cum incepea O. se lase zabranicul noptii, prizonierii erauincuiati in baraca si de la 8 ceasuri in colo, nu mai era per-rills A' se schimbe un cuvant in colonia de osanditi la moarte.SenCneHe trageau cu urechea la crapaturile scandurilor si pentrueel mai rule fosnet ce auzeau, napadiau in nauntru si brutalizattpe eine le eta inainte, ca sa-i deprinda sa se supuie ordinulul.

0 candela de petrol, care raspandea mai mutt fum de catirrtretinea, iu baraca, un clar obscur de mormant Inca °cinch:,

AO d baut nu era in !agar. Trebula ca internatil sarbi sase duca cu sacaua, saca pe care o trageau ei, la o distanta mareca s'o aduca si cu puterile for istovite, sarmanil nu puteaueduce nici cats era de trebuinta pentru a potoli setea lagarututnecum sa ajungl pentru spalat.

kW,

Inchipuiti-va,

cati-va

prinsi,

lu-mina,

§I

1,

,

`,.P-l-

16R.

www.dacoromanica.ro

Page 107: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

I 10 ARHIBALD

A trebuit, cu vremea, ad se inhame la saca plutonierii sI adeseachlar ofiteril ca sA aduca apa mai multa dar, pentru ca nu-mArul transporturilor era limitat, prizonierli sufereau de sete, cutoate astea.

Cat despre spAlat, sistemul intrebuintat de prizonleri era incom-parabil mai primitiv de cat cel intrebuintat de c7obanil cari pascoile pe varful muntilor.

In vecIngtatea lagAruluiu, istoriseste maiorul Zagoritz, curgea,un raulet. Ofiterli sapasera o rigola, asa in cat apa paralasuluisA intre inteun sentulet croit in curtea lagArului. Dar apa dinsant era prea putina pentru cel 800 de internati. Apol, §ivoiulde apA se transforma repede in mocirld asa in cat cei de lavale rAmaneau tot d'auna nespAlati".

Dar, toaleta facuta rar orl fAcuta cu norolul din sant eranumai abatere de la higiena ; nenorocirea era alt unde-va : catsvreme au stat in cocina aceasta, ofiteril n'au avut o sigura dataapA caidA ca sa'si opAreascA singura camasa pe care le-o !Asa-sera hienele bulgAresti si cum erau, toll, plini de paraziti, vainchipyiti cat, si din pricIna aceasta, pe ianga altele, Ii se arnAravlata si II se degrada sanatatea I

Dar nu e numal atat. Spiritul de crestin, pravoslovnic al mon-golului rAmane rece In fata spectacolulul celui mai trist cuatat mai mutt, cu cat, fiind salbatec, si ramanand sAlbatec chiarcand ajunge in situatie sociall deosebitA, bulgarul nu simte uneleriecesitati si nici nu pricepe nenorocirea cui-va in fata Upset unoruselte de care el este strein.

Aga, lagarul n'avea de mancare. Mused in rudimen-tal de curte, cote -va scanduri pe pari Infipti in pamant sl pescandurile acestea mancau, pe rand, cincl, zece, cinci-spfe-zeceIa Rita dintre condamnati. cari ar fi trebuit sA astepteOita seara ca sA le vie randul, se asezau pe pamant si mancauca din iesle. SI aceasta, pe vreme frumoasa. Cand ,ploua, numai era chip nici sA se intrebuinteze cele trel-patru scandurl niciO. se aseze lumea pe pamant ci prIzonleril erau siliti sA intreIn baraca, undo, nefiind loc, in picioare, pentru toll locatarii, se lun-geau pe scandurile cari le serviau de pat si mancau asa, pe brand...

Adaogati la aceasta ca in lagarul de la Tulowo nu existafarfurie, nu exista lingurA si ca ciorba se servia Inteun hardau,din care isi lua fiecare cat putea si cum putea, ca sa mandatecute cincisprezece cu unica lingura rAmasA prin bagajele coteunula cand cu rechizil tile repetate ale sentlnelelor earl ti con-duceau la lagAr.

said BSI

7

r

Cei -1 -alt?,

www.dacoromanica.ro

Page 108: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 1 1 1

Cand Ii s'a fAcut cunoscutA dispozitia de a fi transportatl isKirdjali, ofiterii au sunlit o usurare, deli cu tranAtAl pe trup dinpricina scandurilor goale pe Carl dormeau, desi cu hainele sfAsiatesi cu colonii de pAduchi pe rufele for mai negre cleat pAmantui.

Mai rail decat aici, nisi in lad nu poate sA fie I si-a zisfie-care usurat.

7 ,

i J-

I'

www.dacoromanica.ro

Page 109: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

LAGARUL DELA KIRDJALI

Bulgaria a ardtat, arum, Areamultd rabdare tolerdnd dincolo de Dundreo gangrenes primejdioasd, nu numai pentruei ci §i pentru progresul intregci omeniri,

(Balkanska Posta, 15 Sepia., 1916).

bia ajunsi In localitatea aceasta de supliciu, si cartplecasesA voiosi dela Gorni Paniclerewo, au si inceput sa

jinduiascA viata din lagArul de uncle plecaserS. Cad, daces la _

Tulowo prizonierli suferisera tratament de came, aid, la Kirajall, -erau considerati ca animate raufacAtoare.

Nu era magazie la Kirdjall, nu era lagAr propriu zis, adicA.Ofiterii, vre-o 500 la numar, cad in statiunea aceasta se con-centrasera toti captivil dela Turtucaia si din luptele din Dobrogea,fusesera instalati in patru doug scoale turc..stl parasite,un han daramat si o casa particularA situata, afar din oral, inmahalaua tigAneascA.

Nu e nevoie sa insIstam ca sa invederAm scopul odios pe care)!urrraireau bulgarii inclizand Mite orneriest' in borte de acestee,unde viata era cu neputint1.-

Nei unul din mormintele acestla n'av ea sob5.Nici unul n'avea geamuri la ferestre.Nici unul n'avea patNiciodatA, in tot timpul captivItAtii, nu 11 s'a dat prizonierilor

an opait, un muc de lumanare, u 1 pic de petrol.In schimb, peretil aveau crapaturl de puteai bAga maim aga

Meat ploua, bAtea vatitul si ningea in casa ca gi pe Balcani.Locul de... retragere, apoi, era atat de infect, Meat, on cats

-

pdna

ofiterif,

edificii:

'ta

www.dacoromanica.ro

Page 110: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 113

grlje fi dat ofiterul, nu putea sl nu aducA cu el, pe talpaclsatelor, ordurl, cars, sleite pe scandurl, aveau, noaptea, sa tleloc de saltea.

Si erau cate 70 intro camera. Si trebuia, ca ss se poataculca, sA faca, mai intai, calcule savante si incercArl prealabileca sa gaseasca mijlocul de a se asterne, pe jos, un popor intreg,intr'o odaita care nu oferea spatiu sufficient pentru nici a trelaparte. Din pricina asta, multi dormeau pe scarf si altii pelarva, goi, fara o rogojinA care sa-I acopere, fara o mama depale sA le tie loc de saltea cu capul pe ate un bolovan rriprada, vecinic, paduchilor cari ii devorau.

An odaia mea", declarA sublocotenentul Cristescu Vasile, delareg. 80 Infanterie, in odaia mea de 3 metri pe 4, eram 19ofiteri".

uNoaptea", confirmil sublocotenentul Dracea, dela 80 Infan-terie, nu mai era dormitor de oameni ci o magazie In care zaceao rnizerabila gramada de carne omeneascaa.

Si sublocotenentul Al. Petrescu, dela 40 Infanterie, complec-: Am dormit lama pe scandurl, desbracati, goi".

Toata vremea cat am stat la Kirdjali", declara cipitanul Va-leriu Mihailescu, din reg. 36 Infanterie, am avut, drept pat,scandura.goalA si, drept placenta, tunica cu care fusesem-facut,,prizonier .

Hidden nici scoala turceasca nici hanul PArAslt n'aveau curte,prizonierii erau tinuti si ziva tot in firidele de 3-4 metri, cate..19 la un 10c. Si masa li se serves tot in delula, in hardae sauin lighiane de tinichea, din care se turna fiecarui prizonier iucana, in bArdaca, in strachina on in ciobul pe care si.1 putuseprocura. Scandurile, din pricina asta, scandurile pline deja demurdAria adusa din poiana, se mai pangareau o toana cu res-turile dela ciorba infects si astfel pregdtite, serveau, noaptea,de saltea pentru osanditii la supliciu vecinic.

ApA, calda, din sistem, nu 11 s'a dat ofiterilor toata vremeacat au stat in captivitate. Rufele 'si le spalau cu apa rece, lafantana, in mijiocul orasului, unde se desbracau, India la piele,in vazul populatiei, ca sl linciureasca unica zdreanta scapatA, pedrum, de jaful escortelor.

Colonelul Merisescu, comandantul Brigazei a 18 de Infanterie,a tritnis, in 1916, guvernului bulgar, un memoriu, in care, dupAce amAnunteste torturile la cari sunt supusi prizonierii, zice:

"Suntem tratati mai ran de cat criminalii ordinari. Un

ii -ar

saki,

.

.

www.dacoromanica.ro

Page 111: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

114 ARHIBALD

criminal ordinar are, in inchisoare, spatiu Indestuatorgca sa se intinda si sa doarmA. Noi aunt.. 66 de ofiteri«bite° odaie a card suprafata e de 63 metri patrati sat%gun unghiu drept de 25 centimetri pe 40 lungime.Or, pentru ca un om sa se poatil aintinde, trebuie sa dispuiede eel putin 66 centimetri largime pe I 'metro 68 lungime'.

In urma acestui protest, s'tuatia s'a... inbunAtatit asa, in lagA-rul dela Kirdjali, incat sublocotenentul lonescu St. Mihail, dela66 Infanterie, scrie :

Am fietrecut trei Zuni cu o singurZ ciima,se, care putrezise pi pecare am anencat-o ltimica nu mai puleam si sufar mtinc&rim.e,Q;pe care o pricinuiau paduchii. Timp de aproape o hind am purled-Arnica pe piele, fard eamafe.

latiine.

.

-7

www.dacoromanica.ro

Page 112: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

ORHANIA I SLYVEN

In Bulgaria lurnea crede ca kgile logs-cei sunt identice cu legile universals ellastfel cei riii vor avea ce merits.

lnaintea noastra zac cadavrele ingro-pale ale Serbia illuntenegruluz ; se saga,scum mornicintul ronuinilor pe wind

.franceml poarla in piept un suflet mart.(Kambana, 10 Octombrie 1916).

Alte doua flride In care se Ingropau de vii peizonieril romani,aunt Orhania Slyven.

Aci, la Orhanla, ofiterli erau tinuti in bordele, invelite cu pa-mant §l cu olane. Mate ferestruici cat mana, abla lasau sa seturipze innauntru fa0i de lumina trista.

Parte din bordeie erau daramate asa Meat, prin crapaturile sandra-male', intrau ploala vantul fart salt dea cine tie ce ostenealti.

Ofiterllor cazuti in luptele din Dobrogea nu li s'a dat nici salteanici pat 0 au dormit toata vremea pe pamantul gol.

La Slyven se gaseau, la 1 Septembrie ,1916, 150 de ofiteri givre o 8000 de soldatf. (Niter!' au lost claie peate gra-man, intro baracA netenculta, nisi pe dinauntru, nici pe din hoardbaraca fara ugl si fart ferestre, in care se intra printr'o spar-tura in perete, ca in tarcul de vite.

Scandurlle din earl fusese Death magazia, servisera, se vede,is altceva, Inainte de a deveni baraca, flindca erau asa piffle deplosnite incat ofiterii nu se puteau °Wind noaptca trebuiau sase culce ziva, pe Omani, ca lemuele in stanjen, cad p.4-.turl, cum spuseram, nu aveau.

r

ji

,

gi

.

-

_ ,

lunglti

!at

ci

$i

www.dacoromanica.ro

Page 113: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

ARHII3A LD

Cat despre soldatl, pe el nu i-au adapostit in bark', cl I aulasat afara, sub cerul Ilber, unde, noaptea, ca sa se incalzeasca,steteau in picioare, lipiti unul de altul gi bateau talpa.

Si ploua cu spit de zapada, 51 bletil soldatl, jefult1 pe drumclltre sentinelele bulgare, erau in cama5a 51 desculti.

Regulat, dimineata, ramaneau, pe teren, morti de foame 5: detrig, cate 8-10 prizonleri", poveste5te sublocotenentul Paladeko, dela Reg. 75 Infanterie.

La 25 Martie 1917, s'au adu3 la Slyven, dela Haskow), 150de ofiteri, printre cari toti ofiVril superior! lug! la Neajlov aipe toti, impreund cu vre-o 50 de plutonierl 51 cu ordonantele, 'i-aubagat in aceia51 baraca.

Asia data s a dat prizonierilor cate o saltea de paie $1 cateo patura veche, dintre cele reformate dela spitalul din Slyven.Paturile, roase §i rupte, nu tineau cald ; iar saltelele erau a5agaurite, meat paiele eau afard indata ce to a5ezal pe ele.

In interval de 14 luni, paiele n'au fost schimbate decat o sm-gura data", poveste5te capitanul Cernea Scarlat, dela Reg. 46Infanterie.

Nlci aici, potrivit sistemuiui, nu erau paturi. Prizonierii dor-meau pe jos.

Eu n'am avut pat timid vremea cat am fost prizonier in Bul-garia", afirma locotenentul Turturescu Tiberiu, din Reg, 51 deInfanterie.

Au reclamat ofiterli de multe on impotriva acestel barbar:1, darzadarnic.

Fara paturi, fare rufe de schimb 5i fart nici unul din oble-e-tele de prima necesitate higienica gi gramaditi cu sutele Intriochltiumie, prizonieril, din prima zi, au cazut prada paduchilor, aidca pretutindeni in captivitatea bulgareasca.

,Relativ la insecte ", istorise5te capitanul 1, Saulescu, din Reg.51 Infanterie, pot sa spun ca puneam seara carnage curate iidimineata ucideam 40- 50 de paduchi. Multa vreme n'am in-chis ochit noaptea pans m'am putut obipui cu insectele.

0 alts torture torture pentru roman', cad bulgarli nu se spaladecat la botez 51 la moarte o alts torture pentru bletil prizo-nierl era ca, pe langa insecte, pe langa Upsa de sapun, pe langasupliciul de a dormi, iarna, pe parnantul got, pe langa chinurlh.-ac-?stea, apoi n'aveau nIci bale ca sa sespele de murdaria pe careo acumulau In conditlile Infante in cari erau osandlti se tralasca.

In timpul celor 31 de luni cat am fost prizonier, n'am facet

116

1

de

.

www.dacoromanica.ro

Page 114: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 1 1 7

,o singura bale", spune capitanul Mibailescu Valerlu, dela Reg.75 Infanterie.

Si capitanul Saulescu dela Reg. 51 lnfantcrie:Intr'un an si 8 luni cat am fost in captivitate. la bulgari, nu

,s'a facut o bale".Asemenea capitanul Anghel Radulescu, dela 34 Infanterie :Nu s'a luat nici o bale in timpul captivitatii".Daca aceasta ar putea sa-i console pe prizonkri, spune

ca nici Radoslawoff, presedlntele consiliului bulgaresc, nu erectsA fi facut bale dela 1913.

Dar, se intelege, comparalson n'est pas raison.

le-a0

1

_

GOI

O.. 721 4

www.dacoromanica.ro

Page 115: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

EINNEMLNAMETEMMW1; iMMIREffwf

HASKOWO

Instrument ala'estinelor mondialc,poporuibulgar contribute sa statorniceascii soartaapropiatif a hand intregi.

(Mir, 16 Decembrie, 1917).

Toata psichologia primitivului parvenit tasneste in cuvir. tele a-cestea ale robului de left Si ca sa se vazA ca eram nedrepti

cand spuneam despie bulgari ca aunt bleoti si refractari la apu-caturi europenesti, cititi, deed puteti, farm desgust, propunerea

facetioasa, a celui .mai cu devil redactor al ziarululNarodni Pram, organul prezldentului de consiliu, care, la 16Septembrie 1916, scria, referindu-se la intalnirea, de alts data,diutre Imparatul Nicolae s1 regele Carol, la Constanta: SA se

acolo, un monument al rusinel, monument al cArui piedestalaiba forma unel capatani de gains si a until clondir de yodel,

slmbol al prostiel valache si al hotiei rusesti.aSe mai gasesc, totnsi, valahi cart socotesc cA bulgaril sunt

grosolanl, stupizi si feroci

In lagarul dela Haskowo au fost dust, la 2 Decembrie 1916,°Uteri! roman! prinsi de nemti la Neajlov si preda.ti hulgarilorpentru experiente in anima

Tot act au fost transportati, dela Kirdjali, la 9 lanuarie 1917,alti 270 de prizonieri.

La epoca accasta se mai aflau la Haskowo o multirne do os-land din Romania, Serbia, din Macedonia, din Albania si dinOrecia, cart trAlau intro mizerie mai Infioratoare de cat Malipe maidanuri.

-

'

sA

viii.

dublie si

tidier,

www.dacoromanica.ro

Page 116: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 119

Lagarul era asezat pe un platou, la cativa chllometrl de ora'.Se compunea din maghernite netencuite si fart tavan. Drept fe-restre, aveau cate o gawk prin care la anume ceasuri se puteatrectira, cu greu, cate o facie de lumina.

In mljlocul lagarului erau doua barace de scanduri, una maresi una mica barace pe care le descrie, in torment urmatori,maiorul Aricescu Grigore, dela Reg. 66 infanterie Baraca ceamare, in forma unel magazil de cereale, era de scanduri, cu douarinduri de pereti intre pereti, pang. la jumatate, nu era decalsgura. Baraca aceasta era impartita in doua, la mijloc, printr'oplatforms sprijinita de stalpi, ceea ce facea doul caturi. Tavaan'avea, din care cauza zapada si plola cadeau in buns vole tonauntru. Pardoseala era de scanduri puse pe niste barns, introcare nu era pamant, asa in cat curentul bantula permanent. Intr'un cuvant, ploaia si zapada intrau prin tavan iar frigul gi ume-zeala din pamant, prin dusumea.

Baraca cea mica, sau, cum 11 zicea acolo, baraca frantitzea-see, se compunea, clued informatiile capitanulni Cornea. Scarlat,dintr'un grajd inchis, lung de 25-30 de metri, larg de 4-5in mijloc, la %rail, avea o inaltime de trei metri, iar pe mar-gini latime de 1.60. Baraca era nitel infipta in pamant. Delaun capat la altul ducea o poteca. Pe la us?, dormeau ofiterii, cucapul la perete. La iuceput, ofiterii roman' fusesera grAmIcliti, inaceste barace, la un loc cu ostaticii sarbi si albanezi. Mai tar-ziu, insa, pe nenorocitil de internati i'au s:os si dus aiurea.Ofiterilor superiori li s'a dat ca locuinta o casa clarimata, cu zi:durile..crApate, cu pardoseala rupta, pusa pe o pivnita, pivnitacare scrvea, in acelas timp, de locuinta, de bucatarie, si de pri-valli pentru internatii sarbi. Binalei acesteia ii Iipseau trei gea-muri si o usa asa incat, pe land ca Innauntru era tempera-tura de gall, dar, ziva si noaptea, ofiterii steteau vraiste, ca Incamp, de vreme ce n'aveau usa de inchis".

Despre prima baraca, despre baraca frantuzeasca", subloco-co renentul H. Dimopol, dela Reg. 3 Cavalerie, spune ca era o

devarata camera de torture. Prizonierii tremurau de frig toatanoaptea. Peretii bdracei erau construiti dintr'uu singur rind descanduri, cu Intervale Intre ele, asa in cat era cu neputinta sa toodihnesti din pricina frigului.

locotenentul Turturescu Tiberiu, dela 51 Infanterie, o des-er e luminos in trei caviar, Prizonierii nu erau despartiti dezapada de cat printr'o scanduri; de 2 centrimetri grosime.

Si viata, in baraca, se scurgea, In conditiile acestea, plind de

r

.

o

'1-au

a

tar:

ti

www.dacoromanica.ro

Page 117: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

120 ARHIBALD

poezie. Ofiterii culegeau, din ctntea laggrului, agchii dela bucltarie,and gasiau gi fAceau cu ele foc in millocul baracei. Data

viscolea afara, crivatul, intrat printre spatiile s:indurilor dela pereti, stingea focul data se intampla, rar, ca vantul, aproapepermanent in regiunea aceasta, sa ostieze ate nitel, atunci baracase umplea de fum des, fum care sufoca pe prizonieri.

Si chiar aga, printre norii de fum, ofiterii trebuiau sa se in-alieasca pe rind, fiinda, natural, nu era toe pentru atata lumepe Tanga vatra.

In baraca cea mare, tortura era tot aga de ucigaga. ZApadaintra, prin ceea ce ar fi trebuit sa fie tavan, gi se troenea ca

Mara. Dimineata, spune locotenentul Iosef Nadejde, dela 84Infanterie, dimineata, ofiterii se de teptati complect acoperiti deaurae. Din pricina aceasta, ca sa nu fie inabt4ti de troian intimpul somnului, multi ofiteri nici nu indrasneau sa se culce". _

ToatA ziva si toata 'noaptea", povesteste locotenentul RaduLascu, dela 84 Infanterie, toata ziva gi toatA noaptea statearnstrangi cot la cot gi alergam in pas gimnastic prin baraca on injurul ei, pe din afara, ca sa ne incalzim".

cApitanul MihAilescu Valerie, din Reg. 75 Infanterie, corn-plecteazA oribilul tablou: Dona ieci de zile din Ianuarie n'amdormit mai mutt de un teas pe noapte, fiindca trebuia sa nesculam mereu ca sA facem migcare."

Trebuie, last, sA recunoagtem bulgarilor o virtute teologala : nufac deosebire card e vorba a fie omen,. Inferior! ori superiori,tinerl ori oameni in varsta, ofiterii au avut, toti, acelag tratamentin !agar. Declaratia locotenentului colonel T. Gheorghiu, coman-dantul Reg. 14 Infanterie, face dovada lamurita de-pre aceastainsugire sufleteasca a vecinilor de peste Dungre. Am petrecutiarna cumplita 916 917, fail foc ",, spune acest ofiter. 1,Fiind76n'aveam geamuri la ferestrele baracei, viscolul vara zapada pistenot, din care pricina cram siliti sa ne culam pururea imbracati".

sa nu se uite : ofiterii, pradati pe drum, n'aveau, in maximamajoritate a cazurilor, decat carnage, pe el, gi zdrentele hainelorde yard cu care cazusera in captivitate, zdrente cate putt., tscapa din mana sentinelelor dela escorta.

In aceasta stare au petrecut iarna fara foc, farA geamuritics bulgarli, ca sa -1 deprinda cu viata de spartan, nu le-au dat,in toatA vremea captivitatii, nu saltea sau plapuma, dar nicimacar o mama de pale pe care sa le agtearnA peste mocirla din toeing!

Cu privire la aceasta, locotenentul Perieteanu, dela Reg. 36 In-fanterie, face o depozitie care ar zgudui pe un om de piatra :

gl

Si

Si,

.woe 4.

1

www.dacoromanica.ro

Page 118: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 121

Am petrecut iarna 1916-1917 pe jos, pe scanduri, fara focsi pale. Cei mai multi dintre prizonieri au dus 0, iarna,numai in hainele de vary cu cart fuseserA prinsi, fara IncAltA-minte, cad o rupsesera mergand prin month Rodop. Cu 'trifle

schimbat ufele de pe ei.i la protestul, la reclamatille, la rug5mintele ofiterilor de a

fi se da sobe, comandantul lagarului le raspundea cu insulte,spune locotenentul colonel Gheorghiu, care isi.a mancat amarutla Haskowo.

Cu asa tratament, era natural ca pneumonia BA secere dinplin. La un moment cazurile erau asa de numeroase in cat alfi crezut ca e epidemie. Atunci, numal atunci s'a milostivit su-fletul dulce al bulgarului comandant sa dea, pentru fiecare ba-racA, cate... 4-5 bucatele de lemn pe noapte.

BSI baraca era cat o mahala, ca spatiu, si, pentru a se evitacoruperea aierului, n'avea tavan 1

Adaogati la aceasta ca plduchii formau colonii si vA yetiputea usor imagina cats tenacitate lea trebuit prizonierilor casa nu ramaie tot! la Haskowo...

ySI aci, insa, trebue sa facem partea de merit a administra-tie: lagarolui, fades` nu voim BA ni se impute, intr'o zi cA amnedreptatit, cat negru sub unghie, pe allatii germanilor. In la-.gArul dela Haskowo nu era apa nici de baut nici de spAlat.Pentru apa de bAut, insa, comandantul, un suflet de our ca totbulgarul, ingaduise pe ostaticii sarbi sa iasa din lagar si O. le oaducA dela fantanacu cafe 30-40 de ban! urciorul. Nu era, seintelege, vina comandantului data prizonierii, cei mai multi, ne-avand nici un gologan pe el, rabdau, cu saptatnanile, de setecaci lor, prizonierilor roman!, nu le era permis sA se duct panela put.

Cat despre apa de spalat, Dumnezeu, pe de o parte, sl ad-ministratia pe de alta, luasera mAsuri ca ofiterii sa nu duct nicio lipsaba s'o alba la indemana, fArt sA'si dea macar ostenealade a trece pragul baracei. Cum ningea in fiecare noapte, si cum,neavand tavan, era destul sa spulbere afoot pentru ca innauntrusa se stranga omatul cat un stat de om, ofiteril n'aveau de catsa is da pe ei, ceeace strangea in , timpul somnului, si sA sespele cu propria lor zapadA....

Si ne gandim la voluptatea ce trebuie sA fi simtit bulgarilstiind ca rumarakt ofizierata, occidentali cart due pant la pedan-tism grija de higiena, dorm sub un strat de paduchi, acoperft1cu un strat de zapada si se desbract in pielea goalA,

fAra

nu si-au

died-

A .;www.dacoromanica.ro

Page 119: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

122 ARHIBALD

neata, ca sl se frece cu un strat de alma. peste stratul deparaziti

Nu. Sunt satisfactil, de innalt ordin sufletesc, pe cart, de clodregele natures a Inceput si meargA pe douA picioare, numal butgar!! si mutt!, semen!! lor, au gait mijlocul ses1 le plAteascA.

istoria, in viitor, nu va mai vorbi despre invazia barbarifor,ca sA inseme epoca and, civillzatia distrusa, s'a palmuit passla sange sentimentul de umanitateci va zice, scurt si simplucoucbista bulgaro germanilor.

1 -

.-

www.dacoromanica.ro

Page 120: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

HRANA SI SOLDA PRIZONIERILOR

ETU itnsroits roman aruncat in Oriledepartate. Roma eternii s'a curs fat de pu-toare lepadeindu-se de tine. Suntefi tot unaCti strilbunii voftri: puturofi, asasini, hop.

robi.VAZOFF.

Motto acesta,, transcendental si elegant, este pasagiul cu reliefdintr'o poems, de care geme antologia bulgaeascil, poema

scr.sa, la adresi lui Ovidiu, de catr. Vazoff, cei mai capatanospoet 'al Mongo :lei contimporane, si reprodu3, cu elogii incandes-ccnte, de Mir, dela 13 Octombrie 1916, ca parodie a salutuluiadresat de Deschanel catre Romania

Mir e organul lui Ghesoff, antantist pans la navala bul-garifor in Serbiasi Ghesoff a trait 40 de ant, in Bucuresti, caslue la -zaraful 1-3vloghie Ghttorghlef, pe care I-a mostenit pe urtnA.

Ori cum, e o peeing mai splendida decat insa-si poema lulVazoff roinanii, num4i : puturosi, asasini si robi, de catre unscribalau din Kazanlic este un fenomen care nu se putea pro-duce decat. in poalele Mantel.

ca sa cunoasza cititorul pe Ghesoff pang in cele mai faun-trice ale sale, recroducem, tot din al sau Mir, si tot isvoritdin devla lui Vazoffmarele, incomparabilul poet cu salvari

impre,:apa intitulata Pogrom, §i publicata in ziva de 1 No-embrie 1916, in potriva Romaniel Sa facem pogrom in contraimpgratiei desfraului, a invidiei si a urei, contra focrrului de vi-tiu si a moralei monstruoase. Pogrom i i sa trantim o loviturateribila Wend respinggtoare, On 1 patrle, esti, care, rasbunatg,

cat trebuie 7"

ft

:

,

din

tu,

$i,

www.dacoromanica.ro

Page 121: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

124 ARHIBALD

Convent la dela Haga, is deli, intre altii, si de dire cei carise extazIaza in fata ina:timei sufletesti si talentului masiv al haVazoff, otaraste ca prizonierii de rasboiu O. fie ingrijitl, in ceeace priveste hrana si locu iota, absolut tot asa ca si trupele sta-tului care 'I-a capturat. Oflterilor, apol, aceeasi conventie statorniceste sa li se serveasca solda la care au' dreptul ofiteril, deacelas grad, ai Orel unde sunt prizonieri cu obligatia, vealbine, ca guvernul prizonierilor sa restituie, la incheiarea pacei,sumele cheltuite cu Intretinerea resortisantilor lui.

Or, iaca ce a facet guvernul bulgar din aceasta conventiecare leaga pe toata Europa si o supune, fara deosebire, la ace-easi lege plutonierilcr cu term n redus, le-a dat cate 60 deleva pe lung,; sublocotenentilor si locotenentilor, cate 70 ; cant-tanilor, cate 80 ; maiorilor cate 90 si colonelilor cate 100 deleva. in vremea cand bulgarii fixau, alaturi de conventia in-ternationala, aceste sume ridicule pentru prizonimli roman!, sta-tul roman, la Iasi, plAtea, prizonierilor buigari, solda pe care,potrivit gradului, o servia prooriilor sill (Mere

Dar sa trecem.Doug, sisteme se intrebuintau in than, pentru hrana ofiterilor

prizonieri. Li se retinea din solda numai pretul painei, ca laSlyven, far de rest, trebula, pe socoteala ior, sa se ingrijeascainsa- si prizonierii; sau, ca la Haskowo si aiurea, li se retineaucite 40 de lei, in schimbul carora ii hrAnia administratia la-garului.

Cu 60-100 de lei solda, in tall streina, inchis, prin urmarefara putinta de a-ti alege piata si desbate preturile, si cu 40de lei pe tuna pensiune, pe mana soldat,lor taiharinu e ne-vole sa insistam ca O. se priceapa ca, pe langA celel'alte chi-aunt, foamea Ikea victim° printre prizonieri, din care pricing ceimai multi ajunseserl intro adevarata stare de mizerle fizio-logica.

Noroc cu sectia romaneasca a Cruces Root, din Berna, cadaltfel, vorba locotenentului colonel Nicolicescu, dela 36 Infante-rie, prizonierii ar fi murit de inanitie".

ca dovada ca, cu hrana ce se servia In lagar, ofiterii,cum zice maiorul Benedict Antonescu, dela 75 Infanterle, putinl ar fi scapat de moarte"ca dovada ca in lagAr erau luatemasuri ca lumea sa piara ca numai Crucea Rorie a mai sca-pat din ghiarele bulgarilor pe cei cari nu 'si-au lasat oaselein captivitate, este ca toti ofiteril cari au fAcut cunostinta, pesteDungre, cu regimul uciga§ prescris pentru roman!, toti, pang la

-

:

.

_

gl

§1,

'

www.dacoromanica.ro

Page 122: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 125

tints!, fac accea0 marturisire de rectulogtiata pentru Crucea Ro-&, marturisire pe care colonelul G'heorghlu o formuleaza, dra-matic : .Pand in Decembrie 1917, am avut sa suferim milt defoame. Dela data aceasta si pane in momentul de a parasi Bul-garia, gratie bunatatii gi grijel comitetalul de asistenta din Ge-ne.va, am putut sä ne scapam viata. Daca ne-ar fi iipsit hranape care ne o trimetea Crucea Rove, jumatate din plutonier) si,,ofiteri ar fl murit de foame".

sublocotenentul Caragea Vasile dela 39 Infnterie, con-firma : FAr . ajutdrul sectiel romanegli al Crucei Rofq din a:-neva, eu V camarazil mei am fi ramas in vecil vecilor pe pa-onantu! bulgaresc".

Un fapt caracteristic in toate lagarele nu se dedea oilf orderceea ce se chiama tactim. N'aveau, nefericitii acestia, nici far-furie, nicl lingurd, nici cutitde servet, numal un nebun ar fivorbit in Buigeria, uncle gi min igtrii se sterg cu stergarul pecare'l poarta in buzunar ca sa le slujeasca, la nevole. de batista.

Li se alucea supa in tinichele rate o tinichea de fiecaregrupgi maimed, toti, cu unica lingura de lemn pe care isbuti-sera sa si-o cumpere dela ostatecii sirbi, caresi le faceausinguri.

De cutit, de altfel, nici nu era nevoe, pentru ca, atunci rand,odala pe tuna sau si mai rar, 11 se servea mancare de came,bucatica era asa de mica, zice locotenentul Victor Vernescu, dinReg. 2 de Artilerle grea, in cat n'aveai ce taia".

Dar regimul acesta, e la Hakowo. La celelaite lagare, cumla Gorni Panicierowo, spre pilda, tratirmentul era gi mai redus.

Aci se dedea, zilnic, deqlecare om, rate o paine de 500-600de grate gi, de doua on pe zi, ciorba de ardei verzi. Pentru256 de ofiteri se dedea o jumatate de sac de ardei, rate °datarate- va capatani de varza si une on doua kilograme de patla-gele

Acestea constltuiau, pentru cloud zed Yi patru de ceasuri,hrana a 256 de ofiterio afirma maiorul Zagoritz gl o intarescofiterii Nadejde, Dimoftache, Clocaltau, Ghitescu, Bratau, Lascu§i toti cati, ca sa ispasasca cine gtie ce grele pacate stramo-sesti, au picat in myna bulgarllor ca sa fie ospita/lzati

pentru hrana asta, Ii se retinea prizonierilor, cu pains cutot, cafe 1,70 pe zi ceea ce face ca plateau care 80-90 debani pastala de ardeiu. Mai adaogati la aceasta ca multe luni dezits nu li s'a platit solda si va yeti explica pentru ce chiar

§'1

-

:-

.'-

mail.

aici.*.1

'

4.-YA -t

www.dacoromanica.ro

Page 123: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

126 ARHIBALD

nemtil, vorbind de bulgari, zlceau, el, german', el aliatil lorsunt superleurement voleurs 1.

SI tratamentul de aid era, se poate zice, tratament de favoare.In alte lagare, conditlile erau si mai mizerabile. Asa, la Kird-jail, se dedea, ca hrana, la inceput, cate 500-600 grame de

pe zi ratle care, peste cat-va timp, s'a redus la juml-tate. La 1 lanuarie, dupa patru luni de captivitate, painea zil -Inca se redusese la 300 de grame = sl era fAcuta cu malaiu, cutarate, cu pale si cu nisip. DupA 1 lanuarle incolo, ratia depaine s'a redus la 170 de grame pe zi.

Ca bucate, se dedea, cat va timp, terciu de grau pint si fiertcu apa. Mai Wain, terciul a fost inlocuit cu iahnie de praz,flarta cu semanta de maturi si cu mei toate in apa sadea,fir de grAsime, si in cantitati carora locotenentul-colonel TAutil,de la Reg. 75 Infanterie, le zice pinfinitezimale".

Afars de aceasta, nu se punea sare in terciul ofiterilor, flindcacondimentul acesta era articol de luxsi chiar cand se dedea dela komandantura lagarului, o furau soldatii bulgari gi o vindeaupopulatiel cu 8 si cu 10 lel kilogramul.

Din cand in cand, la Intervale foarte marl, pluteau, d'asupraapei din strachina ofiterilor, si cate 5-6 boabe de fasole statunci era bairam. Cand au vazut ofiterii fasoleaa, povestestemaiorul Zagor;tz, au crezut ca sunt boabe de margAritara.

Multe zile in sir, apoi, dupa ce so fAcea risipa cu boabelede fasole, nu se mai dedea prizonierilor de cat usturoiu cu paine

sau pesmeti plini de vierml, pesmeti de cars, cu toata foa-metea ce domnea In !agar, nu se putea apropia nimeni.

Sublocotenentur Fedeles, de la Reg. 53 Infanterie, profesor launiversitatea din Iasi, povesteste, precum urmeaza, modul mons-trues cum au fost hratilti prizonierii In captivitatea bulgAreascA :

Mancam cu lacomie ratia de paine, care, cu cat treceavremea, cu atat se micsora, pans child, in cele din tuna,ajunsese de marimea unei mingi. i alt-ceva, nu-tidedea nimic pang a doua zi, la aceeasi ors. Ca leguma,terciu on zeatuA de ardeiu ; doua trei fire de usturoiu s'aucinci Base boabe de fasole on de mazarefierte in apa!impede, Cate °data, in locul acestora, plutea d'asupra apeicote o unghie de capra on un os de oaie.

Dar, o sA creaza cititorul, oasele acestea,- chiar ca oase

_

paine,

fora

mai

;

www.dacoromanica.ro

Page 124: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 127

sadea, tot ingrAgau apa gi tot o 1mbogateau prin sucurile hrdni-toare pe cari le contineau in tesuturi. Ei, nu. N ici mAcar avanta-jul acesta nu li se ingadula prizonierilor, Medea oasele erau dela jivine moarte de frig on de boal lucrul era aga de ge-neralmente gtiut In !agar, in cat comandantii bulgari, afirma co-jonelul Nicolicescu Solomon, nu 1 mai ascundeau spuneau fArAincunjur. Fats cu astfel de hrana, ofiterii plecau, cu scarba, dea bucatarie gi se resemnau la cele 170 gram de mamaligd arsd

lee din afar% gi crudA la mijloc.Si nu uitati ca prizonierii, furati de bandit!, pe drum, nu mai

aveau gologani ; ca solda, redusa, in urma, la 30, 40, 50 sl 60de leva, nu II se platea de cat din Joi in Pasti ; gi ca, dreptbaffle, purtau zdrente mizerabile, cari nu le mai acoperiau toatepartile trupului.

In privinta soldei, doctoral Zager, de la Reg. 80 Infanterte,declara : Eu n'am primic nici o solda timp de 20 de luni, de lainceputul pang la sfargitul captivitatir.

E aproape la mintea omului, dar, ca, cu regimul acesta asa-sin, ofiterii ajunsera in stare de schelet.

SA trecem Ia. Haskowo, cad varietatea in uniform tale esteinfinita la neamul lui Soda,.

Acl se dedea, reglementar, pe zi, cafe o paine de 400-500grams -de fapt, insa, n'ajungea la prizonier de cat iutnatate.Painea aceasta", zice colonelul Ghecrghiu, de la 14 Infanterie,

numai rare on era de gran; de cele mai matte oti erarnalaiu gi semantd de mAturl".

Mancarea calda, apoi, consista din grau pisat gi fiert In apagrau putin gi apA cat de musty ; pe urma mere, pere pada-

rete gi perje verzi, tot cu apa de la lantana ; gt, in fine, rar,ca ceva extra, varza acrd dar de varza nu se atingeameni flied -ca artelnicil o culegeau de pe maidanuri, undo o aruncapopulatia dupA ce se strica.

De la Ittlie, insa, pand la Noembrie 1917, prizonierii au domnIt:mancau in fie care zi ardelu fiert in apa, in care se aruncaudella trei pats gele crude.

Toate astea, fdrA care.Ciorba de ardeiu era aga de lute", se plange sublocotenentul

Radu M. Alexandru, de la 36 Infanterie, sin cat, data gustam°data, nu mai puteam sa mananc sate cloud trei zile, din pri-

,, cina bagicilor pe careful le fAcea In gura".

.

ci'l

.

,vu

ni-

www.dacoromanica.ro

Page 125: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

.1.28 ARHIBALD

Din pricina aceasta, prizonlerli, ca unli ce, nefiind bulgari,n'aveau cavitatea bocala blindata, nu se mai prezintau la distribuirea hraneici preferau sa stea nemancati.

Si populatia lagarului se schimba mereu fiind-ca mereu seaduceau, pentru munca campului, ostatatici, sarbi, sau prizonferfrusi si romans dar numarul eazanelor de la bucatarie ramaneain veci acelasasa in cat, ca sa se poata da f:ecaruf nou ye-nit ardelul lui cotidian, se turna apa proaspata in cazane, con-tinuo, pe masura ce se distribuia sutra.

Sistemul, de Mlle!, era prielnic, flind-ca tot turnanduse InMU& continutul fontanel, se diminua ardeina din suculentaclorba bulgareasca, asa in cat bietii ofiteri nu mai aveau nevoleca, dtipa fie care tinging, sa faca gargara cu apa rece.

Dar O. nu se creaza ca administratia lagarului n'avea expli-catie pentru Lcinsemnata lipsa de hrana copioasa pe care id serviaofiterilor, de pe lege anume stability de conventii Internationale.

Nu. Aveau explicatie ; ba, cu firea deschisa, franca si veselaa bulgarului, explicatii pline de spirit si impanate cu humor. Asa,de o vreme, nu se mai dedea prizonierilor de cat, °data la24 de ceasuri, rate o strachina cu apa otravita de ardeiu. pupaaceea, apoi, de sigur ca sa le evite obezitatea, tocmai dupa ails24 de ceasuri, li se mai dedea un gavan cu apa spureata cuardeiu.

Ofiterli, nesatiosi, au protestat, o data, de dota, de noun ori,pang cand comandantul lagarului s'a simtit dator sa expliceca... lacuna, find nici o importanta de aitfel, se datoreste imprejurarii ca s'a bolnavit nidgarita care adace... merindele din arcs,

E peremptoriunu e asa ? Peremptoriu, generos si spiritualspiritual cat poate sa fie bulgarul cand, owl subtire de la

nastere, se pune el sa faca pe englezul place sans fire.

Apa, pe urm6, nu prea era din belsug in regiunea blestetnataunde era asezat

De aceea, rand se rupea cote o roata de la saca ori candrnagarita ixi refuza serviclile pentru to mini ce meteahna doban-dna in lunga-1 cariera, otiteril ramaneau, fireste, f.ra imbelsu-gata strachina cu apa caldasi motiv de plangere nu era introcat rejghinul era provenit, independent de volute umanitaruluicomandant, din cauza de forts maiora....

De cum a venit, insa, lama, neajunsul s'a remediat ca panfarmer. Prizonierii, torturati toata vara din lipsa apei dupii comancau parjol concentrat, n'au mai avut nevole, pentru apa, de

.

_

la

cimitirul.

,_

www.dacoromanica.ro

Page 126: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 129

serviciile capritioasei magarite de altfel, rezistent, so-brit si de activitate desfranata, care ar putea sa slujasca desimbot pentru partea ferneiasca din tare civilizata a subtilulufAzoff.

Chestiunea apel, dar, s'a simplificat. strangea , spunemaiorul Aricescu, se strangea, pur si simplu, zapada din curt?lagarului, murdara .si calcata cu picloarele, se arunca In cazane

Si, tineti minte ca, nefiind, in lagar, cum nu e nici in palatalde la Sofia, rettrada europeneascl; tot poporul acesta'si facestreburile in drum, pe unde putea de undo urma ca, intorcia-du- se In curtea inchisorei, aducea pe pingele cu ce parfuma unintreg parlament bulgaresc. Si cu cizmele astea se batatorea,pe urma, zapada pe care o aruncau bucatarii to cazane ca sitfiarba samanta de matura cu care administratia lagarului resfatapc ofiterii romani.

Si cu toate aceste precautitini, prizonierii se imbolnaveau destomac, pe un cap.

S'a crezut, intai, ca pricina e foamea dar s'a inteles cA,daca foamea ar produce crampe, lagarul, intreg, ar fi trebuit shmoara de mutt; s'a banuit ca. pricina at fi ardeiul, dar, dunkchibzuinta matura, s'a inlaturat ipoteza pentru ca s'a constatatca, nefiind tencuiti in gura, ofiterii nu mat putuserA, de multivreme, inghiti acest delicios, inevitabil sl permanent aliment national.

Tocmai tarziu, dupai ce s'au inlaturat, ca lard temeiu, ipotezeletoate, tocmai tarziu s'a bagat de seams ca supa spartana .ce seservea prizonierilor se fierbea in ceaune de arama, si ca nimanuinu- i venlse in gaud vre-odata sa le dea la spoit pentru mo-tivul, poate, ca magarita, carela i-ar fi revenit misiunea de a leduce la caIdrar, o fi fost indlspusa, cum i se intampla ()claretdame, in Bulgaria, cand se pune tuna noun...

Lasand la o parte umorul radoslawovian, sA constatAm, de pememoriul maiorului Aricescu, al capitanului Al. Constantinescu,dela brigada 36 de Infanterie, si a o multime de alti suferinzidin lagarul dela Kirdjali, sa constatam ca, asa, apa calda cumera, hrana ce se dedea prizonierilor, chiar asa lipsea adesea saptarnkni intregi in care vreme, ofiterii trAlau cu cele 200-300de grame de matnaliga pe zi.

Dela 28 Martie panel la 20 Aprilie ", spune, intre altii,locotenentul Al. Satmari, dela reg. 51 Infanterie, ',dela 28 Martiesi baba la 20 Aprilie nu s'a dat de mancare ofiterilor mallarddecat ate 200-300 grame de paine, pe zi, de fiecare".

.

animal,

Se

gi

9

L.

.

si

www.dacoromanica.ro

Page 127: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

130 ARHIBALD

Supu§i la asa reglm, dupl luni de apa fiarta cu ardeiu, nu vaspunem nlmic nou daca, de pe afirmarea tuturor prizonierilor, vavom comunica cum ca oflterii ametiau, de slabiciune, cand erauchemati la apel ; ca, nu se puteau scula de jos decat sprijinin-du-se unii de altiisi- ca, pentru a-si economisi puterile secatuite,stateau toata ziva lungitl pe pamant, pans cand, sfasiati demonstruoasa foame, erau slliti sa se tarasca deabusile, prin curtealagarului, ca sa culeaga _urzici pe carl. din pricing ca n'aveaucare cu care sä le fiarba, le mancau crude !

asa hal ne adusese foamea", spune sublocotenentul Al. Radu,dela 36 Infanterie, Incat mancam foi de copaci sl urzici nefierte".

Ain mancat cats iarba si papadie am gasit prin curte", corn-plecteaza sublocotenentnl lonescu St..Mihai, din Reg. 66 Infan-terie.

Locotenentul I. Teodorescu zice: soldatii mancau iarba, coajade copac si tot ce le cadea in mane.

In aceeasi ordine de idei sublocotenentul Christodulo Mihai,dela Reg. 35 Infanterie, declara.: .Ajunsesem de nu mai puteamsta in picioare zece minute. Unii cadeau jos in timpul apelului.In primavara armlet 1917, deli sanatos, eram atat de slab in

cat doui camarazi mai volnici m'au dus pe brate, la spital.Dar medicul nu m'a primit pentrucd daveam 40 de grade tern-peraturd.

Inca dual declaratil, mai oribile decat toate :Capitanul Constantinescu Alexandru, dela Reg. 36 InfanterieuLipsa de hrana si de putinta de a ne-o imbunatati au facut

dupa o tuna de zile, ofiterii sa ajunga In asa stare de ane-mie in cat nu mai puteau 'sta in front. Se rldicau, se incor-dau dar cadeau jos.

Sublocotenentul Radu N. Alexandru, dela Reg. 36 InfanterieFara mancare si plin de paduchi, eram asa de slab in cat

nu puteam sa stau in picioare mai mult de 10-15 minutesi.,cand ma sculam, trebuia sa ma sprijin de ceva si sa tin ochiiinchisi cate 4-5 minute, in care vreme mi se parea ca pamantul se cutremura si se invarteste cu mine. Pe dinainteaochilor imi treceau stele si toate culorile curcubeulul. De multe

cldeam jos.

Daca tratamentul, in sine, era odios, modul de distributie aterciului era ae o eleganta care lass in urma tot ce stie veacutdespre confortul si apucaturile patriciene ale supusilor lui Coburg.

,,In

:

:

uca,

:l

-;;!

www.dacoromanica.ro

Page 128: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CI iITIRUI, PRIZONIERIL0R ROMANI

Nu era yenta la Haskowo, cum nu era in nici un inn.cum, poate probabil, nu e nici la presedintele Sobraniei. Ca far-furia, lingura gi patul sunt necunoscute in toatA Maria Bulgarie,o stiu, din experienta personal& toti cati au colindat Quadri la-terul. Sunt aci bulgari, vezi bine, comunisti, a caror avere, casi a lui Cristescu, se cifreaza cu dela milion in sus sl, In casalor, se doarme jos, pe rogojing, intru cat patul e considerat, cumtrebuie sd fie considerat si la Sofia, ca fantezie, ca object detux, inutil pentru necesitatile animalului, dar capab I, prin luxulce reprezintA, sa produca disolutie in moravurile austere darsubtiri ale bipeclului.

Cu comandanti aldpati la aceasta scoald de nAravuri, masaofiterilor nu se putea, se intelege, iva decal in conclititle in caremAnance ministru In capitala Bulgariei deci, nu se incape su-pArare. Reproducem tabloul mai mult pentru pitorescul lui :

Ofiterii, goi, sau in zdrente, ca niste c..rsetori Anti pe ul-time treaptd a mizeriei, se gran dean, la ,bucatdrie, ca cainiiflatnanzi, la un loc cu sute de ostatici sarbi, albanezi si greci,cari nu mai aveau de. mult inf5tiare OmPneasc5. 1, in societa-tea aceasta, ofiterii romani intindeau c::eace gasise fiecare pclocul viran din- jurul lagArului : care o strachind spartA ; care unciob de urcior, care o tinichea rAsucita ca sA pAstreze

lua tainul, si pleca... sa se culce, ca sa manance, pe brand,ordura pe care se milostiveau sa nu le-o fure sentinelele.

SA ne intoarcem la Slyven, !agar provizoriu, in care au zacut 150de ofiteri gi vre.o 8.000 de soldati la cari s'au addogat, peturns, alti, multi, veniti de pe alte meleaguri.

Hrana ofiterilor consista, aici, din 600 grame de paine, pezi, din grau fiert cu ceva legume si de cloud on pe sapta-mana, la inceput, cate o bucAtica de, carne care trebuia urma-rita la microscop ca sa'gi ateste

Soldatilor nu li se dedea mai ninic, din care pricing, dimineata,regillat, se gAsiau cate 7-8-10 soldati morti de foame si desfargald", Minna molorul Zagorltz.

Lagdrul nu procura ofiterilor decat painea, pentru care leoprea cate 40 de bani pe zi. Restul de brand, trebuiau sa Alitprocure singuri din solda de 30, 40, 50 sl 60 de leva petuna solda care, asa mizerabila cum era, nu li se platea decalcu imarziere de o lund, de cloud si adesea de trel luni.

Fdrd portie dela cazan, deci, sl fArd leaf& ofiterii, cum foarte

1 .1371'

1

lichidul

--

Junta.

www.dacoromanica.ro

Page 129: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

132 ARHIBALD

expresiv zice colonelut Ghetirghiu, aveau, de fapt, tratamentulsoldatilor, cad trebuiau sa posteasca" cu !unite, hranindu-senumai cu un codru de paine, Nona cand yenta sa-i Indestulezecele 30 de leva pentru 30 de zile.

Pana la inceputul lui Noembrie 1917, s'a dat prizonlerilorpaine de gran. Dela aceasta data, a inceput sa li se dea ma-

masluita la suprafata si, mai tarziu, chiar ratia demamaliga s'a redus cu mutt ca sa nu-i deprinda pe ofiteri cuvitial mancarei.

Patru luni incheiate, tunic, tulle sl Septembrie", declare casublocotenentul G. Bratescu, dela Reg. 33 Infanterie, patru luniinchelate ne am hranit numai cu bob Here'.

Cand se primea solda, rar si 'neregulat, si comitetul popoteiputea cumpara cate un but de bivol, se facea, in !agar, asamanifestatie de simpatie cantinierilor, in cat credeai ca a cazutlima din cer. De reguiA, rasa, °Tanana, era bobul fiertsl inlunlie cand intdrzia solda, mamaliga goals, arse la suprafata casa Inchipuiasca palnea".

Cu regimul acesta", zice. capitanul Al. Constantimscu, ajun-seam in asa stare de slabiciune, in cat multi ofiteri lesinau sicadeau de-a'n picioarele".

SI data ofiteril erau hraniti asa, se intelege bine halulSaptamani intregi nu li se dedea nimic de mancare. Nu-

mai rar, la Intervale cart se uitau dela unul pana la celalt, li

se arunca cate un calls de al:4 in care- se fiersesera copite de cal,ease de asin on bojacl de berbec.

Cat despre solda, o centime nu s'a dat soldatilor toata vre-mea cat am fost In captivitate ba, mai mult, fI duceau lamaned si nu le plateau o lascaie", afirma capitanul T. Popescu,dela Reg. 19 Infanterie.

Cu privire la sarmanil nosh' soldati, capitanul Saulescutiara : Tratamentul soldatilor romans sl al iuternatilor sarbi,era ingrozitor. Au fost vremuri cand nu 11 s'a dat de mancarecleat ()data pe saptamana, caie o clorba pacatoasa facuta cupastrama de berbec, on cu vat za Marta sau de urzici pe carttrimiteau oamenii de corvada sa le culeagau.

,Am vazut la Slyven", povesteste sublocotenentul S. Rosen,din Reg. 33 Infanterie, am vazut soldati, carl, de foame, man-can tot ce gasiau pe balegar, rodeau scandura baracei, fier-beau fol de salcam ba unit isi faceau fierturi din petice de

maliga

spl-dation.

d

.

.

,

www.dacoromanica.ro

Page 130: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 133

opinca, Stint cazurl multe de soldati cari isl mancau opincileorl pasteau iarba din curtea lagarulula.

Aceste scene -infioratoare stint confirmate, cu detalii carl in-spaimanta, de cAtre toil ofiterii cart au agonizat in cimitirulacesta bulgaresc.

Sublocotenentul G. BrAtescu declara ca s'au vazut soldatide ai nostri, tampiti de suferinte, cu ochii albi, fart carne petrup, in neputinta de a mai cunoaste pe ofiterul roman, adu-nand ierburi on coji de pepene de pe balegar, pe cari le roan- -eau urland ca flarele cand vreai sa-1 impiedici de a mallet?

Inghlteau cenusa ca sa'si potolaasca durerea de sto-mac. Unii si-au tale opinclle, le-au fiert al -le-au mancat. Atli;v au mers !Dana sa adune coji de fasole al de mazare, nedrate, de prin f,3 anturile cari siujiau de privati.

Atata de ucigasa era foametea, in cat, zice capitanul Atexandrescu, ,,am vazut sarbl mancand, in Martie 1918, ctottgain' sf o pislca prinal in lagar. Cete Intregi, Inebunite de foams.,scormonlau pan gunolu si rodeau oasele aruncate de sentinefelelagarulur.

Ca ilustrare a acestei floroase stari de lucruri, un ziarist, sub-locotenentul Al. Filipescu, din Reg. 45 Infanterie, mort do mizerie,el insusi, pe urma, a spus, intro scrisoare gasita pe cadavrul itti !

Ii vad zilnic stingandu-se, din ce in ce, de mizerie.De asta iarna, flamanzi, murdari, goi, se intind la soare

si mor. Un pop sarb are misiunea sinistra de a le citi ves-nica pomenire. Cate odata face pohribania pentru categramada intreaga, morti Si vii la un loc, caci stie, din ex-perienta, ca nici cei vii nu mai au mutt de trait.

Din punctul de vedere al vestmintelor al al incaltamintei, soarta,irizonlerilor In lagarele trogloditilor de peste Dunare e asa detrista incat povestirea n'ar credo -o clue n'a fost la fataSa dam, de aceea, In treacat, declaratia catorva ofiteri cainvederam ce infioratoare situatie era acolo.

Inginerul Vernescu Victor, locotenent in Reg. 3 de Artileriegrew, zice: Am petrecul larna, teriblia lama 916-917, numatin Mud, lard altd hand. Am umblat cu picioarele goale kakirara lui 1917, din Maiu ,si pang la Octombrie.

Sublocotenentul Mihaiu Stefan, dela 30 de Infanterie, declaraHainele subfiri fi rupte, ne au servit Maid lama. Eram descale

-

o

loculuf.4sa,

N

Imurditril.

.ai

www.dacoromanica.ro

Page 131: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

,54

ft a5ia in primavaa lui 1917 ml s'a dat o perechs de opinci,cart, total!, an and fereau de unzezeale.

Ofiferit erau got ft unit literalmente eu picloarele goale" po.vesteste sublocotenentul Rodotcatu, dela 3 de Artilerie.

Multi", declard cdpitanui Saulescu, multi n'aveau drugs' deschimbsi cea de pe ei era ruptd. Ca sA se sPele, trebuia sd

pe piele, bluza on tunicaa.Am slat 14 luni fara comafaa , spune sublocotenentul Ditnof-

tache Ion dela Reg. 23 Infanterie, fi am rdbdat frIgal a doudcent fdrd manta, fara tunic& On de paduchi".

Able in Decembrie 1916 s'a dat la Kirdjali, ofiterilor, carierau complect got, cateva blaze, pe urtrid, in. primavara 1917,cateva efecte reformate, de ale trupei b,llgdre01, rupte, murdaresi pline de paduchi. Dar muritorii cari au avut norocul sA pro-fite de aceastA mdrimie, au fost foarte putini. Majoritatea n'aucdpatat atestA sublocotenentul Fedeles Constantin.

in conditille pe cari le expuserAm era natural ca tot solul denate sA se incuibe in !agate, Si medici nici unul la indemanaprizonierilor. Serviciul acesta ii indeplinea tale un agent sanitar

$1' fArd medicamente. doard, printre prizonierii dela Turtu-cala, se affau vre-o 40 de medici romani, dar toti fuse:el-A- expediati in interior si pusi la dispozitia soldatilor bulgari.

La Tulowo fAcea pe medicul un caporal bulgar, prost, bocciui rau nevoe mare. La Kirdjali era un spital in fruntea carffia

era pus un medic bulgar, care, ca toate bestille din neamul lui,s'a ardtat foarte ostil prizonierilor romani. Pentru ca bolnavul sase poatd duce la spital, trebuia, mai intdi, sd ceara deslegaredela comandantul deslegare care, daca venea, ve-nea poste cateva zile, atunci clad adesea nu mai avea cui folosi,Dar nu era destul sd aibi autorizatia comandantuiui ca sa capetiacces la spital, oricat de bolnav ai fi fast, ci treboia sd esesti_pe. soldatul de garda cu chef altiel, to ducea a doua, ora treia zi, dupd ce asteptasesi cu autorizatia alte trei patru. zile.

nici cu autorizatia iu buzunar sl cu sentinela dispusa sd tourmeze, nu aveai multd sansA de a fi primit, fancied animaluldela spital nu le retinea deed nu aveai 39-40 de grade tem-peraturd. Din priclna conceptlel acesteia despre menirea spitalului,raindneau sA zacd in baracA ofiteri cu enema, cu rale, cu reu-matism si cu atAtea alte boale cart, din nenorocire, nu :idled asade sus temperature pacientulul.

ARtilI3 e1-15,

=

pule, .

lui

.

nimic"

SI

lagdrului

cats,

SI

_

www.dacoromanica.ro

Page 132: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PR!ZONIERILOR ROMANI 135

Ca un fel de providenta pentru prizonierii romans, adus acs,ca pedeapsa, dela Burgas, maiorul medic N. Petrescu. Acesta a;amenajat, ca infermierie, o magazie de scandurisi °Merit, cu dincei 30 de leva pe Tuna, s'au cotizat, au cumpdrat doctoriiStraus un fond pentru alimentarea tuberculosilor.

Infirmieria aceasta era permanent plind de cei fard 40 de gradetemperaturd. Acestora, li s'a addogat, apoi, cei cu malaria,. cufriguri, cu reumatism i cu boale de stomac.

Afectiunea cea mai frequentd, insd, era mizeria fiziologica, pro-dusii de fame. cddea gramada, jos, din cauza inanitiessingura doctorie, atunci, era suplimentut de hrand pe care-I pu-tea procura cotizatia bogata a acelor cu 30 de leva pe tuna !

Lagarul dela Slyven, din cauza -boalelor can secerau pe prtzonieri, era mai mutt un lazaret. Aci erau inmormantati de viipeste 8000-9000 de soldati romani si sarbi---soldati dintre canArea paint au scdPat cu zile.

Soitalul era o baracd.Pentru boalele contagioase, se cladiserd cateva chitumli de ca-

rrnitid ne arsd, fard usi, fara ferestre. S'au grAmadit aici de donaon mai multi bolnavi decat puteau cuprinde chitimiilesi au stat

fara aier si fard lumina, toata iarna, declard maiorul Aricescu.Lagarul era plin peste moaned. Fusesera gramdditi aici 150

de ofijeri, 50 de plutonieri sl 20 de ordonante, toti la un loc,in aceeaai baracd, baracd in care n'ar fi incdput 100 de oameni.Pe langd cei din baraca pomenitd, mai erau in lagdrul delaSlyven internati din tot; Baicanii precum si din Dobrogea, pelangd prizonieri.romani, sarbi francezi. Din pricina acestei aglo-meratil, a foamei si a niurclariei, s'a incins la Slyven o epide-mie groaznica de febrd recurentd, de disenterie, si de tifos exan-tematic can au secerat multe vieti.

Si, printr'o coincidenta cludatd, tocmai in timpul acesta seserveau oamenilor numal cloud mese pe saptamand...

Tifosul exantematic s'a intins, pe arms!, si la baracaMai mai jurndtate din el au zacut de aceasta boald.

Bolnavii era mutati din baraca celor sanatoai in ale celor atinside epidemiesi acolo nu li se dedea nici un ajutor, Mudd. nuerau riici medicamente nti celelate trebuincioase.

Alta pacoste. Mutddrie, lipsd de higiend, lipsd de medica-mente pe vreme de molima, ar fi fost putin lucru pentru un la-gar bulgdresc. Dar nu era numal atat : pe toti contaglosij, deorice afectiune ar fi fost atinsi, Ii duceau in aceeaai baracdaaa

s a

=

ai an

si

ate-, - .

.,-

al

ofiteri-Lr.

,

www.dacoromanica.ro

Page 133: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

136 ARHIBALD

is cat bolnavul care Infra cu febrd recurenta, contracta disente,ria far cel care se dusese sa se caute de frigurl palustre, bo-lea, pe urma, de tifos

*Ravagii enorme am avut de inregistrat in perioada aceasta",colonelul T. Gheorghiu, dela Reg. 14 Infanterie.

Cincisprezece ofiteri douazect si doi de plutonieri au piatitcu viata for incuria criminala a mediclior bulgari.

Mortalitatea printre soliati gi ostatici", declard sublocote-Retain' C. Bratescu, dela 33 de Infanterie, era ingrozitoare.Zilnic se <eau la groapd cate 60-70 de cadavre. Dimineatase scoteau mortis in foi de cort on In sacs, dupe ce-i des-poiau de toate ve0mintele, ri duceau, goi, pe targa, la Ceresli,departe de clout kilometri, ingropau acolo. Aspectul morti-ler era fioros : unora be cadea nasul urechile pe cand ago-nizau .

Inmormantarea, povesteste sublocotenentul St. Radulescu,din Reg. 40, se facea in modul cel ma! salbatec. Ofiterul,,aproape gol, gi soldatul cu desavarelre gol, dusi pe targa, erauartnicati in groapa contend fare ca macar camarazli sa-f peat/

pans la Mewl de veer.Locotenentul colonel Gheorghiu clA amAnunte earl opreqc

mintea In loc :Nu se !Asa bolnavilor In agonie nici ragaz Ws! dea sufle-

, tel in baraca unde zAceau ; ci 'I ridlcau $l aruncau in asazisa morga. Au fost dusi, de multe ori, la cimitir, muribunzica sa fie ingropati de vii, dar cioclilor le-a lost mild si 'i-auadus inapoi ca sa moan la nzorge

Capitanu! SAulescu continua, la randul situ, ororile neinchi-puite din lagarul dela Slyven :

Morga era la 50 de !nett.' departe de bucatarie. Mortiserau adusi asezati in aceasta camera, unde pared', noap,tea, le rodeau nasul, urecbile si ochii far =utile 'ulnaeC11 cadavre, se lasau prin cazanele, pline cu mancare, din be-catdrie".

S'a fAcut ofiterllor roman! concesia de a II se da unpentru

coscingpermanent, din care, la groapa, se scotea mortul canceFiugul sa fie adus inapoi, trebuincios pentru immormintareaaltor nefericir , spune sublocotenentul Bratescu.

colonelul Gheorghiu complecteazaS'a perm's, la inceput, sa se faca sicrie pentru ofiterii cart

mutiau, dar prIvilegiul s'a ridicat mai tarziu si sarmauil no-,4tri camarazI, ale carer trupuri au ramas pe pAmantul bleste-

-

ziceel

ei,

;41'1

el

yr!

4

ei

1

$I 11 : .

'ti

'I

InsoIl

.

www.dacoromanica.ro

Page 134: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI t 37

mat al Bnlgarlei, au fost immormantatl got, la 50 -6Q centi-metri adancime, fiindca terenul era pietros. Cred ca salbatecti

udin Noua Zelanda stint mult mai putin cainosi cu kizeaierlifor decat au fost, catre romani, vecinli nostril bulgarl.

Atat de secer6toare a fost moartea. In lagArul acesta, in cat,ne Tanga 15 ofiteri si 22 de plutonieri ramasl In cimitirul delaSlyven, soldatli, din vre o 3000, nu s'au mai triton in tail decat 450si acesta abia tinandu-se pe picioare.

Cel mai mare pleat pe care generatia tinarA 1-ar savarsi con-tra civilizatlei inpotriva memories acestor artirl, ar fl sA niteca, prin asasinatul dela Slyven, poporul roman a contractat da-torn grele catre bulgari...

,

gi

ti

F

www.dacoromanica.ro

Page 135: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

FRATIA... DE ARMS

Rolland stunt Un Emile, 1n4e1,&dilator inmeinas, desfrcinat i violent.E nedrept sic trains. pilmdntul acesta,nu merits sel se bueue de razele soarelu4Sbarta romanilor trebue sa fie moar-tea si nimicirea. In numele umanitractitrebuiesc exterminate bestiile feroce cufigura de om cari constituiesc osti-rea romans.

(Kambana, 191,

Curios fenomen este afinitateaIn cute -va luni de convietuire cu germanii, carnal in cate-va

bulgarii atata isi-au insusit .sistemele ucigase ale teutonilor,in cat nimic nu lipsea, in lagarile de peste Dungre, din ceeacese petrecea in camp:Idle de prizonieri dela Stralsund, dela Bees-kow lieu in celelalte abatorii din tinuturile kaiserului. Un mime-:ism infricosat, par'ca, se observii, din prima zi, intre conditlilede captivitate ale romanilor la Kirdjali, de exemplu, si conditillein care se tindea la distrugerea celor din Grunstrin.

Nici o deosebire in metod6 aceeasi brutalitate s6lbateca ; ace-las nesting dor de jaf ; aceeasi lass ipucrizie ; tot atata tenaci-tate in arta de a ucide--doar limba, la Haskowo, era alta, labanditi, decat cea in care minteau briganzil dela Holzminden.

Nu era ingaduit5, in Bulgaria, nici un fel de corespondentsca si in Germania cu legatiunea spaniold sub a card protectieerau pusi cel trimisi sa moara in lagare ; nu era permis aid unfel de contact Wenn lagAr cu prizonierii din alt lagAr ; nici, maivartos, nu era lertat ca prizonierii sa trimeatd vest( acasa on

_

popor

.

12

luni,

#

1

,1

www.dacoromanica.ro

Page 136: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIRILOR ROMANI 139

sa primeasca vre-una dela familieprin on cate site ar it vrutcensura sa treaca scrisoarea.

Era mot d'ordre, in Bulgaria ca 0 la germani, ca prizonierul0: Sc simta ,in mormint, fare legatura cu lumea de afara peon-tru ca, data nu moare ca sa se ajunga la scopul urmaritde singero0i can adusesera in roble, sa simta cu atat maimulta intensitate nemarginita nefericire care '1-a lovit.

0 singura data, doctorul Sagler, din Reg. 80 de Infanterie,a indrasnit sa aduca,- dela Haskowo la Kirdjall, cate-va seri-seri si dupa ce a fost crunt batut cu nine, pe plata publica,pans a lesinat, de afire locotenentul Bojagleff, calcat in picioare,

sub pretext de nerchizitie, jafuit si 'goat . un vierme,a lost inchis intro temnita turceasca, fara geamuri la ferestre,uncle a petrecut, pe lespezi de piatra, fAra rogojina si tara pale,o toamna o lama intreaga. -acea, sarmanul, pe jos, plin derani si de vanatai, bolnav de malaria, fail suflet de om caresd-1 dea un gram de chinindcdci inchisoarea era pazita ca sanu- se apropie ni1112ti. A vea, nenorocitul, o culoare pamantoasa,aSa In cat, wind, peste cate-va lull, a iesit, ca sa fie dus Inainteajudecaliicaci i se intentase proces rebeliuneins4i judeca-torn bulgari s'au speriat de infatisarea Jul.

Dar pe bulgar ii roade vanitatea : vrea prin comPara-cel putin egal cu germanulc.uin pe tot prostul, i1 Manama,

fddulia, De aceea, ca sa nu ramaie, cum va, mai prejos de su-pra oameni, trimisesera, se vede, specialisti airtime sa studiezedispozithle din lagarile nemtqti-0 le introdusesera in patrianrd elulu I.

Printre_ alto masuri infame copiate dela nemti, cari, pe uniibarbati din Bucute§ti ii exilasera la SAveni, pe panel pe nevestele inchiseserd in Prusia--bulgarii internasera pe romanii mace-doneni intr'un lagar, pc neveste in altul sl pe copii in al treilea

in cat, pan sa vie moartea liberatoare, nici o legaturapamanteasca sä nu mai fie cu putinta intre acesti obiditi.

Dar nu numai ceea ce ar fl pornit din Romania on d intr'unlagar german era oprit. Scrisorile din sau pentru Germania chiarerau strict opritecum era oprita orice carte, insasi Biblia onEvanghelia cregtineasca.

Mai mutt: nu era permis, sub pedeapsa de bataie cu cioma-pe piata publica, sa se aduca in !agar, macar un ziar ger-

man on chiar bulgaresc. Comandantli laggrelor, insa, cavalericu suflet magnanim cum sunt toti antropozii de pe margina

Maritei, Wean, oflterilor roman!, amabilitatea camaradereasca,

uitimII

si,

si ,

de...

-

tie,

.

gul, -

si

sa fie,

asa

ea_

www.dacoromanica.ro

Page 137: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

1 40 ARHIBALD

de a le arata, adesea o foaie bulgareasca, ilustrata in boiellprimitive si grosolane, foaie in care erau reprezentati patru lei,dintre care unul, de marline fantastica in raport cu ceilalti, purlsinscriptia, pe spate : Bulgaria-0 tot' patru sfaslau bucati iecarne singeranda dintr'un .biet om, istovit si gol, pe spinareacarttla scria, cu litere de afis : Mdrndligarul.

V'em spas, ni se pare, ca, pe bocciul de bulgar, duhul it claafara din cocioaba.

Pe la o vreme, tarzlu, Ingadult, in fine,scrie acasA dar scrisorile ramaneau, fireste, la posta, ca si inGermania.

Tot atunci au fos;. surprinsi ofiterli de o alts concesie : it s'aingaduit sa -¢l comande carts in tara nemteascadar cu o con-ditie : comanda sa se faca de catre sublocotenentul Bojadjieff,somandantul lagarului, si pretul comandei sa '1-se numere, cuasticIpatle, lul.

Ofiterli s'au executat.DupA un an de la comanda, cartile tot nu sosiseraii rand,

iiai tarziu, au ajuns, in sfarsit, in 'agar, le-a oprit, ca stivenir,.Bojadjieff, care, de altfel, nu vorbia de cat limba marilor cul-tivator' de arpagic.....

prlLonleriior sa

DupA straganeli multe si marl, dupa sicane si, corespondentalndelungata, Crucea Ro,sie din Geneva gi Berna a inceputsa expedieze colete pentru prizonierii romani. Dar nu s'a datvole nici ministrului Spaniel nici delegatului elvetian sa asistesi.sa controleze distributia. Cum, de alta parte, Nouvelles del'Agen:e des prlsonnlers de guerre nu primise nici o data lista,adresa on Intrude celor internati in lagarele bulgaresti, coletele,rieputand fl trimise cu indicatie precisa, rataceau din !agar inlagar, sparte, furate si continuu cu mentiunea Necunoseuta. Darchiar cand adresa era deslusita, pachetele steteau cu gilt-Atha-nile pe mana bulgarilorceea ce, se intelege de sine, facea cala prizonieri nu ajungea de cat cosul on hartia. De cele maimulte on procedeul era direct cel din Germania : se cerea pri-zonlerului sa semneze, intaiu, de primiresi abia dupa aceeaii dedea ambalajul sau nu i-se dedea nimic.

Cand se intampla ca adresa sa fie precisa, atunci coman-dantul bulgar fora continutul iar coletul gol it trimitea innapoi,la Berna, cu mentiunea tipicA : ,Na e Internal

s'a

,

aide,.

Awww.dacoromanica.ro

Page 138: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 141

In operatia, migaloasa si complicata, a distribuirei pachetelor,-stint si momenta cand, futr'adevar, bulgarii, ca.porci, s'au aratatsuperiori germanilor

Gestul trebuie retinut, pentru ca, de te-ai duce pana la equator,n'al sa-I intalnesti data n'al fost prizonier In lag-111.0e din Bulgaria.

Luarn amanuntele din mernoriile, ofiterilor, de-a dreptul, lardsa punem de la not de cat cerneala.

Comandantul lagarului, ajutat de soldati, desfacea pachetill,punand, mai intaiu, sfoara la oparte. Pe urma, lua talasul, casA-si face, din doua-trei expeditii, saltea on perna. Dupa acs ea,lua pentru el tot ce'i parea mai bun in pachet, de preferintaconservele de carne, sub pretext at le duce la analiza ca sa nucontle cum-va otravA, trimisa din Geneva pentru prizonierii

Se intelege ca... rezultatul analizei nu'l mal vedeauTot aga facea comandantul cu tigarile, cu gocolata gi cu pes-

metiide la cutille carora taia, migalos, etichetele ca sa leduel famine' ca tablouri.

Dupa aceste preliminarii, bulgarul desfacea, din coletele carenu fusesera furate pana la fund, cutiille cu conserve si turna,in acelas ceaun, continutul tuturor, orl cat de variate ar fi fostcutille dupa ce, mai intaiu, barcaia cu laba si-gi lingea dege-tele de pe f:e care operatie.

La urma, aduna cutille de tinichea gl pleca cu eleca arniu-tire, probabil, de la BeIna.

In momentul de a pleca, WO, de sigur tot ca amintire, lua alel cateva portil din ceeace le lasa ofiterilor dar talmeg balme-gul ramas in ceaun era atat de desgustAtor, Meat, afara de but-garul salbatic, nisi o flints omeneasca nu Par fi atins.

astfel, sacrificiile imense facute de Crucea Rofie pentru aalina suferintele prizonierilor, mergeau in vant sau hraucau pe ra-matoril lui Coborg cornandanti al lagArului.

Inca un cuvant mandatele postale trimise din tarn, prizonie-rllor din lagare, cAdeau intr'una sau in cealalta din aceste dotiacategorli : cinci la sutA din ele, se plateau cu intarziere de catetrel-patru luni, dar se plateau; celelalte nouazeci si cinci la suta,nici pana to ziva de azi n'au fost achitate. Locotenentul Ni-dejde, colonelli Tendorescu gi Nicolicesau, ofiterul Fedeles si,bare altli, sublocotenentul Rozenberg, pot, in privinta aceasta, sadea amanunte earl ar parea din 0 mie una de nopti,

Trebuie, road, cu toata severitatea pe care o arataram panaacs, trebuie sa admirAm onestitatea, delicateta si spiritul de or-

I.

romAni...ofiterit.

ySI

-

c'

t R °

ft

t

www.dacoromanica.ro

Page 139: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

142 ARIA IBALD

dine al bulgaruluivirtuti cari, dupa germani, se cade sa-i pule,in rangul civilizatiei, alaturi dad nu chiar in capul celor pe cariin Muntenia ii comanda Mackensen : ca sa se evite risipa, ceau§iicari indeplineau, in lagarile din Bulgaria, slujba de fedwebell, ade-sea cu rangul de ofiteri superiori, furau, e drept, continutul coletelorpe cari lc frimetea Cracea Rode pentru prizonierli romanidarle furau cu tinichea cu tot, ca sa le vanza intregi, de multe oninsA.i prizonienilor,carora fusesera adresate, a4a intacte cum egaudela fabrics, ceeace dovedeste ca faceau economic in be sä be di-gere si prin. urinate sa be distruga, cum ar fi procedat alti hot!de alts natie.

Trtbuie, oricat de intens ti ar fi resentimentul pentru acestpopor de banditi, trebuie, dad esti om cinstit, sa-I pui in relief

insuOrile bune, nu numai uparele cusururi de care nu e scutitnici un muritor.

=-

gi

www.dacoromanica.ro

Page 140: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

TORTURI INFERNALE

Exterminare .1 Exterm Mare rad/ea/5- Po"porn romdn, poltron, nu merits rdzba-nare ci nimicire. Nu din prima pacatelordin /recut sr din present, ci ca sa asigureviitoral prosper al omenirei, desvoltareanormald a istoriei. Poporta acesta trebnie

dispara de /5e suprafaja panrdntrzlrzi cantdispare gangrena de pe trap. Trelnzie darpass in arisen, sabia lui Atila si a !Hi

Tamerlan ca sa carat m cdmpia Awe," r.:?..Exterminare !

Kambana, flit(.

Ceeace urrneaza e atat de atroce, incat, ca sa fim crezuti, artrebui sa producem ca confirmare, marturia multor ofiteri.

Ante!, lectura capitolulul acestuia ar fi censIderata, de cdtre cetitor,ca produs pervers al unei imaginatil bolnave.

Un tablou din Invierea lui Dostojewski ar putea singur sa deao impresie trecAtoare despre drumul pe care se intrA in lagaruibulgaresc.

Campie moarta pustiu lugubru. Nici iarbd nici pomi nicipoteca macar. ici-colo, un palc de scaietlsi, la Intervale de postii,cate un arbust rahitic agonizand sub razcle de foe ale unui snarenemilos.

Asta, vara.Toamna, plea vecinic. Aria care imbraca piatra stearpa

acestor regiuni vitrige, se incle:este si formeaza mlastina cat vezicu ochii. Muntli isi desfunda paralelesi campia, cararuita de tram-bele de apa, is aspectul unui iac imens, in mijlocul carula, cate

p

e"

sus

Oolombria

,

-

w.

vv ,

www.dacoromanica.ro

Page 141: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

144 ARH1BALD

un pale de 'mArAcini sau, din distanta 1 distanta, cate un pontuscat, rasucit si oprit in desvoltare, is' riffle/I penibil calerul casa inchipuiascA insula pe luciul nesfarsit at apelor care se ros-togolesc nAvalnic.

Lana, sub bic'ul sfasietor al viscolului, moare tot tinutul.Apele InghiatA, vegetatia, meschina, rarA si scorojitA, se des-

, brace si impietresteiar sghiaburile primitive cars tineau loc dedrunturi, se cilia sub lintoliul de zapada, care se intinde, uni-form si (fist, peste tot cuprinsul.

Aspectul sinistru al regiunilor in cart sunt asezate, fa Bul-garia, cimitirile carora, printr'un eufemism crud, II se zice [a-gate aspectul acestor crampeie de pustiuspune elocu:nt, elsingur, ce blestemat e pAmantul antropoizilor si cat de amarnIchtrebuie sa fie soarta celor cars le Neap pe mAna.

Pe vremurile astea, prin baltile si pe noroaiele astea, dusi cubaioneta de pe urmA gi batuti cu ciomagul ca sa meargA in pascu sicarii earl ii conduc, se tarlsc, ziva si noaptea, prIzonieriinostri, gol, flamanzi, desculti si plini (1,! rani opriti din etapain etapA, pentru ca, sub lovituri de bats, sa fie jefulti, de fie-care escorta:de tot ce, Marl de suflet, le-a mai lasat rapaci-tatea calAilor de pe drum.

Si apa nu le e ingaduit sa bea; si populatia impuscA in gra-mada pe untie tree, si ranile sangereaza pe cand sentinelaeroiote cu garbaciul de tasneste sangele pe zapadA.

Drumul, cat e de lung, e presarat de cadavrele celor cazutisub biciu, cadavre asupra cArora se arunca, ca hienele, femellegi fetele bulgarilor, in nadejdea zadarnica cum ca or mai geldpeke de furat.

Duna zile nopti de drum ucigas, farA pine gi fare pica-tura de apa ca sa si potoleasca focul, osanditli ajung la Has,kowo, la Kirdjali, la Tulowo sau la on care alt punct de ma-celcaci toate sunt concepute la fel, in toate se moare.

Cand ajunge, primal rand, in fata bordefului in care stie caare rope derapene tineretea si sa gi stingy vlaga in foamein tertura, ezita un moment, instinctiv, ca vitele pe pragul aba-torului. Ciomagul sentinelei, insa, aplicat cu cruzimea de carenumai bulgarul e capabil, iinbranceste pe nenorocit in gura gar-Ilciululsi din ceasul acesta, usa incuiata pecetluieste mormantulostasului cazut pentru cea mai mareata cauza din cate pun inmiscare activitatea omeneasca.

De cum au fost inghititl de mormantul urfas in sanul caruiaii arunca, cu patul puscel, garda escortei, prizonieril devin,

_

'

sl

si

-

.

www.dacoromanica.ro

Page 142: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

C1MITIRU1. PRIZONIERILOR ROMANI 145

lecare pentru celalt, pazA, neputincioasa, la capatalti, 'aideapand toate firele vials),

Si agonia e sfasietoare.

Din capul loculul, ca sA nu ramaie nici o indoiala asupra aceea asteaptd, ofiteril romAni, cari in lagAre erau conside-rati ca robi, au Post dati ca ordonante soldatilor bulgarl...

Am' putea sa sfarsim ad, fiindcA, pentru european, pentruomul cu sufletul la locul lui, nu poate, animalul care poartaarma, nu poate sA cazA mai jos, sa se afirme mai abject, asinvedereze mai lAmurit cA Injoseste uniforma si ultragiazA pa-rnantui pe care'l calca, decAt scuipand pe demnitatea erouluicare 'si-a dat viata ca sa nu cedeze o palmA din patrimonialstramoaesc.

Negri' din fundurile neexplorate ale continentului sAlbatec, ma-Witted pe prizonieri, e adevarat dar ii marauca pentruca, depe conceptia lor, incomparabil superioara judecatii bulgareati,omul care se lupta cu curaj, trebuie sA fie de esenta deosebita,prin urmare mai bun de mancat decAt lasul care se derobeazaon ispravitul care dormiteazA pe vatra ; pe and mongolul, maipre jos cu mintea decat Maas' antropofagii, au twins, nu o data,sacrilegiul, Oita a pangAri simbolul insusirilor pe cari a de pre-supus ca ei ingi i it infatisaza ca ofiteri, at'i au dat, ca sclavi,spre caznA, soldatilor, acelor macaci cu evolutia necomplecta,cart, din punct de vedere al conditillor morale, tin locul de millocintre om al vita.

Si credem ca n'a avut nici o greutate, administratia militarA,in recrutarea comandantilor de lagare de pe criteriul acesta. Mi-nisterut de rAzboiu din Sofia avea l'embarras du choix clici,in Cara lul Coburg, a destul intinzi maim ca sa dai paste bestir.

Legend de la Gorni Panicierowo era comandat de locotenentulSemergieff, invalid dintr'un alt rasboiu, ofiter brutal, agresiv, ai,ca toti camarazii lul, cu educafle de hamal. Avea sub ordinelelui o Bard/ de salbateci, cel mai sangerosi Whirl cars cutrierdmuntii in time de pace si sechestreazA trecatorii ca sA -1 facA alse rascumoere. Criminalii acestia bateau toata ziva, sub ()chitbine voitorl ai comandantului, pe sarbil ostatici sblerau, ca

.sA terorizeze lumea, ca niste posedati.10

pant.,

,

sA

si

e,"

ce'i

www.dacoromanica.ro

Page 143: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

146 ARHIBALD

lntr'o zl, povesteote locotenentul Radu Lascu, din Reg, 84Infanterie, , intr'o zi, un biet stub, batran, infirm gf nemancat,venise in curtea baracel noastre ca sa caute niscai frimituri dedine. CA 1-au zarit of l'au batut aoa de crunt In cat a douazi a mutit, sarmanul".

Ofiteriii romani" declara maiorul Zagoritz, duceau o existentspenibila, lasati la discretia gradelor inferioare bulgAreoti, earl,innarmati cu reteveie, se plimbau toata ziva prin !agar of arne-nintau pe prizonieri

La fiecare pas, apol, declara sublocotenentul Sachelarie; lafie care pas pe care 'I faceau, se repezia sentinela si brusea.Une-ori, fora motiv, tragea asupra ofiterilor. Ducandu-ne call- vasA loam paine pentru camarazi, sentinela a tras un foc asupranoastra. Putin a lipsit ca sa fim impuocati

Si faptul s'a repetat, confirms sublocotenentil Rusescu al Parotade la 2 Infanterie. Ne spAlam nutria, intr'o zi, la un parau,,,ol, pe cand voiam sa le intindem pe un porn de alaturi, senti-nela a inceput sa tragA cu pupa in nor.

De cele mai multe or!, InsA, glontul -ucigator era inlocuit cubrutalitatea, cu umilinta, cu tot ce poate degrada mai desAvaroitpe om. jute() noapte", povesteote maiorul Traian Grigorescu, dela 5 Obuziere, ulocotenentul de rezerva Pandele Gheorghe, lostdeputat, of N. Ioneseu, amaudoui dintr'un regiment de Graniceri,au foot batuti de sentinele of puoi sA care hardaul in care 'oi faceauofiterii treaba".

Dupa o Iona de zile, ofiterii romani au fost scooi din acestlegar de orgie criminals oi, pe .1a inceputul lui Octombre, dugila Kirdjali.

Aci, comanda lagArului o avea un locotenent Kirceff, un do-1);toe mare si gros, care, judecand de pe apucaturi, mai ales ehvorbia romaneote, trebuie neaparat sa fi fost zarzavagiu In Ro-mania ori argat pe la vre-una din mosiile inveclnate.

Era vecinic beat gi, de cum intra in baraca prizonlerilor,regulat incepea, de la usa, sa injure of sa ameninte.

Dar era un tip Kirceff putea, el singur, sa reprezinte Bul-garia intreaga : rau crescut, brutal oi ridicul ridicul pe toatecusaturile.

Comandant de fapt, insa, al lagarului, era un soldat ChrIstea.Asta taia of spanzura in tot cuprinsul cimitirulul. Daca vrea el,ofittril ioi puteau aduce apA de la numeroasele fantani din prejur;ilacA nu, nu. Garda, formatA din adunAturi de prin tinuturile toste

I/

'

_

-

s

'I

www.dacoromanica.ro

Page 144: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUI, PRIZONIERILOR ROMANI 147

turcegtl, constitula o bands, care, din chiar Benin, se napustiaasupra prizonierilor stalcea in Mai.

i locotenentul Rodoteanu, de la 3 Artllerle ugoara, zice, cuprivire la regimul oranduit pentru prizonieri :

jratamentul era asa de mizerabil in cat intrece orice ?magi.untie gi nu se poate califica. Parasiti, cu ordine anunte, in ghlarasoldatilor a caror barbarie o cunoaste toata lumea, talharli Igiatrageau laude din partea superiorilor pentru fiecare ticalogie pecare ne-o faceau

De altfel, lagarul ofiterilor romans era considerat ca lagar derepresiune. Aici se trimeteau ofiterii englezi gi francezi, vinovati,In lagArul lor, de cine stie ce gregala mare, ca s'o ispageasca,drept pedeapsa.

cum e usor de inteles, nu era deosebire, ca purtare, Introvita cu douA picioare care pazea la tisa mormantului, si cornan-dantul elmItirului sau ofiterul superior cap al garnizoanei. Simionoffgi Tabacoff, locotenenti-coloneli, on Bojadjieff, locotenentul, sauChristea, simplu soldat, erau de o potriva ordinarl, feroci sigrosolani.

De altfel, omenia, la bulgari, e, prin traditie balcanica, socc:-titA slAbiciune.

OfIterii gi soidatii bulgari in puterea cArora erau lasati, goi,prizonierii romani, se intreceau, care mai de care, sa'i injure, sA -1batA si sA i inchizA. Maiorul Traian Gr;gorescui de la reg. 5 deObuziere ; locotenentul Ichim, de la Reg. 34 Infanterie ; gl sub-locotenentul Barsan, reugisera sa evadeze. Au fost pringi, inchigiin temnita la un toe cu condamnatii de drept comun, insultati ;;Lbatuti, in Octombrie 1916.

Tot atuncl, trecand prin fata scoalei turcegti pe dinaintea careiase plimbau ofiteril romani, un sublocotenent bulgar, de rezervA,s'a repezit, fara nici un motiv, la locotenentul Draghicescu, judecator de tribunal, 1-a palmult-li a scos baioneta. L-ar fi sta.puns fAra intef'ventia avocatului, locotenent de rezerva, Mureganu,de !a Reg. 34, care, din intamplare, gtia bulgaregte.

Pintonierui cu ternien redus Henri Fichman, de la 40 Infan-terie, a fost bAtut, la 17 Martie 1917, pans la sange, cu cravaga,de cAtre colonelul Iconomoff al locotenentul Kirtceff, comandantal lagarului, fiindcA a refuzat as dermiate pe un soldat bulgarcare'i adusese o scilsoare de la Sofia.

Dupd douA luni, acela§ plutonier e arestat din nou, pentruacelas vechiu motiv, si flindca n'a vrut sA se faca ludA, a fastlaehis in pugearia comunA la un loc cu osanditii gi cu dezertorli turd.

-gel

Si, ,

ca

,

" 2

.

www.dacoromanica.ro

Page 145: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

148 ARHIBALD

La 10 Italie 1917, capitanul C. Horezeanu, din Reg. 80 In-fanterie, a fost lovit ca cravasa, In mijlocul drumului, niciurn molly, de catre un soldat de al comenduirei, soldat, care, dealtfel, batea pe ori tine ii esia in cafe, ofiter sau grad inferior.

Peste o saptamaha dela data aceasta, sublocotenentui Bojadjieff,vizItand gcupul de prizonieri inchisi tate° mahala tiggneasca, adat porunca ca avocatul C. Balanica, ofiter de rezerva la 34Infanterie, O. -fie scos din lager ai dus la tnchisoare.

A doua zi 1-a executat.Tot atunci, Bojadjieff viztteaza din nou lagArul si porunceste

sentinelelor sa aduca la corpul de garda si sa bats pe locote-nentul Dumitrescu Ion, din Reg. 70 de Infanterie. In ma-mentul clod s'au repezit chilli sa -1 ridice, MO, a sosif unlocotenent bulgar, Hagi Dincioff, care s'a interpus a inlaturatinfamia.

SI lanjul e nesfarsit.Colonelul Niculicescu Solomon, comandantul regimentului 36

de Infanterie, a fost inchis 20 de zile $i motociclistul Goldmanbatut de moarte, din ordlnui sublocotenentulul Bojadjieff pecuvant ca au calcat regulamentul lagarului, regulament care nuexists Intru cat nici o data nu fusese adus la cunostinta prizonierilor.

De altfel, actele de lasitate ale acestul bragagiu sunt mat re-voltatoare de cat insasi ale soldatilor din garda. La 2 Julie 1917au fost inchisi, fare nici o vina, de catre Bojadjieff, locotenerjil-colonel' Parjolescu sl Stirbule scu, iar bravului colonel Mara-sescu, care protestase contra infamlei, a raspuns bestla, pe tonulcare distiuge pe bragagiu dlntr'o mie. Dacd mai zici un cuvant,to scalp drept to gurd, aline I

Oscar Zager, medic de batalion in Reg. 80 Infanterie, trimesdin Haskovo, cum am spus, la Kirjali, ca sa fats serviclu laspitalul de acolo, a adus, ofiterilor din Kirjali, cateva comunicaridin rartea camarazilor de la Haskowo.

Pentru vina aceasta, Bojadjieff, care trebuie, in timp de pace,sa fie bandit on fecior de bandit, a chemat pe medic is comen-duirea pietii si, sub anieninare cu biciul, 1-a cerut sa iscaleascaun proces verbal scris bulgareste.

Doctorul a cerut un interpret, ca salt dea seama de ce e

scris In procesul verbal si pentru cuvantul acesta, Bojadjieffdat porunca gealatilor de l'au batut pe ofiter cu un blclu la ca-patul caruia atarnau gloante de plumb. Sofia unui colonel bulgar

br5

litre

sl

-

a

www.dacoromanica.ro

Page 146: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI . 149

d-na Iconomof 1, trecand din intamplare pe strada §i auzind tipete,s'a urcat si a intervenit ca victima sa nu mai fle torturata.pupa plecarea d-nei Iconomoff, insa, oroarea a inceput, maicumptit decat pima aci.

Ca continuare a pedepsei, apol, doctorul Zager a fost Inchlsin puscArie, alaturi cu criminalii cu hotii, tinut sapte Luntde zile, in conditi atroce pe car' condelul refuza de a le punepe hartie.

In lagarul acesta a fost adus, ca pedeapsa, la un moment dat,fiind ca fugise de la Haskowo, locotenentul francez Louis Cocherde Reg. 175 de Infanterle. Oilterul a stat la inch soare 16zile, in care vreme eful garde' avea ordin sa nu-i dea nimicfle mancare sa nu dea vole romanilor sai duca cumva.

Pe urma au adus pe locotenentul secund Sathey Schmith,aviator in armata engleza, care evadase. Rind prins, a lostaruncat intro inchisoare mizerabila, de la 1 'Dana la 15 bile1917. Mai tarziu a fost din nou p depsit cu trei zile inchisoarepentru ca, aduc.andu-l-se, intr,o zi, trel colete, dintre car) unulfusese in parte furat de cAtre comandant, a scris pe chitaet1Am prlmit doua colete jamatateg

si

1E

gi

-

si

ni

www.dacoromanica.ro

Page 147: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

HASKOWO

Un vagon plus c1 monumente funeraredin vechia Serbie a sosit in garb' la Sofia.Socotim cd cei mai bun mzjloc de a in-trebuinfa acele monumente ar fi sd se a-tate pe mormintele lucrdlorflor nopri

morminte cart sunt azi in staretristd.

(Dnevnic, 2 Febrvari..e 1916).

inteo tail a caret press anuntg, public, cg s'au furat pang slpletrele mortuare din cimitirile inamicului, leggrele de prizonleri

nu puteau sa fie decat ceeace au Mist.Haskowo e dintre acestea.Aci s'au adus, din capul loculul, ofiterli romans cgzutt la

Neajlov, in 1916, gi au fost date, ca comandaat de !agar, pemina unui sergent, care, de teams ca, altfel, nu i s'ar cunoaste,poste, origina bulgareasca, le-a spus, din prima zi, in limbajulcare face ca mongolul sa semene cu o bestie cum seamana altabestie Aid, eu sunt stapan. De acum, hare voi, nu mai e ge-neral, colonel on ofiter. Tot! sunteti robi".

Se intelege ca, cu un asemenea comandant, ofiterli au fostWail la discretia animalelor din garda, cars ii umileau in chipsitngeros. Orice le era permis brutelor cand era vorba sg vexezepe roman!. Le era permis chiar sg sileasca pe ofiteri sa dud si_sa verse hardaul in cereal faceau trebuintele noaptea, hardgucare stetea la usa baracei. Eu am fost pus la o astfel de treabide catre sentinelg", spune sublocotenentul Ionescu Mihail, dinReg. 66 Infanterie, si flindca m'am opus, am fost Injure sfsprit cu patul puscei".

77

#11

Rd.-v lionali,

-

j

www.dacoromanica.ro

Page 148: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 1 51

Locotenentul-colonel T. Gheorgbiu povesteste t ,Am avut deincluraI cele mai marl umilinte gi dureri morale. SentinelelesoldAtii bulgari loviau, fart nisi un motiv, pe ofiteri. Acestia,ofqeril, au lost pugs O. care hardalele cu murdarlesl care no

supunea, era bAtut cumplit.Vitele puse de paza pentru ca ofiterii sii. nu se poatil departsgandul de realitatea amara ca stint captivi la bulgari, cobo-

rasera toata scara ignominiilor asa in, cat, dela o vreme, tre-ti`liia Ira gl bats capul ca sa nascoceasea o notta. tortura.in'tr'o zi, numai prin capritiu de sAlbatec, sentinela a pus pe me-diul Burghelea sa care cu maim materiile fecale din hardau.M4d'cul s'a opusgi bulgarul I-a batut peste sale si peste main!Cu patul puscel.

cand ofiterii, exasperati de insulte, de umilinte si de Maltaailnice, reclamau comandantului, rezultatul era, invariabil, acelauInCtiisoarea.

erau asa toti bulgarli, dela urangutanul care slujia desentinela pans la ofiterul superior venit in inspectia lagarului.Mai ales acestia aveau, cAtre romans, atitudine atroce filndchbatbaria, la poporul acesta aziatic, create in raport direct cu pa-Eitia socials. In prima-vara lui 1917, ne mai putand indura lipsa,nsultele §i brutalitatea celor din lagar, ofiterii din Haskowo au?sit, in frunte cu capitanul Cretoiu, din Reg. 9 Artilerle, gl auexpus doleantele prizonierilor catre un bulgar cu rang mare ve-nit sA inspecteze lagatul.

Puneti mitralierele, ca sa sfarsim odatA, mai bine, decksa murim incet de inanitiel a incheiat cApitanul Cretolu.

Si a doua zi, ca satisfactie a reclamantilor, toti ofiterii aufort inch's' la arest, pe cate 20 de zile...

Luptele dela Marage§ti gi succesele rasunatoare ale armatetornoastre trantisera personalul administrativ al lagarelor din Bul-garia intr'un fel de defir de distrugere.

ToatA lumea se inarmase cu ciomege gi lovia, orbis, peintalnea.

nNe bateau §i ne insultau in toate zilele" declard locotenentulerban Leoveanu, din Reg. 66 Infanterle. Dela cel din urtna

soldat qi panA la comandantul lagarului, toti cautau sA no filchcum aveau toate mijloacele sA ne impinga la gre-

s.ala, gaseau, on cand voiau, ocazia sA ne loveasca §i sa neinsulte, pe not gi tara noastre.

AA.

x

,si

.

e

- kit.

Asa,

maior

.,SI

. .

--

-

.,

\ '

orl-tine

mizeiii gi,

_

www.dacoromanica.ro

Page 149: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

152 ADI-TYRA1

Regimul", zice maiorul Gr. Aricescu, era nu se poate maiinuman. Fiecare soldat avea dreptul, cu reteveiul de care nu sedespartia niciodata, sa bats pans la sane. Multi ofiteri au festinsultati i bruscati de insasi comandant .

Tratamentul devenea din ce in ce mai aspru, pe masura in-succeselor pe cari le inregistra armata bulgareasca. DupA rnareabatalle dela Maraseati, declara locotenent-colonel Gheorghiu,multi ofiteri au fost batuti. Ordinul, de sigur, venea din sferelede sus".

Cat despre bietil soldati romani, aid chip omenesc nu maiaveau, sarmanii. Flamanzi, martirizati gi batuti ca vitele de jug,ajunsesera niste umbre. Si daca ofiterii protestau impotriva bar-barbarlilor cari se petreceau sub ochil lor, erau si el Inchiai sibAtuti.

Dimiaeata ii scoteau la apel napustind asupra for cafe clod-zecitreizeci de salbatici, cari if scoteau din baraca cu ciomagul.Multe din aceste lovituri erau mortale ai mai toate &Oatsvictima. Un oarecare Nicola, mai ales, un brigand, a front multemain', a scrantit multe picioare gl multora le-a rupt lira

Soldatii osanditi sa He batuti drept pedeapsa, erau dvai iumijlocul lagasului gi executati In sunetul trambitel.

Capitanul Al. Constantinescu descrie in modul urmator cere.mania aceasta infanta.:

Chiar ofiteril erau obligati sa asiste la a treia bastonacia,,care este de traditie in lagarile bulgaresti. Se aaezau ofiteriiadesea, In linie, facand front, ca sa asiste la bastonada, care seexecuta in sunet de trambita. S'a intamplat de doua ori calomul batut sa moara, sub lovituri, in fata noastra a tuturor

capitanul acesta, Al. Constantinescu, are situatie specialsin 'agar. E interes,nt de ascultat : ,Am fost inchis 5 zile pentruea s'a gasit la mine, cu ocazia unei perchizitii, o lucrare asu-pra bataliei dela Neajlov §i cateva schite privitore la aceste,lupte. Devenit, astfel, suspect, am fost indatorat, pans la star-situl captivitatii mete, sa ma prezint la cancelarie de cate treiori pe zi, de-a valma cu banditii sarbiui

Locotenentul Saulescu, de altfel, a fost inchis 5 zile fiindcas'a gasit la el un glont de revolver, glont pe care'l pastra caamintire din razboiu.

Si tnchlsoarea, era un bordeiu in pamant, unde se puneau laopreala tots talharii din Balcani §i unde se aduceau pe targit ceibatuti in plata nenorociti cari, a doua zi, treceau din bordeiude-a dreptul la morga...

-

spinr4ll.

I

Si

-

al

.

ll

t.

www.dacoromanica.ro

Page 150: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI 153

SA continudm cu depozitia cdpItanului Al. Constantinescu,fiindca ofiterul acesta a fost martor Ia scene de ferocitate cariconstituiesc adevdratA frenezie dements

Soldatul bulgar Nicola, cAlaul lagarului, vecinic inarmat cusun ciotnag grog, lovia, cu cea mai mare cruzime, pe ori clueintalnia. Bulgarul acesta a pocnit in cap pe Stelian Popescu,plutonier cu termen redus, cu atata putere si asa de sAlbatec,in cat nenorocitul a cAzut fArA cunostintA.

Peste cateva zIle plutonierul a murit.L'am vazut, tot pe el, dand cu ciomagul in prizonierii sarbi

si roman' cand a venit comisia sa aleagA pe infirmi. Dedea cutocul cizmel in ciolanel6 celor schiopi, ca "sa-i vtndece, zicea el,Gonia, In pas gimnastic, in jurul lagArului, pe debilli pe earltrebula sg-1 prezinte comislei medicate, pans cand cadeau Ia,,pamant de oboseala ; pe urma ii bAtea ca sd se scoale de jos.

asta sub ochll colonelului doctor Doguroff si a lui Maneff,comandantul lagArului.

A batut pe un biet sarb pang cand a murit sub plan deciomege. Pe urmA a trimis de i-a adus o targa cu care 1-adus de I-a aruncat in groapA.

wCapora'ul Gheorghe supranumit grecadedea cu pietre sicu cgrAmizi in romanii si sarbii de corvada.

Atata a dat cu ciomagul in capnl unuia, in cat l-a Neatmort. SI pe urmA, apucat de furie, pisA cadavrul cu potcoavadela cizma.

Seful serviclului sanitar spitalulul de ofiteri atata a datcu clomagul capul plutonlerului Apostolescu, in cat i Naspirt in trel Iocuri.

I scena se petrecea chiar in baraca ofiterilor.oldatul Ivciu avea specialitatea de a bate noaptea, pe ofi-

terii roman', cu patul puscel.Un alt soldat, pe care l-asi cunoaste dacA 1-asi vedea, a

lovit pe locotenentul-colonel Florescu si pe sublocotenentul D.Gheorghiu, fiindcA au supraveghiat distributla hranei ce se dedeasoldatilor romani. Si sA se noteze ca hrana aceasta era cum-pgratd din cotizatia ofiterilor si ca supraveghetorii fAceau partedin comitetele alese de comandantul lagarului.

Toti soldatii bulgari, de altfel, purtau, pe land arms, cateun reteveiu, cu care loviau ca in vite. Noaptea, au fost loviti,,,printre atatia °Uteri al caror nume le am uitat, urmStorti, decarl imi aduc perfect de blue aminte malorul Popescn Gheor-ghe, mort pe urmA de disenterie ; locotenentul Iliescu Paul ;

:

,SI

in

-

:

OM

2

www.dacoromanica.ro

Page 151: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

154 ARHIBALD

locotenentul Popescu Alexandru, isbit foarte gray la genunchlu;locotenenjii Mogo§ $i Pavelescu ; sublocotenentil Teodorescu.Teodor, Teodorescu Traian, Motoiescu lancu, StetAnescu Barbu,caruia, din pricina brutalitAtii cu care a fost lovit, I s'a anchl-lozat degetul cel mic dela mana slang/ i plutonierul Nodlca.Conduracbe.

Un sorb a fost asa de crunt Want Meat a ramas cu sirs, spi-natal rupta. Nu mai putea sä se mice decat tarandu-se.lost dus la spital' 1-a bloat sa moara in bordeiu.

Mortii erau ingropati in pielea goals iar hainele se dedeau altarsarbi asa incat comandantul avea tot interesul sa intrejie sl1,sa Yeasts molima in

Un ostatic grec, bAnuit ca ar avea parale la dansul, a foot,atras afara din baraca de dire o sentinell impuscat caprade.

Acest regim ale darn' orori intrec pe toate de Oita acl, a fostinaugutat de sAlbatecul comandant Maneff.

In tuna lul Julie 1917, a fost numit comandant al lagarului usWars, sublocotenent de rezerva. Tipul acesta Intrunia perverst-tatea ovreiului rAutatea sAlbatecA a bulgarului. TicAlosul acestane-a pricinuit toate neplAcerile si toate mizeriile posibile.

,,Nu ne dedea vole sl ne cumparam carne ; intArzia darea sof-dean cu cote 3-4 'lord; scrisorile trimese de famine zaceau cuMane in cancelaria lagarului le inapoia, pe arms, scrlindpe plic ca adresantul nu e In lagarul acesta sau, de-a dreptui,le rupea.

Ca sd nu marlin de foame ft de nitwit, a !rebut! sd-t numdrtimno mie de lei° , declara locotenentul colonel Gheorghiu.

BSI ce noroc, totusi, pe prizonierii roman', ca, in tot lagArul siin toate lagArile bulgaresti, fost, din fericire, n'a fost decAt unsingur jidan ofiter. DacA ar fi fost Inca until, cel pupil jumatatedin eel cari fac declaratii acum ar fi ramas, in vecil vecilor, pepamantul bulgaresc

BSI colonelul Gheorghiu adauga :Jithnul avea sub ordinile lui un adevarat cAllu. 'Si adusese din

lagarul de la Slyven, un bandit bulgar, care", sub comanda tar-tannin', a amoral, cn ciomagul, to limp de patru Punt, peste.tret sate de sdrbl fi multi soldafi romane

Doug fapte, Inca, inainte de a trece la on capitol non.

n'a

'agar.

al s& -1

of

n'.a

_

.

\

+rfT.,1.'fillialillinsinsesees,..

www.dacoromanica.ro

Page 152: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIEPILCR ROMANI 155

Declaratia soldatului cu termen redus Arthur Lorentz, din Reg,80 Infantere, arhitect din Bucuresti, diplomat al Scoalei Centralede arhitectura dal Paris :

eIn Decembrie 1016 se destinase, ca locuinta, pentru cincisaute de prizonieri romani, umbre si schelete, un adApost, cuciment pe jos, to gara Sofia adapost in care, de regulii,se bag locomoti,vele de reparat.

VAntul sufia cu furie- si gangul era deschis la amar.-'clout capetele. Nenorocitii nici nu se mai puteau misca, re-begiti de frig si pocaltiti de foame.

Am vAzut cu ochii mei, In gramadA, oameni morti, soldatiromani, intinsi pe cimentnl rece ca ghiata si altii, dintreIcamarazii for si ai mei, tampiti, degradati de mizeria4nume, rozand in nestire, coji de sfecla cards..

A doua seen& :

genre sfarsitul perioadei de groaza din Rodop. Ofiterii,concentrati la Ustowo, asteptau sä fie trimisi la Kirdjali.'In convoiu, se afla pArintele Florescu, secretarul Facultatiide Teologie si directorul internatului teologic din Bucuresti,confesor militar al Regimentulni de Graniceri.4Apare locotenentul bulgar Ceandoff. Face, cu mana lui,

sperchizitie corporall preotului; ii smulge de pe piept cruceaOde argint cu care oficia serviciul divinsi

Ce sA spunem ca comentariu la asemenea acte de brigandaglu ?SA lAmurim, doar, cA Ceandoff e bulgar Yi sA trecem inainte,convinsi ca toata tomes a inteles, flat alte explicatii.

fdrd

spleacA.

www.dacoromanica.ro

Page 153: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

UN NUME PREDESTINAT

Ochiu pentru odnu, se aice in SfdntoSeriptura. Pentru urmavi briganzilor ro-mani, aceasta mdsura nu Arai eCella e vorba despre ei, trebuie aplicatitMaxima: pentru un ochiu, o seta ; pentruun dinte, o vile.

(Utro, 17 Soptembrie 1916).

N. stint ce-o fi Insernnand, pe bulgareste, cuvantul Rakowski.Poate locuitor din Rakowa ; poate bandit de drumul mare;

poate, scurt si sirnplu : bulgar nu stint, in sfarsit. Ceeace ce§tim, e ca, logic on prin coincidenta, vocabula : Rakowski tre-buie, neaparat, sa aminteasca un scelerat, o crima lasa sau colpun un act de piraterle.

Scena oribila la care au dat loc briganzli lui Coburg in garsRakowski este dintre cele care nu'si au perechea decat in romamanele fantastice ale -color tart au descris viata si ispravile clef-tilor din ascunzisurile Emului.

0 luam asa cum o gasim in declaratiile victimelor, fiind-ca novoim ca trunchia:n aid un amanaunt din aceasta drama.

aIn dimineata de 5 Decemcrie 1916, tin grup de 110-120de ofiteri, dintre cei cari, in August, fusesera internati laTulowo, sunt trimesi la Kirdjali. Au facut drumul pe jospang la Zagora, si acolo an fost imbarcati in vagoane devite, gramaditi 60-70 la un loc.

Trenul soseste la 11 ceasuri seara in static Rakovski,care se afla pe linia FilipopoliAdrianopoli, de unde urma

4

4

suficientd.

""-

,-

O

www.dacoromanica.ro

Page 154: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

ca prizonierii sa continnie drumul, iar pc jos, la Kirdjali.Ofiterii trebuiau sa petreacit noaptea in vagoane,

de sentinele.Catre raezul noptii, pe cand prizonierii se pregateau sa

doarmg, care cum putea : in picioare, rezemati de perete,pe jos, unii peste altii, oameni si bagaje usile .vagoane-loc. se deschid brusc si se porunceste ofiterilor sa se, sco-boare.

Sunt dusi, dupe aceea, pe soon ua care merge dela Ra-kowski la Haskowo, vre-o doua sute de rutty" innap&agarei, $i varati in coridoarele a doua case aaezate una infate celeilalte, unde li se spune ca an sa astepte pans adoua zi.

Comandantul militar al garei, un caporal on sergent, po-runceste ca escorts, care a venit dela Tulowo en convoiul,sa se odihneasca si formeaza o noun garda, compusa desoldati dela static, ca sa pazeasca pe ofiteri noaptea.

Comandantul garei pleaca, apoi. Nu Meuse, insa, doua-zeci de pasi, cand scopul pentru care se sehimbase gardadevine vizibil.

Un grup de cinci ofiteri, printre cari capitanul TraianGrigorescu gi locotenentul Iosif Nadejde, earl fusesera con-dusi, sub escorts de sentinele, pe un maidan, dupa o cask',ca sa'$i faca nevoile, sunt atacati de sentinele, batuti sijafuiti. Li se is paralele, naantalele, pelerinele si jambie-rele. Soldatii, transformati in talhari, iau, rand pe rand,pe fiecare ofiter in parte si'l despoaie de tot ce are pe el.

Ofiterii protesteaza, striga, chieama pe comandantul ga-rei dar, zadarnic. Dupa un moment de intrerupere,garda se intoarce, de asta data insotita de doui banditiimbra'cati civil si innarmati en cutite. Sublocotenentul Chri-stea Dumitru, dela 84 Infauterie, primeste groaznice pa-turi de prated si e jafuit. Sublocotenentul Raducanu, delaReg. 78, e asa de tare lovit in pantece, in cat cade tarncunostinta. Soldatii se fac ca inarca armele terorizeazape ofiteri. Protejati de acestia, dons sentinele $i cei douitalhari in civil, perchizitioneaza, la rand, pe toti ofiterii,si le iau tot ce gasesc : parale, ceasoarnice, inele, efecte debnbriica'minte.

Ofiterii au trebuit sa se resemneze. Era evident ca ata-cul fusese pregatit de insusi comandantul garei. Daca s'ar

_-

-

Si

t.

eatV-4: t

157

pdziti

www.dacoromanica.ro

Page 155: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

158 ARHIBALD

-fi opus, ar fi fost impuscati toti sub pretextul ca au vrutsa fuga.

Jaful a durat pane dimineata, cand s'a tutors escorta ve-che ca sa'si is convoiul in primire.

Ofiterii au reclamat comandantului aril, care, se lute,lege, n'a luat nici o masura. Au aratat cu degetul pe uniidintre briganzi dar de geaba.

Convoiul a plecat la Haskowo. Colonelul Anastasio a re-clamat, in numele ofiterilor, comandantului garnizoneidin Haskowo, care a fagaduit ca va orandui o ancheta,care sa cerceteze, sal studieze cand hotii erau insasi sol-datii din escorta.

Actul acesta de banditism a fost, pe urma, adus, de ciltreofiteri, la cunostinta guvernului bulgar, care a ordonat siel o ancheta. Ofiterii jafuiti au fost citati la tribunaluldin Haskowo, unde li s'au luat depozitiile. Dar, dupa opt-sprezece luui, ancheta tot nu era terminate...

faptele acestea nu s'au petrecut pe campul de bataie,in primele ceasuri sau in zilele dintaiu ale capturei, ci ininima tarei, dupa ce prizonierii petrecuserA o vreme in la-gar, atunci, cand, prin urmare, nu mai erau in puterea tru-pelor cari 1i-au puns ci sub paza guvernului bulgar!

in

/

*

p

i

www.dacoromanica.ro

Page 156: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

GOLGOTA

Front ,. strategieg, fazinoasa frow`ierjistrategicti, aparare imaginary a integritg fieronzdneitz; n'a fost de nici un fobs rani&nilor fora cu nuinia "topmast/ bulgar.Maine Romania nu va mai fi.

(Echo de Bulgarle, or9anul tninistenaisi deextern. 28 Octombrie 1916).

S'ar pgrea ca, dupA ororile de 'gaud act, moment mai tristin calvarui prizcnierifor nu e cu putinta. Si pagina cea mai

Infricosata nu s'a seas, totusi. inainte de a muri sub biciul bulga-rilor ucigasi, romanii Inca mai aveau sa sufere orori necunoscutein istoria razboaielor dinnainte de era crastina.

Le InregistrAm, funded este singurul titlu pe temelul anus audrept bulgarii sA revendiCe foe in Europa civilizatii.

Abia cazuti in captivitate, ofitelil inferiori, in numar de 438,au fost luati dela Kirdjali st dust in regiunea Ustowo-Parmakli, Inmuntii Rodopi.

Regiune muntoasA.Potecile, de piatrA, abrupte sI intortochlate.Drumurl, numal pentru picior, cgci nici odatA n'a mers cgruta

pe potecele acestea, poteci pe cari povara se card cu samarui,pe mAgari.

Si ofiteril, in zdrente desculti, merg la deal, cu bagajele isspinare, bAtuti cu bAtul, din ?fried, ca vitele, de catre sentinele,

Si au meat, cu sudori de singe, patru zile incheiate, nemancati,batuti till fArA de rAgaz, udati de ploile inghetate cari Woolscontinuu, pe acolo, la inceputul toamnei.

i

,

yr

-

tbo

"Ma

www.dacoromanica.ro

Page 157: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

160 ARH1BALD

Duel patru zlle de torturi, de jate si de tftnguiri, ofiteril ajung,in sfdrsit, la Ustowo. Sunt dugi, in grupuri de cote 100 120,pe soseua judeteand, gi pugi sa lucreze la terasament. Un alpatrulea grup fusese oprit in comuna eremetli: S'a dat fiecdruiprizonier cate un numAr, ca la coca, gi li s'a spus ca, de actinainie, nu vor mai fl strigati pe nume, la apel, ci ca flecare sareispunda la numdrul

Seful Orel din Ustowo gi un civil care se dedea drept inginer,au adus la cunostinta prizonierilor a au sa lucreze la goseasa tale piatrd din munte, sa o care pand la jghiab si acolo sit oaseze pe drum.

Ofiterii au protestat, amintind calailor dlapoziilile conventleldela Haga.

Atata a fost de ajuns cagrup,

sa Inceapa infernul.S'au luat, din primul cinzeci de ofiteri, pe cari it au dus,

intre sentinele, la Parmakli, pe piata publics a orasului, gi lis'a poruncit sa is roabe, lopeti si tarndcoape, ca as lucreze lasosele. Ofiterii au refuzat sa se supuie ordinului acestuia barbar.Atunci; locotenentul Candoff, comandautul companiel din Parmakli,a facut semn soldatii s'au napustit cu patul pugcei pe prizonieri.

Cel dintaiu a fost lovit sublocotenentul Ungureanu, dela Reg. 36.A vocatut, sublocotenent de reserva CutcA, din 80 Infanterie, afost, asemenea, bAtut crunt.

Scena se petrecea in ceutrul orasului, pe plata publica, In fatapopulatiei stransa la spectacol.

Cel mai fetoce dintre bestii era Nicoloff, civilul, supraveghetorgl poate antreprenorul Werke'.

Vazdnd rsAlbdtdciile la earl se dedau soldatil bulgari, din ordinulcomandantului, cApitanul Apostolescu Constantin lese din randuri

protesteaza indignatSuntem ofiteri, gt nu admitem as ne ultragiati. Omorati-ne

cu giontul, dar nu ne injositiUn sergent gi cdti-va soldati se ndpustesc asupra cdpitanului

gi-I iovesc cu patul puscei. Una din sentinele it impunge cu balo-neta dar Apostolescu continua sa protesteze. Atunci, o sentinele11 lovegte in cap cu patul puscei ,i-i cuica, lesinat, la 'Amain.

Au mai fost batuti; sublocotenentul Cardas, profesor laliceul din Braila ; sublocotenentul Baliff, doctor in gtiintele chimice ;locotenentul Stoicescu, dela 84 Intanterie; capitanul I. Dimitriu, dela5 Obuzlere ; sublocotenentul Rosescu Horia, doctor in Teologle ;locoteneutil Al. Teodorescu, I. Nitescu, Stefan Ichlm gi multialtii.

-_

lui.

:

_

gi

.-

Qi :

.

I

www.dacoromanica.ro

Page 158: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERfLOR ROMANI 161

Sublocotenentul Fedeles Constantin, profesor la universitateadin Iasi, ne mai putandu-se stapani in fata spectacolului revol-tater ce i se oferea ochilor, a protestat, la raudul sau, contraacestor acte de salbatecie si a cerut locotenentului bulgar caofiterii romani sa fie tratati conform legilor internationale carioranduiesc conditia prizonierilor.

Drept raspuns, Cha ndoff a dat ordin sa se' is un grup de15 ofiteri cari protestau mai violent si sa fie dust, sub lovituri,la inchisoarea Cei lalti au fost tot!, in douaodaite si o tinda fara ferestre a unei cocioabe din Raicewo.

Cinci zile au fost inch's!, *i wall tii altii, firs mancarefarA apa.

Astea, la Raicewo. La Ustowo, metoda e aceeasi torturaprin lovituri, prin foame si prin sete, ca se I determine sa lucrezela soya.

Grupul, adus aid, a fost inchis, 100 de Iasi, in trei odaiteferestre *i no grajd care n'avea tavan.

In adapostul acesta on afara, era tot atata ploale *I tot Rya defrig. Singura' deosebire e ca sub cernl fiber nu mirosea a hangar.

Ofiterii au fost tinuti aici, fara o farimatura de paine si faraplc de apa, dela 11 Noembrie puns in seara de 16.

Prizonierii, ajunsi in stare de spectre, nu se mai puteau scutain picioare decat proptindu-se de pereti.

Populatia se induiosase. De aceea, ca sa evite pentru civil'spectacolul crimei pe care o savarsia, comandantul legaseusile cu lant, iar ferestrele le batuse in scanduri si casa erainconjnrata de sentinele.

In zilele de 12 si 15 Noembre, ofiterif, pu*i sub judecata pentru...rebeliune, au fost chemati inaintea lui Nicoloff, contracciul soselei,*i a lui Kirtceff, banditul dela Kirdjali. Acesti tnagistra(i puti invederea acuzatilor ca, or consimt sa care piatra, on vor fisa moara de foame.

Ofiterii, se intelege, se resemneazA la ultima alternative : selass sa moara de foame.

Intre timp, pane sa tread. In lumea uncle nu sunt Mei torturi oldbulgari, prizonierii corup o sentinels, care, pentru 80 de leva si unceasornic cu bratara, le-a adus cateva paini si o galeata cu atit.

Maitre d'hotei" la aceasta masa -copioasa, s'a facut capitanulSamboteanu, care, dupe ce a turnat gAleata inteun, lighian, a in-ceput sä dea, pe rand, fiecarul camarad, cute o felluta de Wee*i cats a lingura de aril...

xr

orasului. inc,hisi,

si

:

.

fara

lase

!hall

.

www.dacoromanica.ro

Page 159: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

162 ARIVRALD

Nu reusise santajul, deci. Moartea prin foame gi prin sete fusese,pentru un moment, inlaturatl. Bulgaril, insA, nestiind care/ impre-jurari se datoreste puterea de rezistenta a prizonierilor, si-au in-chipuit, inteligenti cum aunt, ca romanii suni organizati asa !neatnu au nevoe nici sa manance nici sa bea, cu lunile.

Trebuia, deci, cantata alta torture.Si s'a gasit una, pe care not n'am crede-o data n'ar fi

afirmata, in scris, de peste o seta de ofiteri.La 16 Noembre, a cincia zi de inanitie pentru cei inchigi, au

sosit in lagAr locotenentil bulgari Kirtceff, Candoff si Stoicicoff,cu un pluton de soldati si cu doi mAgari. Magarii erau incArcati :unul cu saci de paine, si cel-l-alt, cu o legAtura de nuiele Mateatunci, proaspat, din padure.

Dona zeci de ofiteri roman!, capitani sl locotenenti, sunt scosidin randuri si dusi in strada, pe piata publica, in mijlocul orasului

si executia incepe.Soldatil, instruitl din vreme, se napustesc asupra oliterilor, rap

hainele de pe ei §i ii trantesc la pAmant unul peste altul. Cel dintaiu trantit cu fata pe gramada de pietre, e capitanul Popeia, dinReg. 34 Infanterie.

Soldatii ii tin mainile si picloarele until se aseaza pe capsi locotenentul Kandoff ti frange oasele lovindu-lcu beta pe pieleagoals.

Tasneste sangeln.. Ceia ce %/hand bestiile de soldati, se pun,doui de o parte si doul de alta, a victimel, trag cate doul-zeci i chid de ciomege.

Toata spinarea cApitanutul ajunge came vie.Pe amen is pe rand si bat : pe capitanul C. Kiriceanu, din

Reg. I Artilerie de Cetate; pe capitanul D. To1mida, de la 2 Arti-lerie pe- capitanul Ionescu Constantin, de la 74 Infanterie ; pe ca-pitanul Vlad Victor, din Regi 2 de Graniceri ; pe capitanul Ccs-tescu Stefan, de la 5 Obuziere ; pe capitanul Barsanescu Ion, din74 Infanterie ; pe locotenontul Victor Denis, din Reg' 3 Artileriesi pe locotenentul Tudoriu Drag., de la Reg. 74 Infanterie.

0 note, care, mai presus de altele, va sa ramaie de-a lungulistoriei, ca semi facut cu fierul rosu pe fruntea bulgarulul, cat odAinui civilizatia pe continent : au fost bAtuti de moarte cblar ofi-tern rAniti in lupta si cu plagile nevindecate.

Spectacolul acestel nemal pomenite lasitatl era asa de oribil,!neat populatia targultti, adunatA pe plata, a fugit, ingrozita, duplPritTiele lovituri de cioniag.

- t

insi-ne

'I

sl'i

;

www.dacoromanica.ro

Page 160: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

ffalizar-,,i5iNstPffa-i-mmtiffammaxmmnasysgsmacamoi

MONSIEUR DE PARIS

Nx e, in politica externs, nice credin0nice curdnt de onoare. Dace rihboinl, la"Irma urmelor, nu este alt tens de cit acontinuare mai brutald a politicci extern,politica externa, la rdndul ei, nu este decdt o introducere la >admit' cu milloaccmai bldnde.

Nu numai tatul e permis in timpde -razboiu, dar e o datorie sa sepuie iu miscare toate mijloacelesusceptibile de a asigura victoria.

CONTELE TISZA(Az Uleag, 9 Semen.. 1916).

asaconceptie despre rAsbolu, asasinif au dreptul la monu-

mente.Ca toata vita cu structure cerebralA primitive, bulgarul nu e

inventiv, dar are, ca fiarele, instinctul desvoltat si cu el Into-cuieste, panA la oare care punct, liosa de intagentg.

iustinctill for de bestie ii fAcea sä shut/ nevoia de a aveasosele ; crelerul for rudimentar, frisk nu le putea sugera mijloacepentru a si Indestuia trebuintadar, 4310 de facultatea de ajudeca, nu gAsfau solutie la problems, alta de cat cea descope-rita la Ustowo. De aceea, au recurs, si in. lagarul dela Vla-howo, tot la luminile, la destolnicia si la sistemul Intrebuintatacolo cu un succes care umpluse piata de sange si gonise popu -latia ingrozita de atata sAlbatecA cruzime.

admiratle,din se intelege, pentru vrednlcia luI Kandoff,tot pe el l'au trimis si la VItthowo cum trimite parchetul din

.01

Cu

-

_

-

§I,

www.dacoromanica.ro

Page 161: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

164 ARHIBAL6

Paris pe Deibler, cu ghilotina, pe on unde cere legea sd setale cate un cap.

ySi au venit Ia Vlahowo, unde fusese relegat cel-l-alt grup dede 120 de ofiteri, numitul Kandoff, cu, drept ajutoare, aceiayilocotenenti Kirtceff vi Stoicanoff.

1 au tinut pe prizonieri, nemaneati vi fdra picAturA de apt',vase tile, inchivi intro ruins ferestre v1, cand au crezut elca prizonierii au ajuns transparent', i-au smuts cu brutalitate dininchisoare, dus pe piata publicA in miilocul cordonului desoldati, vi, la refuzul ofiterilor de a merge sA lucreze la vosea,au asmuiit fiarele pe danvii.

Le an rupt hainele, i-au trantit, pe rand, Ia pArnant, vi, cu unanimal de picloare iar cu altul de cap, au Mut, feroce, cu cio;magul, de labia sangele din trupurile sfAramate de tolege.

Au fost, astfel, sfAviati de lovituri : sculptorul ofiter de re-zervA Horia Coandd, sublocotenent in Reg. 75 Infanterie ; sub-locotenentul Palladi Ion, de la 76 Infanterie; G. Zamfirescu, dela 76 Infanterie ; sublocotenentul de rennet Papudoff, de la 3Artilerie, student la facultatea de Drept din Bucuresti ingineru Isilvic Al. tefanescu, din Reg. 1 Pionieri ; locotenentul OtopeanuAlexandra, din Reg. 5 Obuziere ; capitanul Traian Grigorescu ;vi cApitanul Al. Eftimescu, din Reg. 76 Infanterie.

Ca vi la Ustowo calaii n'au crutat nici pe raniti : sculptorulCoandA vi Zamfirescu, director de bath* aveau plAgile nevin-decate dar au fost, tottivl, loviti fArl mild pand cand an le-vinat sub potopul de clomege.

Pe urma Kandoff, privind cu satisfactie la soldatii earl lo-viau cu varful cizmei in victimele cari, stinse de puteri, nu semai puteau scula de jos, se adreseazd color of teri,, cari,inmArmuriti, asistau la atrocitate :

Acu, care dintre voi vrea sd moard ?.iese din randuri, atunci, un copil, sublocotenentul Cernalanu,

blond, slab, plecat, abia de cloud luni, din vcoala militarA :

Eu 1.Fiara s'a asvArlit, atunci, asupra copilandrului, cu bestille

cars '1 insotiau, 1-au batut ava, incat, dus la spitalul din Has-kowo, pe urma, CernAlanu a murit de consecintele acestei crimeodloase.

Pe cand Ia Vlahowo vi Ia Ustowo se petrecea aceastA drama,a Orel lavitate pill mungte civilizatia veaculul, grupul de 100

.

fdra

-au

,;

;

vi,

TIM

mrlialma

SI

www.dacoromanica.ro

Page 162: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

CIMITIRUL PRIZONIERLI R ROMANI 16.`3'

ofiteri opriti pe drum, suferiau aceleasl umilinte In lagarul de laeremetii.FuseserA inchisi inteun grajd, wide dormiau pe balegar.Intr'o zi, se prezinta Kirtceff,acelas pretutindeni I si, in

sotit de politaiul din Kirdjali si de nelipsitu-i pluton de executie,spune ofiterilor ca are ordin sk-i scoata la lucru.

Cine nu merge, raspunde cu capul.I-au scos din grajd lovindu-i cu patul pustei, si, sub amenin-

tarea ca le trage cite un glont, 'i-a dus la lucrul soselei.Toate protestarile au fost zadarnice.Cum prizonieril, istoviti din pricina tratamentului barbar la

care fusesera suousi pans act, nu se miscau destul de energicti indemnau soldatii cu baioueta si cu patul pustei, ca sa duckpietre in spinare sau sA sape santuri.

Ina-0 bolnavii erau sous!sous! la lucru si batuti cu ciomagul casa -desfasure cat mai mull activitate. Locotenentul DrAghicescu,din Reg. 3 Artilerie, abia esise din spital, cand a fost pus skcare pietre cu targasi la spital s'a intors indata ce V a inde-plinit mistunea. Locotenentul Iosif Nadejde se sprijinia in carjApe cams, pe umar, ara bolovanul ; sublocotenentul Caiseanu ge-mea toat noaptea, bolnav de rinichi, si ziva ducea targa culespezi ; sublocotenentului Craciunescu abia atunci i se scosese,din trup, o schija de $rappel, asa in cat rana era carne vieceeace, cu toate aslea, nu 1-a Scutit de corvada de a spa cu tar-nacopul in blocul de plata ; sublototenentul Begnescu Brutus,era plin de rumatisme si la picior avea o rand deschisasi,totusi, era dus cu ciomagul a care bolovani. Barem capitanulBucholtzer Oskar abia se tAra a trebuit, cu totil, sA lucrezeca salahori la drumurile bulgaresti, amenintati cu glontul

cu bata.Printra sclavii earl, ca si cei de pans aci, au fost intrebuin-

tati la lucrul soselelor, mai citatn, in treacat, ca sanAtosi matmult sau mai putin, de si strAvezii de foame 0 de mizerie, pecapitanul Vasilescu, din Reg. 67 Infanterie ; sublocotenentulDintoftache Ion, din 23 Infanterie ; sublocotenentul lonescu Mihai,de la 66 Infanterie ; si multi altil at caror nume nu ne au venitla cunostintA.

Din .cifra de peste 350 de oclavi" plimbati,--prig-Rodopir dinlagAr in !agar, si batuti ca sa execute munC1.-' de, Alotylipsese,vre-o cincispre-zece.

bi-tuti

:

ni"

4i

www.dacoromanica.ro

Page 163: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

166 ARHit3A1 D

SA nu credeti ca au avut o soarta mai buns. Acepla au fostopriti la Parmakli *i pu*i sd. tale lemma din pldure ea sa seincalzeascA sentinelele earl it pAzIau Altora li se dedese lusts=cinarea degradatoare de a mAtura stradele ora*ului, strade carenu vdzuserd matura de pe and le impodobiau spanzurAtorileIntinse de pupil turce*ti ca sA dea bulgarilpr suum calque,

Pe multi 'I intrebuintau la gradindrie, cum e cazul sublocote-nentilor Hamza, Jacob Pricop, din Reg. 80 ; Vretos, din 3Artilerie, *i altora, earl au carat apa cu galeata ca sa ude re-colta de ardeiu a bocciilor cars coboard genul uman sub nivelulmoral al animalelor.

La 29 Noembrie prizonierii au fost adunati de oe drumuri *itrimi*i la Kirdjali, slabi, palizi, sfa*lati *I plini de paduchi, ca

planga, in !agar, toate lacramile.Pe potecile muntilor, unde trebuiau, cu picioarele goale,. sa

calce pe pietre coltururoase on pe zapadd, ofiterii erau Muttde sentinele ca sd clued la spinare *1 traista bulgarilor. Sublo-cotenentul Cosma, din Reg. 5 Obuziere; locotenentul CrAciunescu,din 76 Infanterie; sublocotenentul Savoianu, dela 3 de Artilerie ;locotenentul BrAtan, din 36 Infanterie; sublocotenentul StoicescuIon, dela dela Reg. 80 ; attic pot sä scrie, in privinta aceasta,volume care sa ru*ineze pe zulu*I.

Intor*I la Kirdjali, prizonierii an raportat ofiterilor superior(injosirile *l brutalitAtile pe earl le suferiserd. Colonelul MarAgescu,un soldat numai inima, cu toata varsta-I inaintatA, a trimis colo-nelului Siminoff, comandantul garnizonel, o protestare energies.

Bulgarul, cum *i era de a*teptat, rids n'a vrut s'o citeascd.

Incheiam aci din respect pentru durerea cititorului.De acorn iucolo, romanul, in pace, prig urmare in frAtietate

cu popoarele vecine, cugete la trecut, masoare-*1 jertfeie $ipentru victor, calea care si11 pule la adapost de.,. lubirea a-proa

=

I

*1

*1

tale -si,

A

sA-si

www.dacoromanica.ro

Page 164: Arhibald - Cimitirul Prizonierilor Romani (1921)

www.dacoromanica.ro