:APITOLUL i - cachescan.bcub.rocachescan.bcub.ro/2008_11_11/366904.pdf · Sigmund Freud şi...

14
CUPRINS Cuvânt înainte 5 Abrevieri 7 :APITOLUL i SOCIETATEA, DREPTUL ŞI ŞTIINŢA CREVflNOLOGICĂ. OBIECTUL, SCOPUL, FUNCŢIILE ŞI DEFINIŢIA CRIMINOLOGIEI 11 1. Societatea, omul şi dreptul în perimetrul cercetării criminologice 11 1.1. Societatea locul convieţuirii umane 11 1.2. Rolul dreptului în formarea conştiinţei sociale 13 1.3. Cercetarea criminologică şi societatea 14 2. Originile ştiinţei criminologice 15 2.1. Retrospectivă istorică 15 2.2. Cercetarea criminologică în atenţia O.N.U 21 3. Obiectul criminologiei 22 3.1. Criminalitatea ca fenomen social 24 3.1.1. Criminalitatea legală 25 3.1.2. Criminalitatea aparentă 25 3.1.3. Criminalitatea reală 26 3.1.4 Cifra neagră 26 3.2. Infracţiunea 28 3.3. Criminalul (Infractorul) 30 3.4. Victima infracţiunii 33 3.5. Reacţia socială împotriva criminalităţii 36 4. Scopul criminologiei 36 5. Funcţiile criminologiei 37 6. Definiţia criminologiei 38 8. Lecturi recomandate 43 CAPITOLUL H METODE ŞI TEHNICI DE CERCETARE CRIMINOLOGICĂ 45 1. Noţiuni introductive 45 2. Metode de cercetare criminologică 46 2.1. Observaţia 46 2.2. Experimentul 48 2.3. Studiul de caz 51 2.4. Metoda clinică 51 2.5. Metoda tipologică 56 2.6. Metoda comparativă 57 2.7. Metoda de predicţie 57 3. Tehnici de cercetare criminologică 60 3.1. Chestionarul 60 3.2. Interviul 61 3.3. Tehnica documentară — realizată prin interpretări statistice 63 721

Transcript of :APITOLUL i - cachescan.bcub.rocachescan.bcub.ro/2008_11_11/366904.pdf · Sigmund Freud şi...

Page 1: :APITOLUL i - cachescan.bcub.rocachescan.bcub.ro/2008_11_11/366904.pdf · Sigmund Freud şi Psihanaliza 177 5. Teoria lui Abrahamsen 180 6. Explicaţiile psihanalitice ale comportamentului

CUPRINS

Cuvânt înainte 5Abrevieri 7

:APITOLUL iSOCIETATEA, DREPTUL ŞI ŞTIINŢA CREVflNOLOGICĂ.OBIECTUL, SCOPUL, FUNCŢIILE ŞI DEFINIŢIA CRIMINOLOGIEI 11

1. Societatea, omul şi dreptul în perimetrul cercetării criminologice 111.1. Societatea — locul convieţuirii umane 111.2. Rolul dreptului în formarea conştiinţei sociale 131.3. Cercetarea criminologică şi societatea 14

2. Originile ştiinţei criminologice 152.1. Retrospectivă istorică 152.2. Cercetarea criminologică în atenţia O.N.U 21

3. Obiectul criminologiei 223.1. Criminalitatea ca fenomen social 24

3.1.1. Criminalitatea legală 253.1.2. Criminalitatea aparentă 253.1.3. Criminalitatea reală 263.1.4 Cifra neagră 26

3.2. Infracţiunea 283.3. Criminalul (Infractorul) 303.4. Victima infracţiunii 333.5. Reacţia socială împotriva criminalităţii 36

4. Scopul criminologiei 365. Funcţiile criminologiei 376. Definiţia criminologiei 388. Lecturi recomandate 43

CAPITOLUL HMETODE ŞI TEHNICI DE CERCETARE CRIMINOLOGICĂ 45

1. Noţiuni introductive 452. Metode de cercetare criminologică 46

2.1. Observaţia 462.2. Experimentul 482.3. Studiul de caz 512.4. Metoda clinică 512.5. Metoda tipologică 562.6. Metoda comparativă 572.7. Metoda de predicţie 57

3. Tehnici de cercetare criminologică 603.1. Chestionarul 603.2. Interviul 613.3. Tehnica documentară — realizată prin interpretări statistice 63

721

Page 2: :APITOLUL i - cachescan.bcub.rocachescan.bcub.ro/2008_11_11/366904.pdf · Sigmund Freud şi Psihanaliza 177 5. Teoria lui Abrahamsen 180 6. Explicaţiile psihanalitice ale comportamentului

3.4. Tehnici secundare ,,...643.4.1. Statisticile internaţionale 543.4.2. Statisticile naţionale 55

4. Lecturi recomandate ,...66

CAPITOLUL mCONEXIUNILE CRIMINOLOGIEI CU ALTE DISCIPLINE,NECESITATEA EXPLICAŢIILOR TEORETICE ŞI LIMITELECERCETĂRII 68

1. Conexiunile criminologiei cu alte discipline 681.1. Criminologia şi dreptul penal 681.2. Criminologia şi dreptul procesual-penal 701.3. Criminologia şi ştiinţa criminalistică 711.4. Criminologia şi ştiinţa statistică 721.5. Criminologia şi sociologia juridică 731.6. Criminologia şi ştiinţa dreptului execuţional penal 73

2. Explicaţiile teoretice — o necesitate a cercetării criminologice 742.1. Definirea conceptului de teorie criminologică 742.2. Explicaţiile spirituale ale criminalităţii 782.3. Explicaţiile naturale ale criminalităţii 78

2.3.1. Comportamentul criminal liber ales 792.3.2. Comportamentul criminal cauzat 802.3.3. Comportamentul legii penale 81

2.4. Explicarea crimei ca funcţie a cadrului de referinţă 832.5. Clasa socială, rasa şi crima 83

3. Limitele cercetării criminologice 853.1. Imposibilitatea efectuării de experimente 853.2. Limitele care depind de natura obiectului observat 853.3. Limitele care depind de personalitatea cercetătorului 86

4. înţelegerea criminologiei 865. Lecturi recomandate 87

:APITOLUL rvCRIMINOLOGIA CLASICĂ 89

1. Consideraţii introductive 892. Teoreticienii preclasici şi ideile lor 903. Cesare Beccaria şi Şcoala clasică 92

3.1. Legea trebuie aplicată pentru a menţine contractele sociale 933.2. Numai legiuitorul trebuie să creeze legi 933.3. Judecătorii trebuie să impună pedepse numai în concordanţă culegea şi ei nu trebuie să creeze legi sau să le interpreteze 943.4. Asupra seriozităţii crimelor 943.5. Asupra pedepselor proporţionale 943.6. Asupra severităţii pedepselor 953.7. Asupra promptitudinii pedepselor 953.8. Asupra siguranţei pedepselor 95

722

Page 3: :APITOLUL i - cachescan.bcub.rocachescan.bcub.ro/2008_11_11/366904.pdf · Sigmund Freud şi Psihanaliza 177 5. Teoria lui Abrahamsen 180 6. Explicaţiile psihanalitice ale comportamentului

3.9. Despre necesitatea înlăturării torturii 953.10. Asupra prevenirii crimelor 973.11. Pedeapsa trebuie să fie bazată pe fapte nu pe autori 973.12. Pedeapsa ar trebui să fie determinată de crimă 983.13. Pedeapsa capitală ar trebui abolită 98

4. Şcoala clasică penitenciară 1004.1. Elemente specifice şcolii penitenciare clasice 1004.2. Elementele comune Şcolii clasice criminale cu cele ale Şcoliiclasice penitenciare 100

5. Şcoala neoclasică 1026. Fixarea teoriei lui Beccaria 1037. Utilitarismul lui Jeremy Bentham 1068. Clasicismul contemporan: descurajare şi eeonomeîrie 1079. Implicaţii şi concluzii 10910. Lecturirecomandate 110

CAPITOLUL VŞCOALA POZITIVISTĂ 111

1. Explicaţii introductive 1112. Cesare Lombroso 112

2.1. Omul delincvent 1132.2. Crima — cauzele acesteia şi remediile 1182.3. Opinii criminologice în legătură cu teoria lombrosiană 119

3. EnricoFerri 1214. Raffaele Garofalo 124

4.1. Elemente bibliografice 1244.2. Criminologia - opera de bază a lui Garofalo 125

5. Influenţa religiei asupra criminalităţii în opinia lui Lombroso şi Garofalo 1276. Pozitivismul contemporan 1287. Concluzii 1288. Lecturirecomandate 129

CAPITOLUL VITEORII BAZATE PE CARACTERISTICI FIZICE 130

1. Explicaţii introductive 1302. Teoriile tipurilor fizice: fizionomia şi frenologia 1303. Teoriile antropologiei criminale 133

3.1. Cesare Lombroso 1333.2. Charles Goring 1363.3. ErnestHooten 1383.4. Precursori în literatură 140

4. Teoriile tipurilor de corp 1414.1. Teoria lui Emst Kretschmer 1414.2. Teoria lui William Sheldon 1424.3. Teoria lui Glueck 1434.4. Teoria lui Juan Cortes 144

723

Page 4: :APITOLUL i - cachescan.bcub.rocachescan.bcub.ro/2008_11_11/366904.pdf · Sigmund Freud şi Psihanaliza 177 5. Teoria lui Abrahamsen 180 6. Explicaţiile psihanalitice ale comportamentului

5. Concluzii 1456. Lecturi recomandate 145

'CAPITOLUL VII

TEORIILE PRIVIND FACTORII BIOLOGICI ŞICOMPORTAMENTUL CRIMINAL (BIOCRIMINOLOGIA) 147

1. Explicaţii introductive 1472. Teoria lui Goring: crima — un defect ereditar 147

2.1. Principala teză a teoriei 1472.2. Critica Teoriei lui Goring 148

3. Biocriminologia modernă 1493.1. Factorii biochimici 150

3.1.1. Alergiile alimentare 1513.1.2. Regimurile alimentare 1513.1.3.Hipoglicemia 1523.1.4. Alte opinii 153

4. Teoriile privind studiul gemenilor 1545. Teoriile privind studiul adoptivilor 1556. Teoria privind complementul cromozomial xyy 1577. Teoriile privind dezechilibrul biochimic 1588. Funcţionarea sistemului nervos central 1609. Incapacitatea de a învăţa 16110. Funcţionarea autonomă a sistemului nervos 16211. Critica biocriminologiei. Implicaţii şi concluzii 16312. Lecturi recomandate 164

CAPITOLUL VIUTEORH RAPORTATE LA INTELIGENŢA ŞI INFLUENŢAACESTEIA ASUPRA CRIMINALITĂŢII 166

L Explicaţii introductive 1662. Retrospectivă istorică 1663. Testarea inteligenţei şi crima 168

3.1. Teoria lui AlfredBinet 1683.2. Teoria lui Henry H. Goddard 170

4. Studii ulterioare: delincventa, rasa şi I.Q 1715. Implicaţii şi concluzii 1726. Lecturi recomandate 174

CAPITOLUL IXTEORIILE PRIVIND PERSONALITATEA CRIMINALULUI 175

1. Consideraţii introductive 1752. Scurt istoric: Psihiatria, o trambulină a teoriei psihanalitice 1753. Pionierii psihologiei criminale 1764. Sigmund Freud şi Psihanaliza 1775. Teoria lui Abrahamsen 1806. Explicaţiile psihanalitice ale comportamentului criminal 184

724

Page 5: :APITOLUL i - cachescan.bcub.rocachescan.bcub.ro/2008_11_11/366904.pdf · Sigmund Freud şi Psihanaliza 177 5. Teoria lui Abrahamsen 180 6. Explicaţiile psihanalitice ale comportamentului

7. Cercetări folosind testele aepersonaniaic8. Teoria psiho-fiziologică a lui De Greef 1899. Psihologia şi criminalitatea 190

9.1. Dezvoltarea psihologică 1909.2. Dezvoltarea morală 191

10. Psihopatia, sociopatia şi personalitatea antisocială 19511. Teoria ataşării 19712. Prezicerea pericolelor viitoare 19813. Mentalitatea disociată în criminologie 199

13.1. Rolul structurilor fundamentale 20013.2. Efectul educativ 200

13.2.1. Cadrul familial şi relaţiile cu mama 20113.2.2. Relaţiile cu tata 20113.2.3. Relaţiile cu cuplul părintesc 20213.2.4. Relaţiile copilului cu fraţii şi surorile 20213.2.5. Implicaţiile cadrului şcolar şi profesional asupra copilului 203

13.3. Influenţa mediului 20314. Implicaţii şi concluzii 20415. Lecturi recomandate 205

CAPITOLUL XTEORIILE COMPORTAMENTULUI CRIMINAL — CA UNCOMPORTAMENT NORMAL ÎNVĂŢAT 207

1. Explicaţii introductive 2072. Consideraţii psihologice 207

2.1. Condiţionarea clasică 2082.2. Condiţionarea operantă 2082.3. Modelarea sau învăţământul social 209

3. Gabriel Tarde — sociolog şi criminolog 2093.1. Teoria imitaţiei 209

3.1.1. Prima lege a lui Tarde 2103.1.2. A doua lege a lui Tarde 2103.1.3. Atreia lege a lui Tarde 210

3.2. Criminalitate comparată 2114. Teoria asocierii diferenţiate 213

4.1. Ideile principale 2134.2. Elementele de bază ale teoriei 2144.3.Evoluţia teoriei lui Sutherland 215

5. Teoriile culturale şi subculturale 2166. Procesul de învăţare şi criminalitatea 219

6.1. Teoria lui James Sort 2196.2. Teoria lui Sheldon Glueck 220

7. Noile teorii ale procesului de învăţare normală 2217.L Teoria lui Daniel Glaser 2217.2. Teoria lui Burgess şi Akers 2227.3. Teoria lui Jeffery 223

725

Page 6: :APITOLUL i - cachescan.bcub.rocachescan.bcub.ro/2008_11_11/366904.pdf · Sigmund Freud şi Psihanaliza 177 5. Teoria lui Abrahamsen 180 6. Explicaţiile psihanalitice ale comportamentului

8. Importanţa teoriei lui Sutherland 2239. Concluzii 22510. Lecturi recomandate 227

CAPITOLUL XISĂRĂCIA ŞI INEGALITATEA ECONOMICA — FACTORIFAVORKANŢI AI CRIMINALITĂŢII 229

1. Explicaţii introductive 2292. Retrospectivă istorica 2293. Consecinţele şomajului asupra criminalităţii 2314. Sărăcia şi criminalitatea .2335. Interpretarea studiilor 2356. Sărăcia, inegalitatea economică şi lipsa relativă 2377. Implicaţii şi concluzii 2388. Lecturi recomandate 239

CAPITOLUL XHTEORIILE ECOLOGICE ŞI CRIMINALITATEA (Şcoala de ecologieumană de la Chicago) 241

1. Explicaţii introductive 2412. Teoria Ecologiei Umane 2413. Cercetarea cauzelor delincventei 244

3.1. Starea fizică 2453.2. Starea economică 2453.3. Compoziţia populaţiei 246

4. Critica teoriilor şcolii de la Chicago 2485. Implicaţii politice 2506. Concluzii 2527. Lecturi recomandate ,,..,.., ,.,..,.., 252

CAPITOLULTEORIILE STRESULUI ŞI FORMAREA SUBCULTURILOR 254

1. Explicaţii introductive 2542. Teoria constrângerii a lui Merton (Anomia în economia de piaţă) 254

2.1. Tipologia lui R. Merton a modelelor individuale de adaptare 2592.2. Clasele sociale şi crima 262

4. Teorii subculturale despre delinvenţă şi crimă 2654.1. Teoria lui Albert Cohen 267

4.1.1. Testarea şi evoluarea teoriei lui Cohen 2684.1.2. Diferenţele existente între Merton şi Cohen 270

4.2. Teoria oportunităţilor diferenţiate a lui Cloward şi Ohlin 2704.2.1. Testarea şi evaluarea teoriei oportunităţii diferenţiate 273

4.3. Subcultura violenţei. Teoria lui Wolfgang şi Ferracuti 2744.4. Subculturile delincventei feminine 2764.5. Delincventa clasei de mijloc 278

5. Evaluarea teoriilor stresului 280

726

Page 7: :APITOLUL i - cachescan.bcub.rocachescan.bcub.ro/2008_11_11/366904.pdf · Sigmund Freud şi Psihanaliza 177 5. Teoria lui Abrahamsen 180 6. Explicaţiile psihanalitice ale comportamentului

6. Implicaţii politice şi concluzii 2837. Lecturi recomandate 285

CAPITOLUL XIVROLUL FORŢELOR SOCIALE ÎN FORMAREA CONDUITEIUMANE (TEORIA LUI EMILE DURKHEIM) 286

1. Contextul social până la Emile Durkheim 2862. Viaţa şi opera lui Emile Durkheim 2883. Criminalitatea — un fenomen normal în societăţile mecanice 2904. Anomia — o sursă a crimei 2925. Actualitatea teoriei lui Durkheim 2956. Concluzii 2997. Lecturi suplimentare 300

CAPITOLUL XVTEORIILE CONTROLULUI SOCIAL 302

1. Consideraţii introductive 3022. Cauzele delincventei prin prisma teoriilor lui Reiss, Toby, Nye şiReckless 304

2.1. Teoria lui Albert Reiss 3042.2. Teoria lui Jackson Toby 3052.3. Teoria lui Ivan Nye 3062.4. Teoria înfrânării sau a constrângerii 308

3. Teoriile moderne ale controlului 3103.1. Teoria abaterii a lui DavidMatza 3103.2. Teoria controlului social a lui Travis Hirschi 312

3.2.1. Elementele legăturii sociale 3133.2.2. Teoria de alarmă 3133.2.3. Concluziile testului lui Hirschi 3143.2.4. Auto-controlul 316

4. Evaluarea critică 3175. Implicaţii şi concluzii 3196. Lecturi recomandate 320

'CAPITOLUL XVI

TEORIILE CRIMINOLOGICE ALE REACŢIEI SOCIALE 3211. Argumente introductive 3212. Definiţia crimei în viziunea teoriei reacţiei sociale 3213. Teoria interacţiunii simbolice 3234. Teoria etichetării 3265. Impunerea legilor penale ca urmare a reacţiei sociale 3276. Rolul reacţiei sociale în promovarea legilor penale 3307. Concluzii 3338. Lecturi recomandate 334

727

Page 8: :APITOLUL i - cachescan.bcub.rocachescan.bcub.ro/2008_11_11/366904.pdf · Sigmund Freud şi Psihanaliza 177 5. Teoria lui Abrahamsen 180 6. Explicaţiile psihanalitice ale comportamentului

CAPITOLUL XVIITEOMILE CRIMINOLOGICE MARXISTE 335

1. Explicaţii introductive 3352. Argumentele generale ale teoriei marxiste 3363. Evoluţia criminologiei marxiste 3384. Explicarea comportamentului criminal în teoriile marxiste 3415. Explicarea comportamentului legilor penale prin prisma teoriilormarxiste 3446. Constrângeri, solicitări şi conflicte în opinia teoriilor marxiste 3477. Criminologia marxistă - o pistă falsă în combaterea crimei 3498. Concluzii 3519. Lecturi recomandate 351

.CAPITOLUL XVm

TEORIILE CONFLICTUALE ŞI REALITATEA CONTEMPORANĂ 3531. Explicaţii introductive 3532. Teoria lui George Vold (Teoria conflictului de grup) 3543. Teoria lui Richard Quinney 3574. Teoria incriminării - o teorie a diferenţelor sociale şi culturale 3595. Teoria lui Chambliss şi Seidman 361

5.1. Referitor la sistemul justiţiei penale 3615.2. Impunerea legii penale 362

6. Comportamentul legii penale 3636.1. Definirea comportamentului 3636.2. Modalităţi care pot afecta comportamentul legii penale 363

7. Teoria conflictuală unificată a crimei (Elementele comune în teoriileconflictuale) 3658. Explicarea comportamentului criminal în teoriile conflictuale 3669. Implicaţiile politice ale teoriilor conflictuale 36710. Concluzii 36911. Lecturi recomandate....,,,,,.,.., . , . . , , , . . . 369

CAPITOLUL XIXTEORH CRIMINOLOGICE CU PRIVIRE LA TIPURILE SPECIFICEDE INFRACŢIUNI 371

1. Precizări introductive 3712. Crima organizată 371

2.1. Organizare, preocupări şi implicaţii socio-economice şi politice 3712.2. Crima organizată în contextul teoriilor criminologice 3782.3. Particularităţile implicaţiilor politicului şi al crimei organizate încrearea paradisurilor financiare 3792.4. încercările grupurilor „racket" de penetrare şi proliferare în România ....3842.5. Implicarea crimei organizate în „industria sexului" 3882.6. Realităţi şi perspective 389

3. Criminalitatea gulerelor albe 3903.1. Noţiuni introductive 390

728

Page 9: :APITOLUL i - cachescan.bcub.rocachescan.bcub.ro/2008_11_11/366904.pdf · Sigmund Freud şi Psihanaliza 177 5. Teoria lui Abrahamsen 180 6. Explicaţiile psihanalitice ale comportamentului

3.2. Teoria lui Sutherland cu privire la criminalitatea „gulerelor albe" 3913.3. Critica teoriei lui Sutherland privind „gulerele albe" 3933.4. „Gulerele albe" în vizorul altor teorii criminologice 3943.5. Criminalitatea „gulerelor albe" prin prisma teoriilor privindcomportamentul legii penale 3953.6. Criminalitatea „gulerelor albe" prin prisma teoriilor clasice 396

4. Teorii criminologice privind infracţiunile (crimele) fără victime 3974.1. Teoria lui Bedan cu privire la crimele fără victime 397

4.1.1. Caracteristicile criminalităţii fără victime 3974.1.2. Cauzele comportamentului criminal în opinia teoriei lui Bedan 398

4.2. Realităţi şi perspective 4005. Concluzii 4006. Lecturi recomandate 401

CAPITOLUL XXÎNŢELEGEREA ŞI PREVENIREA DELINCVENTEI JUVENILE 403

1. Noţiuni introductive 4032. Factorii de risc pentru delincventa juvenilă 404

2.1. Influenţa factorilor prenatali 4042.2. Hiperactivitate şi impulsivitate 4052.3. Influenţa inteligenţei în obţinerea performanţelor 4062.4. Rolul părinţilor în dezvoltarea disciplinei şi atitudinii juvenile 4072.5. Rolul familiilor dezmembrate şi separarea cuplurilor în creştereadelincventei juvenile 4092.6. Privarea socio-economică — cauză a delincventei juvenile 4112.7. Influenţa actului de şcolarizare în producerea delincventei 4132.8. Influenţa colegilor care au comis aceleaşi fapte 4142.9. Influenţa comunităţii în producerea delincventei juvenile 4152.10. Influenţa „mişcărilor de gang" (băieţilor de cartier) 4162.11. Rolul influenţelor de circumstanţă în producerea delincventei 418

3. Prevenirea delincventei juvenile 4193.1. Criterii de prevenire 4203.2. Programele de dezvoltare a prevenţiei 420

3.2.1. Vizitele intensive în familie 4203.2.2. Abilităţi de instruire 4213.2.3. Programe de îmbunătăţire a intelectului preşcolar 4223.2.4. Educaţia părinţilor 4233.2.5. Influenţa sărăciei în producerea delincventei 4242.2.6. Influenţa conjuncturilor asupra delincventei 4242.2.7. Influenţa programelor şcolare 425

3.3. Prevenirea infracţiunilor în comunitate 4263.4. Rolul prevenirii situaţionale în stoparea delincventei 427

3. Priorităţi în cercetare, dezvoltare şi armonizare legislativă 4283.1. Cunoaşterea factorilor de risc 4303.2. învăţarea prevenirii delincventei 431

4. Concluzii 435

729

Page 10: :APITOLUL i - cachescan.bcub.rocachescan.bcub.ro/2008_11_11/366904.pdf · Sigmund Freud şi Psihanaliza 177 5. Teoria lui Abrahamsen 180 6. Explicaţiile psihanalitice ale comportamentului

5. Lecturi recomandate 435

CAPITOLUL XXICRIMINALITATEA INFORMATICĂ 438

1. Aprecieri introductive 4382. Informatica — un mijloc modern de a comite crirne 440

2.1. Efectele j arului informatic 4432.2. Organizaţii vizate a fi atacate 444

3. Internet-ul — un nou univers cu o criminalitate specifică 4494. Efectele criminogene ale acestui gen de infracţiune 4535. Identificarea părţilor vulnerabile şi a criminalilor 454

5.1. Distrugerea hardware-ului 4575.1.1. Furtul de hardware 4575.1.2. Furtul de software 4575.1.3. Sabotajul computerizat 4585.1.4. Furtul de resurse 4585.1.5. Furtul de informaţii 4595.1.6. Folosirea neautorizată 459

5.2. Categorii de criminali în domeniul informaţiei 4596. Modalităţi de prevenire a infracţiunii informatice 461

6.1. Identificarea riscurilor 4616.1.1. Securitatea fizică 4616.1.2. Supravegherea personalului 4626.1.3. Securitatea comunicaţiilor 4626.1.4. Securitatea operaţiilor 462

7. Ce trebuie făcut? 4637.1. Preocupări legislative în România 4657.2. Preocupări legislative în lume 468

8. Concluzii 4699. Lecturi recomandate 472

CAPITOLUL XXHTERORISM ŞI ANTITERORISM ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ 474

l. Stadiul cunoştinţelor ştiinţifice despre analiza fenomenului terorist şi apoliticilor de prevenire şi de reprimare a terorismului 474

1.1. Teorii „pseudo-ştiinţifice" despre terorism 4751.2. Noile problematici privind combaterea terorismului 479

1.2.1. Opiniile istoricilor şi filosofilor privind terorismul 4791.2.2. Teoriile criminologice, sociologice şi politologice 480

l .3. Politicile de luptă împotriva terorismului oferite de cercetareacriminologică °]

1.3.1. Studiile generale 4°*1.3.2. Studiile specializate 483

1.4. Contribuţia criminologică românească 4°1.5. Politicile de luptă în combaterea terorismului aerian 49U

Page 11: :APITOLUL i - cachescan.bcub.rocachescan.bcub.ro/2008_11_11/366904.pdf · Sigmund Freud şi Psihanaliza 177 5. Teoria lui Abrahamsen 180 6. Explicaţiile psihanalitice ale comportamentului

1.6. Preocuparea O.N.U. pentru elaborarea unor studii criminologice şicombaterea terorismului 491

2. Terorismul în numele religiei 4932.1. Prezentare introductivă 4932.2. Terorismul religios — o nouă metodă de luptă a terorismuluimondial 4952.3. Terorismul religios: cauze, motivaţii şi duşmani 4972.4. Mijloacele, metodele şi momentele terorismului religios într-oabordare criminologică 5052.5. Concluzii privind terorismul religios 506

3. Cooperarea dintre organizaţiile criminale şi teroriste 5083.1. Sprijinul financiar acordat de crima organizată organizaţiilorteroriste 5083.2. Terorismul în scopul crimei organizate 5103.3. Sursele financiare ale organizaţiilor teroriste 510

3.3.1. Metodele de câştigare a banilor 5103.3.2. Măsuri de urmărire 5113.3.3. Prezentarea succintă a altor organizaţii teroriste 512

3.4. Cadrul legislativ existent în România 5203.5. Concluzii 520

4. Lecturi recomandate 521

CAPITOLUL XXmTEORII CRIMINOLOGICE PRIVIND NOILE RISCURI PENTRUSECURITATEA EUROPEANĂ 523

1. Noile riscuri pentru securitatea Europei în viziune criminologică 5231.1. Noţiuni introductive 5231.2. Definiţia noilor concepte de crimă organizată 525

2. Importanţa criminologică a noilor riscuri 5382.1. Noile riscuri în atenţia Uniunii Europene 5382.2. Securitatea multidimensională şi implicaţiile ei criminologice 5392.3. Crima organizată transnaţională şi traficul de droguri ca riscuri laadresa securităţii. Motivaţii criminologice 542

2.3.1. Geopolitica drogurilor şi securitatea internaţională 5462.3.2. Definiţia drogului. Clasificare 5492.3.3. Droguri, confruntări armate şi operaţiuni secrete 549

2.4. Crima organizată transnaţională şi contrabanda cu materiale nucleare ....5542.5. Terorismul internaţional 555

2.5.1. Privatizarea terorismului 5592.5.2. Osama Bin Laden şi imperiul său financiar 563

2.6. Terorismul internaţional şi armele de distrugere în masă 5683. Preocupări penru o reglementare instituţională 569

3.1. Cooperarea interguvernamentală în formularea unor politicicommune de luptă împotriva terorismului 5703.2. Europol, Acordurile Schengen şiMaastricht 5733.3. Terorismul şi dezbaterea globală 576

731

Page 12: :APITOLUL i - cachescan.bcub.rocachescan.bcub.ro/2008_11_11/366904.pdf · Sigmund Freud şi Psihanaliza 177 5. Teoria lui Abrahamsen 180 6. Explicaţiile psihanalitice ale comportamentului

4. Modalităţi de întărire a securităţii europene 5794.1. Securitatea multidimensională şi reacţiile unidimensionale 5804.2. Repere care trebuie avute în vedere pentru asistenţa militară 5834.3. Sprijinul militar împotriva noilor riscuri 586

5. Lecturi recomandate 588

CAPITOLUL XXTVOPINH CRIMINOLOGICE FRANCEZE PRIVIND CRIMINOLOGIADE TRATATEMENT 590

SECŢIUNEA IEŞECUL CRIMINOLOGIEI DE TRATAMENT. 590

1. Noţiuni introductive 5902. Constatările criminologilor nord-americani 590

2.1. Constatările cercetătorilor din S.U.A 5902.2. Constatările criminologilor din Canada 594

3. Constatările cercetărilor din Europa de Nord 5953.1. Concluziile cercetătorilor britanici 5953.2. Concluziile criminologilor scandinavi 5963.3. Concluziile cercetătorilor germani 597

4. Opiniile criminologilor francezi 5995. Concluzii 6016. Lecturi recomandate 602

SECŢIUNEA a H-aCAUZELE EŞECULUI 603

1. Teoriile criminologice de tratament: falsuri ştiinţifice 6031.1 Cunoştinţele ştiinţifice acumulate, insuficiente în domeniulcriminologiei 6031.2. Apariţia dogmatismului reductor 606

2. Cauzele eşecului din punctul de vedere al dinamicii de aplicare 6072.1. Referinţele criminologiei de tratament 6072.2. Arsenalul criminologiei de tratament 6102.3. Practica criminologiei de tratament 613

2.3.1. lentificarea cauzelor crimei şi eliminarea lor 6142.3.2. Profilaxia criminală 6142.3.3. Reintegrarea criminalilor 615

3. Concluzie 6174. Lecturi recomandate 617

SECŢIUNEA a IlI-aOPINII CRIMINOLOGICE PRIVIND ÎNDREPTAREA EŞECULUI 618

1. Explicaţii introductive 60^2. înlăturarea eşecului cu privire la individ 61°

2.1. Acuzele aduse criminologiei de tratament °192.2. Investigaţiile criminologiei de tratament 62u2.3. Remodelarea eşecului în privinţa condamnărilor penale 622

732

Page 13: :APITOLUL i - cachescan.bcub.rocachescan.bcub.ro/2008_11_11/366904.pdf · Sigmund Freud şi Psihanaliza 177 5. Teoria lui Abrahamsen 180 6. Explicaţiile psihanalitice ale comportamentului

2.4. Executarea pedepsei pronunţate de instanţa de judecată 6233. îndreptarea eşecului cu privire la societate 624

3.1. îndreptarea indirectă sau directă a eşecului 6243.2. Eşecul criminologiei de tratament în raport cu propriile saleobiective 626

3.2.1. Eşecul în legătură cu apropierea ştiinţifică 6263.2.2. Exigenţa umanistă 627

3.3. îndreptarea eşecului în raport cu valorile democratice 6303.3.1. îndreptarea eşecului în raport cu suveranitatea poporului 6313.3.2. îndreptarea eşecului în raport cu cele trei postulate aledrepturilor omului 632

4. Concluzii 6335. Lecturi recomandate 634

CAPITOLUL XXVTEORII POTRIVIT CĂRORA CRIMINOLOGIA ACTULUI ESTECRIMINOLOGIA VIITORULUI 635

1. Apariţia criminologiei actului 6351.1. Noţiuni introductive 6351.2. Situaţia de fapt în momentul apariţiei criminologiei actului 6361.3. Noile structuri ale cercetării criminologice din Qudbec 638l .4. Climatul criminologie canadian 639

2. Măsurile de prevedere care trebuie avute în vedere de crimir.ologiaactului 641

2.1. Observaţia prin subordonarea faptelor 6412.1.1. Sinteza metodei folosite de Cusson 6422.1.2. Instrumentele de cercetare folosite 6422.1.3. Etapele cercetării empirice 643

2.2. Actul şi actualul - un nou câmp de observaţie în cercetareacriminologică 644

2.2.1. Descrierea faptei criminale 6442.2.2. Elementele actului criminal 6442.2.3. Motivaţiile acţiunii criminale 646

3. Perimetrul de cercetare al criminologiei actului 6483.1. Domeniul de activitate al descurajării 648

3.1.1. Raporturile dintre om şi crimă 6493.1.2. Relaţia dintre crimă şi criminalitate 650

3.2. Justificarea pedepsei 6523.3. Modalităţile de alegere legislativă 656

4. Concluzii 6575. Lecturi recomandate 659

CAPITOLUL XXVITEORIE, CERCETARE ŞI POLITICĂ CRIMINOLOGICĂ 660

1. Noţiuni introductive 6602. Teoria — bază a cercetării criminologice 661

Page 14: :APITOLUL i - cachescan.bcub.rocachescan.bcub.ro/2008_11_11/366904.pdf · Sigmund Freud şi Psihanaliza 177 5. Teoria lui Abrahamsen 180 6. Explicaţiile psihanalitice ale comportamentului

3. Teoria criminologică şi politica crimei 6673.1. Interacţiunea dintre cercetare şi politică 6673.2. Opinii privind eficacitatea programelor de tratament 6713.3. Realitatea românească şi cercetarea criminologică 673

4. Concluzii 6755. Lecturi recomandate 676

Anexe 677

Glossar criminologie 690

.'

'-

'

.

'

;-

i_

734