7/31/2019 apneea de somn (1)

1/26

7/31/2019 apneea de somn (1)

2/26

Somnul:

Somnul este un act comportamental ciclic, reversibil,determinat de nevoia imperioasa de repaus si caracterizat prin

suprimarea partiala a sensibilitatii si functiilor constiente derelatie, rezolutie musculara, reducerea functiilor vegetative siactivitate onirica, dar cu pastrarea unui anumit grad deintegrare senzoriala, ceea ce il deosebeste de coma si narcoza.

7/31/2019 apneea de somn (1)

3/26

Somnul:

durata variabila functie de varsta

cicluri de aproximativ 90 min

fiecare ciclu este structurat in mai multe stadii (clasificare

electroencefalografica): - somnul lent care cuprinde la randul sau 4 stadii de

profunzime crescanda; se caracterizeaza prin activitateelectrica cerebrala lenta si pastrarea tonusului musculaturiistriate

- somnul paradoxal sau REM, cu activitate electricacerebrala rapida, miscari oculare rapide si atoniamusculaturii striate ( activarea SRAA)

7/31/2019 apneea de somn (1)

4/26

7/31/2019 apneea de somn (1)

5/26

Somnul lent:

modificri funcionale: diminuarea frecvenei micrilor respiratorii cu scderea ventilaiei

pulmonare bradicardie scderea uoar a presiunii arteriale prin scderea volumului sanguin i

vasodilataie periferic creterea uoar a debitului sanguin cerebral modificri minime n concentraia principalilor constituieni sanguini,

creterea eozinofilelor sanguine i a STH-lui scderea fluxului sanguin renal uoar hipotermie meninerea reflexelor spinale reducerea tonusului muchilor scheletici

modificri n activitatea SNC: creterea pragului multor reflexe posibilitatea apariiei reflexelor patologice diminuarea uoar a reflexelor osteo-tendinoase, contracia tonic a sfincterelor vezicii urinare i anal.

7/31/2019 apneea de somn (1)

6/26

Somnul paradoxal:

Modificari functionale:

abolirea total a activitii musculare scheletice, inclusiva muchilor antigravitaionali i ai cefei

modificri ale ritmului cardiac i respirator modificri ale ECG uoar tendin de cretere a presiunii arteriale

vasoconstricie periferic

diminuarea motilitii i creterea secreiei acide gastricela bolnavii cu ulcere gastro-duodenale scderea volumului i creterea osmolaritii urinare erecie spontan nocturn

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ulcer_gastro-duodenal&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ulcer_gastro-duodenal&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ulcer_gastro-duodenal&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ulcer_gastro-duodenal&action=edit&redlink=1

7/31/2019 apneea de somn (1)

7/26

Apneea in somn

Din punct de vedere al ventilatiei, somnul in ansamblu esteinsotit de hipoventilatie, indiferent de fazele acestuia. Intimpul somnului normal pot apare pana la 5 evenimenterespiratorii (scurte intreruperi complete numite apnei, sauincomplete denumite hipopnei), fara semnificatiepatologica.

Cresterea numarului si duratei acestor pauze respiratoriidetermina treziri repetate, fragmentarea somnului siaparitia unor simptome si complicatii.

Termenul de apnee de somn a fost prima data folosit deBroadbent in 1877, iar in 1965 Burwell si colab. propuntermenul de Sindrom Pickwick

http://www.romedic.ro/sindromul-pickwickhttp://www.romedic.ro/sindromul-pickwick

7/31/2019 apneea de somn (1)

8/26

Apneea in somnDefinitii: Apneea =fenomen de oprire a fluxului aerian naso-bucal cu

durata mai mare de 10 secunde. Hipopneea =reducerea cu minim 50% a ventilatiei, insotita de

scaderea saturatiei oxigenului cu minim 4%. Sindromul de apnee in somn (SAOS) implica cuantificarea

acestor evenimente respiratorii prin notiunea de index de apneesi hipopnee (IAH).

IAH=prezenta episoadelor repetate de obstructie completa sau

incompleta a cailor aeriene superioare, avand ca formula decalcul raportul dintre numarul de apnei si hipopnei si duratasomnului in minute.

Un IAH mai mare de 5 pe ora de somn este concludent pentrudiagnosticul de SAOS.

http://www.romedic.ro/apneea-nocturnahttp://www.romedic.ro/apneea-nocturnahttp://www.romedic.ro/apneea-nocturnahttp://www.romedic.ro/apneea-nocturnahttp://www.romedic.ro/apneea-nocturna

7/31/2019 apneea de somn (1)

9/26

Sindromul de Apnee in somn Clasificare:

SAS -usor IAH intre 5-15

-moderat IAH intre 15-30

-sever IAH >30

Tratamentul SAS este indicat cand IAH > 15/ora sau >5/ora darasociat cu oboseala diurna, insomnie, HTA, antec. de AVC,

CIC.

7/31/2019 apneea de somn (1)

10/26

Forme clinice de apnee in somnApneea in somn - de tip obstructiv

fluxul de aer inceteaza in ciuda impulsurilor respiratorii

se caracterizeaza prin:

obstructia la nivel orofaringian

persistenta miscarilor respiratorii toraco-abdominale reducere a saturatiei in oxigen

urmata de microtrezire

reluarea temporara a respiratiei normale.

7/31/2019 apneea de somn (1)

11/26

7/31/2019 apneea de somn (1)

12/26

Forme clinice de apnee in somn

Apneea in somn - de tip centraleferentele nervoase catre toti muschii respiratori sunt abolitetemporar

se caracterizeaza prin: este o disfunctie neuronalanu este insotita de efort respirator se insotesc adesea de insomnie si pot provoca somnolenta

diurna excesiva apar atat la varstnici cat si la prematuri sau nou-nascuti la

termen sunt mult mai rare se produc mai frecvent in timpul somnului cu unde lente (non-

REM) si au la baza alterari ale sistemului de reglare si controlmetabolic al respiratiei.

http://www.romedic.ro/hipersomnia-somnolenta-excesivahttp://www.romedic.ro/hipersomnia-somnolenta-excesiva

7/31/2019 apneea de somn (1)

13/26

7/31/2019 apneea de somn (1)

14/26

Forme clinice de apnee

Apneea in somn - forma mixta

consta dintr-o apnee centrala, urmata de o componentaobstructiva

7/31/2019 apneea de somn (1)

15/26

Epidemiologie:

Prevalenta sindromului de apnee obstructiva in somn creste

dupa varsta de 40 ani si este de cca. 2% la femei si 4% labarbati, cu o crestere marcanta a prevalentei la persoanele caresforaie si la obezi.

Se apreciaza ca 8 din 11 sforaitori au sindrom de apnee

obstructiva in somn. Sindromul de apnee obstructiva in somn este semnificativ

corelat cu morbiditatea si mortalitatea prin bolicardiovasculare, frecventa sa atingand 20-30% la

hipertensivi. Dezechilibrele metabolice si functionale rezultate produc

deteriorarea calitatii somnului insotita de o gama variata destari patologice asociate, al caror ansamblu constituie

sindromul de apnee obstructiva in somn.

7/31/2019 apneea de somn (1)

16/26

Factori de risc ai sdr de apnee obstructiva in somn Factori familiali Obezitatea: se intalneste la 70% la pacientii cu sindrom de apnee obstructiva in

somn. ntre obezitate si apnee a obstructiva in somn se formeaza un cerc vicios, in

sensul ca grasimea excesiva comprima caile aeriene superioare, iar deprivarea desomn paradoxal predispune la obezitate. Anomalii anatomice naso-faringiene:

- deviatie de sept nazal- hipertrofie amigdaliana- stenoza de choane- polipi orofaringieni

- anomalii ale luetei si valului palatin Boli congenitale si sindroame cranio-faciale Patologie endocrina

- acromegalia,- hipotiroidia..

Boli neuromusculare Refluxul gastro-esofagian Sexul masculin Pozitia in timpul somnului Medicamentele: sedativele si hipnoticele. Alcoolul: reducere a tonusului musculaturii faringiene si deprimarea raspunsului la

hipoxie si hipercapnie.

http://www.romedic.ro/obezitatehttp://www.romedic.ro/refluxul-gastro-esofagianhttp://www.romedic.ro/refluxul-gastro-esofagianhttp://www.romedic.ro/refluxul-gastro-esofagianhttp://www.romedic.ro/refluxul-gastro-esofagianhttp://www.romedic.ro/refluxul-gastro-esofagianhttp://www.romedic.ro/refluxul-gastro-esofagianhttp://www.romedic.ro/obezitate

7/31/2019 apneea de somn (1)

17/26

Semne si simptome:

- Sforait puternic, cronic- Episoade de apnee sau obstructie aeriana superioara in timpulsomnului- Somnolenta diurna excesiva- cefalee matinala

- Accidente rutiere sau de munca frecvente ce ar putea fiexplicate prin aparitia adormirii intempestive- Modificari ale personalitatii sau probleme cognitive legate deoboseala cronica- impotenta

- Hipertensiune arteriala- La copii: scadere sau stationare ponderala, performantascolara suboptimala, enurezis secundar, tulburaricomportamentale.

http://www.romedic.ro/sforaitul-roncopatiahttp://www.romedic.ro/hipersomnia-somnolenta-excesivahttp://www.romedic.ro/cefaleea-clusterhttp://www.romedic.ro/oboseala-cronicahttp://www.romedic.ro/hipertensiunea-arterialahttp://www.romedic.ro/hipertensiunea-arterialahttp://www.romedic.ro/hipertensiunea-arterialahttp://www.romedic.ro/hipertensiunea-arterialahttp://www.romedic.ro/oboseala-cronicahttp://www.romedic.ro/oboseala-cronicahttp://www.romedic.ro/oboseala-cronicahttp://www.romedic.ro/cefaleea-clusterhttp://www.romedic.ro/hipersomnia-somnolenta-excesivahttp://www.romedic.ro/sforaitul-roncopatia

7/31/2019 apneea de somn (1)

18/26

Apneea de somn poate determina aparitia

urmatoarelor entitati:- hipertensiune arteriala, uneori refractara la tratament, 50 - 70% dinpacientii cu SAOS- boala coronariana- tulburari de ritm cardiac- cardiomiopatie- accidente ischemice cerebrale- sdr. metabolic- diabet zaharat-alterarea capacitatilor cognitive.

Microtrezirile cerebrale repetate determina fragmentarea

somnului si activari repetate ale SNVS cu efect stresor pe termenlung asupra aparatului CV (stres oxidativ-disfunctie endoteliala-aterogeneza-HTA).

Mecanismele patogenice responsabile de corelatia SAOS - afectiunicardio-vasculare rezulta din insumarea factorilor de risc metabolicicu efectele hipoxemiei generate de perioadele de apnee .

7/31/2019 apneea de somn (1)

19/26

Polisomnografia

metoda diagnostica de certitudine pentru apneea de somn studiu al somnului nocturn Parametri:

- electroencefalograma, electrooculograma, electromiogramamuschilor mentonieri

- debitul aerian nazo-bucal si miscarile respiratorii- saturatia in oxigen a sangelui arterial- frecventa cardica- sunetele traheale- pozitia corpului si analiza comportamentului global alpacientului.

Poligrafia =analiza parametrilor ventilatori si a consecintelorapneei, fara a inregistra si parametrii somnului.

7/31/2019 apneea de somn (1)

20/26

7/31/2019 apneea de somn (1)

21/26

7/31/2019 apneea de somn (1)

22/26

Tratamentul apneii obstructive de somn 1. Reducerea excesului ponderal - O scadere in greutate cu 10% scade rata

apneilor cu 26%. Reducerea volumului tesuturilor moi aflate in exces lanivelul orofaringelui este completata de ameliorarea hipoxemiei cronice,precum si de scaderea efortului respirator induse prin slabire.

2. Tratamentul specific al disfunctiilor endocrine 3. Evitarea alcoolului si a consumului de sedative 4. Igiena somnului

- camera izolata fonic cu temperatura de 18-20C

- pat comfortabil- fara mese ce necesita efort digestiv mare- fara alcool sau cafea inainte de culcare- plimbare seara- culcare doar in caz de oboseala- adoptarea pozitiei de decubit lateral in timpul somnului.

5.Terapia prin presiune pozitiva continua 6. Dispozitive intraorale de protruzie a mandibulei 7. Tratamentul chirurgical vizeaza fie indepartarea excesului de tesut

moale oro-faringian, fie corectiei elementelor osoase.

7/31/2019 apneea de somn (1)

23/26

Tipuri de ventilatie neinvaziva

-CPAP (continous positive airway pressure)aparatul asiguro presiune pozitiv de 5-20 cm H20 pe ntreaga durat aciclului respirator, att n inspir ct i n expir. Aceast metodeste recomandat pacienilor cu sindrom de apnee n somn.Dispozitivul regleaz presiunea necesar de administrare aoxigenului n funcie de rezistena msurat la expir.

-BiPAP (bilevel positive airway pressure)aparatul furnizeazpresiune pozitiv mai mare n inspir (5-10 cm H20) i una maimic n expir (3-5 cm H20), pentru a preveni barotrauma(leziuni generate de presiuni mari n cile respiratorii). Exist

mai multe tipuri de ventilaie BiPAP, n funcie de iniiereaefortului inspirator (spontan de ctre pacient sau la o rat setatde aparat)S (spontanous), T (timed), S/T(spontaneous/times.)

7/31/2019 apneea de somn (1)

24/26

Terapia cu CPAP ( continuos positive airway

pressure) metoda de ventilatie neinvaziva

mentine deschise caile aeriene pe toata durata respiratieiprin furnizarea unei presiuni pozitive pe parcursul

inspirului si expirului Indicatii:

sindromul de apnee obstructiva in somn

boli pulmonare cronice (BPOC)

insuficienta cardiaca severa

boli neuromusculare

Terapia cu CPAP ( continuos positive airway

7/31/2019 apneea de somn (1)

25/26

Terapia cu CPAP ( continuos positive airway

pressure)

Beneficii:

Ameliorarea oxigenarii Scaderea efortului musculaturii respiratorii Expansiunea alveolelor colabate (recrutare) Prevenirea atelectaziei Resorbtia edemului pulmonar Corectarea tulburarilor de ventilatie/perfuzie Stimularea aparatului ciliar Combaterea ischemiei miocardice si imbunatatirea functiei cardiace

Dezavantaje: Hipercapnie

Blocarea aerului in caile respiratorii ( air trapping) Distensie gastrica Tulburari de inductie si mentinere a somnului ( zgomotul produs de aparat) Congestie nazala, rinita, sinuzita, dureri otice, uscaciune ochilor, ameteala.

7/31/2019 apneea de somn (1)

26/26