REFERENDUMUL

CIANURIIDOSA

R

„Când s-a deschis urna, tremuram de frică. Nu credeam că, după săptămâni de propagandă, oamenii vor avea energia să voteze negativ. Şi, totuşi, mi-a crescut inima când, pe buletinele de vot, vedeam NU! ” >> PAGINA 5

Consiliul Naţional al Audiovizualului a decis, în şedinţa din 12 februarie, că posturile de televiziune B1TV, Realitatea TV şi Antena 3 au minţit în privinţa referendumului. >> PAGINILE 2, 6

În perioada premergătoare organizării scrutinului, numeroşi locuitori ai zonei au semnalat pre-siuni foarte mari din partea autorităţilor locale şi a reprezentanţilor companiei miniere Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). În lumina acestor semnale primite, pentru a se asigura de corectitudinea votului, Centrul de Resurse Civice a acreditat 63 de observatori. >> PAGINILE 4-5

Cu ocazia împlinirii, în 6 februarie, a 1882 de ani de atestare documentară a Roşiei Montane, 4000 de oameni au celebrat patrimoniul cultural excepţional al localităţii. Evenimentul organizat de Alburnus Maior s-a desfăşurat în peste 30 de oraşe din ţară şi străinătate, beneficiind de implicarea voluntară a peste 100 de persoane. >> PAGINA 8

La doar câteva luni după ce l-ai ales, deja îţi lua bani pentru Gold Corporation.E drept, nu chiar din buzunar. Ci din taxele şi impozitele de utilizat spre a-ţi face viaţa mai bună. Aşa, au fost folosiţi pentru lobby. RMGC căzuse pe bursă, într-un an, de la 8 dolari acţi-unea la 2.50, deci nu-şi mai permitea publici-tate naţională; era nevoie de minciună locală. Trebuia dovedit cu orice preţ că acest proiect are susţinere. Refe-rendumul a costat 300.000 lei noi - cam 1100 RON de fiecare votant.

Opinie deCornel Vîlcu>>PAGINA 2

PRIMARUL TĂU

AM FOST OBSERVATOR! CNA A DECIS: PRESA A MANIPULAT!

ZIUA ROŞIEI MONTANE ÎN TOATĂ ŢARA

Anul I Nr. 1 8 pagini GRATUIT FEBRUARIE 2013 www.apusenii-liberi.ro

APUSENII LIBERIZIAR DE INFORMARE AL CAMPANIEI SALVAȚI ROȘIA MONTANĂ

Lumea nu va fi distrusă de cei care fac rău, ci de aceia

care îi privesc şi refuză să intervină.Albert Einstein

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.

ACTUALITATE

Primarul tăuOPINIE

Dumitru Cornel VÎLCU

CAMPANIA MINDBOMBAfişele răspândite în toată ţara i-au făcut pe tot mai mulţi oameni să îşi pună întrebări referitoare la disperarea oamenilor politici ca acest proiect să se facă. Mesaje precum „Politicienii pleacă. Cianu-ra rămâne” au ajuns în peste 45 de oraşe din ţară.

PROTESTELE DIN IARNĂ Salvarea Roşiei Montane a fost inclusă pe toate listele de revendi-cări ale protestatarilor. Fie că este vorba de grupurile de manifestanţi din Bucureşti, Timişoara, Iaşi sau Cluj-Napoca, pancarte şi steaguri fluturând pentru Roşia Montană s-au vazut pretutindeni.

Anul 2012 a fost foarte încărcat de evenimente şi activităţi pentru Campania Salvaţi Roşia Montană

Un furt de unşpe milioaneLa doar câteva luni după ce l-ai ales, deja îţi lua bani pentru Gold Corpo-ration. E drept, nu chiar din buzunar. Ci din taxele şi impozitele de utilizat spre a-ţi face viaţa mai bună.

ACŢIUNE DE PROTEST. Pe 29 ianuarie 2013, un grup de şapte activişti ai Campaniei Salvaţi Roşia Mon-tană a desfăşurat o acţiune de protest în faţa clădirii Consiliului Naţional al Audiovizualului. Activiştii au cerut CNA, potrivit legii, să sancţioneze operatorii de televiziune care au transmis informaţii false privind referendumul. Pe 12 februarie, CNA a decis: mass-media a dezinformat.

Retrospectiva Campaniei

Aşa, au fost folosiţi pentru lobby. RMGC căzuse pe bursă, într-un an, de la 8 dolari acţiunea la 2.50, deci nu-şi mai permitea publicitate naţională; era nevoie de minciună locală. Trebuia dovedit cu orice preţ că acest proiect are susţinere. Referendumul a costat 300.000 lei noi - cam 1100 RON de fiecare votant. Corupţie, ilegalitateSă ştii că noi, la Alburnus Maior pregătiserăm documentele ne-cesare pentru aducerea în faţa instanţei a organizatorilor acestei costisitoare mascarade. Dar invalidarea oficială a scrutinului are şi această consecinţă negativă: nu-i mai putem da în judecată. În ce priveşte banii tăi cheltuiţi aiurea... va trebui, probabil, să-ţi faci un răboj, pe care să treci toate fărădelegile primarului, începând cu referendumul - o crestătură groasă de brişcă.

Lipsa neutralităţiiO altă problemă: înainte de un referendum, ambele tabere trebuie să-şi exprime poziţia. La câte dezbateri publice organizate de auto-rităţi ai participat? Câte materiale de propagandă ai văzut din par-tea Gold-ului şi câte din partea campaniei Salvaţi Roşia Montană? Au fost autorităţile locale, aşa cum le obligă legea, absolut neutre? Da, un referendum poate fi forma supremă a democraţiei, însă doar dacă votanţii sunt în mod echilibrat informaţi despre consecinţele deciziei lor, în oricare dintre sensurile ei. Ceea ce s-a încercat pe 9 decembrie nu a fost consultare populară. Ci publicitate, pe banii contribuabililor, pentru o firmă privată.

Tartorele secţieiCe a făcut primarul tău în ziua votului? Aici sunt diferenţe între lo-calităţi. Citeşte dosarul şi relatările din paginile de mijloc ale acestui ziar. Sau întreabă-ţi consătenii, ca să afli ce a făcut edilul tău, dacă a acţionat sau nu ca o slugă goldistă. Fiindcă, sper că nu ai uitat: legal vorbind el, primarul, pe tine şi doar pe tine trebuie să te servească. Ultima minciună, şi mai latăAtâta mizerie ar fi trebuit să fie destulă. Dar Gold-ul, furios şi disperat după Referendum, n-a considerat aşa. Iar primarul tău s-a mai pros-tituat o dată cu o minciună şi mai gogonată. Presupun că nu ştiai, dar la sfârşitul lui 2012, primarii celor 35 de localităţi şi consilierii jude-ţeni din Alba au adresat Preşedintelui, guvernului şi Parlamentului un memoriu în care se reinventează aritmetica. Îţi reamintim că re-zultatul real, oficial al referendumului a fost: 43 % prezenţă, ceea ce a dus la invalidarea scrutinului; 63% pentru minerit [deci o susţinere efectivă a RMGC, la nivelul comunităţii cu drept de vot, de sub 27%]. În schimb, primarul tău a semnat şi ştampilat cu numele comunei tale un document în care scrie că, după părerea lui, prezenţa la urne trebuie considerată de 85%, iar votul pentru începerea mine-ritului cu cianuri la Roşia Montană de 70%.

Ştim că te întrebi: a-nnebunit omul, trebuie dus la balamuc? Sau îţi spui: ăsta e fals în acte publice, băieţii trebuie duşi la puşcărie. Dar nu e aşa simplu: documentul cu pricina consemnează, cică, doar opinia edililor (şi în democraţie fiecare e liber să opineze ce vrea). E drept, primarul zice că pe tine te reprezintă, în numele tău a scris şi semnat documentul. Aşadar, urmare a referendumului, dom’ primar a cerut în scris, ofici-al, conducerii legislative şi executive a Statului român să urgenteze măsurile pentru aprobarea şi pornirea proiectului Roşia Montana.

Concluzia?Când te mai întâlneşti pe stradă cu dom’ pri-mar, întreabă-l de sănătate. Sau măcar uită-te bine în ochii lui. Să ştie că ştii. Şi nu uita de răboj.

Începutul anului trecut a fost marcat de ameninţarea că Mi-nisterul Mediului şi Guvernul se pregătesc ca, în dispreţul legilor şi procedurilor necesare, să eli-bereze acordul de mediu pentru proiectul minier de la Roşia Mon-tană. Pe de altă parte, în Parla-ment se dorea la vremea respec-tivă votarea unei legi prin care companiile miniere private ar putea expropria în voie cetăţenii de terenurile de care au nevoie pentru proiectele lor. La acel mo-ment, acţiunile companiei erau tranzacţionate în jurul valorii de 6 dolari canadieni bucata.În perioada protestelor ce au avut loc în toată ţara şi care au avut ca efect demisia primului ministru Emil Boc, manifestările în stradă au fost însoţite mereu de mesajul campaniei Salvaţi Roşia Montană.

În luna februarie, ca urmare a de-mersului jurnalistic realizat de Mi-hai Goţiu, informaţii revoltătoare referitoare la Federaţia Română de Fotbal şi disponibilitatea aces-teia de a se asocia cu RMGC şi de a le cere jucătorilor să bea cianu-ră au ajuns la cunoştinţa publicu-lui. Practicile servile ale institu-ţiilor din România dispuse să-şi compromită imaginea şi reputa-ţia în schimbul unor beneficii fi-nanciare au fost astfel dezvăluite.

Un semnal de alarmă a fost tras şi în cazul lui Marin Anton, pre-şedintele Comisiei de Analiză Tehnică a proiectului RMGC, ce a

susţinut în mod public mineritul cu cianuri, în cadrul unei emisi-uni a postului naţional de televi-ziune. Peste 2500 de scrisori au fost trimise solicitând demisia lui Marin Anton. În aceeaşi perioa-dă, activiştii campaniei au blocat intrarea în clădirea Ministerului Mediului şi Pădurilor şi au instau-rat carantină în urma identificării unui focar de corupţie: Marin An-ton în serviciul RMGC. Activiştii au protestat alături de alte zeci de tineri ce s-au alăturat manifes-tării până la intervenţia abuzivă şi total nejustificată a jandarmilor din Bucureşti.

Câteva zile mai târziu a fost făcut public verdictul prin care s-au anulat planurile de urbanism aferente minei de aur propuse la Roşia Montană. Verdictul a fost pronunţat într-o acţiune judecă-torească promovată de Asociaţia Alburnus Maior, Centrul Inde-pendent pentru Dezvoltarea Re-surselor de Mediu din Cluj-Napo-ca şi de către Fundaţia Culturală Roşia Montană. Hotărârea Curţii de Apel Alba este irevocabilă.

Eşecul companiei miniere de a convinge publicul de presupu-sele beneficii ale proiectului ei, dar şi şovăiala politicienilor ce îl susţin de a impune o decizie poli-tică, a dus la o cădere a acţiunilor companiei la bursă. Declaraţiile de susţinere a proiectului făcute de ministrul economiei Daniel Chiţoiu, retrase ulterior sau şan- tajul emoţional mimat de preşe-

dintele Băsescu nu au reuşit să ridice din nou mult speculata va-loare a acţiunilor la bursa din To-ronto. Imediat după încheierea festivalului FânFest, Campania Salvaţi Roşia Montană a condam-nat emiterea acordului de mediu pentru proiectul Certej, prima exploatare a aurului la scară largă pe bază de cianuri din România. Mai multe evenimente informa-tive au fost organizate în zona afectată cu sprijinul activiştilor campaniei, iar acordul de mediu a fost contestat în instanţă de Mi-nisterul Mediului.

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.

IMPLICĂ-TE

CAMPANIA SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ

2012

FÂNFEST ROŞIA MONTANĂ Vara 2012 s-a remarcat prin suc-cesul celei de-a şaptea ediţii a festivalului FânFest. Peste 4000 de participanţi au fost prezenţi între 15 şi 19 august, la Roşia Montană, sărbătorind 10 ani de la debutul campaniei.

Mineritul cu cianuri are din ce în ce mai mulţi opozanţi

Acesta nu a fost un referendum, o consultare populară auten-tică - a fost o acţiune publicitară pentru Gold, organizată pe bani publici.

Cu adevărat, pentru ApuseniNu ştim dacă tu, chiar cel sau cea care citeşte acum aceste rânduri, ai votat pentru sau împotrivă la referendum sau, aşa cum te-am sfătuit noi, Campania Salvaţi Roşia Monta-nă, pur şi simplu ai refuzat să te prezinţi. Nici nu mai e aşa de important acum.SOLIDARITATE. În data de 28 ianuarie 2012 a avut loc în Piaţa Constituţiei din Bucureşti cea mai im-

portantă acţiune de stradă a ultimilor ani pentru Campania Salvaţi Roşia Montană. Au participat peste 500 de persoane din întreaga ţară care au protestat alături de localnici din Roşia Montană împotriva deciziei de emitere a acordului de mediu.

Ai câștigat referendumul!

Implică-te! E rândul tău acum!

Salvați Roșia Montană

Fiindcă, pe termen lung, cu siguranţă ai câştigat. Nu se vor mai arunca în aer patru munţi, nu vor mai fi cianură şi meta-le grele, nu va mai fi un baraj care să ameninţe toată Valea Arie-şului. Dacă se făcea proiectul, în câţiva ani s-ar fi uscat tot ce acum e verde, n-ai fi putut face nici turism, nici industrie a lem-nului, ţi-ar fi murit animalele, şi mai ales ţi s-ar fi otrăvit, încet dar sigur, copiii. Ai fi umblat în disperare cu ei pe la doctori, ru-gându-i cu lacrimi în ochi să-i salveze de boli, de fapt, fără leac.

Dacă ai votat pentru minerit, nu te necăji. Locurile de muncă pe care le promite RMGC sunt o simplă minciună. Când cineva vrea să-ţi fure bogăţiile şi să-ţi nenorocească pământul, dar nu are o armată să te ocu-pe, inventează o poveste frumoasă. N-ai pierdut nimic, dimpotrivă.

Dacă te-ai abţinut de la vot, ţinem să-ţi mulţumim în mod spe-cial că ne-ai înţeles mesajul. Acesta nu a fost un referendum, o consultare populară autentică, a fost o acţiune publicitară pen-tru Gold, organizată pe bani publici, de primarul tău şi cei ai al-tor 34 de localităţi, sub conducerea Consiliului Judeţean Alba. E mai bine de un deceniu de când RMGC tot încearcă să-şi încea-pă proiectul. De ce n-a reuşit până acum? Simplu: încalcă legea, deci a pierdut procese decisive, revenind mereu la punctul 0. Şi cum însăşi natura proiectului lor minier îi obligă la ilegalităţi, gol-diştii au încercat să pună pe decidenţii de la Bucureşti o presiune pentru schimbarea regulilor. Acesta e motivul pentru care am în-demnat la boicotarea referendumului prin neprezentarea la urne.

Gold Corporation a creat o mare minciună şi a căzut singură în ea. Drept răspuns, la referendum, locuitorii Apusenilor au şters cu Goldul pe jos. Compania se bizuia pe o prezenţă masi-vă la urne şi un vot zdrobitor în favoarea repornirii mineritului.

În schimb, nu numai că nu au făcut cvorumul, dar au şi avut mai multe voturi împotrivă decât s-ar fi aşteptat oricine. De aceea spunem: mai ales dacă ai fost la urne şi ai votat împotrivă, meriţi felicitat. Ai fost mai optimist decât noi toţi. Ai ştiut că, dincolo de corupţia autorită-ţilor locale, dincolo de minciunile despre „binefacerile” proiectului, dincolo de presiunea uriaşă pusă de Companie, în cabina de vot vei fi singur - cu petecul ăla de hârtie, cu ştampila în mână şi cu propria ta minte. Şi ai transmis un mesaj care, te asigurăm, nu va fi uitat:

RMGC trebuie să plece. Iar munţii, cu aurul lor cu tot, trebuiesă rămână acolo unde şi aşa cum stau de la-nceputul lumii.

EDITORIAL

Anul a fost încheiat în forţă cu o participare masivă la sărbă-toarea Zilei Naţionale de la Alba Iulia unde oameni din toată ţara şi-au arătat solidaritatea pentru localnicii ce se opun proiectului minier. Referendumul, ultima activitate menită să ridice pre-ţul acţiunilor la bursă, realizată printr-un parteneriat dubios în-

tre autorităţile locale, judeţene şi RMGC s-a soldat cu un semeţ eşec, iar acţiunile sunt la închi-derea ediţiei Apusenii Liberi la valoarea de 2.5 dolari canadieni bucata.

CAMPANIA

SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ

Informaţi-vă corect şi obiectiv! Căutaţi informaţii despre utili-zarea cianurii în minerit, cereţi bibliotecilor locale şi judeţene cărţi şi materiale cu privire la acest subiect, rugaţi membri ai familiei dumneavostră care au acces la Internet să caute arti-cole care tratează acest subiect. Nu vă lăsaţi manipulaţi! Refuzaţi „cadouri” din partea unor persoane care reprezintă compa-nia minieră Roşia Montană Gold Corporation. Dacă sunteţi invitat să participaţi la o dezbatere pe subiectul mineritului cu cianuri, interesaţi-vă cine organizează dezbaterea şi dacă aveţi posibi-litatea de a pune întrebări. Dacă da, căutaţi să aflaţi care sunt problemele pe care mineritul cu cianuri le aduce în comunitatea dumneavoastră. Oamenii com-paniei vor încerca să vă spună că totul va fi numai „lapte şi miere”. Formaţi-vă singur(ă) o opinie, pe baza unor informaţii obiective.

Interpelaţi-vă deputatul sau senatorul!Aţi fost la vot şi aţi ales. V-aţi pus încrederea într-o anume persoa-nă. Ei bine, această persoană, deputat sau senator, are acum obligaţia de a vă răspunde în ori-ce problemă aveţi. Cereţi-i infor-maţii despre mineritul cu cianuri, cereţi-i să exprime o poziţie clară asupra acestui subiect şi căutaţi să aflaţi ce are de gând să facă pentru comunitate, pentru dum-neavoastră, nu pentru o compa-nie străină.

Răspândiţi informaţia!Dacă aţi ajuns la concluzia că mi-neritul cu cianuri este dăunător dumneavoastră şi comunităţii dumneavoastră, informaţi-i şi pe alţii. Discutaţi cu vecinii şi cu rudele despre acest subiect. Ofe-riţi-le şi lor informaţiile care v-au făcut să ajungeţi la această con-cluzie. Unitatea unei comunităţi are la bază dialogul sincer şi soli-daritatea oamenilor.

Nu vă lăsaţi intimidaţi!Dacă vor vedea că argumentele „frumoase” nu ţin, nu sunt exclu-se intimidări, presiuni psihice şi chiar ameninţări pentru a vă con-vinge de beneficiile mineritului. Aceste lucruri s-au întâmplat deja la Roşia Montană, Valea Cornei şi Cărpiniş. Vă vor spune că nu sun-teţi important(ă), că n-aveţi nici un cuvânt de spus, că proiectul se va face oricum, că e mai bine să staţi în banca dumneavoas-tră, că nu există alte alternative de trai în zonă decât mineritul. Aceste lucruri sunt false. Vocea dumneavoastră contează! Oame-nii din Roşia Montană care refuză să-şi vândă pământul şi să plece au dovedit cu vârf şi îndesat că turismul şi creşterea animalelor sunt soluţii de trai decent în Mun-ţii Apuseni. În România ultimilor ani, tot mai mulţi cetăţeni au început să se implice activ civic şi să-şi ajute semenii aflaţi în necaz. Nu sun-teţi singur(ă)!

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.

DOSAR

REFERENDUMULCIANURII

Aceştia au asigurat moni-torizarea a 53 de secţii de votare, precum şi a peri-

metrului acestora, prin echipe de observatori mobili. Secţiile de votare monitorizate au acoperit în total 42497 din numărul total de 72500 de votanţi, respectiv 58,61% din populaţia celor 35 de localităţi unde s-a desfăşurat referendumul. Raportul realizat după ziua votului de CRC a arătat că efortul observatorilor a fost binevenit, căci nu puţine au fost neregulile semnalate. Mai grav este faptul că majoritatea aces-tora s-au întâmplat cu sprijinul neprecupeţit al aleşilor locali sau al unor persoane respectate în localităţile lor (funcţionari ai Pri-măriei, profesori sau chiar preoţi). Enumerarea principalelor proble-me identificate nu le face cinste celor ce au încercat să influenţeze voinţa participanţilor la vot. Cu si-guranţă, membrii comunităţii nu vor uita însă uşor presiunea din zilele referendumului.

Statutul observatorului

Observatorii acreditaţi sunt, po-trivit legii, persoane ce pot asista la operaţiunile electorale în ziua votării. Acestea nu pot interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza în scris preşedintele secţiei de votare în cazul constatării unei nereguli. Problemele care se regăsesc în acest raport, în totalitatea lor, au fost prezentate verbal sau în scris persoanelor responsabile de buna desfăşurare a scrutinu-lui, iar ulterior au fost înaintate Biroului Electoral Judeţean Alba. 1) Prezenţa materialelor electo-rale (bannere, afişe) ale RMGC pe raza secţiilor de votare a continu-at şi în ziua votului. În unele situ-aţii, autorităţile locale au refuzat să dispună îndepărtarea acestora; 2) Au existat secţii comune pen-tru referendum şi alegerile par-lamentare, deşi Biroul Electoral Central a insitat asupra necesită-ţii unei infrastructuri separate. În unele cazuri, spaţiul era organizat

în aşa fel încât practic să-i oblige pe toţi votanţii pentru parlamen-tare să treacă şi prin secţia refe-rendală; 3) Influenţarea şi exerci-tarea de presiuni explicite asupra electoratului s-au practicat la scară largă. În marea majoritate a secţiilor monitorizate, perso-nalul acestora s-a implicat activ, pe faţă, în creşterea numărului de votanţi şi, mai grav, a votului ‚DA’ pentru minerit; 4) Solicitările ‚fabricate’ pentru urna mobilă au fost numeroase, documentele nerespectând cerinţele legale; 5) Nu au lipsit nici persoanele neau-torizate care s-au implicat în orga-nizarea procesului de vot – chiar dacă legea interzice prezenţa pre-lungită sau repetată în secţie pe durata scrutinului.

În acest context, declaraţii ale observatorilor, precum cea de mai jos, au marcat documentarea ce a stat la baza Raportului Nere-gulilor al CRC: „Ca observator, am văzut oameni aduşi la vot cu ma-şinile primarului şi ale angajaţilor companiei miniere şi aproape obligaţi să voteze. Aproape toţi votanţii din secţia de votare pe care am monitorizat-o eu au răs-puns exit-poll-ului că au votat DA la referendum, deşi numărătoa-rea voturilor a arătat că majorita-tea votaseră NU, ceea ce demon-stra cât de intimidaţi au fost de fapt aceşti oameni.”

Materiale de propagan-dă vizibile în imediata apro-piere a secţiilor de votare Atât echipele mobile de observa-tori, cât şi observatorii din secţi-ile de votare, au semnalat în nu-meroase rânduri existenţa unor bannere publicitare, în favoarea mineritului, in imediata vecină-tate a secţiilor de vot. Mai mult, în unele cazuri, afişe similare se găseau lipite pe clădirile secţiilor sau în curţile acestora. A fost ca-zul unor secţii din Vadu Moţilor, Baia de Arieş, Abrud, Cîmpeni şi Ciuruleasa. La Cricău, spre exem-plu, în ziua referendumului, la ora 6:00 dimineața, se găseau lipite pe poarta clădirii şi pe tot peri-

“Presiunea la care au fost supuşi localnicii a întrecut orice aşteptări”

Centrul pentru Resurse Civice (CRC), organizaţie cu activitate în supravegherea bunei desfăşurări a procesului electoral, a acreditat la Referendumul din 9 decembrie un număr de 63 de observatori independenţi.

În perioada premergătoare organizării scrutinului, nume-roşi locuitori ai zonei au semnalat presiuni foarte mari din partea autorităţilor locale şi a reprezentanţilor companiei miniere Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). În lumi-na acestor semnale primite, pentru a se asigura de corec-titudinea votului, Centrul de Resurse Civice a acreditat 63 de observatori.

REFERENDUMUL A FOST INVALIDAT La Referendum au votat 31319 persoane, ceea ce înseamnă, potrivit BE de Circumscripţie Alba, o pre-zenţă de 43,20%. Prezenţa scăzută la vot a condus la invalidarea referendumului din 9 decembrie.

Călin Mureşan, observator la Bucerdea Vinoasă

Am ales Bucerdea Vinoasă, un sat liniştit şi molcom de la poalele Apusenilor. Renumit prin cramele şi vinul său savuros, Bucerdea părea lo-cul în care să fii observator era floare la ureche. Am ajuns dis-de-dimineaţă şi i-am cunoscut pe membrii comisiei şi pe preşedinta secţiei de votare. Oameni prietenoşi, dar puţin temători. Eram hotărât să veghez asupra res-pectării legii şi îmi făcusem bine temele în privinţa posibilităţilor de fraudă sau de influenţare a alegătorilor. Eram pregătit şi cred că se citea determi-narea în ochii mei. Venisem din proprie iniţiativă, nu eram în solda nimă-nui şi nu mă simţeam dator nimănui. M-a distrat neîncrederea diverselor persoane care m-au intrebat “Da’ dumneata pe cine reprezinţi?” sau “Cu cât eşti plătit?” Le-am spus că am venit din proprie iniţiativă şi că nu aştept “atenţiile” nimănui. Oare acele persoane să fi fost chiar ele plătite de cine-va? Posibil. De fapt sunt sigur. Mai era un observator, o domnişorică un pic ţaţă din partea aşa-zisului “Ziar de Apuseni”. Nu trebuie sa fii savant ca să ştii că aceasta este o fiţuică goldistă. Evident, goldiştii sub acoperire (unii dintre membrii comisiei pentru parlamentare) ştiau că trebuie să obţină cvorumul, aşa că nu se sfiau să facă presiuni de genul „Treceţi şi pe la refe-rendum”. E o datorie de onoare să votezi pentru o companie care vrea prin minciuni sfruntate să distrugă şi să otrăvească munţii? Până n-am făcut puţin scandal nu s-au potolit, iar domnişorica m-a certat că eu, ca orăşean, nu înţeleg cum vorbeşte lumea de la ţară. Eu înţeleg foarte bine atât limba, cât şi legea română, materii la care dânsa părea repetentă.M-au uns la suflet bucerdenii care, bombănind că au fost trimişi să vote-ze la referendum, spuneau: „ce treabă avem noi cu roşienii?”, „intrebările astea sunt mincinoase - de ce nu zice nimic de cia-nuri?”. Nu sunt vehement. Sunt doar îngrozit de câtă m i n - ciună e în jurul acestui proiect cianurist. Și am să mă lupt cu ei până în pânzele albe. Legal, necon-t e n i t şi ferm. Goldiştii pot fi siguri de asta.

Dina VÎLCU, Roxana PENCEA

Manipulare. Bannerele publicitare nu au fost înlăturate din jurul secțiilor de votare.

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.

OBSERVATORI

Am fost observator la Referendum! Raluca G., observator la CîmpeniNiciun instructaj nu m-ar fi putut pregăti pentru ce am văzut, au-

zit şi trăit în acea zi. Pentru că mai presus de regulamente şi birocra-ţie, am avut de-a face cu oameni. Primul contact a fost grăitor: m-am prezentat, ca la carte, doamnei preşedinte a secţiei, după care urmă-toarele minute le-am petrecut încercând să o consolez, răspunzându-i repetatelor întrebări: „De ce aici? Dar ..eşti sigură că aici?” Se pare că soarta-i jucase o festă, acreditarea de observator nu minţea. Preţ de 16 ore, am văzut cum primarul (care a venit de mai multe ori), a clarifi-cat, dacă mai era nevoie, miza zilei: referendumul pentru Gold. Preşe-dinta secţiei, susţinătoare ferventă a corporaţiei, a încercat prin toate mijloacele posibile să asigure victoria Goldului: telefoane, interpelări ale votanţilor la alegerile legislative (mai numeroşi), pe motiv că „aşa e bine, omul să fie informat”, până când am asigurat-o ferm că aceas-tă calitate de preşedinte o obligă la imparţialitate. Evident, cunoştea acest lucru, şi a fost nevoită să se supună fără drept de apel, chiar dacă ochii ei au continuat să trădeze, cum s-ar spune, „suspine negrăite”.

I. P. C., observatorM-am întrebat mult în ce termeni să descriu experienţa de obser-

vator independent la referendumul pentru RMGC (nu pentru „reporni-rea mineritului”, cum s-a insinuat!). Voi lăsa deoparte manevrele elec-torale pe care le-am surprins, căci ar însemna să evoc iarăşi atmosfera apăsătoare, jocul necinstit al influenţelor şi o serie de strategii din care n-au fost excluse ameninţările, mai mult sau mai puţin directe, împo-triva votanţilor şi observatorilor. O atmosferă care mi-a făcut mult rău, chiar în sensul fizic al termenului, căci spre seară m-am prăbuşit, cu du-reri de cap, stomac şi crize de vomă.Prefer să subliniez că, în ziua de 9 decembrie 2012, mi-am recâştigat în-crederea în oameni, după momente de panică. Încet-încet, văzând cum se răresc votanţii în cursul după-amiezii, fiindcă aveau de lucru în gos-podării, cu hrănitul şi adăpatul animalelor, mi-am recăpătat speranţa. Pe tot parcursul zilei, constatând că familiile tinere au boicotat în bloc scrutinul sau că unele au trimis doar câte un reprezentant – de ochii lumii (adică ai autorităţilor) – îmi spuneam că există totuşi în munţi o forţă capabilă să se opună manipulării. Când s-a deschis urna, tre-muram de frică. Nu credeam că, după săptămâni de propagandă şi de minciună, oamenii vor avea energia să voteze negativ. Şi, totuşi, mi-a crescut inima când, pe buletinele de vot, vedeam mai des decât aş fi bănuit: NU!

Cristian Onea, observator la CîmpeniZiua referendumului a fost pentru mine, ca observator, plină de

surprize. În primul rând, doamnele de la secţia de votare pentru alege-rile parlamentare, care se afla în aceeaşi sală cu referendumul, aproape ca m-au linşat. Se pare că nu le lăsam să facă lobby în favoarea mine-ritului cu cianuri. Nu înţelegeau cum îndemnarea cetăţenilor să voteze pentru minerit şi mai ales ca membru de comisie de votare poate fi ceva rău. Aşadar, după mai multe sesizări, în doamnele cu pricina parcă a in-trat dihonia. S-au adunat în grup şi, cu ochii sticloşi şi faţa schimonosită de furie, au început să urle, să trântească pixuri şi foi şi să se răstească la mine. Am tăcut. Mai târziu, socializez şi îl întreb pe celălalt observator, din partea Ziarului de Apuseni, ce se mai aude pe la ei prin redacţie. Îmi răspunde că habar nu are, pentru că de fapt lucrează la bancă. O altă surpriză a fost pentru mine faptul că nu am reuşit să îmi conving colegii de secţie că sunt un simplu voluntar şi nu reprezint interesele niciunui deputat, nu primesc bani ca supraveghetor şi sunt acolo din pur spirit civic. Nu reuşeau să înţeleagă ce e ăla un voluntar.La finalul zilei, cu puţin timp înainte să se termine votarea, apare prima-rul din Cîmpeni, agitat şi cu buza de sus asudată şi tremurândă. Toată lumea ia poziţie de drepţi în jurul lui. Intru şi eu în joc să văd ce se în-tâmplă. Întreabă cum a mers votarea. „Nu prea bine, că am avut obser-vator”, răspunde cineva. Primarul se face negru de furie şi încearcă să descopere mişelul. Deşi nu eram singurul observator din sală, un coleg mai îndrăzneţ arată spre mine. După ce se convinge că nu sunt „de-al lor”, primarul începe frenetic binecunoscuta poveste cu moţii care mor de foame. Obosit şi umilit, uit să îl intreb de ce e apa Arieşului albă de rumeguş şi dacă se mai dă câte un milion copiilor prin şcoli pentru „în-curajarea unui viitor în minerit”.

metrul exterior secţiei de votare afişe şi bannere cu mesajul: „DA mineritului, DA locuri de muncă”.

Nesepararea secţiilor de vot pentru referendum şi par-lamentare

În marea majoritate a localităţi-lor, secţiile nu au fost separate corespunzător. Prin nerespecta-rea solicitării Biroului Electoral Central de a utiliza infrastructuri diferite, inclusiv săli, primarii lo-calităţilor Cricău, Vadu Moţilor, Livezile, Avram Iancu şi Cîmpeni, preşedintele CJ Alba, precum şi membrii comisiilor secţiilor de vot, se fac vinovaţi de influenţa-rea electoratului de a participa la referendum. Demersurile lor denotă un interes explicit pen-tru validarea referendumului. La Vadu Moţilor secţiile de votare pentru referendum şi parlamen-tare erau plasate în incinta cămi-nului cultural, despărţite doar de o draperie. În urma sesizărilor la Biroul Electoral Judeţean (BEJ), draperia dintre secţii a fost trasă în totalitate ca paravan, cetăţenii având căi de acces separate în cele două secţii. Cu toate acestea comisia secţiei de votare pentru referendum a continuat să cheme la vot persoanele din secţia de vot pentru parlamentare, având în vedere că draperia nu izola fo-nic. În urma sesizărilor succesive către BEJ, draperia dintre cele două secţii a fost sigilată efectiv

de preşedinta comisiei secţiei de parlamentare prin lipirea draperi-ei cu bandă adezivă de perete şi aplicarea unei ştampile.

Influenţarea şi presiunea asupra electoratului

Influenţarea şi presiunea asupra electoratului au fost printre cele mai grave şi larg răspândite pro-bleme, adesea întregul personal al secţiilor de vot făcând eforturi pentru a creşte numărul de vo-tanţi şi a le indica acestora clar şi ferm cum să voteze. Acţiuni de acest tip s-au înregistrat în secţii din localităţile: Câmpeni, Cricău, Vadu Moţilor, Bistra, Scărişoara, Baia de Arieş, Buninginea, Sălciua de Sus, Muşca, Ocoliş şi Abrud.Exemplele aduse de observatori din secţii au fost multe. Dintre ele, redăm aici o conversaţie surprin-să într-o secţie din Abrud, între 3 tineri: “Mergem şi la referendum? - Clar! Doar ne plătesc ăia. Pentru 500 de mii, clar mergem!”

Solicitări fabricate pentru urna mobilă

Numărul mare de cereri pen-tru urna mobilă, discrepan-ţa dintre numărul cererilor

depuse la secţia de vot pentru re-ferendum şi la cea pentru alege-rile parlamentare, faptul că mulţi dintre “bolnavii nedeplasabili sau invalizi” nu au fost găsiţi acasă, au declarat că nu au făcut ei cererea

sau au venit să voteze în secţie, alimentează suspiciunea unei tentative de fraudă. Astfel de ne-reguli s-au înregistrat în localită-ţile: Cricău, Vadu Moţilor, Baia de Arieş, Ighiu, Câmpeni.La Cricău, spre exemplu, s-au de-pus 33 de solicitări pentru urna mobilă, însoţite de 33 de fişe me-dicale parafate de acelaşi medic şi emise în 2 zile nelucrătoare (8 şi 9 decembrie). La Vadu Moţilor au fost 29 de solicitări pentru urna mobilă la comisia pentru referen-dum si niciuna la comisia de par-lamentare. Preşedintele comisiei a refuzat observatorului dreptul de a vedea dacă cererile sunt în-soţite de adeverinţe medicale.

Implicarea în activitatea comisiei a persoanelor neauto-rizate

Printre persoanele cele mai acti-ve în influenţarea votanţilor au fost observatorii prezenţi în toate secţiile de votare din partea Zia-rului de Apuseni, ziar suţinut de către RMGC. Pe lângă faptul că aceştia au încercat să determine oamenii să voteze la referendum, ei s-au implicat activ în procedu-rile a căror derulare trebuia să cadă exclusiv în sarcina comisiei secţiei de votare. Astfel de nere-guli au fost raportate în: Baia de Arieş, Avram Iancu, Ighiu, Abrud, Bistra, Vadu Moţilor. În Baia de Arieş, observatorul Ziarului de Apuseni ştampila şi împărţea bu-

letine de vot, în timp ce preşedin-tele comisiei nu se afla în secţie.

Moţii au invalidat Referen-dumul Cianurii

În ciuda neregulilor înregistrate, menite să crească participarea la vot a cetăţenilor, în secţiile unde au existat observatori acreditaţi au participat cu 5,5% mai pu-ţini votanţi decât la alegerile parlamentare. Aceste cifre în

sine sunt seminificative pentru voinţa locuitorilor din Apuseni, ce au ales să nu participe la un referendum imoral, simplu in-strument propagandistic pen-tru compania minieră.

Andreea D., observator la CricăuAm îngheţat în ziua referendumului. Continuu, în fiecare clipă. De când m-am trezit şi până am adormit. Am

îngheţat în secţia de votare Cricău unde trebuia hotărâtă cu cerneală soarta munţilor. Am îngheţat în stradă ore în şir, păzind secţia de fraudele electorale pregătite de compania cianuristă. Am îngheţat văzând bătrâni târâţi cu forţa de nepoţi şi învăţaţi că e modern să-şi vândă votul şi Apusenii. Sau văzând oameni ştampilând DA pentru mâncare şi bere. Am trăit un îngheţ continuu. Şi când beam cafea.Am îngheţat iarăşi văzând tânărul viitor preot al satului cum se înfrăţea cu aurul şi distrugerea şi niciun moment cu munţii. Şi când medicul din sat a semnat în fals adeverinţe pentru a aduna cât mai multe voturi la un referendum nedorit de nimeni. Am îngheţat pentru Roşia Montană, pentru natură, pentru dreptate şi pentru mine. Şi am stat aşa îngheţată toată ziua cu legea-n braţe pentru a păzi ce face omul necinstit, că omul necinstit necinsteşte natura. Şi aşa am şi adormit, îngheţată şi încrâncenată.Dar m-am dezgheţat miraculos a doua zi. A doua zi s-a făcut ştiut că toate relele văzute de mine n-au putut să sfarme Apusenii. Că ţăranul bun cu pământul sub picioare, moţul cu bătrânii pe prispă, cu codrii lângă el, cu istoria în braţe şi liniştea în suflet e puternic şi există. El a voit să stea acolo unde-i locul lui şi să nu vină la referendum. A preferat în schimb să stea pe prispa lui, pe pământurile lui, lângă munţii lui. Cum să nu plângi după ce ai fost atât de îngheţat?”

MĂRTURII ALE OBSERVATORILOR DIN 9 DECEMBRIE

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.

ANALIZE

În toate aceste ţări, au existat şi există comunităţi care se opun mineritului cu cianuri. Unii oameni, informaţi asupra pericolu-lui pe care exploatarea îl reprezintă pentru sănătate şi natură, s-au împotrivit din prima clipă. Alţii au dat crezare companiilor, dar au aflat destul de repede că paradisul economic pro-mis nu există, aşa cum s-a întâmplat în Noua Zeelan-dă, la mina Waihi. Miile de locuri de muncă nu s-au arătat, au apărut bolile la oameni şi animale, natura a fost grav afectată. Astfel, multe comunităţi au dat în judecată companiile şi în mai multe locuri, ca în Grecia şi Peru, au izbucnit violenţe. Oamenii au blo-cat străzile şi au ocupat pădurile, în încercarea de a opri exploatările. În Peru, la mina Conga, pe 6 iulie 2012, cinci ţărani au murit împuşcaţi, în timpul unor proteste care au dus la de-clararea stării de necesita-te. În unele locuri, rezisten-ţa comunităţilor e veche de aproape 20 de ani. La Bergama, Turcia, cetăţenii se luptă din 1996. Tribu-nalul a dat câştig de cauză comunităţii, dar guvernul turc nu a reacționat şi oa-menii au ajuns să-şi facă singuri dreptate.Dar poate că evenimentul care a adus în atenţia lu-mii pericolul mineritului cu cianuri a fost accidentul din 2000 de la Baia Mare. Atunci, 100.000 de metri cubi de ape reziduale cu cianură au ajuns în râul Tisa, distrugând complet fauna pe o distanţă de 700

km. Din acel moment, Co-misia Europeană a început o monitorizare atentă a proiectelor miniere cu cia-nură. În 2010, Parlamentul European a adoptat o rezo-luţie care recomandă inter-zicerea folosirii cianurii în minerit. În 2009, doi sena-tori români (Gheorghe Fu-nar şi Peter Ekstein-Kovacs) au înaintat o propunere legislativă de interzicere a utilizării cianurii în minerit. Nici până azi, propunerea nu a fost dezbătută.Având în vedere că ma-joritatea companiilor ce fac exploatări aurifere cu cianură vin din Canada şi ținând cont de numeroase-le probleme şi controverse pe care aceste companii le aduc, un senator canadian a avut ideea de a impune un control mai strict al sta-tului asupra acestor com-panii. Astfel, la 9 februarie 2009, senatorul John Mc-Kay a înaintat o propune-re legislativă care ar fi dat posiblitatea ministrului de Externe şi ministrului Co-merţului să raporteze şi să investigheze orice plânge-re împotriva companiilor canadiene. Legea a fost respinsă de Parlamentul canadian.Astăzi, folosirea cianurii în minerit este interzisă în statele americane Monta-na, Colorado, Vermont şi Wisconsin, în Cehia, Bulga-ria, Ungaria, Germania, Tur-cia şi în mai multe provin-cii din Argentina. În toate celelalte ţări, există acţiuni în justiţie, procese pe rol şi comunităţi unite care refuză să-şi părăsească lo-cuinţele şi să-şi otrăvească pământul şi apa.

decembrie 2012.Modul în care presa (ziare şi televiziuni la un loc) a relatat despre Referendumul Cianurii din Munții Apuseni şi rezul-tatele acestuia a stabilit un nou record negativ. Pentru că minciuna sfruntată cu ”pes-te 70% dintre participanți au votat DA” a fost difuzată de aproape toate televiziunile şi ziarele scrise şi cele online din România. Pe undeva, că-tre finalul ştirilor (pentru cine mai e atent la amănunte) se menționa că ar fi vorba de un sondaj de opinie. Rezultatele oficiale finale nu au mai fost prezentate.

O analiză a modului în care presa a prezentat Referen-dumul Cianurii şi rezultatele acestuia arată că au fost încăl-cate articolul 26 (1) din Legea audiovizualului (privitor la neutralitate), articolele 64 şi 66 din Codul de reglementa-re a conținutului audiovizual (separarea clară dintre fapte şi opinii, rectificarea erorilor, asigurarea neutralității), ar-ticolele 1, 2, 5, 6 şi 8 din Co-dul deontologic unificat al Convențiilor Organizațiilor

de Media şi articolele 1, 2 şi 5 din Codul deontologic al Clu-bului Român de Presă (defi-nirea jurnalistului, verificarea informațiilor şi obligația de a semnala abuzurile, distorsio-narea intenționată a adevă-rului, rectificarea erorilor, ne-utralitatea, separarea faptelor de opinii, atenționarea legată de articolele cu caracter publi-citar).

Recordul este unul absolut, atât în privința numărului te-leviziunilor şi ziarelor care au promovat minciuna, cât şi a numărului de încălcări ale re-gulilor jurnalistice. Scopul a fost unul singur - să se ascun-dă adevărul: doar 26,97% din-tre cetățenii de pe liste (unul din patru) au votat DA la Re-ferendumul Cianurii (procent obținut, oricum, în urma unor importante nereguli semna-late de observatori). Până la ”peste 70%” e o cale lungă. Pe care presa a străbătut-o însă cu o viteză amețitoare, dobo-rând precedentul record, ce data din 1990, cu ”drogurile” şi ”maşina de tipărit bani”.

Modul în care presa a prezentat Referendumul Cianurii din Munții Apuseni şi rezultatele acestuia a stabilit un nou record negativ.

BATE ”DROGURILE”.

ÎN PRESĂ

Am găsit la PNŢ-eu dro-

guri, armament, mu-niţie... maşină de scris

automată... mașină de tipărit bani la

PNL-eu”. Declarația îi aparține uneia din-tre persoanele care

au vandalizat sediile partidelor istorice

(PNȚ și PNL), în 1990.

Mineritul cu otravăÎN LUME

CIANURAMihnea BLIDARIU

Mihai GOŢIU

Drogurile şi falsificarea banilor erau pretextul folosit de Ion Iliescu

pentru a justifica intervențiile brutale. Pentru a da ”credibili-tate” afirmațiilor, televiziunea publică (TVR) le-a ilustrat cu ”drogurile” şi ”maşina de tipă-rit bani”. De fapt, ”drogurile” erau medicamente străine, iar ”maşina de tipărit bani” un co-piator color. Minciuna a prins (prea puțini români ştiau pe atunci cum arată medicamen-tele străine ori că există copia-toare color) şi a intrat în istoria presei.

Instituțiile de presă s-au diver-sificat după 1990. Au apărut publicații şi televiziuni pri-vate. Au existat nenumăra-te minciuni şi abuzuri (de la senzaționala ”găină care a năs-cut pui vii” şi până la şantaj de presă). În aproape 20 de ani de jurnalism am văzut nenumă-rate astfel de cazuri, am scris despre unele din ele şi m-am implicat în organizații pro-fesionale care au sancționat public derapajele. Nimic din toate acestea nu a reuşit însă să detroneze minciuna difuza-tă de TVR în 1990. Până pe 9

Mineritul de suprafaţă cu cianură nu reprezintă un subiect controversat doar în România. Situaţii ca aceea de la Roşia Montană se găsesc în mai multe ţări, printre care Spania, Grecia, Finlanda, Turcia, Macedonia, SUA, Ecuador, Columbia, Argentina, Peru, Chile, Honduras, Noua Zeelandă.

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.

DIVERTISMENT * * * * *

Asemănarea între locurile de muncă de la Gold şi OZN-uri. Toată lumea vorbeşte despre ele, dar nimeni nu ştie dacă există.

* * * * *Miriapod caută doamnă din

Roşia Montană pentru croşetat şosetuțe.

* * * * *De câte persoane ai nevoie

să faci cel mai mare proiect de minerit din Europa?

De două, un mârlan din pu-blicitate şi un preşedinte co-rupt.

* * * * *Într-un comunicat de presă

compania minieră a anunțat că nu va mai crea atâtea locuri de muncă. L-a convins pe Chuck Norris să vină la Roşia Montană.

* * * * *Ieri l-am întâlnit pe Ionel,

un băiat zdravăn de 2,50 m din Roşia Montană, care face baie în fiecare dimineaţă în la-cul de decantare al cianurilor. Mi-a mărturisit că acolo a întâl-nit-o şi pe prietena lui, o blon-dă superbă, mai înaltă decât el cu două capete, ambele cu ochi albaştri…

* * * * *Ce se găseşte la Roşia Monta-

nă în cantitate mai mare decât aurul?

Gogonele.* * * * *

Un ţăran se ocupa de culti-vatul pepenilor. La un moment dat, nişte copii au început să intre noaptea pe plantaţie şi să fure din pepeni. Omul se gân-deşte şi se gândeşte până îi vine o idee care în mod sigur îi va speria pe copii. Aşa că pune pe câmp o plăcuţă pe care scrie „Un pepene de pe acest câmp a fost injectat cu cianură”. Ziua următoare ţăranul vine pe câmp şi vede că nu lipseşte niciun pepene, dar găseşte o altă plăcuţă lângă cea pusă de el: „Acum sunt doi!”

* * * * *Un reporter occidental îl în-

treba pe Ceauşescu, prin 1989: - Am auzit că în România e frig în case. Aşa e?- Da, dar n-a murit nimeni din cauza asta.- Dar am auzit că nu e nici mân-care.- Da, dar n-a murit nimeni de foame.- Şi am mai auzit că trebuie să te baţi să prinzi un loc în autobuz ca să te-ntorci acasă de la serviciu. - Da, dar nici din asta n-a murit nimeni.- Atunci, domnule preşedinte, de ce nu încercaţi cu cianură?

* * * * *

M.G., observator la CâmpeniSunt medic în Cluj şi am 33 ani. Lucrez în fiecare zi cu oameni, pe care încerc să-i înțeleg şi să-i ajut. Un lucru mi-e limpe-de până acum: oamenii sunt egali în fața necazurilor, mai ales când sănătatea lor este pusă în joc. Am participat pe 9 decembrie, ca observator voluntar, la referendumul mineritului din Apuseni, din dorința de a vedea lucrurile făcute corect. După 18 ore pe-trecute în secția de votare 13 R din Câmpeni, am plecat cu un gust dulce şi amar în acelaşi timp, pentru că, după ce am sesizat o serie de nereguli de la cele mai nevinovate până la încălcări grave ale legii, am

înțeles cât de mare e presiu-nea intereselor unei compa-nii ce urmăreşte doar profitul, asupra oamenilor de rând, ca mine şi ca tine, care, dacă nu sunt informați corect, nu cau-tă, sau nu li se oferă adevărul, sunt uşor de influențat. Cel mai tare m-a impresionat o doamnă în vârstă, care doar după ce a votat a realizat că era în secția pentru referen-dum. Indignată la culme de ideea în sine, a vrut să-şi rupă buletinul de vot în fața noas-tră, după care a intrat îna-poi în cabină şi a pus nu mai puțin de 15 ştampile pe NU, anulându-şi votul. A plecat zi-când ceva de copii şi natură. Şi ştiu că nu e singura.

OBSERVATOR REFERENDUM INFORMAL PRIVITOR LA MINERITUL CU CIANURI

BULETIN DE VOT

BULETIN DE VOT

BULETIN DE VOT

BULETIN DE VOT

[În condiţiile în care se vor crea ţ-spr ezece mii de locuri de muncă în regiunea dumnea-voastră săracă, şi având în vedere că nimic nu e mai ecologic şi mai bio decât cianura de so-diu...]

- Sunteţi de acord cu repornirea mineritului în Munţii Apuseni şi a exploatării de la Roşia Montana?

- Mănânci, ca-lule, ovăz?

Este adevărat că pentru Proiectul Roşia Montana al Gold Cor-poration s-ar folosi cel puţin 200 de tone de cianură, echivalentul a 666.000.000.000 doze letale pentru un adult?

Sunteţi de acord că organizarea unor concursuri de hidrobiciclete pe viitoarele lacuri cu cianuri şi metale grele va genera noi locuri de muncă pentru cetăţenii Transilvaniei?

Vi se pare corect că o doză de nu-mai 0,3 grame cianură de sodiu poa-te ucide un om?

DA

DA

DA

DA

DA

DA

ABSOLUT

Foarte urât din partea ei!

Ni-ha-ha!

Unde nu este durere, nici întrista-re, nici suspin. Nimic.Prezentare: doze de 300 mg. Le-tale.Mod de administrare: se ia o singură doză, înainte sau după masă, cu sau fără apă – oricum, nu contează. Se ia o singură dată.Indicații: nu are.

Contraindicații: supărare, de-presie. Scârbă, greață. Râcă, nervi, draci. Sictir.Producător: PharmaGabriel.Dacă apar manifestări neplăcute, nu durează mai mult de câteva secunde. Adresați-vă preotului şi groparului.

PUBLICITATE

www.rosiamontana.orgwww.apusenii-liberi.ro

alburnusmaior rosia.montana.in.unesco

SalvatiRosiaMontana1

alburnusmaior

Redacţia Apusenii Liberi Mihnea Blidariu Tudor Brădăţan Mihai Goţiu Roxana PenceaIoan Pop Curşeu Cornel VîlcuDina Vîlcu Concept grafic: Luminiţa Dejeu Ilustraţii: Laurenţiu Ridichie, Angela Bencze

Corectură: Ioan Pop Curşeu şi Dina Vîlcu Distribuţie: Sorana Olaru, 0364-104706Publicaţie editată de Asociaţia Alburnus Maior Adresă: str Berk, nr 361, Roşia Montană, Alba alburnusmaior@ngo.roISSN 2286 -1726 Tipărit de Tipografia Garamond

Ziarul Apusenii Liberi se dis-tribuie pe bază de voluntari-at.Alătură-te şi tu echipei de distribuţie, sunând la telefon 0364-104706.

Roşia Montană a împlinit 1882 de ani de atestare documentară!

Citeşte mai mult pe

www.ziuarosieimontane.ro

ZIUA ROSIEI MONTANE

IN TOATA TARA

AGNITA Ziua Roşiei Montane în Agnita a fost sărbătorită la Sala Mare a Primăriei, în prezenţa a peste 50 de locuitori ai Văii Hârtibaciului. În semn de so-lidaritate cu Roşia Montană, grupul vocal al Şco-lii G. D. Teutsch a susţinut un recital de cântece populare. Seara a continut cu proiecţia filmului documentar Noul Eldorado (r. Tibor Kocsis, Unga-ria, 2004), urmată de discuţii despre situaţia Ro-şiei Montane şi proiectul minier cu cianuri care ameninţă zona.

RÂMNICU VÂLCEALa evenimentul găzduit de Muzeul Judeţean de Istorie au participat 200 de elevi ai şcolilor vâlcene. Aceştia şi-au expus desenele de-dicate Roşiei Montane, au vizitat muzeul şi au dezbătut efectele cia-nurii asupra naturii. Elevii prezenţi şi-au manifestat intenţia de a face o excursie şcolară pentru a vizita galeriile romane.

IAŞI

BAIA MARELa Baia Mare întreg curentul de opinie a fost favo-rabil salvării Roşiei Montane şi, per ansamblu, îm-potriva procedeului cianurării. Cei mai entuziaşti dintre participanţi au fost specialişti şi cunoscă-tori în domeniul mineritului, iar discuţia s-a pur-tat şi în jurul situaţiei din Baia Mare, unde o nouă companie minieră ar dori reînceperea exploatării în zona Maramureşului.

BRAȘOVZiua Roşiei Montane a fost sărbătorită la Braşov prin proiecţii de filme, dar şi prin organizarea unui marş de solidaritate în centrul oraşului.

BUCUREŞTIÎn Bucureşti Ziua Roşiei Montane a debutat cu un maraton de filme documentare la Muzeul Ţăranului Român. Proiectat în avanpremieră, do-cumentarul Aurul în vremea crizei: Vâlva Neagră, realizat în 2012, este o producţie pentru Televizi-unea publică greacă ERT. Clubul Ţăranului Român a găzduit expoziţia „Patrimoniul Roşiei Monta-ne în imagini” şi concertul Chimie, Norzeatic & Avant’N’Gard. Activităţile organizate în Bucureşti au adus laolaltă peste 600 de persoane.

BÂRLADÎn Bârlad, Ziua Roşiei Montane a adus în discu-ţie nu doar cazul Roşiei Montane, ci şi problema exploatării gazelor de şist, care ameninţă zona Bârladului. După proiecţia filmului documentar, Noul Eldorado (r. Tibor Kocsis, Ungaria, 2004), cei prezenţi au participat la dezbaterea Chevron ver-sus Bârlad ~ RMGC versus Roşia Montană.

ORADEAPeste 60 de persoane au vizionat cu interes fil-mele documentare Noul Eldorado (r. Tibor Kocsis, Ungaria, 2004) şi Roşia Montană, un loc la margi-nea prăpastiei (r. FabianDaub, Germania, 2012). La eveniment a fost prezent şi un domn născut la Roşia Montană care a arătat publicului fotografii, vechi de 80 de ani, cu târgul său natal.

BOTOŞANI

NEHOIU, jud. Buzău

Ziua Roşiei Montane a fost sărbătorită de peste 4000 de oameni: Agnita | Alba Iulia | Arad | Baia Mare | Băile Herculane | Bârlad | Bacău | Braşov | Bucureşti | Buzău | Câmpina | Constanţa | Cluj-Napoca | Copenhaga | Craiova | Drobeta Turnu Severin | Focşani | Gheorgheni | Hunedoara | Iaşi | Nehoiu | Oradea | Piteşti | Râmnicu Vâlcea | Satu Mare | Sibiu | Slatina | Târgovişte | Timişoara

6 FEBRUARIE 2013