Ill.Adolescenta--...

EmilCioran (1911-1995). Eseist ~i filozof. Principa1ele opere:Pe culmile disperarii (1934), Cartea amagirilor (1936), Schimbareala jara a Romaniei (1936), Lacrimi ~i sjin!i (1937), Silogismeleamiiraciunii (1952), Ispita de a exista (1956), Istorie ~'iutopie (1960).Ciiderea in timp (1964), Despre neajunsul de a tefi naSClil (1973),Exercirii de admirarie (1986), Miirturisiri ~i anateme (1994) etc.

Gabriel Liiceanu (n. 1942). Fi1ozof, eseist, traducator.Opere: Tragicul. 0 jenomenologie a limitei ~i depii~irii (1975),incercare in politropia ol1lului ~i a culturii (1981), JlIrnallll de laPiiltini,~(1983), Apel catre tichele (1992), Cearta clljilozojia (1992),Despre timitii (1994)

Apocalipsa dupa Cioran(trei zile de convorbiri - 1990)

"Paris, Cartierul Latin, «intr-una dinmansardele pamantului»: istoria otravitaa sfar~itului nostru de mileniu s-a petrecutin afara acestui spatiu nespus de modest,dar abia aici, sub acoperi~ul de pe stradaOdeon 21, s-a nascut opera care avea sadevina con~tiinta nefericirii noastre.Autorul ei, un Nietzsche contemporantrecut pe la ~coala morali~tilor francezi,a fost pe rand considerat nihilistulveacului, the king afpessimists, scepticulde serviciu al unei lumi in declin. EIinsu~i, la 20 de ani, se recomanda drept«specialist in problema mortii», iar maitarziu ca «un strain pentru politie» -metecul prin excelenta - «pentru Dumne-zeu ~i pentru sine insu~i». A cerut sa i se«finanteze insomniile», obligandu-se inschimb sa ne destrame orice iluzie ~i sapastreze pentru noi, nealterata memorianeantului."

(Gabriel Liiceanu, Itinerariile uneivie(i: E.M. Ciaran, Apacalipsa dupaCioran, Editura Humanitas, 1995)

G.L. Haideti sa parasim paradisul ~i sa vedem cum au aratat primiipa~i in viata dupa izgonire, primele lecturi ...

E.M. C. Ziua cea mai trista din viata mea a fost ziua in care tatalmeu ill-a dus, intr-o ~areta, in gazdii la Sibiu. N-am sa uit niciodata ziuaaceasta, cand am avut impresia ca totul s-a distrus in viata mea, ca eramcondamnat la moarte. N-o sa uit niciodata ziua asta!

G.L. Lecturile filozofice le-ati inceput la 14-15 ani. V-am vazutprimele caiete de lectura: Lichtenberg', Schopenhauer", Nietzsche· ••...

E.M.c. Apoi Kierkegaard ••••. Mi-aduc aminte ca citeam Kierkegaard~i ca era un gradinar - lumea zicea ca e cam nebun - ~i intr-o zi ma intreaba:"Dom'le, de ce cite~ti, dom'le, tot timpul? " "Ca-mi place, ca a~a, ca pedincolo ... " "Nu acol0 yeti giisi un raspuns la ceva, nu, nu din carti, nu 1ncarti trebuie cautat." ~i m-am uitat la el ~i am zis: Dom'le, asta-i un tipcare gande~te, care-~i da seama, care a 1nteles.

G.L. Sine, dar daca ati sesizat asta de la inceput, atunci cum se faceca ati fost unul dintre cei mai teribili cititori ai secolului?

E.M.c. Am citit enorm, este adevarat. Am citit enorm toata viata,am citit ca un fel de dezertare. Am vrut sa intru in filozofia, 1n viziuneaaltuia. Este 0 fuga, 1n carti, un fel de a scapa de sine.

G.L. ~i cum se face ca n-ati cazut ~i 1n alte variante ale uitarii desine, cum de n-ati devenit alcoolic sau ...

* Georg Christoph Lichternberg (1742-1799) - psiholog ~i giinditor german** Arthur Schopenhauer (1788-1860) - fi1ozof german*** Friederich Nietzsche (1844~ 1900) - filozof german**** Soren Kierkegaard (1813-1853) - fi1ozof danez

Apocalipsa dupa Cioran Iii---~

EM.C. Pai ma 1mbi'itam foarte des!GL Dumneavoastra? Un cumpatat? Cand va 1mbatati?EM.C. Foarte des pe vremea aia, 1n tinerete. Credeam chiar ca 0 sa

devin betiv, pentru ca 1mi placeau starea de incon~tienta ~i orgoliul demental betivului. La Ra~inari, unde reveneam1n vacante, admiram enorm betiviiclasici, care erau beti 1n fiecare zi. Era mai ales unul, care umbla insotit deun violonist ~i care f1uiera ~i canta tot timpul. Asta e singurul tip interesantdin tot satul, gandeam eu, singurul tip care a priceput, care ~i-a dat seama.Toata lumea era plecata la camp, toata lumea facea ceva, ~i el, singurul, sedistreaza. Primise 0 mo~tenire de la un unchi din America ~i dupa doi anide zile nu mai avea nici un hellerl, nimic. A avut noroc ca a murit.

GL Cand faceti elogiul acestor oameni, al scenelor caderii ~i deca-derilor noastre, vi se repro~eaza di e 1n asta un teribilism2 adolescentin, ca eo forma de epater Ie bourgeois3 , un mic teribilism adolescentinde tanar furios.

EM. C. Bine, asta e, cum sa spun, e explicatia cel mai u~or de gasit.La drept vorbind explicatia, destul de ciudata, dar care corespunde la cevadin mine, este nefericirea pe care am resimtit-o mereu de-a fi avut parintinormali, parinti cl}msecade, ca sa spun a~a. Imi aduc aminte, din epocamea de insomnii. Intr-o zi eram singur cu mama acasa ~i am avut, a~a, 0criza, m-am aruncat pe pat ~i am zis: "Nu mai pot! Nu mai pot!". $i mama,fata ~i femeie de preot, mi-a raspuns: "Dacii a~ fi ~tiut, a~ fi avortat". $iasta mi-a facut dintr-o data 0 placere nemaipomenita. Mi-am zis: suntdeci un simplu accident. Ce sa mai fac?

GL Dar ce va chinuia propriu-zis?EM.C. 0 tensiune nervoasa colosala, datorata insomniei. Inainte de

a cunoa~te insomnia, eram un om aproape normal. Pierderea somnului afost pentru mine 0 revelatie, pentru ca atunci mi-am dat seama ca viata esuportabila numai datorita somnului: 1n fiecare, dimineat<l 1ncepi 0 nouaaventura, sau aceea~i aventura, darcu 1ntrerupere. In schimb, insomnia supri-ma incon~tienta, adica petreci 24 de ore pe zi fiind lucid, ceea ce omul eprea slab ca sa suporte. Insomnia este un fel de act de eroism ~i fiecare zieste 0 lupta pe care 0 pierzi de la 1nceput. Fiindca viata nu e posibila decatprin uitare: 1n fiecare zi trebuie sa uiti pentru ca i1uzia unei noi vieti, 1nfiecare dimineata, sa fie posibila. Insomnia, 1n schimb, te obliga sa faciexperienta luciditatii, a con~tiintei - fara 1ntrerupere. Acum e~ti 1n conflictcu toata lumea, cu toata lumea care dOal'me. Nu te mai poti considera un omasemeni celorlalti, pentru ca toti ceilalti traiesc 1n incon~tienta. $i primareactiune este un fel de orgoliu dement: eu nu sunt ca ceilaIti, eu traiescveghea fara sfar~it, 1n vreme ce toti ceilalti sunt ni~te incon~tienti. Orgoliul,orgoliul catastrofei este singurul lucru care iti da curaj. Fiindca spui: Eun-am destinul celorlalti. Sentimentul extraordinar deflaueur este ca nu maifaci parte din umanitate. E~ti f1atat ~i pedepsit 1n acela~i timp. Poate diatunci, 1n perioada marilor mele insomnii, s-a nascut 1n mine acel orgoliucare m-a 1nsotit toata viata: orgoliul luciditatii, Vreau sa spun ca oameniipot sa fie de~tepti, extraordinari, geniali - dar nu lucizi. Or, eu ml-am arogatluciditatea, mi-am acordat monopolul ei. Acum nu mai cred a~a, In definitiv,toti oamenii nefericiti sunt lucizi. Insa atunci mi se parea, din cauza insomniei,ca luciditatea mea este 0 luciditate de 0 calitate aparte. Cert este ca perioadade insomnii m-a marcat pentru tot restul vietii. A fost 0 experienta 1ngrozitoare.

(ltillerariile ullei vie!i: £.M. Cioroll. Apoca/ipsa dupii Ciorall, Editura Humanitas,Bucure~ti, 1993)

I. heller, s.m. - moneda austriaca din timpulimperiului2. teribilism. teribi/isme, s.n. - atitudine, comportare neobi~nuita; extravaganta, excentricitate3. epoter Ie bourgeois (fr.) - a uimi, a ~oca spiritele burgheze, conformiste

Jj I. Adolescenta,

(In cazul romanului, bunaoara) pare s-o eludeze.2) .ncercati sa realizati 0 dezbatere pro ~i contra Injurul problemei sincerita{iiln genul memorialistic. Vaoferim, spre sugestie, cate un argument din fiecarecategorie. Argument pro: In celelalte specii (traditio-nale), cum ar fi romanul, nuvela, schi\a, exista de laInceput conventia .fic{iunii care anuleaza impresia desinceritate, conventie care In genul memorialistic nuexista. Argumente contra: Intre momentul trairii ~imomentul scrierii (respectiv, al expunerii orale, In cazulinterviului) exista Intotdeauna 0 mai mare sau mai micadistanta, suficient timp pentru ca memoria sa tradeze,sa deformeze evenimentele (v. ~i Caiete critice, nr. 1-2/1997, p. 13 sau N. Steinhardt, Jurnalulfericirii, EdituraDacia, Cluj, 1991, p. 10); Memoriile nu sunt dedit pejumatate sincere, oridit de mare arji grija pentru adevc"ir(Andre Gide); Numai jic{iunea nu minte (Fran<;:oisMauriac). Adaugati propriile argumente.

SA INTELEGEM TEXTUU

01'"---------Este vremea memoriilor ~'ia confesiunilor. Scrierile memorialistice reprezintii astazi 0 industrie $i

aceasta industrie se afla fn plin avant. Toata hl/nea scrie memorii, confesiuni, autobiogra;fii, poartaconvorbiri sau da interviuri; $i toata hllnea cite$te memorii, amintiri, confesiuni, autobiograjii, convorbiri$i interviuri.

Genul memorialistic, daca i se poate spune a$a, este probabil genul dominant al acestui sfar$it deveac; romanul. fn orice caz, afost detronat, fntaietatea nu-i mai apar{ine. Pofta de spovedanie fn public sedovede$te la fel de insa{iabilii ca $ijoamea publicului de spovedanii $i de dezvaluiri. (Mircea Iorgulescu,Ispita memorialistica, In "Literatura ~i confesiune" - revista Caiete critice, nr. 1-2/1987).

Pornind de la aceasta observatie a lui Mircea Iorgulescu, Incercati sa raspundeti la urmatoareleintrebari:

&J--------1) De ce credeti ca se produce 0 asemenea "mutatie"in interiorul campului literar? De ce genul memorialisticUurnalul, memoriile, autobiografiile, confesiunile,interviurile etc.) I~i parase~te statutul sau "periferic",evoluand spre "centru"?Alegeti, eventual, una sau mai multe dintre varianteleurmatoare de raspuns ~i argumentati-va punctul devedere:a) omul contemporan are un viu sentiment teatral alvietii, ceea ce implica 0 con~tiinta a existentei culiselor,de unde curiozitatea de a afla ce s-a petrecut, ce sepetrece ~i cum se petrece "acolo", "in spatele u~i1orinchise" (cf. M. Iorgulescu, art. cit.);b) intr-o lume standardizata, masificata, toate acesteconserve de viata traita, care sunt memoriile, confe-siunile, amintirile, autobiografiile, ii compenseaza, iirevitaminizeaza deficitul de traire personala (idem);c) impresia de "sinceritate" pe care conventia fictiunii

~ R~ _

Fictiune. Termenul provine din fr..fiction, lat.jictio, "creatie a imaginatiei, nascocire", derivatdinjingere"a se preface, a se da drept altcineva". 1. Constructie a imaginatiei despre care se ~tie ca nuare corespondent in realitate; orice descriere a unui continut neadevarat, darfacuta intr-un mod care sa-lsugereze ca fiind real; inventie, plasmuire a imaginatiei urmarind scopul de a placea. 2. Latura specificaa creatiei artistice, calitatea ei de a sugera i1uzia ODorintamplari adevarate, cand, in fapt, cele infati~atereprezinta 0 plasmuire a imaginatiei, au fost inventate, nascocite de autor. Literatura se delimiteaza deistorie, spre exemplu, prin aceea ca este opera de fictiune, intrucat scriitorul nu copiaza realitatea, ci 0

recreeaza in planul fictiunii, datorita geniului, talentului, fanteziei sale creatoare. Fictiunea, care implicaprocesul complicat de selectare, interpretare, imaginare a realitatii, este primul semn al artei. Ea opereaza

~la diverse niveluri ale actului de creatie, de la conceptie pi'lllala stil. Fara a fi numita ca atare, notiunea defictiune a fost definiHi de AristoteI* in Poetica, unde se precizeaza ca "datoria poetului nu este sapovesteasdi lucruri intamplate cu adevarat, ci lucruri putand sa se intample, in marginile verosimilului~inecesarului". Filozoful grec distinge intre istorie (aceasta infati$eaza fapte aievea intamplate) $i poezie,care inventeaza fapte ce s-ar putea intampla. Opozitia aristotelica a fost preluata de ditre mai toti autoriide poetici, deosebirea dintre ei con stand in accentuarea uneia sau a alteia din laturile definitiei. Constantaa actului creator, notiunea de fictiune se modifica in timp, ea fiind altfel interpretata in epoca moderna,cand cunosc, 0 mare dezvoltare jurnalele, romanele confesive ale experientelor personale, literaturaauten ticista. In aceeasi cate.g.o.rk..s~gfu;t:iSCmeJl1.QJi;11isJi-c,a.~i.cofespo.!=I(lentel4..scciitQljlQJ;,..&.9rg...JlJ.I....§y"ntop~~JiGttl,llJ._e, in acceptia aristotelica a'cuvantului: Totu~i aceste opere (ex. Memoriile lui Saint-Simon,a samii de cuvinte, de loan Neculce, Scrisorile lui Ion Ghica) aQ un indiscutabi) farmecli1:erar. Explicatiasta in aceea ca fiet~'"!.!:~a_est~~-lJ,Let:~l)t*aici )nJ11oduL de~a relatai.de~a pune ~1paginii. fapteIe,.tr~~ite,sa~,uneori, intrec orice imaginatie. Jictiune inseamna, fire~te, inventie, dar inseamnii ~i organizare a unuimat~aTCle-;ratr~~hivaland ~u talentul, obi~nuit sa creeze in domeniul imaginar. in~sensul ~ces~a ~lmemo~ialistul se pl~se~aiD W,!Qulnctiunii,£.QPs;ept care trebuie aco.J:daLcu~reali1atealLt~ram.rlkel:~ unloc insemnat iI ocupa c.ee'!,.<;e.s~a numit "literaturade=frontierii". Fictionalitatea nu poate constitui uncrite"riu-ae---~~~'i:;~;;'estetica decM in masura in care este inteleasa ca 0 caracteristica a artei literare,imbriicand diverse forme. Acceptia restrictiva a fictiunii ne-ar priva de 0 seama de opere de valoare, a~adupa cum minimalizarea fictiunii, ca factor preponderent al actului de creatie, ne-ar impinge In purdocumentarism. (Dictional' de termeni literari, Editura Academiei Bucure~ti, 1976, p. 175)

Literatura cuprinde ambele domenii: creatia propriu-zisa e fictiune, dar jurnaluL memoriile,reportajul, descrierea de calatorie care cauta sa reflecte cat mai fidel realitatea intra $i ele in sfera literaturiicare accepta orice document uman, prezentat sub forma de text.

3) Incercati sa repartizati cele trei texte care ilustreazaema adolescentei celor doua categorii de text: fictional

$i non-fictional. Argumentati-va punctul de vedere.

4) Exista marci ale non-fietionalitatii in interviul luatde Gabriel Liiceanu lui Emil Cioran? Care ar fi acestea?

~ Retinet!

Interviu: din engI. interview (Intrevedere), convorbire in care 0 persoana este interogata asuprafaptelor, ideilor ~iproiectelor sale, In vederea fie a publicarii sau difuziirii continutului, fie a utilizarii luiIn scopul unei analize (anchete de opinie etc.). (Din Dictionnaire Petit Larousse en couleurs, LibrairieLarousse, Paris, 1989)

&--------5) Nu orice interviu (convorbire) poate fi integratgenului memorialistic. Care ar fi, totu~i, argumentelevoastre prin care interviul de fata poate fi circumscrisacestui gen?6) Sa urmarip perspectiva lui Emil Cioran asupraadolescentei. In tentativa voastra de a 0 descrie,

raspundeti la urmiitoarele intrebari:» Cu ce echivaleaza Emil Cioran despartireade copilarie?» De ce adolescenta reprezinta 0 etapa de"criza" existentiala? In elaborarea raspunsului,corelati textul lui Cioran cu textele anterioare.

* Aristotel (384-322 i.Hr.). Filozof grec. Statueaza riguros regulile exprimarii, define~te esen(a artei ~i reflectarea artistica. Autor al teorieireferitoare la purificarea prin arta (Retorica. Poetica).

~ I. Adolescenta-- I Ce reprezinta lectura pentru "adoleseentul"Cioran? Dar pentm voi? Avfll1din vedere ~icazul Eliade, 1neercati sa faeeti 0 eomparatie1ntre adoleseentul interbelie ~i adolescentuleontemporan din perspeetiva relatiilor culeetura.I In ee masura este/ nu este un teribilist "ma-tuml" Cioran? Realizati 0 dezbatere polemiea,utilizfmd argumentele textului.I Cu ee polemizeaza adoleseentul Cioran? Deee se revolta 1mpotriva normalitatii? Ineereatisa eomentati seena eonvorbirii dintre autor ~imama sa.I Perioada "insomniilor" este recurenta incartile lui Emil Cioran (v. ~iDespre neajunsulde ate fi nascut, p. 131 sau Neantul se afia £n.mine, eonvorbire eu Gerd Bergfleth 1nConvorbiri cu Cioran, Editura Humanitas,1993, p. 102). De ee este insomnia un "aet deeroism"? Care este relatia dintre insomnie ~i"experienta lueiditiitii"? Oar diritre insomnie- lueiditate - adoleseenta?

7J Daca biografia lui Emil Cioran a fost mareata pentrutotdeauna de perioada insomniilor din adoleseenta,adoleseenta lui Mireea Eliade a fost mareata, printrealtele, de biitalia aeestuia eu somnul. Ca sa ajunga lanumai patm ore de somn pe noapte (eonsaerfmd deeicat mai mult timp leeturilor fundamentale), MireeaEliade a facut 0 indelungata ueenieie: Timp de mai multeluni, - afirma el in Memorii - ma culcam 1nfiecarenoapte cu cateva minute mai tarziu decat £n noapteaprecedenta ~ipuneam de~teptatorul sa sune cu un minutmai devreme. Cand reu~eam sa smulg somnului un ceas,ma opream ~i nu mai schimbam minutarele catevasaptamdni. Apoi, reluam experienfa, miqordnd zilnicrafia de somn cu unul sau doua minute. Nu pot spuneca mi-a fost u~or. Uneori, cdnd prelungeam lecturiledupa 2 noaptea, nu puteam adormi ~i ma zvarcoleammult timp £npat. Dar eu ma £ncapafdnam sa nu fin seamade aceste insomnii, ci continuam sa numelr orele ~i.minutele consacrate somnului din clipa £ncare stinsesemlumina ~i ma culcasem, chiar daca adormisem un ceas

doua mai tclrziu. Alteori, l1lisefacea soml1 dupa prdnz,l11aiales vara, ~i dacc1vedeam ca toate cafelele pe careIe sorbeam .yi toatti apa rece pe care mi-o zvdrleam peobraji ramclneau fara elect, md lungeam pentru 0

jUl11eltatede ceas cu dq·teptdtorul la cc'jpatdi. Dar nuuitam sd scad aceaste7jumc1tate de ceas din sOl11l1uldel10apte (op. cit., p. 230).8JCe parere aveti despre aeeste "experimente ale luei-ditatii" in eazul eelor doi adoleseenti, M. Eliade ~iE. Cioran? (v. ~i fragmentul lui Eliade despre medele-nism.) Mai sunt ele aetuale in lumea de azi?9J Cum va explieati faptul ea eele mai multe texte des-pre adolescenti adopta eonventia stilistica a persoanei I?

.:. Plecand de la textele analizate ~i de la aIte leeturi personale, realizati 0 eompunere despre eontradietiileadoleseentei.