Anul «1 XC-lea. Hr. 79 fltJMARQL 2 Lei Braşov,

Kedactia $i Administraţia- PIAŢA UBERTAŢEI BRAŞOV. —

TELEFON 226.Abonament anual 860 lei.P ia tra strelnfttate 800 lel.Anunţuri, reclame, după tarii.

Fondată la 1838 de George Bariţlu Prin tine însuţi, cetăţene, şi pentru

Apare de trei ori pe săptămână tine, la libertate, legalitate şi cinste.

„Regele a dorit...“Cu prilejul discuţiei răspun­

sului la Mesaj In Senat d-1 Vin- tilă Brătianu a vorbit în numele guvernului, ţinând să arate că momentele grele, prin cari trece |ara, pretind o înţelegere şi o conlucrare a forţelor ei.

Pentru ca să dea tărie a- cestei afirmajiuni, pe care toată fara o vrea şi o recunoaşte — dar liberalii mânaţi de intere­sele de partid se împotrivesc înfăptuirei ei — d-1 Vintilă a recurs la dorinţa decedatului Rege Ferdinand.

Şi a spus: „Regele a dorit în­frăţirea poporului. Trebue cola­borare de toate felurile, aşa cere momentul“.

Ne închinăm în fata nobilei intenţii a regretatului Rege, ne smerim cu evlavie în fata me­moriei Lui; dar sfidăm pe cei-ce prin acţiunea lor calcă în pi­cioare patriotica intenţie şi ne­cinstesc memoria marelui rege Ferdinand.

Regele Ferdinand, pentru a ajunge la înfrăţirea poporului,

a căutat ca prin un guvern neu­tru să asigure libertatea alege­rilor. A voit alegeri libere şi sfântul răsunet al acestor două cuvinte a izbucnit ca un detu- net de bucurie din pieptul mili* oanelor de cetăţeni ai Ţării ro­mâneşti.

Numai în coltul obscur el in­tenţiilor şi planurilor liberale n’a fost simţită această bucurie a ţârii.

Musculatura fetii posomorâte a şefului scamatoriilor politice s’a strâns şi printre dinţii încleş­taţi de iritatie a şuerat: vrea şi Regele, vrea şi poporul alegeri libere, dar nu vreau eu, Ionel BrătianuL.

Sfârşitul se cunoaşte.,.Regele a dorit, dar Brătienii

s’au împotrivit.Nu însemnează cuvintele d-lui

Vintilă Brătianu o atingere, pe care — oricât ar cere interesele partidului.! — n’o merită memo­ria Regelui Ferdinand?

Declaraţiile d-lui I. Maniu şi I. Mihalache.

In loc de discuţie la Mesaj...Declaraţia Partid. Naţional-Ţărănesc la Senat.

In şedinţa de Joi a Senatului d-1 senator Aciu din Partidul National-Ţărănesc a dat cetire următoarei declaratiuni:

D mnule preşedinte>Domnilor senatori,

Considerând că MajestateaSa Regele Ferdinand, care a . . , ..semnat Mesagiul, însoţit de ja- I Snpra tuturor abuzurilor e- lea neamului întreg românesc, ^de recunoştinţa tuturor milioa­nelor din tură şi de aprecierea mai înaltă a tuturor ţârilor, a trecut la cele veşnice, conside-

gura naţiunei un sistem de guvernământ întemeiat pe legalitate, libertate şi drep­tate, nu se poate solidariza cu regimul de violenţă al guvernului de azi, care vi­ciază viaţa publică. Pretin­de deci sancţiuni severe a-

rând că înalta Regentă nu are parte la alcătuirea Mesajului, în loc de discuţie la Mesaj, Par­tidul National-Ţărănesc face ur-

■ mătoarea declaraţie:Guvernul este responsabil

pentru ceea-ce conţine mesajul şi mai ales pentru ceea-ce lip­seşte din mesaj. Nu vom atinge pietatea nici omagiul nostru e- mofionant adus Regelui „victo­rios în război, întemeietor al unitătei naţionale şi îndrăzneţ reformator al întocmirilor so­ciale“, când în baza sutelor şl miilor de argumente din tara întreagă, produse înainte de ve­nirea la guvern,' la alegeri şi la validări şi în baza faptelor dovedite constatăm, cft guver­nul actual nu a re în c red e rea ffirii ş i C o rpu rilo r legiuitoa­re ş i în covârşitoarea lo r m a­jo ritate îş i întem eiază ex is­tenţa pe fa lş ş i abuzuri e lec ­torale.

Avem ferma convingere, că nu se poate zidi nimic pe ba­ionete, pe minciună şi pe falş : cu asemenea mijloace ce ucid sufletele, se înjosesc talentele, ^e distrug caracterele.7 Partidul naţional-ţărănesc deci, în voinţa sa de a asi-

In şedinţa de Miercuri a Ca­merei s’au produs, în decursul discuţiei constetaţiilor asupra alegerilor din judeţul Muscel, Buzău şi Prahova, două decla­raţii făcute de d-1 Iuliu Maniu şi L Mihalache, pe cari le redăm în următoarele:

Ministrul justiţiei d*l Stelian Popescu cercând să scuze faptul că, contrar legii, mii de cărţi de alegători au fost distribuite de organele administrative şi nu de judecători, a primit urmă­torul răspuns din partea d-lui 1. Maniu:

D l Iuliu Maniu: Din decla- raţiunea d-lui ministru al justiţiei, ţin să constat că guvernele liberale în mQd consecvent nu sunt în stare să »rezolve problemele de Stat şi curente îa cadrele legilor. Rândul trecut când a fost guvernul liberal la putere, a o ordonanţă în sensul că alegerile trebuesc întrerupte peste noapte. Gu­vernul a motivat acest or­din al săn spunând că nu se puteau face altfel alegerile. In realitate, deşi acest lucru îl opreau legile, guvernul li­beral de atunci a trecut peste lege, fîind-că îi tre­buia noaptea fatală ca să poată fura voturile.

De astă dată legea pres­crie categoric, că buletinele de vot, certificatele de ale­gător se pot distribui numai prin judecător, şi atunci d l ministru al justiţiei a con­statat înaintea noastră, că

fost în stare

ment pentru garantarea „succe­sului“ în alegeri. Tunicilor al­bastre ale jandarmilor le-aţi dat rolul gărzilor roşii bolşevice, — rolul cămăşilor negre ale fas­ciştilor. Jandarmii sunt ajutorul dv. ca să stăpâniţi ţara de sus în jos. Ţara a ajuns o cazarmă de jandarmi. Dar massele îşi urmează crezul lor, mersul lor normal!

Nu se poate construi cu ba­ionete şi pe fals! Marile împă­răţii ce s’au întemeiat pe baio­nete, s’au prăbuşit.

Sunteţi, cu m etodele dv. ucigaşi de su fle te ! Dv. sco a ­teţi din m ajoritate câte un o- ra to r de ta le n t D ar vai de ţa ra care încurajând talen te­

le, d istruge ca rac te re le ! Ţara a re nevoie de caractere , — de o instituţie în care să nu se am estece patim a lup telo r politice: azi, m agistratura aţi com prom is-o, in m are parte! Aţi p e rsecu ta t pe cei cinstiţi,— aţi avansat pe cei necin­stiţi 1

Aveţi un m om ent conştiin ţa crim ei pe care o faceţi 1 N u ' e o crim ă mai m are ca fra­uda şi abuzul, p ro teja te de am nestie 1 Să nu aduceţi am- nestial

Nu nimiciţi înc red erea ţării în m agistratură: L ăsaţi-n esă ne judecăm cu câţiva ofiţeri ş i cu câţiva m agistraţi — n u veniţi cu am nestiae lec to ra lă— ca să redaţi ţării încre­d erea în justiţie ş i ca să nu încurajaţi ş i mai mult s tri­căciunea!

Decoraţiile.

lectorale, înlăturarea orică­rei amnestii electorale, cere dela deţinătorii puterii le­gale asigurarea respectului I guvernul n’a desăvârşit al legilor, al drep- să rezolve problema alegea turilor şi al libertăţilor ce- rilor în cadrele legii, ci a tăţeneşti, dreapta apreciere I ^ ordin contrar legii şi a voinţei obşteşti singură contrar textului clar al legii, chemată să hotărască soar- I se distribue "ta naţiunii; justa aşezare a I de alegător şi prin

nele administrative.provinciilor unite în orga­nizaţia statului şi legala o- crotire a intereselor lor, ne­socotite de guvernele de până acum.

Spre a pune capăt regi­mului arbitrar, care ame­ninţă însăşi existenţa noas­tră naţională, ca un prim pas spre normalizarea vie- ţei noastre publice, cerem dizolvarea actualnlui parla­ment, eşit din violenţă şi fraudă şi decretarea unor alegeri libere, legale ca o manifestare liberă a voinţei naţionale.

C a sec re ta r general al R egenţei a fost detaşat d-1 Râul Bossie, secretar de legaţie, care şi-a luat postul în primire, lucrând la Palatul regal din Ca­lea Victoriei.

certificatele orga- Dar,

domnilor, nu pentru-că nu s’ar fi putut face altfel, ci pentru că trebuiau măsluite voturile, prin distribuirea falşă a cărţilor de alegător! (Aplauze pe băncile Parti­dului Naţional-Ţârănesc).

In aceiaşi şedinţă d-1 L Mi­halache, care a vorbit timp de peste 2 ore arătând mişeliile e- lectorale săvârşite la alegerile din judeţele Muscel, Buzău şi Prahova, şi* a încheiat cuvântarea cu următarul rechizitor adresat băncii ministeriale :

„Partidul nostru, rezultat al în­săşi vieţii masselor populare,— ştie să persiste în luptă până în ceasul izbânzii!

Alegerile au ajuns o adevă­rată operaţie militară, cu planuri strategice elaborate la coman­damentul jandarmilor.

Jandarmeria a ajuns în mâi­nile partidului liberal un instru-

Presa din Capitală se ocupă de faptul, că între multii-multii decoraţi, cari urmau carul mor­tuar al regretatului rege Ferdi­nand, era o persoană serioasă şi binecunoscută, pe a cărei haină neagră nu sclipea nici o decoraţie: era îuliu Maniu.

„Viitorul“, căruia nu*i convine această observare, isbucneşte în următoarea eşire :

„Ziarul „Adevărul“ laudă ho­tărârea d-lui Maniu de*a fi re­fuzat orice decoratiune. Ziarul acesta îşi face datoria, adecă a fi organul aservit, cu totul po­liticei naţional*ţărăniste. Dar pen­tru oamenii cari judecă obiec­tiv, credem că refuzul de*a purta decoratiunile, pe care şeful sta­tului le acordă, cu dreptul spe­cial ce i*l dă constituţia ţârei, face parte din seria actelor di­nastice cari au dus la abţine­rea dela serbările încoronărei dela Alba-Iulia. Din acest punct de vedere, evident că merită laude atitudinea consecventă a d-lui 1. Maniu.“

Este adevărat, că d*l Maniu a refuzat, la timp, decoraţia ce i-se oferise. A motivat însă to­tul atât de demn şi de cinstit, încât „Viitorul“ se jenează să privească şi să arate lucrul aşa cum s-a petrecut.

S-ar cuveni totuşi, ca — în semn de respect fată de ceea- ce trebue să fie sfânt în {ară,— 1 să nu facă iară cauză de dinas- | ticism şi antdiinasticism. Dacă Constitujia prevede o anumită formă, după care decoraţiile se dau „în numele M. Sale“, — se ştie doar că aprecierea de me­rite şi împărţirea de decoraţii este opera unei cancelarii, care nu este independentă de in- fluinţa liberală.

Acesta este adevărul. Şi nu­mai aşa se esplică că ploaea de decoraţii — fie şi mai mă­runte — a stropit piepturile a- tâtor distinşi în alegeri, ca agenţi liberali.

Şi nu Suveranul poartă vina, ci aceia, cari în felul acesta au au şters orice sclipire de cinste şi demnitate a decoraţiilor.

Un caz caracteristic şi dove­ditor :

La o întrunire electorală li­berală din trecutele alegeri, la care lua parte şi un fost minis­tru liberal, au fost somaţi pri­marii să ducă oameni cât mal multi. Eram martorul ocular al unei scene, când fostul primar liberal se pregătea să plece la „marea serbare“. Eşise cu că­ruţa din curte, ca să plece spre oraşul cu pricina. Opreşte însă brusc caii în faja porţii.

Ghinion! Uitase ceva. II aud:— Nevastă! Nevastă, tu !...— Ce-i ? Ai uitat ceva ?— Ia ’n vezi că mi*am uitat

midalia. Dă fuga cu ea încoace.Femeia îl priveşte lung şi*i

face un semn din ochi.— Auzi, ce-Ji spun — îi striga

maiestos soţul — adu iute mi­dalia 1

— Fi cuminte bărbate şi la- so ’n pace. Pofi merge şi fără midalie.

spus— Ai auzit ce ţi-am Nu mă mai încurca cu vorba.

Femeea se apropie de car şi privind jenată spre cei câţiva săteni, cari întâmplător se a- dunaseră peste drum, ii şop­teşte soţului:

— Las*o dracului de midalie. Şti bine că*ti aprinzi satu ’n cap. Cum te-o vedea cu medalia, le vine iar în minte la oameni de când cu urnele de atuncL

Fostul primar şi-a adus aminte de opera-i săvârşită în noaptea furtului de urne din 1922. A în­ţeles meritul pentru care fusese decorat şi a cedat cererii soţiei sale. A scuipat în palmă, a prins biciul şi în uruitul căruţei a în­ceput să contempleze asupra rostului decoraţiilor.

Cei dela „Viitorul“ ar putea da măcar atâta dovadă de ju­decată sănătoasă cât a dovedit sofia ţăranului primar.

Un articol e logios pentru Regina Maria. D-nul Stephane Lauzane consacră în revista săp­tămânală „Candide“ un frumos studiu. Scoate în relief profunda dragoste a Reginei pentru tara sa.

Pagina 2

In şedinfa de eri dimineaţă a Camerei a luat cuvântul la va­lidarea alegerii jdiţi Bihor d-1 AL Vaida-Voevod.

D sa spune ca nu va fi ele­gant, fiindcă nici tratamentul guvernului n’a fost elegant în alegeri.

Parlamentul acesta este opera generalului Davidoglu şi a jan­darmilor săi.

Faceţi mereu caz de P a trio ­tism ul dum neavoastră. Dar patriotismul, bine înţeles, nu constă în fraze goale, ci în a- precierea justă a nevoilor ob­şteşti şi Satisfacerea lor.

Faceţi caz de dinasticism , dar d-v.j ati profitat de pe urma Dinastiei; în vreme ce noi am făcut din dinastie un simbol al unităţii naţionale.

Iţggele Fer din and a însăr­cinat pe d-1 Barbu Ştirbey să formeze un guvern d e , colabo­rare şi să facă alegeri libere. Era dorinţa vie a sufletului lui, era un testament al lui.

Şi pace nu va fi în fără, p ân ă când dorin ţa regelu i d in m orm ânt, nu se va În- d % liiii."

"Noi suntem adevăraţii r e ­p rezen tan ţi ai naţiunii, fiind­că cu fot răsbo iu l civil, noi té t suntem aici, ia r d-v. n işte silnplii uzurpători.

Ni se reproşează că n’am as­cultat apelul d-lui Brătianu. A- mmti|i-vă că Ta făcut aci bătând cu pumnul în masă. Putem noi să-l primim în asemenea condi- fiuni ?

Faptul că un anumit partid politic voia să profite de moar­tea regelui şi să facă turburări, vă îndreptăţea să nu faceţi a- legeri libere ?

1 Arta de a guverna e una şi aceea de a tiraniza e alta.

< Rezultatul acestor alegeri este o ruşine pentru străinătate.

■jD. Duca : D*le Vaida, sunteţi sigur că n'aveţi nici un ames­tec în cele ce se publică în străinătate ?

p . V aida : Ce amestec ?D. Daca: Ştîfi d-v. şi voi

spune.D. Iuliu Maniu : Precizaţi ce

ştiji. . u>DP Daca • Voi spune când

voi crede eu oportun.p . AL Vaida : De câte ori

vorbesc c u „ vre-un gazetar străin...

£fţ Daca: îi vorbiţi de revo­luţie. Vorbiţi deci cu mai multă prudentă.

Di V aida: Eu nu pot minţi şi deci fiind întrebat, răspund * că* alegerile n’au fost libere.

Poporul acesta á dovedit sufi­cientă cuminţenie. De ce n’a* veti încredere în el? De ce îl terorizaţi în alegeri?

Ce nu pot eu înţelege, este următorul fapt: Când eram în Ardeâl Sub unguri spărgeam cordoanele de jandarmi, făceam acte eroice, iar acelaş lucru dacă-1 faöein azi în România, este act de revoluţie.

Cum e asta?D. -Vaida întră apoi în exa­

minarea condifiunilor în caris’a făcut alegerea lă Bihor.

Descrie töt cortegiul de abu­zuri, ilegalifăfi şi samavolnicii.

Autorităţile de acolo n’au as­cultat de ordinele d-lui Duca, ci s’au pus la dispoziţia d-lui general Moşoiii spre a scoate lista din urnă.

La Bihor a fost o adevărată revoluţie împotriva populaţiei. Mii de alegători au fost opriţi dela vot. Se dovedeşte aceasta cu acte din dosarul alegerii.

In ajunul alegerii candidatul nostru, d-1 Popovici a fost oprit să între în circumscripţia de votare. •

GAZETA TRANSILVANIE!

treabă. Ne tot acuzaţi Jde regi-

jr d. Duca ştie biné că noi

D. Vaida. Alegerile au decurs în linişte, întrcât candidaţii, asis­tenţii şi delegaţii noştri, n’au fost lăsaţi să intre în secţiile de vo­tare.

La o secţie de votare s’a gă­sit, la calcul, o sută de voturi mai mult decât alegători înscrişi.

A trebuit să se dea la o parte, aceste voturi; ca să iasă bine socoteala.

E lesne de înţeles, cum s’a votat, cum s’au substituit voturile.

In deridere, au mai şi fost a- mendaţi alegătorii cari n’au fost lăsaţi» sa voteze, caii n’au pri-

| mit cărţile de alegător.Aşaf dar amnistia pentru te-

; roare şi abuz, aplicarea strictă a legii pentru cei nevolnici. Căci va veni amnestia. Nu ?

Tăcerea d-tră e un răspuns. Magistratul delà secţia II, Salon- ta, spune în procesul verbal că opinează pentru aplicarea amen­zilor de oarece nu’şi poate ex­plica, cum de n’au putut veni la vot aţâţi alegători.

D. ministru St. Popescu . A- cest magistrat avea un consemn delà dv.

La trib. Sălaj, d. Aciu a ame­ninţat cu moartea pe toţi ma­gistraţii.

D-stră insultaţi magistratura şi o şi terorizaţi.

D. Vaida. ■— Eu nu spun că magistraţii sunt oameni dubioşi dar sunt elemente care se lasă terorizate de d-stra.

Noi iubim pe top* oamenii de

am cerut profesori din regat. Noi am dat dovada că iubim şi respectăm pe oamenii de treabă, fie regăţeni, fie orice.^

Ne mai acuzaţi că suntem partid oligarhic fiindcă avem pe d. Cantacuzino. Dar democraţia nu e frază goală. Ea nu caută origine, fie de sus, fie de jos. D. Cantacuzino e democrat dacă el adoptă programul nostru de­mocratic.

Şi d-voastră aveţi în partid boeri şi nu vă compromitep.

D. Duca. Dar noi nu ne de­clarăm partidul micilor agricul­tori.

D. Vaida. Pentru d-stră de­mocraţie ar însemna mitocănie, brutalitate. (Protestări la majo­ritate)-

D. Vaida. revine la alegerile dela Bihor.

După toate cele petrecute la Bihor, reese clar că alegerile n’au fost libere.

CeL puţin nu fiţi cinici ; măr­turisiţi: da ; am fost în luptă ; n’am ales mijloacele. Am biruit şi pace.

D. Vaida citeşte dintr’o bro­şură a unui magistrat care în­fierează politicianismul care în­joseşte magistratura.

D. Vaida după ce arată starea de demoralizare, în care a fost adusă populaţia prin brutalităţile comise în alegeri când popula­ţia a fost scoasă afară dih legi, — cere ca un moment mai de vreme guvernul să-şi revină şi să-şi schimbe ap şimetodele căci altfel, compromiteţi viitorul a- cestui neam şi vă dovediţi duş­manii lui neîmpăcaţi.

matI 4

electorale liberale‘ l-r

Din judeţul Braşov

Un preot escortat de jandarmiLa secţia de votare Măeruş

(jud. Braşov) încă s-au folosit hberaliikle cunoscutele m j oace pentru a face ca actul alegerii să se petreacă fă ă controul bă balilor de încredere ai opo z t ei.

In presără alegerii pentru Se­nat fruntsş i din Ioc ai P. N. T* au fost avizaţi de către agenţii liberali ca să nu se mai pre* zinte la alegerii deoarece nu vor putea vota şi »se vor face numai de râs" căzi vo: fi ridi­caţi şi a ’■esteţi de jandarmi-

In dimineaţa zilei de alegeri păr. Ionifă Puşcariu din comu­na Apaţa sos’se în Măeruş pen­tru a ş i îndeplini delegata de

Cum s’au tăcut ale;t t ■; '

Se ştie că Maramureşul era considerat încă sub Unguri, ca o zestre guvernamentală. v Pre­zenta unui număr conciderabil de votan{i evrei,cari nu voiau să-şi pericliteze interesele lor multi­ple, garantase în mod constant răuşirea oricărei liste (candidat) guvernamentale maghiare. Dela Unire încoace, situaţia politică a Maramureşului a început să ia caracterul unei independenţe din ce în ce mai pronunţate a votanţilor în alegeri, fată de guverne. Aşa se explică alege­rea multor candidaţi opozanţi în cele 5 alegeri de după răz­boi, începând cu subsemnatul în 1919 şi 1920 şi continuând cu listele partidului naţional- ţărănesc în 1920, 1922, 1926 şi 1927. Această independenţă po­litică, care s’a afirmat m&i întâi în straturile ţărănimii româneşti, a începift să cucerească şi pe votanţii evrei. Cazul alegerilor generale din 1926, când majori- ratea evreilor din plasa Vişeu-

bă bat de încredere ol Partdu* lui nostru. înainte însă de a putea pătrunde Ia secţia de vo­tare a fost onrit# ş' ridicat de jandarmi. Împreună c i un alt bărbat de încredere al blocului minoritar a fost apoi luat ş 'd u s pe, jns» drum de vre o câţiva chilometri, sare comuna Apaţa» unde era şeful posfului.

Scena penib lă : un preot pur­tat de jandarmi fă*ă nici o vină a produs atât înt e Români cât ş între Saşi o impresie, care a < tăcut pe orice om cinstit.să cu noescă până în a iân c ceea-ce însemnează mentalitate ş\ con­cepţie liberală electorală.

srile In Maramureş.lui au votat pentru partidul na­ţional ţărănesc. Explicaţia aces­tui fenomen socialjoentru Ma­ramureş, trebue căutata în pro­misiunile exagerate dar nereali - zate făcute de candidaţii guver­namentali, populaţiei evreeştii

Situaţia electorală .Pentru alegerile din 7 şi 10

Iulie a. c. situaţia electorală se prezenta dezastruoasă pentru lista liberală.

Voturile evreeşti în proporţie de 9070 erau asigurate listei naţional-ţărăniste, care în aceste alegeri, candidase în locul al 2-lea pe cunoscutul sionist, dr. Iosif Fischer.

Voturile muncitoreşti ale mi­noritarilor Unguri din Sighet, Ocna-Şugatag, Coştui, ale mun­citorilor din Vişeul de sus, Bor- şa, Budeşti, erau atrase de lista social-democraţilor, pe care fi­gura de candidat I. Flueraş, cu­noscut la Sighet încă dela ale­gerea parţială din 1920.

Voturile populaţiei româneşti, grosul alegătorilor din Maramu-

i reş, se împ&rţiau în proporţie i de 607« pentru lista naţ.-jăr. şi '4 0 j/ o pentru lista Liga A. N. C. care pjin candidarea subsem­natului, lua massé compacte de voturi, în sectoarele de pe va­lea Izei, care ,mă alesese de 2 ori deputat în 1919 şi 1920. Lip­sită de voturile evreeşti, nesigu­ră de voturile minorităţilor, un­guri, nemţi, ruteni, antipatică ţă­rănimii româneşti, lista liberală era condamnată la o definitivă şi ruşinoasă cădere, cu atât mai mult, cu cât şi candidaţii acestei liste ca valoare personală, nu inspirau nici o încredere massei

i electorale. Autoritatea „naţio*I nală* a fraţilor Mihályi, unul

prefect, celălalt candidat, autori­tatea „morală* a candidatului I. Urdea şi autoritatea „Intelectu­ală* a candidatului M. Condrus, cu tot aparatul funcţionarilor şi preoţilor, nesimpatizaţi de po­por, nu puteau să le câştige aici atâtea voturi, ca să Ii se asigure bare-mi un mandat.

Astfel la alegeri quasi libere, Maramureşul ar fi trimis în a* ceste alegeri doi deputaţi depe lista naţ.-ţăr. cu siguranţă unul dela Liga A. N. C. şi cu mare probabilitate un social-demorat. Lista liberală s’ar fi mângăiat să stea doar înaintea listei ave- rescane. Dar ea trebuia să în­vingă, căci atât prefectul cât şi candidaţii, făceau pe grozavii la centru. Şi mai mult decât .pres­tigiul* lor la centru, erau în joc, interesele lor locale ireme­diabil compromise.

M ăsuri pen tru câştigul izbândeL

Ca să ajungă la rezultatul „oficial* al alegerilor, uşor poa­te ghici oricine, ce au fost ca­pabili liberalii din’ Maramureş. Din cele cetite despre ororile . iui Trocky şi Lenin din Rusia sovietică, regimul acestora, cred că n’a întrecut cu nimic regimul pe care l’a introdus Mihályenii&. Cnie, mainte, în timpul şL după alegeri, candidaţilor, pro­punătorilor şi votanţilor listelor opozante din Maramureş. Astfel încât cu drept cuvânt nu putem găsi o altă caracterizare mai nimerită regimului electoral in­trodus de liberalii din ţara lui Dragoş, decât cea exprimată în noţiunea de „Teroarea albă*. După-ce în prealabil s'au asigu­rat prin promisiuni, presiuni de concursul funcţionarilor depen­denţi de prefectură; au triat pe ceilalţi funcţionari din diferitele servicii publice • dând concedii pretutindeni celor ■ nesiguri şi îndepărtând pe cei conştienţi de menirea lor şi cari nu voiau să se preteze rolului de agenţi1 electorali liberali. Acesta esté cazul d-lor Teodoru, administra­tor financiar, Popovici, poliţaiul oraşului Sighet, pretorul Şimon din Dragomireşti etc. In locul lor s’au adus oameni ca M. Pop pretor la Ocna şi Drago­mireşti, cu multă sete de răzbu­nare, un Iuliu Coman. pretor la Vişeu, care se pretează la orice şi ca culme se reinstalează o- diósul fost şef de 1 siguranţă, Repca în postul de poliţai al oraşului Sighet. Acest domn se­condat de G. Comşa, actualul şef de Siguranţă, având în frun­tea lor pe candidatul liberal Ion Urdea şi el fost şef de Sigu­ranţă au format statul' major al armatei liberale din Maramureş. Puteau oare candidaţii opozanţi să se aştepte la un tratament cavaleresc din partea acestei trinităţi ai „virtuţilor cetăţeneşti*, ai „moralităţii publice* şi „con­vingerilor politice* din ţara lui Dragoş Vodă?!

In terzicerea circulaţiei.In perioada anfie/ecfora/o,după

ce au barat toate intrările şi eşirile din oraş şi comune,păzite de ser- enji de oraş şi jandarmii compani­ei Sighet, întărită pentru alegeri cu încă 120 de jandarmi aduşi

Nr. 79-1927

din Oradea, au interzis orice circulaţie chiar personală, nu numai pentru candidaţii şi agen­ţii opozanţi, dar şi pentru ţăra» nil români, căci liberalii din Maramureş, ştiau dinainte că nici un ţăran nu-i doreşte. Pre­fectul Mihályi a blocat în ace­laş timp, la administraţia finan­ciară Sighet, toţi banii găsiţi aici, aproximativ 700.000 lei, destinaţi pentru plata lefurilor funcţionarilor. Şi lesne de înţe­les, în timp ce agenţti liberal! făceau cea mai mare risipă de bani, funcţionarii neliberali, tre­buiau să se împrumute, cu do­bânzi mari pentru trebuinţele

’ familiare. In timp ce iofi contra­bandiştii, deliquenţii şi profito­rii situaţiei periferice a Maramu­reşului se lefăiau în aufomobi-

' lele autorităţilor publice şi cele I reqtiiziţionate dela particulari,fă- 'când cea mai deşănţată propa­gandă promiţând scăderea şi ştergereai mpozitelor („porţiilor), candidaţii opozanţi aşteptau cu zilele autorizaţia de propagandă* dela prefect, autorizaţie, cáré câştigată cu multă zăbavă, nU era însă luată în seamă de or­ganele subalterne. In această epocă antielectorală, totuşi cea mai mare nelegiuire s’a petre­cut la distribuirea cărţilor de alegători. La minoritarii evrei, unguri, ruşi, nemţi s’au distribuit în proporţie de 90, 80, 70 şi 60°/0 aceste cărţi, pecând ţără­nimii române abia în proporţiei de 5; 10, 15 şi 20%.

Dr. C. Papuc-Sficele.— Va urma. —

Stabilirea opţiunilor in Part. Naţ.-Ţâr.

Comitetul de dire ’ţie al Par . tidului Naţ omal'tă ănes:, com* plectat cu Sfatul Parlamentar al a estui partid s’a întrunit J J ssaia — după ridicarea şedin* tai Camerei — la clubji cen* trai din calea Victoriei.

S’au str-blht în aceas'ă şe* dinţă optănle frunte şilor parti­dului, cari s’au ales ia Cameră, în mai mul e locuri.

D Iuliu Mamu. care e ales în trei judeţe, va opta pentru jud. Alba.

La jud. Sălej va fi proclamat ales d. d:. Victor Deleu,

La jud. Ilfov, va fi proclamat ales d. Virgil M adgeiru .

D. V* Madgearu, care e a 'es la Tighine, iar prin opta rea dlui Maniu la Alba, va fi proclamat ş deputat de ilfov# — va opta pentru jud. Tighina.

Şi astfel, la Ilfov# va fi pro* clamat ales d-1 D. R. loanitescu»

D-1 Ion Mihalache, care e ales în trei judeţe, va opta pen­tru judeţul Muscel.

La jud. Prahova va fi pro­clamat d l Constantin B rezeanu•

La jud. R Sârat» va fi pro­clamat d l Ionel L a p escu .

D 1 C. Stere, care e ales în două jideţe. va opta pentru j jd. Cetatea Albă^

La jud Soroc a va fi procla- mat d*l Pan . H alippa .

Cum# d 1 Stere, urmează a fi proclamat şi senator Ide drept având zece legislaturi, — d-sa va Opta atunci pentru Senat şi astfel în Cetatea Aibă va fi proclamat d l Th lacobescu•

D 1 AU Vaida* Voevod, care e ales in trei judtţe, va opta pentru jud. Năsăud.

La jud* Cluj va fi proclamat d*l dr. A urel SocoU

La jjd* Bihor va fi procla* mat d 1 dr. A urel L azăr.

D i dr. Aurel Vlad, care e ales în trei judeţe, va opta pen* tru jud Hunedoara.

La jud. Sibiu va fi proclamat d l general Ion Boeriu.

In jud Caraş va fi proclamat d 1 M thail Gaşpar>

D 1 Mihai Popovici, care e ales în două judeţe, a vrut să opteze pentru jud. Someş. Co­mitetul însă l’a obligat să op­teze pentru jud. Satu Mare.

Şi astfel la jud. Someş*, va fi proclamat d l Gh. Pop .

Q A f iT f t f r R A H y f f c V A N I E l

D -I m e d ic v e te r in a r p r im a r U a r i e N o a g h e a d in B ra ş o v n e T rim ite u rm ă to a r e le l ă m u r i r i :

C e t in d c e le p u b l ic a te în p r e ­ţu i tu l D -v o a s tră z ia r n ru l 7 6 d in 2 3 Iu lie 1 9 2 7 s u b t i t lu l : « B o a la b â n tu e v ite le cornute**, V a r o g s ă -m i p e rm ite ţ i a d a u rm ă to a re le l ă m u r i r i :

In 19 Iu lie c rt. a m c o n s ta ta t I n m o d o f ic io s la 2 v a c i, d e la p te d in c o m u n a C o d l e a b o a - I a D f i l ă c ( a n tra x ) . C o n fo rm Le* -gei d e P o li ţ ie S a n i ta r ă V e te r i­n a r ă s -a p u s s u b c a r a n t in ă ci* r e a d a d e v a c i în tr e c a r i s - a c o n s t a t a t b o a la , o p r in d u * se a c a ­s ă în g ra jd u r i , p e n tr u a p re în -

, l â m p in a lă ţ i r e a b o a le i ş i s*au lu a t ş i c e le la l te m ă s u r i d ic ta te d e L e g e . _ ■ '

A c e a s tă b o a lă e s te c o n ta g i­o a s ă ş i e s t e p e r ic u lo a s ă p e n tru

> a n im a le ş i p e n tru o a m e n i. E a s e p o a te lo c a liz a ş i s tâ rp i ap li- c â n d u - s e s e v e r m ă s u r i le d e P o ­l i ţ ie S a n . V e te r in a r ă ş i v a c c i- n â n d u - s ă c u s e r “ a n t ic ă rb u n o s a n im a le le s u s p e c te d e in fe c ţie . V a c c in a r e a e s te p r e s c r i s ă d e le g e . In tr’o c i r e a d ă d e v a c i n u s e p o a te s ta b il i c a r e a n im a le s u n t in fe c ta te ş i c a r i n u , i a r d a ­c ă s e iv e s c 2 s a u m a i m u lte c a z u r i d e b o a lă , s e c o n s id e r ă în t r e a g a c i r e a d ă s u s p e c tă d e in fe c ţie .

E x p lic â n d p ro p r ie ta r i lo r d in C o d le a c a r a c te r u l b o a le i , am c ă u ta t că*i c o n v in g d e s p r e n e ­c e s i t a t e a v a c c in ă r i lo r p u n â n d u - le î n v e d e r e : 1 .) c ă c o s tu l s e ru lu i e s t e c u to tu l m ic ş i n e în s e m n a t l a j ă d e p re ţu l u n e i v a c i ( în c a z d e m o a r te în tr e g a n im a lu l s e î n g r o a p ă c u p ie le c u to t) ş i 2.) p r in a c e s te v a c c in ă r i ne*aip a* s ig u r a s ă n u s e m a i î n tâ m p le , n ic i u n c a z p e b o a lă ş i c a r a n ­t in a a r fi d e d u ra tă m a i s c u r tă . In u rm a e s p l ic ă r i lo r m e le p ro -

^ p r ie ta r i i s -a u s fă tu it ş i a p r o a p e to ţi â u p r im it c u î n c r e d e r e p r o ­p u n e r e a m e a a fa ră d e c â ţi-v a o a m e n i c u p u ţin e c u n o ş t in ţe p ra c - ic e . D o v a d ă d e s p r e a c e a s ta e s te

f a p tu l , c ă p â n ă a 2 -a zi a u î n ­ş t i in ţa t p e n tru v a c c in a r e d e b u n ă v o ie p e s te 3 0 0 v a c i. T o tu ş i v a c ­c in ă r i le n u s -a u f ă c u t d in c a u z a c â t o r v a o a m e n i n e în ţe le g ă to r i , u r m â n d c a s ă o b s e r v m a i d e ­p a r t e d e c u r g e r e a b o a le i ş i în c a z c ă b o a la s - a r t in d e , s ă f a c v a c c in ă r i le în s e n s u l L e g e i.

C h e s t iu n e a t a u r i l o r , c a r e n u ­m a i u n n e p r ic e p u t a p u tu t-o a - d u c e în le g ă tu ră , c u b o a la , e s t e r e g le m e n ta tă în m o d fo a r te în - fe le jp ţ p r in L e g e a p e n tru c r e ş ­te r e a , îm b u n ă tă ţ i r e a ş i a p ă r a r e a s ă n ă tă ţ i i a n im a le lo r , p u b lic a tă î n « M o n ito ru l O fic ia l* n r. 3 d in 3 Ia n . 1 9 26 . C o n fo rm a rt. 5 p u n c t 19 d in R e g u la m e n tu l G e ­n e i â l p e n t r u a p l ic a r e a a c e s te i L e g i p u b lic a t în « M o n ito ru l O - fic iâ l* n r . 7 0 d in 25 M a rtie 1 9 2 6 « ta u r i i ş i a rm ă s a r i i a u to r iz a ţi

I 1 p e n t r u m o n ta p u b lic ă n u v o r fi a d m iş i la p ă ş u n a t c u a l te a n i ­m a le f e m e le d e a c e e a ş s p e ţă * . D e c i ta u r i i n u p o t u m b la la p ă ­ş u n e c u v a c ile , u rm â n d c a g o - n i tu l v a c ilo r s ă s e f a c ă d in m a n a ş i n u l ib e r f ă ră c o n tro l. A c e a s ta p e n tru a -i c ru ţa d e u- z a r e a p r e a m a re ş i p u ţin fo lo ­s i t o a r e ş i p e n tru a p u te a s ta b il i c a p a c i t a te a d e r e p r o d u c ţ ie a f ie c ă r u i ta u r .

B ra ş o v , 2 6 Iu lie 1927 .l l a r i e N o a g h e a ,

medic veterinar primar.

Cinema „Astra“ (Apollo)1— 2 — 3 — 4— 5 — 6 A u g u s t

lm norm flii t a r e a H a j. Sale

Regelui Ferdinpu I.3— »—5—8 Augusttnvfeză Morţii

i n ro lu l p r i n c i p a l : P a u l W e g e * n e r , O ig a T s c h s c h o w a *

D u m in e c ă la o r a 10 m a r e re p e z e n t a ţ i e p e n tru c o p ii .

< W » , w K r f cFootbalL 1 Bras

U n i r e a - T r i c o l o r - C o l ţ e a .

D u m in e c ă 31 Iu lie , p e t e r e ­n u l B ra ş o v îe l , Ia o r a 6 p . m . v a a v e a lo c m a tc h u l s e m if in a l p e n ­tru c a m p io n a tu l n a ţ io n a l [d e fo o tb a ll , în t r e e c h ip a c a m p io a n ă d in B u c u re ş t i , U h ire a -T ric o lo r , c u p u te r n ic a e c h ip ă b r a ş o v e a n ă „ C o lţe a * .

M a tc h u l v a fi fo a r te in te r e ­s a n t , ş i e c h ip a în v in g ă to a re , v a j u c a c u 'în v in g ă to a r e a c e lu ila l t m a tc h s e m if in a l, c a r e s e j o a c ă to t m â in e , la A ra d , în tr e C h i­n e z u l (T im iş o a ra ) ş i U n iv e rs i­ta r i lo r (C h ij) .

•

« B r a ş o v ia * 1 s ’a d e p la s a t la C lu j , u n d e v a a v e a d e ju c a t . S â m b ă tă , 3 0 Iu lie a . c . c u e c h ip a C lu b u lu i A tle tic C lu j (K . A . C .) i a r D u m in e c ă v a j u c a c u H a g - g ib b o r .

F a ţă d e f e lu l c u m s ’a c o m ­p o r ta t în u ltim a v re m e , c r e d e m c ă B ra ş o v ia v a f a c e f o a r te f ru ­m o a s ă f ig u ră .

M . L S .

S ta tu te le r e u n iu n e i d e în m o r ­m â n ta r e ş i d e a ju to r a c o r p o ­ra ţie i in d u s t r ia le d in B r a ş o / a u s o s i t î n d ă ă t d e la a u to r i tă ţ i le m a i înalte* în b a z a a c e s to r a în ­s c r ie r e a m R e u n iu n e c u z iu a d e a z i s ’a în c e p u t .

în s c r ie r e a în R e u n iu n e p â n ă la 1 S e p te m v r ie 1927 m u e e x ­p u s ă n ic i u n e i r e s trâ n g e r i ş i p r im im p e o ri ş i c in e i d a c ă a în d e p lin it a l 20* lea a n a l v ie ţii s i l e ş s e p r e z in tă p e is o n a l p e n ­tru p r im ire .

R e u n iu n e a îş i v a în c e p e fu n c - ţ iu n e a c u 1 S e p te m v r ie 1927.

In v ită m p e in d u s tr ia ş i i [n o ş tr i ş i a p a ţ in ă io ti i lo i , c a s ă s e în ­s c r ie c â t m a i m u lţi în a c e a s t ă reuniune, care iş i are chem a r e a d e a . a ju t a p e '.m e m b r i i a - ju n ş i în m izerie» a d a îm p r u m u ­tu r i ie f tin e ş i l a c a z d e m o a r te a d a a ju to a r e d e în m o r m â n ta r e în s u m ă în se m n a tă » s ă ia e x e m ­p lu d e l a in d u s tr ia ş i i d in A r a d ş i O r a d e a , t in d ă a s e m e n e a in* s ti tu ţ iu n i in c â ţi* v a a n i a u a* j u n s l a r e z u l ta te m a r i ş i p o t a - ju lo r a s u te d in m e m b rii a i lo r.

T o v a r ă ş i in d u s tr ia ş i , t o / a r ă ş i c e t ă ţ e n i i

D a c ă a ju n g e m în n ă c a z , p e n o i n u n e a ju tă n im e n e a » s u n ­te m p r a d a l i b s i ă a m iz e r ie i; v e ­n iţi d e c i s ă s tă m îm p r e u n ă ş i c u p u te r i u n i te s ă n e a ju tă m în şine*

P e n t r u în f i in ţa re a a c e s te i r e u ­n iu n i lu p tă m d e ^ a n i N u lă* s a t i , c a lu p ta m u l tă s ă t ă m â ie z ă d a rn ic ă , n u p riv iţi f ă i ă lu c iu , c a lo v itu r ile s o a r te i s ă c a d ă ş î m a i d e p a r te f ă r ă a p ă r a r e p e u - m e r i le n o a s t r e p le c a te d e p o y a f a m u ltă .

D in r e u n iu n e a n o a s t r ă s ă n u l ip s e a s c ă n ic i u n in d u s t r ia ş ,

B raşo v » l a 1 6 Iu lie 1927. Prezidiul C orporaţiei industriale .

România Corpul Portăreilor Trlban a ln ln l B ra ş o t

No. 4182/1927.

Publicaţie de licitaţieSubsemnatul portărei prin a-

ceasta publică că în baza de- cizlunli No. C. 1957 -1927 a Judecătoriei dc o soi Braşov în favorul reclamantului Banca «Al­bina* repr. pr’n advocatul dr. Ioan Ccroiu din Braşov pentru încasarea creanţei de 4200 lei şt acc, se fixează termen de licitaţie pe ziua de 10 August 1927 orele 3 p. m., la faţa lo­cului, în comuna Râşnov unde se vor vinde prin licitatinne pu­blică judiciară vacă şi eal In valoare de 17000 lei.

In caz de nevoie şl sub pre­ţul de estimare.

Braşov, la 14 Iunie 1927.Indescifrabil

6 3 0 1 * 1 P o r tă re i ,

va reprezenta seara în sala

a m riS â m b â t d î n 3 0 I u l i e A p o l l o - A s t i - a celebra peră de Verdi

T R A V I A T A

0 -

c u ,[ c o n c u r s u l c â n tă r e ţ i lo r d e o p e r ă : d n a R i t m M ă P O U |) l o s l f I n d r i e g , a d -n e lo r M arg are ta d r. Negrilfl, E e n a P reşm erean ş a l d n ilo r d r. I. H o z a i , l o m B ărb ier, Rom A rdeleaa , F iorea O A nnlea *, f t 6 R u i n . D ilig e n t d 1 L o o B l u m ,

a d N o . 1 1 2 6 9 /19277

In ’ b iu ro u l o c o 'u lu i s ilv ic O ra ş T im iş a l M u n ic ip iu lu i B r a ş o v s e v a v in d e în z iu a d e 2 7 A u g u s t 1927 l a o r a 11 a . m . p e lâ n g ă o b s e r v a r e a d is D oziţiun ilo r leg ii p e n tru c o n ta b i l i t a te a p u b l ic ă a r t . 7 2 — 8 3 , în l ic ita ţie p u b l ic ă c u o fe r te s c r is e în c h is e o c a n ­t i ta te d e c irc a 3 5 0 — 4 0 0 m e tr i c u b d e b r a d ş i m o lid , a t ă c a u ş i ru p ţi d e v â n t d in p ă d u r i le P is ia c , V a n g a m a re , V a n g a m i­c ă P a d in a lă u ti , G r o a p a a u r u ­lu i în a ş a fel» c a s ă fie o fe r te le f ă c u te s e p a r a t p e n tru lem n e le« c a r e v o r ii t r a n s p o rta te p e s 'e C h e iş o a ’ă , G r o a p a lu n g ă , ş i s e p a r a t p e n tr u c e le t r a n s p o r ta b i le c ă t r e C o m o r.

P re ţu l d e s tr ig a re e s te p e n tr u u n m e tru c u b d e b r a d ş i m o lid 150 L e i l a tu lp in ă , g a r a n ţ ie p e n ­tru g ru p u l P i s a c , V a n g a m a re , V a n g a m ic ă 3COO L e i, g a r a n ţ ia p e n tr u g ru p u l P a d in a lă u t» , G r o a p a a u r u lu i i a r ă 3 0 0 0 L ei.

O fe r te le t im b ra te ş i In c h s e » c a r e v o r c u p r in d e p re ţu l p e n tru u n m e t iu c u b in c ifre ş li­tere» s e v o r p r e d a îm p r e u n ă c u g a r a n ţ ia c o m is u n e i d e lic ita ţie p â n ă ia o r a 11 a . m .

C o n d i ţu ai le d e ta i l a t e s e p o t a f la l a s u b s e m n a tu l b i i r o u în ­t r e o re le d e - d S â iu .

Braşov, i a 2 7 Iu lie 1927.Ocolul silvic Oraş'Tim iş a l M unicipiului B raşov .

6 2 8 1— 1

de 8 9Dl f r u m o a s ă ş i in te l ig e n tă o în c re

u n e i fam ilii b u n e p e n tru a o c re ş te e v e n tu a l o p o a te l u a d e su fle t, in fo rm a ţiu n i la A dm i* n is r a ţ ia z ia ru lu i . 6 1 7 3 — 3

îjp re z e n ta b il i , 1 c u g a r a n ţ ie

m o ra la ş i m a te r ia lă , c u b u n e ş i în t in s e c u n o ş tin ţi în lo c a li ta te , c o n t r a b u n c o m is s io n , a n g a ja z ă S o c . A s ig u ră r i f ilia la B ra şo v .

O f e r te c u a r ă ta r e a o c u p a ţiu - n e i d e p â n ă în p r e z e n t s e v o r a d r e s a A d -ţie i z ia ru lu i s u b A - g e n t - A c h i z i t o r . 4 — 0

Curs preparatord e la 1 A u g u s t— 5 S e p te m v r ie p e n tru e le v ii d o rito ri a s a p r e ­z e n ta la e x a m e n e le d e adm i* te re p e n tr u l ic e e . In fo rm a ţiu n i : Z oie PopflSCB în v . S t r a d a d e M ijlo c 8 7 . 6 0 4 4 — 4

„B R iJO V E M A “In s titu t d e b a n c ă ş l c o m e rc iu s a . în B ra ş o v c a u tă u n p r a c ­t ic a n t a b s o lv e n t d e ş c o a lă c o ­m e rc ia lă . O fe rte în s o ţ i te d e a c te s ă s e a d r e s e z e D ire c ţiu n ii, P ia ţa

G e n e r a l B e r th e lo t 6 .2 - 3

ucenici s e a n g e j e a z a im e d ia t ia fa

b r ic a d e t r ic o te js F R IT Z B 0 - L E S C H , P ia ţa S p ita lu lu i M ili­ta r 3 . 631 1— 2

OO CTARUL

CESAKE C.POPOVICIM E D IC ŞE F

SPECIALISTBdALE INTERNE .ş l VENERICE

PENTRU PARTICULARIConsult, de la 2 —572 p.

SPITALUL MILITAR487 i6 0

m.

d e M j o c 2 4 A .

o c a s a n o u a f im i > aiă . S tr.

6 1 9 2 — 2

LlQltaţimi

Şl

S e p u b l ic ă l ic ita ţie c u în c h s e p e n t r u r e p a r a tu r i le z id ă r ie , jg h ia b u r i , z u g ră v ir e v ă o s i to r ie l a e d if ic iu l ş eo ^ Ie i s u p . d e c o m e r ţ » A. B â r s e a m i d in B raşov* D e v iz u l lu c ră r i lo r s e p o a te r id ic a z l n i c d e là d i ­r e c ţ iu n e a ş c o lii în tre o re le 10— I I a . m , ş i 4 — 5 p- m - T e r m e n p e n tr u în a in ta r e a o fe r te lo r : 3 A u g u s t o r a 5 p . m . S e c e r e g a r a n ţ ie d e u n a n , p e n tr u c a r e s e r e ţ in e 1 0 % d in s u m a d ey i? z u lu i s a u e c h iv a le n tu l în h â r t i i d e v a lo a r e . C o m ite tu l îş i r e z e r v ă d reD tu l d e a le g e r e în tre o ferte , f ă r ă c o n s id e r a r e la s u m a o fe r i tă . Comitetul şcolar• 5 4 0 2 — 2

T radacerl...şl le o a liz ă r l de t r a -dDCert d in o r ic e d o m e n iu s e e - x e c u tâ e x a c t şi u rg e n t în b ţjo* u l d in S t r a d a P o rţii 4 4 a l d - lu i. D r . loan L em eny, t r a d u c ă to r ş i in te rp re t a u to r iz a t p e l â n g e in* s ta n ţe le ju d e c ă to r e ş t i B raşo v *

Tineri si văduve-• fN e c ă s ă t o r i ţ i , i n d i f e r e n t d e s e x ş i e t a t e , î n s c r i e ţ i v ă l a S o c i e t a t e a d e A s i g u r ă r i

„ M A R I A J U L “Cai* tn nnmo rnlorilu ut atliniaMi . I m M * 1

K

I

Soc. In n o m e co lectiv p t a s ig u r a te i » Z estre i*, (CENTRALA BUCUREŞTI)

c ă : i a c e a s ă S o c ie ta te d ă p o s b i l i t a t e m e m b r ilo r e i s ă s e ( ă s ă to r e ^ s ă , v e n in d u le în a ju to r c u o fru -

m o ^ ^ ă Z G S T R E îa fe lu l u rm ă to r : î :O i c e m e m b u a l S o c » M A R IA JU L “ c u o v e c h im e

d * rvd nuU n :De 6 Oase ioni, Ja căsătoria oficiali priieşie o zestre 4e Lei 100.000

» 1 (cu) as « « « « . , 120.000« 8 (d o in ii . . » » » » 140*000« 3 Orei) ani » » „ , , « 160.000» 4 (patrs) ani * , « « « „ 180.000. 5 (cinci) ani » . M . , , 200.000

A d ic ă L ei ( D o u ă s u te m ii) în n u m e r a r .P ă ţ i n d ta x a d e în s c r ie re d e L e i 5 0 0 (C in c i s u te ) o d a t ă p e n tru t o td e a u n a ş : o c o t iz a ţ ie l u n a r ă d e L e i 2 0 (D o u ă z e c i) d e v e n i i m e m b ru l S o c ie tă ţ i i ş i c u o m i i ă c o n tr b tţie în c ă p u te ţi f a c e o p a r t id ă fe r ic ită . P r im in d z i m c n u m e r o e s a c e re r i p e n tr u în s c r ie r i , ru * g ă m a s e g ă b i în a in te d e c o ro p ’e c ta r e a G ru p e i. In*

s c r ie u le s e p r im e s c la A g e n ţia d inBRAŞOV Ş iro i I n a la t No 34 e ta j I

In Provincie dacă se adună un grup de cel puţin 10 (zece) persoane hotărâte a se înscrie, trimitem la cerere agenţi la faţa 552 6 —0 locului.

Is 0 qn îl a i n

qb

■ i S

s’a redeschis cu ziua de 7 Iulie. Aran­jament modern, serviciu prompt şi real.

Benz.nă şi oleiuri în cele

5 9 2 5 — 5

mai ieitine preţuri ale zilei.

3H19oljfs•10

Oft-:9fhaîs»!oqÍI9teib\b

CAM10N-BERGMANN4 5 H . P . s e v i n d e în c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e .

C o n d iţ i i d e p i a ţ ă f a v o r a b i l e . S e p o a t e

v e d e a l a N A G E L & K IS S , S t r a d a L u n g ă

611 2 - 3 B ra ş o v *

Pagina 4i 6AZEfft TRANSILVANIEI Krt 79-T 92T

De câteva zile ziarele româ­neşti, cari apar In judeţele din spre graniţă, ne vin ciopârtite de cenzură, iar altele cum sunt ziarele P. N. Ţ. .România* din Bucureşti şi „Patria* dela Cluj nu ne mai sosesc deloc. Totastfel ziarul d-lui prof. N. Iorga „Nea­mul Românesc* şi-a sistat apa­riţia tot din cauza cenzurei.

Nu ne mai sosesc nici ziarele din străinătate, ca de pildă ziarul ministerului de externe cehoslo­vac „Prager Prese“, marele ziar vienez „Neue Freie Presse“, zi­arele româneşti din America etc.

Starea de asediu se menţine deasemenea contrar dispoziţiilor legii.

Lumea este alarmată de a- ceste măsuri escepţionale, fiind­că nu înţelege rostul lor. In ţară e linişte, iar Regenţa ne-a asigurat în manifestul cătrăţară, că va aplica constituţia şi legi­le ţării pe cari a jurat.

Abuzul acesta a dat prilej d-lui senator Romul Boila să ceară zilele trecute în şedinţa Senatului guvernului dosarele referitoare la instittuirea stării de asediu, care de 9 ani există în ţară; în vederea unei interpelări.

De altă parte d-l dep. Pom - piliu loaniţescu a adresat mi­nisterului de interne o întrebare în chestia menţinerii stării de a- sediu, care nu mai poate fi a- plicate espirând motivele legii de a&ediu din 1916 şi în chestia menţinerii cenzurei spunând în- trealtele:

(„Fără nici un motiv s’a insti­tuit din nou cenzura de fapt a presei, toate publicaţtunile, ex­ceptând cele guvernamentale, fiind supuse cenzurei pe tot te­ritoriul ţărei, chiar acolo unde

nu este starea de asediu, cen­zură exercitată şi prin comisari regali şi prin administraţie. Zia­rele sunt chiar oprite de a a- părea sau confiscate, ba chiar, i unora, li s’a făcut imposibilă a- j pariţia, cum este cazul ziarului „Neamul Românesc** al d-lui profesor N. Iorga, cum sunt a- tâtea cazuri şi în Capitală şi în întreaga ţară;

La Cernăuţi, de pildă, cenzura este exercitată de cătră prefec­tura de poliţie în mod oficial şi în aşa mod în cât îngreuiează cu desăvârşire toată presa şi-i periclitează apariţia.

Această cenzură este un abuz care nu se mai poate înfăptui în Românim In adevăr Consti­tuţia în art. 25 spune „nici cen­zura, nici o altă măsură preven­tivă pentru apariţiunea, vinde­rea, sau distribuţiunea ori cărei publicaţiuni nu se va putea în­fiinţa“.

D*1 P. loaniţescu a cerut de încheiere reintrarea în legalitate, sistându-se starea de asediu şi cenzura.

D-l ministru D uca dând un răspuns evasiv, d-l P. loaniţes- cu a'declarat că îşi va desvolta interpelarea.

Parabolă.Tare s'a minunat un englez

ce asista la o reprezentaţie de circ, când a văzut, numărul de e fect: un dresor ce deschidea gura leului şi-şi băga liniştit ca­pul ca printr’un ghişeu. I s’a pă­rut englezului că însăşi logica lucrurilor s’a sfărâmat, că ab­surdul şi-a făcut drum în rapor­turile dintre forţe. Pentru ce leul nu-şi strânge maxilarile să sfă­râme ca pe o nucă dintr-o sim­plă apăsare capul cutezătorului dresor ? Ceilalţi spectatori, odată emoţia trecută, au rupt tăcerea Isbucnind într’o furtună de apla­uze. Nemişcat la locul săuţ en­glezul frământa aceiaşi nedume­rire în faţa nefirescului.

Şi fiindcă nu putea accepta neverosimilul, şi fiindcă se cram­ponase în credinţa că nu se poate ca odătă, într’un viitor ne» definit, leul să nu sfărâme cra­niul cutezătorului dresor, s’a ho­tărât să-l urmeze în toate vaga- bondajele pe dresor. Cu acea rece tenacitate ce formează ca­racteristica englezilor, în fiecare seară, ori unde pribegea circul, englezul se instala în primele locuri asistând cu aceiaş curio­zitate la desnodământul fatal, celui ce înfruntă ordinea firii. Şi ani au trecut după ani, dre­sorul de lei îmbătrânea dar cu­tezanţa îi rămânea tot tânără, sălile îşi opreau ca şi în prima zi respiraţia ca, odată jocul mor­ţii trecut, să se prevale în ro­pote de aplauze; la locul său englezul repeta ca şi în prima zi: „nu se poate ca odată şi o- dată leul să nu sfărâme capul dresorului“.

Trecuseră 18 ani. Englezul ră­tăcise cu circul prin toate ţările, colindând toate capitalele, dar siguranţa îi era tot aşa de ne­clintită ca şi în prima zi, ba îi sporise, căci i se părea că fie­care nouă reprezentaţie isbutită înseamnă o scădere din totalul şanselor de a scăpa teafăr. Per­sonalul circului, cărora le de­venise familiar acest statornic spectator, îl socoteau un maniac.

Dar într’o seară — se împli­nise exact 18 ani — dresorul sub obicinuita lui siguranţă cu­

tezătoare manifesta tresăriri de enervare, parcă îl străbăfeau presimţiri înfiorătoare. Reprezen­taţia începuse. Sub cupola de pânză a circului respiraţia se oprise. Se auzea troznetul fălci­lor ce se deschideau ca o gură a morţii. Dar ceva neobicinuit, în loc să rămână deschise, maxilarele au început să se a- propie. Mulţi credeau într’un nu­măr inedit de efect şi emoţia spori până a înăbuşi bătăile inimiL Se auzi un pârâit de oase sfărâmate şi două şuviţe de sân­ge, ca două fire roşii de arnici, alunecară pe buzele leului. Un urlet de groază străbătu mulţi­mea, o singură faţă se lumina de o bucurie intensă, diabolică: faţă englezului. După 18 ani ve­rifica în sfârşit ipoteza ce-şi fă­cuse drum ca o obsesie, din prima seară, că dresorul va fi mâncat de leu....

D. Iuliu Maniu de 8 ani aş­teaptă reacţia urnei contrafăcute.

„Cuvântul“.Pamfil Şeicaru

Mişcarea cooperativa. |

0 importanta activitate cn l- tnral-cooperatista şi naţională.

Mâine Duminecă 31 Iulie 1927 ora 4 ’după amiază, se inaugurează deschiderea cursu- rrlor cooperatiste de vară în sala festivă a liceului „Andrei Şaguna* din Brnşov, organi­zate de Centrala Băncilor Po­pulare.

Inaugurarea se va face în pre­zenţa d-lui Titus Axente, Direc­torul General al Centralei Băn­cilor Populare, a consilierilor Centralei, a autorităţilor civile şi militare din Braşov, cari au fost invitate, precum şi a repre­zentanţilor cooperaţiei din lo­calitate şi împrejurimi.

Cursurile durează între 31 Iulie şi 13 August, participând la ele conducătorii băncilor po­pulare şi a cooperativelor din Basarabia şi Moldova, şi se în­cheie cu o excursie în diferite centre economice din ţară.

Asemenea cursuri au avut loc de curând la Lipova în Banat

J IP O G R A F IA A ; M U R E Ş IA N U : B S tA N IS C E & C C M P. B R A Ş O V

Cultul crimeiPresa liberală nu mai înce­

tează cu proslăvirea „victoriei* cucerită de guvern în recentele alegeri. Ba, în unul din ultimii săi numeri „Viitorul* caută să bată recordul cinismului, sus­ţinând că „discuţia validărilor constitue o »izbândă deplină a acelora cari au fost calomniaţi de către opoziţie şi totodată a spiritului de legalitate*.

Se cunoaşte prea bine exe­cutarea barbară a planului dia­bolic, prin care bătaia, furtul şi fărădelegea au fost consacrate ca singuri paragraf! ai legei electorale. Discuţia validărilor, era deci natural, ca să se facă în acelaşi spirit.

Iar „Viitorul* vede în a- ceastă discuţie 6 „izbândă de­plină* — se înţelege — libe­rală !

Sunt criminali, cari au re- muşcări după comiterea .ispră­vilor lor. In o îndreptare a a- cestora se mai poate spera, căci ei recunoscându-şi păcatul, se căiesc, dând astfel semn de o refacere morală.

Mai periculoşi însă sunt acei criminali, cari îşi bat pieptul şi se laudă cu crimele comise de ei. Despre aceştia are Românul o vorbă: „năravul din fire n’are lecuire*. Aceştia sunt criminalii din naştere, cari nu se simt bine decât în atmosfera crimei şi a fărădelegii. Drumul vieţii şi fap­telor lor este tăiat în aceste pă­cate. A crede în o îndreptare a acestor periculoşi indivizi în­semnează a te înşela în aştep­tări.

Liberalii se laudă cu „iz­bânda* lor născută din fărăde­legile electorale. Cântă adecă şi preamăresc patul puştii, bâta electorului şi ghiarele hoţului de urne. Iar din cinismul revol­tător al discuţiei validărilor îm­pletesc coroană „izbândei* lor electorale.

Cultul crimei e tare la aceşti adoratori ai fărădelegii.

Sunt înrudiţi deci în calităţi cu categoria a doua de crimi­nali, adecă cu criminalii din naş­tere.

Aviz. Societatea „junilor Ro­şiori* aduce la cunoştinţa On. Public că Jocul obicinuit dela Petriş va avea loc în 31 Iulie 1927 la care cu onoare vă in­vită a lua parte, iar caz de timp nefavorabil se va amâna pe ziua de 7 August. 10 focuri vor sta la dispoziţie in mod gratuit, pre­cum şi muzica Bat. 3 Vânători de munte va distra On. Public.

Com itetul

cu conducătorii băncilor popu­lare şi cooperativelor din Mun­tenia şi Banat, iar între 15—31 August urmează a continua seria cursurilor la Chişinău în Basarabia, cu conducătorii băn- ciler populare şi cooperativelor din Ardeal, Bucovina şi Do- brogea.

începutul acestei activităţi culturaje-cooperatistă şi naţio­nale s’a făcut anul trecut, şi Centrala Băncilor Populare nu pregetă de a găsi calea cea mai bună pentru organizarea lor, cum şi de a pune fondurile ne­cesare la dispoziţie, pentru ob­ţinerea celor mai strălucite re­zultate.

Autorităţile locale, precum şi persoanele pe cari îi intere­sează mişcarea cooperativă, şi nu au primit invitaţiile din cauza timpului scurt, sunt rugate pe această cale, a lua parte la inaugurare, considerând acest anunţ ca invitaţie.

Cetiţi şi răspândiţi.Gazeta Transilvaniei*

P. H. f. cd liberalii0 punere la pHnct.

Era de piăvăzut că In cursul discuţiilor validărilor se va a* duce pe tapet şi chestiunea e- şuării tratativelor de colaborare ia guvern a P. N. Ţ. cu parti­dul liberal.

Aceesta s’a şi întâmplat in şedinţa de eri o Camerei, când di Al. Vaida Voevod, vorbind la validarea alegerii dela Bihor, a spus că Partidul National- Tă'ănesc n a putut colabora cu liberaln la guvern din cauza dliberalii an tolai «â latre la lo­ialitate.

M nistrul de interne DBM lu­ând cuvântul răspunde că nu s’a vo bit de loc de legalitate (?).

Voci la opoziţie : inexact 1D. Duca : Ba e exact. Cola-

bo area nu s’a realizat din cau­za unor mandate de Parlament. Noi le-am dat 120 locuri Ia Ca­meră, şi au cerut jumătate. A* poi. au spus: Daţi ne cel puţin U0; lată ce preocurări au a- vut cei cari tot votbrsc de le­galitate.

Precizarea d-Ial lalla Maniu.D. lalla la a la : Chestiunea a

fost altfel. Ne-ati cerut liste co­mune pe cari noi le am refuzat principial. N’ati vrut 1 ste sepa­rate căci vă era teamă de ale­geri

Când a venit chestia manda­telor, am declarat că nu stăm de vorbă, până ce nu se va ste b li un program precis de gu­vernare : Nu ne preocupau mar.- detele şi portofoliile, ci intere­sele superioare a*e jării.

Eu pe’sonal n’em cunoscut programul d shă. Alt amic a stat d* vorbă.

D Duca : Acesta e s s*emul.D. Manta: Dar d* Veida care

a tratat a cerut ridicarea scări­lor excepţionale. Şi nu s’a pu? tut obţine nimic prec's.

De opt ani stăm pe aceste bănri ale opoziţiei. A ne mai atribui dorinţe de mandate şi portofolii, dle Duce. esîe cel mai ignobil lucru.

D. dr» Lupu spune că d* Ma­niu, care de obicetu fuge de răspundere, a avut cu d sa tra­tative şi — spune oratorul — m’a întrebat d» Maniu ce să iacă.

D. l a i l l : Inexact. Absolut inexact.

D. dr. Lupu: Ba e exact.D. Misia: Team întrebat eu

pe d ti ? InexactD. dr. L u p u : Eu vara răsa*

purs că e datoria d st ă să in­traţi în guvern să nu lăsfţi Ar­dealul în permanentă o;ozitie. Şi mi-aţi răspuns căvăeteemăr să nu pîereeti popularitatea.

D. Ml hal Papivtol: D st ă f dle doctor Lupu. e|i venit la nm e şi ati cerut să vo biti cu d. Ma­niu. Deci nu d. Maniu a venit la d'ta.

D. dr. L u p u : Atunci nam mai vorbit cu d* Meniu. Am renunţat* Dar apoi când l’arrt văzut pe d. Maniu, ne-em des­părţit şi am plecat cu impresia fă d. Maniu e gata să meargâ. la colaborare Apoi d sa a vor­bit cu Stere şi Madgearu» l’au convertit aceştia să nu mai meargă

D. Mania: Ea nu v’am spus- cS mă tem de pierderea po­pularităţii, ci că nu puteam^ renunţa a da poporului c e i am făgăduit Şi noi credem, că poporul nu poate fi sa* tisfăcut cu o tactică de o- portunism, ci cu un sistem întreg de guvernământ.

fn numele intereselor ţării.

Recentele alegeri liberal-Iibe* re au dus la rezultatul c§ în Par­lament — pe lângă guvernamen­tali — nu au mai putut pătrunde decât deputaţi ai Partidului Na- ţional-Ţărănesc şi ai blocului minoritar.

Aşadară celelalte partide au fost desfiinţate şi scoase din viaţa parlamentară.

In urma faptului, însuşi d-nul Ionel Brătianu — până când credea că va putea ademeni pe d-l Maniu — vedea în Partidul Naţional-Ţărănesc al doilea par­tid de guvernământ. Insuccesul dsale de a-şi traduce intenţiile în faptă, a pornit din nou trăz- netele contra Partidului Naţio- f nai. „Viitorul* arată zi de zi ura liberală contra acestui partid.

Partidul Naţional duce — după „Viitorul* — „o politică nefastă care a tulburat atât de mult viata noastră publică şi a dăunat de atâtea ori interesele obşteşti*.

S-a frânt deci aureola de par­tid de guvernământ a Partidului Naţional-Ţărănesc. A sfărâmat-o bucăţică de bucăţică d-nul Bră- tianu.

In schimb observăm în presa maghiară o înviorare, o atitu­dine care pare reflexul unor spe­ranţe primite din partea celor tari.

Nu cumva s-a gândit d-l Bră­tianu ca —pentru a pune capăt „politicei nefaste* a Partidului Naţional-Ţărănesc,— să declare blocul minoritar saso-maghiar ca al doilea partid de guvernă­mânt în locul celui Naţional-Ţă- rănesc.

Interesele ţării sunt multe şi mari. Trebue să fi om cu „bun simt politic* ca să le cunoşti. Iar această calitate nu are în Ţara românească decât d-l Ionel Brătianu.

Consiliu! de mirişti l.Membrii guvernului s-au în­

trunit eri la ora 11 în consiliu- la ministerul de externe, sub* preşedinţia d-lui Ion I. C. Bră­tianu.

Consiliul a examinat întâi pro» ectele cari vor fi depuse în Par* lament spre votare :

1. Legea pentru abrogarea^ consiliului superior al agricul- turei.

2. Legea împărţirei exceden­tului pe 1926 şi afectarea îm­prumutului italian.

3. Legea pentru acordarea^ sporului funcţionarilor şi rectifi­carea bugetului pe 1927.

4. Legea pentru abrogarea, legii precedentului guvern d e organizare a căilor ferate.

5. Legea pentru desfiinţarea subsecretariatului de stat dela ministerul de finanţe şi înfiinţa­rea unui subsecretariat la pre­şedinţia consiliului de miniştri..

•Consiliul a însărcinat o co-

misiune formată din d-nii Dr. C. Angelescu, Stelian Popescu şi George Tătărăscu să examineze memoriul prezentat de Uniunea studenţilor prin cari îşi expun doleanţele şi să avizeze la so­luţionarea lor. De asemenea a aprobat deschiderea unui credit de un milion lei pentru termi­narea căminului studenţilor în? medicină.

D ela Societatea de m uzică „Armonia* din Braşov. Dom­nişoarele coriste şi d*nii corişti ai societăţii de muzică „Armo­nia* — în vederea repetiţiilor de cor — sunt rugaţi a se pre­zenta la sediul societăţii din Groaveri (Şcoala de fete) pe ziua de Luni 1 August a. c,. la orele 7 seara.

K e d sc to r r e s p o n s a b i l : V IC T O R B R A N IS C E .