Șapte Seri 938

Film • Muzică • Artă • Stil • Sport • Gadget • TrendFREE!

Î N F I E C A R E V I N E R IW W W . S A P T E S E R I . R O

#93

8 /

15 i

ulie

201

6

BUCUREȘTIUL DIN CAPUL TĂU

ANUL XVIIStr. Popa Petre 5, et. 1, București021.250.10.53 www.sapteseri.roEDITORIAL & ARTRedactor-șef: Ana-Maria [email protected] Director: Ovidiu Mureșanu [email protected]

Art Director: Gina NeduRedactor-șef adjunct: Dana Musceleanu [email protected] Editorial:Iulian ComănescuDTP: Laura VelceaWeb Editors: Laura [email protected]

Ana Nătăleț[email protected] Șapte Seri este editată de Șapte Nopți SRLLocal Network Manager:Ion Valentin [email protected]

COLABORATORIFilm: Ileana BîrsanTeatru, Clasic: Ana Nătăleţ[email protected]: Vlad AndriescuCronică de restaurant: Horia GhibuțiuTv: Alexandru MateiSocial Drinker: Dragoș Vărșăndan

Outdoor: Ciprian CristeaRedacţia nu își asumă responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicitare și pentru modificările de programe survenite ulterior. Materialele marcate cu „Advertorial” sau cu litera „P” reprezintă publicitate.Tipar: Coprint

#938 City Guide & Going Out Mag

W W W . S A P T E S E R I . R O 3

ÎN FIECARE VINERI / NR. 938 / 15 IULIE 2016 / SAPTESERI.RO

NOTA EDITORULUI

GO OUT

6 EVENIMENTECe să nu ratezi săptă mâna asta și pe unde trebuie să fii în oraș.

PERMANENT

17 FILMDouă thriller-uri de mare angaja-ment, o animație răcoroasă și un indian semi-siropos sunt filmele noi din cinematografele românești.

23 TECHVlad Andriescu scrie despre

noua furie mondială numită Pokemon Go. Ce e aia? Citiți și instalați.

27 TEATRUCare-s spectacolele lunii iulie la care merită să vă luați bilete din timp.

34 INTERVIUKatja Petrowskaja, scriitoare multiplu premiată în Germania, a venit la București să lanseze prima ei carte, Poate Estera.

36 NUTRIȚIEExistă alimente care au o reputație mult mai bună decât ar

merita. Și în lumea mâncării sunt probleme de-astea, nu numai la oameni. Cristian Mărgărit ne spune verde-n față cum stau lucrurile.

40 FOODHoria Ghibuțiu a ajuns și la ca- pitolul mâncare moldoveneas-că de dincolo de Prut: plăcinte, soleanca și cușma lui Guguță.

46 SOCIAL DRINKERDragoș Vărșăndan ne spune povestea marilor bărbați din spatele marilor branduri de spir-toase care domină piețele deja de secole.

n săptămâna asta14-17 iulie la Castelul Banffy – Electric Castle

Dacă mă pune cineva să îi descriu spațiul în care locuiesc, eu, de pildă, o să încep cu sunetele lui. Cu vecinii care petrec în stradă până la 2 noaptea, cu pescărușii care se tânguie ziua, cu alarmele care șuieră dement și femeia care dă lecții de pian în blocul vecin. Apoi o să povestesc despre buticurile care adună tot cartierul și centrul cultural aromân unde se cântă și dansează, o să descriu pantofarul și pe cea mai drăguță chelneriță din București, de la pizzeria Gambino's. O să mai pomenesc mașinile care blochează orice trotuar și elevii de la Spiru Haret care fumează mult și râd și mai mult. Și-o să zic că e-n centru. Din descrierea mea, niciun geograf de stil vechi n-o să poată face o hartă. Dar unul de stil nou, cum e Cristian Ciobanu, care a scris cover-story-ul acestei ediții, o să mă pună pe o hartă. Una specială, a orașului viu, acela care se află și în cap la noi.

Ana-Maria Caia, redactor-ș[email protected] fb.com/anamaria.caia

BUCUREȘTI COVER STORYExistă o geografie

adevărată, aia de pe Google Maps, și una imaginară, care se referă la felul în care percepem noi orașele. Frici, centru, trasee emoționale, despre ele aflați în cover story.

FASHION MODĂ LA PARISHaute-couture de la Paris.

Cele mai noi și mai spectaculoase ținute ale sezonului care vine.

10special

30

Ne găsiți și aici: fb.com/7serisapteseri.roissuu.com/SapteSeriinstagram.com/SapteSeri

oameniidin spateletextelor şiimaginilor

Este jurnalist și critic de film. A absolvit

Facultatea de Litere, la Universi-tatea din București, în 1998. Între

1999-2004 a fost asistent de cercetare la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. La Șapte Seri se ocupă

de filme noi și cronici pline de substanță. În acest număr ne recomandă o animație, un indian și două thriller-uri.

IleanaBîrsan17 Are un doctorat la Ecole

des Hautes Etudes en Sciences Sociales - Universitatea din Bucureşti și un post-doctorat

în istoria TVR, concretizat în volumul O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România

socialistă (Curtea veche, 2013). Se ocupă la Șapte Seri de rubrica de tv ca să știți la ce să (nu) vă uitați la televizor.

AlexandruMatei29

S-a născut la Praga, în 1969, dar la șase

săptămâni a aterizat pe Otopeni și-a rămas în România până în

zilele noastre. A fost redactor-șef și la cotidian, și la lunar, după o carieră în care n-a ratat aproape niciun titlu major

din presa românească. Îl găsiți la rubrica de cronici culinare, unde caută delicii capitale.

Horia Ghibuțiu40E omul care pune

primul mâna pe chestii pe care noi, profanii, întâi le cumpărăm și după aceea ne

întrebăm la ce ne folosesc. De regulă îl punem să-ți spună la ce-ți folosește ceva înainte să dai banii. În această ediție

ne explică ce e ăla Pokemon Go , jocul care te face să stai cu capul în mobil pe-afară, nu prin casă.

Vlad Andriescu23

A fost redactor-șef al revistelor TV Mania și

TV Satelit, publisher și director executiv al diviziei de reviste a

trustului Rin-gier. S-a lăsat de corporație pentru a deschide un magazin online de băuturi. Nu știm pe nimeni în oraș care să

meargă la mai multe petreceri, așa că îl găsiți la sfârșitul revistei, la rubrica Social Drinker.

Dragoș Vărșăndan46Este doctor în

geografie cu lucrarea „Studiu de geografie mentală în municipiul București”, care a pus bazele Geografiei Mentale în România (www.mentalgeo.wordpress.com). Din 2011 predă masteranzilor de la Facultatea de Geologie a Universității din București. Din 2012 locuiește în Țara Hațegului, unde se ocupă de Geoparcul Dinozau-rilor Țara Hațegului, Geoparc Internațional UNESCO ad-ministrat de Universitatea din București.

CristianCiobanu10

10 COVER STORY. Bucureștiul , așa cum îl percepem noi, nu cum este el neapărat

S-a alăturat echipei Şapte Seri în calitate

de redactor-şef adjunct după o lungă carieră în presa scrisă.

E obişnuită să aducă bucurie prin ceea ce scrie. Săptămâna aceasta Dana a căutat cele mai cool concerte, cele

mai interesante evenimente, ca să știți unde să ieșiți în oraș.

Dana Musceleanu6

4 W W W . S A P T E S E R I . R O

W W W . S A P T E S E R I . R O6

eventsponturile săptămânii n 15-21 iulie 2016

Corul Regal va susține un concert anivesar, dedicat celor 4 ani de existență a ansamblului, dar și ca un omagiu adus Familiei Regale a României, cu ocazia Jubileului de 150 ani. Alături de Corul Regal şi de dirijorul Eduard Dinu, veţi asculta prestaţia unora dintre cei mai talentați și promițători tineri artiști români ai momentului, precum sopranele Daniela Bucșan și Ar-linda Morava, pianiştii Valentin Malaneţchi, Iulian Ochescu, Daniel Dascălu, harpista Iuliana Roșca şi percuţionistul George Iacob. Corul Regal va fi acompaniat la pian de Răzvan Apetrei. Repertoriul ales este o paletă multicoloră de stiluri şi sonorităţi, de la Renaștere la creații contemporane, de la cameral la vocal-sim-fonic, dar şi o serie de momente surpriză. Evenimentul se va bucura de prezența Orchestrei Academica, condusă de dirijorul Răzvan Apetrei, care alături de Corul Regal, soprana Daniela Bucșan, mezzosoprana Antonia Cosmina Stancu, tenorul George Ionuț Vîrban și basul Iustinian Zetea vor interpreta monumentala Misă a Încoronării de Wolfgang Amadeus Mozart.

n ATENEUL ROMÂN 19 iulie, ora 19:00 Corul Regal – Concert aniversar

Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti a deschis expoziţia New Artists, ce cuprinde o selecţie de lucrări de artă contemporană semnate de şaisprezece nume proaspete din lumea artistică românească. Artiştii au absolvit Universitatea Naţională de Arte Bucureşti în ultimii ani sau sunt încă înrolaţi într-o formă de studiu. Artişti: Francesca Badea, Raluca Băjenaru, Dimitrie Budiaci, Alin Carpen, Alexandru Dascălu, Albert Kaan, Rudy von Kronstadt, Raluca Macovei, Ioana Marşic, Bianca Mann, Alexandru Mărcuş, Cătălina Moldoveanu, Ioana Niculescu-Aron, Radu Pandele, Andreea Vlăduţ, Ema Voinescu.

n ARCUB GABROVENI Până pe 12 august New Artists

n TERASA MAGHERU ONE 15 iulie, ora 21:00 21 de NocturneARCEN aduce poezia contemporană deasu-pra orașului, în mijlocul Bucureştiului. Pe 15 iulie, de la ora 21:00, pe terasa blocului Magheru One, va avea loc prima nocturnă de poezie contemporană din acest sezon, dedicată lui Matei Vişniec. Accesul la eveniment este gratuit şi se face doar pe bază de rezervare. „21 de Nocturne” este un proiect care cuprinde o serie de 21 de evenimente dedicate culturii şi fenomenelor artistice contemporane: poezie, proză, teatru, film de artă, dans sau muzică experimentală. Seria de nocturne de anul acesta se va desfăşura în perioada 15 iulie - 16 septembrie (2 noc-turne/lună), începând cu orele 21:00, şi va îmbina poezia cu proza, teatrul şi dansul, cu spectacolul oraşului de dedesubt şi al stelelor de deasupra, toate pe terasa Magheru One.


n ELITE ART GALLERY Până pe 23 iulie Roman(IA)n ARTConceptul expoziţional dezvoltă subiectul iei româneşti şi pregnanţa motivelor etnofolclorice în contextul picturii contem-porane. Sub semnul istoriei, expoziţia dezvoltă simbolistica şi unicitatea portului românesc prin prisma identităţii naţionale şi a tradiţiei. Elite Art Gallery reuneşte lucrările artiştilor Costin Bră-teanu, Florina Breazu, Marcel Lupşe şi Constantin Răducan.

DespreConceptul curatorial al expo-ziţiei vine să sublinieze rolul iei în etapele de evoluţie şi consolidare a artei contempo-rane româneşti, cu accent pe ornament, pe împletirea dintre motivele vegetale şi elemen-tele geometrice, pe încărcătura istorică, simbol și mitologie.

W W W . S A P T E S E R I . R O 7W W W . S A P T E S E R I . R O 7

n ROMEXPO 16 iulie, ora 20:00

Scorpions


n Trupa Scorpions se în-toarce la București în cadrul turneului aniversar de 50 de ani, prin care își promovează albumul lansat anul trecut, „Return to Forever”. n Scorpions este una dintre cele mai iubite trupe de rock lansate în Germania. Fondată în 1965, de chitaristul Rudolf Schenker, trupa și-a schimbat de-a lungul timpului genul de la hard rock la heavy metal.

n Formația are 18 albume de studio și o cifră de vânzări de aproape 100 de milioane de discuri în întreaga lume. n Biletele sunt disponibile cu preţuri cuprinse între 172 lei şi 270 lei.

Despre

Dacă ai chef de-o seară non-conformistă și cu ritmuri alerte, vino în True Club sâmbătă seară! Pierde Vară este o trupă tânără de pop-rock și brit-pop, care din 2012 aduce energie live în fiecare show al lor. Hai să-i cunoști sau să-i reasculți în sufrageria True!Intrarea este liberă. Informații și rezervări la tel. 0727.488.087. Open Doors: 22:00.

n TRUE CLUB 16 iulie, ora 19:00 Pierde Vară

Știm cât de mult îți place să visezi cu ochii deschiși, așa că îți dăm întâlnire în grădina de basm a Palatului Mogoșoaia, unde vrem să te facem să uiți de agitația orașului și să te lași purtat în povestea în care ești cine vrei tu să fii. La visare te vor îndemna cu cele mai dreamy seturi GOLAN, Federico Locchi, Midi Culture, Optick și ursul tău de pluș preferat, MoonSound. Acces general: 30 lei.

n PALATUL MOGOȘOAIA 17 iulie, ora 21:00 Garden of Day Dreams II

jmEvents în parteneriat cu Primăria Sinaia, Castelul Peleș și Hotelul Mara organizează EUROPAfest Summer Edition. Concertele se mută așadar în orașul de la poalele Bucegilor, unde artiști din Marea Britanie, Australia, Canada, Elveția, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Polonia România, Singapore, Spania, Taiwan și SUA vor oferi publicului sonate, sonatine, tangouri sau piese de jazz, care vor transforma o seară de vară obișnuită într-una de basm...

n SINAIA: CASTELUL PELEȘ, PARCUL „DIMITRIE GHICA”, BISERICA CATOLICĂ, HOTEL MARA, 15-26 iulie EUROPAfest - Concerte de vară



Sâmbătă, pe 16 iulie, la Plaja H2O ne poți arăta mușchii zmeului tău la a 11-a ediție de SANDSTYLE. Prognoza de vânt ne arată un vânt de Nord perfect, prilej bun ca toată comunitatea de kiteri și nu nu-mai să se adune pe singura plajă alternativă din nordul stațiunii Ma-maia. Pentru că numărul de practicanți crește vertiginos, anul aces-ta am mărit și miza concursului. Premiile în valoare de peste 4.000 de euro, oferite de către sponsorii principali și h2o.ro, vor pleca la cei mai buni concurenți. Fiecare loc întâi de pe podium va fi răsplătit cu câte un Kite Slingshot 2016. Chiar dacă nu ești rider de profesie poți veni să vezi cum arată singurul concurs pro de kiteboarding din România. Implică-te în distracție pentru că și tu ești comunitatea!

n PLAJA H2O, MAMAIA Concurs de Kiteboarding

events n 15-21 iulie 2016

Pe un picior de plai, pe o gură de Rai, între Micfalău și Bățanii Mari, din județul transilvănean Covasna, se coboară, între 21 și 25 iulie, a 5-a ediție a Waha Festival, locul de joacă pentru copilul dansator și iubitor de natură din fiecare. Pădurea primește cinci sce-ne de muzică – Deep Stage, Psychedelic Stage, Chill Stage, Alternative Stage și Sub Stage –, peste 150 de muzicieni și DJi din mai bine de 20 țări, instalații

vizuale, o zonă specială pentru workshopuri, terapii și tehnici alternative holis-tice, zona dedicată copiilor, precum și un spatiu de jam sessions și performance. În plus, Waha Festival prezintă anul acesta și un nou set de activități dedicate celor care iubesc ieșirile în natură și sportul: tiroliană, rafting, canoe, paintball. Petre Inspirescu, Praslesh, Cezar, Johannes Klingebiel, Dr. Nojoke, Kozo, Andres Marcos, Dan Andrei, Hubble,

Francesco Assenza, Miss I și Tulbure sunt doar câțiva dintre reprezentanții scenei Deep, animată 24/24 pe perioada festivalului. La scena Psy sosesc pen-tru prima dată în România pionierii goatrance Astral Projection din Israel, maes-trul Psykovsky din Rusia, DJ Shane Gobi din Africa de Sud/UK, Glosolalia din Ar-gentina, DJ Stole din Serbia, DJ Ganesh din Franța, Aio din Canada și mulți alții. Abonament: 350 lei.

n MICFALĂU, COVASNA 21-25 iulie

Waha Festival, ediția a V-a

# Waha dă mână liberă și artiștilor vizuali, care vor crea atmosfera nocturnă unică a festivalului. Anul acesta vor fi visuals de la Coté, VVVlad, Aural Eye, Cosinus, Vloop, deco de la Free Optics (DE) și organic art de la Naturalgoritm și Te văd. # Scenele deșucheate construite din materiale naturale vor întregi imaginea lumii fantastice Waha.

# Festivalul oferă o experiență completă în mijlocul naturii și încurajează toți participanții să respecte locul și să-l lase la fel cum l-au găsit, responsabilizându-i pe aceștia prin activități ecologice și de reciclare.

Despre

În peisajul rockului post-so-vietic din Republica Moldova, Alternosfera face parte dintre trupele care au reușit să se impună ca stil și imagine cu un sound unic în showbusi-ness-ul european și o activi-tate concertistică de invidiat. Vineri, în Vama Veche, vor cânta cele mai tari hituri ale lor. Bilet: 50 lei.

n PAPA LA ȘONI, VAMA VECHE 15 iulie, ora 20:00 Alternosfera

Casa de cultură „Friedrich Schiller” continuă seria evenimentelor culturale organizate în colaborare cu Asociaţia Istoria Artei şi te invită joi, 21 iulie, de la ora 19:00, la vernisajul expoziţiei „Martha Bibescu 130”. Martha Lahovary (1886-1973), devenită prinţesă prin căsătoria cu George-Valentin Bibescu (1880-1941), este, probabil, cea mai fascinantă personalitate feminină românească a secolului al XX-lea, atât în ţară, cât şi în plan european. Cu ocazia sărbătoririi a 130 de ani de la naşterea ei, avem ocazia unică de a îi aprecia frumuseţea, eleganţa şi distincţia prin intermediul unor fotografii de epocă.

n CASA DE CULTURĂ „FRIEDRICH SCHILLER” 21 iulie - 19 august

Expoziţia „Martha Bibescu 130”

byron vine cu un nou concert acustic din seria Backyard Acoustic Season, joi, la Casa Universitarilor, începând cu ora 19:00. Trupa cântă rock cu influențe diverse, s-a înființat în 2006 și a lansat de atunci 6 albume de studio și trei DVD-uri live. Alături de byron va urca pe scenă și trupa Rockabella.

n CASA UNIVERSITARILOR 21 iulie, ora 19:30 byron I Rockabella

n Expoziţia a fost realizată de dr. Oana Marinache, istoric de artă, şi fotograful Cristian Gache, în cadrul proiectului „Anul cultural Martha Bibescu 130” .

n Cele 40 panouri reunesc aproximativ 180 de fotografii, provenind din fondurile Arhivelor Naţionale ale României, Bibliotecii Naţionale a României şi din colecţii private.

n Intrarea este liberă şi expoziţia poate fi vizitată în perioada 21 iulie - 19 august 2016, între orele 10:00 și 18:00.

Despre

cover story

Cum arată Bucureștiul, nu cel real, ci cel din mintea noastră? Ce numim centru? Dar periferie? De ce locuri ne e frică? Cât de întins este de fapt el? Sunt întrebări care au un răspuns în paginile următoare.

de Cristian Ciobanufoto Getty Images

BUCUREȘ TIULDIN CAPUL TĂU!


BUCUREȘ TIUL

MEDALION DESPRE

HARTA FRICIIIată ce se întâmplă atunci când întrebi locuito-

rii orașului cât de în siguranță se simt în anu-mite locuri. Fie că e vorba despre experiențe

proprii, fie că sunt influențați de media și de stereotipuri, bucureștenii împart orașul

în zone sigure (verzi) și nesigure (roșii).

cover story ■

e răspundeți când cineva vă întreabă unde lo-cuiți? Foarte probabil, veți începe cu un nume de cartier. De ce? Car-tierele nu există oficial, nu sunt trecute în car-

tea voastră de identitate și nimeni nu poa-te spune clar până unde se întinde fiecare. Pe de altă parte, există în mod oficial șase sectoare ale capitalei, pe care nimeni nu le folosește ca reper spațial, ci doar ca final de adresă oficială, când trimiteți ceva prin poștă sau curier.Ați fost vreodată întrebat de un vizitator unde este centrul Bucureștiului? Ce i-ați răspuns? În mod sigur, nu există un centru oficial sau o zonă cu care toată lumea să fie de acord că este singurul centru.Vi s-a întâmplat vreodată să ajungeți aca-să după serviciu sau școală și să nu vă aduceți aminte detalii despre drum? Dar să parcurgeți o distanță care să pară mai lungă la dus decât la întoarcere? De ce credeți că același spațiu fizic poate însem-na pentru noi lucruri diferite, în funcție de moment, de individ sau de starea noastră fizică și psihică?Unii oameni de știință și-au pus aceleași în-trebări și au încercat să studieze acest fe- nomen al locurilor văzute de oameni, al-tele decât cele oficiale. Unele răspunsuri le poate da geografia. Da, geografia aceea pe care am făcut-o cu toții în școală înseamnă mai mult decât munți, ape, state și număr de locuitori! De fapt, există o serie întreagă de discipline numite geografii ale minții, care se preocupă de un altfel de spațiu, acela din capul fiecăruia dintre noi. Acest spațiu mental este în centrul unei

discipline noi, numită Geografie Men-tală, ideea ei principală fiind aceea că noi nu ne raportăm la spațiul real, ci la un spațiu perceput, neoficial, personal, unic, pe care-l construim cu ajutorul simțurilor, al gândirii și al imaginației.

TIPURI DE SPAȚII DIN MINTEA NOASTRĂGeografia mentală încearcă să arunce o ocheadă în mentalul bucureștean, cu limitările care există, și să surprindă modul în care Bucureștiul se reflectă în mintea fiecăruia dintre noi.Concret, am identificat trei feluri în care gândim spațiul, care se suprapun și se în-trepătrund, dar care ne fac să înțelegem mai ușor percepția asupra spațiului.Primul palier se referă la ceva ce este atât de comun, încât a devenit de la sine înțeles – situarea în spațiu sau „propriocepția”. Fiecare dintre voi, ori-unde ar fi în oraș, știe unde să se ducă pentru a ajunge acasă. Nu aveți întot-deauna o hartă la voi pe care să vă uitați permanent, dar aveți una în mintea voastră, o hartă mentală. Aceasta are o utilitate imediată și este folosită pentru deplasarea în spațiu, cu atât mai folositoa-re este într-un spațiu urban. Când anumite trasee sunt repetate foarte des de către un individ, harta mentală se transformă din-tr-o reprezentare într-un concept mental, adică se automatizează. La un moment dat, strada pe care mergeam eu spre metrou s-a blocat pentru niște lucrări. Deși știam că nu mai trebuie să merg pe acolo și că trebuie să ocolesc pe altă stradă, mi s-a-ntâmplat de cel puțin trei ori să mă trezesc cu nasul în gardul șantierului. Conceptul meu men-tal al traseului mă trimitea pe același drum pe pilot automat. Aceste concepte se pot schimba, dar mai greu, după o experiență repetată.Însă spațiul nu este doar un labirint prin care oamenii trebuie să găsească drumul potrivit, ci este încărcat cu semnificații, mai puternice sau mai slabe, mai multe sau mai puține. Al doilea palier de percepție, numit „atributiv”, este legat de valorile mentale ale spațiilor percepute, odată cunoscut un spațiu capătă anumite însușiri în mintea fi-ecăruia.Fiecare om are o împărțire teritorială pro-prie, folosind criterii personale dintre cele mai diverse. Știm despre o anumită zonă că este „frumoasă”, avem impresia despre un cartier că este „periculos”, toate aceste valori acordate spațiului se acumulează în mental în urma experiențelor noastre, ale cunoscuților sau prin influența media. În prezent, media (în special televiziunea) este

principalul formator de păreri ale indivizilor despre locuri pe care nu le-au văzut în mod direct.Uneori limitele spaţiilor sunt împărtăşite de oamenii aflaţi în aceeaşi categorie so-cio-profesională, în timp ce majoritatea nu le percepe. Un exemplu ar fi teritoriile gru-purilor interlope (găştilor) dintr-un anumit oraş sau ale suporterilor echipelor de fotbal, teritorii ale căror limite nu sunt observabile pentru ceilalţi cetăţeni.Valoarea spațiilor poate, în unele cazuri, să depășească o simplă calitate informativă și utilă orientării și deplasării, ea poate tre-ce în domeniul afectivului, în momentul în care cineva vibrează emoțional la contac-tul (fizic sau mental) cu un anumit spațiu. Acel loc poate avea semnificații personale, simbolice, iar subiectul percepției este pro-fund marcat de acest lucru, reprezentările sale fiind puternic influențate emoțional, lucru care face obiectul nivelului afectiv. Exemplele variază de la ulița copilăriei sau bătătorul de covoare din spatele blocului la locul unde am pupat-o pe Mimi. Nive-lul afectiv este de obicei personal sau re-strâns la un grup mic de persoane. Există însă cazuri când cineva poate vibra afectiv în legătură cu un loc din empatie, deși nu el a trăit experiența, ci o altă persoană care i-a transmis-o. De exemplu, sentimentele cui-va care nu a participat la revoluție, dar care, trecând prin fața fostului CC, își aduce amin-te de ce i-a povestit un apropiat care a fost atunci acolo și, poate, chiar a murit acolo.

C PUNCTUL CENTRAL AL HĂRȚILOR MENTALE COMUNE

(LICEU ȘI FACULTATE)

FIG. 1


În plus față de aceste paliere, vă propun un al patrulea: cel imaginativ. Acesta nu este unul strict al percepției, ci trece în domeniul imaginației. Motivul pentru care palierul imaginativ ar putea fi catalogat printre nive-lurile percepției este faptul că imagina- ția nu se construiește în absența orică- rui stimul. Ea are la bază informațiile per-cepției, iar studiile din domeniul geografiei imaginative subliniază acest lucru.Gândiți-vă la modul în care Transilvania este percepută de către americani sau la locuri fantastice care există numai în lite-ratură sau în basme. Tărâmul de Mijloc al lui Tolkien sau ținutul de peste mări și țări sunt spații care există numai la nivel imaginativ, deși uneori au foarte multe detalii geografi-ce. Transilvania are valențe literare, fantas-tice suprapuse peste un teritoriu real. Acest

lucru face ca anumite trăsături imaginative să fie preluate din fantastic și proiectate peste realitate. Rezultatul este o percepție particulară și ambiguă. Îmi mărturisea un prieten britanic că a fost foarte surprins când a descoperit într-un atlas că Transil-vania chiar există.În continuare vom vedea câteva studii asu-pra Bucureștiului din capul unora dintre lo-cuitorii săi, studii în care cu siguranță vă veți regăsi și propriile percepții despre oraș.

UNDE ESTE CENTRUL BUCUREȘTIULUI„Cine știe, cine știe unde-i centru-n București?Cât ar fi de mărginașe cartiereleParcă toate-s mici orașe și văzându-leCine știe, cine știe unde-i centru-n București?Dacă știi mata răspundeCând te-ntreabă unul unde,Unde-i centru-n București?”(Trio Grigoriu – Cine știe, cine știe unde-i centru-n București, 1960, text Mircea Block, muzică Mișu Iancu)

Trecând peste mesajele de propagandă so- cialistă, cântecul de mai sus sintetizează surprinzător de bine acest capitol. În pri-mul rând, confuzia când vine vorba de a fixa cu certitudine centrul Bucureștiului. Explicațiile din textul cântat de Trio Grigoriu (și de alți artiști, mai nou) sunt evident mo-tivate politic: fiecare cartier este dezvoltat, toată lumea este egală, iar centrul vechi (care ar fi putut fi considerat de unii drept centrul orașului) este astăzi (1960) până și el nou-nouț. Așadar, în comunism lucrurile sunt echitabile până și la nivel de structură și sociologie urbană.În al doilea rând, cântecul remarcă dife-rențele care apar la nivel de definiție a cen-trului: dacă e vorba de o zonă rezidențială („blocuri mari”) sau de una comercială („strada magazinelor”), cea administrativă este lăsată deoparte. În timpul aplicării cercetării, majoritatea respondenților au cerut clarificări referitoare la ce înțelegem

prin centru. Iar în ceea ce privește 18 dintre respondenții din categoria elevi de liceu, soluția cântecului – „ridici din umeri și zâm-bești” – a fost perfect aplicabilă.Cercetarea a avut ca scop realizarea unei serii de hărți mentale ale centrului Bucu-reștiului, în percepția elevilor de liceu și a studenților geografi. Au participat la stu-diu 60 de studenți de la Universitatea din București, Facultatea de Geografie, din anul III de studiu, și anul I de master, secția Tu-rism, precum și 97 elevi de liceu din clasele X-XI, de la Liceul Teoretic Eugen Lovinescu. Acestora li s-a cerut să deseneze o schemă (hartă mentală) a centrului Bucureștiului, așa cum îl percepe fiecare. Cercetarea s-a desfășurat în lunile mai-iunie 2010.Această cercetare surprinde elemente ale palierului I de percepție, cel locațional. Mai

PUNCTUL CENTRAL AL HĂRȚILOR MENTALE

ALE STUDENȚILOR

FIG. 2

PUNCTUL CENTRAL AL HĂRȚILOR MENTALE

ALE ELEVILOR

FIG. 3


cover story ■

exact, hărțile mentale analizate conțin toa-te elementele: linii, puncte și areale, dar se concentrează asupra liniilor reprezentate de căi și punctelor reprezentate de noduri și repere.

AȘADAR, UNDE ESTE CENTRUL?Dincolo de rezultatele cercetării, am remarcat că centrul nu este un loc, o zonă sau un reper, ci o senzație. În unele locuri ne simțim în centru, iar în altele nu. De exem-plu, întotdeauna am fost intrigat de faptul că, la Piața Unirii, lângă Hanul lui Manuc, mă simt în centru, în schimb, pe partea cealaltă a Dâmboviței, spre Budapesta, nu mă mai simt în centru. Simțiți și voi treaba asta? Spre nordul orașului însă, „senzația de centru” este prezentă până la Casa Presei Libere și, poate, mai sus, spre Miorița și aeroporturi. Este curios așadar că ora-șul, întemeiat acolo, la Piața Unirii lângă Dâmbovița, a evoluat natural doar spre nord, ceea ce încă se întâmplă.Revenind la cercetare, punctul central al unei hărți mentale a fost inclus în studiu pentru a observa „centrul centrului”, acel punct/areal așezat de respondenți în centrul hărții lor mentale. Implicit acela este nucleul cen-trului și, în funcție de el, ne putem forma o idee despre diferențele de percepție în iden-tificarea centrului Capitalei.În funcție de numărul celor care au desem-nat acel punct central în hărțile lor mentale,

mărimea punctului pe harta rezultată (fig. 1) este mai mare sau mai mică. Pre-lucrarea s-a efectuat cu ajutorul progra-mului ArcGIS-ArcMap.Se observă în primul rând o coerență a punctului de vedere al studenților, care au desemnat doar 7 puncte diferite și cu o concentrație mai mare. Elevii, pe de altă parte, au desemnat un număr mai mare de puncte, iar rezultatul e o multi-tudine de puncte de concentrație mică.Punctele centrale asupra cărora au con-venit majoritatea respondenților sunt Piața Universității, Piața Unirii și Centrul Istoric (zona Lipscani sau Centrul Vechi, între Brătianu, Halelor, Calea Victoriei și Elisabeta). Un alt aspect interesant este acela că 12 elevi au desemnat Palatul Parlamentului (Casa Poporului) drept punct central, în timp ce niciun student nu a făcut acest lucru.

DRUMURI ȘI INTERSECȚII ALE HĂRȚILOR MENTALEPentru a realiza hărțile mentale centra-lizate au fost luate în considerare căile de-senate sau denumite de către respondenți. Cu cât numărul respondenților care au mar-cat calea respectivă este mai mare, cu atât grosimea liniei de pe hartă este mai mare. În același sens, mărimea cercului fiecărui nod este direct proporțională cu numărul celor

care l-au marcat.Se remarcă din nou o concentrare a per-cepției studenților față de cea a elevilor (fig. 4 și 5). Elevii au recunoscut în mare majori-tate doar căile Brătianu, Bălcescu, Elisabeta și Carol I. De asemenea, pe harta elevilor apare o zonă care lipsește din cealaltă hartă, este

vorba despre căile din jurul Palatului Parlamentului: Libertății, Coșbuc, Re-gina Maria, 13 Septembrie. Acest lu-cru se poate explica prin poziția geo-grafică a locuințelor elevilor. Deoare-ce liceul este situat în Drumul Taberei, majoritatea elevilor provin din vestul Capitalei. Din această cauză, primul lor contact cu Centrul se face dinspre Palatul Parlamentului.În sprijinul acestei ipoteze vine și modul în care au fost orientate hărțile mentale (care punct cardinal se află în partea de sus a hărții).

În cazul elevilor:l 38% au orientat harta spre est, l 26% spre nord,l 24% spre sud,l 12% spre vest

Este explicabil că, venind dinspre vest, percepția mentală a centrului să fie orientată către est. Totuși, nu același lucru se poate spune despre orienta-rea hărților studenților:l 37% au orientat harta tot spre est,l 30% spre nord,l 19% spre vest,l 14% spre sud

REPERELE SPAȚIALE ALE STUDENȚILOR

FIG. 6

CĂILE ȘI NODURILE HĂRȚILOR MENTALE

ALE STUDENȚILOR

FIG. 4CĂILE ȘI NODURILE

HĂRȚILOR MENTALE ALE ELEVILOR

FIG. 5


Motivul pentru care studenții au ales să orienteze astfel harta rămâne necunoscut și poate face subiectul unor studii viitoa-re. Este interesant de remarcat faptul că, deși avem de a face cu studenți geografi, percepția lor nu a fost prea mult alterată de modul clasic de orientare a hărților, spre nord.

În cazul nodurilor, remarcăm pe de o parte că elevii au desemnat noduri inexistente, precum Palatul Parlamentului (fig. 8), care poate fi cel mult un reper spațial, dar nici-decum un nod de comunicație așa cum apare în câteva dintre hărți. De asemenea, Arcul de Triumf apare ca un nod izolat, fără a beneficia de căile care de fapt caracterizează un asemenea element.În ansamblu, nodurile sunt perce-pute slab în comparație cu percepția căilor. O explicație ar putea să fie reprezentată de modul diferit în care sunt înțelese „piețele” în Ro-mânia.

PUNCTELE DE REPER ÎN CENTRUL CAPITALEIPentru a identifica punctele de reper s-au ales elementele hărților mentale definite clar grafic și care apa-rent au rol de orientare. Centrali-zarea reperelor spațiale respectă principiul folosit în celelalte cazuri: elementele grafice sunt proporți-onale cu numărul celor care au marcat reperul respectiv.

Remarcăm în primul rând deplasarea cen-trului de greutate al reperelor din zona Uni-versitate, în cazul studenților, în zona Uni-rea-Palatul Parlamentului, în cazul elevilor. Astfel, se repetă predilecția elevilor către spațiul sud-vestic al arealului central, des-pre care am arătat mai sus.Numărul aproape dublu de repere spațiale cunoscute de studenți arată o mai bună cunoaștere a zonei centrale de către

aceștia, din motive evidente. Se observă de asemenea o tendință a elevilor de a se ori-enta în funcție de repere comerciale. Acest lucru se poate explica prin motivația de-plasării lor în centru. De cele mai multe ori, aceasta este una comercială – cumpărături de la magazinele din centru.

Harta mentală a centrului capitalei în vizi-unea elevilor și studenților are două mari puncte centrale în jurul cărora gravitează toate celelalte elemente, este vorba des-pre Piața Unirii și Piața Victoriei. Axa care unește aceste două puncte are tendința de a se prelungi spre nord cu intensitate scă-zută, până la Arcul de Triumf. Spre sud însă, această axă nu se prelungește spre Tinere-tului.Există o a doua axă, paralelă cu prima, Ca-lea Victoriei, recunoscută ca zonă centrală mai mult de către studenți. Perpendicular

pe aceste axe apar alte două direcții: Elisa-beta-Carol I și Bulevardul Unirii. În timp ce prima este incontestabilă, cea de-a doua apare mai pregnant în percepția elevilor.În privința reperelor spațiale, centrul de greutate este diferit pentru cele două gru-puri țintă ale studiului. Elevii consideră Pala-tul Parlamentului și Magazinul Unirea drept cele mai importante repere spațiale, în timp ce studenții au ca repere Universitatea și Teatrul Național.

Faptul că liceul Lovinescu se află în vestul orașului imprimă asupra percepției elevilor tendința de a deplasa zona centrală spre sud-vest. Necunoașterea suficientă a cen-trului face ca percepția elevilor să fie diver-sificată în toate cazurile. Studenții geografi au tendința de a depla-sa zona centrală spre nord, iar percepția lor este mai omogenă. Diferența de motivație între elevi și studenți în a se deplasa în cen-tru este evidentă. În timp ce studenții își desfășoară activitatea în centru, elevii au motivații comerciale sau de divertisment pentru a se deplasa. De aceea pe hărțile lor mentale întâlnim mai multe magazine, par-curi, muzee.

LA CE FOLOSEȘTE?Probabil că acum deja vă întrebați: bun, și la ce folosește toată treaba asta? În primul rând, prima utilitate a geografiei mentale,

coboară punctul de vedere de undeva de sus, de deasupra planurilor și hărților, jos, între locuitori. Dincolo de această utilitate de principiu, ea este folosită în două sensuri:1. Pentru a schimba personalitatea unui loc (se schimbă denumirea, simbolurile etc.)2. Pentru a schimba atitudinea față de un loc (campanii de imagine)Geografia mentală ne învață nu numai că avem un oraș numai al nostru, ci și că îl pu-tem visa, construi și transforma în realitate.

REPERELE SPAȚIALE ALE ELEVILOR

FIG. 7

PERCEPȚIA ASUPRA PALATULUI PARLAMENTULUI

CA NOD

FIG. 8

Piața Romană

CasaPoporului

IntercontinentalTNB

MagazinulUnirea

ParcUnirea



film

Ileana Bîrsana absolvit Facultatea de Litere a Universității din București și a făcut studii de film la Uni-versitatea din Zürich. Este critic și educator de cinema

Tomahawkul de os acă săptă-mâna tre-cută aveam un film pentru fete (no offence, girls!), acum

am ales unul pentru băieți, un hibrid de western, horror și comedie, a cărui acțiune se petrece cândva prin 1800, un-deva în vestul sălbatic. Clasic, nu? Numai că regizorul și sce-naristul S. Craig Zahler trece dintr-un gen în altul spărgând niște clișee și dând peste cap așteptările.

Șeriful Hunt (Kurt Russell, of course), alături de bătrânul său ajutor (Richard Jenkins), pleacă împreună cu un pisto-lar precis, jucător și afemeiat (Matthew Fox) și un fermier accidentat deja sever la un pi-cior în căutarea soției celui din urmă și a ajutorului șerifului, răpiți de un clan de indieni, niște creaturi ca din Iad.

Troglodiții canibali, nu mulți la număr, își fac apariția destul de târziu, dar va fi o amintire pe care nu o uiți prea repede, asta în cazul în care ochii nu vor fi acoperiți la cele două, trei scene horror, destul de tari și crude.

Zahler reușește cu acest debut să modifice și să se joace cu ge-nurile mai sus amintite, fără să facă un ghiveci nedigerabil, ci, dimpotrivă, să-i găsească fie-căruia rostul și adecvarea, fără

să folosească rețeta de suc-ces. Nu-i puțin lucru să faci un film de acțiune și suspans din vorbe, gesturi și mult mers și să ai curajul să îți lași piesele de rezistență și motorul acțiunii pe ultimii zece metri. Și ce metri! (Mi-am pus mâna la ochi o dată, dar să știți că nu funcționează, pentru că oricum știm bine în capul nostru ce se întâmplă atunci când nu privim, deh!).

Regizorul a scris și câteva ro-mane (dintre care și western)

și cântă și face versuri pentru trupe de heavy și black metal, iar mu-zica, în acest film, are tot ce îi trebuie să con-trapuncteze acțiunea și să dezechilibreze planurile pe care ni le facem. Un mare plus pentru acest debut este modul în care îi dirijează pe actori, unii dintre ei chiar de nerecunoscut, cum

e cazul lui Jenkins sau Fox, și, mai cu seamă, dialogurile pline de umor, amprente personale și un anumit tip de precizie a frazelor foarte just corelată cu montajul care funcționează ca o piesă muzicală.

Probabil e unul dintre filmele care va deveni cult, în orice caz va lăsa mult în spate filmul lui Tarantino, The Hateful Eight.

D


filme15-21 iulie

ANIMAȚIE, AVENTURI, COMEDIE, 99 minute, din 15 iulie

Epoca de gheață: Ploaie de meteoriți

Cursa epică a lui Scrat după ghinda nărăvașă îl catapultează în univers, unde declanșează accidental o serie de evenimente cosmice care transformă și pun în pericol lumea din Epoca de Gheață. Pentru a se salva, Sid, Manny, Diego și restul turmei trebuie să plece de acasă și să pornească într-o expediție plină de comedie şi aventură, în timp ce călătoresc spre noi ținuturi exotice și se confruntă cu o serie de personaje noi, pline de culoare.

DRAMĂ, THRILLER, 87 minute, din 15 iulie

Din adâncuriÎn captivantul thriller Din adâncuri, Nancy Adams (Blake Lively) face surfing pe o plajă pustie, într-un loc care se dovedeşte a fi zona de vânătoare a unui mare rechin alb. Deşi ea se află la doar 200 metri de mal, supravieţuirea pare a fi pentru Nancy testul suprem, care-i va pune la încercare ingeniozitatea, calităţile şi stăpânirea de sine.

Experimentatul geolog Kristian Eikfjord a accep-tat un nou post. Împreună cu familia, pregăteşte mutarea din oraşul Geiranger, dar el şi colegii săi înregistrează mici modificări geologice în subsol. Tot mai îngrijorat, Kristian îşi dă seama că cel mai mare coşmar e gata să devină realitate. Cu doar zece minute la dispoziţie pentru a scăpa cu viaţă, Kristian trebuie să salveze cât mai mulţi oameni împreună cu propria familie.

ACȚIUNE, DRAMĂ, THRILLER, 105 MINUTE

Valul ucigașdin 15 iulie

ACȚIUNE, ROMANTIC, SPORT, 170 minute, din 15 iulie

SultanSultan (Salman Khan) are lumea la picioare: este campionul la lupte libere din micul său orăşel indian, iar asta îl face să viseze că îşi va reprezenta ţara la Jocurile Olimpice. Când o întâlneşte pe frumoasa şi energica Aarfa (Anushka Sharma), campioana la lupte libere din oraş, chiar că nu îşi poate dori mai mult acum, că dragostea şi gloria sunt atât de aproape. Dar calea către succes este una plină de obstacole, iar Sultan va avea nevoie de multă perseverenţă pentru a-şi atinge visul.

Trei feluri de personaje trăiesc într-un tablou abandonat de pictorul său: Isprăviţii, adică cei pic-taţi complet, Jumăticii, cărora le lipsesc culorile, şi De-abiaschiţaţii, care nu sunt pictaţi deloc. Con-vinşi de superioritatea lor, Isprăviţii îi izgonesc pe Jumătici şi-i subjugă pe De-abiaschiţaţi. Ramo, un tânăr Isprăvit îndrăgostit de o Jumătică, se aliază cu învinşii şi părăseşte tabloul în căutarea Pictoru-lui. Animație pentru copii peste 7 ani.

Mai mulți soldați cuprinși de o misterioasă boală a somnului sunt transferați într-un spital improvizat într-o școală abandonată. Jenjira se oferă să aibă grijă de Itt, un soldat frumos pe care nimeni nu-l vizitează. În același timp, se împrietenește cu Keng, o tânără medium care-și folosește puterile pentru a-i ajuta pe cei apropiați să comunice cu bărbații adormiți. Într-o zi, Jenjira găsește jurnalul intim al lui Itt, acoperit de mâzgălituri stranii. Există oare vreo legătură între sindromul enigmatic care-i afectează pe soldați și situl antic care se întinde sub școală? Magie, vindecare, romantism și vise se amestecă pe drumul fragil al Jenjirei către o conștiință profundă a ei înșeși și a lumii care o înconjoară.Sâmbătă, 16 iulie, ora 17:00, și duminică, 17 iulie, ora 21:45, Cinema Elvira Popescu

CINEMA ELVIRA POPESCU

CINEMA ELVIRA POPESCU

Tabloulsâmbătă, 16 iulie, ora 11:00

Cemetery of SplendorThailanda, Marea Britanie, Germania, Franța

muzicăponturile săptămânii n 15-21 iulie 2016

MAXWELLBlackSUMMERS'nightDupă șapte ani de pauză, Maxwell, cântărețul american de soul și R&B, laureat al premiului Grammy, își lansează albumul de studio cu nr. 5. „BlackSUMMERS'night” este al doilea din trilogia cu același nume, distincția de titlu fiind dată doar de modul în care e scris cu majuscule cuvântul pe care pune accent la fiecare ediție. Albumul produs în colaborare cu Hod David și Stuart Matthewman a fost lansat pe 1 iulie de către Columbia Records și s-a poziționat pe locul 3 în Top Billboard 200, fiind aclamat de către critica de specialitate, dar și de fanii muzicii neo soul. La 20 de ani de la debutul său fulminant, Maxwell e la fel de chill ca întotdeauna, încrezător în propriile forțe și un pic controversat. Cele 12 noi piese sunt o colecție cutremurătoare de cântece de dragoste ce forțează limitele R&B-ului. Cu versuri profunde ce însoțesc o linie melodică elaborată, BlackSUMMERS'night aduce o poveste de dragoste rafinată și transcendentală, care face tantra să pară plictisitoare.

ANDRA ȘI MARA Sweet dreams Andra și Mara Prună, concurenta de la „Românii au talent” care a impresionat o țară întreagă cu talentul ei desăvârșit, au făcut echipă și au lansat împreună piesa „Sweet dreams”. Piesa este scrisă și compusă de Mara, cu un an în urmă, iar prin colaborarea cu Andra micuța artistă și-a mai îndeplinit un vis. „Mara Prună a urcat pe scenă pentru că a crezut în talentul ei și a reușit să demonstreze că poate să transmită un mesaj sensibil: asta îi dă titlul de artist adevărat. Am făcut un duet cu ea și sper să vă placă, amândouă am pus suflet în piesă și în mesajul ei", a declarat Andra.

Capul sus, pokemoni în fațătech

umea teh-n o l o g i e i are un mod foar te amu-zant de a se întoarce înspre trecut

și de a reînvia concepte și titluri dispărute din memoria noastră. Să luăm Pokemon. Seria aceasta de jocuri și desene animate a fost creată în anii '90 în Japonia, de către Satoshi Tajiri. Povestea e simplă – numele vine de la Pocket Monsters, adică monștri pe care îi antrenezi și care au, în limbaj modern, niște super-puteri. Am crescut urmărind la televizor Pokemon și aventurile

celor care-i antrenau pentru a se lupta cu răul. Țin minte că aveam probabil vreo 10-12 ani când au apărut pentru prima oară desenele ani-mate Pokemon pe PRO TV. Erau sâmbăta și duminica de la ora 7 dimineața, ceea ce ne forța să ne culcăm devreme dacă voiam să urmărim desenele animate. Ei bine, Pokemon era diferit de tot ceea ce văzusem până atunci. Toate desenele animate păreau obosite pe lângă monștrii japonezi. Urmărisem un pic de Sailor Moon cu câțiva ani înainte, tot pe influență japoneză, dar acelea erau mai mult pentru fete. Pokemon a fost proaspăt.

Odată cu încheierea seriei de la PRO TV, s-a înche-iat o parte din copilăria mea. Nimic nu a mai fost la fel după aceea, au rămas doar diminețile cu Pikachu și Bulbazar, care se luptau cu echipa racheta. Fast forward 15 ani mai târziu. Am crescut, am ui-tat de Pokemon, de care-mi închipuiam că a uitat și restul lumii. Dar o ciudată comuniune de generații

se petrece zilele acestea cu re-nașterea Nintendo. Pokemon Go e un joc creat în parteneriat cu cei de la Niantic, prin care americanii (momentan, doar ei pot juca) își folosesc camera telefonului pentru a descoperi pokemoni în viața reală. Practic, trebuie să mergi în funcție de coordonate GPS și bluetooth și să colectezi pokemonii. Trebuie să-i ai pe toți. Și, iată, Pokemon nu a murit, așa cum Nintendo se reinventează mereu, de la caseta care se băga în consola de la televizor până la jocuri de mobil care folosesc re-alitatea augmentată. Ce s-a întâmplat de atunci până azi? Pokemon Go a depășit Twit-ter la numărul de descărcări și 5% din telefoanele cu Android au jocul instalat. În același timp, se produce o mini-revoluție în tipul de interacțiune pe care o au tine-rii cu telefoanele lor. În loc să stea țintuiți în ecran și să nu iasă din cameră, sunt nevoiți să se plim-be. E o formă ciudată de a ieși din zona ta de confort, dar ca să găsești pokemonii trebuie să ieși din casă. Efectele sunt uluitoare. Uneori negative, dar uluitoare. Tinerii se plâng pe internet că

nu au mai făcut de multă vreme atât de mult efort fizic. Sunt nevoiți să meargă kilometri în-tregi ca să dea de pokemoni. De asemenea, cei care suferă de anxietate și depresie au găsit un motiv bun pentru a ieși în lume, pentru a părăsi camera claustrantă. Își caută prietenii imaginari în lume. De asemenea, Nintendo a devenit o companie care astăzi valorează peste 9 miliarde de dolari datorită creșterii pe bursă. Efectele sunt și negative. Hoții au început să folosească aplicația pentru a descoperi locurile ciu-date unde sunt amplasați poke-monii și își așteaptă victimele acolo. În același timp, un tânăr a găsit un cadavru în timp ce căuta un monstru din joc. Iar Poliția e îngrijorată că tinerii stau cu capul în telefon și nu sunt atenți la ce se întâmplă în jur. Realitatea prezentă este ciudată. Prietenii imaginari ai copilăriei mele au reînviat. Tinerii ies din casă, dar asta doar pentru a căuta persona je din realitatea îmbunătățită. Lumea merge mai departe, trebuie să ai toți poke-monii.

L

Vlad AndriescuScrie despre tehnologie detrei ani şi încearcăsă se pună în pieleaconsumatoruluiobişnuit

Facebook Live e folosit de victimele poliției din Statele Unite pentru a transmite decese în direct. E o imagine a lumii în care trăim. Dacă vrei să faci transmisiuni de calitate, am pregătit o listă de

unelte pentru tine.

tech n

Televiziunea din geantă

IPHONE 6+Când vine vorba de telefoane care filmează bine, atunci iPhone 6s Plus nu are rival. Terminalul îmbină câteva caracteristici esențiale pentru un telefon potrivit ca să facă live streaming pe internet. În primul rând, filmează extraordinar, stabilizarea standard este foarte bună, culorile sunt curate, iar autonomia bateriei este deja

mare. Poți obține câteva ore de transmisiune doar cu o încărcare. Singurul dezavantaj e că e un telefon destul de masiv, iar dacă îi vei atașa și alte accesorii, neajunsul va fi și mai mare. Gândește-te însă că alții folosesc în continuare camere profesioniste, așa că nu ai de ce să te plângi. Poți să transmiți ca o televiziune fără să ai nevoie de un car de transmisiuni ascuns într-un tir obosit. Alege varianta de 64 de GB pentru liniștea ta sufletească și pentru a putea instala mai multe aplicații și stoca mai multe imagini și videoclipuri. 4.100 de lei la eMAG.ro

HUSĂ CU BATERIEUn alt lucru pe care trebuie să ți-l amintești, dacă vrei să fii în avanpostul transmisiunilor live pe Facebook sau YouTube, e că orice livestream consumă foarte multă baterie. Conexiunea la in-ternet roade din baterie cu poftă. Vei rămâne în timp record fără autonomie. Cea mai simplă variantă e o husă cu baterie. Stoga External are 8.200 de miliamperi, asta înseamnă că poate reîncărca tele-fonul de vreo trei ori și îți triplează timpul de filmare. Dezavantajul? Telefonul e foarte gros. 20 de lire sterline la amazon.co.uk

MICROFON CU LAVALIERĂNu vrei să te auzi ca și cum ai fi în cadă atunci când faci o transmisiune. Dacă deschizi harta live-urilor de pe Face-book, sunt mulți care vorbesc în fața unei audiențe goale. Vrei să devii vedetă? Trebuie să ai ceva de spus, ceva și de arătat, dar și un microfon ca să te auzi bine. Pentru telefoanele mobile, poți alege unul cu jack de 3,5 milimetri, care intră în mufa de căști și care are lavalieră, adică se montează la butonieră. E potrivit și pentru DSLR și alte instrumente de înregistrare. Noi am ales Boya BY M1. 15 lire sterline pe amazon.co.uk

LENTILE SPECIALEDacă vrei filmări mai speciale, care nu pot fi făcute cu ajutorul lentilei standard de pe iPhone, poți monta un accesoriu pentru a căpăta noi valențe. Olloclip sunt niște lentile care se montează pe cameră și care pot da un unghi de tip ochi de pește, wide sau macro. Trebuie să renunți la bateria externă dacă vrei să-l folosești și, cel mai probabil, la stabilizatorul extern. În schimb, vei putea prinde niște perspective interesante și originale. 100 de dolari pe olloclip.com

BATERIE EXTERNĂDacă nu te tentează ideea unei huse cu baterie, poți alege un acumulator extern care poate fi legat la telefon cu ajutorul unui fir. Pentru filmări, îl poți ține în buzunar. Deoarece transmisiunea live e un mare con-sumator de resurse, noi am căutat un monstru care să te ajute în orice situație. În principiu, ZeroLemon ToughJuice de 30.000 de miliam-peri, ceea ce te ajută să stai vreo 15

zile în sălbăticie cu smartphone-ul. Și pentru transmisiuni, e posibil să poți filma 24 de ore încontinuu. 400 de dolari pe amazon.com


DJI PHANTOM 3După ce a introdus posibilitatea de a transmite în direct în fluxul de informații al oamenilor, Facebook s-a mișcat foarte rapid. Pe lângă telefoane, acum poți folosi și drona pentru a transmite în direct pe Facebook, dar nu pentru foarte mult timp. DJI Phantom 3 e una dintre cele mai populare drone și, probabil, cea mai bună. Se controlează cu ajutorul unei telecomenzi și a unei tablete. Filmează 4K și are stabilizare pe trei axe. Imaginile sunt spectacu-loase. Transmisiunea poate fi pornită din aplicația de iOS (iPhone/iPad) a dronei. 5.500 lei la f64.ro

GIMBAL DE TELEFONO filmare reușită arată ca și cum ar fi fost fost făcută fluid, fără treceri bruște, fără ca imaginea să salte în timp ce tu alergi. Nu trebuie să obosești oamenii, chiar dacă faci doar niște live-uri pe Facebook sau YouTube. Un gimbal, pentru cei nepricepuți, e un stabilizator pe mai multe axe care permite telefonului să se miște fluid, dar să rămână la același alinia-ment de filmare. Feiyu Tech G4 Pro e un accesoriu recoman-dat de Apple, cu stabilizare pe 3 axe care completează tele-fonul deja de calitate. 300 de dolari pe apple.com

GOPRO HERO 4Dacă nu vrei să filmezi cu telefonul și nici nu ai dronă, alternativa este un GoPro. E cea mai simplă metodă și poți transmite live pe Facebook cu ajutorul unor aplicații. Go-Pro Hero 4 e deja un clasic. Filmează 4K, o poți monta la o dronă mai simplă și mai ieftină, are WiFi și poți folosi gadgetul inclusiv fără microfon, pentru că cel încorporat e destul de bun. 1.900 de lei pe f64.ro

teatruponturile săptămânii n 15-21 iulie 2016

Teatrul Ion Creangă transformă curtea Palatului Mogoşoaia în spaţiu de poveste. Până pe 4 septembrie, stagiunea estivală VăraTic include producţii dedicate copiilor cu vârsta peste 4 ani, special alese pentru a transforma experiența vizionării unui spectacol de teatru într-o călătorie. În Pinguinii melomanii, prezentat sâmbătă, de la ora 18:00, aflăm despre peripeţiile lui Pingunel și Pingunica, care, dorindu-şi să ajungă acasă, la Polul Sud, fug de la circ. După o serie de serie de încurcături şi drumuri rătăcitoare, întâlnesc un nou prieten, cu ajutorul căruia reuşesc să-şi găsească drumul către un loc pe care să îl poată numi acasă. De-a Micul Prinţ ne aduce aminte de Asteroid B612, un asteroid suficient de încăpător pentru câțiva vulcani (stinși), o floare și un Mic Prinț. Deşi există puțini care chiar l-au cunoscut pe Micul Prinț, el a transformat toate vulpile, toți trandafirii și toți baobabii de pe Pământ. Iar povestea lui merită împărtăşită şi reamintită. Actorii Teatrului Ion Creangă ne oferă ocazia duminică, începând cu ora 11:00.

n CENTRUL CULTURAL PALATELE BRÂNCOVENEȘTI 9 iulie - 4 septembrie VăraTic

n GODOT CAFE TEATRU, vineri, 22:00 Jurnalul lui Adam și EvaPrimul El şi prima Ea sunt interpretaţi de Dan Rădulescu şi Dana Rogoz, cu mult umor şi inocenţă, într-un jurnal al primilor paşi ai călătoriei către „noi”. Redescoperim lucruri banale, dintr-o nouă perspectivă, a celor care le-au văzut şi numit pentru prima oară, prin umor şi emoţie.

n UNTEATRU miercuri, 20:00 LiliomPiesa lui Molnár Ferenc se joacă în avanpremieră, săptămâna aceasta, la unteatru. Avem ocazia de a vedea pe scenă legenda urbană în şapte tablouri despre viaţa şi moartea unui vagabond. Personajul principal, Liliom, urmează să înceapă o nouă viaţă împreună cu Julika, fără bani, fără loc de muncă, fără casă, fără viitor.

n TVR sâmbătă, 20:30 Cerere în căsătorieSpirite încinse, certuri, neînțelegeri, nesiguranță, emoții – într-o astfel de atmosferă îți trebuie curaj să faci o cerere în căsătorie. Punerea în scenă inedită, decorul minimalist şi comicul de situaţie fac din Cerere în căsătorie un spectacol perfect cu care să ne încheiem ziua. Spectacolul este prezentat de Teatrul de Artă Bucureşti.

n TEATRUL ÎN CULISE, joi, 20:00 Clinica sinucigașilorO clinică de sinucidere asistată, patru personaje măcinate de monotonie, lipsă de încredere în sine, probleme financiare și familiale și un final imprevizibil. Contrar aşteptărilor date de titlu, spectacolul reușește să trezească în tine speranțe latente, gânduri pozitive și exces de bună dispoziție, îţi ia neliniştile, angoasele şi grijile cu mâna, punând în loc seninătate.

n PARCUL BAZILESCU, până pe 4 sept. Vacanța de vară cu ExcelsiorTeatrul Excelsior vine în parcul Bazilescu la fiecare final de săptămână cu spectacole de teatru, dans, muzică, balet și proiecții de filme. Petrece weekendul alături de cei mici, în aer liber, la umbra unora dintre cele mai frumoase poveşti ale copilăriei. Voia bună şi surprizele sunt garantate.



Cocktail cu Molotovla TV

e acum înainte, două feluri de a folosi televiziunea se conturează, tot mai deosebite unul de celălalt. Pe de o parte, aseară a fost ziua televiziunii socia-le: finala France 2016. În România, cotă de piață de peste 50% pentru PRO TV, la ceva peste 3 milioa-ne de spectatori. Pentru un meci trenant. Se știe, noi nu-i iubim pe francezi, pentru că-s încrezuți și

elitiști. Iar pe portughezi i-am iubi, dar au jucat fotbal cam în regim de ava-rie. Dar vă rog să fiți impresionați de aceste cifre: 20,7 milioane de spec-tatori în Franța și 73% audiență pentru meciul de aseară, pe M6. Aceasta este televiziunea visată de părinții fondatori, chiar dacă ei se gândeau la alte programe care să facă masă. Televiziunea care federează, care umple un fan zone mare cât câmpia de la Blaj, care scoate publicul din casă (aco-lo unde locuiește de fapt televizorul) și-l distribuie pe străzi, în fața unei puzderii de ecrane publice. În holul hotelului în care am apucat să mă uit la acest Franța-Portugalia, lângă turnul Eiffel, televizorul fusese setat să se închidă brusc prin minutul 100 și personalul nu știa ce să-i facă. Lumea a început să scandeze: la télé, la télé! Avem aici un concentrat de televiziu-ne festivă. Când PRO TV și-a început emisia în România, unul dintre slo-ganuri a fost Asta-i televiziunea. Aia la care te uiți și socializezi. Povestea asta nu s-a încheiat încă. 20 de milioane, deci se poate.Pe de altă parte, dacă dați un search la Molotov tv, o să vă apară un site care strigă pe toate gardurile Revoluție! Există deja Netflix, doar că aici nu mai vorbim doar despre seriale și show-uri, ci despre întreg conținutul tv, de pe toate canalele și din toate box-urile lor. Ideea e simplă. Numărul de canale a crescut, dar televiziunea nu și-a in-ventat încă un google, adică un motor de căutare. Molotov tv e acel loc în care poți să nu plătești nimic pentru a opera cu un pachet de 35 de canale și cu 10 ore de înregistrări, sau plătești dacă vrei mult mai mult. În pădurea mediatică de astăzi, ceea ce trebuia era un mod de locuire a ei,

adică o soluție de a pri-mi fix ceea ce vrei atunci când vrei. Molotov tv s-a lansat în Franța pe 11 iulie, printr-o investiție inițială de 10 milioane de euro și cu concursul a trei boși din media franceză: Jean-David Blanc, co-fondator al site-ului allociné (un soi de cinemagia), Pierre Lescure, fost manager la Canal +, și Jean-Marc Denoual, fost la TF1. Me-

toda de căutare este, spuneam, cea a unui motor internet: fie cu cuvin-te-cheie, fie cu nume proprii, fie cu emsiuni pe care le poți bookmarca și pe care site-ul ți le va înregistra mereu. Canalele tematice reușiseră în parte să satisfacă nevoia de binging, dar doar în termeni de genuri, nu pe nișe înguste. Programele de televiziune vor fi de-acum, tot mai mult, mai degrabă conținuturi ele însele decât distribuitori de conținut. În timp, un canal va putea fi înlocuit, ca formă de distribuție a conținutului, cu motorul de căutare. Nu în ultimul rând, canale mici, streaminguri sau emisiuni vor putea ajunge la spectator fără să mai treacă prin furcile caudine ale pro-grammingului. Adio prime time, un concept încă valabil dar static. Două televiziuni: ofetă și cerere. Punct comun: pierderea importanței canalulului. Faptul că Franța-Portugalia a fost difuzat ieri pe M6 a fost absolut anodin. În România au fost două posturi care l-au transmis, iar aici contează încă cine „dă” un live numai și numai pentru că numărul de canale profesioniste e foarte mic. Televiziunea se schimbă ȘI rămâne. Cam ăsta-i truismul primei săptămâni post-fotbal din vara asta.

D

AlexandruMateieste profesoruniversitar,preocupat de media,în special televiziune.Este autorul unei cărţi despre TVR, O tribună captivantă NU RATA la tv

FanTastik ShowEdiția a treiasâmbătă, 16 iulie, ora 20:30, Antena 1

RomaSerialsâmbătă, 16 iulie, ora 20:00, HBO 3

PROFIL DE PERSONAJ Jean-LouisBlancn Cel mai important dintre inventatorii Molotov tv, născut în 1968, într-o familie de muzicieni.n La 13 ani, face jocuri video pentru Apple, la 15 ani publică articole de e-business, la 17 ani intră în cea mai cunoscută afacere web din Franța, furnizând servicii Minitel unor mari firme – Marlboro, Nissan, Coca Cola. La 22 de ani creează interfața telefonică Allociné, prin care se pot

rezerva bilete de cinema la numărul devenit celebru, 40.30.20.10. La 32 de ani – exista deja internetul – se mută la Canal +. Este unul dintre părinții industriei web franceze.

fashion

1


Săptămâna Modei Haute Couture de la Paris ne anunță că toamna poate fi ca vara, cel puțin în ceea ce privește persistența trendului floral care a marcat sezonul de până acum. Chiar dacă inspiraţia designerilor a variat, trend setteri precum Jean Paul Gaultier şi Casa Valentino şi-au împodobit colecţiile

cu modele florale şi broderie înfloritoare. Chanel, Alexis Mabille, Elie Saab, Margiela şi Dior le-au urmat exemplul. Iată câteva mostre de croitorie de lux, vestimentaţii realizate manual, cu broderii migăloase, materiale unicat, tipare excepţionale, dar și costuri pe măsură…

TOAMNA e ca vara1. Rochie Jean Paul Gaultier, Colecția Haute Couture Toamnă/Iarnă 2016-2017

2. Rochie Elie Saab, Colecția Haute Couture Toamnă/Iarnă 2016-2017

3. Rochie Christian Dior, Colecția Haute Couture Toamnă/Iarnă 2016-2017

4. Rochie Giambattista Valli, Colecția Haute Couture Toamnă/Iarnă 2016-2017

2 3 4


fashion ■

5. Rochie Tony Ward, Colecția Haute Couture Toamnă/Iarnă 2016-2017

6. Rochie J.Mendel, Colecția Haute Couture Toamnă/Iarnă 2016-2017

7 Rochie Maison Margiela, Colecția Haute Couture Toamnă/Iarnă 2016-2017

5 6 7


8. Rochie Georges Chakra, Colecția Haute Couture Toamnă/Iarnă 2016-2017

9. Rochie Giorgio Armani Prive, Colecția Haute Couture Toamnă/Iarnă 2016-2017

10. Rochie Chanel, Colecția Haute Couture Toamnă/Iarnă 2016-2017

8 9 10


interviu

Am citit Poate Estera, debutul Katjiei Petrowskaja, carte deja premiată în Germania, chiar înainte de alegerile locale din Româ- nia. Aveam un fel de neliniște cât citeam istoria din secolul 20 al unei familii de evrei est-euro-peni, gândindu-mă cum ar putea fi zilele noastre dacă ne-am lua din trecut tot ce ne trebuie pentru a fi mai buni. Dar nu facem asta, nu facem ce-a fă-cut ucraineanca de limbă rusă care-a scris o carte în germană, Katja, nu ne întrebăm despre „al- ții” niciodată, nu îi vedem ca pe „noi” și din fractura asta nimic gro- zav nu se naște. Am cunoscut-o apoi la București, într-o dimi-neață caldă, la librăria Humanitas Cișmigiu, ea era puțin amorțită și reticentă, am vorbit despre cum a ales germana care nu-i limba ei maternă pentru carte și de-spre Maidan și despre estul acesta sălbatic al Europei în care ea s-a născut, ca și noi, de altfel.

De ce ai ales să scrii în germană? Cred că romanul tău ar fi fost diferit în ucraineană sau poate rusă? Sunt motive care vin de la sine dacă trăiești în Germania, prietenii tăi vorbesc în germană, îm-părtășești povești cu ei, așa că este cumva un gest natural. Multe din respectivele texte am început să le scriu în rusă. Sunt, de pildă, multe cuvinte abstracte, care au o anumită rezonanță în germană, dar în rusă, nu. Un exemplu în acest sens îl reprezintă ficus care se leagă de ficțiune. (n.r. „Ficusul”

e un personaj în Poate Estera, unul care declanșează ficțiunea, în sens de istorie.)Nu am creat nimic. Multe persoa-ne consideră cartea mea un ro-man. Eu doar am spus o poveste ce mi-a fost relatată. Așa că a fost o poveste pe care tatăl meu mi-a spus-o. Nu e ca și cum aș fi creat o poveste. Nu vorbim aici de metafore. Deci ca povestea ta să rămână adevărată, ai preferat germana pentru precizie. Ai alungat ficțiu- nea așa. În final, am realizat că, dacă aș fi scris în rusă, cartea ar fi adus mai mult cu un material memorialis-tic. În schimb, scriind în germană, cartea seamănă mai mult cu o poveste antropologică, deoarece nu sunt motive să scrii în ger-mană, așa că germana este un fel de erou ficțional al cărții. A scrie în germană a fost pentru mine o în-cercare, a fost o sarcină asumată pentru mine, pentru că în primul rând am fugit în Germania (n.r. Katja trăiește la Berlin) și, dacă scrii în germană, nu mai ești o victimă.În mod normal, dacă scrii în ru- să despre război, despre rudele de origini evreiești, te afli într-o situație morală bună, conforta- bilă, pentru că noi am fost vic-timele războiului de anihilare dus de Germania. Ei bine, nu mi-am dorit acest tip de bonus. A scrie în germană a reprezentat o încercare de a fi nimeni, pentru că nu știi într-adevăr cine ești în mo-mentul în care schimbi limbile. Nu am creat în niciun caz literatură.

Când am citit cartea ta, mi s-a părut că e foarte est-europeană, în același sens în care poți zice despre un roman că e „atât de franțuzesc”. Și rudele mele au trecut prin războiul al doilea mondial și în familiile noastre există un depozit de povești foarte triste despre asta, nerezolvate. Cât de dureros a fost pentru tine

O CARTEDESPRE NOI

POATE ESTERA,

Katja Petrowskaja

Cartea a fost distinsă, în 2013, cu Premiul Ingeborg Bachmann, unul dintre cele mai importante

premii din spațiul literar de limbă germană, destinat unei cărți

nepublicate, în 2014, cu Premiul Ernst Toller și cu Premiul de li-

teratură „aspekte“, iar în 2015, cu Premiul Strega Europeo.


foto Matei Buță

să răscolești istoriile astea per-sonale? A fost foarte dureros. Istoric, da, e foarte importantă pentru bunicii noștri această recuperare, dar, în ceea ce privește perspectiva din zilele noastre, este foarte impor-tant să înțelegem că avem un loc comun, o Europă ciudată. Moti-vul pentru care am scris această carte este durerea… de fapt, urăsc acest tip de abordare. De multe ori, mi se adresează întrebarea: este mai bine acum? Cumva, mă bucur că am făcut ceva în onoarea acestor oameni.

Cui se adresează cartea? Te în-treb, pentru că simt că generația mea nu este interesată de trecut, ci de prezent și viitor.Nu este o carte despre trecut, este vorba despre o persoană care se confruntă cu propria du-rere. Adică, locuiesc în Berlin. Cât de nebunesc sună asta? Cu toate aceste catastrofe din trecut, im-portant este cum te împaci cu situația respectivă, așa că am încercat să înțeleg cum să rămâi o persoană și să nu îți distrugi su-

fletul, pentru că, dacă într-adevăr înțelegi ce s-a întâmplat în cel de-al doilea război mondial, poți să o iei razna.Așa că nu cred că această car-te este despre trecut, este despre fiecare persoană de lângă tine, despre vecini. Poți fi cealal- tă persoană oricând, este o pro-blemă antropologică: de ce unii oameni au murit, de ce alții au supraviețuit și de ce trebuie să ne împăcăm cu asta.

Cum a primit publicul din Ucrai-na, țara ta natală, cartea ta?Cartea a fost tradusă în ucrai-neană, nu în rusă. Nu a fost pu-blicată în Kiev, așa că într-un fel vorbim de o situație diferită, pentru că nu vorbim de Kiev, nu vorbim de Rusia și asta este foarte interesant. Ucrainenii au publicat o mie de exemplare, în timp ce în Germania s-au vândut sute de mii de copii. Într-adevăr, publicul din Germania este mai tânăr. Am fost copleșită de suc-cesul cărții și nu m-am gândit fo-arte bine la aceste aspecte.Prima recenzie a cărții mele a

fost scrisă de un poet ucrainian și ceea ce el a scris este faptul că toți trăim în acest loc și sunt sute de povești pe care le-am uitat și nu le-am spus. Este locul nostru comun și am fost foarte norocoasă să observ că mulți tineri aveau nevoie de această carte.

Te-am căutat pe Google și-am găsit despre tine că ai donat bani pentru protestatarii de pe Mai-dan, Kiev. De ce ai făcut asta?Da, am donat, am colectat bani.Toată lumea era acolo. Asta nu are nicio legătură cu politica. Tot orașul stătea în frig, unii dintre protestatari au fost răniți, alții au dispărut.

Ești interesată de politica din Est? În definitiv stai la Berlin, scrii în germană...Nu vorbim aici de politică. Cel mai bun prieten al meu s-a născut în București și a imigrat în Israel în ‘84 și nu a ajuns niciodată la Pa-latul lui Ceaușescu, așa că l-am putea întreba de politică?Nu e vorba de politică. Este vor-

ba despre un mix de întrebări existențiale. Este drăguț să tră-iești într-o societate în care ești liber și nu îți pasă. Democrația e un proces activ și trebuie să te lupți pentru asta. A fost vorba despre un război în care mulți oameni au murit. Da, mă implic în tot felul de acțiuni, încerc să fac ceva, dar nu sunt o persoană politică. Pot scrie, pot să fac de-mersuri pentru mici acțiuni, dar nu vorbim despre o implicare ieșită din comun.

Ce părere ai despre mișcările na- ționaliste care cresc în Europa Centrală și de Est? De ce oame-nii au nevoie și cred în această mișcare naționalistă? Cred că e rău. Dacă explici de ce oamenii au nevoie de asta, explici întreaga istorie. Nu sunt antro-polog sau cercetător politic, dar întotdeauna ne-am încadrat în-tre complexitate și simplitate, iar lumea a devenit foarte complexă. De exemplu, Berlin e un loc abso-lut nebunesc. Poate e un răspuns la această complexitate, de care uneori ai nevoie, alteori nu.

În Poate Estera, Katja Petrowskaja, născută într-o familie evreiască din Ucraina, se află în căutarea originilor sale, descoperindu-și filiația încetul cu încetul: un frate al bunicului, al cărui atentat îm-potriva unui ambasador ger-man a declanșat, poate, cel de-al Doilea Război Mondial; un bunic prizonier de război reapărut cu patruzeci și unu de ani mai târziu; o străbunică care se numea, poate, Estera, și care, aflată la Kiev în 1941, a luat ea singură drumul râpii Babii Iar, unde trupele SS i-au ucis pe toți locuitorii evrei din oraș. Cartea se constituie din istorisirile unor asemenea destine sfărâmate, din amin-tiri și investigații precise la fața locului ori prin arhive; în ciuda caracterului documentar, amestecul tuturor acestor ele-mente, alternând virtuoz între trecut și prezent, se transformă în literatură în sensul cel mai adevărat al cuvântului.



„ALIMENTE SĂNĂTOASE” care nu sunt chiar atât

de sănătoase

Cristian MărgăritConsultant în nutriție și fitnesswww.getfit.ro

nutriție

nteresele comerciale fac să ajungă în fața noastră di-verse alimente promovate ca sănătoase, prezente în mentalul colectiv ca niște pietre de hotar ale nutriției. E greu să schimbăm acum mentalități la care marile firme de publicitate au lucrat zeci de ani, finanțate din diferența uriașă dintre costul de producție și prețul

de vânzare. Pentru că și studiile științifice sau specialiștii se finanțează de către cineva. De obicei, de către producători.

CEREALELE INTEGRALEForma naturală a cerealelor (natura le face integrale), propusă ca al-ternativă mai sănătoasă la alimentele derivate din făină albă. Sigur, făina albă este poate chiar mai rea decât zahărul, dar nici „integrale-le” nu sunt prea departe. Aportul de fibre este, în continuare, destul de mic (comparativ cu totalul caloriilor) și irită intestinul (excepție fac fibrele din ovăz și psyllium). Apoi, glutenul, proteina care face pâinea pufoasă și gustoasă, poate induce o serie de tulburări și dezechilibre în organism, ușor de identificat dacă ții câteva săptămâni o dietă fără gluten. Dacă vrei fibre, mergi spre frunze (salate), leguminoase (faso-le, mazăre, linte, năut), nuci și semințe. Nucile și semințele au un aport mai mare chiar și de vitamine din grupul B (deși în acest domeniu fica-tul este campionul). Acidul fitic din cerealele integrale chiar blochea-ză asimilarea mineralelor, motiv pentru care sunt contraindicate în alimentația copiilor. Iar dacă ții neapărat să mănânci carbohidrați pre-cum un atlet, atunci ai la dispoziție cereale fără gluten (orez, porumb) și pseudocereale, mult mai bogate în nutrienți (hrișcă, mei, amarant, quinoa). Germenii de grâu, în schimb, sunt un izvor de sănătate. Iar ca tipuri de făină putem folosi variante din nucă de cocos, migdale, orez.

ULEIURILE VEGETALEParadoxal, în forma lor presată la rece și nerafinată sunt mai sensibile la căldură, lumină și oxigen decât variantele moarte din punct de vedere biologic (rafinate). Aportul dezechilibrat de grăsimi de tip omega 6, cu efect pro-inflamator, cât și al unor acizi grași care pot crește coleste-rolul rău, face din uleiurile vegetale un pericol major pentru sănătate. Uleiul înseamnă calorii goale prin excelență, cea mai concentrată sursă de grăsime, chiar mai concentrată decât slănina sau untul. Dacă dieta conține și alimente insulinogenice în cantități mari (carbohidrați, în spe-cial), stocarea acestor grăsimi este inevitabilă.Untul de arahide este și la noi din ce în ce mai popular, însă l-am impor-tat cu întârziere: arahidele nu sunt nuci adevărate, ci înrudite cu legumi-


I noasele, au un potențial alergenic mare, multe calorii și un risc de con-taminare cu aflatoxină, o toxină periculoasă pentru ficat (induce cancer, mai ales în combinație cu alcoolul), care afectează sănătatea digestivă prin dezechilibrarea microbiomului. Deci rămânem la untul clasic, dar de la animale care au păscut iarbă, de preferat capre.Alternativa este să mâncăm grăsimile direct din sursă (nuci și semințe), cât mai puțin preparate termic sau expuse la oxigen. Iar pentru omega 3, ne îndreptăm atenția către sursele marine (pește oceanic, ficat de cod, icre), pentru că în plante găsim o variantă fără beneficii semnificative pentru sănătatea sistemului nervos sau a aparatului cardiovascular.

FRUCTELESigur, au vitamina C, antioxidanți, ceva fibre, un conținut mare de apă, dar cele mai multe au și cantități semnificative de zaharuri (carbohidrați simpli). Nu conțin alte vitamine sau minerale despre care să putem dis-cuta. Sunt alimente specifice de vară, deci consumul lor trebuie corelat automat cu reducerea aportului de grăsimi. Se pretează cel mai bine la a fi mâncate separat de alte alimente și în special imediat după sau îna-inte de efortul fizic. Alegem, pe cât posibil, fructele mici, atât ca specie (fructe de pădure), cât și ca soi (mere mici, caise mici, corcodușe) etc. pentru a avea un raport cât mai bun de fitonutrienți și vitamine la ca-loriile cu care vin.

SOIAImposibil de mâncat în forma ei naturală, conține o serie de antinutrienți și toxine care trebuie eliminate prin înmuiere, fierbere, germinare etc. Îngrijorările cele mai mari sunt în legătură cu efectul estrogenic (bene-fic doar pentru femeile la menopauză), efectul goitrogenic (afectează funcția tiroidei), acidul fitic (inhibă asimilarea mineralelor), efectul aler-genic, conținutul de inhibitori de proteaze (se opun digestiei).Și aici apare un paradox: sunt mai sănătoase variantele de lapte de soia „industrial” decât cele făcute acasă, pentru că într-o fabrică modernă se pot folosi tehnologii care să elimine mare parte dintre aceste neajun-suri (temperaturi bine controlate, procese enzimatice, pH optim etc.).Pentru proteinele vegetale avem alternative diverse: mazăre, năut, lin-te, fasole.

Deci, atunci când ne facem un plan alimentar și ne documen-tăm în privința alimentelor sănătoase, este bine să verificăm sursa informațiilor, cât și interesele comerciale care se află în spatele lor.

food

La Răsărit de Prut

avoarea mâncării basara-bene a ajuns destul de târziu cunoscută de către gurmanzii bucureșteni – afară de cei care au avut refugiați de peste Prut în familie, desigur – iar meritul

așezământului culinar La plăcinte, un lanț în ex-pansiune la noi, e însemnat.Mâncarea moldovenească, pe lângă faptul că are gust și e sănătoasă, e, cum să vă spun eu?, în bună măsură bilingvă. Adică a împrumutat rețete rusești, care s-au asezonat splendid. Peste Prut, să mergi la restaurant, unul pricopsit, care să găzduiască și „serate corporative ori cumătrii”, e o experiență de neuitat. Aidoma e o vizită la localul basarabean de pe malurile Dâmboviței de care vă pomeneam (eu am fost, și nu o dată, la amplasamentul din Piața Romană, chiar de la gura de metrou). Pentru a onora denumirea localului, v-aș reco-manda să deschideți cu o învârtită, care, prin părțile astea ale Europei, poate însemna un dans, dar și o plăcintă făcută dintr-o foaie subțire, învălătucită. Așadar, uitați de salate și-ncercați ceva mai sățios: o învârtită cu carne de porc și de pui, cu smântână. Conține aluat întins, carne de porc tocată amestecată cu carne de pui, ceapă prăjită și smântână. Moldovan sau ba, orice pațan se va înfrupta cu plăcere, confirmând zicala „la plăcinte, înainte!”.Învârtitele sunt un antreu nesofisticat și destul de proletar, pari un strop prețios dacă folosești tacâmurile, dar rezultatul e că te lingi pe degete și numai bine ți se deschide apetitul pentru felul întâi. În meniu e trecută „Soleanka”, dar denu-

S


Horia Ghibuțiugazetar freelance, dedulcit la mediul digital după un sfert de veac în care a slujit tiparul

Fotograf: Lidia BarreirosSursa: Cartea Moldova din bucătăria mamei mele, autor Nata Albot

39W W W . S A P T E S E R I . R O 41

mirea ei s-a încetățenit în română și e soleancă rusească toată ziua. Îndeobște, soleanca rusească e de trei feluri mari și late: cu carne roșie, cu pește sau cu ciuperci. Aici, solean-ca e cu carne, anume, de vită, salam crud afumat, bacon, șuncă, ceapă, castraveți murați, sos de roșii, supă de pui, smântână, măsline și, pentru acreală, lămâie. Dar ce e această soleancă? Zeamă? N-aș zice, că e groasă. Ciorbă? Mai degrabă borș, verișor primar cu cele pe bază de sfeclă din Rusia ori Ucraina. Supă? Haida-de, nici nu contează, im-portant e că te scoală din morți. Iar renumele ei a trecut demult granițele, ajungând, hăt, până-n fosta Germanie Democrată, adusă de trupele sovieti-ce, și bucurându-se de mare prețuire în restaurante – nemții „DDR”-iști îi ziceau „Soljanka” – sau în alimentare, sub formă de conservă. Nu-i niciun secret: cancelarul Angela Merkel, pro-venind din RDG, a savurat nu de puține ori acest delicios fel de mâncare. „Karoce” (mai în scurt, cum zic româ-nii în argoul rusofon de peste Prut), felul principal pe care vi l-aș vârî sub nas e o porție strașnică de pelmeni de casă cu smântână. Aceștia sunt niște colțunași făcuți cu carne de porc, unt și smântână, iar originea rețetei s-ar găsi undeva în Siberia, la vânătorii de odinioară. Azi, găsești pelmenii peste tot – gata să-ți sară în furculiță, ca în restaurantele dedicate, numite în Rusia „Pelmeșka”. Pelmenii au doar plural, dintr-un motiv dezarmant de simplu: pur și simplu, nu te poți abține să mănânci unul singur, atât sunt de buni! Iar convingerea populară că ar fi meniu de holtei nu-i împiedică pe familiști să se îndoape în voie, după pofta inimii.

39

Am lăsat deliberat la final felul meu favorit – și nu doar al meu: în Republică, fie că-i sărbătoare națională, fie că-i hramul localității, parcă nu e masa masă dacă nu se încheie cu acest desert. În restau-rantul La plăcinte, e trecut drept „Căciula lui Guguță” și se traduce prin clătite cu vișine, cremă de smântână, zahăr vanilat, frișcă și sunt ornate cu ciocolată rasă. În fapt, e faimoasa „Cușmă a lui Guguță”, adică acea piramidă de clătite umplute cu vișine care s-au pilit în pre-alabil în damigeană, totul fiind înecat în smântână grasă, de casă și țeapănă de stă lingurița vertical în ea, decorată cu fructe de pădure și alte pomușoare de-ți joacă omușoru-n sus și-n jos de poftă și-nghiți în sec numai când o vezi.


Cea mai bună cușmă

Descarcă aplicația


Pizza pe vatră, paste de casă, delicioase feluri italienești pe bază de pui, vițel, porc sau pește și deserturi care se topesc în gură, toate sunt în meniul restaurantului. Mâncărurile au ingrediente naturale, sunt ușoare și gustoase, cu arome delicate. Meniul e bogat și se schimbă periodic, iar în seara de joi și în weekend devenim locul ideal pentru amatorii de pește și fructe de mare.

Bulevardul Ion Ionescu de la Brad, nr. 2, 0722.224.799 CAPRICCIOSA Specific italienesc

de gustatplăcerea din farfurie

„Aapka Swagat Hai!” Vă sună bizar? Este felul indian de a vă întâmpina, scris în limba hindi. Odată sosiți la noi, nu veți fi doar consumatorii unor excelente bucate, ci vă veți impregna puțin și de farmecul și spiritualitatea indiană. Am dori ca vizita dvs. să fie începutul unei prietenii, să intrați alături de noi într-o lume în care gusturile vă vor fi răsfățate de savori inedite și în care veți putea fi mereu protagoniștii unor istorii fabuloase, pline de farmecul exotic al Indiei dintotdeauna. Vă spunem: „Phir Seva Ka Mauka Dijiye!” – adică dorim să vă servim din nou.

n TAJ Calea 13 Septembrie 127-131 021.410.18.20 www.tajrestaurant.ro

Restaurantul Bistro La Taifas este si tuat în curtea Palatului Can ta-cuzino. Bucătăria cu specific ro-mâ nesc, dar şi cu reţete culinare din bucătăria eu ropeană, asigură oaspeţilor bistroului tihna şi buna dispoziţie a unei mese în familie. Meniul, fără a fi extravagant, redă într-un registru de arome une ori discrete, alteori zglobii, deplina fu-ziune dintre bucătăriile Orientului şi ale Occidentului.

■ Str. Gheorghe Manu 021.212.77.88 BISTRO LA TAIFAS specific internațional

Cei de la Four Seasons au adus pe meleagurile mioritice gusturile autentic libaneze, de la aperitive reci și calde, până la carne delicioasă de miel, vită sau pui, toate condimentate exotic și completate de sosuri unice. Alegeți un homos Beiruty sau delicioasa muhammara înainte de o kafta gustoasă sau niște frigărui de miel. Încercați alături și un vin libanez.

■ Calea Dorobanților 177 0722.216.666, four-seasons.ro FOUR SEASONS specific libanez


de încercatn iulie 2016

Claudia Pavel recomandă Evidence!Evidence Unirea – Unirea Shopping Center 0729.036.620Evidence Feeria – Galeria Feeria 0729.036.623Evidence Băneasa – Băneasa Shopping City [email protected] peste un deceniu, rețeaua de saloane Evidence transformă dorințele clienților în realitate și îndeplinește chiar și cele mai exigente cereri ale vedetelor autohtone. Distincția „Salon Expert L'Oréal Professionnel” oferă garanția unor servicii de înaltă clasă, adaptate pentru fiecare client în parte. Pășește alături de Evidence în lumea frumuseții, în care singurele limite sunt cele impuse de propria imaginație! Programează-te acum!

PRIMUL DEPOZIT CU AUTO-SERVIRE DIN BUCUREȘTI

La Euro Mini Storage se gă-sesc peste 1.000 de unități de depozitare ce se întind pe o suprafață de 7.500 m², pe trei niveluri.

Euro Mini Storage oferă o varietate de unităţi de de-pozitare, cu diferite grade de accesibilitate, atât persoane-lor juridice, cât şi celor fizice.

Pentru cei ce sunt în proces de renovare sau care pleacă din localitate/ţară pentru o vreme, există opţiunea de a stoca mobilă, automobile sau alte apartenenţe personale pentru cât timp este nevoie.

Mai mult, Euro Mini Storage susține inițiativele antre-prenoriale și vine cu o ofertă unică în România: găzduirea sediului social.

Clienții care optează pentru această variantă primesc un pachet care include toate actele necesare înregistrării unui sediu social și/sau punct de lucru în clădirea Euro Mini Storage, o cutie poștală pen-tru corespondență, plus o boxă de depozitare, începând de la 2 m²!

Mai multe informații găsiți pe www.EuroMiniStorage.ro

Pentru cele mai frumoase evenimente din viaţa clienţilor noştri, atelierul nostru pregăteşte buchete frumos aranjate, urmând liniile discrete şi romantice ale plantelor. Pentru iubitorii de frumos, Flori Vesele creează buchete simple, care inspiră, surprind şi trezesc sentimente de tot felul în fiecare dintre cele care le primesc. E dificil să exprimi totul în cuvinte, însă buchetele noastre pot face lucrurile mult mai simple. Un buchet aranjat cu grijă va impresiona cu siguranţă.

Flori Vesele

Hai să creăm împreună, hai să-ţi alegi

florile preferate la

Flori Vesele de pe str. Aviaţiei 2.

Cabinetul din Mall Băneasa este primul cabinet deschis de luni până duminică între orele 10:00-22:00. Toții medicii echipei German Dentist dețin cunoștințe avan-sate de RCP (practici de resuscitare cardio-respiratorie). Pacienții cu patologie asociată, boli cardiovasculare, diabet zaharat, afecțiuni he-patice, renale, endocrine sau oncologice, pot beneficia de un tratament dentar efectuat în condiții de maximă siguranță medicală. German Dentist oferă servicii stoma tologice premium, fără a face compromisuri în ceea ce privește calitatea ce i-a consacrat numele. Toate acestea pentru ca dumneavoastră să vă puteți bucura de un zâmbet frumos, luminos și, în primul rând, sănătos.

n German Dentist Calea Dorobanților, nr. 208, 021.231.88.56, MALL BĂNEASA 0726.666.999 www.germandentist.ro


Nume cu

renume

u greu poți să te plimbi prin dreptul unui raft cu băuturi fără să găsești la tot pasul, pe

etichete, numele unor oameni. Fără să vrei, îi pomenești de fiecare dată când pronunți nu-mele mărcilor pe care le-au in-spirat, însă știi mai puține lucruri despre ei. Nu întâmplător, sunt chiar niște personaje, iar istoriile lor pot fi numai bune de povestit la un pahar.

Captain MorganEste numele unui corsar galez faimos în secolul al XVII-lea. Legătura sa cu romul este evidentă, ceea ce se știe mai puțin însă, este că a activat in-tens în zona Caraibelor unde a servit interesele guverna-

torului de Jamaica în timpul războiului dintre Anglia și Span-ia. A supraviețuit războiului și, la bătrânețe, a fost făcut cavaler al Coroanei și, la rândul lui, a de-venit guvernator al statului Ja-maica.

Johnnie WalkerNumele de astăzi al ce-lui mai cunoscut scotch din lume a aparținut unui băcan din Kilmarnock, Scoția. În băcănia sa a comercializat și un whisky, Walker’s Kilmar-nock Whisky, însă el nu avea nici o contribuție la producerea lui. Doar îl vindea. Fiul său, Al-exander, însă, a creat propriul blend de scotchuri după ce a preluat magazinul de la tatăl său. Iar blendul respectiv a căpătat mai apoi numele de Johnnie Walker Black Label.

C

Dragoș Vărșăndaneste jurnalist, antreprenor, social drinker, gurmand și degustător pasionat de vinuri. Este proprietarul Theliquorstore.ro, cel mai complet magazin online de băuturi din România, și autorul unui blog în care povestește pe larg despre vinurile bune sau licorile fine pe care le degustă

social drinker

Jack DanielJasper Newton Jack Daniel a fost unul dintre cei mai prosperi producători de whiskey din Ten-nessee la începutul secolului al IX-lea. Distileria sa din Lynch-burg era, la acea vreme, cea mai prosperă intreprindere din zonă, iar Jack Daniel era un business-man reputat. Celebru pentru temperamentul său vulcanic, într-o bună zi Jack s-a rănit la picior după ce și-a lovit seiful, pe care nu-l putea deschide. Rana s-a infectat și această infecție i-a fost fatală. Neavând copii, el i-a lăsat moștenire dis-tileria nepotului său, contabil, Lem Motlow, al cărui nume este menționat, de asemenea, pe toate sticlele de Jack Daniel’s.

Jose CuervoÎn 1758, Jose Antonio de Cuer-vo a primit de la regele Spaniei o bucată de pământ în arendă pentru agricultură. Jose a plantat pe teren agave și din acestea a început să producă mescal. 40 de ani mai târziu, regele Carlos al V-lea a acordat familiei Cuervo prima licență de producție pentru tequila și, cu această ocazie, noi proprietari

au construit și prima distile-rie. Astăzi, brandul aparține tot familiei Cuervo, iar patronul companiei este descendent de a șasea generație al primului proprietar. Charles TanquerayLa vârsta adolescenței, nici un amănunt din viața lui Charles Tanqueray nu prevestea de-stinul său de mai târziu. În fa-milia sa, de generații, bărbații îmbrăcaseră haina preoțească, iar tânărul Charles se pregătea să urmeze cursurile seminarului din Bedfordshire. Cu toate aces-tea, câțiva ani mai târziu, în 1830, el începe să distileze gin într-o mică făbricuță din Londra și în mai puțin de 20 de ani ajunge să exporte cu succes ginul său în toate coloniile Imperiului Britanic.

Gaspare CampariFondatorul imperiului Campari și-a găsit vocația destul de re-pede. La vârsta de 14 ani el era deja ucenicul talentat al unui negustor de bitteruri din Torino. Șase ani mai târziu a creat primul său bitter care avea în compoziție peste 60 de ingrediente, iar în 1860 a creat firma Campari care a

început să producă celebrul aperitiv it-alienesc. Se spune că rețeta concen-tratului inventat de Campari este și astăzi secretă. Un grup restrâns de angajați lucrează la producerea con-centratului care este folosit apoi la producția de masă a băuturii.

Șapte Seri 938

Documents

Transcript of Șapte Seri 938