Aprilie 1971

24
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

Transcript of Aprilie 1971

Page 1: Aprilie 1971

Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

Page 2: Aprilie 1971

PAGINA REAllZATADE ING. DINU ZAMFIRESCU

In numirul viitoral revistei:

• rigli pentru verificarea$i identificarea rezisten..~elor $1 capadta~ilor eumareaj in culori

• rigli pentru calculul re­zis,tentelor de iru:ilzirein func'~iede putere (W)$1 intensitate (A) ...... ,Iinvers.

Cu ajutorul acestei punti se pot masurarezistente intre 10n. Sl 10 MQ sicondensator~ 10 'F (cu hirtie).

Puntea este de un generatorce lucreazafrecventa audio de ordinula 500... 2000 acest mod 5e pot masura$1 capacitati mid Ca de nul se utili-zeaza 0 casca tf;)!efonica un mic difuzorminiaturEt Penhu marirea sensibilitalii SI decia precizlei s-a prevazut un arnplificator.' Dauadintre bratele punW propriu-zise sint compusedin rezistentele de K n potentiometrul P ~de 10 K n linear rezistentelor aces:tor doua brate aproximativ intre 0,1 si10, asHel ca pe 0 sCala raportul intre valoareamaxima $i cea a elementului necunos-cut pe care ex) este de '100.

Celelalte doua compuse din ele-mentul Cx sau Rx ? 0 serie de rezis-tente $i condensator~ care se. pot co-muta cu comutator K. Scala

S8 gradeaza de la 0,1 laR}\ rezistente cunoscu-

te, Pentru ca etalonarea lui P2. sa fie valabila$1 pe alte scale, elementele C1, Ca, C3 ~i

R1 , Rz, R3 se vor alege cu 0 precizie de eelputin 1:~:; (se vor sorta cu 0 alta punte). Re­zistentele vor fi de 1 W, cu coeficient de tem­peratura red usa. Pe scala 1 se masoara rezis­tenteintre10 n ~i1 K n, pescala2-rezisten­te Intre 1 K n ~i 100 K n, iar pe scala 3 ­re:zlstente intre 0,1 M n ~i 10 M n,

PJ:) scala 4 se masoara capacitati intre 10pF $i 1 nF, pe scala 5 - intre 1 nF ~i 0,1r F,iar pe scala 6 se masoara capacitati intre0,1 ~i 10 .uF.

Generatorul ce aiimenteaza puntea con­tine doua etaje:: un oscilator realizat cu tran­zislorul EFT-353 $1 un amplificator realizat

EFT-125. Oscilatorul utilizeaza un trans­formator de tipul celor utilizate ca defazorin receptoarele «Mamaia» ~i contine 500 despire din. sirma de Cu-Em cu diametru! de0,07 mm. Priza se ia la 1/4 din numarul de spirefata de masa. Frecventa de lucru se poateajusta modiflcind condensatorul de 0,25 uF,

ET u

mICa 350cutie de dimen­

cu cleme pentru

diviziunii de 10Q,HA fiind /3 =10, in dreptuldiviziunii de SOJ1.A fiind fl =20, in dreptuldiviziunii de 10)LA fiind B =100 s.a.m.d ..

conform formulei 18

yA) = 1 OOO;A.Aj3

Masurarea tranzistorilor cu /3 = 200 seface cu eroare, deoarece se utilizeaza doarpo.r~iunea 0-1 OrA.

In fig. 2 se arata cum se gradeaza scalainstrumentului. Pentru funqionarea ca volt­metru este suficient sa se traseze pe scalaun reper colorat, sub care bateria nu maleste utilizabila. Se va utiliza 0 baterie mi­niatura de 9 V, consumul fiind redus 5ifunqionarea intermitenta. .

se schimbi polaritatea bateriei ~i a instru­mentului, K

Ise lasa in pozj~ia 1) iar manipu-

larea lui 12, 8

1,I B

2este acee~i.

Tot in pozi~ia 1 a lui indiferent de

pozitia lui KW cu 12~ I) binein~eles '1inchise, instrumentul lucreaza ca voltmetruavind ca rezistente aditionale rezistentelede 5KQ ~i 4 KQ ~i apasare~ fie pe B

1t fie p~ B

2va indica tensiunea bateriei, indicatia £lindaproape de capatul scale! pentruo baterienoua. Pozi~iile 2 ~i 3 ale lui K, servesc lamasurarea lui f3. 1

1este inchis, 1

3deschis,

asupra lui B1 ~i B2 nu se ac~ioneaza. iar KII

se lasa in pozi~ia 2 pentru tranzistorii n-p-nin pozi~ia 1 pentru

2 a lui estecircuitul colectorului. Se in­

mascaraSe

se faceceea ce

rarea a tranzistori de ti p,Scala instrumentului se gradeaza direct invalori de f3 ~i este hiperbolica. Inscriereaindica~iilor lui f3 se face simplu., in drepwl

magnetoelectric. de100 }J cu comutatori, un poten~io·

metru ~i citeva plese marunte se poate rea­liza uior un aparat despre a dirui utilitatenu este cazul sa mal insistam. cu ajutoruldiruia se pot incerca rapid tranzistorii ~i

se poate misura factorul de amplificare incurent continuu, p.

Func~ionarea este simpli ~i se poateurmari pe schema (fig. 1). Vom consideracomutatorul KU in pozi~ia 1: in care se in-cearca tranzistorii p-n-p. In pozi~ia 2 acomutatorului K

IIse incearca tranzistorii

n-p-n.Cu KII in p,ozi~ia 1 ~i K

1in pozi~ia 1.

instrumentul este conectat in circuitul co­lectoruluL intrerupatorul '

1este inchis.

Data pe butonul B2

, instrumentulindica scala deal bad...colector

Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

Page 3: Aprilie 1971

4

53

+ 9VlOOP;'

12'1

diagol1a!a atranlistorulce asigura 0 Im.I"IArll",n·i::i

de iesire esie s-a renuntat lalarea' unui transformator. .

Sensibilitatea puntH se poate mad intro­ducind inaintea etajului eu EFT-125 un alt

eu un tranzistor EFT-353.ca semnalui de la generator sa nu

patrunda direct la acesta se ali-menteaza printr-un Re. com pus din-tr-o rezistenta de 200..o$i un condensator de100 ..uF. Tot montaiu! se alimenteaza de la 0baterie de 9 V, iar intrerupatorul I asigura in­trarea in functiune.

PUt:-JTE CUSELENiu

10n

curent alternativ se vor scurtcir­cuita bornele C ~i D. Atinglnd cumina borna C, apare 0 indicatie lavoitmetru. De aceea, borna C vaie~i doar CLi 2 em din cutia capuluide proba ~i masuratoarea se va faceaplidnd borna C direct, fara fire,in punctul masurat, legatura borneiD la masa facindu-se CLi un fir citmai seurt.

curent alternativ. Pe pozi~ia decurent continuu este suficienta 0

singura gradare, care corespundecu gradarea io microamperi a in­strumentului. Etalonarea se facecu ajutorul unui redresor eu ten­siune reglabila, respectiv al unuigenerator de aud lofrecven~a~i alunui voltmetru etalon.

Potent1om&trul P2 semireglabilserve~te la calibrare. EI se va aranjaastfel ca pe scala de 1 V continuu, a­plidnd 0 tensiune de 1 V, indicatiasa fie 100 j.lA. Axul potentiometru­lui P

1de «aducere la zero» se va

scoate Insa pe panoul frontal pentrua fi oridnd accesibil reglajului. Deremarcat c~ atunci dnd se face«aducerea Iii. zero» pe pozi~ia de

1------I.------e_--IIiI>-B

50&,250 V

0,1

2K/3W

~i 10 mA ~i 6,3 V; 0,4 A pentru fila­ment.

Masurarea tensiunilor alterna­tive de audio ~i radiofrecven~a seface intercallnd montajul din fig. 2,numit «cap de proba». Acesta serealizeaza intr-un tub metalic ci­Iindric din care iese doar borna Cizolata. Legatura cu borne Ie A ~i B

~i alimentarea filamentului tubului6)C11T se fac cu un cablu multifilar,prevazut cu 0 mufa. aVlnd circa 1mlungime. Montajul este de faptun detector de virf. Condensatoru!de 500 pF va fi cu dialectric micasau ceramic, iar cel de 20 n F stiro­flex. Se pot masura tensiuni alter­native plna la 200 V. Se va etalonainstrumentul pe fiecare scala de

Pentru ca sa putem masura dife­rite tensiuni la intrare, s-a preva­zut un divizor potentiometric for­mat din rezisten~ele R

1, R

2, R

3~i

R4

, care vor avea toleran~a de 1%.De observat ca pe orice scala

impedan~a de intrare este maxi rna~i egala cu 10 MD., iar tensiunea cese aplica tubului nu va depa~i 1 V pe

oricare dintre scale. Scalele de rna­sura sint: 0-1 V, 0-10 V, 0­100 V ~i 0-1000 V. La bornele AB,aparatul masoara tensiuni continue.Ca sa ne dam seama de mari meaimpedan~ei de intrare, este sufi­clent sa amintim ca pe scala de 10 Vcurentul absorbit nu trece de 1 )JA !

Alimentarea este a.sigurata de unmic redresor capabil sa livreze 250 V

ELECTRONICSIMPLU

La 0 supratensionare accidentala,~ocul de curent care se aplica in­strumentului este mult mai mic de­cit In cazul folosirii instrumentuluicu 0 rezisten~a adi~ionala, din ca­uza intrarii tuburilor In regim deblocare sau satura~ie (funqie deschema).

in esen~a, schema din fig. 1 com­porta 0 punte alimentata de la unredresor, pe diagonala dreia esteconectat instrumentul indicator de100 jJA sensibilitate. Doua dintrebra~ele pun~ii slnt compuse dinrezistentele echivalente In curentcontinu~ ale triodelor tubuluiECC85.

Daca tensiunea la intrare estenula, cele doua triode au aceea~i

negativare ~i rezisten~a lor In cu­rent continuu este aceea~i, miciledeosebiri corectlndu-se cu aju­torul poten~iometruluiP1 de 5 KQnumit «aducere la zero». Aceastaopera~ie se face ori de cite ori do­rim sa utilizam aparatul, deoarecepoate aparea, din diverse cauze, 0

diferenta Intre curentii celor douatriode, . care trebuie' compensata.

in consecin~a, puntea este echili­brad si instrumentul indica zero.Aplid~d pe grila tubului din stlngao tensiune negativa, curentul sauscade, puntea se dezechilibreaza ~i

instrumentul indica un curent pro­por~ional cu tensiunea aplicata.

Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

Page 4: Aprilie 1971

tolei E 16 grosimea pachetului de tole seia de 28 mm, iar la tole E 18-25 Mm. Pri­marul are 2 infi~uriri, care pentru tensiu­nea de 110 V se pun in paralel. iar pentrutensiunea de 220 V in serie, cu ajutorul unuicomutator (carusel) pentru tensiune. Pri­marul are doui i'nfi~urari cu 245 spir~ fie­care din sirma de cupru-email cu q:; =0,8 mmSecundarul are 0 infi~urare cu 75 decu din 10 in 10 spire.face cu sirmi de cupru-email cu cP =1,4Pentru ob~inerea unei tensiuni variabile laie~ire, tensiunea de pe se ia curul unui comutator cu K sau cu 0

borna ~i mai multe buqe. Ca diodi redre-soare se va folosi 0 dioda de EFR 1EFR 136,

La ie~ire setrolitic C demaxim e de 3

trice de celor in R.D.G.firma PI Acest redresor se realizeaziu~or ~i montat intr-o cutie de tabli cu2 borne conectarea acumulatoruluisau electric nu difi-

de utilizare. Din se vede cicea mal importanti este transforma-

torul Tr. Se alege 0 tola E 16 sau Ecu 0 sec~iune a miezului de 8 cm2 • in cazul

Majoritatea posesorilor de autoturismeajung mai dev-reme sau mai tirziu la conelu­zia ineluded! in dotarea lor cu aparate l?iscule a unui redresor mcircatacumulatoare. Venindacestui virtual imperativ auto, '110mpi'ezenta construc~ia unui astfel deredresor utilizabil ~i chiar de citrela ac~ionarea diferitelor trenule~e

5

6

7

8

5

5

Fig. 4

@

//i~"",@

/ ;Y\I ~ \ =6 b 10

0PR I MAR

3V,-0'"

1106' '06,3VI 0----.

611V'o..... "cf12 v 0t:--

1fvSECUN DAR

@ 0

- 50 -

D -3V

:1 V-B,3 V

80V

.24- Vf2V6,3V:3o

12V-24 V

24V-60V

~3V-12 V

110 V

PRIZA

oFig. 5

Fig. 3

ceasta izolatie va fi considerabilintarita.

Pentru exploatarea comoda alransformatorului, prizele din pri­mar ~i secundar sint scoase la 0

placa de borne executata din perti­nax sau textolit, groasa de 2-3 mm(fig. 4). Buqele de alimentare vor fidispuse pe un cerc cu raza de 19mm, in a~a fel incit picioru~ele ~te­

cherului de alimentare sa fie in­trod use in buqele corespunzatoaretensiunii dorite. Placa de borne(8), reprezentata in fig. 5, se fixeazade corpul transformatorului (1) cuajutorul a doua profile in forma de«U» (3), prin ~uruburile (4) carestring miezul magnetic.

Fig. 1a- To/a de transformator de tipb/indat

Fig. 1 b - To/a de transformator de tipu/cu c%ana

Fig. 2 - CarcasaFig. 3 - Schema e/ectrica a transforma- 1

toru/uiFig. 4 - P/aca de borneFig. 5 - Montarea transformatoru/ui:

1 - jugu/ magnetic; 2 - bobine,' 3 - profil«U»; 4 - bolt de prindere; 5 - $uruburi cucap semirotund; 6 - bucsa. de contact;7 - conexiuni; 8 - p/aca de pertinax.

A.N. PETRESCU

V in loc de 220 V ~i invers).ln cazulalimentarii de la reteaua de 110 V,pentru obt.inerea tensiunii de 220 Vse va folosi priza de 231 V, pentrucompelisarea caderii detensiunedin in'fa~urarile transformatorului(fig. 3).

Circuitul magnetic este formatfie din tole speciale de transforma­tor de tipul «E+I», prezentat infig. 1 a, cu care se obtine un randa­ment deosebit de ridicat, fie dintole «tesute, obtinute prin decupa­rea tablei la dimensiunile necesaredin tole de alte dimensiuni, pecare Ie avem la indemina. Grosimeaacestora, in ambele cazuri, nu tre­buie sa depa~easca 0,35 mm. Pentruo latime a tolei de 50 mm, jugultransformatorului va avea grosimeade 50 mm. Se pot alege ~i alte dimen­siuni ale circuitului magnetic cuconditi~';x~a ,supr~~~ta jugului sa fiede 25r"'c~')"'4ar-$if~raf e rest re it rans(p'r,!,a:tp'r~Ulijr-sa .•eas:capOcm2-. fall'ca~,a, din pertinax'i te'l)('tqlitsau!r'Cfrtontpresat;"'va:"'a:v,~r ferra~i d'i"lensiupile din fig. 2. lin'fa~ura­rilei trrnsfo1matorului vor r exe1u­tat, d~n con~uctorde cuprlllemailrt,tai:'inrensiurile ~i cu nunrarul ~espi~e lprevafut in tabel. i~tre 1e­car~ ~trat ,1 in'fa~urari i s~ va f,xacit,o!foita~~tfbttredc;~hirtt~rsaupnal~;tliter,jal ~zolant. intre fn~fufa­ri l~l'J).ri'!!~r'.~Jl!L.~j.~~Jlng~1:!,IJ!,II,{a-

Fig.1b

+ ~........--.-- -

Fia. fa

Element de nelipsit din zest reaunui amator, electronist sau nu,transformatorul de retea asiguratensiunile de alimentare cel maides utilizate in gama 3-220 V.

Aparatul prezentat poate fi ali­mentat la 110 V sau 220 V ~i furni­zeaza tensiunile de 3-6, 3-12-24-36­48-60-110 ~i 220 V sau altetensiunicare se pot «culege» intre prizelesale intermediare (de exemplu, 50V intre prizele de 60 ~i 110 V). Ale­gerea judicioasa a tensiunii permiteutilizarea transformatorului pen­tru incarcarea, prin intermediul u­nui redresor, a uneibaterii de 6 V,12 V sau 24. V. Prin folosi rea adecva­d. a prizelor, aparatul ofera ~i po­sibilitatea alimentarii aparatelor cuo putere mai mica de 500 W la 0

tensiune a retelei diferid de ceapentru care au fost proiectate (110

+

25 50 511

+-- -r-----,

Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

Page 5: Aprilie 1971

....,"'''~~='''''''''=,\'W,i=~_'''"'""''' - ...,. _

E

Pentru un electrician care se res pec­ta,o mica baie de cositorire este absolutnecesara. Dam mai jos constructia uneiastfel de bai, In care puteti cositori ca­bluri, bare, papuci sau chiar... linguri.

Pe 0 placa de forma circulara (1) ­suportul - confectionata din tabla de3 mm grosime, se fixeaza, prin sudura, 0

bucata dintr-o teava de fier care consti­tuie baia (2). De buza baii se prinde unguler inelar (3) care are roiul de a pro­teja rezistenta electrica (4) de picaturilede cositor fluid ce ar putea cadea intimpul lucrului. Acest guler se prindetot prin sudura, ca, de altfel, ~i minerul(5). Acesta este un straif de tabla de otelde 3 mm grosime s( circa 40 mm I"Him'e.lungimea sa va fialeasa de dv. in asa felincit transportarea baii sa va fie cit maicomoda. De partea verticala a acestuiminer se va prinde un suport-fi~a (6), cala fierul de calcat de constructie maiveche, prin care se facealimentarearezistenteielectrice de la retea.

Confectionarea rezistentei electriceeste cea care va solicita eel mai multlndemlnarea ~i atentia dv. Dupa cum sevede In fig. 2, avem nevoie de 3 benzi demicanita (9), cu dimensiunile de 1 x 90x 165mm, de 0 banda de azbest (11) ~i

un ~traif de alama (12) cu acelea~i di­mensiuni ca ale micanitei, diferind doargrosimea. Alama va fi de 0,5 mm gro­sime, iar azbestul de 2-3 mm. 0 altabanda de micanita (10) - cea care vapurta lnfa~urarea - va fi de 1 x 80 xx 150 mm. Ne mai trebuie un ~traif dealama - Inveli~ul (13) cu dimensiu-

Ing. PAUL NUTA

nile 0,5 x'120 x 105 mm. Acesta se va1ndoi, pe toata lungimea sa, In forma li­terel U, cu baza de 90 mm, 'inal!imea par­tilor indoite fiind de 15 mm. In ambeleparti se va proceda apoi la taierea Indo­iturii din 15 mm in 15 mm (fig. 5).

Pentru realizarea rezistentei, avemnevoie de 8 m de slrma crom-nichel, cu¢= 0,4 mm. Bobinarea se face pe bandade micanita (10), capetelelnfa~wrarii

fiind scoase de aceea~i parte a henzii,la distanta de cca 10 mm de margini(fig. 3). Se vor realiza 48 de spire, pasullnfasurarii fiind de 3 mm. Puterea re­zistentei: 600 W la 220V. Rezistentafiind realizata, banda (10) se' fixeaza debanda de mlcanita de sub ea prin coa­sere la margini. Ansamblul (4) se reali­zeaza ca in fig. 3, partea de jos urmlnda se modela pe baie. Stringerea benzilor(9), (10), (11) ~i (12) se realizeaza prinlndoirea din doua 'in doua, peste ~traiful

(12), a f'i~iilor decupate In 'inveli~ul (13).Pentru ca rezistenta sa poata fi modela­ta dupa baie, ea se va 'incalzi pe un re~ou,

lndoirea realizlndu-se apoi u~or.

Stringerea rezistentei (4) pe bale serealizeaza cu ajutorul unei benzi dintabla de otel (14) cu dimensiunile de1 x 90 x 170 mm, de care s-au prinsdoua corniere (7) prjn nituri (fig. 4),strabatute de ~uruburile de fixare (8).Pentru ca. banda de tabla (14) sa fiesolidara cu rezistenta, restul fi~iilor,

decupate In Inveli~ul (13), se VOl" indoipeste ea (fig. 4). In (12) ~i (14) se vorpractica cite doua gauri in dreptul ca­petelor Infa~urarii. Se recomanda sa

fig.

aiba diametrul de circa 15 mm.Pentru consolidare, capetele infa~u­

rarii se dubleaza, iar pentru protectie s.VOl" In~ira pe ele margele izolante. Celedoua fire se vor lega apoi la suportul(6). Alimentarea la 220 V, cu ajutorulunui cablu ca la fierul de calcat.

fig. 5

1 - placa suport; 2 - baia de cositorire;3 - guler; " - rezistenta electrica; 5 ­miner: 6 - suporl fisa; 7 - cornier; 8 - su­rub de prindere; 9 - benzi de mlcanita;10 - banda de micanita cu rezistenta;11 '- banda de azbest; 12 - straif de alama;13 - invelis de alama; 14 - banda de tabla.

MASINA9

USTA DE MATERIALE1 - 1 bucata comutator 1 x 2 contacte2 - 1 bucata comutator 2 x 2 contacte3 - 1 bucata comutator 4 x 2 contacte4 - 8 bucati becuri de 3,5 sau 6,3 volti, in functie de sursa de

alimentare utilizata (baterie sau transformator)5 - 8 bucati dulii corespunzatoare ...6 - 3 metri sirma de conexiuni7 - 1 sursa de alimentare, respectiv 0 baterie de 4,5 volti sau

un transformator coboritor de tensiune de la 220 la 6,3 volti8 - 1 bucata cutie conform schitei din f1gura 2.9 - 1 bucata foaie de pertinax sau ebonita de 250 x 50 x 1 mm,

pe care se vor monta duliile becurilor lmpreuna cu acestea,precum ~i conexiuniie necesare.

10 - Diverse materiale marunte de montaj: ~uruburi M 3, col­tare de fixare etc.

0 0 0

1

201'P34567

00000000

I 3I

1<31 4I

I 56

7

PUIU GHEORGHE-Re~ita

DE CALCCARE AFLA UN NUMAR GiNDIT

In cele ce urmeaza se da descrierea unei ma~inicapabile sa afle un numar gindit.

Pentru a intelege in ce consta functionarea ma~i­

nii, sa urmarim schema de principiu din figura 01". 1.Observam in schema existenta a 8 I::ieculete nu­

merotate de la 0 la 4.Pentru ca ma~ina sa poata afla numarul gindit,

trebuie sa-i furnizam 3 informatii, respectiv:1. Daca numarul e mal mare dedt 3;2. Daca numarul impartit la 4 da un rest mai mare

dedt 1;3. Daca numarul ales este impar.Fiecareia dintre aceste 3 intrebari ii corespunde

cite un comutator pe care va trebui sa-I actionam in«da» sau «nu», in functie de raspunsul dat3 'intro!-'.':'ri

final se va beculetul de la numarul lacare ne-am

lata acum modul de functionare a ma~;;inii:

pe cineva saSa

Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

Page 6: Aprilie 1971

fienerafol'Casfi

/Jenera/or~

de audiQ-~ "'0'0

de auc/io4

freevt'nla freeven/aefa/on' cons/rlJil

cOllstituie circuit pentru curen-tul ",lt~'rn:=lfi\1

Etajul campus din tranzis-toarele Ts To are stabilit punctul defunctionare cu ajutorul divizorului for­mat din reiistentele R15 , R16 , Ri9 , R2,O~i R2.1'

Rezistentele RZ3 ~i R;a4 au 0 valoaremica $1 folosesc pentru stabilizareapunctului static.

cdnstituie rezistenta de sarcina a aces-tuia. '

Semnul obtinut de la oscilator esteaplicat prin intermediul condensatoru­lui electrolitic C6t pe baza tranzistoruluiT4' care are doua functii:

1) amplificator in montaj emitor co­mun;

2) defazor pentru etajul deputere incontratimp compus din trantistoareleTs ~i T6 .

Semnalul pentru tranzistorul T5 estecules direct din colectorul tranzistoruluiT4 pentru ca in acest felsa se gbtinapolarizarea in curent continuu a bazeitranzistorului Ts . Pentru tranzistorulT6 , semnalul este luat din emitorul ace­luia~i tranzistor T4 . Rezistenta de emi­tor a tranzistorului T4 este compusa dinR17 in serie cu Ri8 pentru curent con­tinuu ~i numai R17 pentru semnalulalternativ. deoarece condensatorul e­lectrolitic Cg, aI/indo valoare mar~,

PENTRU

CU TUBURI

ALIMENTATORMONTAJEELECTRONICE

Se eonsidera, eu absolud. justificare, ea orice amator trebuiesa aiba la dispozi~ia sa un alimentator pentru montajele eu tuburi.Construetia sa - vezi schema aUiturata - este indeajuns desimpla. Prindpala piesl1 0 eonstituie transformatorul Tr. EI serealizeaza pe un miez de tole tip E 16 sau E18. See~iunea neee­sara a miezului de fier trebuie sa fie de 18 cmz. de unde rezuld~i grosimea pachetu!ui de tole. Primarul va avea doua infa~uraridecite 245 de spire din sirma de cupru-email cu¢ 0,55 mm. Pentrutensiunea de 220 V, infa,urarile se pun in serie, iar la tensiuneade 110 V se monteaza in paralel eu eomutatorul Kz. Secundarulare doua infa,urari, una de inaIta tensiune ,i una de joasa ten­siune. lnfa~urareade inalta tensiune are 1 300 de spire, eu prizala mijloe. Se va folosi sirma de cupru-email eu cP 0,28 mm.doua infa,urare are 30 de spire cu prizl la mijloc. Se va folosisirma de bobinaj de cupru-email cu cP 1,5 mm. Aceasta infa,u­rare da 0 tensiune de 6,3 V intre prizl ,i un capat ,i 12,6 V intrecapete, fUnd folosita ea tensiune de filament. in primar se mon­teaza ,i doul siguran~e (S1 ,i Sz)de 1,5 A.. Pentru a,ti cl redre-

Scheme propuse ,i comentate de ing. Mireea IVANCIOVICI

valabila numai pentru 0 anumita frec­

venta data de relatia fa = 2lf~C'

unde R = R 3 + P = R2 + P2 pen-tru schema din fig. 2.

Pentru aceasta frecventa, defazaiuleste nul ~ atenuarea minima.

Reactia pozitiva ded se aplica laintrarea pe baza tranzistorului T 1 numaipentru 0 anumita frecventa, aleasa cuajutorul elementelor P j' P2' C j ~i C 2 • Laaceasta frecventa, atenuarea fiind mi­nima ~i defazorul nul, va fi necesara 0amplificare mica pentru ca sistemul saoscileze.

Deoarece atenuarea este 0,33, am­plificarea necesara pentru amorsareaoscilatiilor trebule sa fie mal mare de3. Aceasta amplificare nu trebuie safie mare, deoarece oscilatiile obtinutevor fi puternic distorsionate, intruc'itreteaua Wien nu are proprietati de se­lectivitate prea bune. Pentru ca amplifi­carea sa nu fie prea mare, s-a introdusreactla negativa mai sus amintita,

Pentru 0 buna stabilitate a amplificariiS-8U montat diodele D

1$i D2 , care se

deschid In momentul In care amplifi­carea cre~te. Prin deschiderea lor, re­actia negativa cre~te ~i amplificareasistemului scade.

Punctul static de functionare al tran­zistoarelor T1 $1 T 2 este stabilit dedivizorul R

I• R2 ~i rezistenta Rs, care

da 0 reactie in curent continuu.Reziste'nta R4- constituie rezistenta

de sarcina a tranzistorului compus. Totaceasta rezistenta folose~te pentru ne­gativarea bazel tranzistorului T ,,' Laacest tranz/stor. rezistenta RiO in seriecu rezistenta R11 stabilesc reactia nega­tiva pentru stabilizarea punctului staticde functionare. Rezistenta R, este mon­tata in colectorul tranzistorului T 3 $i

-

+

Tehnidan NICOlAE HANU

Analizind schema de princ!plu dinfig. 2, observam ca etajul oscilator estecom pus din 3 tranzistoare.

Primete doua constituie un tranzistorcompus (conexiune Darlington), iar celde-al treilea tranzistor e un amplificator

in conexiune «emitor comun».De fapt, aceste 3 tranzistoare sint

conectate intr-un montaj de amplifi­cator.

La acest amplificator se aplica, prininterme~iul condensatorului C4, din co-lectorul tranzistorului T3 0 reactie ne­gativa prin divizorul Re, R7 ~i Ra (con·densatorul C

3fiind un scurt circuit pen·

tru frecventele considerate).Tot din c'olectorul tranzistorului T 3se

mai aplica 0 reactie pozitiva prin reteauaWien compusa din rezistenta R3 inserie cu potentiometrul P1 ~i cu unuldintre condensatoarele C

1~i grupul

R2

P2

in paralel cu unul dintre con den­satoarele C

2. Reteaua Wien (fig. 3)

are proprietatea de a prezenta un defa­zaj nul intre tensiunea de intrare ~i ten­siunea de iesire. Aceasta situatie este

oFL

Generatoarele electronice de audio­frecventa sau de ioasa trecventa, cumse mai numesc, au 0 larga utilizare indiferitele ramuri ale tehnicii. Elese potfolosl ca aparate independente sau potintra in componenta unor aparate maicomplexe.

Ca aparate independente, generatoa­rele de audiofrecventa poHi construitepentru a genera frecvente variabile intrepte (de exemplu, pentru a modulaun emitator de telecomanda) sau cu 0variatie continua. Banda de frecventaa acestor generatoare este cuprinsa, ingeneral, intre 20--40 Hz frecventa minimasi 20-100 kHz frecventa maxima. Gene­ratorul descris mai jos are 0 banda cu­prinsa intre 50 Hz ~i 25 kHz, impartita in5· game dupa cum urmeaza:

Gama 1: 50 Hz - 400 HzGama 2: 190 Hz -1 kHzGama 3: 0,6 kHz - 4 kHzGama 4: 1,5 kHz -10 kHzGama 5~ 7 kHz - 25 kHzin acest fel se realizeaza acoperirea

benzii de audiofrecventitSchema bloc (fig. 1) cuprinde un etai

de oscilator RC, un etai defazor ~i unetai de amplifh;are de putere.

in numarul trecut al revistei noastre am publicatconstructia unui receptorcu 2 tranzistoare in montaj reflex. Pentruradioamatol ii mai putin experimentatiyom prezenta azi schema unui receptor cu acord fiX pe postul local (unul dintreposturile pe unde medii sau postul pe unde lungi), schema care reprezinta 0perfectionare a receptorului cu simpla detectie prezentat in nr. 1/1971. Este yorbapractic de un recaptor cu amplificare directa. Circuitul de intrare, care este !?icircuitul selectiv, se realrzeaza direct pe 0 bara de ferita cu diamehul de 8-10 mm!?i lungimea de 100-160 mm. Pe aceasta bara se bobineaza 40-80 de spire pentruunde medii !?i 100-200 de spire pentru unde lungi. Pentru bobinat se va folosilita de inalta frecventa. Capetele bobinei se pot lipi de bastonul de ferita cu stiro­col. Se vor scoate prize din 20 in 20 de spire. Acordul se va realiza cu ajutorulunui condensator C de 50-300 pF. Valoarea exacta a condensatorului se alegepentru receptionarea postului local !?i, pentru determinarea exacta, se poatefolosi un condensator variabil cu valoare maxima de 500 pF. tflarea prizei optimeeste determinata de obtinerea volumului maxim. Amplificatorul audio, in cazuldat, este un amplificator foarte stabi!. Alimentarea montajului - E- se poate facecu 0 tensiune de 3 pina la 4,5 V, de la 2 baterii rotunde de 1,5 V sau 0 baterieplata de 4,5'V. Piesele folosite nu srnt pretentioase, putindu-se folosi mice tipde condensator !?i orice tip de rezistenta. Nu se pun probleme de putere disipatapentru rezistente !?i de tensiuni pentru condensatoare. Ca dioda, D, se poatefolosi orlce tip de dioda detectoare, iar ca tranzistoare EFT 321, EFT 322, EFT 323,TT.1, TI 6, TI 13. Auditia se poate face lntr-o pereche de ca~ti de 4000Qsau 'in­tr-un difuzor de radioficare conectat cu un transformator de ie!?ire cu impedantede ie~ire de 4 OOOSl ce se va conecta la punctele a-b. Transformatorul se poatecumpara de la orice magazin de specialitate.

GENERATORDE I

RECEPTORA I ARE DIR

Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

Page 7: Aprilie 1971

h5-201mm

Fig. 4 a

- Schema bloc2 - Schema de principiu3 - Retea WienAt - Sistemul de prindere Fig. 3

a potentiometr:elorFig. 5 - Panoul frontal

Fig. 1

Osci/alor Efa· EIa·R.D. CU --... amplJi!calor ~ amp//lfcalor

ReteaWien defazop de pufere

suneteRotim butonul

variere a frecventeidnd ceie dow'i sunete vor avea

aceea:;;i frecventii Aceasta situatie ..sednd vom in casca pe linga

frecvente si niste «baHii»diferenta celor'doua frec-

prlnda: 1) butonul pentru axul poten­tiometrului dublu, pe care se fixeaza unindicator pentru frecventa.,ln jurul aces-tui buton vom monta 0 scala cumse ved\e in fig. 5. Pe aceasta vomface etalonarea aparatului; 2) bornelede iel?ire pentru tensiunea fixa $i va­riabila; 3) butonul comutatoruiui degame; 4) intrerupiHorul sursei de ali­mentare; 5) butonul potentiometruluide reglaj al nivelului de la ie$ire.

Etalonarea aparatului va trebui facutacu ajutorul altui generator defrecventa $i un osciioscop, prinfigurilor Lissajous. Cum insatorii amatori nu au la indlemllnaloscop, se poate folosifig,t

>I<

Pornind cele doua generatoare, fixam

Reactia negativa a amplificatorului deputere se realizeaza cu rezistenta RZ2..

Acest generator are posibilitatea ob­tinerii unui semnal de tensiune fixa labornele 11' l?i a unui semnal variabilintre bornele 22'.

Varierea amplitudinii tensiunii de ie­l?ire se realizeaza cu ajutoful potentio­metrului P"

Condens'atoarele Ca l?i C11 servescpentru blocarea componentei de cu­rent continuu.

Reglajul fin al frecventei, in una din­tre cele 5 game, se obtine CUt ajutorulpotentiometrelor PI l?i P2'

Aceste potentiometre trebuie sa aibaaceeal?i lege de variatie $i sa fie peacela$! ax, deoarece numai in acesteconditii reteaua Wien I$i pastreaza ca­racteristicile. adica are atenuareami­nima $1 defazajul nul. Realizarea prac­tica a acestui generator Incepe cu pro­curarea pieselor.

Rezistentele $i conden?atorii aj..l va­lori uzuale $i U$or de gasit la magazi­nete de specialitate.

Tranzistorii, de asemenea, .nu punprobleme deosebite. Putin mal compli­cat este sa gasim un potentiometrudublu de 2 x 5 K Q. Daca nu gasim, a­cest potentiometru se poate confectio­na din doua potentiometre separate,dupa desenul din fia. 4.

o alta piesa mal greu de procurateste comutatorul de game. AJ::esta,dupa cum se vede in schema de princi­piu, va trebui saaiba doua perechi decOl1taete cu 5 pozitii. Daca nu se gasel?­te un co{tlutator rotativ, poate fi folositun com"utaror tip «c!aviatura». Uisamamatorilor posibilitatea adoptarii unorsolutii personale.

Panoul frontal al aparatului va aveaaspectul din fig. 5 ,!?i va trebui sa cu-

si AVANSATI• •

iNCEPATORI Beeconfrol-.InfreiVpalor

rpt@8

.2-f •~/,~'

Vo/um 1111

poate fi realJzat pe circuit imprimatDaca vom folosi piese de calitate, cu

toJerante maxime de ± 10%, genera­tonAl va da frecvente cu distorsiuni sub5%, cu 0 stabilitate satisfacatoare.

Mentionam ca toate piesele sint defabricatie romfmeasca. Cu atentiel?irabdare yom obtine succes deplin larealizarea acestui generator.

ComlJiaforGame

Frl'cventa

~?o %: .5o 0

Fig. 5

Imm

Gauridef>r(nderepe ~SIU

Fig. 4 b

1. Pentru un televizor cu diagonala de 43-47 cm, distanta optima de vizionare aprogramelor este de 2,5-3 m, iar pentru televizoarele cu diagonala ecranului de53-65 cm distanta este de 3,5-4,5 m.

2. Inaltimea la care este recomandabil a se a$eza televizorul este determinatade exigentele unei vizionari cit mal comode. Aceasta inaltime este de cca 1 mdea­supra podelei ~i, ca regula generala. ceva mai jos decit planul normal al privirii.

3. Plasarea televizorului pe un fond deschis, ca $i existenta unei surse Cle lumi­na difuze in spatele televizorului ofera conditii mal bune de vizionare. Pentru aproteja cinescopul se va evita ca pe el s? cada lumina direct sau 'I.ateral, de la fe­reastra sau de la 0 alta sursa de lumina. In timpul nefunctionari'i, clnescopul se vaacoperi cu husa de protectie. . , " .. ,

4. Televizorut va fi a~ezat la cel putm 10 cm de zldunle mcapem, mtr-un locbine aerisit ferit de umezeala, praf sau vibratii mecanice. Placa din spate $i dec!:l­parile practicate in caseta se vor lasa libere in timpul functionarii televi~orului. Inorice caz se va evita a~ezarea televizorului in imediata apropiere a unel surse decaldura.

5.. Pozitia prizei de curent nu trebuie sa influenteze pozitia televizorului in ca­mera, legiitura fa televizor facindu-se clnd e cazul printr-un cablu prelungitor.

6. La montarea initiala a televizorului se va observa daca tensiuneade pe caru-sel corespundecu tensiunea reala de alimentare. • • -

In caw I cind tensiunea de alimentare are variatii mari, se va utiliza l?i un st,abi­lizator de tensiune in scopul asigurarii unei imagini bune $i at protejarii televi­zorului.

Instalareatelevizorului

vente initiale.Cind frecventa baHiilor e foarte ran'i,

am obtinut de la generatorul construitaceea~i frecventa ca a generatoruluietalon.

Se repeta etalonarea pentru mai multepuncte din banda, apoi pentru toatobenzile.

In loc de conexiuni clasice montajul

CONSUlTATIE TV

/f!:Jnoul{rollial

Fig. 2

Eo6.3 V

12,6 VTI'

PENTRU

in nu maru I vi itor:• radioreceptor cu 3 !uburi electronice• adaptor pentru U.U.S. cu tranzistoare• sonda pentru depanarea radioreceptoarelor

sorul fune~ioneazl. se poate monta un bee de neon. de oricetip, in serie eu rezistenta Ride valoare 10--30 k.n. Ca elementde redresare se vor folosi doul diode semiconduetoare 0 1 ~i O2de tip SO-1 sau OS-1 M. Condensatoarele Ct ~i C2. sint eondensa-toare la 0 tensiune de luerude 400-·500 V. iar siguran~a S3este de 0.•2 A. Condensatoarele eleetrolitice C3• C.q. ~i 4 sint deeel pu~in 16rF la 0 tensiune de 450-500 V. iar ~oeulll trebuiesl fie un ~oe de 8-10 H pentru un curent de 200 rnA. Pentrueei ee dorese sl aibl 0 tensiune stabiUzata se poate monta unstabilitron T1 de tip cr 4C sau cr 1n in serie eu rezisten~a R2

de 4 kll de 3 W. AUmentatorul poate sl dea inaltl tensiunede 250 V la un curent maxim de 200 rnA. 150 V la un eurentmaxim de 30 mAo Curentul maxim pentru filament este de 3 A.intreg montajul se poate a~eza pe un ~asiu din tabll de aluminiueu dimensiunile de 150x1S0 mm.

Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

Page 8: Aprilie 1971

dar sugeram ideea ca, in cazulapari~iei· de distorsiuni, sa severifice cuatentie etajul modu­lator,~i in special tranzistorul T3 •

MontajuI se ali menteaza de lao baterie sau de la 0 sursa sta­bilizata de 9 V. Se recomandamontarea pe un circuit impri­mat rigid ~i stabil, iar coriexiu­.nHe de intrare ~i ie~iresa se (acacucablu ecranat.

Respectind valori Ie ~i polari­ta~ile pieselor cuprinse in sche­ma, yom ob~ine un montaj alecarui caliti~i vor satisface cerin­~ele oricarui... chitaristelec­tronic.

mmlc, inseamna d secundarul transforma­torului sau difuzorului insu~i este defect.

Dezlipindc~:mexiunea in punetul 6, masu­ram cu un ohmetru atit difuzorul cit ~i

transformatorul pentru a depista defectul.in caz ca in punctul 4 nu exista tensiune,este ·p.osibil ca tubul sa fie epuizat ~i se vainlocui.

Daca audi~ia este deformata, masurampunctul 1. Prezen~ unei tensiuni ne indicatub electronic defect. Acest fenome-n apar'ein special dupa citeva minute de funqionarec.orecta.. Deformarea semnalului maJ poate pro..

veni de la difuzorul avind membrana defor­mata sau cu pilituri de fier la bobina mobila.

Auditie deformati numaila semnale marine obliga sa verificam condensatorul C

Esau' C

jAudi~ie miqorata, nivel mic de joasa

frecven~a ne indidCK

intrerupt in majo-ritatea cazurilor sau tub epuizat.

in receptoarele moderne de mare cali­tate, amplificatorul final de putere esteconstruit tot mai frecvent in contratimp.

Figura 2 prezinta schema etajului final alreceptorului «Rossini» tip 5801.

Cel mai des defect intilnit este distorsio­narea puternica a semnalului.

PAGINA REAllZATAIng. I. MIHAESCU

sint to~i de acela~i tip,~i' anumeEFT-353, EFT-323, OC70 sauTI-13.

Nu insistim in modinutilasupra elementelor din montaj,

in numarulviitor:

• Probleme deelectroacustica

• Construc~ia

unui stero­amplificator

ETAJULUI FINALDEAUDIOFRECVENTA

9

Instrumentul conectat intre punctul 3~i

'masa trebuie sa indice 0 valoare masurata200-240 V. Lipsa tensiunii in punctul 3 neindrepta~e~te sa misuram ~i punctul 5. Pre­zen~ tensiunii in punctul 5 neindica intre-

6

(u-

in principiu, este yorba de unoscilator RC' care genereaza unsemnal variabil ca frecven~a ~i

amplitudine, cu care se variaza(prin intermediul unui etaj mo­dulator) amplitudinea semnalu­lui provenit de la chitara.

Tranzistorii TI ~i T2 formeazageneratorul RC de la care ob~i­

nem un semnal sinusoidal cufrecven~a intre 3 ~i 30 Hz. Va­ria~ia frecven~ei se face din po­ten~iometrul P2 • Prin interme-diul poten~iometrului PI reglamamplitudinea semnalului aplicatmodulatorului.

~tajul modulator prime~te

. cete doua semnale de baza, intimp ce din colector extragemsemnalul modulat. Tranzistori-i

ruperea 'circuitului anodic in transforma­tor sau a dezlipirii firelor.

Existen~ tensiunii in punctul 3 ~i lipsain punctul 2 - conexiune defecti sau C

1defect.

in punctul 4 vaJoarea normala a tensiuni(este de 12 V (masurata· intre punctul 4 ~i

masa).Dad in punctul 4 tensiunea depa~e~te

+200 V -.-- rezisten~ R

Keste intrerupti ~i

...-����l�....---- . se inlocuie~te.

I C2 Dad regimul tubului ,este. totu~i normal$i atingind punctul·1 dinetajnu. se aUde

2

Dupa ce cJasica chitara amtransformat-o cu succes intr-ochitara electrica, nimic mai fi­resc decit dorin~a de a ob~ine

si efecte sonore cit mai deose­bite (~i placute) cu putin~a.

Aceste efectesonore se potob~ine interc.alind in lan~ul deamplificare un generator de tre­molo.

Cind sintem convin~i ca sectorul de ali­mentare Junc~ioneaza corect ~i, totu~i, indifuzor nu se aude nici un zgomot, trebuiesa verificam starea etajului .final.

in. majoritatea radioreceptoarelor etajulfinaleste executat cu un singur tub elec­tronic.

Figura 1 prezinta etajul final at recepto·rului «Select 3» - S641A.

Este recomandabil ca inainte de incepe­rea depanarii sa studiem schema aparatului~iin special sa ~tim cit mai bine regimul defunc~ionare al etajelor.

Dad dupa 2-3 minute qe la conectarein difuzor nu se aude nimic, vomverificamai intii dad tubul final se incalze~te saunu ~i dad exista vreo conexiune desf'icuta.Vom misura apoi cu un voltmetru dec.c.valorile tensiunilor 'Ia'electrozii tubului.

3

GE­NE­RA-TO~

Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

Page 9: Aprilie 1971

CONCURSUl TV

Venind in intimpinarea cititorilor no~tripar­

ticipanti la coneursul «Ex-Terra» '71, publieammai jos schitele aeromodelului macheia rea­lizat dupa prototipul avionului I.A.R.-822, euviteza de zbor de 85 km/ora.

Penbu explicatii constructive suplimentarefolosim 0 parte din spatil.ll rubricii obi~nuitedecOl"esponden~a (pag. 24.)

OFERIN NOTORA$£ DIESEL 1.5CN.c.,cARI:!NJRAN1 $1ELICE PLASTICE TUTUROR LA

.--~- 25 CONCURSUL FINAL

_ NEGf(U

CJ ALB

m RO$U

LlNIE

NEAGRA 2MM

fABLOANELE EUCI£,

, rOA.TE DINENSIUNILE

sf NT TN Itt

PLACAJ 1,5 IF URNI'?)

r)~ii~~ilfi~~3I.k-.-/btOL fJ.Jf;L DIN UMN{FACJ18 2

2w9~ AMP ORIZ IN.A.cA OOOtO}

~O

~

amrAINER·.... _,DIN 7:4a.A O,J.FUNC- ~ •

!IONEAZA CU FIT/L ~NS

REZERVOR DINTASLA Q.3 $I [EVIDIN REZERVE DE ~

LA PIX;3 MMTRIUHGffl DE COMANDA

DIN TABLA, GR 1-2 MM.

,i I ~5

II --- 30

1/ BQlj DIN LEMN~ rNVELITE CU

INELE DIN CAUCIUC DECAMERA DE BICICLET.A.

1~

Masurind tensiunile de alimentare,trebuiesa gasim 'in punctele E ~i F tensiuni egale(235 V), la fel 'inpunctele G ~i H (210 V).Abateri de la aceasta simetrie ne obliga laverificari mai amanuntite. .

in cazul lipsei de t~nsiune in punctul E,dar prezenti in punctul G, verificam dacaC

6nu este scurtcircuitat sau daca trans-

formatorul de ie~ire nu este intrerupt.Tot distorsiuni se produc ~i atunci cind

apar diferente intre reiistentele de sime­trie R3-R4 ~i R5-R~.

Verificarea se mal poate face introducindin punctul A un semnal de 800 SaU 1 000 Hz(1 Vef) ~i apoi miasurind semnalul in diferite

cu un voltmetru electronic.Dad. in punctul B nivelul masurat este

mai mare ca in estedevalorizad..

avem valori alenormala ale \1>"",,,,,,,,,, "",i

DISPOZITIV"LANTERNA))PENTRU RADIOAMATORI

Aceasta scula foarte utila in1aboratorul radio­amatorului este destinatailuminarii si stabiliriicontinuitatii sau identificarii unui i:lnume firdintr-un manunchi de fire. De. asemenea sepoate verifica corectitudinea de execut'ie aunui circuit electric, sause pot centra conden­satorii variabili !?i stabili daca sint scurtcircui­tati, fUnd necesara numai schimbarea virfuluiintepator (8) cu cfema de fixare (9). Schimbareaseface prin inl;>urubarea lor in piesa terminala(3) prevazuta cu un l;>urub (M 3). Acest reper seva berclui in interiorul capacului (2~ cu putinjoe, pentru a permite 0 rotire u!?oara. In capacul(2) se mai gasesc 0 garnitura de cauciuc (15)!?i 0 !?aiba plata (14) de care se va cositori capa­tul sirmeiflexibile cu crocodil (10). Pe aceasta!?aiba va sta si resortul presor al bateriei, careva realiza totodata contactul de la fundul bate-

la crocodil (10). Corpul (1) poate fi din teavaaluminiu la diametrul bateriei PIONIER-3 V

l;>i tungimea de 100 mm. EI mai poate fi confec­tionat dintr-o lantema veche, direia i se vorface modifidirile respective la capace conformdesenuiui. Oulia este 0 dulie metalica avindla capat din material izolant l;>isa de contact care fi din

Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

Page 10: Aprilie 1971

SUPORT PE'NTRU PIESELE MARUNTEALE ASPIRATORULUI

Frecvente sint defectiunile care apar la scurgerilede la chiuveta din bucatarie sau lavoarul din baie.Pina la inlocuirea piesei crapate, este util sa cunoa$­tem 0 metoda care sa impiedice scurgerea apei pepardoseala. Metoda cea mai simpla consUl In lnfa$u­rarea sifonului crapat cu fil?ii de cauciuc, de cca3-4 cm taiate dintr-o camera veche de bicicleta.

Infa$urarea se va face cit mai strins' cu putinta.Pentru a impiedica desfc'il?urarea, vom prinde capatulcu 0 spira de sirma.

REPARATIILA

DOMICILIU

Mal?ina .propriu-zisa - datoriUi dimensiunilor maripe care Ie au cele mai multe tip uri - se pastreazadirect pe pardoseala incaperii (camara, deb~Ha etc.),cu snurul cauciucat infasurat astfel incit sa nu seindoaie. Piesele marunte 'ale aspiratorului $i in spe­cial furtunul obliga insa la 0 depoZltare ($i conser­yare) atenta. Astfel este de preferat ca furtunul sa fiepastrat pe un suport special.

Suportul se confectioneaza dintr-o bucata de scin­dura de cca 4 cm gro"si'me, taiata semicircular, pestecare se prinde un placaj taiat tot semicircular, insa Clldimen ,unea mai mare P6!ntru a constitui un laea$in care se al?aza furtumH. ca In figura.

Putin mai jos, tot pe U$a, se agata 0 cutie confectio­nata din placaj, in care putem pastra in bune conditiicelelalte piese marunte ale aspiratofului. .

Recomandam 0 atentie deosebita in alegerea locululde prindere a supdttului $i a cutiei, tinind seama call$iie sintformate din placaje cu coaste.

CUM REPARAM UN SIFON DE LA 0CHIUVETA SAU LAVOAR

diblu

2

namic, vechi), de dteva bucati detabla subtire din otel moale, de ~uru­

buri pentru lemn si. eventual, de 0vopsea adecvata.

Tn figurile alaturate va prezentam1 trei solutii. Cutia ce contine magne-

tul poate: eventual, lipsi, acesta fiindasHel lngropat direct In lemn ~i fixatcu un adeziv. Tn orice caz, yom aveagrija ca armatura sa ajunga In pozitia«Inch is» cit mai aproape de magnet,stiind .ca forta de atractie a acestuiaeste maxima In momentul in care a­ceste doua piese slnt iipite.

Lipsa unei prize de apa in apropierea locutuiin care realizam intre~inerea autoturismului neobliga deseori la cele mai diverse improviza~ii,

deseori nu dintre cele mai reu~ite.

Cuo galeata, un furtun ~i pU~ina rabdare neputem construi 0 veritabila instala~ie de spalat.

Tn partea de jos a unei gale~i din materialplastic se practica un orifidu in care se amplaseazaun racord metalicconform figurii.

Dimensiunile ni Ie vom alege in func~ie de fur­tunul pe care il vom folosi.

1. magnet ceramic2. armatura

"INSTALATIE"AUTOTURISME

~ipca 1'sa fie m()bila pe poz. 3.Tot ansamblul se va vopsi cu vopsea

de ulei alb sau 0 culoare asemanatoareperetelui.

Fig. 2. Uscatorul care se stringe prinrulare se poate monta in baleon, buca­tarie sau baie. Se confectioneaza dintr­un rulou pentru storuri de 0 lungime dedesfa~urare de 2,5 m) 8 rondele decupa­te din placaj cu ferastraul de traforajde ¢ 80 exterior l?i cu un diametru inte­rior ce se va stabili dupa cumpararearuloului),16 distantiere din lemn de 10 xx 7 X 7, 1 ~ipca de lemn de aceea~i

lungime cu ruloul ~i sectiune minima10 x 30 (sau 0 coada de matura).

2 urechi din tabla de 9 = 3 mm l?iL = 100 mm si I = 15 mm.

Conform figurii se vor monta prin in­cleiere rondele ~i distantierele (prinsecu cuie dupa montare) la distante egale(determinate in functie de lungimearuloului, dar nu mai mid de 180 mm intreele).

Cele doua capete ale ruloului (un axrotund $i unul dreptunghiular) se vormonta in cele doua urechi fixate in zidprin cimentare.

Storile de rufe vor fi prinse pe ruloucu cuil?oare, iar celelaite capete de $ipca,avindu-se grija sa fie egal intinse pentrua se infal?ura perfect pe rulou.

Pe zidul opus ruloului se vor prindedoua cirlige de care se va agata $ipca(poz. 3).

In cazul cind cei 2,5 m, cota maximade desfal?ware, este mai mica decitlunaimea dintre doU(~ ziduri, va propu­nem sa prelungiti cu sfori legate de 0 alta$ipca. in continuarea poz. 3.

CEA MAl SIMPLA

DE SPALAT

USCATORDE RUFE

Nu toti beneficiem de 0 curte sau urIpod unde sane intindem rufele spa late.In astfel de situatii improvizam in bud~­

tarie fie in balcon sau in bale u rewa desTOri'lsau sirme oe care mereu ne impie­dicam, dind un aspect neplacut acestorlocun. Va propunem doua- solutil ueuscatoare care pot tl tolosite In spalllledisponibile l?i pe care atunci cind nu Iefolosim Ie putem stringe.

Figura 1. Tn baie, pe peretele de-a lun­gul cadei, se fixeaza acest cadru exe­cutat din 2'buditi (fig. a) ce se poate plia(fig. b), in care caz se agata de axul 2ochiul de sfoara sau un cirlig de srrma.Pentru a-I confectlona avem nevoie de(cotele in mm):

- 4 l?ipci din lemn (poz. 1) de L = 750,I = 30, 9 = 10, gaurite din 140 mm in140 mm cu ,010 mm;

- in functie de cota B, care se alegeintre 700 sau 1 000, se confectioneaza10 bucc:iti bare de lemn (poz. 2, 3, 4) de¢ 10 min cu urmiHoarele dimensiuni:

1 buc. CU 8 2 = 8 + 4 x 10 + 2 x 15(poz.2)

1 buc. CU B 3 = B + 4 x 10 + 2 x 5(poz.3)

4 buc. cu B~ = B + 2 x 10 (pozA)4 buc. cu B s = B+4xlO (poz. 5)- 2 buc. cirlige (poz. 6) confectionate

din tabla galvanizata de 9 = 1-1,5.- 2 ouc. diblun de lemn in care se

in~urubeaza 2 belciuge (poz. 7) cumpa­rate de la magazin, care sa aiba OCo/UIde 9$20.

Conform fig. a, se monteaza prinincleiere cu clei de oase poz. 2 ~i 3 depoz. 1 l?i poz. 5de poz. 1', avind grija ca

...,

BROASCAFARA ZGOMOT

Deseori interiorul locuintei prezintao nota de neglijenta datorita unor u~i

din mobilier care stau deschise.Cauzele pot fi multiple: oroa~te me­

canice detecte sau greoale, chei ne­potrivite sau pierdute, zavoare carese actioneaza dificil sau pur ~i simpJu!ipsa de sens a incuierii unei u~i dedulap urmata de lasarea cheii in broas­ca, operatie ce trebuie repetata de zeci~i sute de ori.

a broasca magnetica ne fere~te

de toate aceste neajunsuri, necesitaun efort minim la actionare ~i, mai ales,nu face zgomot.

Constructia propriu-zisa este simola$i depinde de modelul u~ilor.

Ca materiale yom avea nevoie de 0

pastila de magnet ceramic, (de exem­plu, de la un dituzor permanent di-

Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

Page 11: Aprilie 1971

000

840

Cum ~i unde a~ezam ghivecele cu tlori? $i cum mal ales, scur-gerea apei din aceste ghivece pe podea sau

o solutie pe cit de estetica pe am de 0 constituie realizareaunor suportur! de celor prezentate mai jos.

Dimensiunile orLentative, ele putind fi modificateinspatiul disponibii din casa, terasa sau balcon !?i de numarul dede flori. .

Ca materiale aveti nevole de teava ¢ 20,otel rotund de Jd 8 mm, sirmamoale de t 2 mm !?i, in sfir~it, de vopsea.

Prima operatie consta in executarea desenului marime naturala peo coala de carton.

Se indoaie apoi teava sau. sirma de¢8, urmarindca aceasta sa sapuna cit maiexact pe desel'lul in marime naturala. Extremitatile "".0""''''''''0 ..lor anterloare ~i posterioare se termina printr-un inel executat din aceea~;j

bucata cu membrul respectiv.Prinderea partilor componente ale suportului intre ele. se face prin

matisare cu sirma moale de H2.Daca aveti in apropiere un atelier mecanic care sa va poata executa

sudura in locul matisajului, montarea suportului se sili1plifica sensibil.Pentru ca matisajul facutcu sirm~ de ¢2 sa nu alunece, toate piesele

care se leaga impreuna se vor aplatiza putin prin ciocanire (eca. 1 mml)e raza) pe lungimea pe care se executa matisarea, adica pe 35- 45 mm.

Tot din sirma de12 mm se vor construi cO$uletele. cu trei brate pe care;se vor a~eza farfurioarele !?i ghivecele deflori ~i ~are se vor fixa pe suporttot prin matisare.

Ultima operatie 0 reprezinta bineinteles vopsirea suportull,li, pentrucare va recomandam culoarea neagra.

In cawl in care «cangurul» din cauza greutatii ghivecelor are tendintasa se incline in fata, puneti-i la git 0 zgarda $i unlanti$or cu care it vetifixa de perete, marind astfelstabilitatea suportului, dar $i originalitatealui.

Aceea$i zgarda cu lanti~or, sau fara, se poate pune ~i «~oricarului»,

chiar daca acesta are stabilitatea asigurata prin forma lui joasa ~i alun­gita.Acelea~i modele, reduse corespunzator pot deveni bibelouri,

scrumiere sau suporturi pentru calimara ~i creioane. In acest caz, varecomandam sa Ie executati din sirma de cupru izolata,.deci nu maieste necesara vopsirea lor.

DOUA STELAJEORIGINALEPENTRU FLORI

MASINA..PENTRU

PREPARAREA iNGHETATEIZilele de ar!?ita care - speram - ne ameninta

peste putin timp fac !?i mal ademenitoare perspectivaune! lnghetate preparate «la domiciiiu». Dispozitivulpe care-I prezentam .permite oricarui posesor defrigider dotat cu evaporator sa pregateasca 0 canti­tate apreciabila de lnghetata. Se !?tie ca preparareaacesteia presupune agitarea continua a amestecu­lui la 0 temperatura coborlta. intregul aparat, mon­tat deasupra recipientului In care se prepara inghe­tata, se poate instala cu u~urinta In evaporator.

Mi!?carea este asigurata de un micromotor decurent continuu de 0,5 wati, alimentatla 4,5 V, pecare I-am mar recomandat in paginile publicatieinoastre ~i care se gase~te la orlee magazin de Judi­rii. Cum lnsa cele 4 500 de rotatii pe minut ale moto­rului ar lmpra~tia amestecul in toate directiile ne­dorite, se impune adaptarea unui reductor de turatiecu raportul de transmisie de aproximativ 1 : 100.Aceasta se poate executa cu u~urinta. din angre­najul unui ceas stricat, care sa asigure 0 turatie de.aproximativ 35 de rotatii pe minut.

Paletele de amestec din aluminiu, cu dimensiunilede cca 25 x 10 mm, sint scufundate complet in cre­ma continuta in tavitaevaporatorului. Pentru 0amestecare uniforma este recomandabil sa se in­staleze douaasemenea palete, antrenate de unsistemde fuW, rotite prin i.ntermediul unui firflexibil,ca in figura. intregul dispozitiv se monteaza cu u~u­rinta pe 0 platbanda in forma de U ~i se a~aza dea­supra tavitei cu inghetata dupa prepararea ameste­cului. Sursa de curent a motorului poate fi 0 bateriede lanterna de 4,5 V sau 0 alta sursa echivalenta decurentcontinuu, de exemplu 0 instalatie pentru in­carcat acumulatorii. Pentru alimentarea motoruluieste preferabil sa utilizati un cordon bifilar de tipulcelor folosite la antenele de televiziun,e, care poatetrecepe Iinga garnitura de ,etan!?are a u!?ii frigide-rului. .

Pentru a ocupa mai putin spatiu in !?ifonier, faraa prinde In aceea~i c1ema maimulte perechi de pan­talon~ ne-am gindit sa va oferim posibilitatea con­struirii unui suport simplu !?i eficace, cu 0 cheltuialaminima.

fig· t

H20

Clrligul 1 are coada ceva mai lunga dedt normal,intrudt pe ea se vor fixa c1emele 2.

Ciema 2 este 0 sirma lndoita caif figura 2, carein stare libera sta putin desfacuta.

Pozitia 3 reprezinta siguranta de fixare ~i se con­fectioneaza din tabla de 1 mm. Ea se tixeaza pe unadin ramurile demei ~i in e~ poate fi introdus capatulceleilalte ramuri, dupa principiul acului de siguranta.

Materialele ce se pot folosi sint:- sirma de alama Rf 4 cositorita la 1mbinari;- tabla de alama groasa de 1 mm.Ansamblul se poate nichela pentru a avea un as,.·

pect mai placut.Cu acest suport, am scapat de obsesia bloca~ii

unui numar mare de umera$e.

...~I PE.NTRUMAl MULTE PERECHIDE PANTALONL..

se rasuci in flan!?a. De partea 1, sub flan~a, se mon­teaza 0 polita pentru a!?ezarea ceasului de mina,a inelului, butonilCfrde man~eta etc. Polita este exe·cutata dintr-o jumatatf) de disc din lemn sau material plastic."

Ar fi indicat ca partile din otel sa fie cromate saucel putin vopsite, iar lemnullacuit. Pic/oarele estebine sa aiba la capete bucati de cauciuc sau plastic;pentru a proteja podeaua.

PENTRUHAINE BARBATE$TI

Seara, dnd dezbracati costumul, cama~a, cravata,pantofii, fie ca puneti 0 parte din lucruri pe un scaun,fie ca Ie bagati in dulap, ele nu stau bine !?i se ~i­

foneaza. Suportul pe care-I propune.m mai jos per­mite 0 a~ezare libera a hainelor corespunzator for­mei lor.

Materialul principal este teava de otel cu JO 18 mm,dar se poate folosi !?i teava de aluminiu sau ~ipci delemn. Tevile de aluminiu trebuie eloxate sau lacuite,pentru a se evita murdarirea imbracamintei. Sintnecesare: 0 cantitate de 5 000 mm de teava ~i 2 400mm sirma deft 3 mm, precum !?i ~uruburi, bucatide lemn etc. Inprimul rind se executa doua cadreIn forma de U~ Coturile 'se realizeaza iiidoind la caldteava pe un $ablon cu rata de 50 mm.

Trebuie avut grija ca ambele parti (1 ~i 2) sa sepotriveasca una intr-alta, astfel incit suportul safie pliant. Aceste parti se prind ··una de cealalta cuajutorul ~uruburilor, cu ~aibe, pentru a fi mobile.

Piulitele se string corespunzator $i se asigurapentru a I)u se desface. Din sirma se executa, prinsudura, un .gratar, ale carui capete se introduc ingaurile amenajate in pleioarele suportu.lui.

Gratarul, peste care se va a~eza incaltamintea,da stabilitate intregului suport. EI se executa dedimensiuni putin mai mari dedt deschiderea dinpartea inferioara a suportului, in vederea fixarii lui,fara alte piese, de picioarele suportului si a scoa­terii lui cu u!?urinta atunci dnd cuierul se pliaza.

De una din partlle suportului (1) se sudeaza 0flan!?a, de care se fixeaza 0 teava indoita (parteaetreia), constituind suportul cuierului de lemn pentruhaina sau jacheta. Cuierul se in!?urubeaza In car>a­tul de sus al tevii. care este aplatizat In acest scop.$i celalalt capat al !evii este aplatizat, pentru a nu

iiI!ii

Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

Page 12: Aprilie 1971

care sa ne desfal?uram utilajele l?1 caresa poata fi aerisita la un interval deeel putin 0 ora. Trebuie sa se tinaseama ca, in aceasta camera, accesuleste interzis in timpul lucrului.

Pentru a fi aparate de praf !?i pentrua nu ocupa mult loc, seturile de utiiajepentru aceste doua operatii, cu ex­ceptia aparatului de marit !?i a sticlel6rcu substante, se pot pastra intr~o

cutie de lemn sau de carton. 0 suges­tie pentru impartirea spatiului interioral acestei cutii este prezentata infigura C. Spatiul in care se.depoziteazaobiectele care se spala trebuie sa fiedespartit de restul cutiei. Toate dispo­zitivele se fixeaza cO curelul?e. Tnaceasta cutie se vor aseza rama demarit, de preferinta sub 'cutia de lumi­na. $i un caiet in care se vor inscrieconditiile developarilor.

frecvent. Toti reciplentli in care sepastreaza substante foto vor fi mar­cati cu ajutorul unor etichete lipitesau prinse cu un inel in jurul gitului.Pe aceasta eticheta se scriu denumi­rea substantei, utilizarea, daca pre­zinta pericol de otravire, data la carea fost achizitionata. Pozitia verticalaeste obligatorie pentru depozitarearecipientilor. Un dulap cu dimensiunile50 x 80 x 25 cm, impartit rational ininterior. este suficient pentru pastra­rea in bune conditii. a utilajelor l?isubstantelor laboratorului de chimiefoto.

Dupa cum se vede, utilajul absolutnecesar este destul de redus si ooatefi pastrat in eutii sau dulapuri eli dimen~siuni minime.

Organizarea generala a atelieruluidepinde de incaperea pe care 0 avemla dispozltie pentru lU'Crarile fotogra­fice.

baca nu avem la dispozitie dedt 0

camera de dimensiuni foarte mici,vom cauta ca toate utilajele sa fie pas­trate in cutii, inclusiv aparatul de marit.

Pentru executarea unei anumite 0­

peratii se vor deschide numai cutiilecare cuprind utilajele corespunzatoa­reo

Tn numerele viitoare va yom pre­zenta dispozitivele care servesc laetan!?area camerei impotriva luminii,la amestecarea substantelor foto, laspalarea vaselor $i a materialelor foto.

Depozitarea utilajelor pentru develo­pare: 1 - doza de developare; 2 - tasa dedeveloDare; 3 - cutie de lumina inactiniea;4 - ceas ae eronometrari; 5 - termome­trlJ; 6 - aile uti/ale.

CD

IMPLICATIILE CHIMIEI

.A.----------a---------"""\B

Figura B descrie dispunerea uti la­jelor pentru tehnologia normala a de­veloparii hirtiei fotografice. Dimen­siunile locurilor de lucru depind demarimea utilajelor utilizate, dar nu serecomanda ca distanta «a» sa fie maimare de 80 em. .

Cum nu este recomandabil ca celedoua operatii sa fie suprapuse (adicanu trebuie sa ne al?teptam ca yom obti­ne rezultate prea bune daca in timpulaceleia!?i «!?edinte» yom lucra simul­tan la aparatul de marit !?i la develo­parea unui negativ), locul de lucrupentru developarea hirtiei poate fi u­tilizat, consecutiv, ca loc de lucrupentru developarea filmelor. Pentrualegerea incaperii care va deveni la­borator foto, conditiile minime sint:o camera in care se poate a!?igura intuneric complet unde sa disounemde 0 suprafata de 120x80 ~m, pe

DISPUNEREA CORECTAA APARATELOR

Un alt sector al activitatii fotoama­torului este eel chimic. Caracteristicileacestui sector sint curatenia absoluta!?i temperaturile scazute (10-20°C) lacare se face pastrarea substantelor.Cintaririle l?i mai ales determinarilevolumetrice se fac in jurul tempera­turii de 20°C, care este bine sa fiemasurata cu ajutorul termometruluide camera.

Temperaturile la care se preparasau se amesteca solutiile nu sint ingeneral .critice, dar nu vor depal?i30-4<fC. Laboratorul de chimie al foto­amatorului are urmatoarele comparti­mente: borcane l?i sticle cu gitul. largde culoare bruna in care se face depo­zitarea substan-telor foto praf sau gra­nule, sticle brune cu git ingu,st !?i cuvolume adecvate retetelor utilizate pen­tru pastrarea substantelor in solutiiconcentrate, vase, cilindri gradati etc.din sticla transparenta pentru prepa­rarea amestecurilor l?i, in sfirl?it, 0balanta de uz fotografic, apa distilatal?i un rastelpen,tru uscarea utilajuluidupa spalare.

Se recomanda ca toate recipientelesa aiM dopuri de sticla rodate. Dammai .jos lista unei dotari minimale:'- Revelator preambalat pentru filme

(Final, Rodinal, Atomal);- Tiosulfit de sodiu pentru impros­

patarea .fixatorului;- Detergent pentru filmej- Revelator in solutie concentrata

pentru filme (Final, Rodinal, Atomal);- Fixator filme;- Fixator hirtie;- Revelator pentru hirtie in solutie

concentrata;-~Solutie de oprire;- 0 sticla in care se pot prepara

amestecuri etalonata la· 600' cmc;- 0 sticla in care se pot prepara

amestecuri etalonata la 200 cmc;- Apa distilati'l s:=tu numai fiarta

-2 I.Mai tirziu, in dotarea laboratorului

vor aparea 0 balanta, cilindri gradati,precum l?i 0 serie de recipienti cu utili­zare precisa in functie de retetele pecare fotoamatorul Ie utilizeaza mai

e.

Dispozitia utilajelor pen­tru developarea eronome­tralii; 1 - eorpul dozei dedevelopare; 2 - tava ve­ehe de developare 18 x 24;3 - termometru; 4 - rolapurtatoare a {ilmului; 5 ­eapacul dozei de develo­pare; 6 - pilnie pentru re­velator; 7 - pilnie pentrufixator; 8 - stiela eu reve­lator preparat,' 9 - stielaeu fixator; 10 - stiela euapa fiarM sau distilata;11 - eeas; 12 - sursa delumina inactiniea; 13 ­rolfilm.

mare.

ram ca toate obiectele de care neyom servi sint dispuse in ordinea utili­:<!arii lor in timp.

Figura A descrie situatia de pornirepentru developarea cronometrata afilmelor. Toate substantele utilizatela developare pateaza l?i nu intotdeau­na umplerea dozei de developare seface corect, de aceea este util ca tur­narea substantelor in doza sau dindoza inapoi in recipientul in care sedepoziteaza sa se faca deasupra uneitavi de devel'opare vechi, suficient de

DISPUNEREA CORECTAA APARATELOR

IMPLICATIILECHIMIEI ·

,#It -.• CRITERII •••~•.

• DE ORGANIZARE ...

a

-

Gama operatiilor care se desfal?oarain laborator este oarecum tipizabila,in functie de conditiile care trebuieasigurate pentru reul?ita lor !?i, evi­dent, de gradul de concentrare !?iatentie at operatorului.

Daca sint folosite pelicula ingustasau rolfilmul de 6x9 (cazul eel maifrecvent), singurele doua operatii carese desfal?oara pe intuneric sint: a)incarcarea dozei de developare l?i b)expunerea l?i revelarea hirtiei foto.

In momentul in care s-a stins lu­mina in camera, trebuie sa ne asigu-

CRITERII DE ORGANIZARE

i ~ RUBRICA REALIZATA~~ DE ING· DAN PETROPOL ~

,.",o..~SPIRIT PRACTIC$1

OPERATIVITATEIntrebarile la care ne propunem sa raspundem sint tot atit de ir;nportante pen­

tru incepatorul inspaimintat de faptul ca trebuie sa lucreze pe intuneric cit l?ipentru fotoamatorul avansat, care constata cu regret ca are prea multi timpi mortisau ca diferite operatii cu caracter secundar (ca, de exemplu, spalarea taselor

" de developare sau amestecarea constituentilor din care este format revelatorul)necesita eforturi de organizare $i un consum de timp disproportionat.

Toate aceste intrebari sint importante mai ales pentru cercurHe de fotoamatoriin care unul l?i acelal?i utilaj este intrebuintat de mai multi membri, cu diferitestiluri de munca.

Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

Page 13: Aprilie 1971

INTER

LACERER~A

CITITORI LOR Ing. EUGEN VALEANU

j

TABEL DE INTERSUBSTITUIRI

Sulfit de sodiu anhidru cu sulfit de sodiucristalizat

Sulfit de sodiu anhidru cu metabisulfit depotasiu

Sulfit de sodiu cristalizat cu metabisulfitde potasiu

Sulfat de sodiu anhidru cu sulfat de sodiucristalizat

Bisulfit de sodiu cristalizat cu metabisulfi1de potasiu

Carbonat de sodiu anhidru cu carbonatde sodiu cristalizat

Carbonat de sodiu an hidru cu carbonat depotasiu

Carbonat de sodiu cristalizat cu carbona1de potasiu

Hidroxid de sodiu cu hidroxid de potasiuHidroxid de sodiu cu carbonat de sodiu

anhidruHidroxid de sodiu cu carbonat de sodiu

cristalizatHidroxid de sodiu cu carbonat de

potasiuAcetat de sodiu anhidru cu cristalizatBromura de potasiu cu bromura de sodiuFosfat disodic cu pirofosfat de sodiuSulfat de aluminiu cu alaun de potasiuFormaldehida 4% cu paraformalde-

hida 2Etiloxietil parafenilendiamina cu sulfat

de dietil parafenilendiamina

1 : 2

1 : 0,9

2: 0,9

1 : 2,3

1 : 1

2: 11 : 1,4

1 : 4,5

1 : 12

1 : 61 : 2,31 : 0,88:32:3

Adeseori, la prepararea solutiilor fotografice, an.u­mite substante trebuie inlocuite cu altele datont~

faptului ca lipsesc complet din dotarea laboratorululsau nu exista de loc sub forma ceruta de reteta.De exemplu, reteta prevede sulfit de so?iu .anh~­dru Na S04, iar in Iaborator nu avem declt crlsta"­zat - NaZS03 • 7H zO. E.vid~nt ~a sUlfit~1 anhidr~poate fi inlocuit cu c~1 cntaltl.~t, lnS~ ~u In ac~e~$¥1proportie, deoarece In reactllie chlmlce parttclpanumai substanta propriu-zisa, iar apa din cristalizarenu participa ia reactie. La fel se intimpla cu carbD­natul de sodiu, care se prezinta sub forma anhidra(Na CO ) $i cristalizat (Na

ZC0

3.10H zO). Tn majo­

ritat~a 3 retetelor fotografice, cantitatile sint datepentru substante anhidre, iar in cazul celor crista­lizate se mentioneaza acest lucru in dreptul substan­tei respective. Raportul de intersubstituire a substan­telor anhidre cu cele cristalizate $i invers se poatecalcula indeajuns desimplu. De exemplu:

Daca reteta prevede 50 9 NaZS03 anhidru, iar inlaborator nu avem decit sulfit cristalizat, se calcu­leaz8 intii greutatea moleculara a sulfitului anhidru:Na = 23; S = 32; °= 16.

Na SO3 = 23 x 2 + 32 + 16 x 3 = 126.SUlfitul de sodiu cristalizeaza cu $apte molecule

de ap8. Greutatea moleculara a sulfitului cristalizatva fi 126 + 7 x (2 + 16)

126 + 126 = 252.Oed molecula de sulfit cristalizat are greutate

dubla fata de sulfitul anhidru. Calculam astfel:Daca p'entru 126 9 NaZS0

3anhidru avem nevoie

de 252 9 de NazSO~ cristalizat, pentru 0 cantitate de50 9 NaZS03 anhiClru••• ?

x = 252 ·50 = 100 9 sulfit cristalizat126

sau 126 9 Naz50 31 9 Naz50 3

x = 252·1 = 2.126

Deci 0 parte de sulfit anhidru se poate inlocui cudoua parti de sulfit cristalizat.

$i alte substante se pot intersubstitui in dif~rite

retete cu conditia ca sa indeplineasca acela$1 rolcu cele pe care Ie inlocuiesc sau, prin anumite reac­tii chimice sa se transtorme in substantele pe care Iefnlocuiesc: De exemplu: carbonatul de sodiu poatefi inlocuit cu hidroxid de 'sodiu, insa, hidroxidul desodiu fiind mult mai alcalin, se va pune in cantitatemult mai mica, $i anume: 12 9 NaZC03 cristalizatse inlocuiesc cu un singur gram de NaOH, deoareceun singur gram de NaQH aduce solutia la acela$ipH ca $i 12 9 Na C03 crlstalizat.

Na SO .7Hz6 sa poate inlocui cu Kz5 z°s crista­lizat daca

3se adauga in prealabil un hidroxid alcali~,

care transforma metabisulfitul in sulfit neutru sau Inbisulfit NaH503 •

Tn tabelul care urmeazasint date majoritatea sub­stantelor $i proportiile in care se pot intersubstituipentru ca sa"se obtina acela$i efect fotografic (in ca­zul substantel<Jf anhidre $i cristalizate). Prin inlocui­rea a doua substante diferite,din punct de vedere alcompozitiei chimice, cum ar fi bisulfitul de sodiu cusulfit, pentru 100 ml solutie de bisulfit de 36° Beaumetrebuie sa se ia 50 9 de sulfit, la care se adauga 10,5 mlde add sulfuric concentrat, dizolvat in 65 ml apa,pentru ca sulfitul sa se transforme in bisulfit.

in cazul inlocuirii carbonatului de sodiu cu carbo­nat de potasiu, daca raportam greutatile moleculare,avem:

106 9 Na C0 3 .corespund la 148 9 KZ C03

1 9 Na:C03 • • • " 1,3 9 KZ C03

Oed 1 9 de carbo~at de so~iu se. inloc~ie!?te cu1,3 9 de carbonat de" potasiu. In reallt~te, In ~roc~­

sele fotografice ajunge 0,8 g, KZC03 fllnd mal actlvdedt carbonatul de sodiu.

Dulapul de uscare a filmel~r este ,destinat ,cercurilo~pionierel?ti sau de fotoa,!,aton. ~u aJuto,rullUl se u~ucaun numar mare de filme mtr-un tlmp mal scurt declt celnecesar uscarii in aer liber. _.

Se construiel?te, relativ simp.,lu, din tabla sub,tlreasamblata prin Iipire cu cositor. In corpul dUlapul~1 s,eIipesc jgheaburile cu aripi inclinate, car~¥a~ rol~1 dlStll~buirii corecte a aerului cald liOial proteJaru rezlstentelde incalzire de picaturile de apa care se scurg de pesuprafatafilmelor.

Unghiulpe care-I fac aripile cu orlzo,ntala este. de 30~

Tiia de care se agata agrafele de onnaere.~ fllmelo:se monteaza in doua gauri practicate in peretll corpululfixindu-se cu piulite.

La partea inferioara a corpului dulapului seA m~nt~a­za doua tevi prin care vor trece reziste~tele de rncalzl~e.

Lateral dulapul se inch ide cu doua capace mobIleagatate prin intermediul unor cuie in loca$urile co­respunziHoare.

Confectionarea jgheaburilor cu aripi inclinate se faceprin indoirea pe un cornier. .

Dadi nu exista posibilitatea filetarii capetelor tevllor,acestea se pot fixa cu ajutorul splin~urilo~. ~grafel~

se procura din comert sau se improvlzeaza din c1e$tlde rofe. • ¥ d

in dulap se introduc cca 4 filme, c~re se atlrna, eagrafele aflate pe tija. La capatul inferror se VO~ apllcagreutati mici astfel incit filmele s~ s!ea. perfect mttn~e.:

Partea superioara a dulapulUl ramlne descopentain scopul asigurarii circulatiei aerului cald. .

Pentru incalzire se folosesc rezistente pentru fler dedilcat cu izolatori ceramici. La retelele cu tensiuneade 120 V se poate folosi pentru inceput 0 rezistent?\ d~220 V. La retelele cu tensiunea de 220 V se pot folosldoua rezistente de 220 V legate in serie.

PENTRUUSCAREAFILMELOR

Putereaelectrica necesara depinde de caracteristi­cile termodinamiceale aparatului ~i de regimul deuscare pe care-I consideram eel mai indicat. ¥

Trebuie sa avem grija ca puterea consumata sa nudepaliteasca Iimitele permise de reteaua de.alimentar~.

Rezultate foarte bune se obtin daca In prealabllfilmele au fost spiilate in solutie detergent ORWO-F09.

Iloo--- 37Cm--~

Euo~

22.0V-----0"""'-n------,

Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

Page 14: Aprilie 1971

n~OIRECTlE'

Suh/eel M/~C4·RE

~~-06enef?al

D-Ff?Ontal d/fuz

Bineinteles, daca exista posibilitatea trecerii une!parti din lumina pe un stativ fix, 0 yom exploata, mie­l?orlnd astfel greutatea purtata in mina.

AtentiE:~! 'In cazul iluminarii frontale tixe, exista foartemulte ~anse ca sa interpunem sursa intre aparat l?isubiect sau sa «aruncam» umbra operatorului pesubiect. De aici necesitatea ca lumina frontala staticasa fie ridicata deasupra capului operatorului, ceea ceface ca aceasta sa nu fie aut «de frontalEi».

Sursele de iluminare mobile prezinta dificultati demanevrare legate de mil?carea lor independenta demi~carea aparatului de filmat. De exemplu, nu se re­comanda folosirea tijelor de sustlnere pe role, deoare­ce daca slnt suficient de inalte vibreaza, iar mil?carearolelor pe podea nu se poate face corect din cauzaneregularitatilor acesteia. In cinematografia profe­sionista se utilizeaza a~a-zisele «girafe», careinsanu sint accesibile amatorului.

Cele mai bune rezolvari Ie obtinem prin adoptareaunui punct fix la 0 convenabila, de care seprinde un sistem care poarta proiectorul.

Un dispozitivde la fix prezentatIn fig. 3. Cu la u~orul

u~ii, la spatarulunui scaun.

Este de dorit ca sistemelesa fie independente de sis,tell1eleluminoase, care, lasistemele de prindere asa poata fi compuse lntrezitiv de mil?care in jurul unui ax,zontal, este prezentat in fig. 4. Tntatea proiectoruluilung, se poate face eelnlllOnarEia

Adoptarea becurilorde cele mai multe ori nelc:e~,itatea or()iec~torului

reaza greutatile ni"nr\7ii'i"c.lr\r

tinerea unul efect dir'ectionaliz;uebee nitraphot cu

Avantajele dispozitivului propus sint: posibliHtatE~a

eonfeetionarii din carton, greutateatatea desfacerii cilindrului si h""n"f"""n'\'",rii

reflectant. .Mai exista multe alte posibilitati, dar dorim

'::imp liber ingeniozitatii dv.

!=UNDAL

Oireetie"de mi~caf?e "....

APAIRIUlOTOI E....

IIBlnO[lU

Un binoclu cu un factor de marire 8, adaptat la un aparat de fotografiat cufocala 5 cm, echivaleaza cu un teleobiectiv de 400 mm.

Solutia propusa prezinta un deosebit interes, In primul rind pentru Dosesolriiunui aparat de fotografiat reflex monoobiectiv, de~i, cu. putina fantezie,adaptata ~i laalte tipuri.

FILMAREA'"LA LUMINA

ARTI FI CIALA- Lumina atal?ata fa aparatUi ae yumat are de cele

mai multe ori rolul compensarii contrastelor, l?i actiu­nea ei se incadreaza in compozitie prin rolul tehnie(expunere corecta, contrast suficient) l?i mai putinprin rolul artistic (uneori existen\a ei nici nutrebuiesa fie inregistrata de spectator).

Clasificarea de mai sus ne permite sa determinamechipamentul luminos si modul lui de actionare. Deexemplu, In schema de iluminare, tipica' portretuluieu fundal, formata dintr-o sursa directionala de desen(de modelare), 0 sursa de fond, efect si contur si 0sursa frontala difuza, primele doua pot fi, eventual,fixe, iar cea de-a treia ata~ata aparatului de filmat.

Aceasta schema, destul de rigida, poate fi imboga­tita prin asigurarea unei i1uminari generale, formatadintr-o sursa fixcl difuza $i plimbarea luminii de efect,al?a lncit aceasta sa ramina in permanenta in spateleobiectului, adjea In direetia opusa aparatului de filmat(vezi fig. 1). In acest caz, functia iluminarii de fondeste preluata de lumina generaia difuza. Din punct devedere tehnic, trebuie-asigurate ata~area sursei fron­tale la aparatul de filmat l?i mil?carea coordonata aluminii de efeet cu mi~carea aparatului.

Atunei dnd mi$carea aparatului de filmat se facecu ajutorul unui carucior care aluneca pe 0 Q'isiera,sursa ata~ata va fi al?ezata pe acela~i carucior)n cazulin care schimbarea de unghi se face «din mina», fi­xarea sursei se faceprin intermediul dispozitivuluide prindere a aparatului la stativ.

Un dispozitiv care poate fi manevrat cu sufieientaul?urinta, care poarta un bec nitraphot de 500 W ~i

unul de 250 W, este redat in fig. 2. Constructia constadin citeva tevi de aluminiu cu diametrul de 8-10 mm.prevazute la capete cu dispozitive de prindere carepermit reglarea inaltimii l?i pozitiei proiectoarelor.

Avind In vedere ca lumina adoptata este difuza,reflectoarele vor fi confectionate din tabla de alumi­niu subtire sau din orice alt material destul de rezistent,neinflamabil l?i care poate fi vopsit in alb. Prindereareflectoarelor la tije se poate face prin intermediulunor clame din otel elastic.

Vom pune accentul pe greutatea mica a construetiel,neluind In seama micile vibratii care apar la mi~car,ea

aparatului l?i care nu sint suparatoare datorita carae;te­wlui uniform distribuit al luminii.

Conditiile pe care trebuie sa Ie indeplineasca echi­pamentul de filmare la lumina artificiala slnt multiplel?i, uneori, contradictorii. Amatorul este pus in fataunor dificultati care, de cele mai multe ori, nu se potrezolva dedt cu ajutorul ingeniozitiitii ~i, mai ales,e bine sa nu uitam, cu ajutorul unui plan de filmareIn care lumina este comentata cu scrupulozitate.

Problemele i1uminarii incep chiar de la alegereaaparatului de luat vederi, care trebuie sa aiba un obiec­tiv cu luminozitate 2 ~i a filmului utilizat, a carui sen­sibilitate 0 yom alege de cel putin 21" DIN. Valoareaacestor parametri determina cantitatea totala de lumi­na, deci l?ivolumul echipamentului de ilutninare ~i

puterea absorbita de acesta de la retea.Unele manuale fac urmatoarea recomandare: pen­

tru filmarea alb-negru se absoarbe de la retea 1 kW,iar pentru filmarea color 3 kW. Consideram ca pentrupretentiile amatorului aceste cifre slnt cam exagerate~i ca prin lntrebuintarea unor «trucuri» de compozitiesau «aranjamente» adecvate ale schemel de ilumi­nare se poate lucra ~i cu 0 putere absorb ita mai mica.

-Sursele de lumina utilizate slnt de doua tipuri:statice ~i mobile. Acestea din urma se subdivid insurse care se mi~ca independent de aparatu! de luatvederi ~i in surse _ata~ate la acesta.

Deci in planul de filmare se vor mentiona urmafoa­rele corelatii:

- dintre fundal, decor, schema de iluminare statica,adica elementele care «stau» ~i cele care se mil?di:personaiele si aparatul de _filmat.

- dintreiluminarea mobila (care subliniaza anumiteelemente alecompozitiei ~i a -carei directie depindede mi~carea personajelor) ~i pozitia aparatului de fil­mat. Mentionam ca iluminarea mobila trebuie sa fiesuficienta pentru a fi expresiva, dar ca abuzul poateduce la pierderea continuitatii actiunii l?i a unitatiicompozitionale. Un exemplu tipic este trecerea de laun plan general cu 0 anumiUiiluminare statica si careda 0 anumita lumina de desen pe figura personajelorla un grosplan in care directia luminii de desen estemodificata brusc p~ntru a se asigura 0 tratare expre­siva a trasaturilor. In aceasta situatie, daca succesiu­nea celor doua scheme de lumina nu este tratata cuatentie, se poate pierde continuitatea de loc sau detimp a actiunii.

Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

Page 15: Aprilie 1971

CAT

GALAMBOS

~

MARIRI FOTOGRAFICEDE DIMENSIUNI MARl

DEVELOPATECU MIJIMPR VI

alaturata este format dintr-oplaca de lemn, eventual maifibrele incruci$ate $i solidarizate prin incleiere, astfel12 mm .grosime, care nu vibreaza $i nu se deformeaza

c::. .. ~ .. I" ...,:I" au diametrul de 6 mm $i permit reglajul inaltimii cu ajutorul a doualor este de a asigura coaxialitatea sistemului optic al binoclului cu

"" ....~~""·h.l, de fotografiat.elementelor care compun dispozitivul depind de dimensiunile

aparatului de fotografiat.LUlmirloz.itatea maxima a sistemului optic este egala cu raportul dintre distanta

ed,ivl3ielnta (8 x 50)$i dlametru! obieetivului binoclului (30).8x50

Astfel, pentru un binoclu 8 x 30, luminozitatea este de -- = 13,330

dispozitiv sa- prinde pe un trepied rezistent la vibratii prin intermadiulsustinere, a dirui forma depinde de tipul capului de prindere la trepied.

sustinere se va amplasa pe cit posibil in centru! de greutate al Intregului

toate aceste masuri de preeautie pentru ca principala problema a tuturorsis,telnelor cu focala mare $1 unghi de vizare ingust este combatereq vibra-

care la reflex monoobiectiv sint uneori suparatoare.Luminozitat€la mica impune, de regula, adoptarea unor timpi de expunere lungi,

ceea ce face' $i mai periculoasa influenta vibratiilor.

ia dispozitia lor, cantitati suticiente desolutie.

Pentru evitarea lin<OCllril'" lTlentionatemai susrel:ol~andamdar eficace. D.·,,,,,,,,..;;,,,saculete de plastic,mai marl dedt hfrtia debineinteles, etan$e.

Turnam solutia revelatoare punga,introdueem htrtia impMurind de citevaori eapatul deschis, ::><""-''''' ,u., Ii

aerul inutil,sau agrafe,pozitie ofizontala,cind punga ea pe 0eventualitate, partea prinsa cu demese recomanda sa fie putin inaltata fatade suprafata IichiduluL Controlarea ope­ratiei se face prin punga transparenta.La terminarea oparatiei hirtia se mutain punga continind solutia urmatoare.

De remarcat ca hirtia sa poate iluminap"in punga, daca fotoamatorii vor volsa taea 0 seurta expunere la luminadupa developare sau in timpul develo­parii, in vederea obtinerii unor efectespeciale (fotografii reversibile sau semi­revers.ibile).

Developarea unei hirtii fotografice ca­re depa$e$te dimensiunea de 24 x 30 cmreprezinta, pentru orice fotoamator, unveritabil calvar. Neavind tavi de dimen­siuni corespunzatoare, majoritatea ama­torilor developeaza formele de dimen­siun! mari prin sisteme mai mutt decitindoielnice calitativ: pensulare, ljltergerecu burete sau tampon de vata, umezitin _prealabil cu revelator $i, respectiv,cu fixator. Aceste sisteme, deveniteoarecum «clasice», au dezavantajul capateaza cu revelator intreaga camerain care se iucreaza, nemaivorbind dehainele $i miinile amatorului. Dar aspec­tul negativ cel mai important al uneiastfel de developari iI constituie redareadeficitara a luminilor (a albului), fntrueitla actiunea indelungata a aerului asuprasuprafetei in curs de deve!opare se voa­leaza (sa grizeaza) chiar $i suprafeteieeare nu au fost expuse de loc.

Acest fenomen este cu aUt mai ne­placut la fotografiile in eulori prin apari­tia unei eulori dominante nedorite. Dealtfe!, amatorii au greutatr la maririle ineulori chiar $ila dimensiuni mult malmici decit cele mentionate mai sus, caurmare a faptului ca nu au -de regula,

Subiectul Iluminarea Diafragma

Peisaj de munte Vara, in plin soare 8-11Peisaj de mare Vara, in plin soare 16Portret Vara, in plin soare 8Portret Vara, Uljlor umbrit 4- 5,6Apus de soare Vara, soare inconjurat de nori 2,8- 4

ITimpul de expunere 1/50 - 1/60 secunde

in oriee caz se va tine seama de necesitatea de a miC$ora timpul deexpUflere cu 1/2 pina la 1 treapta in cazul subiectelor cu multazapada,luciu de apa sau la peste -1 000-1 500 m altitudine. A vind in vedere cafilmul este destinat obtinerii de diapozitive, nu trebuie sa neferim desubiectele cu contraste $i, in special, cu straluciri mari, care ne-au produsatita bataie de cap la eopierea pe hfrtle fotografica alb-negru.Surseleluminoase ce apar eventual In cadJu creeaza efecte deosebit de intere­sante.

Ca incheiere putem spune Cel pentru un amator este important sa-$ipreluereze singur pelicula reversibila color. Trebuie insa sa tinem seamaca la indemina amatorilor este numai prelucrarea pelieulelor confectio­nate dupa procedeul Agfa color.

Oed in afara de ORWO COLOR '10m putea prelucra $i fUme de. altaprovenienta ea FOTOrVET - U.R.S.S., Ferrania color - Italia, Agfacolor - R.F.G. etc.

Un ultim stat: mare atentie la termenul de garantie inseris pe ambalai.Filmul color trebuie sa fie cit se poate mai proaspat,intrucit chiar in cadrulperioadei de garantie, spre sfir$itul acesteia, poate aparea un U$or deze­chilibru al culorilor.

CE FILM FOLOSIMIng. Virgil LAURIC

Din comert se pot procura pelicule reversibile color. de fabricatieORWO - R.l1.G. sensibilizate pentru lumina solara (UT 16) $i pentrulumina artificiala turnizata de becuri nitrafot (UK 16)

Avind in vedere ca majoritatea fotografiilor se executa la lumina zilei,este de preferat utilizarea peliculei ORWO COLOR UT 16.

Pelicula UT 16 se poate procura aUt cu latimea de 35 mm (format«Leica») cit $i 63 mm (format 6 x 9, 6 x 6, 4,5 x 6). Pentru fotografiile deinterior se pot utiliza fulgere electron ice care au 0 temperatura de culoareapropiata de lumina soarelui. in acest caz insa este necesar sa se sacri­fice eiteva imagini de proba pentru a stabili exact numarul director, deoa­rece la majoritatea fulgerelor electron ice acesta.trebuie miC$orat in cazulpeliculei reversibile color de 2--3 ori. Orientativ pentru un fulger obi$nuit(cu 0 energie de cca 36 jouli) pentru pelicula ORWO UT 16, numaruldirector' L:::!8';"12.

in caw! in care dispunem de un filtru ORWO K 13 sau similar, putemfolosi pentru iluminare becuri nitrafot.

In cazurile speciale, cum ar fi fotografia la altitudine (peste 2000 m)sau fotografierea cu obiective «reci», pentru «incalzirea» imaginii se­vor utiliza filtre UV (ultraviolet) sau ORWO nr. 29.

Pentru expunere, evident, se 'lor prefera exponometrele fotoelectrice;avind insa in vedere ca, eel putin la inceput, marea majoritate a fotogra­Wlor «dia» se executa in exterior, '10m putea utiliza tabela de expunerede mai jos:

@

CAP DE" PRINOEREA PROIECrORULUI

CL£ME ELASTJCE

PROJECTOR

OINCARTONIN INTERIOR CU ST4/VIOL

APARATDE FILMAT

$UR(J8ARTICULATJE

Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

Page 16: Aprilie 1971

....

3

mai miea- fata de pardoseala, ele fiindprevazute pentru antrenarea substan­telor nocive eu 0 greutate specifica maimica dedt eea a aerului inconjurator.

Hotele pot avea forme diferite, tipuleel mai uzitat fiindprezentat in fig. 1 a,1 b. In mod obi$nuit hota poate fi con­fectionata din tabla cu grosimea de 0,7...2 mm ~i trebuie sa aiba laturile eu eelputin 100-150 mm mai mari decit supra­fata din carese rldica emanatiile. Efici­enta hoteidepinde·· deadincimea ei, ingeneral fiind recomandata 0 inelinarecu un unghi de circa 600 $i dimensiuneah =-t-; ideal, hota trebtlie sa depa$easeamarginea plitei de fieeare parte laterala

UN

utilizarea unor depozite de aspiratie(hote) executate deasupra ma$inilor degatit sa fie deosebit de indicata. Inacela$i timp, este necesara fie preve­derea unui gratar (ventilatie in zidl.llexterior, tie - mal· simplu ~ amenaJa­rea unof· orificii in partea. superioarasau inferioaraa u$ilor (sau ferestrelor);care sa asigure patrunderea in bucatariea aerului proaspat. Aceasta este deose,..~it de important, mai ales in cazul uti­lizarii unui ventilator electric, carealt­minted va fi in permanenta suprasolici­tat in mod inuti!.

In general, hotele se. amplaseaza lacirca 190 em - sau ehiar la 0 distanta

Ing. Mihai lAURICFig. 1

Schitele alaturate - fig. 1 ~i 2 - va sugereaza unprim raspuns: u~or de realizat ~i putin costisitor,«minibarul» pe care vi-l propunem poate fi lncorporat,tara ostentatie, in contextul unei camere de zi sau alunei obi~nuite garnituri de he!.

Dispunerea mobilierului se poate vedea mai exactdin. fig. 1: in coltul din st1nga sus, canapeaua ~i unu!dintre fotolii, separate printr-un lampadar; in fata lor 0masuta lunga ~i joasa; celalalt fotoliu se a~aza in fata.Spatiul rezervat barului construit de dv. capata astfelo delimitare (~i 0 justificare) perfecta.

de apa - bineinteles, in detrimentul con­tinutului de oxigen din aero In plus, biQ­xidul de carbon poate proveni ~i dincauza unor defecte din reteaua de gaze,neetan~arii corespunzatoare a conduc­telor etc.

Am pentru arderea completa cit ~i

pentru sanatatea celor care folosesc Inpermanenta budHaria, primenirea con­tinua a aerului este absolut necesara.Teoretic, .cantitatea de aer proaspatnecesara pentru asigurarea unei arderiin bune conditii este (pentru 1 m3) ­

in cazul gazelor naturale - de 10 m 3

aer, iar in cazul gazelor lichefiate - de25 m 3 aer.

Ventilarea bucatariei prin ferestre es­te insuficienta ~i nepractica: iarna budi­taria se race$te inutil, iar vara emana­tiile sint ventilate deosebit de greu,deoarece aerul cald din exterior Ieimpmge $i in incaperile invecinate, chiardaca u$ile sint inchise. Asigurarea can­titaW necesare de aer proaspat face ca

II

IDEIPENTRU

lng, Viorica IlSU

- -BUCATARIEI

PENTRU

In caminul modern bucataria tindesa devina una dintre camere~e locuintei,fiind din ce In ce mai des prevazuta cutoate dotarile necesare amenajarii unuicolt unde se poate lua masa zilnica afamiliei. De aceea 0 importanta deose­bita trebuie acordata inlaturarii miro­su!ui $i degajarii de gaze, cunoscindu­se ca in timpul pregatirii bucatelor cre$tecontinutul de oxid de carbon $i de vapori

Fara sa intram in detaliile constructive aleunei astfel de biblioted - desenele." .... <;;; .. i ... 'i~ de S!Jl;ves;ti'll'e

mobilier euuna dintre

unui

Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

Page 17: Aprilie 1971

!.Jb0. R DESF.

"IiIe A 100~ 1500 8110 211010 B 100 1£00 50U 1685I R I

I~~ I500 -'1

··1

m b IFIG,4

La construirea unui astlel de bar sint necesare urma­toarele materiale:

Denumirea Bucati Dimensiuni (rom)

Teava instalatii - ¢-3/4"

Tabla sau platbanda - 2 x 35 x

Placaj melaminat 1 10 x 1100 x 1 600

Placaj subtire sau - 1300 x 3000mucava

StoM mo'bila - 1300 x 3000

$urub + piulita 25 M 4 x 25

16 ¢5 x 8 -$urub pentru lemn

¢3 x 3040

Tinte tapiserie 100 -

Pentru inceput vom confectiona 4 cadre din teava,corrform fig. 3. .

Vom realiza apoi doua -elemente A ~i douaelementeB, conform fig. 4. Ne sint necesare acum un numar de16 bride confectionate dupa indicatiile din fig. 5.

Avind acesteelemente, putem trece la asamblareabarului.· Vom realiza aceasta in ordinea urmatoare:

1. Se introduc 4 bride (fig. 5) indoite,..pe un elementA, ~ialte 4, pe un element B, in a~a fel incit orificiile cu12J 3/4 ale bridei sa imbrace teavaelementului respectiv,

2.Elementele A ~iB,.astfel completate, se fixeaza inpunctele I, II, III, IV (fig. 4) pe spatele placii din placajmelaminat (in prealabtl taiata -conform fig.,6), dupacum se observa in" detaHul de asamblare dii) fig. 1.

3. In contil1uare vomforma partea de sustinere abarului - p.icioarele. Procedeul este asemanator celuide la punct-ul 1. Se introduc cite 4 bride (fig. 5) peele­ment-ele A ~iB. Cu ajutorul acestora se pot fixa cadre­Ie din figura 3 d'e A l?i B in acelea~ipuncte; I, II, III,IV (detaliul de asamblare din fig. 7). .

4. Fig. 7 da totodata suficiente. indicatii asupra mo­dului de fixare a picioarelor la placa superioara. Seobserva ca, pentru 0 imbinare sigura ~i precisa, acestecadre se turtesc putin in punct-ele de contact cu teavaelementelor A ~i B. Fixarea tuturor punctelor de asam­blare se face cU~$uruburile ~i piulitele M 4, dupa cumse observa in figura.

UN SCAUN PENTRU

1

5. In acest moment se poate intinde foaia de placajsubtire pe partea laterala exterioara in a~a fel incit sase. rezeme sus~i jos .. pe celedouaelemente A. Lafixatea ei de schelet (fig.l) estenecesara 0 atentiesporita, deoarece aceasta foaie de_pla~aj ~re un dU.bl~r<>1:estetic, folosind la montareaultenoara a stofel,l?1de rezistenta, rigidizind scheletul in plan lateral.

6. Stofa demobila PrOcurata pentru acest scopse vafixa cu tinte decorative de tapiterie pe foaia de placajde care's-a amintit la punctul5. .

Astfel barul este gata, dar, pentru ca estetica inca­perii sa ci~tige prin instalarea sa, va oferim urmatoa­rele 'sfaturi:

- ~eretele din spatele barului se va acoperi cu lemnnatursau stofa armonizata ca nuante l?i model curestul obiectelor de mobilier l?i cu barul, sau, pur !?isimpll,l, se Vii zugravi deosebit de restul incaperii.

- Pe aceasta portiune de perete se vor monta 2-3cutii sau ladite ornamentate in acelal?i sti!.

- Este bine ca in interiorul acestor cutii, ca !?i subbar, dealtfel, sa fie introduse becuri colorate mascate,care pot conferi unefect cu totui deosebit.

- Pentru marirea graduiui de utilitate a constructieiftoastre se pot monta in interiorlJl barului rafturi.

Desigur, de linga un astfel de bar n-ar trebui sa lip­seasca scaunele inalte. Datele lor constructive, eft !?icele privind realizarea unor taburete de efect foarteutile in orice decor, vor fi pubiicate in unul dintre nume­rele viitoare;'

o serie de bibliotecl si vitrine existente in comert­de exemplu. biblioteca'tip «Dana» - cuprind in alca­tuirea lar 0 delimitare precisa pentru un eventual«minibar». Cu putina fantezie,spatiul rezervat baruluipoate capata insa 0 adincime suplimentara !?i, maiales, culoare.

Adaptarea nu necesita multe explicatii. In figura ala­turata este reprezentata astfel 0 sectiune prin bar:1 - u~a; 2 - bee luminare; 3 - intrerupatorautomat;4 - suport pentru pahare; 5 - reazem pentru geam;6 - geam cu cioburi colorate lipite (pe spate); 7 - geamgros care acopera instalatiaelectrica ~i folose!?te cabaza.

in privinta functionarii (automate)a instalatieielec­trice... va oferim 0 prima sugestie.

Buditariile modeme sint, in general, ·mai economic dimensio­nate, astfel incit spatiul disponibil este destul de limitat, iar diferi­tele rationalizari ale acestui spatiu sint totdeauna bine venite.

Tn acest sens, va. prezentam in desenul alaturat un dulapiormgenios conceput Dimensiunile ramine sa .Ie fixati infunctie despatiul de care dispuneti, dulapiorul puUnd deveni in multe buca­tarii un fel de «plomba», fi xata pe perete intre doua elemente demobilier deja existente r;>i valorificind astfel in mod optim chiar unmic spatiu liber.

Dulapiorul este executat in modul eel mai simplu (vezi figural,fiind un dulapior obir;>nuit cu mai multe policioare.

Noutatea consta in faptul ell u~a duJApioru..lui - vezi desenulalaturat - se deschide prin rabatare. Tn plus,de marginea superioa­ra a ur;>ii este fixata 0 rama de lucru care, tot prin rabatare, devineelementul de sprijin pe podea al ur;>ii, cind aceasta a fost rabatatacomplet r;>i adusainpozitia orizontara.ln aceastapozitie ur;>a devinetablia unei masute pe care se pot executa diferite manopere casnice,de bucatarie - sau poate servi chiarpentrO luareadejunului.

.5istemul de deschidere tip armonica a acestui element de mo­bilier este completat prin patru balamale speciale care asiguraculisarea r;>i apoi fixarea tabliei mesei. Fixarea tabliei poate fi reali­zata prin simple cirlige - insa inacest caz fixareatrebuie facuta defiecare data pentru fiecaredintre cele 4 cirlige (sau,eventual, numai

2 cirlige, insa fixate pe partile opuse ale u!?'ii dulapiorului).

cu v . v

MASUTARABATABILA

Va sugeram sa va construiti, cu un minimumde efort ~i cheltuieli,un seaun de birou aspec­tuos, cu un aspect clasic.

Se confectioneaza elementelenumerotate. infigura 1 din lemn de stejar, conform schitelor.

Aceste elemente se pot prelucra manual sause poate apela la serviciile unui atelier de strun­garie in lemn pentru populatie. Elementele flexi­bile se confectioneaza din piele sau pinza de COrt

acoperita .c'u seal.

cu 40% din inaltimea marginii inferioarea hotei fata de nivelul plitei.

Hote de aspect modern se pot confec­tiona cu succes l?i din rame metalice,din fier cornier, pe care apoi se al?azapanouri de sticla sau placi de materialplastic rigid, lemn etc. In acest caz esteinsa necesar ca distanta dintre hota l?iplita sa fie marita, materialele prezen­tind pericol de inflamabilitate.

In fig. 2 a, 2 b indicam citeva variantede hote in forma de «dulap» al?a-numi­tele «hote mascate», astfel conceputeincit sa lase impresia unui dulap obil?­nuit fixat de perete deasu.pra mal?iniide gatit, Executia este realizata tot dinmateriale ul?oare (precizam ca suprafa­ta interioara trebuie sa fie cit mai netedapentru ca emanatiile sa nu depuna impu­ritati pe peretO. De .mentionat ca inacest scop interiorul oricarui tip de hota,indiferent din ce material este executata,este remarcabil sa fie acoperit cu unstrat de protectie (introdus cu pensulasau cu un pistol de stropire): lacuri sin-

. conice, celuloza regenerata, stearat dezinc sau aluminiu etc.

La hotele cu tiraj natural este necesarsa dispunem de un col? suficient ·deinalt.. Pentru evitarea aparitiei tirajuluiinvers este necesara prevederea uneiclapete de inclinare manevrabila de joscu ajutorul unui lantil?or.

In general - daca dispunem de timpl?i «calificare superioara» - este como;.da l?i realizarea unui tiraj fortat, tolosindun ventilator electric monofazat de 220V, 25 W 'l?i avind 1 375 rotatii/minut,montat ca in figura 3. Ventilatorul estefixat la partea inferioara, din doua parti,cu cite doua l?uruburi prevazute cu gar­nituri de cauciuc.

Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

Page 18: Aprilie 1971

Ati avut doua pane de cauduc (camera) succesive ~i aveti 0 camera inplus'in afara de cauciucul de rezerva. Cum montam ~i demontam cau­ducul?

Se controleaza cauciucul $i se extrag cuiele sau alte obiecte care auprovocat pana. Se folosesc pirghii curate $i cu muchiile netede.

Operatiile de demontare se executa in ordinea urmatoare:- A,ezam cauciucul cu ventilul in sus, scoatem supapa ventilului ~i

scoatem aerul care a ramas in camera;-Departam bordura anvelopei de geantl spre interiorul adincit al

profilului gentii, apasind pe flancurile anvelopei cu 0 pirghie sau eu toculpantofutui;

- Apasam cu piciorul pe flancul anvelopei din partea opusa ventilului,introducem 0 parte din bordura anvelopei in adincitura gentii ,i, introdu­cind doua pirghii de monta; intre bordura ~;i marginea gentii de ambeleparti ~Ie ventilului, trecem portiunea respectiva de bordura aanvelopeipeste marglnea gentii, avind grija sa nu deterioram camera;

- Mutihd pe rind cite una dintre cele doua pirghii pe circumferintl,trecem toata bordura anvelopei peste marginea gentii;

- Se baga ventilul inauntru ,i se scoate U$or camera, cu miinile, dinanvelopi.

Dupa vulcanizarea camerei (presupunind ca anvelopa nu a suferit),montarea se face in ordinea urmatoare:

- Verificam anvelopa sa nu aiba murdarie in interior sau obiecte straineinfipte in profil, ,tergem geanta ~i, daca e nevoie, netezim eventuale bavuricu pita;

- Se dau cu talc camera ,i anvelopa inauntru, se introduce camera inanvelopa cu ventilul in sus, se trece ventilul prin ,aura gentii, se introducecamera complet in anvelopa $i se umfla putin pentru a indrepta cutele,&poi se scoate aerul;

- Se imbraca la loc bordura anvelopei pe geantacu doua pirghii, mutindcite una ~i apropiindu-ne treptat din ambele parti de ventil.

- Se verifica daca ventilul nu stastrimb'sau gituit $i, daca este nevoie,se rote$te anvelopa pe ge.anta;

- Se umfla cauciucul pini la presiuoea indicata $i se verifica cu apa sausaliva daca nu scapa aerpe la ventil.

Fig. _1 - Pozitia elementelor broastei u$ii«Moskvici» "(u$a inchisa): 1 - panou exteriorusa; 2 - zavor; 3 - rotor; 4 - $uruburi de reglajal zavorului; 5 - fixatorul zavorului; 6 - panoulinterior al u$ii; 7 - $urubul de fixare a zavorului;8 - fixatorul usii.

Fig. 2 - Fixarea captuselii la panoul interior alU'$ii: 1-'-arc; 2-caplu$eala us;;; 3-panoul inte­

rior al us;;,' 4-etansare cauciuc la usa; 5-panoulexterior al us;;.

La revizia periodica efectuata dupafiecare 2000 km se verifica inchidereau~ilor, a capotei motorului ~i portbaga­jului. U~ile deschise se balanseaza Insus ~i In jos pentru a verifica jocul. Sestring toate ~uruburile slabite ~i, dadieste nevoie, se deplaseaza spre interio­rul u~ii zavorul broa~tei (2) fixat- cudoua ~uruburi (4). Toata verificarea seface pe 0 suprafa~a plana orizontala.

Se verifica func~ionarea ridicatoare­lor geamurilor, deschiderea, Inchiderea~i fixarea intermediara a geamurilor deventila~ie.

Se controleaza fixarea numerelor.Dupa fiecare 10000--12 000 km

parcur~i, se verifica ~i se string aripiledin fa~a, se string toate elementele in­terioare ale caroseri.ei (abitacolului), severifica prinderea tampoanelor (fa~a ~i

spate), se verifica prlnderea cauciuculuide rezerva, fixarea scaunelor ~i ghidaje­lor pentru scaunele reglabile din fa~a,

se string sau se lipesc toate elementelecaroseriei slabite sau dezlipite (Iipire cuprenadez, cu cura~ire corespunzatoareprealabila). Piesele cromate sint atacatede sarea de pe drum ~i din atmosfera,de gazul sulfuros din atmosfera centrelorindustriale. De asemenea, In' locurile 10­viturilor mecanice, piesele cromate slntatacate de umiditate.

Pentru men~inerea in buna stare, pie­sele cromate se vor spala regulat cuapa ~i se vor ~terge ,uscat, iar la reviziiletehnice se vor spala cu petrol ~i se vor~terge uscat. larna, piesele cromate seprotejeaza prin acoperire cu un stratde ulei mineral neutru sau cu un lacincolor straveziu. Rugina se scoate depe piesele cromate fredndu-Ie cu cretasau pasta de din~i (drpa cu care frecamse va umezi In prealabil cu spirt).

imbracamintea scaunelor se prote­jeaza cu huse u~or lavabile ~i periodicse ~terge cu 0 cirpa curata umeda sause spala chiar cu apa ~i sapun neutru~i se ~terge uscat.

Demontarea captu~elii u~ii pentru re­para~ii la ridicatorul geamului se facesco~ind ~uruburile care fixeaza manivelageamului, c.lan~a u~ii ~i suportul bra­~ului, apoi se scot toate aceste _piese ~i

se departeaza u~or imbracamintea (2)de u~a, Invinglnd rezisten~a arcu rilor (1).Pentru a ajunge la mecar'lismul ridicato­rului mai trebuie doar sa dezlipim garni­tura de hirtie hidrofuga lipita de u~a.

Suprafe~ele vopsite ale caroseriei seintre~in prin spalare ~i ~tergere uscataperiodica. Se va folosi apa caldu~a cu~ampon auto special. Nu se vor folosipentru spalare apa fierbinte, apa cusoda,benzina, petrol sau diluant (tiner). Laculcaroseriei se lustruie~te ~i se conservacu autobalsam cu ulei de silicon. Balsa­mul se a~terne cu 0 drpa Intr-un stratunifo.rm. pe lacul caroserieispalate ~i

uscate. Se lasa sa se usuce scurt tim~

~i apoJ se lustruie~te prin mi~cari roti-

toare cu 0 •. flanela uscata. Nu se vaexecuta lustruirea la soare sau pe caro­seria incalziti.

Daca, In timp, lacul caroseriei. devinemat ~i balsamul nu mai ajuta, folosj~i

pasta de polisatspeciala (u~or abraziva)pentru a reda caroseriei luciul.

Petele de ulei sau grasime se scot cuo cirpa moale umezita cu benzina, dupacaPe se ~terge imediatlocul uscat cu 0

f1anela. Suprafa~a de dedesubt a podeleiautomobilului ~i a aripilor se protejeazacontra coroziunii prin vopsire periodicicu, miniu de plumb in doua straturi,acoperite cu un strat de vppsea deuleisau lac asfaltic. inainte de acoperirea cuminiu, suprafe~ele respective se spalabine cu je~ de apa ~i se cura~a cu periade slrma.

Opera~ii1e de revizie la construc~ia

mecanica a Moskviciului, ca ~i detecta­rea ~i inlaturarea cauzelor defec~iunilor

clasice ale unui automobil slnt similarecu cele prezentate la fj~ele altor auto­turisme in numerele anterioare ale pu­blica~iei noastre; deci nu vom mai reveniasupralor.

Pagini reali~atede ing. A. MATCA U~i ing. Rubel LOUIS

VINEVACANTA

9

v v

PREGATITI·VAPORTBAGAJULin nr. 1 al publicatiei noastre v-am pre­

zentat 0 constructie de portbagaj pen­tru schiuri pentru Dacia 1 300. Va pre­zentam acum 0 constructie de portbagajpe acoperi!?ul autoturismului, ale caruidimensiuni (lungirne x IMime) se sta­bilesc in functie de dimensiunile auto­turismului dv..

Portbagajul se compune din doi su­porti !?i un gratar pentru bagaje.

Suportii se executa din teava d.e,0'16 x 1,5 mm, avind la ambele capete,sudate in unghi drept, picioare totdin teava de if 16 x 1,5 mm. Picioarelese t'ermina cu segmenti de teava de~ 12 mm, sudati, care se a!?aza Injgheabul de ploaie al acoperi!?u­lui caroseriei !?i permit s~urge­

rea apei in continuare prin. jgheab.

Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

Page 19: Aprilie 1971

DEFECTIUNILE SISTEMELOR

A RECEPTOARELOR

Spre deosebire dealimentarea radioreceptoarelorcu tranzistori, deosebit de simpla (0 legatura directala bateria de acumulatori cu respectarea tensiunii ~i

polaritatii), receptoarele echipate cu tub uri electro­nice solicita,pentru alimentarea. anodica, tenslunicare depa~esc mult tensiunea acuniulatorului. In modcurent se Intl/nesc doua tipuri de alimentare a radio­receptoarelor auto cu tuburi: 1) cu vibrator ~i 2) cuconvertizor tranzistorizat.

Figura 1 reprezinta schema de principiu a alimenta­torului cu vibrator tip Wf'-9 utilizat la radioreceptoa­re!e A-17 ale autoturismelor Moskvici ~i Vdlga.

In stare de functionare normala, la 0 tensiune abateriei de 12,8 V, absoarbe un curent de 2,4 A ~i

«livreaza» 0 tensiune de 245 V cu 30 mA l?i 210 V cu26 mA dupa filtru. Del?i cartul?ul vibrator de tip WA-12,feste garantat pentru functionare 1 000 de ore, cele maifrecvente defectiuni se datoresc tocmai acestui ele­ment functional. Pentru a remedia eventuala defec­tiune, se desface cartul?ul l?i se observa starea con­tactelor, precum1;li distanta lor fata de lamele vibra­toare. Verificam apoi dadi circuitul de alimentare cutensiune de la acumulator este normal. (Trebuie avutIn vedere ca din cauza vibratiilor unele Iipiturl se potdesface l?i ca unele piese ajung astfel sa faca contactcu ~asiul.)

Daca vibra1:orul are 0 funtionare normala l?i totul?inuavem la iel?irea din filtrul de netezire tensiune, tre­buie verificata starea puntii redresoare, precum l?icondensatorii din secundarul transformatorului Trl'

Mai rare slnt cazurile cind defectiunea se produce

In Tr 1; 0 verificare totu~i cu ohmetrul a continuitatiiInfasurarilor transformatorului este necesara.

DeconecUnd firele din punctul 1 l?i 4 din soclul deinterconexiune, stabilim -In cazul unui consum exa­gerat - daca defectiunea est~ in alimentator sau inreceptor.

Fig. 2 reprezinta schema alimentatorului receptoru­lui Autovox RA-90 l?i RA-95, cu care sint echipate 0parte dinautoturismele «Fiat».

Alimentatorul este dotat cu vibrator sincron sau cuautoredresare, redresarea fikindu-se mecanic chiarde vibrator.

Avantajul acestor tip uri de alimentatoare consta infaptul ca sint mai simple. Se pare ca toate defectiu­nile sint legate l?i aid de cartul?ul vibrator, la care tre­buie sa verificam calitatea suprafetelor contactelor(sa nu aiba pelicule de oxizi, iar presiunea de contactsa nu fie prea mare.) Curatirea contactelor nu se vaface cu pila sau l?mirghelul, ci cu 0 bucatica de lemnde brad.

Masurind tensiunea fata de $asiu in punctele 1 l?i 5ale vibratorului, trebuie sa constatam 0 tensiune de12 V. Lipsa acestei tensiuni indica: arderea sigurantei,Intrerupatorul defect sau intreruperea circuitului.

DCilca vibratorul functioneaza, dar pe contactele deredresare se observa scintei puternice, trebuie con­troJate circuitele de alimentare cu tensiune anodica$i chiar filtrul de ie$ire.

Filamentele tuburilor electronice sint alimentate in

paralel, al?a ca printr-o singura masurare a tensiuniila soclul tubului si masurind totodata si filamentultubului putem l?ti 'imediat daca alimentarea este In­trerupt~ !'::::IU tubul defect.

~istertlUl modernizat de alimentare a receptoareiorcu tuburi este eel din fig. 3 - convertizorul cu tranzis­toare - $i constituie de fapt montajul care tinde sainlocuiasca complet vibratorul mecanic.

Tranzistorii sint folositi drept comutatoare electro­nice, ded dispare posibilitatea scinteilor $i a zgomo­tului, iar durata de functionare l?i randamentul S-8U

imAbunatatit simtitor.In lipsa tensiunii anodice in punctele A l?i B yom

masura tensiunea in punctele 1 $i 2 de la transformator.Daca avem tensiune, redresorul sau filtrul sint impli-

....---... A

IK

+'f!p

'-----+--1----0+

zop.

cit defecte.Lipsa fensiunii in punctele 1 l?i 2 pune unsemn de intrebare asupratranzistorilor atunci cinain punctele 7 !?i 4 exista tensiune de 12 V.

Precizam ca puntea redresoare ABC-80-260 po.atefi inlocuita cu 4 diode 0-226 sau echivalente.

M30

.~460

fig f

fi'g,5Piasa Callcillc fig Ii

.~1000

Fig.?

hg.3 fig. 4tabla fmm fall 100

sPa e/~

m

in bune conditii a sculelor sl a altorobiecte.' ,

- maruntil?~rile, 0 lanterna $.a. potfi a$8zate in doua cutii montate cucleme pe tUl1elul longitudinal aUt infaja cit l?i in !':pate (fig. 6), Aceste cutlivor fi prevazute cu capace sau acoperitecu foaie de cauch.ic pentru a prevenilovirile.

-buzunarele practicate in huselescaunelor din fata sint folosite cu lJl?U­rinta de pasagerii din spate.

- daca circulati doar cu doua per­soane sau in spate stau copiii, se poateexecuta 0 piasa peste scaunul din spate(fig. 7). Ea se fixeaza, bine intins, demuchiile chesonului superior, cu cirligeconfectionate din sirma. Pentru a as i­9ura tensionarea core,spunzatoare a pla­sei, legatura cu cirligele se face cu fil?iide cauciuc. In felul acesta, obiectelepuse in piasa vor fi presate de acoperi-l?ul caroseriei. '

deditre roata de rezerva !?i cadereaacestora in locul rotH la scoaterea eipentru repararea unei pane de cauciuc.Peretii laterali evitclalunecarea obiec­telor tlin partea fnclinatcl a portbaaa­jului. De asemenea propunem ·fixareapompei cu douii cleme sau doua curelu­$e pe peretele opus rotii de rezerva.

Folosirea mai rationala a interioruluicaroseriei poate fi obtinuta prin:

- moritarea unui perete din P.F.L.de 5 mm, conform fig. 3, in spatelespetezei banchetei din spate. In acest~I evitam caderea obiectelor a$ezatein spatiul de deasupra motorului.

- prin montarea adoua panouri,(fig. 4) sub locurile din spate se obtineun spatiu uti! mai greu accesibil, cacitrebuie ridicata perna. Aci se pot al?ezapiesele de schimb. 0 camera de rezervasau ruHiria tolosita.

- a$ezarea a doua ladite (fig. 5) subscaunele rabatabile permite pastrarea

sirea cit mai rationala. a spatiului. Acestobiectiv devine major in cazulautomo­biletor de mic litraj. Pentru exemplifi­care ne yom referi la automobilul Fiat850. Este insa evident ca ideile respec­tive vor putea fi aplicate ~i la alte tiouri.

Portbagajul este incapEHor. Totuslpentru 0 mai buna folosire a sa, pro­punem realizarea a trei pereti din P.F.L.grosime 5 mm, conform fig. 1. LegMura,dintre panouri se realizeaza cu cite douapiese simetrice (fig. 2), din tabla de0,5 mm,fixate cu l?uruburi, piulita l?i$aibe de M 5. Montarea oeretilor evitamurdarirea obiectelor din portbagaj

SIRE TIONAlAI I

AUTOTURISMULUI FIAT 850Omul gospodar iarna i$i face car l?i

vara sanie. Deci, turil?ti auto,este timpulsa incepem pregatirile pentru sezonulcare vine.

Pregatirea pentru sezonul de turismeste complexa. Ea cuprinde studiereamultilaterala a locurilor care urmeazaa fi vizitate, a drumurilor de acces, alocurilor de oprire l?i odihna., alegereatovG\ra$i1or de drum, pregatirea echipa­mentuh,Ji $i multe· altele. Printre aces­tea... !?i pregatirea automobilului pentruturism. In cele ce urmeaza, ne'vom opriasupra unui aspect al pregiHirii auto­mobilului, l?i anume acela privind folo-

Pe laturile exterioare',ale picioarelor:se sudeaza mlCI corniere25 X 25 X 6 mm, pe suprafetele te~ite corespunzMor ale tevii; inaceste corniere se dau gauri de %9 mm pentru ~uruburile de fixar~

pe caroserie. La colturile ~i in mijlocul tevilor orizontale ale suportilorse executa te$ituri cu pila $i se dau gauri de;5 6,4 mm pentru $urubu­rile de fixarea gratarului.

Ca elemente de fixare pe caroserie se folosesc bolturi lungi M 8cu un capat pilit conic ~i indoit in forma de cirlig. Punctul de fixarepe caroserie se marcheaza u$or cu un burghiu cu unghi mare lavirf, fara a strapunge tabla caroseriei. Adincitura formata se vopse$te~i se acopera cu 0 mica garnitura de piele pe care se stringe virfulboltului. Partea filetata a boltului iese prin gaura din cornier $i se,stringe cu 0 piulita hexagonala. Gratarul pentru bagaje se executade preferinta din teava de aluminiu de 10 12 X 1 mm, avind la laturilelongitudinale inferioare, la capete, te!iiituri !iii gauri de 16,4 mm pen­tru $uruburile M 6 cu care se fixeaza pe suporti. $ipcile de 40 x 10 mm(6 bucati), date in prealabil cu ulei de in, se fixeaza de laturile trans­

versale cu ~uruburi M 4. Toate partile metalice se curafa bine ~i sedau cu un lac protector pentru a preveni ruginirea,

Atentie! Dimensiunile definitive !iii necesarul de materiale (teavade otel, teava de aluminiu, ~ipci de lemn, corniere, bolturi, ~uruburi

etc.) se stabilesc in functie de lungimea !iii latimea autoturismului dv.

Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

Page 20: Aprilie 1971

so/ut indiferent daca" sensul de par­curgere pentru atingerea portilor 1 ~i 2este dinspre dreapta sau dinspre stinga,depinde numai de acordul dintre juca­tori, caci toti trebuie sa inainteze inacela!?i mod. Se joaca pe 0 pista dus!?i pealta intors.

Joc-ul este mai variat dadi portilese a!?aza in cruce in mijlocul. terenuluiceea ce furnizeaza situatil foarte compli­cate, bogate in posibilitati de crocking.

Jocul se termina cind toti jucatoriiunei echipe au atins ambele tinte; por­tile netrecute inca de jucatorii echipeiinfrlnte se numara ~i se adauga laechipainvingatoare ca puncte, de men­tionat ca ~i tinta este consjderata unpuncf

2. Daca jucatorul impar nu a trecutprin poarta. Prin aceasta jucatorul cu!lr. par a obtinut dreptul de «crocking».I!?i a!?aza deci hila I1nga cea a jucato­rului, cu or. impar, crokeaza ~i obtineastlel dreptul la 0 noua lovitura etc.

Dupael urmeaza al doilea jucatorcu nr. impar care trebuie sa inceapa totde la tinta sa treaca bila prin prima poartadintr-o singura lovitura.

De aici decurge ea fieeare jucatorcare incepe de la tinta trebuie sa treacahila prin poarta dintr-o singura loviturapentru a nu putea fi «crockat» imediat.Este avantajat uitimul jucator par, deaceea acest loc se acorda de ooiceiunui lucator mai slab.

Daca portileslnt dispuse pe terendu~ varianta dreptunghiulara, este ab-

de jocu! (deci are un numar imparl punebila in imediata apropiere a tintei destart, intr-un loc stabilit anterior decomun acord. Obligatia sa este ca dinprima lovitura sa treaca bila prin primapoarta. Dupa el, al doilea (numar par),joaca primul jucator al echipei adverse.Acesta are dowl posibilitati pentru des­chiderea jocului:

1. Daca jucatorul cu numar impar atrecut poarta, a obtinut astfel dreptulla 0 noua lovitura ~i joaca mai departeatitea lovituri prin cite porti a trecutbila lui. Apoi Incepe jucatorul cu numarpar, tot la tinta de start, cu aceea!?i.obligatle de a trece poarta din primalovitura.

prie nici nu se va mi!?ca in timp ce bilaadversarului va zbura in afara terenuluide joc;

- daca bila proprie s-a mi~cat cuaceasta ocazie din locul unde a fostbatuta in pamlnt, se joaca mai departedin aceasta noua pozitie; in caz contrar,jocul se continua din locul unde s-aexecutat aceasta lovitura speciala abilei adversarului denumita «crocking»;

- este important de mentionat caaceea~i bila nu se poate lovi «crocking»decit abia cind s-a jucat 0 runda !?i estedin nou rindul dv.

Succesiunea jocului dupa impartireaIn doua echipe egale !?i alegerea cuiorii(bilei ~i ciocanuiui respectiv) este urma­toarea:

Primui jucator ai echipe!, care deschi-

In- dadi s-a proceda! corect, pro-

Distanta dintre c-ele doua tinte seimparte in 8 intervale egale, astlel lncitse vor obtine distante egale de 3...4 m,portile fiind a!?ezate conform uneia dincele 2 variante prezentate in desenelealaturat-e.

Regulamentul jocului este ca biladupa ce trece prin toate portile in direc­tia indicata pe desen sa ajunga de latinta 1 la tinta 2, !?i inapoi la· prima tinta.Prin porti bila trebuie sa treaca numai indirectia jocu/ui, trecerea in sens inversnelulndu-se in considerare. in plus hilatrebuie sa loveasca (sa atinga) tinta1 ~i. tinta 2.

Crocket-ul se joaca pe echipe, regulade bazi! a jocului fiinda/ternarea rezul­tata a jucatorilor din ambele echipe, inaceea!?i ordine neschjmbata Fiecare ju­cator are dreptul la 0 singura lovitura.cu aceste exceptii: un jucator obtinedreptul la 0 noua /ovitura dupa fiecarepoarta trecuta, dupa atingerea tintei ~i

dupa atingerea oricarei bile apartinindunui jucator din eehipa adversa (unjucator experimentat evident eel poateobtine mai multe asemenea avantajedintr-o singura lovitura).

o caracteristica spec/ala a jocu/uiconsta din dreptul jucatorului care aatios bila adversarului de a dispune intr-un mod de aceasta bila prjn 10-virea ei scoaterea In afara traseuluide a terenului

adversarul caruiacontinue urmatoare

acest loc.

30 cm lungime !?i slnt prevazuti cu vlrfu­ri metalice (din tabla) care protejeazacapetele lor la baterea (Infigerea) repe­tata In pamint. La nevoie drept tintapoate servi orice fel de bat lnfipt In pa­mint.

Taru!?ii selnfig In pamint la capeteleaxei terenului la distante de 16...24 munul de celalalt, lntre ei amenajindu-seportile. Pentru un joe reglementar slntnecesare in total 10 portio fie sa confec­tioneaza din sirma de otel de ¢ 5 mm,care pentru a fi mai vizibile se 1mbracalntr-o teava izolata de cu/oare deschisa(alb sau ga/ben) sau se vopsesc. fstebine ca pentru evitarea incurcaturii por­tile sa fie numerotate de la 1 /a 10 prinfixarea unor mici tablite numerotateinfipte I1nga capetele portlior.

o motocicleta...de ultima ora

Nimic nu este mai simplu! Este un jocideal pentru zilele de primavara !?i toam­na, cind incalzirea datorita mi!?carii fi­zice va va fi bineven ita... Pentru amena­jarea «terenului» este indicat orice terenfara denivelari, cu iarba mj.ca sau cosita,oplaja cu nisip sau orice all loc v/ran cudimensiunile de 3... 4 x 8 x 10 m. Unteren de joc, cu anum/te mici neregula­ritati nu trebuie neaparat evitat, maiales ca dificultatile rezultate de modifi­carea traiectoriei bilei slnt aceleasi pen­tru toti jucatorii; .. !?i adeseori acestemid variatii confera jocului un caractermai captivant.

Bilele necesare pentru joc se confec­tioneaza in mod obi!?nuit din lemn, dia­metrul lor este de 75 mm, iar greutatea .de 200 g.Ele se vopsesc in culori dife­rite pentru ca in timpul jocului bila fie­carui jucator sa poata fi imediat identi­ficata. Conducerea bHelor se realizeazaprin iov/rea ior cu un ciocan c~>nfectio­

nat din iemn de stejar sau fag. In partilescobite ale corpului se iipe!?te 0 bucatade cauciuc sau material plastic moalemenit s~r amortizeze ~ocul loviturii (v.fig.). Printr-o vopsire adecvata, fiedl­rei bile ii va corespunde un ciocan deaceea~i culoare.

Numarui bileior (respectiv al ciocane­ior) este in functie de numarul jucatori­lor, dar in orice caz nu poate fi maimic decit patru.

Pentru amenajarea terenului slnt Inprimul rind necesari 2 tarw~i - tintele- care marcheaza cele doua capete aleterenului. Taru!?ii,confectionati din ace­ta!?i lemn cu minerele ciocanelor, au

Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

Page 21: Aprilie 1971

dr.mai modeme. Nu

omitem numarul mare de colectionari aiTimi~oara (V. Grigora~,E. Aigayer, N. Bauermanifestlnd 0 reala preocupare pentru formarea

din numerete viitoare ale revistei, nenem sapublicam ~i noi toti pasionatiistructiv !ili fascinant 0 serle de indrumari. rete-

la ingrijirea ~i cactu~ilor, la criteriilede selectie, precum 0 serie de sugestii

detalii pentru ",rrlorl",i,,,,r~,,,,

UUlill,,-miU a uno!" mid colectii cactu$i $1a unor minisere.

Unalt argument in lor II constituieca exista suficient de spedi de cactus! demensiuni aeceptabile ~i care, alese pentru 0 colectie~cupa un spatiu relativ reclus; in plus, limitele supe~noare de cre$tere, extrem de convenabile, precumvirsta destul de inaintata ia care pot ajunge necluie sa-i pastram «prieteni credincio~i» pe parcursulmultor ani din viata.

PosibiliHitile de i~multire a cactlJsllor~i daca ne-am lim/ta numai-'- prin buta$i sau lastaritam fara rezerve ca putineele. insele 0 asHel de posibiiitate de perpetuare $1extmdere a colectiei.. F~ra .tndoiala in~a c~ ac~ste particularitati nu repre­

zmta s.mgura m~tl\~,atle a .I~teresului ~i atractiei spreca.ctu~1. Fotografla 10 culon pe care v-o oferim consti­twe un argument aproape... indiscutabil. Cine a vawtv.reodata cactu$i. infloriti ~ r~m~eat eu slguranta colo­ntul extrem de VIU, gama mtmsa de culori ~i varietateanuantelor (de cele mal multe ori chiar la aceeasif!oare)'vl~cul $i modul «straniu» de dispunere a flo­rI~or, manmea lor (de la 1-2 em pina la 25-30 em indlametru), marime ineredibila daca ne uiHim la plantacare are doar citiva centimetri in diametru, ~i, desigur:par!umul suay al unora dintre florile de eactu$i. $1mca ceva: once cactus are 0 perioada de inflorireanuala (unii au chiar doua perioade pe an) cloaringrijirea incorecta ne priveaza de aceastatoare priveli$te pe care 0 constituie floarea de cactus.

Cind plantele nu sint inflorite, yom remarca in modcert varietatea formelor, modul de dispunere si colo­ritul spinilor (care la unele plante formeaza adEwarateretele filigranate), iar la cactu$ii fara spin! yom re­~arca in~ditul.formelor, ca $i rigurozitatea !Iniilor, ca

sa nu mal vorbim de acele spedi care sint pur si sim­plu invelite fntr-o formatiune linoasa (de unde' sl de­numirea sugestiva de «mo~negi)} sau... «capete debatrini»).

In ansamblu, indiferent de specie, 0 adevarata arhi­tectonica $i sculpturalitate au inspirat pe multi plasti­cieni $l arhltectl celebri in creatiile lor. Sa ne gindimla cactu~ii columnari, plini de semetie, adevarate co­loane ale infinitului; la perfectiunea cactu$i1or globu­lari cu dimensiuni variind de la 1-2 cm pina la 40-50cm in diametru; la formele zvelte, tiritoare, agatatoaresau cu port pletos ale atitor altor specii, cit ~ila...florlle delicate, nascute in plina iarna, ale cactu$i1ortropicali epifiti, $i yom raminede-a dreptul stupeflatiin fata infinitatii de forme, unele mai bizare decit al­tele, fiecare dintre ele constituind 0 valoare prin sine,iar ansamblul lor preluind de la fiecare componentchlntesenta unor calitati de 0 originalitate cu totuldeosebita.

Nu este 0 afirmatie fortata faptul ca de multa vremecactu!?ii «cuceresc lumea». Astazi exista zeci de milde colectionari ~i cultivatori: anual au loc congreseinternationale, mari intruniri, expozitii cupalmaresbogat, expeditii $tiintifice internationale efectuate intinuturi inca neexplorate (in special in Brazilia ~i Peru).Numarul speciilor ~i varietatilor nou descoperite estein cre$tere; ~i nu este exclus ca cele 230 de genuricunoscute sa contina acum peste 8000 de specii ~i

varietati.

Prima intrebare la care sint chemat de obicei saraspund - ce m-a atras spre alcatuirea acestei co­lectH - implica enuntarea, fndeajuns de dificila, aunor argumente legate de insa$i natura, frumusetea$i specificul acestor plante.

Cactu$ii, in marea lor majoritate, se adapteaza foarteu$or $i reclama, ca mlcroclimat specific, doar unminimum de conditii. Lipsa frunzelor, ale caror functiiau trecut la cactu$i pe seama trunchiului $i ramifica­tillor (care mai au $i sarcina de a acumula apa), aconferit acestor plante 0 re7istenta deosebita la usdi­clune $i temperaturi ridicate, ca !?i la variatiile de umi­ditate ~i temperatura. Cactu$ii, pe scu'rt, nu sintplante care sa ne-cesite 0 «dadaceala» neintrerupta(ingrijirea lor cere un efort relativ redus), iar satisfac­tiile pe care Ie ofera sint deosebite.

DE CE CACTU$I?

$tim ca exista 0 poiana a narciselor, splendide aleirezervate exclusiv trandafirilor !?i 0 adevarata «meta­forizare» a difer!telor luni ale anului calendai"istic infunctie de... aparitia ghioceilor, a liliacului, garoafelor,gladiolelor, crizantemelor. $i, fara indoiala, in$iruireaar putea continua. $tim mai put!n insa despre pasiu­nea - arta !?i !?tiinta - celor care, deseor! pe parcursulune! intregi vieti, se ocupa de cultivarea diferitelorspecii !?i varietati de flori. Fireasca atractie spre infi­nitatea de forme $i culori ale plantelor se intllne$tela ace!?ti veritabili cercetatori $i colectionari de fru­mos, cu spiritul $tiintific, cu rigoarea observatiei, cu$tiinta dificila a cultivarii plantelor.

$1 pentru ca fotografiile prezente in cadrul acesteipagini ne-au tradatoricum intentia, $tia~i ca exista$i colec~ii de cacb.llli'i de 0 frl..lmuse~e li'i un farmecinegalabil?

Prin bunavointa profesorului Petre Dobrota dinora~>u1 Braila, str. Gratiei 113 - detinatorul unei eo­lectii cu peste 190 de genuri !?i circa 1 200 de specii !?ivarietati -, sintem in masura sa va prezentam azi 0«introducere» argumentata la un hobby care pare saci$tige din Zl in zi tot mai multi sustinatori.

PENTRURIDICAREA

Temperatura apei trebuie. sa corespunda, a~a cumbine se ~tie, mediului de viata (optim)al pe~tilor pecare-i ingrijim. In mod obi~nuit, temperatura de 20­23°C, mentinuta in mod natural in anotimpul cald,iar in timpul iernil obtinuta prin incalzlrea apartamen..,tului in care locuim, se transmite apei din acvariu !?ireprezinta 0 temperatura medie in care majoritateaspeciilor se simt indeajuns de bine. Dar exista sispecii care au nevoie de 0 temperatura ceva mai ridi­cata. Pentru ace~tia poate fi necesara, indiferent deanotimp, 0 incalzire suplimentara a apei prin inter­mediul unui dispozitiv, u~or de realizat de catreoriceacvarist. Acest dispozitiv, precizam, poate fi salva­tor in situatiile cind temperatura incaperii in caretinem acvariul (in urma unor defectiuni ale instalatieide incalzire) scade brusc sub limita ceruta de nece­sitatile vitale ale pe~tiIor. In orice caz, pentru pe!?tiitropicali va trebui sa mentrnem o. temperatura con­stanta de minimum 18OC. (Precizam ca in afara termo­metrelor speciale, montate· chiar pe rama acvariului,cele mai recomandabile sint cele folosite, de regulcl,pentru masurarea temperaturii atmosferice (fixate inexteriorul acvariului, de obicei chiar la geam). Evident,pentru incalzitul apeiacvariilor exista tot felul de 'dis­pozitive, uriele dintre ele cu functionare reglata auto­mat intre anumiti parametri. Dispozitivul cel mai sim­plu insa ~i pe careil poate realiza orice acvarist amatornu s61icita decit procurarea unui bec-Iuminare de 40 dewati cu dulie ~i, bineinteles, intreaga -Iegatura elec­trica spre priza.. Becul - in fapt vom obtine 0 mica

veioza acvatlca - va fi fixat intr-un vas, eventual un sim­plu borcan de cca 1/2 kg, avind grija ca dulia beculuisa fie fixata printr-un dop de pluta care va astupa,la rindul lui, etan~ gura vasului (borcanului) folosit.

Borcanul va fi vopsit inulei, de preferinta cu 0 cu­loare inehisa (verde sau negru) in a~a fel ineit sa nuramina libera (nevopsita) decit 0 singura fi$ie (fanta)prln care sa poata str,aoate razele de lumina. Introdus(pe jumatate afundat) intr-un colt al acvariului, pre­ferabil in dreptul peretelui din fata, ~i orientat cu dungaluminoasa spre peretele opus, dispozitivul va degajasuficienta caldura ~i in aC'ela~i timp razele de luminacare vor trece -prin fanta vor lumina discret acvariul intimpul noptii. conferind,pelinga scopul practic, !?i unetect estetic. prin acest procedeu putem obtine 0temperatura a apei de 20-22OC. Acest dispozitiv estefolosit in general in lunile reci. Utilitatea lui insa nuse reduce dQar la incalzirea apei, el poateoferi unsurplus de lumina foarte necesar plante lor pentrufotosinteza ~i deci pentru producerea'de oxigen. Tre­huie sa facem doua preeizari importante:

1) Dispozitivul va fi introdus neindilzit (rece) inbazin ~i apoi va fi pus in priza.

2) Legaturile eleetrice trebuie sa fie facute cu ma­xima atentie, cu 0 izolatie perfecta, astfel incit saseexcluda oriee posibilitate de scurtcircuit.

Dispozitivul propus ingaduie fanteziei ~i ingeniozi­tatii constructorului sa decida, in functie de dimen­siunile aevariului, dispunerea sursei •(surselor) delumina $i incalzire ~i folosirea lor continua,intermi­tenta etc:

m

Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

Page 22: Aprilie 1971

saLldin 20

Yrlj::>ri,::>n1';;:j estecD multa atentie,

gatim urmMoareie 'Prima solutie: se

Solutia a treia: se dizolva 10 9 carbonat de potasiu(K CO) in 20 ml de apa distilata;

Soiutia a patra: este formata din 30 ml de apa oxi­genata (30% perhidrol).

Cind sinteril pregi'ltiti sa facem experienta, tumamIntr-un pahar Berzelius de 250 mi primele trei solutiiin ordinea aratata $1 apoi facem intuneric in camera.Turnam apo! In pahar $i cei 30 ml de apa oxigenata $ieu 0 bagheta agitam totul bine. Dupa putin timp,lichidul incepe sa lumineze intr-o cuioare galben­portocalie $i ineepe sa spumeze. Este bine ca sub pa­har sa punem 0 tava, deoarece la un moment dat serevarsa 0 spuma stralucitoare. Pentru a produce im­presie,putem varsa din pahar lichidul in jurul nostru $ifiecare picatura ce cade raspinde$te 0 lumina «ma­gica». In timpul experientei lichidul se incalzeste­ceea ce face sa se degaje vapori de formaldehida, careau un miros intepator. De aceea, este bine sa lucramcu ferestrele desc~ise. Fenomenui care are loc Inaceasta experienta poarta numele de chemilumines­centa $i se presupune ca apare din trat}sformareaenergiei chimice rezultate direct in lumina. In cazul defata energia chimica rezulta din oxidarea pirogalolull!i,substanta U$or oxidabila, de catre apa oxigenata. Inlipsa pirogalolului experienta se poate realiza $i cualte substante, ca, de exemplu, hidrochinona, rezor­cina etc.

acid sulfuric. in eprubeta are IOC 0

degajare puternidi de hidrogen datoritareactiei:

H 2 S04- + Zn = ZnS04- + H 2

Hidrogenul. dupa ce dii afara aerul dineprubeta, ocupa intreg volumul epru­beteL Aduceti tubul de cauciuc careeste prins de' tubu$orul de sticla subeprubeta cu apa, care se gasel?te in­tr-un vas mare eu apa (cristalizator, li­ghean etc.) Clnd aceasta eprubeta seumple cu hidrogen, astupati-o cu dege­tul sub apa, scoateti-o afara $1 astupa-

ti-o cu un dop care are un tubu$or desticla filat la capatul exterior.

Daca aducem un ehibrit aprins indreptul tubu$orului, gazul (hidrogenul)care lese din tub se va aprinde $i vaarde cu 0 fladira albastra. Daca inzincul pe care I-am pus initial adaugammici urme de saruri de cupru, strontiu,fladira hidrogenului se va colora inverde $i, respectiv, rO$u.

Introduceti Intr-o eprubeta citeva gra­me (1/2 lingurita) de pulbere sau piliturade zinc $i adaugati putina apa. Fixati ineprubeta, cu ajutorul unui dop de cau­ciuc, a$a cum se arata In figura 1, untubusor de stidel exterior sl un tub desticl~ cu 0 pllnie. Turnati cu atentie Ineprubeta prin pilnie citeva piciUuri de

Aluminiul este unul dintre cele mai utilizate metale.Bun conduditor de U$or,coroziune, principal component serieAluminiul se mai utilizeaza si Innotermie», care este 0 metoda apure din oxiz!i metalelor, lasind metalulare loc cu mare degajare de dildura.

2. Umpleti un pahar cu apa $1 lasati sa cada in el 0bucatica dintr-un dop de pluta. Bineinteies, pluta

va sta in mod obligatoriu exact in centrul paharu­lui. Exista totu$i 0 situatie cind ea va cauta eentrul$i va sta in permanenta acoio. Atragem atentia ca nutrebuie sa mi$cati paharul. nu· trebuie sa atingetidopul. iar in pahar sa nu fie decit apa $i pluta. iaraitceva nimic. Cum procedati? Dar, mai ales, careeste expiicatia?

tam pina ce oxigenul izgone$te tot aeruldin eprubeta $i din tub, iar apoi introdu­cem tubul de cauciuc in sticla cu apa,a$a cum se arata in figura 2. Oxigenulizgone$te apa din sticla, luindu-i locul.

Dupa ce oxigenul a umplut intreagasticla, astupam sticla cu un dop $iincercam sa facem alte citeva expe­riente cu oxigen.

Astfel. daca luam un chibrit, il aprin­dem $i apoi il stingem. la capatul chi­britului mai ramlne 0 parte care ardefara flacara. Daca il introducem in stlclacu oxigen. el se va aprinde din nou cuflacara puternica, dovada ca in sticla segase$te oxigen care poate aprinde la

loc chlbritul.Daca vom lua 0 bucatica de sulf $i 0

vom aprinde. va arde cu 0 flacara mica,putin luminoasa. Daca 0 vom arunca insticla cu oxigen, ea va arde cu 0 flacaraputernica. Acela$i lucru se va intimpla$i cu 0 sirma de fier inro$ita la un capatin flacara daca 0 vom introduce In sticlace contine oxigen. Aceste experientedemonstreaza ca in oxigen curat arde­rile sint mult mal puternice decit in aero

Va propunem 0 rubrica putin deosebita de celelalte. Poate mai apropiata de divertismentele ma­tematice. De fapt sa Ie numim $i pe acestea... «divertismente fizice». Nu vor finici prelegeri plictisi­toare $i nici experiente complicate $i greoaie.E adevarat ca toate situatiile pe care vi Ie vom prezentasau in car~ va vom pune va vor so.ii.cita cuno$tinte de fizica\" cunoscute. Dar mai ales simple. Simpleca «oul lUi Columb». Apropo! $tltl de ce un ou fiert se rote$te atunci clnd il invirtim mai usor decitunul crud? La baza sta un principiu fizic. La fel de simple vor fi' $i raspunsurile la cel'elalte intrebari.D;,I cind in dnd va vom propune spre reaiizare cite 0 tema de fizica experimentala. Va asiguram cavor fi experiente distractive. Dar $i folositoare. La intrebarile pe care vi Ie vom da nu este nevoie sa netrimiteti raspunsuf. Oricum. noi tot Ie vom publica in numarul urmator al revistei. Tot ce dorlm este cadv. sa cautati solutia! Poate $i cu ajutorul profesorului de fizica din $coala sau al prietenilor. A$adar,sa incepem...

PERSPICACITATE INTU ITIE.,

1.Va aflati intr-o incapef'e in care nu se gase$te nle,o piesa de metal ($1 nid la dv.) in afara de doua baremetalice. Una dintre bare este .magnetizata. Ca sadeterminam care dintre bare este magnetizata -$1 carenUt va trebui sa Ie suspendam pe flecare la mijloc,formlnd ceea ce se nume$te un «ac magnetic». Baramagnetizata se va orienta pe dire<;tia nord-sud. Existainca un proeedeu, chiar mai simplu, de a gasi baramagnetizata. il $titi?

In laborator avem mai multe posibili­tati de a «fabrica» oxigenul. Se poateobtine oxigen prin descompunerea clo­ratului de potasiu (KC10'l) in prezentabioxidului de mangan tMn0

2), care

are roi de catalizator (substanta careusureaza anumite reactii chimice nein­trind In reactie). Sub actiunea dlidurii,cloratul de potasiu se descompune Inoxigen $i clorura de potasiu (KCl).

2KCI0 3 = 2KCI + 302Pentru efectuarea experientei, intro­

ducem intr-o eprubeta citeva grame declorat de potasiu $i un virf de cutit debioxid de mangan. Amestecam conti­nutul eprubetei cu 0 bagheta, fixameprubeta de un stativ, astupam epru­beta cu un dop care are in el un tub desticla de care este legat un tub de cau­ciuc ca in figura 2. Tubul de cauciucintra sub apa intr-un vas mare plin cuapa in care se gase$te 0 eprubeta maresau 0 sticla plina cu apa. a$ezata cugura in jos.

Eprubeta cu clorat se incalze$te cuajutorul flacarii (0 flacara midi). a$tep-

, COLTUL FILATELISTULUI

Consecventi tematicii noastre- «Tehnium» -,recomandam filateli$tiIor interesati emisiunea de­c!!cata primului avion cu reactie romanesc _Henri Coandi (0 singura valoare) aparuta la1 decembrie, cu prilejul sarbatoririi a 60 de ani de lazborul primului avion cu reaetie. Retinem, t<.>toda­ta, pentru deosebita ei calitate artistica emisiunea- 2 valori - inspirata de pictura lui Joan Mira(pictura dedicata copiilor. victime ale inundatiilordin primavara anului trecut). in stir$it. mentionamultima serie, aparuta la 15 decembrie - repro­duceri de arta (6 valori plus colita) - reprezentind«cele cind simturi», dupa tablourile pictoruluiflamand Gonzales Coques.

Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

Page 23: Aprilie 1971

PRIMUL PASAL CUNOA$TERII

SA NE CUNOA$TEM SINGURI

OlVER- ARb

TISMENTfn. Uc=ovELEC- I=1A

Rc=On

TRONIC B

psehyozoatechnimonachromite862741806351Mireea Halmageu87564537098574322b46dhet78f7fOf9f8ikrjhtGunl'lar Gael Ga!baird Jr.agt,56, q..oaglips ..1496321HEXATRIXIMENIA23556554553575856382agglutinated tintinnabulationINTREPRINOEREA OPTICA. ROMAN'&'aaiiuuuiiiauuiiaiiiaiuiaiiaaiuuiaCOMBINATUL CHIMIC FAGA.RAStetrahydrobetanapthaylamine .APTR.. PYTRA..TRAYPARTRCRYRTORYARGQPTRGeorge Oem. Boro$oganu2acetophenoneorthooxy: quinolineFructeexportWKopertszxxnsjjshwbajjsllllllLTLLlLLLI

1) Priviti cu atentie schema - figura 1 - ~i

incercati sa aplicati ~i in cazul ei legea luiOhm I =Uc....Ati sesizat eroarea?

Rc

Partea ha~urata a schemei - figura 2­reprezinta 0 a~a-zisa «cutie neagra» (blackbox) care contine...

Pentru a stabili continutul ei, va precizamca, alimentind schema cu 6 V ~i 50 Hz, beculB va arde pina in momentul in care vomscurtcircuita ie~irea.

Daca 0 vom aHmenta cu 6 V curent continuu,becul B va arde dnd scurtcircuitam iesirea$i se va stinge la desfacerea contactului.

Va asiguram ca in cutie nu este nid 0 piesasau aparat complicat (generator etc.), cidoar doua piese simple.

1 pschyozoatechnimonochromite2 8627418063513 Mircea Halmagiu4 875645370985743225 b46dhet78f7fOf9f81 kriht6 Gunnar Gael Galbaird, Jr,7... agL..56,q ....oagiips ..,14963218 HEXATRIXIMENIA9 2355654553575856382

10 agglutmated tintinabulation11 INTREPRINDEREA OPTIC.A ROM.ANA12,,, aaiiuuuiiiauuiiaiiiaiuiaiiaaiuua13." COMBINATULCHIMIC FAGARAS14... tetrahydrobetanapthy!amine .15,.. APTR..PYTRA ..TRAYP16.. , ARTRCRYRTORYRAGQPTR17 George Oem. BOl?oroganu18 2aeetophenoneorthooxy-quinoline19 Fructexport20 WKopertszxxsjjshwbajjsillllllLTLLlILLLl

Partea 1Priviti primul rind din figurile de mal jos. Observati

cit prima $i a cinceafigura sint, de fapt, la fel. Oe aceeaau fost bifate.

In fiecare din cele l?apte rinduri care urmeaza existacite doua fjguri care sint la fel. Ov. trebuie sa examinaticu atentie figurile din fiecare rind in parte l?i pe celecare Ie considerati ca sint la fel Ie veti bifa cu creionuL

Pentru rezolvarea acestei prime partt a testuluiaveti la dispozitie un minut. Chiar daca nu ati parcurstoate rlndurile in acest interval de timp, va rugam saintrerupeti lucrul l?i sa va odihniti timp de einei mi­nute. Pentru a nu fi st'lnjeniti in lucru, ar fi bine ca no­tarea timpului s-o realizeze 0 alta persoana.

Partea an-aIn cele 20 de rinduri de mal jos sint scrise cite doua

itemuri* pe fiecare rind (un l?ir de Iitere, cifre, nutnepropriO. Unele dintre itemur! slnt identice, altele deo­sebite. Examinati cu atentiefiecare rind in parte. Oacaitemurile dintr-un rind sint identice, insemnati cu A(aeela$i) in dreptu! numarului de ordine. Oaca ite­mUfile dintr-un rind prezinta anumite diferente, insem­natl eu 0 (deosebite) in dreptul numaruiui de ordine.

Pentru rezolvarea aeestei a doua parti a testuluiaveti la dispozitie bel minute.

In mod obil?nuit, atunci clnd ne referim la cunoal?­terea lumB lnconjuratoare, consideram sezatiile ca 0prima treapta. Intr-adevar, cu ajutorul organeior noas­tre de simt vedem, auzim, mirosim etc. Este ceea ceam relevat, de exemplu, in numarul trecut In legaluraeu sensibilitatea vizuala.

La om, actul cunoal?terii este lnsa mal complex. No!nu «simtim» pur l?i simplu, ci «percepem» lucrurile $iwrlOrnelnelle lumii care ne lnconjoara, intructt omlli, ca

'inzestrata ell ratiune, a depa$it faza uner simpleinformatii senzoriale, a cunoal?terii pe elemente, infavoarea cuno8$terii pe «subansamble» structurate cuajutorul experientei l?i al invatarii. Oaca didactic pu­tem separa din punct de vedere al complexitatii infor­matiilor senzatiile de perceptie, in realitate ele se re­gasesc unital' In actul cun08$terii umane.

Actul perceptiei are 0 semnificatie dobindita prinexperienta individuala $i sociala $1 impli~a 0 finalitate,un scop, adaptarea omului la mediu. In cazul unoI'perceptii sarace, lacunare, adaptarea este intimpla­toare, necoordonaUi, sup usa hazardUlui. Cu cit per­ceptiile reflecta mal fidel realitatea $i procesul adap­tativ cll?tiga in eficienta. Except'lnd cazurile patologice,toti oamenii au capacitate perceptiva, dar intr-un graddifer.lt de dezvoltare in ceea ce prive~te rapiditatea l?icalitatea ei.

Acest lucru 11 puteti constata l?l dv< singuri cu ajuto­rul unui test.

Testul este format din doua partL Oupa ce at! re­zolvat prima parte, odihniti-va cel putin 5 minute inaintede a incepe sa rezolvati partea a doua a testuluL Pentruca rezultatele sa fie concludente, va rugam sa re'spec­ta~i timpu! prevazut pentru rez.olvarea fiecarei part!a testului.

Rfndul 2, figura 1 $i 4Rlndui 3, figura 2 l?i 6Rindui 4, figura 4 l?i 6R"indui 5, figura 2 l?i 5Rlndui 6, figura 2 $1 6R"indul 7, figura 2 l?i 5

Marcati dte un punct pentru fiecare raspuns corectal dv. din partea I a testului $i cite cinci puncte pentrufiecare raspuns corect din cea de-a doua parte a testu­lui. Totalul punctelor obtinute pe intreg testul raporta­ti-I la etalonul de mai jos, care va indica performanteledv. in privinta calitatii perceptiei.

Calitatea perceptiei foarte buna 85-100 puncteCalitatea pereeptiei buna 78-84 puncteCalitatea perceptiei satisfacatoare 71-77 puncteCalitatea perceptiei nesatisfacatoare 0-33 puncte

Solutiile testuluiPartea"1 (identificati itemurile de la stinga la dreapta)Rindul1, figura 1 $i 6

" Prin item se intelege q problema, exercitiu sau intre­bare cuprinsa "in test. Intr-un test exista, de obicei,mai multe itemuri.

Partea an-a

1-02-A3-D4-A5- 06- 07-A8-A9- 0

10- 0

11- A12- 013 -A14 - 015- A16-017-018- 019- D20- 0

ANTON T ABACHIU

5. Priviti bicieleta aiaturata. I s-a legal 0

sfoara de una dintre pedale. Cineva-eu mfna echilibrul bicicletei fara s-opinga sau s-o tina. Tragem de sfoara. Cesa va int"impla cu bicicleta: sa va deplasafnainte, inapoi sau va st/:'l pe loc?

unraminea jos

nu se ridica dedt inmentul 0eantitate nisip se scur-gea in compartimentul dejos. Puteti sa gasiti cauzarididri! clepsidrei?

fB

Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

Page 24: Aprilie 1971

revistei:

NI RICHARD - Bueu­iIIe - deosebit de judi­;"m sa treceti pe ia redac­nsiderlndu-va - cu per-

unul dintre coiaborato­piati.TEfAN - Bll'a!;>ov. Rea­$ini electron ice automa-carea cuno$tinteior ra­ment in sfera unor inten­

eea ce nu inseamrra casurpriza - incepind cu

obot eiecttonic, poate nunici ei, dar, In schimb,biL~AGHIC. - Bra$ov.rezuma numai la acere

u care se pot gasi dinoridnd) materialele ne-

ar trebui sa renuntam lantaje deosebit de inte­

resante. Pram - $i ni se pare mailogic - sa i istam ($1 sa demonstramprin insu~i profilul revistei) ca magazi­nele de specialitate trebuie $1 pot fiaprovizionate mai bine, Despre perspec­tiva unor magazine «Tehnium» am maiscris $i, prin intermediul dv., al cititori­lor, am adunat noi $i noi argumente.

- Retinem ideea adaptorului pentru inre­glstrarea sunetulul de la televizor pemagnetofon $i, in perspectiva, orolo-giul electronic. , Ing. D. DORIAN

II

VIin nu

COLABORATORII PERMANENTI AI RE)'ISTEI:

_:mg. R. COMAN ,. Dr. log. L. FLORU • Teim. Nic. HANU• IDI. M. IVANCIQVICI • ·Ing. M. LAURIC • log. V. LAURIC.·8iolog EI. MANTU 0 Iq. L. MARTIN elDg. I. MIHAESCU. I

1Dg. R. MOSCOVICle Prof. I. pA~CU .Ing. D. PETRO­POL. Fiz. VLAlCU RADU • log. L. RUBEL elng. D. SUCIU ,• Arh. E. VERNESCU • IDg. D. ZAMFIRESCU • Dr. mg. Fl•.

ZAGANESCU. Coperta revistei: GABRIELA DANE$Prezentarea artisticl: ADRIAN MATEESCUPrezentarea orafiel: ARCADIE DANEUUC

lID CONSTRUCT" RADIO (Receptor cu J tubu-:,i electronice,Adaptor pentru UUS cu tranzistoare);

• DIN NOU iN LAIBORATOR (RigUi. pentru verificarea ~iidentiflcarea rezisten~elor~i capadta~Uor,i 0 rigla pentru calcululrezisten~elorde incalzire);

• l.A CEREREA CITITORILOR (CaHbrator cu cuar~; Multivi"brator; Sondi de probi•.• pentru depanarea radioreceptoarelor);

., SUGESTU PENTRU FOTOAMATORI (Proiector spot; Dis­pozitivde copiere a fUmelor color negative pe diapozitiv; Suportpentru fotografia pagoramici macrofotografle);

• CI N IETEH N ICA DE LA Z (Dispozitiv de fi Imare a gene-ricelor);

.. PAGINBllE AUTOMOBIUSTULUI (Licurid tranzistorizatde avarie; Func~ionareamecanismelor auto; Protec~Hanticorozive);

• ARGUMENTE PENTRU CONfORTUL CASNIC (Cum neputem amenaja 0 Pat rabatabU; Demonstra~Hde ingeniozi-

~C.P.C.S.

COJOCAIRU A.-Buellla~i spirit realist ~i lucid ddovada scrisoarea dv.: 1) luccare Ie recomandam (cu foarteexceptii) au fost realizate $1, iverificate practic; 2) ca $1 pina avom continua sa organizam difconcursuri de scheme, montaje, cstructii, oferind - in afara premHlorspatiul necesar publieari! lor in revisUi;3) in numerele viitoare, anticipindu-va,o mica tintina arteziana ~i un amplifi­

cator de chltara, iar in perspectiva- spresfir$itul anului - 4) 0 orgaelectronica,constructie care, oricit am dori-o desimpla, ramine totu$i complexa ~i nufoarte U$or de realizat.

DAN PANCENCO. Daca minimag­netofonul ingineruiui Gerhard Player- unul dintre colaboratorii permanentiai revistei - va da rezultatele scontatede autor $i de noi, atune! - tn serie, pemai multe numere - constructia unuimagnetofon. Pentru toate celelalte pro­bleme de interes oarecum particular,Yeti primi un raspuns amanuntit prinposta.

VASILE FOC$ANEANU - Neamt.Dupa cum ati observat, am ~i inceput un«serial» de depanare radio. Intr-unul dinnum,erele viitoare veti gasi $i un avome­tru deplin realizpbil de catre construc­tori! amatori avansati.

••II

Al?a cum am fagaduit, numarul constructiilor de cititori a crescutcontinuu, ca $1 eel al rubricilor speciale (de ete.), solicitate decatre marea majoritate a l?i nO$tri. Paginilerezervate radioelectronicii (intre $i 7 in fiecare numar) nU-$i pot sporl, pentrumoment, ponderea In cuprinsul revistei: intentionam !osa publicarea In cadrulunor pagini cu alt profil - auto, confort casnic etc. - a unor minidispozitiveelectron ice de interes (creion defectoscop tranzistorizat; dispozitivsesizor antifurt convertor pentru alimentarea de la acu-mulatorul automobiiului a sau a de ras electric

Week-endul sportiv - de c~itre unii in afara profiluluinium» - trebuie sa va ca are et sustinatori ferventi, ca $i paginile dedivertisment (chimic, ca $i testeIe de perspicacitate pecare Ie-am inaugural.

Ne propunem pentru un viitor foarte apropiat publicarea mult a$teptateirubrici a «ideB tehnice» (sugestii, intentH, ideI care, odata exprimate, cauta sadescopere adeziunea celor interesati)

Dialog cu

(URMARE DIN PAG. 9)

Concursul Ex-Terra invita pe toti tinerii, fete sau baieti intre 9-17 ani, care do­resc sa participe, individual sau in colective de maximum 6 persoane, sa constru­iasca unul sau mal multe modele pe care sa Ie trimitapina la 18 iulie 1911, pe adresaTelevizhmea Romana, Bucure~ti, casuta po~tala 1200, cu mentiunea pentruconcursul «Ex-Terra '71».

Marele premlu, motoreta «Mobra-50», precum ~i alte premii ca: magnetofoaneGrundig, radiotran7istoare «Mamaia», blciclete «Pegas», premiile speciale de inge­niozitate, complexitate sau estetica i~i a~teapta laureaHi., in luna august, dnd con­structiile voastre vor fi verificate pe poligoanele de concurs EX-TERRA.

Urmariti atent desenul de executie $i,dupa ce ati inteles bine fiecare parte, de­senati simplificat, conturind numai exteriorul ansamblurilor (aripa, ampenajul,fuzelajul) ~i piesele care intereseaza, dupa cote (la scam 1:1],deci in marime naturala.

Aripa: desenam dupa $ablon ~i decupam cele 22 de nervuri din placaj sau furnirde 1-1,5 mm, apo; ln~irate pe doua cuie Ie finisam in bloc. Lonjeroanele din brad seaduc la cote - trecindu-Ie prin doua baghete sau buditele de placaj groase la dimen­siunile cerute de plan, peste care tinem presat rindeaua de timplarie. Pentru desenul?ripii fixat pe 0 plan$eta plana din lemn asamblam !onjeroanele eu nervurile aripii.In partea centrala fixam piesa groasa de 14 mm decupata din batiul fuzelajului, apoicalele triunghiulare ale trenuluide aterizare $i capetele - bordurile marginale - dinplacaj sau furnir. Aducem aripa la unghiurile diedre, dupa cote, decupind cu trafora­jul toate lonj eroanele,apoi Ie lipim impreuna cu piesele de intarire.

Ampenaju! oll'izonta! format din doua parti asamblate Intre ele cu balamaledin pima se construie$te la fel ca ~i aripa. Partile mobile se mi$ca printr-o tija co­muna din sirma de otel cu J5 0,5 mm, bine lofipta in ·Ionjeroane ~i incleiata exterior.

Ampenajul vertical (coada) se lucreaza la fe! ca aripa sau ampenajul orizontalcu deosebire ~a montaj: parte.a din fata pina la eota 25/50 (deriva) se fixeaza pe fuze­iaj de fa inceput, iar restul- directia - ulterior montarii ampenajuiui orizontal $i cuo inclinatie spre dreapta, conform desenului.

Fuzelajul are ca piesa principala batiul dinse fixeaza motora$ul, aripa, triunghiul de cOlmand,a,.ia 2 x 14 mm(sus ~i jos) zabrelele '''''''T''''''''O InV1IIAr'n~npl·A

X-Xl) se leaga ampenajul vertical ~i eel nri7"Hlt",1

De fuzelai, prin intermediul a doua baghete rotunde deJ15dincauciuc de camera de bicideta, se leaga aripa, care depentru transport. LOl1jeroanele de forma, dupa incleiere pepierdut la capete pe 0 portiune de 100 mm.

Piesele metalice (trenul de aterizare, triunghiul de comanda, rezervorul ~i eon­tainerul) se executa dupa cote. Containerul are u~ita deschisa de un resort (arculet)din sirma de otel,0'0,3-0,5 mm, care este pus in functiune cu unul fitH ce ardelegatura de asigurare dupa 15-20 secunde de la decolare. container se incarcapraf de talc (in saculet de plastic) sau l,In pachet cu 0 pa[a~lUta de 1 dmp, eu ajuto­rul carom yom simula operatiile de prafuire cu ingra$aminte azotoase sau Iansaride po~ta speciala.

Dupa finisarea intregii constructii lemnoase cu hirtie stidata (glaspapir) «im­pinzim»,adica invelim aripa ampenajului ~i fuzelajului cu hirtie alba subtire lipind-ocu pap din faina sau clei de caseina. Pentru foita speci~la de modelisme «japoneza»se folose~te cleiul de emaita. Tot cleiul de emaita sau 'ago - eventual «Iipinol» sauchlar clel de timplarie -II folosim pentru il1c1eierea tuturor partilor lemnoase aleaeromodelului. Carlinga fuzeiajului se invelel?te cll celuloid de film fotografic spalat.Hirtia de pe scheletul de rezistenta. al aeromodelului se uda putin Cll 0 clrpa, iar dupauscare se emaiteaza de doua 01'1.

Ornamentatiile (coloristica) ~i imatricularea cu litere ~i c~fr~sint ?bligatorii~pentru 0 macheta zburatoare ~i Ie realizam cu vopsea dueo ,sau hlrbe subtlre coloratain apa cu tu~uri colorate. •

Dupa montarea rezervorului, prindem provizoriu 0 gre.uta~e de 120 gin locul mo­torului ~i elieii, aducind centrul de greutate (C:G.) in locul mdl~at pe desen, eventualincarcind botul sau coada fuz.elajului cu greutatea corespunzafoare.

Oferim tuturor constructorilor ale carol' lucriiri au fost selectiona~e de ca.trejuriul concursului motora,e, combustibil, precum ,i asistenta antrenonlor la pllo­taj· tn dubla comandi,. la concursul fin~l din luna august.

Proba (Ie concurs: viteza in zbor clrc;ular pe 'I km, la care s':. adaugapuncte(de la 1-10) pentru manevre de lansare din container a incarcatum.

Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org