APROB, DECANUL FACULT II DE PSIHOLOGIE · PDF filec. Modalit ăţi de accesare a creativit...

Pag. 1 din 12

APROB,

DECANUL FACULTĂŢII DE PSIHOLOGIE Lector univ.dr.

Constantin-Edmond CRACSNER

STRUCTURA EXAMENULUI DE LICENŢĂ

SESIUNEA IUNIE 2014 – FEBRUARIE 2015

Examenul de licenţă se va desfăşura în cadrul a două probe separate:

I. PROBA SCRISĂ - Cunoştinţe fundamentale şi de specialitate în domeniul psihologie

Proba scrisă este un examen complex referitor la cunoştinţele fundamentale şi de specialitate în domeniul psihologiei, cuprinzând două categorii de subiecte organizate pe două secţiuni.

Prima secţiune, cunoştinţele fundamentale în psihologie, este comună pentru toţi studenţii, iar a doua secţiune, cunoştinţe de specialitate în psihologie, este opţională, astfel că studenţii pot alege una din cele trei tematici din domeniile de specialitate, în termenul legal.

1. Secţiunea “Cunoştinţe fundamentale în psihologie” – obligatorie şi comună

pentru toţi candidaţii. 2. Secţiunea “Cunoştinţe de specialitate în domeniul ...” – obligatorie, dar

opţională ca arie curriculară.

Candidaţii, în mod opţional, pot alege unul din următoarele domenii de specialitate:

2.1. Cunoştinţe de specialitate în domeniul psihologiei organizaţionale şi sociale. 2.2. Cunoştinţe de specialitate în domeniul psihopatologiei şi psihoterapiei. 2.3. Cunoştinţe de specialitate în domeniul psihologiei dezvoltării şi educaţiei.

IMPORTANT!

Proba scrisă durează 3 ore. Soluţionarea subiectelor corespunzătoare celor două

secţiuni ale probei scrise se face pe coli separate. Evaluarea se face cu note de la 1 la 10. La proba scrisă se acordă 1 punct din oficiu şi se pot obţine 9 puncte din răspunsul la rezolvarea subiectelor. Punctajul se distribuie în mod egal la cele două secţiuni ale probei scrise, astfel: 0,5 puncte din oficiu pentru fiecare secţiune, respectiv 4,5 puncte la evaluarea pentru fiecare secţiune.

Pag. 2 din 12

Nota finală rezultă din suma punctajelor obţinute la cele două secţiuni.

II. PROBA ORALĂ - Susţinerea lucrării de licenţă

Coordonatorii lucrărilor de licenţă vor întocmi referatul de apreciere şi vor admite lucrările evaluate cu o notă orientativă de la 6 la 10. Lucrările de licenţă evaluate de către coordonatori cu note de la 1 la 5 vor fi respinse.

Pentru lucrările admise, membrii comisiei de examinare vor acorda note care vor reprezenta evaluarea cu privire la conţinutul tezei şi calitatea prezentării orale.

Nota finală reprezintă media aritmetică a notelor propuse de membrii comisiei de examinare.

Pag. 3 din 12

TEMATICĂ - PROBA SCRISĂ -

SECŢIUNEA 1

CUNOŞTINŢE FUNDAMENTALE ÎN PSIHOLOGIE

A. Fundamentele psihologiei

1. Procesualitatea psihică. Specificul omului - procesualitatea interpretativă a. Definiţia procesualităţii psihice specific umane b. Relaţia body-mind/proprietţii sinergetice (enumerare) c. Interpretarea - specificul procesualităţii psihice umane

2. Procese de prelucrare primară a informaţiilor 2.1. Procesele psihosenzoriale 2.1.1. Senzaţia - nivel primar de prelucrare a informaţiilor şi ancora infor-energetică a organismului

a. Definiţia şi specificul psihologic b. Analizatori şi stimuli - delinitari conceptuale c. Legi (psihofizice, psihofizilogice, psihosociale) ale sensibilităţii d. Teorii privind senzaţiile c. Clasificarea senzaţiilor

2.1.2. Percepţia - proces primar de procesare a informaţiilor şi de reflectare integrală a proprietăţilor obiectelor

a. Specificul informaţional-psihologic, locul şi rolul percepţiei în activitatea umană şi sistemul personalităţii b. Modele explicativ-interpretative ale percepţiei c. Dinamica (fazele) procesului perceptiv d. Legile percepţiei e. Forme complexe de perceptie ( percepţia timpului, formei, mărimii, reliefului, mişcării obiectelor) f. Montajul perceptiv

2.2. Reprezentarea - proces psihic de refigurare a procesului perceptiv a. Delimitări conceptuale b. Caracterizarea psihologică a reprezentării c. Proprietăţile reprezentărilor d. Clasificarea şi rolul reprezentărilor în cunoaştere

3. Mecanisme de prelucrare secundară a informaţiilor 3.1. Gândirea - proces psihic central şi caracteristică definitorie a omului

a. Definiţia şi specificul psihologic al gândirii b. Noţiunea (conceptul) - suport şi vehicul informaţional al gândirii c. Operaţiile gândirii d. Înţelegerea - aspectul funcţional al gândirii e. Rezolvarea problemelor - aspectul performanţial al gândirii f. Gândirea pozitivă - ca „atitudine mentală”

3.2. Memoria - proces psihic de înregistrare, stocare şi actualizare a informaţiilor a. Definiţia şi caracterizare generală a memoriei psihice b. Procesele şi formele memoriei c. Factori care condiţionează memoria ca proces psihic d. Memorie şi uitare e. Calităţile memoriei f. Optimizarea memoriei (constatări experimentale)

Pag. 4 din 12

3.3. Imaginaţia - proces psihic de recombinare a informaţiilor, condiţie a creativităţii şi originalităţii a. Specificul psihologic al imaginaţiei, raportul său cu celelalte procese psihice informaţionale b. Formele imaginaţiei c. Modalităţi de accesare a creativităţii individuale şi de grup

4. Mecanisme stimulativ-energizante 4.1. Motivaţia - cauzalitatea psihică a. Conceptul de motivaţie b. Modalităţi şi structuri ale motivaţiei c. Trebuinţe şi motive d. Motivaţie şi performanţă e. Optimum motivaţional

4.2. Afectivitatea - proces psihic de trăire subiectivă a semnificaţiilor lumii obiective

a. Definirea şi specificul proceselor afective b. Proprietăţile proceselor afective c. Teorii exlicativ-interpretative privind emoţiile d. Clasificarea trăirilor afective

5. Mecanisme de reglaj psihic 5.1. Comunicarea şi limbajul

a. Scopurile şi rolurile comunicării b. Formele comunicării c. Funcţiile comunicării şi limbajului d. Limbă şi limbaj, delimitări conceptuale

5.2. Atenţia - proces psihofiziologic de activare selectivă, de concentrare şi orientarea a energiei psihonervoase

a. Definiţia şi specificul psihologic al atenţiei b. Modele explicative ale atenţiei c. Calităţile atenţiei

5.3. Voinţa – forma de reglaj psihic specific uman a. Definiţia şi specificul psihologic al voinţei b. Structura actului voluntar c. Calităţile şi defectele voinţei

Bibliografie (selectivă, în funcţie de tematică):

1. Radu-Tomşa, I. (2007). Fundamentele psihologiei. Procesualitatea psihică. Bucureşti: Editura Argument.

2. Cosmovici, A. (1996). Psihologie generală. Editura Polirom: Iaşi. 3. Ey, H. (1983). Conştiinţa. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 4. Golu, M. (2002). Bazele psihologiei generale. Bucureşti: Editura Universitară. 5. Radu, I. (1991) (coord.). Introducere în psihologia contemporană. Cluj-Napoca:

Editura Sincron. 6. Reuchlin, M. (1999). Psihologie generală. Bucureşti: Editura Ştiinţifică. 7. Zlate, M. (2006). Fundamentele psihologiei. Bucureşti: Editura Universitară. 8. Zlate, M. (2002). Introducere în psihologie. Iaşi: Editura Polirom. 9. Zlate, M. (1999). Psihologia mecanismelor cognitive. Iaşi: Editura Polirom.

Pag. 5 din 12

B. Psihologia personalităţii

1. Conceptul de personalitate

a. Individ-individualitate, persoană-personalitate – delimitari conceptuale b. Accepţia sistemică privind conceptul de personalitate c. Sistemul psihic uman şi personalitatea, delimitări conceptuale d. Trăsăturile şi factorii de personalitate (caracteristici) e. Personalitatea ca proces şi produs psihic, distincţia dintre concept şi realitatea pe care o desemnează f. Structura personalităţii

2. Temperamentul - latură dinamico-energetică a personalităţii a. Definiţie şi caracterizare generală b. Tipologii temperamentale c. Extraversie şi introversie (C.G. Jung) d. Tipurile psihologice e. Primaritate secundaritate (Şcoala olandeză)

3. Aptitudinea - dimensiune instrumental-operaţională a personalităţii a. Definirea aptitudinilor b. Raportul înnăscut- dobândit în structura aptitudinilor c. Clasificarea aptitudinilor d. Inteligenţa - dimensiune cognitiv-rezolutivă a personalităţii e. Inteligenţa emoţională, definiţie şi factori f. Creativitatea - dimensiune constructiv-transformativă a personalităţii

4. Caracterul - latură relaţional-valorică şi de autoreglaj a personalităţii a. Accepţiunile noţiunii de caracter b. Atitudinile, elemente structurale fundamentale ale caracterului

5. Imaginea de sine - cheie a personalităţii şi comportamentului a. Imaginea de sine – perspectiva psihologiei sociale b. Imaginea de sine - perspectiva cognitiv-acţională c. Imaginea de sine - perspectiva psihoneurofiziologică

Bibliografie (selectiv, în funcţie de tematică):

1. Radu Tomşa, I. (2006). Psihologia personalităţii şi legenda personală, Bucureşti: Editura Argument 2. Allport, G. (1981). Structura şi dezvoltarea personalităţii. Bucureşti: Editura

Didactică şi Pedagogică. 3. Cosmovici, A. (1996). Psihologie generală. Iaşi: Editura Polirom. 4. Eysenck, H.; Eysenck, M. (1998). Descifrarea comportamentului uman,

Bucureşti: Editura Teora. 5. Golu, M. (2002). Bazele psihologiei generale. Bucureşti: Editura Universitară. 6. Reuchlin, M. (1999). Psihologie generală. Bucureşti: Editura Ştiinţifică. 7. Zlate, M. (2006). Fundamentele psihologiei. Bucureşti: Editura Universitară.

Pag. 6 din 12

SECŢIUNEA 2

2.1. CUNOŞTINŢE DE SPECIALITATE

ÎN DOMENIUL PSIHOLOGIEI ORGANIZAŢIONALE ŞI SOCIALE

2.1.1. Psihologia organizaţional-managerială

2.1.1.1. Relaţii în organizaţii a. Organigrama b. Sociograma c. Psihograma

2.1.1.2. Conflictul în organizaţii a. Cauzele apariţiei conflictului

b. Factorii psihosociali în apariţia conflictului c. Strategii de prevenire şi soluţionare a conflictului

2.1.1.3. Conducerea organizaţiilor a. Conducerea empirică şi conducerea ştiinţifică b. Stiluri de conducere şi analiza lor critică c. Managementul organizaţional Bibliografie (selectiv, în funcţie de tematică):

1. Bulzan, C. (2008). Psihosociologie organizaţională şi managerială. Bucureşti: Editura EUC, 2008, pp. 41-50, 150-158, 159-173

2.1.2. Psihologia muncii

2.1.2.1. Managementului resurselor umane în companiile multinaţionale a. Dezvoltarea competenţelor b. Evaluarea competenţelor

2.1.2.2. Managementul performanţei în companiile multinaţionale a. Setarea obiectivelor

b. Evaluarea performanţei Bibliografie (selectiv, în funcţie de tematică):

1. Brazdau, O. (2010). Psihologia muncii. Note de curs. (biblioteca electronică)

2.1.3. Psihologia resurselor umane 2.1.3.1. Resursa umană ca principala resursă a organizaţiei.

a. Omul organizaţional b. Vârsta adultă ca specificitate a omului organizaţional c. Concepţii privitoare la natura umană d. Abordarea complexă a resursei umane în mediul organizaţional e. Raporturile dintre resursa umană şi organizaţie

2.1.3.2. Analiza muncii. a. Analiza muncii centrată pe post, respectiv pe sarcina de muncă (job description) b. Analiza muncii centrată pe deţinătorul postului de muncă (job specification)

Pag. 7 din 12


1. Cracsner, C.E. (2008). Psihologia resurselor umane. Suport de curs în format

electronic (T. 2, p. 1-27; T. 5, p. 3-14).

2. Zlate, M. (2004). Tratat de psihologie organizaţional-managerială. Vol. I. Iaşi: Polirom

(p. 213-273). 3. Pitariu, H.D. (1994). Managementul resurselor umane. Măsurarea performanţelor

profesionale. Bucureşti: Editura ALL.

2.1.4. Psihologia socială

2.1.4.1. Schimbarea de atitudine. a. Mecanismul persuasiunii b. Rezistenţa la schimbare c. Schimbări atitudinale spontane: dsonanţe şi restructurări cognitive

2.1.4.2. Agresiunea interpersonală. a. Definirea şi formele agresiunii b. Explicaţii ale comportamentelor agresive c. Reducerea agresiunii


1. Gherghinescu, R. (2006). Sinteze de psihologie socială. Bucureşti: Editura Argument

(p.68-73, 150-161). 2. Golu, P. (2000). Fundamentele psihologiei sociale. Constanţa: Ex Ponto (p. 304-319). 3. Neculau, A., coord. (2003). Manual de psihologie socială. Iaşi: Polirom (p. 123-143).

2.1.5. Dinamica grupurilor

2.1.5.1. Conflicte şi crize în echipă

a. Cauze şi tipologii b. Tehnici de soluţionare. Etapele procesului de negociere. c. Avantajele şi dezavantajele conflictelor

2.1.5.2. Animatorul de grup a. Funcţiile şi particularităţile animatorului

b. Reguli pentru animarea eficientă a unei reuniuni c. Formarea animatorilor de grup


1. Glăveanu, M.S.(2013).Dinamica grupurilor. Suport de curs (T7 p.50-58, 62-66). 2. Neculau, A. (2007). Dinamica grupului şi a echipei, Editura Polirom Iaşi.

Pag. 8 din 12

2.2. CUNOŞTINŢE DE SPECIALITATE ÎN DOMENIUL PSIHOPATOLOGIEI ŞI PSIHOTERAPIEI

2.2.1. Psihopatologie

2.2.1.1. Tulburări clinice. a. Tulburările de deficit de atenţie şi de comportament disruptiv b. Tulburările afective. Tulburarea depresivă majoră şi tulburarea de stres

posttraumatic c. Tulburări de comportament alimentar. Anorexia şi bulimia nervoasă.

2.2.1.2. Tulburări de personalitate a. Tulburarea de personalitate paranoidă

b. Tulburarea de personalitate borderline c. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă


1. *** DSM IV sau DSM IV TR ( Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mintale ). Bucureşti: Editura Asociaţiei Psihiatrilor Liberi din România. 2. *** Clasificarea Internaţională a Bolilor (ICD). Ediţia a X-a. 1992. Secţiunea F (boli psihice). Bucureşti: Editura Medicală. 3. Prelipceanu, D. (2012). Psihiatrie Clinică. Bucureşti: Editura Medicală. 4. Romila, A. (1997). Psihiatrie. Bucureşti: Editura Asociaşiei Psihiatrilor Liberi din România.

2.2.2. Psihoterapii

2.2.2.1. Tehnici şi metode în psihoterapie a. Psihoterapia raţionala b. Psihoterapii comportamentale c. Psihoterapia centrată pe client d. Tehnici de relaxare

2.2.2.2. Ascultarea în cadrul actului psihoterapeutic a. Componentele ascultării de calitate

b. Bariere de comunicare în psihoterapie c. Tipuri de ascultare d. Comunicarea neverbală.


1. Bîrsanu T. (2012). Bazele psihoterapiei. Sinteze de curs. Suport 2. Holdevici I. (2005). Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de psihoterapie.

Bucureşti: Editura Orizonturi 3. Oancea, C. (2002).Tehnici de sfătuire/consiliere.Bucureşti.

Pag. 9 din 12

2.2.3. Psihanaliză

2.2.3.1. Conflictul, componentă intrinsecă psihismului uman - modalităţi de soluţionare şi consecinţe

a. Conflict şi sublimare b. Conflict şi compromis c. Conflict şi apărare

2.2.3.2. Sexualitatea infantilă. Dezvoltarea personalităţii în stadiul falic a. Caracteristicile sexualităţii infantile

b. Conţinutul complexului Oedip b. Particularităţile complexului la băieţi şi la fete: declanşare, evoluţie,

rezolvare c. Semnificaţiile concrete şi simbolice ale complexului


1. Freud, S. (1991). Trei eseuri despre teoria sexualităţii. Bucureşti: Editura

Centrum (pp. 59-90). 2. Freud, S. (1980). Prelegeri de psihanaliză. Prelegerea a patra. Bucureşti:

Editura Didactică şi Pedagogică (pp. 397-403). 3. Tănăsescu, I.A. (2008). Introducere în psihanaliză. Bucureşti: Editura Argument

(pp.37-47; 50-56; 60-67).

2.2.4. Tehnici proiective

2.2.4.1. Psihodiagnoza proiectivă a. Particularităţile psihodiagnozei proiective b. Avantajele utilizării tehnicilor proiective c. Limitele utilizării tehnicilor proiective

2.2.4.2. Caracteristicile tehnicilor proiective a. Caracteristicile de conţinut b. Caracteristicile de lucru c. Caracteristicile de interpretare


1. Minulescu, M. (2001). Tehnici proiective. Bucureşti: Editura Titu Maiorescu (pp. 7- 23) 2. Tănăsescu, I.A. (2008). Introducere în tehnicile proiective. Bucureşti: Editura Argument (pp.39-42; 48-62)

2.2.5. Defectologie şi logopedie

2.2.5.1. Conceptul de normalitate si subnormalitate

a. Factorii biologici b. Factorii psihologici c. Factorii sociali d. Factorii pedagogici

2.2.5.2. Deficienta mintala. Oligofrenia. a. Etiologie

Pag. 10 din 12

b. Gradele oligofreniei c. Legile clinico-psihologice ale oligofreniei d. Structura factorului intelectual la copii oligofreni


1. Bîrsanu, T. (2012). Dezontogeneza în etapele de dezvoltare umană. Bucureşti: Editura Magic Print. 1. Buica, B.Cr. (2004). Bazele defectologiei.Bucureşti: Editura Aramis. 2. Radu, G. (1999). Psihopedagogia dezvoltării şcolarului cu handicap. Bucureşti:

Editura Didactică şi Pedagogică.

2.3. CUNOŞTINŢE DE SPECIALITATE ÎN DOMENIUL PSIHOLOGIEI DEZVOLTĂRII ŞI EDUCAŢIEI

2.3.1. Psihologia copilului

2.3.1.1. Constituirea bazelor personalităţii în preşcolaritate a. Eul fizic b. Eul psihologic (spiritual) c. Eul social d. Caracteristicile personalităţii în preşcolaritate

2.3.1.2. Dezvoltarea gândirii în stadiul şcolarităţii mici a. Caracteristicile conceptelor

b. Operaţiile gândirii c. Invarianţii, reversibilitatea, gândirea algoritmică d. Fenomene de activare a gândirii


1. Creţu, T. (2001). Psihologia vârstelor. Bucureşti: Editura Credis (pp. 186-199; 236-240). 2. Tănăsescu, I (2012). Psihologia copilului şi adolescentului. Bucureşti: Editura Pro Universitaria (pp. 98-102; 114-118); Supot de curs în format electronic (pp. 43-44; 37-39)

2.3.2. Psihologia adolescentului şi adultului

2.3.2.1. Dezvoltarea conştiinţei de sine în preadolescenţă şi adolescenţă a. Rolul eului fizic în dezvoltarea conştiinţei de sine şi a personalităţii b. Rolul dobândirii identităţii sexuale în dezvoltarea conştiinţei de sine şi a personalităţii c. Rolul crizei de opoziţie şi de câştigare a independenţei în dezvoltarea conştiinţei de sine şi a personalităţii.

2.3.2.2. Criterii pentru identificarea maturităţii a. Extensiunea eului

b. Intuiţia şi umorul c. Filosofia unificatoare a vieţii


Pag. 11 din 12

1. Tănăsescu, I. (2010). Psihologia copilului şi adolescentului. Suport de curs în format electronic (p.121-124). 3. Allport, G. W. Structura şi dezvoltarea personalităţii. (p.285-287, 293-296, 296-

301) http://www.scribd.com/doc/3080201/Gordon-W-Allport-Structura-si- dezvoltarea-personalitatii

2.3.3. Psihologia educaţiei

2.3.3.1. Învăţarea şcolară a. Paradigme ale învăţării în psihologia educaţiei b. Legile, principiile, etapele, condiţiile şi variabilele învăţării în şcoală c. Paradigma învăţării şcolare

2.3.3.2. Structuri, fenomene şi procese psihosociale în mediul şcolar a. Elevul şi familia

b. Implicarea familiei în procesul educaţional c. Suportul parental şi neglijarea copilului d. Reuşită şi eşec şcolar e. Adaptare şi inadaptare şcolară şi socială f. Profesorul, un model profesional şi uman


1. Cracsner, C.E. (2008). Psihologia educaţiei. Suport de curs în format electronic (T. 5, p. 3-11; T. 9, p. 1-17 şi 26-33). 2. Negovan, V., (2006). Introducere în psihologia educaţiei. Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită. Bucureşti: Editura Universitară (p. 49-57, 150-178, 191-202).

2.3.4. Consiliere vocaţională şi în carieră

2.3.4.1. Consiliere şi orientare şcolară şi profesională a. alegerea vocaţională – expresie a personalităţii b. interesele vocaţionale la adolescent c. consilierea pentru orientarea profesională – autoeficacitatea în teoria şi practica dezvoltării şi consilierii carierei

2.3.4.2. Alegerea carierei la adolescenţii din România a. Factorii ce influenţează alegerea profesiei

b. Raportul dintre factorii de personalitate şi creativitatea adolescenţilor Bibliografie (selectiv, în funcţie de tematică):

1. Adachi, T. (2004). Career self-efficacy, career outcome expectations and

vocational interests among Japanese university students. Psychological reports. 95 (1), 89-100.

2. Albion, M. J., Fogarty, G. J. (2002). Factors influencing career decision-making in adolescents and adults. Journal of Career Assessment, 10, 91-126.

3. Bandura, A. (1997). Self-Efficacy – the exercise of control. New York:W. H. Freeman and Co.

4. Betz, N. E., & Hackett, G. (1997). Applications of self-efficacy theory to the career assessment of women. Journal of Career Assessment, 5, 383-402

5. Vladică, S. (2011). Consiliere vocaţională şi în carieră. Suport de curs în format electronic, p. 2-11; p.49-53.

Pag. 12 din 12

2.3.5. Psihodiagnoza complexă a personalităţii

2.3.5.1. Metoda testelor în psihodiagnoza aptitudinilor şi a inteligenţei a. Testele de inteligenţă generală neverbale/verbale b. Testele de abilităţi cognitive specifice profesional c. Testele de abilităţi psihomotrice


1. Constantin, T. (2012). Pregătirea şi realizarea evaluării psihologice individuale.

Norme, metodologie şi proceduri. Iaşi: Polirom. 2. Illi, Şt.(2009). Introducere în psihodiagnostic. Probleme teoretice şi practice. Metode şi instrumente de investigaţie şi evaluare. Constanţa: Ed.Europolis. 3. Mitrofan, N.; Mitrofan, L. (2007). Testarea psihologică, inteligenţa şi aptitudinile.

Iaşi: Polirom. 4. Mitrofan, N. (2009). Testarea psihologică. Aspecte teoretice şi practice. Iaşi:

Polirom. 5. Urbina, S. (2009). Testarea psihologică. Ghid pentru utilizarea competentă a testelor. Bucureşti: Ed. Trei.

2.3.5.2. Psihodiagnoza personalităţii.

a. Probe calitative (clinice): metoda biografică (anamneza, BIODATA), metoda observaţiei (participative, neparticipative), interviul, analiza produselor activităţii etc.

b. Chestionare (teste) standardizate (EPQ, MMPI, 16PF, FPI, NEO PI R, CPI) şi chestionare tipologice (MBTI, Holland)

c. Tehnicile (testele) proiective (Rorschach, TAT, Szondi, Rosenzweig, Lucher, Testul arborelui-Koch, Testele omului şi familiei)


1. Georgescu, M. (2005). Vademecum în psihologie proiectivă. Bucureşti: Ed.

Oscar Print 2. Minulescu, M. (2007). Psihodiagnoza modernă, chestionarele de personalitate.

Bucureşti: Ed. Fundaţiei România de Mâine. 3. Minulescu, M. (2001). Tehnici proiective. Bucureşti: Ed. Titu Maiorescu. 4. Perţea, Gh. (2008). Psihodiagnoza personalităţii. Note de curs. (biblioteca

electronică, web: www.psihologieueb) 5. Perţea, Gh. (2009-2010). Testarea psihologică 2. Psihodiagnoza personalităţii

– chestionarele.www.scribd.com. 6. Wood, R.; Tolley, H. (2003). Inteligenţa emoţională prin teste. Cum să vă

evaluaţi şi cum să vă creşteţi inteligenţa emoţională. Bucureşti: Ed. Meteor press.

7. Tănăsescu, I. (2007). Introducere în tehnicile proiective - ediţia a II-a revăzută şi adăugită. Bucureşti: Editura Argument.

DIRECTOR

DEPARTAMENT PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI Lector univ.dr.

Gheorghe PERŢEA

APROB, DECANUL FACULT II DE PSIHOLOGIE · PDF filec. Modalit ăţi de accesare a creativit...

Documents

Transcript of APROB, DECANUL FACULT II DE PSIHOLOGIE · PDF filec. Modalit ăţi de accesare a creativit...